Dezvoltarea Regionala In Romania

Cuprins

Abrevieri

Capitolul I

Dezvoltarea regionala in Romania

1.1.Populația stabilă și structura demografică

1.2.Forța de muncă

1.3.Economia

1.4.Infrastructura de locuințe și utilități

1.5.Infrastructura de transport

1.6.Infrastructura de turism

1.7.Infrastructura de educație

1.8.Infrastructura de sănătate

1.9.Infrastructura de servicii sociale

1.10.Agricultura și dezvoltarea rurală

Capitolul II

Prezentarea județului Teleorman

2.1.Așezare geografică

2.1.1.Localizare

2.1.2.Relieful

2.1.3.Rețeaua hidrografică

2.1.4.Clima

2.1.5.Turismul

2.2.Structura administrativă a județului Teleorman

2.3 Aspecte economice

2.3.1 Agricultura și populația

2.3.2 Industria

2.2.3 Învățământ și sănătate

2.2.4 Sport și Turism

2.2.5 Șomajul și Forța de muncă

2.4 Perspective și obiective de dezvoltare

2.4.1 Tendințe de dezvoltare

2.4.2 Dezvoltarea locală

Capitolul III

Prezentarea economică a comunei Vârtoape

3.1 Așezare geografică

3.2.Date generale

3.2.1.Populație

3.2.2.Venituri

3.2.3.Suprafața

3.2.4.Alimentarea cu apă

3.2.5.Căi de acces

3.3.Componența comunei

3.4.Premise naturale

3.4.1.Relieful

3.4.2.Clima

3.4.3.Rețeua hidrografică

3.5.Agricultura și dezvoltarea rurală

3.5.1.Agricultura

3.5.2.Producția vegetală

3.5.3.Pomicultura,viticultura și legumicultura

3.5.4.Zootehnia

3.6.Infrastructură și Mediu

3.6.1.Infrastructura de transport

3.6.2.Infrastructura de utilități

3.6.3.Sănătate

3.6.4.Mediul

3.7.Domeniul economic

3.8.Turism

3.9.Educație și cultură

3.9.1.Învățământ

3.9.2.Cultura

3.9.3.Evenimente cu caracter tradițional

3.9.4.Alte instituții importante din comuna Vârtoape

3.10.Resurse umane

Bugetul local , privind veniturile și cheltuielile pe surse și destinații (Anul 2015) 33

CAPITOLUL IV

Dezvoltarea economică a comunei Vârtoape

Obiective generale

Obiective specifice-Agricultura și dezvoltarea rurală

4.1.Agricultura

4.2.Infrastructură și Mediu

4.2.1.Transport

4.2.2.Utilități

4.2.3.Sănătate

4.2.4.Mediu

4.3.Economia

4.3.1.Comerț și servicii

4.3.2.Mediul de afaceri

4.4.Turism

4.5.Educație și cultură

4.5.1.Învățământ

4.5.2.Cultura

4.6.Resurse Umane

4.6.1.Populția

4.6.2.Piața muncii

Abrevieri

I.M.M – Întreprinderi Mici și Mijlocii

E.E.C – European Economic Community

O.N.G – Organizație nonguvernamentală

V.A.B – Valoare Adăugată Brută

I.N.S – Institutul Național pentru Statistică

A.J.O.F.M – Agenția Județeană pentru ocuparea Forței de Muncă

SWOT – Puncte tari , Puncte slabe , oportunități și amenințări

P.U.G – Plan de urbanism general

P.S.I – Prevenirea și stingerea incendiilor

P.O – Program Operațional

P.I.B – Produsul Intern Brut

EUR – Euro

Capitolul I

Dezvoltarea regionala in Romania

Dezvoltarea regională este un concept nou ce urmărește impulsionarea si diversificarea activităților economice, stimularea investițiilor în sectorul privat, contribuția la reducerea șomajului și nu în cele din urmă să conducă la o îmbunătățire a nivelului de trai. Pentru a putea fi aplicată politica de dezvoltare regională s-au înființat opt regiuni de dezvoltare, care cuprind tot teritoriul României. Fiecare regiune de dezvoltare cuprinde mai multe județe. Regiunile de dezvoltare nu sunt unități administrativ-teritoriale, nu au personalitate juridică, fiind rezultatul unui acord liber între consiliile județene și cele locale.

Politica de dezvoltare regională reprezintă un ansamblu de măsuri planificate și promovate de autoritățile administrației publice locale și centrale, în parteneriat cu diverși actori (privati, publici, voluntari), în scopul asigurării unei creșteri economice, dinamice și durabile, prin valorificarea eficientă a potențialului regional și local, în scopul îmbunătățirii condițiilor de viață.

Principalele domenii care pot fi vizate de politicile regionale sunt: dezvoltarea întreprinderilor, piața forței de muncă, atragerea investițiilor, transferul de tehnologie, dezvoltarea sectorului I.M.M.-urilor, îmbunătățirea infrastructurii, calitatea mediului înconjurător, dezvoltare rurală, sănătate, educație, învățământ, cultură.

În România se pot identifica tipologii clare, la nivel regional, ale structurii socio-demografice ale forței de muncă și ale structurii și potențialului economic. Aceste trei domenii au un impact semnificativ asupra evoluției globale a societății românești.

România este țara cu cea mai numeroasă populație ,insa ca și în alte țări aflate în tranziție, populația țării este în scădere. Un motiv major este emigrația externă, la care se adaugă un spor natural negativ, determinat de ratele ridicate ale mortalității, îndeosebi ale mortalității infantile, și de o scădere accentuată a natalității. Nivelurile actuale ale acestora, reprezintă un efect al accentuării stării de sărăcie, al degradării serviciilor de asistență sanitară și al creșterii stresului cotidian.

Fluxurile migrației interne joacă un rol important în configurarea tipologiilor demografice regionale. Atât migrația intra-, cât și cea inter-județeană sunt influențate de nivelul general al

dezvoltării economice și de prezența marilor centre urbane. După anul 1990, un mare număr de

locuitori a început să se deplaseze către marile orașe, profitând de anularea restricțiilor privind stabilirea rezidenței , iar o parte a populației urbane, mai ales cea vârstnică, a început o mișcare de reîntoarcere către zonele rurale, în condițiile redobândirii drepturilor de proprietate asupra terenurilor agricole.

Sub aspectul compoziției etnice, România prezintă o structură relativ omogenă. Cele 23 de

populații minoritare, distincte, reprezintă 10,6 % din populația totală. Cea mai importantă

minoritate este cea maghiară (7,1 %), de religie catolică și protestantă. Din punct de vedere demografic, România se caracterizează prin diferențe regionale importante. Ariile subcarpatice și cele puternic urbanizate se caracterizează prin densități mari ale populației, în opoziție cu ariile montane sau zonele de deltă și luncă ale Dunării.

Majoritatea orașelor se grupează în sudul țării, în centrul Transilvaniei și în Moldova. În ceea

ce privește structura pe vârste a populației, aceasta este relativ echilibrată în ariile urbane, fiind însă puternic îmbătrânită în spațiul rural.

Piața muncii reflecta o caracteristica specifică societății românești actuale, care prezintă

variații regionale importante. Procesul de restructurare și transformare a economiei, care a

început în toate țările EEC, a impus adoptarea unui nou model al pieții muncii. Odată cu

pornirea reformei politice, ideologice și economice, modelul centralizat-planificat a devenit

învechit, fiind înlocuit de un model nou, caracterizat prin liberalizarea pieței muncii și creșterea numărului de angajați în sectorul privat, precum și prin extinderea funcțiilor de reglare ale statului, în ceea ce privește utilizarea forței de muncă.

Prăbușirea activității economice, mai ales în primii ani ai tranziției, a marcat profund piața muncii în România. Populația activă ocupată a scăzut, ca urmare a declinului producției, iar

șomajul a crescut până la peste 10 % din populația activă – la mijlocul anului 1995, estimându-se noi creșteri, în contextul noii politici de reformă, stabilite de Guvernul României de după alegerile din noiembrie 1996.

Ratele cele mai ridicate ale șomajului sunt evidentiate cu precădere, în regiunile supuse procesului de industrializare forțată, precum Moldova, Oltenia și Nordul Transilvaniei. În prezent, sectorul privat cuprinde aproape 50 % din forța de muncă, dar multe întreprinderi de

stat mențin încă un număr foarte mare de salariați.

Structura populației active a cunoscut schimbări semnificative și după un model ușor diferit

de cel al altor țări din EEC. Astfel, ca urmare a legii fondului funciar și a reîmproprietăririi,

populația ocupată a crescut în sectorul primar, iar numărul producătorilor agricoli individuali,

deasemenea.

Agricultura a reprezentat în plus, o siguranța pentru cei rămași fără slujbă în alte sectoare de activitate și, îndeosebi, în cel secundar.

Forțele pieței au scopul de a favoriza adâncirea decalajelor existente. Centrele industriale sau zonele în care este prezent un puternic sector de servicii sunt, de obicei, mai dezvoltate, în timp ce zonele periferice cu predominanță a agriculturii sau cu infrastructură deficitară devin și mai marginalizate.

Politicile de dezvoltare economică urmăresc nivelarea mediului economic prin eliminarea unora dintre decalajele care alcatuieste dezavantajul socio-economic al unora dintre regiuni, în

ideea că înlăturarea lor artificială va duce la o creștere economică și socială autentică și care, în timp, va “stinge” necesitatea intervenției statului (a forțelor “neconcurențiale”).

1.1.Populația stabilă și structura demografică

Populația stabilă a României în anul 2013 era de 19.985.814 de locuitori, în intervalul 2002-2013 aceasta înregistrând o rată anuală constantă de creștere de -0,2% urmare a evoluției înregistrate pe parcursul întregii perioade analizate a scazut cu 0,9% .

Gradul de urbanizare a populației la nivel regional variază , în anul 2010, între 41,4% în Sud și 92 % în București-Ilfov , patru regiuni înregistrând un grad de urbanizare superior mediei naționale( Bucuresti-Ilfov , Vest , Centru și Sud-Est ) , iar patru sub media națională (Nord-Vest , Sud-Vest , Nord-Est și Sud ) .

În anul 2013 , rata natalității înscrisă la nivel național a fost de 13,6% , iar rata mortalității fiind de 7% , aflându-se într-o ușoară tendință de scădere ,fată de anul 2010 când s-a înregistrat o rata de 12,1% .

1.2.Forța de muncă

Rata de activitate la nivel național a înregistrat în perioada 1990-2010 o scădere constantă de la 87% în anul 1992 la doar 64% în anul 2010 , pe fondul realizării procesului de restructurare a activității industriale naționale .

În perioada 2009-2013 , rata de activitate a resurselor de muncă a înregistrat un maxim de 64,6 % , având valoare constantă în ultimii doi ani . Un caz particular îl reprezintă București-Ilfov care din anul 2001, când marca o rată de 62% , cunoaște o creștere rapidă ajungând în ultimii ani la peste 80% , fiind regiunea capitală care controlează activitatea economică .

Rata de ocupare a populației la nivel național a înregistrat în intervalul 2008-2013 o stabilizare în jurul valorii de 61% din populația stabilă , după o scădere de la 50% în anul 1990 .

Dinamica populației ocupate în perioada 1992-2010 , la nivel național , pe activități ale economiei naționale , relevă o scădere a ponderii populației ocupate în industria prelucrătoare (10puncte procentuale ), agricultură (4 puncte procentuale ) și industria extractivă ( 2 puncte procentuale), compensată de o creștere a celei ocupate în comerț (6 puncte procentuale), construcții ,sănătate și asistență socială (câte 2 puncte procentuale fiecare), în timp ce restul activităților au înregistrat creșteri cuprinse între 0 si 2% .

Astfel ,regiunile din Est și Sud sunt caracterizate de cele mai ridicate ponderi ale populației ocupate în agricultură și cele mai scăzute ponderi ale populației ocupate în industria prelucrătoare și comerț , în timp ce regiunile din Vest și Centru înregistrează cele mai scăzute ponderi ale populației ocupate în agricultură și cele mai ridicate ponderi ale populației ocupate în industria prelucrătoare și comerț .

Altă concluzie evidentă este particularitatea regiunii București-Ilfov , a cărei structură a populației ocupate pe activități ale economiei naționale relevă ponderi mult peste media națională înregistrate în construcții, comerț , hoteluri și restaurante , transporturi și depozitare , intermedieri financiare , tranzacții imobiliare și administrație publică , în paralel cu ponderea foarte redusă în agricultură .

Rata șomajului înregistrată la nivel național a cunoscut , după un maxim absolut de 11,8% în anul 1999, o scădere constantă până la 4% în 2007, pe fondul unei perioade de creștere economică , pentru ca în ultimii ani să crească la 7,8 % în 2009 și 7% în 2010 ca efect al crizei economice mondiale , manifestate în această perioadă .

La sfârșitul lunii august 2014 , rata șomajului înregistrat la nivel național a fost de 5.12%, mai mare cu 0.03 pp decât cea din luna iulie a anului 2014 și mai mică cu 0.23 pp decât cea din luna august a anului 2013. Numărul total de șomeri la finele lunii august , de 463.865 persoane , a crescut cu 2.875 persoane față de cel de la finele lunii anterioare .

Referitor la șomajul înregistrat pe sexe , în luna august 2014 , comparativ cu luna precedentă , rata șomajului masculin a rămas constantă (5.52%), iar rata șomajului feminin a crescut de la 4.60% în luna iulie la 4.67% .

Grafic 1.1 – Evoluția ratei șomajului

1.3.Economia

Indicatorul cel mai utilizat pentru evaluarea nivelului de dezvoltare este PIB-ul pe cap de locuitor la paritatea puterii de cumpărare , fiind singurul indicator pe baza căruia Comisia Europeană analizează nivelul de dezvoltare al unui stat membru sau regiunii , însă indicatorul de rezultat PIB evidențiază cel mai sintetic evoluția unei economii naționale .

Creșterea PIB-ului la nivelul UE-28 a cunoscut o încetinire substanțială în 2008, iar în 2009 PIB-ul s-a redus considerabil ca urmare a crizei economice și financiare mondiale. În 2010, nivelul PIB-ului în UE-28 s-a redresat, iar această evoluție a continuat (chiar dacă într-un ritm progresiv mai lent) în 2011, în 2012 și în 2013, PIB-ul ajungând la 13 075 000 milioane EUR – cel mai ridicat nivel la prețurile actuale atins vreodată.

Grafic 1.2 –PIB la prețurile actuale

O analiză a PIB-ului din perspectiva producției demonstrează importanța relativă a 10 activități sub aspectul contribuției acestora la valoarea adăugată brută. Între 2003 și 2013, cota sectorului industrial ca valoare adăugată în UE-28 a scăzut cu 1,2 puncte procentuale, la 19,1 %, fiind urmat doar de serviciile de distribuție comercială, de transporturi și de serviciile de cazare și de alimentație publică (19,0 %), a căror cotă a înregistrat, de asemenea, o scădere de 0,7 puncte procentuale în acești ultimi 10 ani. În schimb, administrația publică, educația și sănătatea au înregistrat o creștere de 1,0 puncte procentuale, atingând 19,4 % în 2013, părăsind astfel cea de-a treia poziție pentru a deveni cea mai importantă activitate (la acest nivel de detaliu) ca valoare adăugată. Următoarele activități ca nivel de importanță în 2013 au fost activitățile imobiliare (11,2 %), urmate de serviciile profesionale, științifice, tehnice, administrative și de sprijin (denumite în continuare „servicii pentru întreprinderi”) (10,4 %), de construcții (5,7 %), de serviciile financiare și de asigurări (5,4 %) și de serviciile de informare și de comunicare (4,5%). Cele mai mici contribuții au provenit din divertisment și alte servicii (3,6 %) și din agricultură, silvicultură și pescuit (1,7 %).

Tabelul 1.1 –Valoarea Adăugată brută la prețurile de bază

Criza economică și financiară și urmările sale au afectat în mod deosebit mai multe activități și sectoare. Industria a suferit cel mai sever declin între 2007 și 2009, valoarea adăugată în UE-28 scăzând în general cu 13,8 % (ca volum); producția industrială a scăzut cu încă 1,5 % între 2011 și 2013. Construcțiile au suferit reducerea cea mai profundă și mai de durată, producția aferentă scăzând cu 18,9 % între 2007 și 2013, nivelul său reducându-se în fiecare an în această perioadă. Serviciile pentru întreprinderi, precum și serviciile de distribuție comercială, transporturile și serviciile de cazare și de alimentație publică au suferit o scădere a valorii adăugate doar timp de un an, între 2008 și 2009, însă declinul a fost substanțial, de -8,0 %, respectiv de -5,5 %. Serviciile de distribuție comercială, transporturile și serviciile de cazare și de alimentație publică au înregistrat un alt declin, mai mic, în 2012. După ce a atins un vârf în 2009, producția din agricultură, silvicultură și pescuit a scăzut în 2010 cu 3,8 % și, din nou, în 2012, cu 5,5 %. Alte activități au suferit în timpul crizei reduceri mai puțin pronunțate în ceea ce privește valoarea adăugată, mai ales în 2009, în 2010 și în 2012 (serviciile financiare și de asigurări) și în 2009 (artele, divertismentul, activitățile recreative și alte servicii) .

1.4.Infrastructura de locuințe și utilități

Numărul total de locuințe existente în România la finalul anului 2010 era de aproape 8.43 milioane , în creștere cu 6.6% comparativ cu anul 2000 și cu peste 10% față de 1991 .

La nivel regional , se remarcă existența unui număr mai ridicat de locuințe în regiunile Nord-Est și Sud-Muntenia și un număr mai redus în Vest , București-Ilfov și Sud-Vest , regiunile aflate la extreme , Nord-Est și Vest fiind și cele care au înregistrat cea mai scăzută creștere a numărului de locuințe .

La nivel național , în anul 2010 , ponderea localităților cu rețea de distribuție a apei era de aproape 70%, în creștere constantă de la 55% , iar ponderea localităților cu rețea de canalizare era de peste 25% , în creștere nesemnificativă de la 22% în anul 2000 .

Piața gazelor naturale din România a fost deschisă gradual începând cu anul 2001 , când gradul inițial de deschidere a pieței interne a fost de 10% din consumul total aferent anului 2000, ajungându-se în anul 2006 la un grad de deschidere a pieței de gaze naturale de 75% .

Pe regiuni de dezvoltare, se constată aceeași polarizare între regiunile din Sudul si Estul tării , care înregistrează ponderi sub media națională și cele din Centrul si Vestul țării cu ponderi peste media națională , un caz aparte reprezentându-l regiunea Bucuresti-Ilfov în care ponderea este de peste 90% , mult peste media națională .

În prezent , în România există localități izolate ,respectiv sate și cătune ,amplasate la distanțe mari de centrele comunale și dispersate pe tot teritoriul țării , rămase în urmă din punct de vedere economic , aceste localități fiind total sau parțial neelectrificate . Potrivit datelor parțiale ale recensământului populației și locuințelor din 2011,numărul locuințelor convenționale rămase de electrificat la nivelul întregii țări era de aproximativ 285de mii de locuințe neelectrificate , ceea ce reprezintă puțin peste 3% din total .

1.5.Infrastructura de transport

Infrastructura de transport joacă un rol cheie în organizarea și planificarea teritorială generală în toată Europa . În prezent , se constată încă o dezvoltare neuniformă a infrastructurii de transport europene , cu decalaje vizibile între Est si Vest .

În perioada 2004-2008 , transportul maritim de bunuri a înregistrat o creștere continuă , pentru că în anul 2009 să înregistreze o scădere bruscă . În anul 2010 , cantitatea de bunuri transportată a început din nou să crească , fără a atinge însă nivelul anului 2004 .

Evoluția căilor ferate din România în ultimul deceniu se remarcă prin adaptarea la condițiile impuse de restructurare , evoluția pozitivă a segmentului privat , iar pe de altă parte , printr-un regres semnificativ al calității infrastructurii , al serviciilor de transport și al producției industriale . În toate cele 8 regiuni , infrastructura de transport pe calea ferata se află într-un proces constant de degradare . De asemenea , starea precară a infrastructurii , dar și calitatea și vechimea materialului rulant duc la scăderea constantă a numărului de pasageri transportati .

Dezvoltarea unei noi axe majore de transport feroviar se va putea face cu ajutorul podului feroviar Calafat Vidin , respectiv modernizarea rutei Craiova-Calafat ,urmând să asigure o nouă magistrală relevantă de transport feroviar .

Rețeaua aeriană a României este compusă din căi internaționale și interne care asigură survolul aeronavelor străine și leagă aeroporturile internaționale din străinătate cu cele 11 din România , deschise traficului internațional, făcând concomitent posibil traficul de marfă și călători între cele 15 aeroporturi civile existente în România.

Dezvoltarea infrastructurii aeroportuare în ultimii 5 ani a avut un trend invers față de calea ferată , respectiv modernizarea și extinderea legăturilor aeriene internaționale , precum și creșterea traficului de pasageri .

Element constitutiv semnificativ al infrastructurii de transport , rețeaua de drumuri constituie suportul de bază pentru dezvoltarea economico-socială a unei zone . Cantitatea de calitatea infrastructurii rutiere ,bazate pe investițiile în domeniu , precum și gradul de acces la aceasta , reflectă nivelul de civilizație , deopotrivă cu disponibilitatea de evoluție și creștere .

România , o țară medie a Uniunii Europene , nu beneficiază de autostrăzi , în afară de cateva porțiuni scurte , însumând mai puțin de 500 de kilometri .

Noua Rețea Centrală de Transport a Uniunii Europene ( TEN-T ) , asupra căreia au căzut de acord miniștrii europeni ai Transporturilor în primăvara anului 2012, ar urma să asigure legături multimodale eficiente între capitalele Uniunii Europene și alte orașe și centre economice principale , porturi , aeroporturi și puncte-cheie de trecere a frontierei terestre. Rețeaua TEN-T este compusă dintr-o rețea de bază care urmează să fie finalizată în 2030 și o vastă rețea extinsă care aduce trafic în aceasta și care urmează să fie finalizată până în 2050 .

1.6.Infrastructura de turism

În România sunt clasificate ca monumente istorice un număr de 29.544 de obiective de patrimoniu .

Cele mai numeroase obiective (5021) sunt identificate în regiunea Centru, care grupează aproape 17% din totalul monumentelor istorice .

Regiunile Sud și Nord-Vest au un număr ridicat de obiective de patrimoniu ( peste 4000), valorile cele mai reduse înregistrându-se în regiunea Vest și Sud-Est , unde sunt localizate sub 10% din numărul total al monumentelor istorice .

Evoluția constantă înregistrată până în anul 2010 cunoaște o ușoară scădere pe parcursul anului 2011 , pe fondul crizei economice , care a afectat toate sectoarele economiei naționale , inclusiv turismul . Astfel , la nivel național , numărul de structuri de cazare a scăzut cu aproximativ 4% , cea mai accentuată scădere înregistrându-se în regiunea Sud-Est (aproape 30% ) . Scăderi mai reduse s-au înregistrat în regiunile București-Ilfov (aproape 5 % ) și Nord-Vest ( 1,5 % ) , creșterile spectaculoase înregistrându-se în regiuni precum Sud-Vest (aproape 24 % ) și Sud ( peste 13% ) .

În intervalul 2005-2011 , numărul sosirilor turistice la nivel național a cunoscut o creștere semnificativă de peste 21% , România devenind , prin atracțiile și resursele turistice de care dispune , o destinație preferată de turiști .

1.7.Infrastructura de educație

Pentru înnoirea sistemului educațional românesc , în vederea adaptării la cerințele actuale ale societății cunoașterii și la creșterea economică inteligentă și favorabilă incluziunii , Guvernul României a acceptat la finalul anului 2010 , Legea Educației Naționale . Prin înlesnirea acesteia , se urmărește reformarea sistemului de învățământ prin dezvoltarea învătământului bazat pe formarea de competențe . Astfel , în România se face transferul către un sistem educațional competitiv adaptabil la dinamica accelerată a pieței forței de muncă .

În postura reformelor impuse prin legea educației naționale s-au definit și clasificat universitățile și s-a demarat procesul de descentralizare din învățământul preuniversitar . De asemenea , s-a inclus principiul “finanțarea urmează elevul” , încurajând competiția la nivelul unităților de învățământ , precum și programul “Școală după Școală “ , ce oferă șansa de învățare formală și nonformală pentru consolidarea competențelor. În același timp , a fost redimensionat sistemul de evaluare a elevilor , a fost instituit Portofoliul Educațional și se încurajează stimularea învățării pe tot parcursul vietii .

1.8.Infrastructura de sănătate

Dezvoltarea economică a României este direct influențată de calitatea serviciilor de sănătate , educație , sociale , a serviciilor de siguranță publică și asistență pentru situații de urgență acordate populației .

Starea de sănătate a populației este determinată de factori genetici , economici , sociali , culturali și de mediu , care influențează contextul economic în care evoluează țara sau regiunea . În principiu , accesul la serviciile de sănătate a fost și continuă să fie dificil , calitatea acestor servicii situându-se , în multe cazuri , sub standardele în domeniu .

Sistemul de sănătate s-a confruntat cu un amplu proces de descentralizare administrativă , care pe lângă aspectele pozitive, este caracterizat de disfuncționalități structurale , generate de confuziile apărute .

Pe regiuni de dezvolatare, anul 2011 , se remarcă faptul că regiunea București-Ilfov concentrează peste 18% din numărul total de spitale , fiind urmată de regiunile Nord-Vest și Nord-Est (peste 13%din total) . Cel mai mic număr de spitale se întâlnește în regiunile Vest și Sud-Vest , care concentrează , fiecare , sub 9% din numărul total de spitale . Numărul dispensarelor a scăzut la nivel național , cu peste 16% , cea mai mică scădere fiind înregistrată în regiunea Sud-Est , urmată de regiunile Vest , Sud-Vest și București-Ilfov . De remarcat este numărul medicilor , care a crescut cu peste 14% la nivel național , cele mai mari creșteri fiind înregistrate de regiunile Vest și Nord-Vest , unde numărul de medici raportat la 1000 de locuitori depășește media înregistrată la nivelul Uniunii Europene(3.5 medici la mia de locuitori ) , dar și media națională , de 3 medici la mia de locuitori .

1.9.Infrastructura de servicii sociale

Sistemul de servicii sociale este flexibil , iar în funcție de situația beneficiarilor , acesta interactionează cu serviciile medicale , educaționale etc . Serviciile sociale pot fi furnizate în centre rezidențiale , în centre de zi , la domiciliul beneficiarului, la domiciliul persoanei care acordă serviciul , dar și în cadrul comunității .

În ceea ce privește repartizarea regională a serviciilor sociale , regiunile Sud și Sud-Vest Oltenia sunt semnificativ rămase în urmă , având cel mai mic număr de furnizori de servicii sociale acreditați în perioada 2005-2010, însă la polul opus se situează regiunile Nord-Est și Centru , cu cel mai mare număr de furnizori acreditați de servicii sociale în perioada menționată .

În ultimii 10 ani , furnizorii de servicii sociale s-au implicat activ la nivelul comunităților . În prezent, sectorul ONG-urilor care furnizează servicii sociale , singure sau în parteneriat public cu autoritățile locale , care dețin marea majoritate a clădirilor , este relativ bine reprezentat .

1.10.Agricultura și dezvoltarea rurală

La nivel național, agricultura înfațișează un sector de primă importanță în România , atât prin participarea sa în economie , cât și ca pondere a populației ocupate . Randamentele sectorului agricol românesc rămân relativ modeste , comparativ cu potențialul său natural . Aportul acesteia ( agricultura , silvicultura și piscicultura ) la formarea Valorii Adăugate Brute (VAB) se situează în jurul valorii de 7% în anul 2009, fiind poziționată pe primul loc în clasamentul celor 27 de state membre .

Ponderea agriculturii în formarea VAB la nivelul UE 27 este de 1,7% , fiind de 4ori mai mică decât valoarea înregistrată de România .

Distribuția fondului agricol pe regiuni de dezvoltare indică o concentrare într-o proporție însemnată a acestuia în regiunile de dezvoltare Sud-Muntenia (10,23%) și Sud-Est (9,75%) în comparație cu regiunea București-Ilfov cu cea mai mică concentrare a fondului agricol (0,44%) .La nivel regional , cea mai mare suprafață a fondului funciar o deține regiunea Nord-Est (15,46%), urmată de Sud-Est (15%).

Terenurile agricole din România sunt afectate de o serie de procese de degradare , cum ar fi eroziunea prin apă , eroziunea eoliană , deteriorarea structurii și compactarea solului , poluarea chimică a solului, alunecări de teren .

Drumurile, în mediul rural ,reprezintă principala cale de transport . Dezvoltarea și implicit calitatea acestora și a traficului ce se desfășoară pe aceste drumuri mai au mult de recuperat până a ajunge la ceea ce reprezintă normalitatea la nivelul Uniunii Europene . Conform unui studiu al Băncii Mondiale , doar jumătate dintre comune au acces direct la rețeaua de drumuri .

Sărăcia are caracteristici diverse în mediul rural față de mediul urban . Astfel , în timp ce, în mediul rural sărăcia este una manifestată la nivelul consumului , în mediul urban, aceasta este o sărăcie profundă , manifestată în diverse zone (consum, cheltuieli utilități, acces servicii etc)

Întreprinderile active nou create , conform Institutului Național de Statistică , sunt în proporție mică în mediul rural . Ponderea cea mai mică la nivel regional o are regiunea București-Ilfov , unde teritoriul rural este slab reprezentat. Regiunile Nord-Est (32%)și Sud-Muntenia (38%)au ponderea cea mai mare pentru întreprinderile active nou create în mediul rural.

Ponderea persoanelor ocupate din mediul rural în agricultură , în perioada 2006-2013 a scăzut cu aproximativ 16 puncte procentuale , iar a celei de servicii a crescut cu 11,5 puncte procentuale. Creșterea ocupației populate poate fi apreciată ca fiind în corelație cu dinamica restructurării economice , a modificării structurilor productive și funcționale de bază ale sistemului economic și social . Nivelul scăzut de instruire se oglindește și în calitatea forței de muncă din mediul rural , fiind un factor limitativ pentru dezvoltarea economică din această zonă .

Capitolul II

Prezentarea județului Teleorman

2.1.Așezare geografică

2.1.1.Localizare

Județul Teleorman este situat în partea de Sud a țării , în zona centrală a Câmpiei Române, la intersecția dintre paralela 44N și meridianul 25E ,teritoriul său fiind încadrat de județele Argeș și Dâmbovița la Nord , Giurgiu la Est și Olt la Vest .

Extremitatea sudică a județului este delimitată de fluviul Dunărea , care constituie granița României cu Bulgaria . Vecinătatea fluviului Dunărea reprezintă unul dintre atuurile județului , constituind un potențial vector de dezvoltare , prin oportunitățile de cooperare transfrontalieră cu Bulgaria .

2.1.2.Relieful

Relieful este definit de două trepte principale , câmpie și lucă , respectiv Câmpia Munteniei de Vest , Lunca Dunării și Lunca Oltului , întregul teritoriu prezentând o ușoară înclinare către Sud-Est . Altitudinile cele mai mari sunt de 170 m , prezentate în partea de Nord .

Lunca Dunării este treapta cea mai joasă din relieful teritoriului , alitudinea acesteia fiind de 24 m la Turnu Măgurele și 20 m la confluența cu Vedea .

2.1.3.Rețeaua hidrografică

Este formată din fluviul Dunărea și afluenții principali din acest sector : Oltul , Călmățuiul și Vedea . Județul este traversat de asemenea de râul Teleorman și de pârâurile Burdea , Câinelui , Tinoasa , Nanov și Târnava .

2.1.4.Clima

Clima este temperat-continentală,specifică pentru Câmpia Sudică, având un potențial caloric ridicat , cu amplitudini mari ale temperaturii aerului , cantități reduse de precipitații, cu regim adeseori torențial (în perioada de vară) însoțite de perioade frecvente de secetă. Poziția centrală a câmpiei face ca zona să aibă un climat de tranziție între partea Estică-climă mai moderată- și partea Vestică , având climat continental .

2.1.5.Turismul

Datorită așezării geografice , dar și a patrimoniului cultural istoric relativ modest în comparație cu alte județe , potențialul turistic în Teleorman nu este unul impresionant . În județul Teleorman se practică cu precădere turismul de tranzit și cel de agrement . În ceea ce privește oferta turistică , aceasta se regăsește concentrată în partea de Sud , aici evidentiindu-se zone cu un pitoresc special, precum cele de pe malul Dunării , în apropierea lacurilor , precum și în apropierea pădurilor.

Alte atracții turistice majore sunt constituite de potențialul oferit de turismul piscicol și cel de vânătoare. Principalele obiective turistice sunt concentrate în partea sudică , cu precădere în apropierea așezărilor urbane Alexandria , Turnu Măgurele și Zimnicea .

Cu toate că specificul cadrului natural al județului Teleorman este mai puțin expresiv , limitând posibilitățile de dezvoltare a turismului , există câteva zone cu potențial pentru organizarea unor zone de agrement : Lunca Dunării , cu lacul Suhaia și complexul lacustru din zona de confluență a râului Vedea cu Dunărea , padurile de zăvoi din Lunca Oltului , Vedei și Teleormanului , precum și pădurile de stejar din apropierea municipiului Roșiori de Vede (mai puțin afectate de procesul de despădurire de la nivelul întregului județ ).

Județul Teleorman dispue de un cadru natural variat , propice dezvoltării turismului piscicol și de vânătoare . Obiectivul turistic cu cel mai ridicat potențial turistic îl constituie Cetatea Medievală de la Turnu Măgurele , construită pe ruinele cetății romane Turris .

Teleorman beneficiază de o promovare turistică neglijată , datorată inexistenței unui organism public sau privat dedicat cestei acțiuni și înregistrează o activitate culturală modestă ( datorată numărului scăzut de vizitatori ). Puternica sezonalitate estivală , datorată în mod special lipsei unei oferte concrette pentru lunile de iarnă, reprezintă o reală amenințare pentru viitoarea dezvoltare turistică județului .

2.2.Structura administrativă a județului Teleorman

Din punct de vedere administrativ, județul Teleorman este constituit din trei municipii (Alexandria, Turnu Măgurele și Roșiori de Vede ) , două orașe (Zimnicea și Videle) și 231 de sate , ce reprezintă 97,9% din totalul localităților . Din cele 231 de sate, unul aparține unui oraș.

Este vorba de satul Coșoaia, ce aparține de orașul Videle . Componența orașului Videle prezintă anumite particularități , în sensul că include o serie de cartiere , care din punct de vedere administrativ sunt integrate în Videle , dar care își păstrează caracteristicile unor localități rurale, Furculești , Fotăchești , Cartojanca și Tămășești . Pentru acestea din urmă , nu pot fi accesate decât fonduri destinate mediului urban , deși stadiul lor de dezvoltare socio-economică este cel corespunzător mediului rural .

Satele județului Teleorman se constituie în 92 de comune . Comuna medie a județului are 2,8% sate în componența sa , dar variația este destul de mare , mergând de la un sat pe comună, până la șapte sate/comună .

În ceea ce privește dimensiunea unităților administrative din județul Teleorman , în afara celor trei orașe mai mari-Alexandria, Turnu Măgurele, Roșiori de Vede- cu o popuație care se situează în categoria orașelor mici , cu o populație de până la 20.000 de locuitori . În mediul rural, 51 de comune au până în 4.000 de locuitori , 25 au între 4.000-6.000 de locuitori și numai 7 au peste 6.000 de locuitori . Cele mai mari comune sunt : Orbeasca-8.750 locuitori , Peretu-8.430 locuitori , Vârtoape-7.285 locuitori și Lunca-7.076 locuitori .

Ca repartiție în teritoriu , orașele sunt relativ uniform distribuite în interiorul județului , densitatea lor fiind de 0,8 orașe pe 1.000/km2 , apropiată de densitatea medie pe țară (1,1 orașe / 1.000 km2 ) . Satele de mărime mijlocie sunt de asemenea uniform repartizate. Densitatea satelor în teritoriu este de 4,0 sate/1.000 km2, ușor mai scăzută decât media pe țară (5,6) . Această situație se explică în parte prin situarea județului în zona de câmpie,zonă ce se caracterizează prin localități mai mari , cu densitate în teritoriu mai redusă .

Majoritatea comunelor cu un număr mai mare de patru sate se găsesc în jumătatea de Nord a județului , partea de Sud fiind caracterizată prin comune cu mai puține sate și cu o populație mai mare, aspect caracteristic în general zonei de luncă a Dunării . Se constată o concentrare a comunelor cu numărul, cea mai mare populație în zona mediană a județului, în timp ce în Nord, Sud și parțial în Vest comunele sunt de mărime mai mică.

Totodată , se poate remarca faptul că localitățile au o densitate mai mare în zona Nordică a județului . În lunca Dunării, localitățile sunt mai dispersate, consecintă a trăsăturilor specifice acestei forme de relief . În același timp, așezarea localităților corespunde direcțiilor urmate de cursurile de apă , ceea ce prezintă în acest caz dezavantajul creării unor spații agricole relativ întinse și nepopulate .

Ca tipologie funcțională, orașul Alexandria –reședință de județ , este un municipiu din categoria orașelor mijlocii cu funcțiuni economico-sociale complexe, cu rol de coordonare și armonizarea dezvoltării în teritoriu . Roșiori de Vede este un municipiu din categoria orașelor mijlocii, nod feroviar , cu funcțiuni industriale și de servire a localităților din Nord-Vestul județului . Similar, Turnu Măgurele se încadrează în tipologia orșelor mijlocii , fiind totodată un centru industrial și portuar cu rol de servire a localităților din Sud-Vestul județului .Zimnicea este un port fluvial , cu rol administrativ de importanță locală , iar Videle păstrează apartenența la industria petrolieră, prin existența unei schele de extracție petrolieră .

Majoritatea satelor au profil predominant agricol , numai patru sate fiind centre extractive (Poeni , Siliștea , Talpa și Cosmești) și opt sate având profil mixt , agro-industrial (Poroschia , Brânceni , Drăgănești Vlașca , Răsmirești , Nanov , Olteni , Smârdioasa , Țigănești ) .

Principala problemă legată de rețeaua de localități este gradul scăzut de urbanizare al județului. În ceea ce privește mediul rural , multe dintre localități au o viabilitate scăzută , cauzată de prezența unor elemente critice, precum procesul accentuat de îmbătrânire , numărul mic de locuitori , potențialul economic scăzut și depolarea masivă .

2.3 Aspecte economice

2.3.1 Agricultura și populația

Ca urmare a așezării geografice , Teleorman se bucură de cele mai fertile soluri oferind astfel cele mai bune conditii pentru culturile agricole.

Drept urmare, calitatea solurilor, existența sistemelor de irigat și forța de muncă stabilă, oferă investitorilor străini oportunitatea de a lucra în parteneriat cu producători agricoli români pentru realizarea produselor agro-alimentare.

Prin cultivarea grâului dur și procesarea acestuia se poate obține materia primă pentru fabricarea pastelor făinoase. Există condiții optime pentru realizarea produselor agro-alimentare ecologice, piața europeană solicitându-le cu precădere. Există legislație românească în domeniu și producători interesați de parteneriate cu oameni de afaceri străini, pentru producerea și valorificarea, îndeosebi a legumelor.

Produsele legumicole realizate în județ sunt cu mult peste necesarul populației. Asadar , pentru o mai bună organizare a producției, dar și pentru orientarea valorificării lor ar fi necesară înființarea unei Piețe de Gros.

Asociația Crescătorilor de Albine este reprezentativă în județ, crescătorii fiind interesați de realizarea exportului de miere și a produselor apicole de calitate. Și în domeniul creșterii animalelor și al procesării produselor zootehnice pot fi create parteneriate, în vederea populării spațiilor existente și construirea de noi spații, existând terenuri pentru baza furajeră, precum și forță de muncă.

Ca si structură cadastrală a terenurilor suprafața agricolă de 499.175 ha. , reprezentând 86.21% din suprafața totală a județului, determină caracterul agrar și potențial agricol ridicat al acestuia.

Tabelul 2.1-Statistica terenurilor

Populația judetului Teleorman este de 405.070 persoane, din care 269.531 persoane în mediul rural, iar din aceștia 84.800 ocupându-se cu agricultura. În ceea ce privește suprafața agricolă și potențialul vegetal, Teleormanul se află pe locul cinci în ierarhia județelor țării noastre .

Tabelul 2.2-Suprafața agricolă

2.3.2 Industria

Având un potențial ridicat , Teleorman se remarcă și prin industria alimentară , datorită existenței fabricii de ulei , băuturilor alcoolice, lactatelor,legumelor și fructelor , panificației , dar si prelucrării cărnii .

Datorită avantajelor de care beneficiază județul Teleorman , în special municipiul Alexandria, comerțul a cunoscut o dezvoltare spectaculoasă. Astfel, în Alexandria, pe lângă o rețea dezvoltată de magazine en-detail, și-au deschis supermarketuri și hipermarketuri , unele din principalele lanțuri comerciale care activează în România (Bricostore , Penny Market , Interex , Winmarkt ).

Despre transport si comunicatii putem spune ca reteaua de drumuri publice intermediaza judetul, legand principalele municipii si orase cu capitala de judet , precum si cu capitala. Asadar,drumurile judetene traverseaza judetul de la Nord la Sud si de la Est la Vest ,iar reteaua de cale ferata strabate judetul pe directiile Nord-Est-Sud-Vest . Magistrala 1 Bucuresti-Craiova-Timisoara, avand cale ferata electrificata dubla ,iar pe Sud-Nord cale ferata simpla neelectrificata pe traseele Zimnicea-Rosiori de Vede , Turnu Magurele-Rosiori de Vede- Costești ( județul Argeș). Un alt mijloc de transport este cel pe apa , unde exista doua porturi , Turnu Magurele (la km 597 ) si Zimnicea ( la km 553 ) , Dunarea constituind atat granita judetului , cat si a tarii cu Bulgaria .

În alta ordine de idei , judetul se delecteaza de implementarea retelei de telefonie digitala, avand numeroase servicii si multiple avantaje, astfel incat fiecare cetatean sa poata beneficia de serviciile oferite .

2.2.3 Învățământ și sănătate

Sistemul școlar este în număr destul de mare, existând 337 de unități școlare,iar numărul total al cadrelor didactice estimându-se la 5144 .

Rețeaua sanitară a fost formată în anul 2012 din 8 spitale , iar începând cu ianuarie 2013 , unul dintre acestea, mai precis Spitalul de psihiatrie Balacia a devenit secție exterioară a Spitalului Județean de Urgență Alexandria .

În ultimii ani au fost realizate campanii de informare , educare și comunicare prilejuite de Ziua Națională a Sănătății , a luptei împotriva cancerului , a luptei împotriva tuberculozei , a cancerului de Col Uterin s.a , toate acestea constând în monitorizarea glicemiei ,tensiunii arteriale, vizionarea de filme educative și aplicarea de chestionare .

2.2.4 Sport și Turism

La partea de sport , judetul dispune de cluburi sportive de drept public si privat , de Asociatii sportive cu personalitate juridica si 70 de Asociatii fara personalitate juridica.

Din punct de vedere al atractiilor turistice naturale , judetul Teleorman nu este tocmai bine reprezentat, acest lucru fiind cauzat si de structura sa geografica , campie traversata de ape . Totusi, chiar si in aceste conditii, principalul punct de atractie turistica il poate reprezenta fluviul Dunarea si lunca sa .

Pentru localitatile situate pe malul Dunarii, turismul rural reprezinta o metoda de dezvoltare a zonei cu un potential inca neexploatat asa cum ar trebui .

Regiunea se caracterizeaza ca fiind bogata in traditii si resurse culturale ,detinand 56.439 de bunuri culturale , dintre care 7000 sunt de o importanta distincta , facand parte din patrimoniul cultural national .

Aflandu-se in mijlocul Campiei Romane , judetul indeplineste toti factorii pentru exercitarea agriculturii , aceasta din urma fiind principala ocupatie a comunitatii locale. Cadrul economic variabil al tarii noastre face ca pastrarea locurilor de munca existente sa devina vitale pentru regiunea Teleorman .

2.2.5 Șomajul și Forța de muncă

Din punct de vedere al ocuparii fortei de munca si combatere a somajului, judetul se inregistreaza ca fiind o regiune cu un grad ridicat al somajului , mai ales in ultimii ani . Mai precis , in perioada 2006-2012 , au fost inregistrate cele mai ridicate valori din tara ale ratei somajului , astfel ca la nivelul Regiunii Sud-Muntenia , judetul se afla pe locul intai ca numar de someri .

Potrivit situatiei statistice a fortei de munca , la sfarsitul lunii februarie 2015 , somajul a crescut pana la nivelul de 11,43% , locurile de munca fiind tot mai putine si lipsite de interes , insa in ceea ce priveste posturile pentru persoanele cu studii superioare , acestea au avut o usoara crestere ( de la 1 la 4 ) . Totodată, în funcție de localitatea de domiciliu, în luna martie au fost înregistrați 3.846 șomeri din mediul urban, în timp ce 16.116 șomeri proveneau din mediul rural.

Din totalul șomerilor înregistrați, 2.789 de persoane sunt indemnizate, dintre acestea 328 fiind absolvenți ai instituțiilor de învățământ( licee, școli profesionale, facultăți).

Din punct de vedere al grupelor de vârstă, cel mai mare procent de șomeri îl reprezintă persoanele cu vârste curpinse între 40 și 50 de ani, respectiv 29.53%, în timp ce persoanele cu vârste între 30 și 40 de ani dețin o pondere de 21.65%.

Și, dacă până acum lucrurile nu au mers deloc bine, în perioada ce urmeaza evidențele AJOFM Teleorman urmează să se îmbogățeacă, aproximativ 500 de angajați ai combinatului chimic de la Turnu Magurele, pregătindu-se să intre în șomaj.

O modalitate prin care efectele sociale negative ale șomajului pot fi atenuate este legată de derularea de programe de reconversie profesională. Formarea continuă, precum și măsurile de reducere a șomajului prin programe de consiliere în carieră pot reprezenta, de asemenea, mijloace eficiente prin care să fie asigurată o mai mare mobilitate a forței de muncă.

2.4 Perspective și obiective de dezvoltare

2.4.1 Tendințe de dezvoltare

O privire de ansamblu asupra județului Teleorman relevă o serie de trăsături importante, a căror analiză poate conduce la formarea unor impresii preliminare asupra tendințelor de dezvoltare. Astfel, așezarea geografică este caracterizată de proximitatea cu două zone de interes major: capitala țării, București, și granița cu Bulgaria din sudul județului. Relieful prezintă numai două trepte majore, caracterizate de altitudine joasă și de lipsa unor peisaje naturale cu potențial turistic. Structura administrativă, deși caracterizată printr-o predominanță a centrelor rurale, are avantajul unei distribuții relativ uniforme a localităților urbane în interiorul județului.

Cadrul natural aduce cu sine avantaje și inconveniente. Dacă relieful lipsit de diversitate și de peisaje spectaculoase împiedică dezvoltarea turismului și transformarea acestui domeniu într-un avantaj competitiv pe termen lung, el permite totodată exploatarea altor valențe. Solurile fertile și climatul temperat favorizează practicarea agriculturii, iar multitudinea de terenuri disponibile care pot fi puse la dispoziția potențialilor investitori aduc un surplus de atractivitate în acest sens. Agricultura poate deveni un atu concurențial pentru județul Teleorman la nivel regional, sau chiar național prin prisma unei perspective pe termen lung.

Conștientizarea resurselor agricole ale județului, precum și a principalelor impedimente din calea practicării agriculturii la un nivel tehnologic avansat (depășind deci pragul agriculturii de subzistență) reprezintă un pas important pentru valorificarea ulterioară a acestui sector.

Există viziuni diferite asupra impactului pe care îl are apropierea județului Teleorman față de București. Pe de o parte, atracția exercitată asupra forței de muncă teleormănene poate fi interpretată drept inoportună, din moment ce ea conduce în cele din urmă la părăsirea județului de tineri. Concurența cu capitala în ceea ce privește condițiile de pe piața muncii se dovedește adesea nefastă, dar nu trebuie considerată aspectul principal care derivă din această proximitate geografică. Există și valențe pozitive care ar putea fi exploatate.

Apropierea față de un centru instituțional și administrativ important cum este municipiul București poate fi un avantaj la nivel investițional prin sporirea gradului de atractivitate pentru companiile străine.

Accesul la Dunăre și vecinătatea cu Bulgaria pot fi transformate în avantaje strategice prin stabilirea și consolidarea relațiilor de colaborare cu această țară (ulterior chiar și cu alte țări riverane), în special pentru relații de parteneriat economic. Cooperarea transfrontalieră s-a dovedit în numeroase cazuri un motor important al stimulării procesului de dezvoltare durabilă.

Gradul scăzut de urbanizare din județul Teleorman este un inconvenient important, mai ales din punct de vedere economic. Pe de altă parte, însă, distribuția relativ uniformă a centrelor urbane pe teritoriul județului este o calitate semnificativă. Urmând direcții strategice bine definite, aceste centre urbane pot deveni pe termen lung poli de dezvoltare socio-economică pentru zonele adiacente. Funcțiile administrative atribuite orașelor și municipiilor atrag prin natura lor o anumită convergență a localităților din imediata apropiere.

Prin urmare, o economie solidă și cu o rată de creștere semnificativă a centrelor urbane ar duce la impulsionarea progresivă a centrelor rurale din proximitate. În același timp, această distribuție poate facilita specializarea zonală pe anumite sectoare economice deja existente, care, pe lângă impactul pozitiv la nivel local, ar duce la o dezvoltare echilibrată pentru întregul județ.

Problemele demografice cu care se confruntă județul sunt importante – procesul accentuat de îmbătrânire,migrația populației, depopularea anumitor zone, gradul ridicat de incidență a anumitor afecțiuni, etc. și trebuie luate în considerare ca atare.

Orice dezvoltare durabilă include aspecte sociale și se bazează pe potențialul demografic al județului, deci vizează și demersuri pentru soluționarea unor astfel de probleme.

Județul Teleorman se află în categoria județelor din România care mai au încă activitate industrială, pe o gamă largă de domenii, atât industrie grea cât și industrie ușoară.

Din perspectiva actorilor strategici ai industriei județului, industria de îngrășăminte chimice, de rulmenți, alimentară, industria în județul Teleorman va continua să se dezvolte în următorii ani.

Una dintre piedicile majore în dezvoltarea industriei, care constituie partea proprie a județului Teleorman, este lipsa forței de muncă specializate și cu studii superioare în domeniile respective. Tendința actuală este de a aduce forță de muncă specializată din afara zonei urbane unde este locația industrială, aspect deloc benefic pentru forța de muncă locală. Cu toate acestea există semnale de recalificare profesională a persoanelor disponibilizate și de specializare

a propriilor angajați. Deși agricultura este sectorul dominant în care populația este activă, industria mai are un viitor în județul Teleorman.

Teleorman se număra în anul 2008 printre județele cu cel mai mic număr de firme la 1000 de locuitori din țară, numărul de firme fiind de 11, 24 firme la 1000 de locuitori, situație care s-a înrăutățit în 2009, indicatorul fiind de 10,83 firme la 1000 locuitori. Asemănător cu multe alte comunități, în contextul unei industrii cu tradiție care tinde spre tehnologizare și automatizare continuă un număr ridicat de angajați au fost disponibilizați.

Dezvoltarea antreprenorială în acest context de restructurare industrială, suprapus peste criza economicofinanciară actuală, constituie un element cheie pentru crearea de locuri de muncă pentru comunitățile locale.

Susținerea dezvoltării IMM-urile locale – de la firme mici de familie, start-up-uri, etc. – constituie o premisă obligatorie dezvoltarea unei economii locale de succes. Noile IMM-uri se pot dezvolta atât în sectorul agricol dar și in industrie, prin furnizarea de servicii noi industriale și pentru noi tehnologii, pentru industria alimentară, de electrice și în mod deosebit în industria tehnologiei și informației.

Drept urmare, susținerea dezvoltării antreprenoriale trebuie să fie inclusă în planificarea strategică pentru dezvoltarea comunității pe termen mediu și lung. Un trend antreprenorial ascendent va angrena creșterea productivității și a rezultatelor activităților economice, totodată cu creșterea numărului de locuri de muncă.

Analiza SWOT relevă principalele probleme cu care se confruntă sectorul agricol al județului Teleorman, un județ în care agricultura reprezintă o ramură de tradiție, precum și oportunitățile mediului extern în această zonă.

În susținerea procesului de dezvoltare a acestui domeniu, dezvoltarea rurală durabilă are un rol foarte important, deoarece un program de dezvoltare rurală la nivelul județului poate fi viabil dacă acoperă și soluționarea unor probleme complexe, precum dezvoltarea agriculturii și silviculturii.

Infrastructura în județul Teleorman are o bază solidă care are toate premisele de dezvoltare în viitor. Având o infrastructură rutieră de drumuri naționale și județene considerată în stare relativ bună și cu planuri de reabilitare în anii următori și de curând cu noul avantaj al deschiderii bacului la Turnu Măgurele, județul Teleorman poate deveni un traseu de ieșire din țară pentru zona de V-S a țării spre Bulgaria și Europa de Sud-Est, atât pentru scop turistic cât și pentru comerț internațional.

Autoritățile locale sunt preocupate de aceste aspecte și au introdus acest element în planificarea pe termen mediu și lung și consideră infrastructura rutieră elementul care trebuie abordat prioritar, drept bază pentru reducerea disparităților de dezvoltare socială și economică în județ și la nivel regional.

Având în vedere atât poziționarea geografică a județului Teleorman, cât și repartiția obiectivelor turistice de interes, se poate constanta faptul că turismul prezintă un potențial de dezvoltare concentrat cu precădere în zona malului stâng al Dunării și în apropierea bălților din județ.

Aglomerările urbane ce prezintă cel mai ridicat potențial turistic sunt Municipiul Turnu-Măgurele, Municipiul Alexandria și orașul Zimnicea. Atât Municipiul Turnu Măgurele cât și orașul Zimnicea, profitând de prezența Dunării, și implicit de peisajele specifice acestei zone, împreună cu monumentele cultural-istorice de pe teritoriul acestora, constituie principalii poli turistici ai județului Teleorman.

Deși învechită, infrastructura turistică generală din județul Teleorman, constituie o primă bază materială necesară pentru relansarea turismului în județ. Zonele cu potențial turistic care trebuiesc susținute în relansarea turismului în județul Teleorman sunt cele din partea de Sud a județului, cu acces la Dunăre și cele din apropierea lacurilor, precum și în apropierea pădurilor.

În ceea ce privește turismul de agrement din județul Teleorman, acesta are la bază potențialul natural al județului, și este constituit în principal din turismul piscicol și cel de vânătoare.

În concluzie se poate afirma faptul că Județul Teleorman nu prezintă avantajele necesare pentru o modificare a sectorului turistic, acesta fiind nevoit să se bazeze în continuare pe turismul de tranzit și cel de agrement.

2.4.2 Dezvoltarea locală

Mediul economic la nivel local trebuie să se reinventeze în mod constant prin adaptări structurale și la nivel micro-economic. Autoritățile locale trebuie să își crească capacitatea

de a răspunde provocarilor pe termen mediu și lung, prin instrumente eficiente și leadership la nivel instituțional.

Judetul Teleorman are ca obiective strategice reactivarea bazei economiei locale prin dezvoltarea industriei , cresterea competitivitatii in agricultura si dezvoltarea spatiului rural , dezvoltarea mediului antreprenorial , reducerea dezechilibrelor si cresterea gradului de incluziune sociala , precum si valorificarea resurselor energetice .

Dezvoltarea locală de succes trebuie să implice un grad ridicat de investiții. După cum firmele trebuie să inoveze și să investească pentru a se dezvolta, în mod similar și mediul economic local trebuie să fie flexibil, să se adapteze, să se reinventeze, să identifice și să valorifice elementele care le diferențiază. Acestea trebuie să transforme tehnici mai vechi de utilizare a resurselor în oportunități noi, mai competitive, de valorificare a acestora.

Punerea in functiune de măsuri de modernizare a infrastructurii și de pregătire a capitalului uman vor avea impact pozitiv asupra antreprenoriatului și a creșterii economice. Toate acestea sunt sustiinute de realizarea de investiții pentru reproiectarea economiei în noul context economic național și european.

În ultimii ani, odată cu începerea procesului de dezindustrializare și cu masivele schimbări tehnologice la nivel global, economia la nivel local a fost supusă unor cicluri repetate de declin și creștere economică. Anumite localități nu și-au revenit în urma restructurării industriale, altele s-au adaptat la noi elemente de dezvoltare economică.

În cazul județului Teleorman, după restructurarea industrială începută după anii 1989, economia nu s-a diversificat foarte mult. Au rămas mari actori industriali, care au supraviețuit și și-au continuat activitatea, iar alte puncte industriale, cu activitate importantă în trecut, au fost închise sau funcționează la capacitate redusă.

Actorii strategici din industria județului, cum ar fi cei din industria de îngrășăminte chimice, de rulmenți, etc. vor continua să se dezvolte în perioada următoare. Autoritățile locale sunt însă un actor important care, prin politicile pe care le vor promova, vor identifica formele de parteneriat și asociere posibile pentru a asigura întărirea contribuției acestora la ritmul de dezvoltare socio-economic al comunității.

Despre cresterea competitivitatii in agricultura si dezvoltarea spatiului rural, putem spune ca se numara printre obiective datorita potentialului agricol, ceea ce indica rationamente favorabile de care judetul dispune in practicarea unei agriculturi productive cu rol decisiv in dezvoltarea locala.

Un program de dezvoltare rurala durabila , viabil indus la nivelul judetului va include o varietate de elemente ce vizeaza dezvoltarea locala , cum ar fi amenajarea teritoriului zonelor rurale cresterea capacitatii administrative in mediul rural , crearea de locuri de munca si implicit, sporirea veniturilor locuitorilor , dezvoltarea agriculturii si silviculturii, precum si cooperarea inter si intra-regionala .

Dezvoltarea unui mediu economic local este crearea de parteneriate între sectoarele public, privat și societate civilă. Asadar , dezvoltarea antreprenorială în context de restructurare industrială și în criză economico-financiară actuală,constituie un element cheie care poate contribui semnificativ la crearea de locuri de muncă pentru comunitățile locale. În anul 2008, la nivel de județ, sectorul servicii este încă puțin dezvoltat, numărul firmelor active în servicii

se afla la un nivel redus (17,63%), mult în spatele sectorului comerț și turism (57,57%).

Drept urmare, susținerea dezvoltării antreprenoriale trebuie să fie inclusă în planificarea strategică pentru dezvoltarea comunității pe termen mediu și lung. Un trend antreprenorial ascendent va angrena creșterea productivității și a rezultatelor activităților economice, totodată cu creșterea numărului de locuri de muncă.

Urmând una dintre prioritățile strategiei de dezvoltare Europa 2020, autoritățile locale trebuie să încerce pe cât posibil să faciliteze accesul IMM-urilor la obținerea de finanțări.

Analiza diagnostic la nivelul județului Teleorman a scos in evidenta o nevoie acută de îmbunătățire a serviciilor sociale adresate copiilor sau cetățenilor maturi, cu o preocupare sporită asupra mediului rural, mediu ce cunoaște o subdezvoltare cronică. Accesul nesigur la servicii de sănătate și educație, atât la nivelul mediului urban cât, mai ales la nivel rural, obligă la setarea unor politici și programe care să conducă la un acces crescut la aceste servicii pentru creșterea generală a calității vieții.

Cand vine vorba despre valorificarea resurselor energetice regenerabile, judetul Teleorman dispune de mai multe surse care pot fi utilizate pentru producerea biocombustibililor . Pe de-o parte terenurile agricole extinse si culturile deja existente de rapita permit producerea biogazului si a biodiesel-ului . Pe de alta parte , poate fi folosit si bioetanolul obtinut din fermentarea anumitor cereale si a trestiei de zahar . Trebuie precizat faptul ca datorita amplasarii geografice, judetul are avantajul exploatarii energiei solare,ceea ce ar fi o solutie optima in combaterea problemelor legate de sistemul centralizat de distributie a energiei termice .

O prioritate de dezvoltare a Județului Teleorman este redefinirea acestuia pentru a deveni un centru regional de competitivitate în sectorul agro-industrial. În această calitate, județul Teleorman va avea capacitatea de a forma corespunzător specialiștii din domeniul agriculturii și industriei alimentare, va promova cercetarea în domeniu, pentru creșterea competitivității sectorului agro-industrial și, nu în ultimul rând, va dezvolta relații de colaborare inter- și intra-regionale, pentru facilitarea legăturii între producători și procesatori și pentru înființarea

asociațiilor și cooperativelor agricole.

Experiența dezvoltată în direcția promovării relațiilor de colaborare cu județul Giurgiu și a colaborării transfrontaliere cu Bulgaria a demonstrat eficiența acestei măsuri, prin rezultatele optime înregistrate, respectiv înființarea unor asociații agricole, precum și reuniunea procesatorilor agricoli.

Dezvoltarea județului Teleorman drept centru regional, în partea de sud a țării, va atrage și investiții în sectorul agro-industrial, care vor susține dezvoltarea locală, atât de necesară pentru echilibrarea mediilor rural și urban.

Capitolul III

Prezentarea economică a comunei Vârtoape

Comuna Vârtoape este formată din trei subdiviziuni teritoriale :

Satul Vârtoapele de Sus

Satul Vârtoapele de Jos

Satul Gărăgău

3.1 Așezare geografică

Localitatea se află situată în partea de Nord a județului , cu următoarele coordonate geografice : 4411’ latitudine nordică și 2512’ longitudine estică .

Vecinii localității sunt :

La Nord – Comuna Necșești

La Sud –Comuna Călinești

La Vest –Comuna Rădoiești și Sfințești

La Est –Comuna Olteni

3.2.Date generale

3.2.1.Populație

Comuna Vârtoape are o populație de 3.093 locuitori, conform ultimelor date statistice , populație ce se ocupă în marea majoritate cu agricultura .

Populația este în mare parte săracă , neavând o economie bazată pe mica industrie sau prestări servicii .

Veniturile realizate sunt din creșterea animalelor , vânzarea cerealelor , realizate în anii agricoli din ce în ce mai săraci .

3.2.2.Venituri

Veniturile sunt din de în ce mai puține , oamenii în ultima perioadă și-au arendat terenurile agricole la diferite societăți comerciale de pe raza comunei , deoarce nu mai pot să își lucreze terenurile cu propriile mijloace . O parte a populație , în special tinerii , sunt plecați de pe raza comunei , iar o mare parte din populașie nu lucrează.

3.2.3.Suprafața

Suprafața comunei este de 5.483 ha , dintre care intravilan 233 ha și extravilan 5.250 ha .

3.2.4.Alimentarea cu apă

Alimentarea cu apă a locuitorilor se face din fântânile proprii, rețeua de alimentare cu apă fiind unul din proiectele prioritare al actualului consiliu local .

3.2.5.Căi de acces

Căile de comunicație ale comunei Vârtoape sunt reprezentate de DJ 703 și DJ 601 .

3.3.Componența comunei

Structura comunei este următoarea :

Sate

Satul Vârtoapele de Sus

Satul Vârtoapele de Jos

Satul Gărăgău

Număr locuitori 3.093

Unități de învățământ

Școala gimnazială Vârtoapele de Sus

Grădinița cu program normal nr. 1 Vârtoaapele de Sus

Grădinița cu program normal nr. 2 Vârtoapele de Jos

Grădinița cu program normal nr. 3 Gărăgău

Cămine culturale

Există în cadrul comunei două cămine culturale

Dispensare umane

Pe raza comunei există două dispensare umane

Farmacii

Există în cadrul comunei un număr de trei farmacii

Biserici Creștin Ortodoxe

Biserici creștin-ortodoxe în număr de trei

Biserica Adventistă de ziua a șaptea

Pe raza comunei există două biserici adventiste de ziua a șaptea

Biblioteci

Biblioteca comunală Vârtoape

Terenuri și săli de sport

Există în cadrul comunei câte un teren și o sală de sport

Societăți comerciale

Agenții economici de pe raza comunei sunt grupați sub diverse forme :

Societăți comerciale cu răspundere limitată

Întreprinderi individuale

Întreprinderi familiale

Persoane fizice autorizate

Asociații agricole

3.4.Premise naturale

3.4.1.Relieful

Relieful comunei este de câmpie , reprezentat prin mai multe trepte geomorfologice.

3.4.2.Clima

Teritoriul comunei Vârtoape se încadrează în clima temperat-continentală , cu veri călduroase , precipitații reduse sub formă de averse, cu viscole mai rare în timpul iernii .

Suprafața pe care o ocupă comuna și încadrarea în Câmpia Română explică clima mai secetoasă din ultima perioadă , încadrându-se în influența climei mediteraneene de la Sudul tării noastre .

Extremele termice urcă vara pâna la 40 de grade C și scad iarna până la -30 de grade C .

În ultimii ani au apărut dereglări climaterice , cu schimbări bruște de temperatură în timpul iernii,cât și al verii , de la cald la frig și invers .

3.4.3.Rețeua hidrografică

Rețeaua hidrografică de suprafață este reprezentată de râul Câinelui .

3.5.Agricultura și dezvoltarea rurală

3.5.1.Agricultura

Condițiile geografice și climaterice deosebit de favorabile ale zonei au determinat locuitorii să practice o serie de activități predominant agricole , cum ar fi : cultivarea plantelor și creșterea animalelor .

Conform datelor publicate de Direcția Județeană de Statistică Teleorman la Recensământul general agricol din 2010 , comuna Vîrtoape dispunea de următoarea suprafață agriccolă utilizată :

3.5.2.Producția vegetală

Comuna Vârtoape este situată într-o zonă de câmpie, ceea ce favorizează prezența culturilor:grâu, porumb, floarea soarelui și plante tehnice .

3.5.3.Pomicultura,viticultura și legumicultura

În comuna Vârtoape ,zona viticolă este reprezentată prin soiuri hibride, pomicultura este compusă din meri, peri , vișini, caiși ,pruni, iar legumicultura este compusă din roșii, ardei , castraveți, ceapă,varză, vinete ,dovlecei, cultivate în gospodării pentru consumul propriu .

3.5.4.Zootehnia

Efectivul de animale pe categorii din comuna Vârtoape se prezintă astfel :

3.6.Infrastructură și Mediu

3.6.1.Infrastructura de transport

Principalele căi de acces în comună sunt :

DJ 703 și DJ 601

Comuna Vârtoape se află poziționată în apropiere de orașe importante, ceea ce îi sporește potențialul :

Roșiori de Vede (22 km)

Alexandria (36 km )

București (112 km)

3.6.2.Infrastructura de utilități

Comuna Vârtoape dispune de o serie de rețele și echipamente tehnico-edilitare, caracteriza-te printr-un grad de acoperire a teritoriului .

Electricitatea – gospodăriile, instituțiile și societpțile comerciale sunt racordate în procent de 100% la rețeaua de distribuție a energiei electrice .

Alimentarea cu energie electrică a comunei se face cu o rețea de distribuție de medie tensiune (LEA 20 KV),care vine din rețeaua de 110 KV .

Gaz– în prezent locuitorii comunei nu beneficiază de rețeaua de alimentare cu gaz metan.

Energia termică și prepararea apei calde menajere se realizează în locuințele individuale prin sistemele de încălzire , utilizând combustibil solid.

Consiliul local are în plan pentru perioada 2014-2020 realizarea acesteia .

Canalizare – comuna nu dispune de o rețea de canalizare,urmărindu-se realizarea ei pe perioada 2014-2020 .

Apă potabilă – rețeaua de apă potabilă este unul din obiectivele prioritare ale actualului consiliu local în perioada imediat următoare .

Drum – drumurile comunale nu sunt asfaltate , fiind necesară modernizarea și extinderea lor în perioada 2014-2020 .

Infrastructura de telecomunicații din comuna Vârtoape este bine dezvoltată.

În ultimii 5 ani, domeniul telecomunicațiilor a cunoscut un ritm accelerat de dezvoltare, aspect care se datorează în principal apariției promovării unor produse și servicii noi și a diversificării celor existente . Cea mai mare rată de dezvoltare s-a înregistrat în domeniul serviciilor de internet și al telefoniei mobile .Cu toate acestea, potențialul în domeniul telecomunicațiilor este încă departe de a fi epuizat .

Telefonie fixă – acoperă în procent de 100% teritoriul comunei Vârtoape.

TV- 100% din locuitorii comunei Vîrtoape sunt racordați la rețele de distribuție televiziune.

Internet – Gospodăriile dispun de acces la internet, acesta fiind disponibil pentru 100% din gospodăriile comunei ;

Telefonia mobilă – Există acoperire datorită instalării de turnuri și antene pentru toți furnizorii de telefonie mobilă. 100% din locuitorii comunei o folosesc .

Pentru protejarea cetățenilor în cazul situațiilor de urgență , cum ar fi : inundații, incendii, secete, înzăpeziri, administrația publică locală va încheia parteneriate cu administrațiile publice locale învecinate pentru achiziționarea de : autospecială PSI, buldo-excavator, vola , tractor cu remorcă , pentru Centrul Zonal de Intervenție Rapidă .

În prezent, comuna Vîrtoape are în proiect pe anii 2014-2020 proiecte de dezvoltare durabilă a comunei .

3.6.3.Sănătate

Asigurarea serviciilor medicale în comuna Vârtoape se face de către două dispensare umane.

3.6.4.Mediul

În comuna Vârtoape nu există factori industriali care contribuie la poluarea mediului înconjurator al comunei .

Închiderea platformelor de gunoi , dotarea cu utilaje pentru serviciul de gospodărie comunală și salubritate și organizarea sistemului de colectare selectivă a spațiului de depozitare temporară și transportul deșeurilor fac parte din viziunea administrației în următorii ani pentru dezvoltarea durabilă a comunei .

3.7.Domeniul economic

Funcția econimică agricolă se materializează în comună prin producția agricolă vegetală și producția animalieră, în condițiile unei dezvoltări reduse a prelucrării primare a acestor produse , acestea fiind destinate majoritar pentru satisfacerea autoconsumului populației locale , și mai puțin pentru valorificări pe piața liberă.

Lipsa unei agrotehnici avansate din gospodăriile țărănești , practicate pe loturi mici de teren, constituie impedimente privind ridicarea producției agricole și animaliere din cadrul comunei.

De asemenea , vor trebuii soluționate greutățile pe care le întâmpină populația în valorificarea pe piața liberă a produselor agricole în principalele centre de desfacere din zonă , situate la distanțe apreciabile de comuna Vârtoape .

Mica industrie este reprezentată în comună de către societăți comerciale grupate pe diverse domenii .

3.8.Turism

Datorită organizării regionale , facilităților fiscale și avantajelor oferite , la nivelul zonei există posibilități multiple de a investi în turism .

Cadrul natural cu valoare deosebită favorizează dezvoltarea turismului de agrement (pescuit, înot) . De asemenea, se poate dezvolta și agroturismul . Se dorește construirea unui complex turistic și de agrement în comună , în perioada 2014-2020 .

3.9.Educație și cultură

3.9.1.Învățământ

În comună funcționează o școală gimnazială și trei grădinițe . Unitățile de învățământ îsi desfășoară activitatea în clădiri proprii, fiind necesară dotarea corespunzătoare, modernizarea lor, amenajarea și dotarea cenntrelor de joacă și recreere pentru copiii comunei.

3.9.2.Cultura

Spiritualitatea creștin-ortodoxă din comună este reprezentată prin trei biserici creștin ortodoxe.

Aici funcționează și două cămine culturale , cât și o bibliotecă . Biblioteca poate facilita accesul la documentele altor biblioteci prin împrumut interbibliotecar .

3.9.3.Evenimente cu caracter tradițional

Se organizează în fiecare zi de joi a săptămânii un târg comunal, iar pe data de 14.09 a fiecărui an are loc un eveniment cu caracter tradițional : “Cîrstov-ul”

3.9.4.Alte instituții importante din comuna Vârtoape

Politia

3.10.Resurse umane

Populația

Populația comunei Vârtoape este de 3.093 locuitori

Bugetul local , privind veniturile și cheltuielile pe surse și destinații (Anul 2015)

Venituri

Sume din TVA pentru cheltuieli descentralizate 1.212 mii lei

Sume din TVA pentru echilibrare buget local 917 mii lei

Cote defalcate din impozit pe profit 304 mii lei

Impozite și taxe locale 420 mii lei

Subventii pentru încălzire 130 mii lei

Excedent 180 mii lei

Total venituri : 3.168 mii lei

Cheltuieli

Cheltuieli administrație

Cheltuieli de personal 570 mii lei

Cheltuieli material 160 mii lei

Cheltuieli investiții –

Total cheltuieli administrație : 730 mii lei

Cheltuieli cu PSI+PO

Cheltuieli de personal 73 mii lei

Cheltuieli material 16 mii lei

Cheltuieli investiții –

Total cheltuieli cu PSI+PO : 89 mii lei

Cheltuieli cu învățământul

Cheltuieli de personal 937 mii lei

Cheltuieli material 102 mii lei

Cheltuieli investiții –

Total cheltuieli cu învățământul : 1.039 mii lei

Cheltuieli de cultură, recreere ,religie și sport , total din care: 11 mii lei

Cheltuieli de personal –

Alte cheltuieli 11 mii lei

Cheltuieli investiții –

Cheltuieli cu asistența socială

Cheltuieli indemnizații PH 160 mii lei

Cheltuieli asistență socială 174 mii lei

Cheltuieli materiale 120 mii lei

Cheltuieli investiții 30 mii lei

Total cheltuieli cu asistența socială : 484 mii lei

Cheltuieli de dezvoltare publică

Cheltuieli de personal –

Cheltuieli materiale 150 mii lei

Cheltuieli de investiții –

Total cheltuieli de dezvoltare publică : 150 mii lei

Cheltuieli cu salubrizarea

Cheltuieli de personal –

Cheltuieli materiale 100 mii lei

Cheltuieli investiții –

Total cheltuieli cu salubrizarea : 100 mii lei

Cheltuieli cu drumuri și podețuri , din care : 560 mii lei

Cheltuieli de personal –

Cheltuieli materiale 200 mii lei

Cheltuieli de investiții 360 mii lei

Total cheltuieli : 3.163 mii lei

CAPITOLUL IV

Dezvoltarea economică a comunei Vârtoape

Orice comună trebuie să includă și să promoveze o viziune strategică în ceea ce privește dezvoltarea sa în viitor . Lipsa unei asemenea viziuni duce la o activitate administrativă haotică , în cadrul căreia se pot rata oportunități și se consumă irațional resurse prețioase . Eperiența internațională a arătat că proiectele și programele operaționale funcționează cel mai bine atunci când fac parte dintr-un cadru coerent și când există o coordonare la nivel strategic.

Pentru a avea certitudinea că politicile și programele existente corespund necesităților de dezvoltare a comunei Vârtoape , în cadrul limitărilor impuse de resursele locale disponibile și pentru accesarea fondurilor prin care Uniunea Europeană susține politica de dezvoltare regională s-a impus elaborarea strategiei de dezvoltare locală pentru perioada 2014-2020 .

Viața economică a comunei Vârtoape , trebuie revigorată și dezvoltată în toate domeniile sale:agricultură, zootehnie, industrie și comerț .

Consiliul local va trebuii să investească pentru revitalizarea vieții economice a comunei, fiind prioritatea numărul unu , deoarece produce cele mai mari efecte benefice.

Infrastructura necesită îmbunătățiri continuu , de aceea investițiile trebuie făcute după anumite criterii economice, astfel încât să producă beneficii :

Siguranța și securitatea locuitorilor comunei împotriva calamităților

Raportul valoare investiți / efecte economico-financiare produse

Raportul valoare investiție / numărul beneficiarilor .

Creșterea atractivității este constituită de facilitățile culturale si de agrement pe care le oferă sau pe care ar putea să le ofere comuna Vârtoape , astfel încât confortul social al locuitorilor să fie imbunătățit .

Principalele obiective ale dezvoltării durabile ale comunei Vârtoape constau în :

Dezvoltarea infrastructurii de bază a comunei

Protecția mediului

Întărirea coeziunii sociale și reducerea sărăciei

Regenerare rurală

Formularea strategiei pornește de la următoarele premise:

Să îmbunătățească condițiile de viață ale populației comunei (locuințe și locuri de muncă la standarde europene)

Să ridice standardul calitativ al comunei , al construcțiilor , serviciilor și al imaginii în general .

Să ofere oportunități pentru intervenția sectorului privat în operațiunile comunei , fie sub forma investițiilor directe în proiecte izolate , fie sub forma parteneriatelor sau consultărilor permanente între parteneri

Să permită o anumită flexibilitate de adaptare la inevitabilele schimbări ce au loc în comună . De aceea, procesul trebuie să fie creativ, participativ și anticipativ .

Conform premiselor de formulare a strategiei și a perspectivelor de dezvoltare a comunei Vârtoape , conceptul strategic trebuie formulat astfel încât transpunerea sa într-un plan strategic să asigure un pachet de acțiuni care vor conduce la creșterea economică, creșterea bazei de impozitare , crearea de locuri de muncă și îmbunătățirea calității mediului de viață al comunității.

Conceptul strategic de dezvoltare se traduce astfel printr-o dezvoltare economică datorată poziției geostrategice a comunei , determinată de atragerea de firme / activități economice / investiții . În acest sens , trebuie urmate două puncte prioritare: creșterea gradului de atractivitate a comunei ( prin îmbunătățirea imaginii, a calității vieții , prin revitalizare rurală ) și facilități de atragere a firmelor private (prin investiții în infrastructură , ofertă de terenuri și clădiri , servicii strategice , facilități fiscale, etc. )

Obiective generale

Principalele obiective ale strategiei de dezvoltare locală a comunei Vârtoape sunt :

Asigurarea condițiilor pentru crearea unor activități rentabile în zootehnie , agricultură, în special cultura cireșelor, vișinilor și viței de vie

Protejarea mediului prin conformarea progresivă cu standardele de mediu din Uniunea Europeană pe care România va trebui să le atingă în totalitate .

Optimizarea sistemului de sănătate și protecție socială în comună

Garantarea accesului neîngrădit al populției și al consumatorilor economici la infrastructură (apă , canalizare , distribuție gaze, căi de transport, telefonie)

Reabilitarea și modernizarea școlii conform standardelor europene

Luarea de măsuri pentru excluderile sociale , a înlăturării dezechilibrelor sociale și creșterea ratei de ocupare prin creerea de noi oportunități investiționale .

Obiective specifice-Agricultura și dezvoltarea rurală

4.1.Agricultura

Prin utilizarea unor tehnici specifice agricole adaptate la normele europene se urmărește dezvoltarea durabilă a agriculturii

Dezvoltarea unor ferme zootehnice și puncte de prelucrare și colectare a resurselor rezultate din domeniu care vor crea creșteri la veniturile bugetului local

Susținerea producătorilor de a forma asociații pentru a beneficia de oportunitățile care decurg din aceasta

Crearea condițiilor necesare aplicării irigațiilor pe terenurile arabile din cadrul comunei

Profitabilizarea practicilor agricole pentru a facilita și productivitatea lucrării aplicate terenurilor agricole .

4.2.Infrastructură și Mediu

Conservarea și întreținerea mediului natural

Lucrări de regularizare și de decolmatare a râurilor și pârâurilor din comună

Realizare parc fotovoltaic

4.2.1.Transport

Modernizarea drumurilor comunale și a ulițelor sătești

Modernizarea sistemului rutier

Realizarea de alei pietonale

Construirea și reabilitarea podurilor și podețelor

4.2.2.Utilități

Lucrări de cadastru imobiliar intravilan, extravilan și reactualizare PUG

Dotări ale centrului de intervenție rapidă

Dotări ale administrației locale

Modernizare sediu primărie

Realizare rețea de alimentare cu apă

Realizarea rețelei de gaz metan

Lucrări de reabilitare a rețelei de iluminat public în comună

Montarea unui post modern de transformare electrică

Realizarea rețelei de canalizare și a stației de epurare și tratare a apelor reziduale

Respectarea regulilor de folosire durabilă a terenurilor din comună , conform planului de urbanism general , ca instrument de planificare spațială .

4.2.3.Sănătate

Dezvoltarea infrastructurii de sănătate pentru a putea răspunde oricând cetățenilor care au nevoie de serviciile medicale în cazuri de urgență

Educarea populației cu privire la accesarea serviciilor de sănătate la o perioadă regulată pentru prevenirea situațiilor de urgență prin susținerea și promovarea modului de viață sănătos

Modernizare dispensare umane

4.2.4.Mediu

Lucrări de regularizare a albiei râului și colectare a apelor pluviale

Dotarea cu utilaje pentru serviciul de gospodărire comunală și salubritate

Creare sistemelor specifice de management al deșeurilor

Informarea locuitorilor comunei asupra consecințelor produse de deversarea apelor uzate în locuri neamenajate

Conservarea calității mediului pentru a preîntâmpina consecințele negative

Folosirea cu măsură a resurselor de apă

Îndepărtarea deșeurilor de pe domeniul public

Educarea populației din comună pentru colectarea selectivă a deșeurilor

Prevenirea alunecărilor de teren prin împădurirea terenurilor nerentabile

4.3.Economia

Stimularea persoanelor care nu sunt încadrate în activitate prin crearea unor programe de ocupare a posturilor în comună

Oranizarea industriei durabile care să nu deterioreze mediul

Economia productivă de venit la bugetul local

Dezvoltarea afacerilor prin crearea unor locații specifice și promovarea produselor industriale și a serviciilor pe piața internă .

4.3.1.Comerț și servicii

Mărirea numărului de întreprinderi mici și mijlocii pentru a oferi populației zonei o gamă cât mai largă de servicii

4.3.2.Mediul de afaceri

Dezvoltarea serviciilor și activităților productive din comună de către întreprinzătorii locali .

4.4.Turism

Susținerea acțiunilor locale prin măsuri eficiente de marketing

Practicarea unor produse variate turistice

Construirea unui complex turistic și de agrement în comună

Reabilitarea și conservarea capitalului turistic

Crearea parteneriatului public-privat în turism

Dezvoltarea acțiunilor de monitorizare și control în turism

4.5.Educație și cultură

4.5.1.Învățământ

Reabilitarea și dotarea cu mobilier a școlilor și grădinițelor din comună

Amenajare și dotare centre de joacă și recreere pentru copiii comunei

Accesul liber la sistemul educațional performant, flexibil și adaptat condițiilor din mediul rural

Susținerea permanentă a calității procesului de învățământ

Formarea continuă a cetățenilor comunei prin cursuri de perfecționare

Crearea unei baze materiale capabile să satisfacă nevoile legate de actul educațional

Îndrumarea școlarilor pentru formarea profesională

4.5.2.Cultura

Împărtășirea obiceiurilor și tradițiilor viitoare

Modernizarea și dotarea corespunzătoare a căminului cultural

4.6.Resurse Umane

4.6.1.Populția

Crearea de condiții familiilor tinere care doresc să locuiască în comună

Aplicarea unui management corespunzător administrării forșei de muncă

4.6.2.Piața muncii

Crearea unui număr suficient de locuri de muncă , care să acopere un număr variat de domenii de activitate pentru satisfacerea nvoilor de trai

Sprijinirea persoanelor aflate în șomaj pentru a-și găsi un loc de muncă