Dezvoltarea Regionala a Regiunii Nord Vest
UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ NAPOCA
CENTRUL UNIVERSITAR NORD DIN BAIA MARE
FACULTATEA DE ȘTIINȚE
SPECIALIZAREA ECONOMIA FIRMEI
LUCRARE DE LICENȚĂ
ÎNDRUMĂTOR ȘTIINȚIFIC
Lector univ. dr . SABOU SIMONA
ABSOLVENT
TĂMÎIAN ROXANA CĂTĂLINA
2016
UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ NAPOCA
CENTRUL UNIVERSITAR NORD DIN BAIA MARE
FACULTATEA DE ȘTIINȚE
SPECIALIZAREA ECONOMIA FIRMEI
LUCRARE DE LICENȚĂ
DEZVOLTAREA REGIONALĂ. STUDIU DE CAZ PRIVIND REGIUNEA NORD-VEST
ÎNDRUMĂTOR ȘTIINȚIFIC
Lector univ. dr . SABOU SIMONA
ABSOLVENT
TĂMÎIAN ROXANA CĂTĂLINA
2016
CUPRINSUL:
INTRODUCEREA…………………………………………………………………………………1
CAPITOLUL 1. POLITICA DE DEZVOLTARE REGIONALĂ………………………………..2
Noțiuni teoretice generale privind politica de dezvoltare regională…………………………………………………………………………………………………..2
1.1.1 Fondurile de solidaritate care se adresează țărilor membre UE………………..2
A. Fondurile Structurale……………………………………………………………………….2
B. Fondul de Coeziune Socială………………………………………………………………4
C. Fondul European de Solidaritate………………………………………………………..5
1.1.2 Fondurile de solidaritate adresate țărilor în curs de aderare……………………..6
A) Programul PHARE…………………………………………………………………………. 6
B) Programul ISPA………………………………………………………………………………7
C) Programul SAPARD………………………………………………………………………..7
1.2 Politica de dezvoltare regională în România…………………………………………………..7
Aspecte problematice, tendințe și provocări ale politicii de dezvoltare regională……………………………………………………………………………………………………9
CAPITOLUL 2. REGIUNILE DE DEZVOLTARE ………………………………………………………10
2.1 Despre regiunile de dezvoltare……………………………………………………………………..10
2.2 Prezentarea generală a Regiunilor de Dezvoltare ale României………………………..13
1) Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest…………………………………………………………..13
2) Regiunea de Dezvoltare Nord-Est…………………………………………………………….15
3) Regiunea de Dezvoltare Sud-Est………………………………………………………………16
4) Regiunea de Dezvoltare Sud……………………………………………………………………17
5) Regiunea de Dezvoltare București-Ilfov……………………………………………………18
6) Regiunea de Dezvoltare Sud-Vest…………………………………………………………….19
7) Regiunea de Dezvoltare Vest…………………………………………………………………..20
8) Regiunea de Dezvoltare Centru……………………………………………………………….21
CAPITOLUL 3. STUDIU DE CAZ PRIVIND REGIUNEA NORD-VEST………………………22
3.1 Prezentarea Regiunii Nord-Vest…………………………………………………………………..22
3.1.1 Poziția geografică……………………………………………………………………………..22
3.1.2 Populația………………………………………………………………………………………….25
3.1.2.1 Evoluția populației și potențialul demografic……………………………….26
3.1.2.2 Sănătate…………………………………………………………………………………..32
3.1.2.3 Educația…………………………………………………………………………………..33
3.1.2.4 Resurse de muncă și formare profesională……………………………………35
3.1.2.5 Sărăcie și incluziune socială……………………………………………………….39
3.1.3 Infrastructura……………………………………………………………………………………41
A) Infrastructura de transport rutieră…………………………………………………….45
B) Infrastructura feroviară…………………………………………………………………..42
C) Infrastructura aeriană………………………………………………………………………42
D) Infrastructura de transport public………………………………………………………42
E) Infrastructura de utilități…………………………………………………………………..43
F) Infrastructura de telecomunicații……………………………………………………….43
3.1.4 Economia………………………………………………………………………………………..44
3.1.5 Strategia de dezvoltare regională………………………………………………………..47
3.2 Analiza SWOT a Regiunii Nord-Vest………………………………………………………….52
3.3 Proiecte desfășurate…………………………………………………………………………………..54
A. Portofoliu de proiecte pe infrastructură…………………………………………………..55
B. Portofoliu de proiecte pe resurse umane…………………………………………….. ….55
C. Proiecte prioritare strategice ale Regiunii Nord-Vest………………………………..57
D. Proiecte prioritare ale Regiunii Nord-Vest pe turism…………………………………57
3.4 Concluzii finale………………………………………………………………………………………..58
3.5 Propuneri personale…………………………………………………………………………………..60
BIBLIOGRAFIA……………………………………………………………………………………………………….62
INDEX TABELE………………………………………………………………………………………………………63
INDEX FIGURI………………………………………………………………………………………………………..64
INTRODUCEREA:
Uniunea Europeană cuprinde 28 de state membre care formează una dintre cele mai bogate și prospere regiuni ale lumii. Cu toate acestea se înregistrează mari diferențe sociale și economice între țările membre și cele 268 de regiuni ale acestora. Conform datelor statistice unul din patru state membre ale Uniunii are un PIB/cap de locuitor sub procentul de 75% din media statelor. După anul 2004, odată cu aderarea unui număr de 12 noi state discrepanțele dintre state au fost și mai accentuate.
Dezvoltarea regională și politica de dezvoltare regională au apărut ca o necesitate de a diminua diferențele economice dintre state dar și din interiorul unui stat, încercând să reducă decalajele structurale și să promoveze o dezvoltare susținută și echilibrată.
În prezenta lucrare voi încerca să descriu pe larg termenii de dezvoltare regională și politica de dezvoltare regională, termeni relativ noi la nivelul țării noastre, introduși în anul 1998 ca urmare a începerii procesului de aderare a Romaniei la Uniunea Europeană. Lucrarea va fi structurată în trei capitole astfel: Capitolul 1 Politica de dezvoltare regională în care voi prezenta anumite noțiuni teoretice legate de acest concept precum și fondurile de solidaritate adresate statelor membre Uniunii Europene, cât și cele adresate țărilor în curs de aderare; Capitolul 2 Regiunile de Dezvoltare, în care voi face o analiză de ansamblu asupra celor opt regiuni de dezvoltare ale Romaniei iar în Capitolul 3 mă voi axa pe Studiul de caz privind Regiunea Nord-Vest. În acest studiu de caz voi face o analiză mai amănunțită a Regiunii Nord-Vest pentru a constata situația acesteia dar și pentru a face o comparație cu restul regiuniilor Romaniei dar și cu situația înregistrată la nivel european, abordând elemente precum: poziția geografică atât la nivel național, cât și european; populația; infrastructura; economia. Un alt element important va fii analiza SWOT în care urmează vor fii prezentate cele mai importante puncte tare pe care regiunea le are; punctele stabe care vor trebui remediate precum și oportunități care trebuie valorificate dar și amenințările la care regiunea este expusă. Tot în cadrul studiului de caz voi prezenta proiectele desfășurate în cadrul Regiunii Nord-Vest, proiecte structurate pe infrastructură, resurse umane, mediu, turism și proiecte prioritare strategice.
În final voi prezenta concluziile finale din urma studiului de caz efectuat iar în domeniile unde am idemtificat probleme voi formulat o serie de propuneri pentru îmbunatățirea elementelor problematice.
CAPITOLUL 1. POLITICA DE DEZVOLTARE REGIONALĂ
1.1 Noțiuni teoretice generale privind politica de dezvoltarea regională
Politica de dezvoltare regională este politica cea mai complexă și importantă a Uniunii Europene, statut ce decurge din faptul că, prin obiectivul său de reducere a discrepanțelor existente între diferitele regiuni ale Europei atât sociale cât și economice, acționând asupra unor domenii precum: creșterea economică, sectorul IMM-urilor, agricultura, protecția mediului, ocupare și formare profesională etc. Politica regională se bazează pe principiul de solidaritate financiară,care reprezintă redistribuirea unei părți din bugetul comunitar realizat prin contribuția Statelor Membre către regiunile și grupurile sociale mai puțin prospere(http://beta.ier.ro/documente/formare/Politica_regionala.pdf, accesat la 12.06.2016).
„Baza legală a politicii comunitare de dezvoltare regională este stabilită prin Titlul XVII al Tratatului Uniunii Europene(respectiv XIV în Tratatul de la Roma), ce definește obiectivul politicii regionale<<reducerea disparităților existente între nivelele de dezvoltare ale diferitelor regiuni și a rămânerii în urmă a regiunilor mai puțin dezvoltate,sau a insulelor, inclusiv a regiunilor rurale>> și principiile ce stau la baza realizării acestuia. La Tratat se adaugă Regulamentul Consiliului nr. 1260/99, prin care sunt stabilite prevederile generale de funcționare a Fondurilor structurale(amendat prin Regulamentul nr.1447/2011), precum și alte reglementări privitoare la Fondurile structurale și a Fondului de Coeziune” (http://beta.ier.ro/documente/formare/Politica_regionala.pdf, accesat la 12.06.2016).
Politica de solidaritate a Uniunii Europene este implementată cu ajutorul unor fonduri de solidaritate care se adresează țărilor membre UE dar și a țărilor în curs de aderare pentru care au fost create fonduri speciale. Cele mai mai importante fonduri ale politicii de solidaritate a Uniunii Europene sunt Fondurile Structurale, alături de Fondul de Coeziune Socială și Fondul European de Solidaritate, acestea din urmă fiind numite și instrumente structurale. Pentru țările în curs de aderare există trei fonduri de pre-aderare care prefigurează instrumentele structurale, acestea fiind: Fondurile Phare, ISPA și SAPARD (http://beta.ier.ro/documente/formare/Politica_regionala.pdf, accesat la 12.06.2016).
1.1.1 Fonduri de solidaritate care se adresează țărilor membre UE:
Fondurile Structurale
Sprijinul financiar acordat din Fondurile Structurale este destinat regiunilor mai puțin dezvoltate , cu scopul de a consolida coeziunea economică și socială la nivelul Uniunii Europene. Datorită marimii acestora, funcționează pe bază de programe, acestea la rândul lor fiind structurate în funcție de domeniile și obiectivele prioritare ale politicii regionale. Fondurile Structurale contribuie la trei obiective strategiceale Politicii de Coeziune Economică și socială a Uniunii Europene astfel:
Reducerea decalajelor de dezvoltare dintre regiuni, astfel statele putând solicita finanțare pentru regiunile care au PIB/locuitor sub media de 90% din media europeană;
Competitivitate regională și ocuparea forței de muncă;
Cooperarea teritorială europeană, obiectiv care sprijină adaptarea și modernizarea politicilor și sistemelor de educație, instruire și angajarea forței de muncă (https://ro.wikipedia.org/wiki/Fonduri_structurale, accesat la 12.06.2016).
Fondurile structurale sunt instrumente financiare prin care Uniunea Europeană acționează pentru eliminarea discrepanțelor sociale și economice dintre regiuni. Există patru fonduri structurale:
Fondul European de Dezvoltare Regională(FEDR) a fost înființat în 1975 și are cea mai mare pondere în cadrul fondurilor structurale și are ca direcții de investiții următoarele conform reglementării Parlamentului European și consiliului nr.1783/1999: investiții în infrastructură,contribuind astfel la îmbunătățirea accesului pentru zonele economice și industriale aflate în declin economic, zonele rurale și urbane inactive; investiții generatoare de locuri de muncă durabile; proiecte de dezvoltare locală și ajutoarele pentru inteprinderile mici și mijlocii; investiții în educație și sănătate.
Fondul Social European(FSE) a fost creat în 1958 și pune accent pe îmbunătățirea modului de funcționare a pieței muncii precum și pe reintegrarea șomerilor pe piața muncii prin trei tipuri de acțiuni: formare profesională, recconversie profesională și creearea de locuri de muncă. Tipurile de măsuri ale Fondului conform Parlamentului European și Consiliului nr. 1784/1999 sunt: reintegrarea profesională a șomerilor pe termen lung; integrarea profesională a șomerilor tineri și a persoanelor excluse de pe piața muncii; îmbunătățirea sistemelor de educație și formare.
Fondul European de Orientare și Garantare pentru Agricultură(FEOGA) este un instrument de tip structural, făcând parte din Politica Agricolă Comună ce contribuie la creșterea competitivității agricole și forestiere, sprijinind regiunile rurale și îmbunătățirea structurilor agricole. FEOGA este format din două secțiuni:
Secțiunea de orientare care finanțează modernizarea și ajustarea structurală a sectorului agricol din zonele rurale. Aceasta secțiune acționează ca fond structural propriu-zis și acționează pe următoarele domenii: investiții în asociațiile agricole; sprijinirea tinerilor agricultori și a formării profesionale în domeniu; sprijinirea zonelor mai puțin favorizate; promovarea pe piață a produselor agricole; utilizarea eficientă a pădurilor; dezvoltarea zonelor rurale prin sprijinirea economiilor locale, promovarea agro-turismului etc.
Secțiunea de garantare care finanțează măsuri de organizare continuă a piețelor și de susținere a piețelor pproduselor agricole;
Fondul European pentru Pescuit(FEP) a fost creat în 1994 prin gruparea tuturor instrumentelor comunitare privind pescuitul. Obiectivele FEP vizează următoarele: contribuția la realizarea unui echilibru de durată între resursele piscicole și exploatarea lor; dezvoltarea de inteprinderi viabile în sectorul pescuit; dezvoltarea și îmbunătățirea calității vieții din zonele dependente de pescuit; îmbunătățirea ofertei de piață și a valorii adăugate a produselor piscicole și de acvacultură (http://beta.ier.ro/documente/formare/Politica_regionala.pdf; https://ro.wikipedia.org/wiki/Fonduri_structurale, accesate în 12.06.2016).
„Inițiativele comunitare sunt reprezentate de patru programe special create în vederea realizării obiectivelor prioritare și finanțate din bugetul Fondurilor Structurale. Fiecare program este finanțat printr-un singur fond, iar împreună absorb 5,35% din bugetul total alocat FS. Inițial, pentru perioada 1994-1999 au existat 13 inițiative comunitare, care au fost însă reduse prin reforma din 1999 la numai 4 inițiative, pentru creșterea eficienței acțiunii FS:
Interreg III – este finanțat prin FEDR și promovează cooperarea trans-frontalieră, transnațională și inter-regională;
Equal – este finanțat prin ESF și susține dezvoltarea de noi modalități pentru combaterea discriminării și inegalităților privind accesul la piața muncii;
Leader+ – este finanțat prin FEOGA –secțiunea de orientare și promovează dezvoltarea rurală prin sprijinirea inițiativelor grupurilor locale de acțiune (dezvoltarea durabilă);
Urban II – este finanțat prin FEDR și încurajează stategii inovatoare pentru regenerarea economică și socială a orașelor și zonelor urbane în declin” (http://beta.ier.ro/documente/formare/Politica_regionala.pdf, accesat la 12.06.2016)
Tab.1 Finanțarea inițiativelor comunitare din bugetul Fondurilor Structurale
Sursa: http://beta.ier.ro/documente/formare/Politica_regionala.pdf , accesat la 12.06.2016
Fondul de Coeziune Socială
Fondul de Coeziune apare ca un instrument special al politicii de solidaritate , care face timitere la unul din scopurile principale ale Uniunii Europene și anume acela de a promova progresul economic, social și de a elimina diferențele care există între standardele de viață la nivelul diferitelor regiuni ale Statelor Membre a Uniunii Europene. Acest concept de coeziune socială și economică s-a realizat ca politică europeana prin Actul Unic European în anul 1986 iar prin Tratatul de la Maastricht din anul 1992 a fost corelat cu realizarea uniunii europene și monetare având astfel un rol major în funcționarea eficientă a pieței unice europene. Fondul de Coeziune a fost înființat în anul 1993 pentru a sprijini Spania,Grecia, Portugalia și Irlanda care din punct de vedere economic se situau la un nivel inferior față de celelalte State Membre ale Uniunii Europene. De menținut este faptul că acest fond se adresează Statelor care au un Produs Intern Brut(PIB) pe cap de locuitor mai puțin de 90% din media comunitară pentru a-și reduce diferențele dintre nivelurile de dezvoltare economic și social și sa-și stabilizeze economiile (http://beta.ier.ro/documente/formare/Politica_regionala.pdf; https://ro.wikipedia.org/wiki/Fondul_de_Coeziune, accesate la 12.06.2016).
„Domeniile în care acționează Fondul de coeziune sunt protecția mediului înconjurător și rețelele trans-europene asociate infrastructurilor de transport; sprijinul financiar acordat nu este structurat pe programe ci pe proiecte, fiecare proiect primind finanțare în proporție de 80-85% din totalul costurilor eligibile. Finanțarea celor două domenii este echilibrată, fiecare primind 50% din bugetul alocat acestui fond. Proiectele sunt selectate și implementate de către statele membre beneficiare, care sunt responsabile și de managementul și monitorizarea lor financiară” (http://beta.ier.ro/documente/formare/Politica_regionala.pdf, accesat la12.06.2016).
În ceea ce privește protecția mediului, proiectele care vor fi finanțate trebuie să ajute la realizarea obiectivelor de mediu ale Uniunii Europene:
Conservarea, protecția și îmbunătățirea calității mediului;
Protecția sănătății populației;
Utilizarea prudentă și rațională a resurselor naturale(http://beta.ier.ro/documente/formare/Politica_regionala.pdf, accesat la12.06.2016).
Direcțiile prioritare ale acestui domeniu sunt: rezerva de apă potabilă, tratarea apei menajere, depozitarea deșeurilor solide, însă pe lângă acestea sunt eligibile și proiecte de reîmpădurire a terenurilor precum și controlul eroziunii solului și conservarea naturii(http://beta.ier.ro/documente/formare/Politica_regionala.pdf, accesat la12.06.2016).
În ceea ce privește infrastructura de transport eligibile sunt proiectele care creează sau dezvoltă infrastructura la nivelul Rețelei Trans-Europene de Transport(TEN), precum și proiectele care asigură acces la această rețea (http://beta.ier.ro/documente/formare/Politica_regionala.pdf, accesat la12.06.2016).
Fondul European de Solidaritate
Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene(FSUE) este un instrument financiar nerambursabil creat în anul 2002, în urma inundațiilor ce au afectat Franța, Germania, Austria și Republica Cehă. Scopul principal al Fondului este acela de a acoperii o parte din cheltuiala publică efectuată de un stat pentru a înlătura efectele unor dezastre naturale, decontarea acelor operațiuni de urgență efectuate cu ocazia producerii dezastrelor precum și a lucrărilor care au fost executate. Acest fond se va folosii numai în cazul producerii unor dezastre majore și a căror efecte se regăsesc asupra condițiilor de viață, mediului înconjurător sau asupra întregii economii a țării afectate. Penuitru a estima amploarea unui dezastru natural precum și justificarea necesității și utilizării acestui fond au fost stabilite următoarele criterii: în cazul unui stat pierderile estimate la 3 miliarde de EURO , sau mai mult de 0,6% din Venitul Național Brut iar în cazul unor dezastre regionale extraordinare cu daune mai mici decât 3 miliarde de EURO, care afectează cea mai mare parte a populației , și are consecințe asupra condițiilor de viață și stabilității economice a regiuni, suma maximă alocată anual acestui fond este de un miliard de EURO (http://www.mdrap.ro/FSUE; http://beta.ier.ro/documente/formare/Politica_regionala.pdf , acceate la 12.06.2016).
Legislația care stă la baza implementării acestui fond sunt:
„Regulamentul (CE) nr. 2012/2002 de instituire a Fondului de Solidaritate al Uniunii Europene, modificat de Regulamentul (EU) nr. 661/2014. Regulamentul stabilește normele și principiile pentru asistența din partea FSUE. Acesta definește, în special, condițiile în care se poate solicita intervenția fondului, precum și procedura de urmat. Regulamentul precizează, de asemenea, normele de punere în aplicare a subvențiilor acordate de FSUE.
În România, FSUE este derulat potrivit următoarelor acte normative:
– HG nr. 478/2010 privind aprobarea structurii organizatorice a Autorității Coordonatoare și de Management în România pentru gestionarea asistenței financiare comunitare, acordată prin Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene, cu modificările și completările ulterioare,
– HG nr. 1021/2015 privind utilizarea fondurilor alocate prin Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene pentru decontarea cheltuielilor publice eligibile aferente operațiunilor de urgență întreprinse în scopul înlăturării pagubelor provocate de inundațiile din primăvara și vara anului 2014 și pentru modificarea art. 4, alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 478/2010 pentru aprobarea structurii organizatorice a Autorității coordonatoare și de management în România, precum și a structurii autorităților de implementare pentru gestionarea asistenței financiare comunitare acordate prin Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene” (http://www.mdrap.ro/FSUE, accesat la 12.06.2016).
Proiectele eligibile pentru finanțare din cadrul Fondului de Solidaritate sunt:
Reabilitarea imediată a infrastructurii afectate de către dezastrele naturale;
Reabilitarea uzinelor electrice, uzinelor de apă;
Asigurarea de locuințe temporare și a serviciilor de salvare a populației afectate;
Luarea măsurilor de protecție a patrimoniului cultural;
Eliminarea urmelor dezastrelor naturale (http://beta.ier.ro/documente/formare/Politica_regionala.pdf , acceate la 12.06.2016).
1.1.2 Fondurile de solidaritate adresate țărilor în curs de aderare
Politica de socidaritate a Uniunii Europene nu se limitează doar la nevoile Statelor Membre ci are în vedere și strategia de extindere Uniunii cu aderarea unor noi state. Pentru aceste state au fost create niște instrumente speciale cu rolul de reducere a decalajelor de dezvoltare dintre acestea și statele care fac parte deja din Uniune și de a le pregăti încă dinainte de aderare pentru utilizarea Fondurilor Structurale. Cele mai importante instumente de pre-aderare sunt: PHARE; ISPA; SAPARD (http://beta.ier.ro/documente/formare/Politica_regionala.pdf, accesat la 12.06.2016).
Programul PHARE
Este unul dintre cele trei instrumente de pre-aderare finanțate de către Uniunea Europeană pentru a sprijinii țările candidate la aderarea la Uniune. A fost creat în anul 1989 pentru a contribuii la restructurarea economică și socială a Poloniei și Ungariei fiind cel mai vechi program de asistență tehnică și financiară a țărilor în proces de aderare. Obiectivele programului PHARE sunt următoarele:
Dezvoltarea instituțională prin întărirea capacității administrative și instituționale a țărilor candidate;
Reducerea perioadei de tranziție la legislația Uniunii Europene;
Promovarea coeziunii economice și sociale prin mobilizarea investițiilor în domeniul mediului, transportului, condițiilor de viață și de muncă etc (https://ro.wikipedia.org/wiki/PHARE; http://beta.ier.ro/documente/formare/Politica_regionala.pdf, accesate la 12.06.2016).
Programul ISPA
Este un program creat în anul 1999 și care funcționează din 2000, concentrându-se pe finanțarea proiectelor de infrastructură în domeniul mediului și transportului, având o abordare similară Fondului de Coeziune. Programul ISPA are trei aspecte: finalizarea cu politicile și procedurile UE; alinierea la standardele de mediu comunitare; extinderea și conectarea la rețelele de transport trans-european. În domeniul mediului o importanță deosebită se acordă gestionării deșeurilor, poluării aerului,a apei, poluarea mediului înconjurător. În domeniul infrastructurii de transport o importanță majoră o constiutie dezvoltarea unor sisteme eficiente de transport atât pentru mărfuri cât și pentru persoane (http://beta.ier.ro/documente/formare/Politica_regionala.pdf, accesat la 12.06.2016)
Programul SAPARD
Acest program sprijină dezvoltarea rurală și agricultura durabilă din țările candidate la integrarea în cadrul Uniunii Europene precum și pregătirea acestora în vederea adaptării treptate la politica agricolă comună. Programul SAPARD a fost lansat la 1 august 2002 prin derularea programelor: îmbunătățirea prelucrării și marketingului produselor agricole și piscicole ; îmbumătățirea infrastructurii rutiere. Finanțarea prin acest program se face pe baza pregătirii unor planuri naționale de către țările candidate pe o perioadă de până la 7 ani, prioritate având măsurile de creștere a eficienței pieței agricole, măsuri de creștere a calității și standardelor de sănătate precum și cele referitoare la crearea de noi locuri de muncă în zonele rurale(https://ro.wikipedia.org/wiki/SAPARD; http://beta.ier.ro/documente/formare/Politica_regionala.pdf, accesate la 12.06.2016).
1.2 Politica de dezvoltare regională în România
„Politica de dezvoltare regionala reprezintă un ansamblu de măsuri planificate și promovate de autoritățile administrației publice locale și centrale, în parteneriat cu diverși actori (privați,publici,voluntari), în scopul asigurarii unei creșteri economice, dinamice și durabile, prin valorificarea eficientă a potențialului regional și local, în scopul îmbunătățirii condițiilor de viață. Principalele domenii care pot fi vizate de politicile regionale sunt: dezvoltarea intreprinderilor, piața forței de muncă, atragerea investitiilor, transferul de tehnologie, dezvoltarea sectorului I.M.M.-urilor, îmbunătațirea infrastructurii, calitatea mediului înconjurător, dezvoltare rurală,sănătate, educație, învațământ, cultura.
Dezvoltarea rurala ocupă un loc distinct în cadrul politicilor regionale și se refera la
urmatoarele aspecte: înlăturarea/diminuarea sărăciei din zonele rurale; echilibrarea
oportunităților economice și a condițiilor sociale dintre mediul urban și cel rural; stimularea inițiativelor locale; păstrarea patrimoniului spiritual și cultural” (http://www.ugir1903.ro/download/DezvoltareaRegionala.pdf, accesat la 12.06.2016).
Politica de dezvoltare regionala în România a început să se consolideze odată cu funcționarea programului PHARE în anul 1996. În anul 1998 a fost stabilit cadrul legal prin Legea 151/1998 prin care se stabilește obiectivele politicii, instituțiile implicate, competențele și instrumentele specifice promovării politici de dezvoltare regională. Pe langă Legea 151/1998 mai există o serie de alte Legi, Ordonanțe și Hotărâri de Guvern cu ajutorul cărora se crează sau se reglementează mecanismul de implementare a politicii regionale (http://beta.ier.ro/documente/formare/Politica_regionala.pdf, accesat la 12.06.2016).
„Obiectivele de baza ale politicii de dezvoltare regionala sunt urmatoarele:
Diminuarea dezechilibrelor regionale existente, cu accent pe stimularea dezvoltării
echilibrate și pe revitalizarea zonelor defavorizate (cu dezvoltare intârziată);
prevenirea producerii de noi dezechilibre;
Îndeplinirea criteriilor de integrare în structurile Uniunii Europene și de acces la
instrumentele financiare de asistență pentru țările membre (fonduri structurale și de
coeziune);
Corelarea cu politicile sectoriale guvernamentale de dezvoltare; stimularea cooperarii
interregionale, interne și internaționale, care contribuie la dezvoltarea economică și
care este în conformitate cu prevederile legale și cu acordurile internaționale încheiate de România”(http://www.ugir1903.ro/download/DezvoltareaRegionala.pdf, accesat la 12.06.2016).
Toate aceste obiective sunt realizate prin adoptarea adoptarea unor măsuri și strategii finanțate prin proiecte și diverse programe. La baza elaborării și aplicării acestor măsuri și strategii stau următoarele principii:
„Principiul descentralizării procesului de luare a deciziei, prin trecerea de la nivelul
central/guvernamental la cel regional;
Principiul parteneriatului, prin crearea și promovarea de parteneriate între toți actorii
implicați în domeniul dezvoltării regionale;
Principiul planificării, în vederea atingerii obiectivelor stabilite;
Principiul co-finanțării,adică obligativitatea contribuției financiare a diverșilor actori
implicați în realizarea programelor și proiectelor de dezvoltare regională” (http://beta.ier.ro/documente/formare/Politica_regionala.pdf, accesat la 12.06.2016)
Documentele de programare ale politicii regionale naționale sunt: Planul Național de Dezvoltare (PND) care conține prioritățile strategice de dezvoltare ale României și care este elaborat pe baza Planurilor Regionale de Dezvoltare(PDR) care reflectă Strategia Națională de Dezvoltare și Programele Operaționale regionale și sectoriale. Până în prezent au fost elaborate 5 Planuri Naționale de Dezvoltare pentru perioadele 2000-2002, 2002-2005, 2005-2007, 2007-20013, 2013-2020. Alături de PND se regăsesc și Documentele Comune de Programare(DCP) care vizează strategiile de dezvoltare și prioritățile comune regiunilor transfrontaliere prin următoarele programe: Programul Operațional Reginal finanțate prin Fondul European de Dezvoltare Regională și Fondul Social European; Programul Operațional Sectorial pentru agricultură și dezvoltare rurală și pescuit finanțat prin Fondul European de Orientare și Garantare Agricol; Programul Operațional Sectorial pentru politică socială și de ocupare a forței de muncă finanțat prin Fondul Social European; Programul Operațional Sectorial pentru cercetare, dezvoltare tehnologică și inovare finanțat prin Fondul European de Dezvoltare Regională și prin Fondul Social European (http://beta.ier.ro/documente/formare/Politica_regionala.pdf, accesat la 12.06.2016).
La nivel reginal, principalii actori instituționali sunt:
„Consiliul de Dezvoltare Regională (CDR) – este format din președinții Consiliilor Județene și de un reprezentat al Consiliilor Locale și rolul său este de a analiza și aproba PDR;
Agenția pentru Dezvoltare Regională (ADR) – este o organizație ne-guvernamentală,
subordonată CDR și cu personalitate juridică, iar rolul său este de a elabora, propune și implementa PDR și programele de dezvoltare regională;
Comitetul Regional pentru elaborarea Planurilor de Dezvoltare Regionale (CRP) – este format din reprezentanți ai ADR–urilor, ai Prefecturilor, Consiliilor Județene, serviciilor descentralizate ale institutiilor publice centrale, instituții de învățământ superior și institute de cercetare, precum și din reprezentanti ai partenerilor economici si sociali; rolul său este unul consultativ și constă în formularea de recomandari și propuneri asupra conținutului PDR-urilor” (http://beta.ier.ro/documente/formare/Politica_regionala.pdf, accesat la 12.06.2016).
La nivel național principalii actori instituționali sunt:
„Consiliul Național de Dezvoltare Regională (CNDR) – este format din 8 președinți și 8 vice-președinți ai CDR și un număr egal de reprezentanți ai organismelor
guvernamentale responsabile pentru politica de dezvoltare regională, iar rolul său este de a promova obiectivele politicii de dezvoltare regională și de a analiza și aproba PND;
Ministerul de resort – este organul executiv al CNDR cu statut juridic propriu și rol
major în elaborarea PND, precum și responsabil pentru managementul componentei de dezvoltare regională a programului Phare; până în vara lui 2003 acesta era Ministerul Dezvoltării și Prognozei, însă în urma reformei ministeriale realizată recent, dezvoltarea regională este unul din obiectele activității noului Minister al Administrației și Internelor- Domeniul Administrației publice;
Comitetul Inter-instituțional pentru elaborarea PND (CIP)- este format din reprezentați ministerelor, ADR-urilor, altor instituții publice centrale, institute de cercetare și instituții de învățământ superior, precum și reprezentanți ai partenerilor economici și sociali, iar rolul său este pur consultativ. Este important de menționat aici echivalarea CIP cu CRP-ul de la nivel regional, ceea ce înseamă
nu numai existența unui coordonări inter-ministeriale ci și corelarea obiectivelor de dezvoltare sectorială cu cele de dezvoltare regională” (http://beta.ier.ro/documente/formare/Politica_regionala.pdf, accesat la 12.06.2016).
1.3 Aspecte problematice, tendințe și provocări ale politicii de dezvoltare regională
Aspectul problematic a politicii de dezvoltare regională face referire la dinamismul accentuat acentuat ale politicilor comunitare în ultimii ani și de provocarea fără precedent a aderării unui număr mare de țări, ce a dat naștere celei mai mari extinderi din istoria Uniunii. Pe lângă acestea se adaugă aspecte referitoare la evoluția pieței interne și de noile tendințe în domeniul revoluției tehnologice și a societății informaționale care reprezintă provocările cu care se confruntă politica regională (http://beta.ier.ro/documente/formare/Politica_regionala.pdf, accesat la 12.06.2016).
„Referitor la procesul de extindere a Uniunii ce are loc la acest moment, se poate spune că aceasta reprezintă provocara cea mai dificilă din punct de vederea a menținerii idealului coeziunii economice și sociale la nivel comunitar, datorită în principal a trei factori:
1. creșterea fără precent a disparităților economice existente între regiunile UE, prin
aderarea țărilor Europei Centrale și de Est,;
2. modificarea modelului de distribuție a disparităților geografice, dat fiind că 25% din populația UE va trăi în regiuni cu PIB mai mic de 75% decît media comunitară, din care 60% va fi reprezentată de populația noilor state membre;
3. scăderea gradului de ocupare a forței de muncă în cadrul Uniunii extinse.
Aceste trei aspecte reprezintă provocări serioase la adresa menținerii gradului de coeziune economică și socială la nivel comunitar, însă acestea au șansa de a fi contracarate de constantul progres economic înregistrat de aceste țări la ora actuală și de existența, în cadrul acestora, a unei forțe de muncă tinere și bine educate. În mod particular, se evidențiază nevoia schimbării adresabilității Fondului de Coeziune și prefigurat a sprijini integrarea noilor state membre.Acest proces de adaptare a instrumentelor politicii regionale la noua situație comunitară creată de extindere face obiectul Declarației de la Leipzig (2003) și reprezintă deja soluții la adresa provocărilor amintite” (http://beta.ier.ro/documente/formare/Politica_regionala.pdf, accesat la 12.06.2016).
„O altă provocare a politicii regionale în acest moment este reprezentată de creșterea accentuată a competiției dintre firme, ceea ce face ca din ce în ce mai multe companii să caute să își desfășoare activitatea în regiuni cu infrastructură eficientă, calitate ridicată a serviciilor și lucrători bine pregătiți (ceea ce trimite la avantajele comparative ce pot decurge din prezența unor noi State Membre). Astfel, fondurile de dezvoltare regională trebuie să fie eficient direcționate către regiunile cele mai puțin favorizate ale Uniunii iar noile State Membre trebuie sprijinite în dezvoltarea infrastructurii și serviciilor, în scopul atragerii unor astfel de companii și creșterii potențialului lor economic. Nu în ultimul rând, revoluția tehnologică și dezvoltarea societății informaționale provoacă, la rândul lor, obiectivul politicii regionale (de a reduce disparitățile economice și sociale între regiunile UE) prin necesitatea adaptării cetățenilor, sectoarelor public și privat la utilizarea rețelelor de informații și telecomunicații. Regiunile și organizațiile bine conectate la aceste rețele și familiare cu utilizarea tehnologiilor informaționale beneficiază astfel de un avantaj consistent
în eficientizarea economiilor lor datorită economiei de timp și costurilor de comunicare, reduse astfel prin accesul crescut la rețele informaționale” (http://beta.ier.ro/documente/formare/Politica_regionala.pdf, accesat la 12.06.2016).
CAPITOLUL 2. REGIUNILE DE DEZVOLTARE
Despre regiunile de dezvoltare
„Regiunile de dezvoltare sunt mărimi statistice, fără personalitate juridică, create în anul 1998 prin asocierea consiliilor județene din România pentru a coordona dezvoltarea regională necesară pentru ca România să adere la Uniunea Europeană. Regiunile de dezvoltare ale României corespund cu diviziunile de nivel NUTS-II din Uniunea Europeană. Deși devin din ce în ce mai semnificative în domeniul de dezvoltare regională, aceste regiuni nu au nici un statut administativ, neavând un consiliu legislativ sau corp executiv. Regiunile de dezvoltare nu sunt unități administrativ-teritoriale, nu au personalitate juridică, fiind rezultatul unui acord liber între consiliile județene și cele locale. Funcția lor este de a aloca fondurile PHARE de la Uniunea Europeană, pentru dezvoltare regională, și de a interpreta și cerceta statistici regionale. De asemenea, regiunile de dezvoltare coordonează proiecte infrastructurale regionale și au devenit membre ale Comitetului Regiunilor când România a aderat la Uniunea Europeană, în 2007” (https://ro.wikipedia.org/wiki/Regiunile_de_dezvoltare_ale_Rom%C3%A2niei, accesat la 12.06.2016).
Conform Nomenclatorului Unităților Teritoriale pentru Statistică, România este împărțită pe următoarele nivele:
Nivel NUTS I care cuprinde 4 Macroregiuni. Fiecare Macroregiune este formată din două Regiuni de Dezvoltare astfel:
Macroregiunea 1 cuprinde Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest și Regiunea de Dezvoltare Centru;
Macroregiunea 2 cuprinde Regiunea de Dezvoltare Nord-Est și Regiunea de Dezvoltare Sud-Est;
Macroregiunea 3 cuprinde Regiunea de Dezvoltare Sud și Regiunea de Dezvoltare București-Ilfov;
Macroregiunea 4 cuprinde Regiunea de Dezvoltare Sud-Vest și Regiunea de Dezvoltare Vest.
Nivel NUTS II cuprinde 8 Regiuni de Dezvoltare astfel:
Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest;
Regiunea de Dezvoltare Nord-Est;
Regiunea de Dezvoltare Sud-Est;
Regiunea de Dezvoltare Sud;
Regiunea de Dezvoltare București-Ilfov;
Regiunea de Dezvoltare Sud-Vest;
Regiunea de Dezvoltare Vest;
Regiunea de Dezvoltare Centru.
Nivel NUTS III este format din 41 de județe și Municipiul București, care reflectă structura administrativ teritorială a României;
Nivel NUTS IV nu se folosește, deoarece nu s-au format încă asocieri de unități teritoriale;
Nivel NUTS V cuprinde:
265 municipii și orașe;
2.686 comune, cu 13.092 sate; care de asemenea reflectă structura administrativ teritorială a României (https://ro.wikipedia.org/wiki/Nomenclatura_unit%C4%83%C8%9Bilor_teritoriale_pentru_statistic%C4%83_din_Rom%C3%A2nia, accesat la 12.06.2016).
Fig.1 Macroregiunile României, coresounzătoare nivelui NUTS I
Sursa:https://ro.wikipedia.org/wiki/Macroregiunile_Rom%C3%A2niei#/media/File:Rom%C3%A2nia_Macroregiuni.svg, accesat la 12.06.2016
Fig.2 Regiunile de Dezvoltare ale României, corespunzătoare nivelului NUTS II
Sursa: http://stirileprotv.ro/stiri/social/rezultate-bac-2011-contestatii-harta-promovabilitatii-pe-regiuni.html, accesat la 12.06.2016
Fig. 3 Împarțirea administrativă a României conform nivelelor NUTS III și IV
Sursa: http://www.hartaromanieionline.ro/x/harta-fizica-administrativa-a-romaniei/#, accesat la 12.06.2016
Tab.2 Regiunile de Dezvoltare ale României cu județele componente
Sursa: prelucrare proprie pe baza datelor de pe http://beta.ier.ro/documente/formare/Politica_regionala.pdf, accesat la 12.06.2016
Prezentarea generală a Regiunilor de Dezvoltare ale României
Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest
Fig. 4 Localizarea geografică a Regiunii Nord-Vest
Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Regiunea_de_dezvoltare_Nord-Vest#/media/File:Regiunea_Nord_Vest.svg, accesat la 12.06.2016
Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest a fost creată în anul 1998, funcția sa de bază este aceea de a coordona proiectele de dezvoltare precum și de a absorbii fondurile disponibile de la Uniunea Europeană. La fel ca celelalte regiuni ale României nici Regiunea Nord-Vest nu are putere administrativă. Regiunea este formată din asocierea voluntară a următoarelor șase județe: Județul Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu-Mare și Sălaj. Dintre acestea cel mai mare fiind Județul Cluj unde se regăsește și cel mai mare oraș al regiuni: Cluj-Napoca, acesta fiind și capitala regiunii. Pe langă cele 6 județe, regiunea are 35 de orașe dintre care 12 sunt municipii, 386 de comune. Regiunea are în total un număr de 1.908 localități (https://ro.wikipedia.org/wiki/Regiunea_de_dezvoltare_Nord-Vest, accesat la 12.06.2016).
Regiunea Nord-Vest are o suprafață de 34.159 km2 și o populație de 2.719.719 locuitori conform ultimului Recensământ, dintre aceștia 48,77% sunt de sex masculin și 51,23 % sex feminin. Densitatea populației este de 80,21 locuitori/km2, valoare sub media înregistrată la nivel național de 91,3 locuitori/km2. În regiune se găsește o mare varietate etică însă populația majoritară fiind românii cu un procent de 75% din totalul populației, urmat de magharii cu 17%, romi 3%, iar un procent de 5% fiinde reprezentat de alte minorități precum ucrainieni, germani etc. În cadrul regiunii se întâlnesc mai multe culte religioase dintre care cel mai raspândit fiind cel ortodox, reprezentând 68,38% din populația totală, urmat de cultul reformat cu 12,70%, romano-catolici 6,86% și greco-catolici cu un procent de 4,20% din totalul populației(https://ro.wikipedia.org/wiki/Regiunea_de_dezvoltare_Nord-Vest, accesat la 12.06.2016).
Economia regiunii este una în proces de revitalizare după ce multe centre de minerit din Maramureș și Munții Apuseni au fost închise, astfel rata șomajului local crescând la un prag de 4% dar chiar și așa acest indicator se află sub media națională de 5.5%. Multe dintre zonele miniere care au fost închise au fost declarate zone defavorizate astfel acordându-se facilități investitorilor care doresc să-și dezvolte afaceri acolo. În prezent principalul sector al economiei este reprezentat de agricultură, aproximativ 45% din populație declarând că au agricultura principala ocupație, de asemenea industria ușoară, industria alimentară, industria lemnului sunt puternic dezvoltate practicate în principalele centre industriale din Cluj-Napoca, Baia Mare și Oradea. În ceea ce privește infrastructura Regiunea Nord-Vest este traversată de 6 drumuri europene: E58, E576, E60,E671, E79, E81 în plus este în construcție și Autostrada Transilvania care va traversa județele Bihor, Cluj și Sălaj. Regiunea dispune și de o rețea feroviară bine dezvoltată care însă în prezent este foarte puțin utilizată. Regiunea Nord-Vest dispune de patru aeroporturi în orașele Cluj-Napoca, fiind și cel mai mare; Satu Mare; Baia Mare și Oradea (https://ro.wikipedia.org/wiki/Regiunea_de_dezvoltare_Nord-Vest, accesat la 12.06.2016).
O analiză mult mai vastă a Regiunii de Dezvoltare Nord-Vest va fi facută în cadrul studiului de caz următor în care voi aborda mai detailat o serie de elemente precum poziția geografică a regiunii atât în cadrul național cât și în cadrul Europei; populația cu aspecte legate de densitate, sănătate, educație,resursele de muncă și formare profesională, sărăcie și incluziune socială; infrastructura cu caracterizarea infrastructurii de transport rutieră, feroviară, aeriană, de transport public,de utilități, de telecomunicații;economia, stategiile elaborate, proiecte desfășurate precum și realizarea unei analize SWOT pentru a prezenta cele mai importante puncte tari, puncte slabe dar și a oportunităților și amenințărilor.
Regiunea de Dezvoltare Nord-Est
Fig.5 Poziționarea geografică a Regiunii de Dezvoltare Nord-Est
Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Regiunea_de_dezvoltare_Nord-Est#/media/File:Regiunea_Nord_Est.svg, accesat la 12.06.2016
Regiunea de Dezvoltare Nord-Est a fost creată în anul 1998, funcția sa de bază este aceea de a absorbii fondurile europene ale Uniunii Europene și de a coordona proiectele de dezvoltare. Precum celorlalte regiuni ale României nici Regiunea Nord-Est nu are putere administrativă. Regiunea este formată din asocierea voluntară a următoarelor șase județe: Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava și Vaslui. Capitala regiunii se află la Piatra Neamț chiar dacă cel mai mare oraș al regiunii este Iași (https://ro.wikipedia.org/wiki/Regiunea_de_dezvoltare_Nord-Est, accesat la 12.06.2016)
Regiunea de dezvoltare Nord-Est are o suprafață de 36.850 km2 și o populație de 3.712.396 conform rezultatelor ultimului Recensământ ,fiind astfel ceea mai populară regiune a României. Din totalul populației un procent de 49,22% fiind bărbați iar 50,78% femei. Densitatea populației este de 99,71 locitori/km2, valoare peste media înregistrată la nivel național de 91,3 locuitori/km2. Românii sunt populația majoritară, reprezenrând 97,9% din totalul populației, urmat de romi cu un procent de 1,2% iar restul de 0,9% fiind reprezentat de alte minorități printre care moldoveni, ucrainieni etc. Limba română este vorbită de un procent de 98,7% din totalul locuitorilor regiunii. Marea majoritate a populației regiunii este ortodoxă(https://ro.wikipedia.org/wiki/Regiunea_de_dezvoltare_Nord-Est, accesat la 12.06.2016).
Desi există multe orașe industriale printre care cele mai mari fiind Iași și Bacău, economia regiunii are în prezent un caracter predominant agrar. PIB-ul pe cap de locuitor este cu două treimi sub media națională, fiind astfel cel mai mic PIB/ cap de locuitor din țară. Sectoarele cele mai performante sunt industria textilă, care a înregistrat creșterea ceea mai rapidă. De asemenea turismul este un sector foarte important, cu zonele montane din veestul regiunii precum și orașele care atrag mulți vizitatori: Iași, Piatra Neamț, Suceava. De asemenea alte atracții turistice importante sunt Mănăstirile din nordul Moldovei, care fac parte din patrimoniul național(https://ro.wikipedia.org/wiki/Regiunea_de_dezvoltare_Nord-Est, accesat la 12.06.2016).
Regiunea de Dezvoltare Sud-Est
Fig.6 Amplasarea Regiunii de Dezvoltare Sud-Est
Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Regiunea_de_dezvoltare_Sud-Est#/media/File:Regiunea_Sud_Est.svg, accesat la 13.06.2016
Regiunea Sud-Est cuprinde șase județe: Brăila, Buzău, Constanța, Galați, Tulcea și Vrancea, un munăr de 35 de orașe dintre care 11 sunt municipii, 354 de comune cu 1447 de sate. Se învecinează cu Regiunea Nord-Est la nord, cu Regiunea Centru la vest, cu Regiunea Sud și Regiunea București-Ilfov la sud-vest. Regiunea are o suprafață de 36.762 km2, reprezentând 15% din suprafața totală a țării, fiind a doua ca mărime dintre cele opt regiuni ale României. Populația Regiunii Sud-Est este de 2.846.379 locuitori, care reprezintă 13.16% din populația totală a țării. Densitatea populației este de 79,6 locuitori/km2, sub media națională. Ceea mai mare densitate a populației se gasește în județul Galați cu 138,9 locuitori/km2 iar la polul opus județul Tulcea înregistrează ceea mai mică densitate a populației cu 29,7 locuitori/km2. 95,2% din populația regiunii sunt români, 1,7% romi, lipoveni 0,9%, greci 0,1%, turci 1%, precum și o comunitate de tătari 0,3% (http://www.cjvrancea.ro/files/file/Strategia%20de%20dezvoltare%20a%20Regiunii/Profilul%20socio-economic%20al%20Regiunii%20Sud-Est.pdf, accesat la 13.06.2016).
Regiunea de Dezvoltare Sud-Vest este străbătută de cinci drumuri Europene: E581; E60; E70; E85; E87. Lungimea totală a rețelei de drumuri publice ale regiunii sunt de 10.856 km, situând astfel regiunea pe locul IV național. Rețeaua de căi ferate din cadrul regiunii are lungimea de 1.750 km, însă prea puțin valorificată. În regiune se găsesc și o mulțime de porturi împărțite în două categorii: porturi maritime Constanța, Mangalia și Midia și porturi fluvial-maritime Brăila, Galați, Tulcea și Sulina. Dintre acestea Portul Constanța este cel mai mare fiind al patrulea port maritim din Europa, și cel mai mare la Marea Neagră (http://www.cjvrancea.ro/files/file/Strategia%20de%20dezvoltare%20a%20Regiunii/Profilul%20socio-economic%20al%20Regiunii%20Sud-Est.pdf, accesat la 13.06.2016).
Economia regiunii este reprezentată în principal de sectorul turism care prin obiectivele turistice Marea Neagră și Delta Dunării atrag anual foarte mulți vizitatori. Pe langă turism și industria este foarte bine dezvoltată în principal: industria petrochimică, industria constructoare de mașini, industria construcțiilor navale și a platformelor de foraj marin, industria confecțiilor precum și industria alimentară (http://www.cjvrancea.ro/files/file/Strategia%20de%20dezvoltare%20a%20Regiunii/Profilul%20socio-economic%20al%20Regiunii%20Sud-Est.pdf, accesat la 13.06.2016).
Regiunea de Dezvoltare Sud
Fig. 7 Poziția geografică a Regiunii de Dezvoltare Sud
Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Regiunea_de_dezvoltare_Sud-Muntenia#/media/File:Regiunea_Sud.svg, accesat la 13.6.2016
Regiunea de Dezvoltare Sud se învecinează cu Regiunea Centru la nord, Regiunea Sud-Est la est și cu Regiunea Sud-Vest la vest. Din punct de vedere administrativ, Regiunea Sud este formată din 7 județe: Argeș, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Prahova și Teleorman, 32 de orașe dintre care 16 sunt municipii, 519 comune cu 2019 sate. Capitala regiunii este orașul Călărași cu toate că cele mai mari orașe sunt Ploiești și Pitești Suprafața regiunii este de 34.453 km2 reprezentând 14,5% din suprafața totală a țării, ocupând locul trei ca mărime dintre regiunile României (http://www.adrmuntenia.ro/imagini/upload/analizasocecpdr20142020draft3revizuit110213_am_encrypted.pdf , accesat la 13.06.2016).
Populația regiunii Sud este de 3.243.268 locuitori, reprezentând un procent de 15,2% din populația totală a țării, situânduse pe locul doi național după regiunea Nord-Est din punct de vedere a numărului de locuitori. Densitatea populației este de 94,1 locuitori/ km2 , valoare peste media națională. Ponderea ceea mai mare a populației se află în județul Prahova care concentrează 24,9% din populația totală a regiunii pe când județul Giurgiu are ponderea ceea mai mică a populației conentrate cu un procent de 8,6%. Din totalul populației ponderea populației de sex masculin este mai ridicată reprezentând 51,3% comparativ cu populația de sex masculin care reprezintă 48,7% din totalul populației. Analiza componenței etnice a regiunii relevă faptul că ponderea ceea mai mare o dețin românii cu 95,47%, urmat de romii 4,11%, maghiarii 0,05%, turci 0,03 și alte etnii (http://www.adrmuntenia.ro/imagini/upload/analizasocecpdr20142020draft3revizuit110213_am_encrypted.pdf , accesat la 13.06.2016).
„Economia regiunii de Sud este în permanentă creștere din 1996, cele mai industrializate două județe ale regiunii fiind Argeș și Prahova. În producția de utilaj petrolier și chimic, de frigidere, a lămpilor electrice cu incandescență și în producția de automobile, regiunea deține supremația la nivel de țară” (https://ro.wikipedia.org/wiki/Regiunea_de_dezvoltare_Sud-Muntenia, accesat la 13.06.2016)
Regiunea de Dezvoltare București-Ilfov
Fig. 9 Amplasarea Regiunii de Dezvoltare București-Ilfov
Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Regiunea_de_dezvoltare_Bucure%C8%99ti-Ilfov#/media/File:Regiunea_Bucure%C5%9Fti_Ilfov.svg, accesat la 13.06.2016
„Regiunea București-Ilfov este o regiunea de dezvoltare în sudul țării, în centrul Câmpiei Române. Este deosebită față de celelalte regiuni de dezvoltare întrucât se constituie din capitala – municipiul București, cea mai mare aglomerație urbană din România – și județul Ilfov, hinterlandul tradițional al metropolei. Din punct de vedere al suprafaței este cea mică regiune, dar este cea mai dezvoltată din punct de vedere al demografic, urbanistic și economic. Are o suprafață totală de 1.821 km2 și o populație totală de 2.208.368 locuitori (în 2006). Indicatorii pentru cele două entități componente sunt diamterali opuși: Bucureștiul cumulează marea majoritate a populației, a dezvoltării economice,urbane, iar județul Ilfov este cel mai întins ca suprafață, mai puțin populat și un grad ridicat de ruralizare. Pe lângă municipiul București, regiunea mai include alte 8 orașe de mici dimensiuni, 32 de comune și 91 de sate” (http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Regiunea_de_dezvoltare_Bucure%C5%9Fti_-_Ilfov, accesat la 13.06.2016).
„Activitatea economică se concentrează covârșitor în București, județul Ilfov fiind un spațiu complementar activităților desfășurate în capitală. Împreună cele două entități formează cea mai mare aglomerație industrială din țară. Produsul Intern Brut este cel mai mare din țară, situat la 5.616,7 euro/locuitor, aproximativ de două ori media pe țară. În regiune sunt prezente toate ramurile industriale, Bucuresti-Ilfov reprezentând principala aglomerare industriala din tara, dar forta de munca s-a reorientat masiv, pe parcursul ultimilor ani, spre servicii, care în prezent contribuie cel mai mult la economia regiunii. Tot aici se înregistreaza cel mai alert ritm de crestere a unor sectoare precum constructiile si imobiliarele, evolutii rapide înregistrând si activitatile de retail, de distributie si de management”(http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Regiunea_de_dezvoltare_Bucure%C5%9Fti_-_Ilfov; http://www.adrbi.ro/regiunea-bucuresti-ilfov.aspx, accesat la 13.06.2016).
Regiunea de Dezvoltare Sud-Vest
Fig.10 Localizarea geografică a Regiunii de Dezvoltare Sud-Vest
Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Regiunea_de_dezvoltare_Sud-Vest_Oltenia#/media/File:Regiunea_Sud_Vest.svg, accesat la 13.06.2016
Regiunea de Dezvoltare Sud-Vest are o suprafață de 29.212 km2 și cuprinde cinci județe: Dolj, Gorji, Mehedinți, Olt și Vâlcea, 40 de orașe dintre care 11 sunt municipii, 408 comune ce cuprind 2.066 sate. Cele mai mari orașe ale regiunii sunt Craiova care este și capitala regiunii, Râmnicu-Vâlcea, Târgu Jiu, Slatina. Populația regiunii este de 2.306.450 locuitori care reprezintă un procent de 10,67% din populația totală a României. Densitatea populației este de 79,3 locuitori/ km2, valoare mai mică față de media națională (http://www.mdrl.ro/_documente/regiuni/4.SW_ro.pdf, accesat la 13.06.2016)
„Nivelul redus de dezvoltare al regiunii se datorează și volumului scăzut de investiții străine directe, regiunea atrăgând doar 745 milioane euro, ceea ce o situează pe poziția a șaptea între regiunile țării, investițiile din regiune fiind mai mult concentrate în câteva afaceri mari (ALRO și ALPROM Slatina, LAFARGE Tg. Jiu, etc.). Aici se manifestă și nesiguranța privind marile privatizări (Electroputere, Daewoo, Combinatul Rm. Vâlcea)” (http://www.mdrl.ro/_documente/regiuni/4.SW_ro.pdf, accesat la 13.06.2016).
Cele mai importante ramuri ale industriei sunt: indutria energetică, indutria metalurgică, industria constructoare de mașini, industria chimică, industria materialelor de construcții, industria alimentară, industria textilă precum și industria lemnului (https://ro.wikipedia.org/wiki/Regiunea_de_dezvoltare_Sud-Vest_Oltenia, accesat la 13.06.2016).
Regiunea Sud-Vest are o infrastructură de transport bine dezvoltată, teritoriul regiunii fiind traversat de trei drumuri europene: E70, E79 și E81 și de două din cele trei axe prioritare ale Rețelei de transport Trans-European –TEN-T. Regiunea Sud-Vest dispune de o rețea rutieră de 10.460 km, reprezemtând 13,19% din totalul național. Dintre acestea 2043 km sunt drumuri naționale și 8.437 km sunt drumuri județene și comunale (http://www.mdrl.ro/_documente/regiuni/4.SW_ro.pdf, accesat la 13.06.2016)
Regiunea de Dezvoltare Vest
Fig. 11 Poziționarea geografică a Regiunii de DezvoltareVest
Sursa:https://ro.wikipedia.org/wiki/Regiunea_de_dezvoltare_Vest#/media/File:Regiunea_Vest.svg, accesat la 13.06.2016
Regiunea de Dezvoltare Vest are o suprafață de 32.034 km2, care reprezintă13,4% din suprafața totală a României și cuprinde 4 județe: Arad, Caraș-Severin, Hunedoara și Timiș, 42 de orașe dintre care 12 au rang de municipii, 276 de comune cu 652 de sate. Cel mai mare oraș al regiunii este Timișoara, care este și capitala regiunii. Populația regiunii este de 1.930.458 locuitori, cu o densitate de 61,1 locuitori/ km2, mai mică față de densitatea populației la nivel național. 40,8% din populația totală reprezintă populația ocupată, ponderea ceea mai ridicată fiind în sectorul terțiar cu 43,8%, urmat de industrie cu 29,5% și agricultură cu 26,6% (http://www.mdrl.ro/_documente/regiuni/5.V_ro.pdf, accesat la 13.06.2016).
Regiunea este traversată de cinci drumuri europene, trei principale și două secundare: Drumul european E68 ;Drumul european E70; Drumul european E79 ; Drumul european E671; Drumul european E673 și de două dintre cele trei coridoare Pan-Europene. Lungimea căilor ferate este de 1.904 km, reprezentând 17,39% din totalul la nivel național. Rețeua de căi rutiere este bine dezvoltată și repartizată relativ echilibrat în teritoriu, cu o rețea totală de drumuri publice de 10.292 km (12,88% din totalul național) din care 1.883 km sunt drumuri naționale și 8.409 km drumuri județene și comunale (http://www.mdrl.ro/_documente/regiuni/5.V_ro.pdf, accesat la 13.06.2016).
„De asemenea, Regiunea de Dezvoltare Vest este o zonă cu potențial turistic variat. Condiții speciale pentru practicarea agroturismului se află în județul Caraș-Severin, în Munții Apuseni(în vecinătatea orașului Brad), cît și în vestul și sudul județului Hunedoara (Sarmisegetuza –aici fiind situate vechile vestigii ale fostei capitale ale regatului Daciei din perioada preromană). Alte forme de turism practicabile în regiune sunt turismul termal-balnear (Băile Herculane, Moneasa, Lipova, Baziaș, Geoagiu), de afaceri (Timișoara) și de tranzit (culoarele de circulație rutieră internațională Nădlag–Deva și Timișoara–Herculane)” (http://www.mdrl.ro/_documente/regiuni/5.V_ro.pdf, accesat la 13.06.2016).
Regiunea de Dezvoltare Centru
Fig. 12 Localizarea geografică a Regiunii de Dezvoltare Centru
Sursa:https://ro.wikipedia.org/wiki/Regiunea_de_dezvoltare_Centru#/media/File:Regiunea_Centru.svg, accesat la 13.06.2016
Regiunea de Dezvoltare Centru având o suprafață totală de 34,100 km2 reprezentând 14,31% din România,cuprinde județele Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș și Sibiu. Populația regiunii este de 2.530.486 locuitori, concentrându-se 11,7% din populația totală a României. Densitatea populației este de 74,2 locuitori/ km2, inferioară celei naționale, cea mai mare densitate a populației fiind în județul Brașov cu111,4 locuitori/ km2, iar sub media regională sunt județele Alba cu 60,7 locuitori/ km2, Covasna cu 60,3 locuitori/ km2 și Harghita cu 49,2 locuitori/ km2(http://www.mdrl.ro/_documente/regiuni/7.C_ro.pdf, accesat la 13.06.2016).
„Regiunea Centru are un PIB/loc de 3.056,9 euro (4% peste media națională).
Județele Sibiu și Brașov înregistrează valori mai mari decât media regională și națională, cu
valori de 3198,7 respectiv 3.515,9 euro/locuitor. Celelalte trei județe înregistrează valori ale
PIB/locuitor aflate atât sub media regională cât și sub cea națională. Industria și serviciile
contribuie la formarea PIB, cu respectiv 33,8% și 47,4%. Sectorul agricol contribuie în
proporție de 13,3%, iar sectorul de construcții cu 5,4%. Regiunea Centru are o structură industrială complexă cu ramuri de tradiție și personalcalificat recunoscut. Se remarcă industria chimică de bază (Târgu Mureș, Ocna Mureș,Târnăveni), farmaceutică (Europharm – Brașov, Aromedica – Târgu Mureș), uleiuri auto Brașov, sub-ansamble auto – Compa Sibiu, mecanică, – Independența Sibiu, aeronautică, IAR Brașov, dar și prelucrarea superioară a lemnului (Schweighofer- Sebeș), sau fabrici de mobilă superioară – Târgu Mureș, precum și industria confecțiilor de lux (Sfântu Gheorghe, Odorhei), alimentară (zahăr – Luduș, bere – Blaj, dulciuri Brașov)”(http://www.mdrl.ro/_documente/regiuni/7.C_ro.pdf, accesat la 13.06.2016).
CAPITOLUL 3. STUDIU DE CAZ PRIVIND REGIUNEA NORD- VEST
Prezentarea Regiunii Nord-Vest
3.1.1 Poziția geografica
Regiunea Nord-Vest este o regiune de dezvoltare a Romîniei care s-a format prin asocierea voluntară a următoarelor județe:
Județul Bihor
Județul Bistrița-Năsăud
Județul Cluj
Județul Maramureș
Județul Satu Mare
Județul Sălaj(https://ro.wikipedia.org/wiki/Regiunea_de_dezvoltare_Nord-Vest, accesat la 20.02.2016).
Fig.13 Poziționarea geografica a județelor din regiunea Nord-Vest
Sursa: http://maramedia.ro/baia-mare-planuri-pentru-reforma-administrativ-teritoriala , accesat la 20.02.2016
Regiunea de dezvoltare Nord-Vest a fost creeata în baza legii 151/1998,aceasta nu are putere administrativă, printre funcțiile sale de bază se enumeră ceea de coordonare a proiectelor de dezvoltare regionala și de absorbție a fondurilor de la Uniunea Europeana (https://ro.wikipedia.org/wiki/Regiunea_de_dezvoltare_Nord-Vest, accesat la 20.02.2016).
Suprafața totală a regiunii este de 34.160 km2 , aceasta reprezentând 14,3% din suprafața totală a României. Din punct de vedere a suprafeței, regiunea de dezvoltare Nord-Vest ocupă locul 4 la nivel național iar în cadrul Uniunii Europene se situează pe locul 29 dintre cele 273 de regiuni pe care aceasta le are(http://www.nord-vest.ro/Document_Files/Planul-de-dezvoltare-regionala-2014-2020/00001724/7r238_PDR_2014_2020.pdf , accesat la 20.02.2016).
Tab.3 Ierarhizarea regiunilor din România în funcție de suprafață
Sursa: prelucrare proprie pe baza datelor de pe: https://ro.wikipedia.org/wiki/Regiunile_de_dezvoltare_ale_Rom%C3%A2niei, accesat la 20.02.2016
Regiunea Nord-Vest se învecinează cu următoarele regiuni: Regiunea de dezvoltare Nord-Est în partea de est; Regiunea de dezvoltare Vest în partea de sud; Regiunea de dezvoltare Centru în partea de sud-est (https://ro.wikipedia.org/wiki/Regiunile_de_dezvoltare_ale_Rom%C3%A2niei, accesat la 21.02.2016).
Fig.14 Regiunile de dezvoltare ale României
Sursa: http://www.mdrap.ro/dezvoltare-regionala/-2257/programul-operational-regional-2007-2013/-2975, accesat la 22.02.2016
La nivel național, regiunea de dezvoltare Nord-Vest face parte din Macroregiunea 1 alături de regiunea Centru, corespunzându-le nivelul NUTS-I (https://ro.wikipedia.org/wiki/Regiunile_de_dezvoltare_ale_Rom%C3%A2niei, accesat la 22.02.2016).
Tab.4 Împarțirea României pe nivelurile NUTS:
Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Regiunile_de_dezvoltare_ale_Rom%C3%A2niei, accesat la 23.02.2016
În cadrul UE, regiunea Nord-Vest se află la intersecția axelor Nord-Sud și Est-Vest, fiind poartă de intrare dinspre țările cu care se invecinează, respectiv Ungaria si Ucraina. Prin această poziție, regiunea prezintă reale oportunități de dezvoltare economică și de cooperare cu restul Europei (http://www.nord-vest.ro/Document_Files/Planul-de-dezvoltare-regionala-2014-2020/00001724/7r238_PDR_2014_2020.pdf ,accesat la 23.02.2016).
Intensificarea cooperarii transfrontaliere pe granița cu Ungaria care se întinde pe o lungime de 265 km, a fost susținuta începând cu anul 1995 prin fonduri PHARE CBC. În perioada 2007-2013 aceasta cooperare a fost finanțata cu suma de 250 milioane de euro din fonduri FEDR. Cooperarea este însa îngreunata de lipsa unor conexiuni rapide rutiere și feroviare chiar dacă în ultimul timp cu ajutorul programelor transfrontaliere s-au construit drumuri care leagă localitațile de pe o parte a graniței pe cealată parte, însa acestea nu contribuie pe deplin la integrarea economică a zonei până la intrarea României în Spațiul Schengen( http://www.nord-vest.ro/Document_Files/Planul-de-dezvoltare-regionala-2014-2020/00001724/7r238_PDR_2014_2020.pdf, accesat la 23.03.2016).
Cooperarea cu Ucraina cu care regiunea are o graniță de 258 km s-a deschis în 2004 prin programele PHARE și TACIS finanțate de către UE, care s-au continuat și în perioada 2007-2013 prin programul ENPI. Cu toate ca este susținută financiar de către UE printr-o serie de programe, cooperarea este afectată din cauza numărului redus de treceri ale frontierei la granița cu Ucraina(http://www.nord-vest.ro/Document_Files/Planul-de-dezvoltare-regionala-2014-2020/00001724/7r238_PDR_2014_2020.pdf, accesat la 24.02.2016).
Cu toate că localizarea geografică a regiunii de dezvoltare Nord-Vest se afla la intersecția axelor Nord-Sud si Est-Vest, centrul geografic al Europei aflându-se în interiorul regiunii, în localitatea Rahău la mică distanță de orașul Sighetul Marmației, județul Maramureș, aceasta nu este însă valorificată corespunzător și datorită faptului că regiunea se află la periferia teritoriului Uniunii Europene, nu face parte din Spațiului Schengen precum și vecinătatea cu țările blocului ex-sovietic( http://www.nord-vest.ro/Document_Files/Planul-de-dezvoltare-regionala-2014-2020/00001724/7r238_PDR_2014_2020.pdf , accesat la 25.02.2016).
3.1.2 Populația
Pe baza datelor finale ale Recensământului din anul 2011, a datelor statistice furnizate de către Institutul Național de Statistică abreviat INS și de către Eurostat voi prezenta în continuare structura socio-demografică a populației regiunii de dezvoltare Nord-Vest, structurată pe mai multe subcapitole:
„Evoluția populației și potențialul demogragic” se realizează pe baza unor indicatorii precum: număr de locuitori, densitatea populației, raport de dependență, durata medie de viață, rata natalității, rata mortalității, sporul natural;
„Sănătatea” prezentarea serviciilor medicale prin indicatori specifici ca: efectiv personal medical;
„Educația” prezintă evoluția populației școlare pe nivele de educație, accentul punându-se pe următoarele: gradul de cuprindere a populației în sistemul de învațământ obligatoriu, rata pastrării timpurii a școlii și numărul de studenți și absolvenți de învățământ superior. În cadrul acestui capitol se analizeaza și evoluția personalului didactic.
„Resursele de muncă și formarea profesională” abordează subiecte foarte vaste, care sunt tratate din perspectiva aspectelor prin care regiunea se diferențiază și care pot fi privite ca oportunități sau provocări din perspectiva dezvoltării regionale;
„Sărăcia și incluziunea socială” se analizează pe baza indicatorilor statistici relevanți:ponderea populației totale aflate în risc de sărăcie și excluziune socială, ponderea populației aflate în situația de sărăcie materială severă, ponderea persoanelor care trăiesc în gospodării cu o intensitate a muncii foarte scăzută, rata sărăciei severe;
(http://www.nord-vest.ro/Document_Files/Planul-de-dezvoltare-regionala-2014-2020/00001724/7r238_PDR_2014_2020.pdf, accesat la 26.02.2016).
„Din punct de vedere demografic, Regiunea Nord-Vest se prezintă similar cu celelalte regiuni ale României. Totuși rămâne una dintre cele 3 regiuni cu migrație netă pozitivă din țară. Nici din punct de vedere al accesului la educație,sănătate,piața muncii nu se înregistrează diferențe notabile față de media națională. Veniturile salariale rămân foarte mici(Regiunea Nord-Vest se află pe penultimul loc din România în privința nivelului de salarizare).Îngrijorătoare rămâne evoluția natalității corelată cu tendința de emigrare care rămân practic la un nivel constant. Ponderea romilor în totalul populației regiunii a crescut la 4,55%, Regiunea Nord-Vest fiind a doua ca pondere a populației rome din România” (http://www.nordvest.ro/Document_Files/Planul-de-dezvoltare-regionala-2014-2020/00001724/7r238_PDR_2014_2020.pdf, accesat la 27.02.2016).
Evoluția populației și potențialul demografic
Conform datelor finale ale Recensământului din 2011, populația Regiunii Nord-Vest este de 2.600.132 locuitori, situându-se pe locul 3 ca număr de locuitori ale regiunilor României (http://www.nord-vest.ro/Document_Files/Planul-de-dezvoltare-regionala-2014-2020/00001724/7r238_PDR_2014_2020.pdf , accesat la 03.03.2016).
Tab.5 Ierarhizarea regiunilor din România în funcție de numărul de locuitori
Sursa: prelucrare proprie pe baza datelor de pe: http://www.recensamantromania.ro/rezultate-2/, accesat la 05.03.2016
Procentual, populația regiunii reprezinta 12,92% din populația totala a României care conform ultimului Recensământ din 2011 este de 20.121.641 de locitori(http://www.nord-vest.ro/Document_Files/Planul-de-dezvoltare-regionala-2014-2020/00001724/7r238_PDR_2014_2020.pdf, accesat la 06.03.2016).
De-a lungul timpului numărul locuitorilor din județele regiunii Nord-Vest s-a modificat simțitor. Pentru a observa mai bine fluxul modificărilor am sintetizat rezultatele Recensămintelor din anul 1948,1956,1966,1977,1992,2002,2011 în următorul tabel:
Tab.6 Rezultatele recensămîntului din anul 1994,1956,1966,1977,1992,2002,2011 în județele regiunii Nord-Vest
Sursa: prelucrare proprie pe baza datelor de pe: (http://www.recensamantromania.ro/rezultate-2/, accesat la 07.03.2016)
Județul cel mai mare al regiunii:Cluj, este și județul cu populația cea mai numeroasă. Peste 25% din populația totală a Regiunii Nord-Vest se regăsește în județul Cluj, acesta se situează pe locul 4 la nivel național în funcție de numărul de locuitori, după Municipiul București, Județul Iași, Județul Prahova,având o populație de 691.106 locuitori. La polul opus Județul Sălaj concentrează doar 9% din populația totală a Regiunii Nord-Vest( http://www.nord-vest.ro/Document_Files/Planul-de-dezvoltare-regionala-2014-2020/00001724/7r238_PDR_2014_2020.pdf, accesat la 07.03.2016).
Fig.15 Numărul de locuitori din judetețele regiunii Nord-Vest
Sursa: Prelucrare proprie pe baza surselor de pe: http://www.recensamantromania.ro/rezultate-2/, accesat la 07.03.2016
Un alt indicator pe baza căreia se ralizează analiza socio-demografică este structura populației pe sexe. În anul 2011 populația feminină reprezintă un procent de 51,40% din totalul regional,similar cu procentul național, acest trend menținându-se și la nivelul Uniunii Europene unde numarul femeilor este mai crescut decât cel al bărbaților.În județul Cluj există cel mai ridicat procent de femei din totalul populației 51,88%, iar județul cu cel mai mic procent,50,52% este Bistrița Năsăud. Trebuie să amintim însă că în toate județele din componența regiunii Nord-Vest populația de sex feminin depașesc numeric pe ceea de sex masculin. Populația urbană la nivel regional este preponderent feminină cu un procent de 52,19%, aceași situație se întâlnește și în mediul rural cu un procent de 50,52%. Această situație este comună tuturor celor 6 județe ale Regiunii Nord-Vest(http://www.nord-vest.ro/Document_Files/Planul-de-dezvoltare-regionala-2014-2020/00001724/7r238_PDR_2014_2020.pdf , accesat la 07.03.2016).
Datele recensămîntului din 2011 arată faptul că segmentul de vârstă majoritar în Regiunea Nord-Vest este cel cuprins între 15 și 59 de ani, în procente reprezentând 62,8% din totalul populației regiunii, acest procent fiind mai mare decât media înregistrată la nivel național de 61,8%. Procentul tinerilor cu vârsta între 0 și 14 ani este de 16,1%, acest procent este mai mare în mediul rural unde atinge pragul de 17,8%. Procentual, numărul vârsnicilor,cei peste 60 de ani este de 21,1% și este mai ridicat în mediul rural unde atinge un procent de 24,2%. Procentul vârsnicilor la nivelul întregii regiuni este sub nivelul de 22,3% înregistrat la nivel național(http://www.nord-vest.ro/Document_Files/Planul-de-dezvoltare-regionala-2014-2020/00001724/7r238_PDR_2014_2020.pdf , accesat la 08.03.2016).
Conform datelor recensămintelor din 2002 și 2011 se remarcă o tendință de scădere a procentajului tinerilor cu vârsta cuprinsă între 0 și 14 ani din Regiunea Nord-Vest de la 18,1% înregistrat în 2002 la 16,1% în 2011. Acest declin se datorează în principal ratei natalității mică înregistrată la nivelul regiunii. Pe de altă parte, ponderea vârsnicilor,cu vârsta de peste 60 de ani a crescut de la recensămîntul din 2002 când procentul lor era de 18,3% la 21,1% în 2011. Această creștere procentuală a ponderii vârsnicilor este întâlnită în toate cele 6 județe ale regiunii atât în mediul rural cât și în cel urban. Datorită acestei creșteri a numărului vârsnicilor și scădere a populației tinere apare fenomenul cunoscut sub denumirea de “îmbătrânirea populației” (http://www.nord-vest.ro/Document_Files/Planul-de-dezvoltare-regionala-2014-2020/00001724/7r238_PDR_2014_2020.pdf , accesat la 08.03.2016).
Fig.16 Structura populației regiunii Nord-Vest pe grupe de vârstă
Sursa: prelucrare proprie pe baza datelor de pe: http://www.recensamantromania.ro/rezultate-2/, accesat la 08.03.2016
„Densitatea populației la nivel regional în 2011 era de 76,1 loc/km2, județul cu cea mai mică densitate fiind Bistrița-Năsăud(53,5loc/km2), în timp ce densitatea ceea mai mare se înregistra în județul Cluj(103,6 loc/km2). Raportat la nivel național(84,4loc/km2), Regiunea Nord-Vest este o regiune mai slab populată datorită monologiei puțin favorabilă așezărilor omenești în unele zone muntoase ale regiunii. Cea mai slab populată comună este Valea Ierii(județul Cluj), cu 6,11 loc/km2, în timp ce Municipiul Oradea are cea mai ridicată densitate a populației, de 1.170,73 loc/km2. Pe medii de rezidență, densitatea medie a populației în mediul rural este de 50,9 loc/km2, iar în mediul urban de 353,2loc/km2. Județul Cluj prezintă cea mai mare densitate în mediul urban,în timp ce județul Maramureș are cea mai mare densitate în mediul rural”(http://www.nord-vest.ro/Document_Files/Planul-de-dezvoltare-regionala-2014-2020/00001724/7r238_PDR_2014_2020.pdf , accesat la 08.03.2016).
Conform datelor finale ale recensământului din anul 2011 arăta faptul că 52,6% ,adică 1.366.950 locuitori din populația regiunii locuiesc în mediul urban. Acest procent este sub media națională de 54%, dar și sub media înregistrată în cadrul Uniunii Europene care este de 75%. Așadar, putem afirma că în context național dar și european,Regiunea Nord-Vest este una slab urbanizată(http://www.nord-vest.ro/Document_Files/Planul-de-dezvoltare-regionala-2014-2020/00001724/7r238_PDR_2014_2020.pdf , accesat la 12.03.2016).
Tab.7 Principalii indicatori ai urbanizării în anul 2011
Sursa:prelucrare proprie pe baza datelor de pe: http://statistici.insse.ro/shop/?page=publD&lang=ro&publ_id=273, accesat la 15.03.2016
Din tabel putem observa că județul Cluj este cel mai urbanizat cu un procent de 66,3% din populație trăind în mediul urban. De asemenea putem vedea că județul Bistrița-Năsăud are gradul cel mai redus de urbanizare cu un procent de 36,7%.
„Regiunea are o structură etnică complexă, cu românii majoritari (75%). Principalul grup etnic minoritar sunt maghiarii, care formează aproximativ 20% din populație, în special în zonele Oradea și Satu Mare. Al treilea grup etnic sunt romii, care alcătuiesc 3,5% din populația regiunii (sub media națională). Romii sunt dispersați pe întreaga regiune, cea mai mare comunitate existând în Bihor, unde aproximativ 5% din populație sunt romi. Un alt grup etnic prezent sunt ucrainienii, mai ales în nordul regiunii, în zonele din apropierea graniței cu Ucraina. Mai mult de jumătate din ucrainienii din România se află în Județul Maramureș, unde sunt 6,67% din totalul populației. În comuna Bistra din Maramureș, ucrainienii sunt majoritari” (https://ro.wikipedia.org/wiki/Demografia_regiunii_de_dezvoltare_Nord-Vest, accesat la 15.03.2016).
Fig.17 Comparația evoluția structurii etnice a Regiunii Nord-Vest pe baza recenămintelor din 2002 și 2011
Sursa: prelucrare proprie pe baza datelor de pe: http://www.recensamantromania.ro/rezultate-2/, accesat la 20.03.2016
Populația de etnie maghiară deține ponderi ridicate în județele Satu-Mare cu 37,7% din totalul locuitorilor, în județul Bihor cu 25,3% dar și în județul Sălaj cu un procent care se ridică la 23,3% din populație.Procentul locuitorilor de etnie romă din Regiunea Nord-Vest este de 4,6% cu mult peste media națională de 3,1%. Aceștia se gasesc într-un procent mare în județele: Sălaj cu 7%, Bihor cu 6,3% și Satu-Mare cu 5,4%. Persoanele de etnie germană se găsesc sub un procent de 0,3% din totalul populației regiunii Nord-Vest, se regăsesc într-o proporție relativă mai mare în județul Satu Mare,aprovimativ 5.000 de persoane. De asemenea în regiunea Nord-Vest există și o comunitate importantă de ucrainieni,concentrată mai ales în județul Maramureș, într-un număr de aproximativ 30.000 de persoane(http://www.nord-vest.ro/Document_Files/Planul-de-dezvoltare-regionala-2014-2020/00001724/7r238_PDR_2014_2020.pdf , accesat la 21.03.2016).
În județul Cluj se înregistreaă procenntajul cel mai ridicat al populației active, respectiv 64,3%, iar în județul Sălaj un procent de 59,3% din totalul populației îl reprezintă populația activă. La nivelul regiunii Nord-Vest se înregistrează un raport de dependență demografică de 59,2%, procent sub media națională de 61,7%. Raportul de dependență a tinerilor este de 25,6%, procent identic cu media înregistrată la nivel național iar raportul de dependență al vârsnicilor este de 33,6%, sub nivelul național de 36,1%(http://www.nord-vest.ro/Document_Files/Planul-de-dezvoltare-regionala-2014-2020/00001724/7r238_PDR_2014_2020.pdf , accesat la 21.03.2016).
Durata medie de viață în regiunea Nord-Vest, în anul 2011 era de 73,43 ani sub media națională de 73,77 ani. Județul Cluj înregistrează cea mai ridicată durată medie de viață 75,24 ani iar la polul opus județul Satu Mare are cea mai redusă durată medie de viață de 71,07 ani. Se mai poate observa că durata medie de viață este mai ridicată în mediul urban cu 1,49 ani față de cel rural. Durata medie de viată pe sexe este următoarea: femeile au o durată medie de viață de 77,10 ani, supernioară față de durata medie de viată a bărbațiilor de 69,83 ani(http://www.nord-vest.ro/Document_Files/Planul-de-dezvoltare-regionala-2014-2020/00001724/7r238_PDR_2014_2020.pdf , accesat la 22.03.2016).
Conform datelor din anul 2011, rata natalității la nivelul regiunii Nord-Vest a fost de 9,6 născuți vii la mia de locuitori, cu 0,4 mai mult față de media națională. Județul Bistrița-Năsăud înregistrează ceea mai mare rată a natalității cu 10,3 nascuti vii/1000 locuitori în timp ce județul Cluj avea 9,2, fiind cea mai mică rată a natalității din regiune. Rata mortalității a fost de 11,5 decedați la mia de locuitori, sub media națională de 11,8. Județul în care s-a înregistrat ceea mai scăzută rată a mortalității a fost Bistrița-Năsăud cu 10,3 decedați/1000 locuitori iar județul Sălaj a înregistrat ceea mai mare rată a mortalității de 12,6. Rata sporului natural al populației regiunii Nord-Vest a fost negativă de -1,9 la mia de locuitori, fiind însă sub media înregistrată la nivel național de -2,6(http://www.nord-vest.ro/Document_Files/Planul-de-dezvoltare-regionala-2014-2020/00001724/7r238_PDR_2014_2020.pdf , accesat la 22.03.2016).
Sănătate
Starea de sănătate a populației regiunii Nord-Vest se poate caracteriza prin următoarele: mortalitate ridicată, nivel scăzut al speranței de viață și al speranței de viață sănătoasă, rate ridicate ale morbilității și mortalitate infantilă. O altă problemă a fost sesizată în zonele rurale izolate unde accesul la serviciile medicale de calitate este mai dificil. De asemenea în regiune se manifestă discrepanțe importante intra-regional în ceea ce privește serviciile medicale (http://www.nord-vest.ro/Document_Files/Planul-de-dezvoltare-regionala-2014-2020/00001724/7r238_PDR_2014_2020.pdf , accesat la 10.04.2016).
Municipiul Cluj-Napoca este privit drept centru regional de excelență în domeniul medical în raport cu slaba dezvoltare a serviciilor medicale din județele Sălaj, Bistrița-Năsăud și Satu Mare. De asemenea Cluj-Napoca beneficiază de unități medicale cu tradiție,cu un număr mare de instituții de excelență în domeniul bolilor cardiovasculare,oncologice,urologice și transplantului renal, precum și un număr mare de spitale generale dar și de specialitate, precum și de institutiile de învățămînt superior numeroase în acest domeniu, care se bucură de o largă notorietate la nivel național dar și internațional precum Facultatea de Medicină din Cluj și nu numai(http://www.nord-vest.ro/Document_Files/Planul-de-dezvoltare-regionala-2014-2020/00001724/7r238_PDR_2014_2020.pdf , accesat la 10.04.2016).
Spitalele județene de urgență, o serie de ambulatorii și institute de cercetare din domeniul medical au beneficiat de o serie de investiții provenite din fonduri europene și guvernamentale,iar sectorul privat s-a dezvoltat semnificativ. Toate acestea au condus lacreșterea numărului de cadre medicale la nivelul întregii regiuni, astfel datele din anul 2011 prezintă următoarea situație: 7.714 medici, 2.191 stomatologi, 1.796 farmaciști iar personalul sanitar mediu includea 16.425 de persoane. Din totalul medicilor 1.989 își desfașoară activitatea în mediul privat, perspectiv 2,8 medici la 1.000 de locuitori. Situația cadrelor medicale pe județe este prezentată în figura următoare:(http://www.nord-vest.ro/Document_Files/Planul-de-dezvoltare-regionala-2014-2020/00001724/7r238_PDR_2014_2020.pdf ,accesat la 10.04.2016).
Fig.18 Evoluția personalului medical din Regiunea Nord-Vest, în perioada2005-2011
Sursa:http://www.insse.ro/cms/files/publicatii/Statistica%20teritoriala/Sanatate_ind_JudLoc.htm ,accesat la 10.04.1016
Pe baza figurii anterioare se poate observa că județul Bistrița-Năsăud întâmpină mari dificultăți în reținerea cadrelor medicale.
Conform datelor Eurostat, Regiunea Nord-Vest în anul 2010 avea un număr de 266 medici/100.000 locuitori situându-se pe locul 3 la nivel național privind accesul populației la asistență și îngrijire medicală în comparație cu regiunile mai dezvoltate care asigură accesul la un număr de peste 300 de medici/100.000 locuitori(http://www.nord-vest.ro/Document_Files/Planul-de-dezvoltare-regionala-2014-2020/00001724/7r238_PDR_2014_2020.pdf , accesat la 10.04.2016).
Educație
În intervalul de timp 2005-2011, populația pe grupe de vârstă vizate de sistemul formal de educație (0-4 ani, 5-9 ani, 10-14 ani, 15-19 ani, 20-24 ani) este în continuă scădere. În anul 2011 populația școlară din regiune era de 516.575 persoane, cu 10,5% mai puțin decât în anul 2005, dintre care 359.860 în mediul urban și 156.715 în mediul rural. Efectivul cel mai ridicat al populației școlare se regăsește în județul Cluj ceea ce se datorează atât numărului mai mare de locuitori cât și numărului ridicat de studenți: peste două treimi din totalul studenților regasindu-se în județul Cluj(http://www.nord-vest.ro/Document_Files/Planul-de-dezvoltare-regionala-2014-2020/00001724/7r238_PDR_2014_2020.pdf , accesat la 15.04.2016).
„În Regiunea Nord-Vest, minoritățiile naționale reprezintă o parte importantă a populației și învățământul în limba minoritățiilor reprezintă o componentă importantă a învățământului din regiune. Rețeaua învățământului preuniversitar cuprinde atât unități de învățământ cu predare în limbile minorităților cât și clase în limbile minorităților naționale la toate nivelurile de învățământ. Marea majoritate a populației școlare(86,20% în anul 2011) studiază limba română, 12,73% în limba maghiară și 0,80% în limba germană. Clase cu limbă de predare slovacă(0,15% din populația școlară ) funcționează în județele Bihor și Sălaj și ucraineană (0,11%) în județele Maramureș și Satu Mare. Din anul 2009 în județul Bihor s-a organizat învățământ în limba de predare romanes, la nivel preșcolar, primar și gimnazial, unde este înscris doar 0,02% din populația școlară” (http://www.nord-vest.ro/Document_Files/Planul-de-dezvoltare-regionala-2014-2020/00001724/7r238_PDR_2014_2020.pdf , accesat la 15.04.2016).
În privința păstrării timpurie a educației, Regiunea Nord-Vest în anul 2012 se situa pe locul 3 la nivel național,după Regiunea București-Ilfov și Regiunea Vest, rata înregistrată la nivel regional era de 14,9%, o usoară îmbunătățire față de anul 2005 când rata păstrării timpurie a educației era de 16,5%. Strategia Europa 2020 stabilește o rată medie a abandonului școlar sub limita de 10%. În anul 2012 valoarea acestui indicator a fost de 12,8%, o valoare mai mare înregistrându-se în rândul populației masculine cu 14,5% în timp ce valoarea în rândul populației feminine era de 11%.Acest indicator fiind în scădere față de anul 2005 când la nivelul Uniunii Europene se înregistra o valoare de 15,8%. La nivelul României același indicator în anul 2012 era de 17,4% dintrea care 18% în cazul populației masculine iar 16,7% în cazul celei feminine. Și la nivelul României se observă ușoara tendință de ameliorare față de anul 2005 când valoarea era de 19,6%(http://www.nord-vest.ro/Document_Files/Planul-de-dezvoltare-regionala-2014-2020/00001724/7r238_PDR_2014_2020.pdf , accesat la 15.04.2016).
Regiunea Nord-Vest înregistrează o medie anuală de 28.653 absolvenți de învățământ liceal liceal secundar ciclul 2; 17.771 absolvenți de învățământ superior, dintre care 88,7% din totalul absolvenților au absolvit forma de învățământ la zi, restul fiind absolvenți de seral, frecvență redusă sau îmvățământ la distanță. Ponderea de absolvenți al învățământului superior din Regiunea Nord-Vest reprezintă 13% din totalul absolvenților la nivel național (http://www.nord-vest.ro/Document_Files/Planul-de-dezvoltare-regionala-2014-2020/00001724/7r238_PDR_2014_2020.pdf , accesat la 15.04.2016).
În perioada 2005-2011 numărul cadrelor didactice din Regiunea Nord-Vest a scăzut cu 10%, însă ceea mai mare scădere înregistându-se în învățământul primar și gimnazial cu -18,66%, urmat de ciclul 2 secundar cu -8,65% și universitar cu -4,18%. Personalul didactic este majoritar feminin, în anul 2011 reprezentând un procent de 73,77% din totalul cadrelor didactice . Această tendință majoritar feminină se întâlnește în toate formele de învățământ mai puțin în cadrul sistemului universitar unde ponderea bărbațiilor depășește cea a femeilor. Raportul elevilor ce revin unui cadru didactic a fluctuat în jurul valorii de 14. Tendința de creștere se observă la nivel preșcolar și liceal, iar la nivel superior s-a înregistrat o îmbunătățire importantă a acestui indicator(http://www.nord-vest.ro/Document_Files/Planul-de-dezvoltare-regionala-2014-2020/00001724/7r238_PDR_2014_2020.pdf ,accesat la 15.04.2016).
Resursele de muncă și formare profesională
La data de 1 ianuarie 2011 65% din populațiatotală a Regiunii Nord-Vest este considerată resursă de muncă, conform Balanței Forței de Muncă (http://media.hotnews.ro/media_server1/document-2014-10-13-18295270-0-balanta-fortei-munca-1-ianuarie-2011.pdf , accesat la 20.04.2016).
Tab.8 Indicatori folosiți la caracterizarea pieței muncii în Regiunea Nord-Vest, anul 2011
Sursa: http://www.nord-vest.ro/Document_Files/Planul-de-dezvoltare-regionala-2014-2020/00001724/7r238_PDR_2014_2020.pdf , accesat la 25.04.2016
„Cifrele ultimilor 7 ani ilustrează o creștere a resurselor de muncă în regiune, datorită parțial creșterii vârstei de pensionare atât pentru bărbați cât și pentru femei. În anul 2011, atât rata de activitate a resurselor de muncă 68% cât și rata de ocupare a resurselor de muncă 65%, din regiune se situau peste media națională de 62,8% și respectiv 59,6%, plasându-se pe locul II la nivel național după Regiunea București-Ilfov. Cu toate acestea, din analiza intervalului de timp 2005-2011 reiese că ambii indicatori au înregistrat scăderi în ultimii 3 ani, fapt datorat scăderii populației ocupate civile,sub impactul crizei economice. 45% din populația totală a regiunii este considerată populație activă civilă, din care 96% reprezintă populația populația ocupată civilă. Rata de activitate a populației de 15 ani și peste a avut valori sub media națională și a fluctua,cu valoareri mai scăzute și scăderi mai pronunțate în mediul rural,decât în mediul urban. Rata de ocupare a populației feminine este mai mică decât cea a populației masculine,atât în Regiunea Nord-Vest cât și pe plan național”( http://www.nord-vest.ro/Document_Files/Planul-de-dezvoltare-regionala-2014-2020/00001724/7r238_PDR_2014_2020.pdf , accesat la 25.04.2016).
Fig.19 Evoluția ratei de ocupare a resurselor de muncă din Regiunea Nord-Vest, în perioada 2005-2011
Sursa: http://www.nord-vest.ro/Document_Files/Planul-de-dezvoltare-regionala-2014-2020/00001724/7r238_PDR_2014_2020.pdf , accesat la 25.04.2016
Județul Cluj împreună cu județul Bihor totalizează 50% din populația ocupată civilă a regiunii Nord-Vest (Clujul cu 26% iar Bihorul cu 24%) iar restul de 50% fiind dispersat între celelalte 4 județe ale regiunii(cea mai mică pondere înregistrându-se în județul Sălaj cu 8,6%). O situație similară se regăsește și la nivelul distribuției salariațiilor:Clujul și Bihorul totalizează aproximativ 56% din efectivul de salariați al regiunii Nord-Vest pe când județul Sălaj înregistrează un procent de doar 7% din totalul salariațiilor(http://www.nord-vest.ro/Document_Files/Planul-de-dezvoltare-regionala-2014-2020/00001724/7r238_PDR_2014_2020.pdf , accesat la 25.04.2016).
Fig.20 Rata de ocupare a populației de 15-64 ani în Regiunea Nord-Vest, pe sexe și medii
Sursa: http://www.nord-vest.ro/Document_Files/Planul-de-dezvoltare-regionala-2014-2020/00001724/7r238_PDR_2014_2020.pdf ,accesat la 29.04.2016
Distribuția populației ocupate civile pe ramurile economiei naționale arată în felul următor:
În agricultură(inclusiv silvicultura și piscicultura) 31,77%, peste media națională de 29,19%;
În servicii(incluzând administrația publică,sănătatea,învățământul) 38,76%, plasând regiunea din punct de vedere al sectorului terțiar sub media națională,ocupând locul V;
În sectorul industrial 23,31%, peste media națională, situând regiunea pe locul III în ierarhia națională dupa regiuniile Vest și Centru;
În construcții 6,16%(http://www.nord-vest.ro/Document_Files/Planul-de-dezvoltare-regionala-2014-2020/00001724/7r238_PDR_2014_2020.pdf , accesat la 29.04.2016).
Tab.9 Distribuția populației ocupate civile pe sectoare principale ale economiei,pe regiuni de dezvoltare în anul 2011
Sursa: http://www.nord-vest.ro/Document_Files/Planul-de-dezvoltare-regionala-2014-2020/00001724/7r238_PDR_2014_2020.pdf , accesat la 29.04.2016
„Situația distribuției numărului de salariați este puțin diferită față de cea a populației ocupate între sectoarele economiei. În Regiunea Nord-Vest, din datele de la finele anului 2011, existau 613.499 salariați,care reprezentau aproximativ 22,6% din populația stabilă a regiunii (în scădere cu 1,5% față de raportul din 2010), împărțirea pe sectoarele principale fiind următoarea: sectorul agricol asigura doar 1,5% din locurile de muncă, cel industrial 33,4%, construcțiile 6,99% iar sectorul serviciilor restul de 58,09%. Trebuie remarcată diferența dintre numărul persoanelor ocupate în agricultură(circa 32% din populația ocupată totală) și cei care au statutde salariat în acest domeniu, doar 1,5% din salariați, iar explicația este că majoritatea persoanelor ocupate în agricultură practică o agricultură de subzistență, în propriile gospodării. Județul din regiune cu cele mai multe persoane angajate în acest sector a fost Bihor cu 2083 persoane angajate, valoare situată la mai puțin de jumătate față de județul cu cei mai mulți angajați la nivel național, Timiș cu 5232 persoane, la cealaltă extremă situându-se județul Sălaj cu doar 917 persoane angajate în acest sector. Din prisma distribuției numărului de salariați între sectoare, cei mai mulți salariați din Regiunea Nord-Vest se regăsesc în: industria prelucrătoare 29,41% din total, comerț 17,58%, învățământ 9,70%, sămătate și asistență socială 7,90% și construcții cu 7,05%”(http://www.nord-vest.ro/Document_Files/Planul-de-dezvoltare-regionala-2014-2020/00001724/7r238_PDR_2014_2020.pdf , accesat la 29.04.2016).
„Specialiștii în economie preconizează că, anul acesta, salariul mediu net va crește în majoritatea județelor țării. Nu în mod egal însă. Conform celor de la Econtext.ro, diferențele dintre județele bogate și cele sărace se vor accentua și în 2016. Din păcate, prognoza economică arată că cinci din cele șase județe ale regiunii de Nord-Vest vor avea un salariu mediu net sub media națională.Astfel, în această regiune, județul Cluj conduce în mod detașat, ocupând totodată și locul patru la nivel național, după București, Ilfov și Gorj. Salariul mediu net în 2014 este estimat pentru angajații clujeni la suma de 1.796 de lei. Următorul județ în topul nord-vestului este Bistrița-Năsăud, cu un salariu mediu net estimat la valoarea 1.302 lei, adică cu aproape 500 de lei sub nivelul salariului oferit în Cluj. Pe pozițiile 3, 4 și 5 se clasează județele Satu Mare (1.291 lei), Maramureș (1.285 lei) și Sălaj (1.262). Pe ultimul loc în clasamentul estimat de către agenția Econtext, pe regiunea de nord-vest, se situează județul Bihor, cu o valoare a salaruiului mediu net de 1.214 lei. Capitala Crișanei se situează, din păcate, pe un loc codaș, penultimul, și la nivel național. Clasamentul slariului mediu net estimat pe anul 2016 a fost realizat de site-ul old.econtext.ro, pe baza informațiilor furnizate de Comisia Națională de Prognoză. Media națională a salariului mediu net este estimată pentru anul acesta la valoarea de 1.467 de lei, iar nu mai puțin de 26 dintre județele țării se situează sub acest nivel, denotând o discrepanță accentuată între unitățile administrativ-teritoriale din Romania. Astfel dacă în Capitală salariul mediu net este estimat la valoarea de 2.470 de lei, în Harghita (județul care ocupă ultimul loc în acest top) valoarea acestuia este de exact 1.200 de lei”(http://www.voceatransilvaniei.ro/topul-salariilor-pe-2014-regiunea-de-nord-vest-care-sunt-judetele-cu-cei-mai-bine-platiti-angajati/, accesat la 29.04.2016).
Fig. 21 Nivelul salarial a județelor regiunii Nord-Vest
Sursa: http://www.voceatransilvaniei.ro/topul-salariilor-pe-2014-regiunea-de-nord-vest-care-sunt-judetele-cu-cei-mai-bine-platiti-angajati/, accesat la 29.04.2016
Evoluția numărului de șomeri și a ratei șomajului în perioada 2005-2011, înregistrat la nivelul regiunii Nord-Vest a scăzut în perioada 2005-2008 după care în 2009 s-a dublat, iar în perioada 2009-2011 această situație a început să se redreseze, fără a ajunge însă la valorile înregistrate în perioada 2005-2008. Aceste fluctuații în evoluția numărului de șomeri și a ratei șomajului a urmat tendințele economice generale înregistrate la nivelul României. Rata șomajului BIM a fost în anul 2011 de 5,4% pentru intervalul de vârstă 15-64 de ani, procent mai ridicat în mediul urban decât în mediul rural. Se mai poate observa că rata șomajului masculin este mai mare decât cea feminină. De asemenea cea mai ridicată rată a șomajului se înregistrează pentru grupa de vârstă 15-24 ani, cu valori cuprinse între 13,5% în anul 2008 și 20,9% în anul 2011, iar cele mai scăzute pentru intervalul de vârstă 35-54 de ani, cu valori cuprinse între 3,1% în anul 2008 și 5,1% în anul 2010( http://www.nord-vest.ro/Document_Files/Planul-de-dezvoltare-regionala-2014-2020/00001724/7r238_PDR_2014_2020.pdf ,accesat la 30.04.2016).
În anul 2008 în Regiunea Nord-Vest s-au înregistrat 8.554 locuri de muncă vacante, față de doar 3.059 în 2009, 2.170 în 2010 și 3.145 în 2011. Aceste scăderi drastice s-au înregistrat ca urmare a crizei economice. Sectoarele cu cele mai multe locuri de muncă vacante sunt: industria prelucrătoare cu 61,24% din total, construcții cu 7,66%, camerț 6,20% iar cele mai puține locuri de muncă vacante s-au înregistrat în sectorul tranzacțiilor imobiliare cu 0,06%(http://www.nord-vest.ro/Document_Files/Planul-de-dezvoltare-regionala-2014-2020/00001724/7r238_PDR_2014_2020.pdf , accesat la 30.04.2016).
3.1.2.5 Sărăcie și incluziune socială
În anul 2012 gradul de sărăcie și de excluziune socială din România a ajuns la nivelul de 42% din populația totală, în creștere cu aproximativ două procente față de anul 2011 când valoarea acestui indicator era de 40,3%(http://www.nord-vest.ro/Document_Files/Planul-de-dezvoltare-regionala-2014-2020/00001724/7r238_PDR_2014_2020.pdf ,accesat la 15.05.2016).
Tab.10 Evoluția ponderii populației aflate în risc de sărăcie și excluziune socială raportat la populația totală (%)
Sursa: http://www.nord-vest.ro/Document_Files/Planul-de-dezvoltare-regionala-2014-2020/00001724/7r238_PDR_2014_2020.pdf, accesat la 15.05.2016
Conform datelor preluate de la Eurostat și prezentate în tabelul anterior se opate observa că ponderea populației totale aflate în risc de sărăcie și excluziune socială,în Regiunea Nord-Vest pragul acestui indicator este sub media națională dar mult peste media înregistrată la nivelul UE.
Ponderea populației aflată în situație de sărăcie materială severă indică faptul că aproximativ 24% din totalul populației regiunii Nord-Vest se confruntă cu această problemă. Totuși aceast procent este sub media națională de 30% ,însă mult peste procentul de 8% înregistrat la nivelul Uniunii Europene(http://www.nord-vest.ro/Document_Files/Planul-de-dezvoltare-regionala-2014-2020/00001724/7r238_PDR_2014_2020.pdf , accsat la 15.05.2016).
Tab. 11 Evoluția ponderii populației aflate în risc de sărăcie materială severa(%)
Sursa: http://www.nord-vest.ro/SERVICIIPentru-Dezvoltare-Regionala/PLANIFICARE-REGIONALA/Planul-de-dezvoltare-regionala-2014-2020/PDR-2014-2020-aprobat-de-CDR-Nord-Vest–eID1724.html, accesat la 15.05.2016
„Oamenii care trăiesc în gospodării cu intensitatea muncii foarte scăzută au între 0 și 59 de ani și locuiesc în gospodării unde adulții(18-59 de ani) au lucrat în medie în anul precedent mai puțin de 20% din potențialul lor total. Studenții sunt excluși. Pe întreg intervalul analiza valoarea indicatorului pentru Regiunea Nord-Vest depășeste media națională, cu excepția anului 2010, dar a scăzut față de 2007 cu aproape 2 procente. Se poate remarca totuși faptul că valoarea indicatorului este mai ridicată la nivel European, unde 10% din totalul populației se află în această situație”( http://www.nord-vest.ro/Document_Files/Planul-de-dezvoltare-regionala-2014-2020/00001724/7r238_PDR_2014_2020.pdf ,accesat la 15.05.2016).
Tab.12 Ponderea persoanelor care trăiesc în gospodării cu intensitate a muncii foarte scăzută (%)
Sursa: http://www.nord-vest.ro/Document_Files/Planul-de-dezvoltare-regionala-2014-2020/00001724/7r238_PDR_2014_2020.pdf ,accesat la 15.05.2016
Regiunea Nord-Vest ocupă locul 3 la nivel național privind cele mai puțin sărace regiuni ale României după Regiunea București-Ilfov și Regiunea Vest cu o rată a sărăciei de 14,4%, conform raportului”Tendințe sociale” ale Institutului Național de Statistică din 2011 (http://www.nord-vest.ro/Document_Files/Planul-de-dezvoltare-regionala-2014-2020/00001724/7r238_PDR_2014_2020.pdf , accesat la 15.15.2016).
Tab.13 Evoluția ratei sărăciei severă(%)
Sursa: Raport elaborat de către Ministerul Muncii,Familiei și Protecției Sociale 2011 http://www.mmuncii.ro/pub/imagemanager/images/file/Statistica/Buletin%20statistic/2011/Asistenta%202011%20site.pdf
Infrastructura
În cadrul acestui subcapitol voi analiza diferite tipuri de infrastructuri din Regiunea Nord-Vest, și anume:
Infrastructura de transport rutieră;
Infrastructura feroviară;
Infrastructura aeriană;
Infrastructura de transport public;
Infrstructura de utilități;
Infrastructura de telecomunicații;
Infrastructura de transport rutieră
Regiunea este traversată de 7 drumuri europene – E60 dinspre Ungaria,făcând legătura cu Oradea, Cluj,Brașov și București, acesta fiind cel mai important; E81 dinspre Satu-Mare, Zalău,Cluj-Napoca, Brașov, București; E79 dinspre Oradea la Deva; E671 dinspre Oradea,Arad Timișoara; E58 dinspre Cluj-Napoca,Dej, Bistrița, Baia-Mare, Vatra Dornei si E576 care face legătura între Cluj-Napoca și Dej. În plus, Autostrada Transilvania este în construcție și va traversa județele Cluj, Sălaj și Bihor aflate în regiune (https://ro.wikipedia.org/wiki/Regiunea_de_dezvoltare_Nord-Vest, accesat la 20.05.2016).
Lungimea totală a drumurilor din regiune în anul 2011 a fost de 12.494 km, reprezentând 14,9% din totalul drumurilor la nivel național. Față de anul 2005 de remarcă o creștere a infrastructurii rutiere cu 5,4%, peste media națională de 4,8%. Cea mai mare creștere s-a înregistrat în județul Maramureș cu 13%, pe când în județul Bihor creșterea fiind sub 1%. Din totalul drumurilor din regiune 81,6% se găsesc în administrarea consiliilor județene sau locale iar restul de 18,4% sunt proprietate publică administrate de Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România(http://www.nord-vest.ro/Document_Files/Planul-de-dezvoltare-regionala-2014-2020/00001724/7r238_PDR_2014_2020.pdf , accesat la 20.05.2016).
Infrastructura feroviară
În anul 2011,lungimea rețelei feroviare era de 1.668 km, dintre aceștia 312 km sunt linii electrificate iar 244 km sunt linii duble, mult sub cifrele din anul 2005. Din punct de vedere a lungimii liniilor electrificate, Regiunea Nord-Vest se clasează pe ultimul loc la nivelul țării cu o pondere de 7,8% din rețeaua națională. Densitatea liniilor de cale ferată înregistrează valoarea cea mai mare în județul Bihor cu 66 km/1.000km2, valoare peste media națională de 49 km/1.000 km2. De asemenea în județele Bistrița-Năsăud și Satu-Mare se înregistrează valori peste medie. Cea mai mică densitate se gasește în județele Maramureș,Sălaj și Cluj, cu valori sub media națională(http://www.nord-vest.ro/Document_Files/Planul-de-dezvoltare-regionala-2014-2020/00001724/7r238_PDR_2014_2020.pdf ,accesat la 20.05.2016).
Infrastructura aeriană
Regiunea Nord-Vest dispune de un număr mare de aeroporturi comparativ cu alte regiuni europene. Nunărul acestora este 4 găsindu-se în următoarele județe: Cluj-Napoca, Oradea, Baia Mare și Satu Mare. În perioada 2005-2011, traficul aerian a crescut constant iar numărul de pasageri a crescut cu peste 500%, ajungând să dețină 10% în 2011 din totalul pasagerilor la nivel național,comparativ cu 6% deținut în 2005.Aeroportul Internațional Cluj-Napoca preia peste 90% din traficul total de pasageri, fiind al treilea ca importanță din România. Traficul aerian la nivelul celorlalte aeroporturi din regiune rămâne redus ca și volum fiind destinat aproape exclusiv rutelor interne(http://www.nord-vest.ro/Document_Files/Planul-de-dezvoltare-regionala-2014-2020/00001724/7r238_PDR_2014_2020.pdf, accesat la 20.05.2016).
Infrastructura de transport public
La nivelul regiunii Nord-Vest se observă o scădere a numărului de vehicule destinatate transportului public, astfel numărul total al vehiculelor fiind de 139 tranvaie, 554 autobuse și microbuze și 113 trolebuze(http://www.nord-vest.ro/Document_Files/Planul-de-dezvoltare-regionala-2014-2020/00001724/7r238_PDR_2014_2020.pdf, accesat la 20.05.2016).
„În anul 2011,numărul pasagerilor transportați în transportul public local reprezintă la nivelul regiunii 10,4% din totalul transportat la nivel național cu tramvaiul, 14,6% din cel transportat cu autobuze și microbuze și respectiv 27,2% din cel transportat cu troleibuze. Se remarcă o creștere în anul 2011 față de anul 2005 a numărului pasagerilor transportați cu autobuze și troleobuze, dar scade numărul pasagerilor transportați cu tranvaiul. Față de media națională din anul 2011 de 208 pasageri transportați anual per autobuz/microbuz în transport public, media regională este mai mare, atingând 285 pasageri”(http://www.nord-vest.ro/Document_Files/Planul-de-dezvoltare-regionala-2014-2020/00001724/7r238_PDR_2014_2020.pdf, accesat la 20.05.2016).
Infrastructura de utilități
Alimentarea cu gaze naturale: Numărul localitățiilor din Regiunea Nord-Vest alimentate cu gaze naturale a fost de 139 în anul 2011, cu aproximativ 27% peste numărul înregistrat în anul 2005. Lungimea conductelor de distribuție a fost de 5.550 km,reprezentând 15% din rețeaua națională. Volumul gazelor naturale distribuite în regiune s-a ridicat la 783.176 mii m3, reprezentând 8% din gazele naturale distribuite la nivel național. Județul Cluj prezintă cea mai importantă rețea de distribuție a gazelor naturale, reprezentând 52% din volumul distribuit în regiune. La polul opus județul Sălaj are rețaua de distribuție cea mai redusă, sub 5% din totalul pe regiune(http://www.nord-vest.ro/Document_Files/Planul-de-dezvoltare-regionala-2014-2020/00001724/7r238_PDR_2014_2020.pdf, accesat la 20.05.2016).
Rețeaua de termoficare: Sistemele de alimentare centralizată cu energie termică sunt într-un proces accentuat de restrângere, astfel doar în 7 localități se mai distribuie energie termică. În 2011 cantitatea de energie termică distribuita în regiune a fost de 953.450Gcal(http://www.nord-vest.ro/Document_Files/Planul-de-dezvoltare-regionala-2014-2020/00001724/7r238_PDR_2014_2020.pdf, accesat la20.05.2016).
Alimentarea cu energie electrică: Conform Electrica Distribuție Transilvania Nord, care este operatorul principal de distribuție , în anul 2010 energia electică distribuită a fost de 4.391.478 MWh, la un număr de 1.118.940 consumatori. Structura clienților fiind: 7% agenți economici și 93% consumatori casnici. Județul Cluj are cel mai mare număr de consumatori, cu un procent de 29% din totalul consumatorilor, iar județul Sălaj, cu cel mai mic număr de consumatori, cu aproximativ 9% din totalul consumatorilor(http://www.nord-vest.ro/Document_Files/Planul-de-dezvoltare-regionala-2014-2020/00001724/7r238_PDR_2014_2020.pdf, accesat la 20.05.2016).
Alimentarea cu apă potabilă:Lungimea totală a rețelei simple de distribuție a fost în anul 2011 de 10.458,7 km, reprezentând 15,8% din rețeaua națională, extinzându-se în perioada 2005-2011 cu 44,37%, mult față de media de 27,5% de la nivel național. Numărul localitațiilor cu rețea de distribuție a apei potabile din regiune a fost de 376, cu un volum de apă potabilă distribuită de 99.802 mii m3( http://www.nord-vest.ro/Document_Files/Planul-de-dezvoltare-regionala-2014-2020/00001724/7r238_PDR_2014_2020.pdf, accesat la 20.05.2016 ).
Infrastructura de telecomunicații
Regiunea Nord-Vest ocupă locul al doilea la nivel național în ceea ce privește numărul total de conexiuni telefonice. Totodată în anul 2011 45% din gospodăriile din regiune au acces la internet, ocupând astfel locul trei la nivel național(http://www.nord-vest.ro/Document_Files/Planul-de-dezvoltare-regionala-2014-2020/00001724/7r238_PDR_2014_2020.pdf, accesat la 20.05.2016).
Economia
Din punct de vedere al nivelului de dezvoltare economică, Regiunea Nord-Vest este considerată a fii o regiune dezvoltată, cu rezultate economice superioare mediei naționale în cazul majorității indicatorilor analizați, având un potențial de creștere ridicat(http://www.nord-vest.ro/Document_Files/Documente/00000223/oiro5_Profilul%20regiunii%20-%20noiembrie%202012,accesat la 22.05.2016).
„În intervalul de analiză 2005-2011,în termeni nominali, PIB-ul Regiunii Nord-Vest a crescut cu 78%, cu o creștere medie anuală de 16,3% până în 2008 și un ritm mai redus începând din 2009 de 2,6% anual, urmând în general dinamica PIB-ului național, fluctuații datorate impactului crizei economice și creșterii anuale a ratei inflației”(http://www.nord-vest.ro/Document_Files/Planul-de-dezvoltare-regionala-2014-2020/00001724/7r238_PDR_2014_2020.pdf, accesat la 22.05.2016).
Tab.14 Principalii indicatori regionali
Sursa: http://www.nord-vest.ro/Document_Files/Planul-de-dezvoltare-regionala-2014-2020/00001724/7r238_PDR_2014_2020.pdf, accesat la 22.05.2016
Contribuția sectoarelor economiei la formarea PIB-ului și a Valorii Adăugate Brute arată astfel:
Sectorul terțiar contribuie cu 51,5%, în timp ce ponderea medie a UE este de 73,16%. Contribuția sectorului terțiar înregistrează o scădere continuă,ceea mai accentuată înregistrându-se între anii 2008-2010 în județul Bihor cu -8%, iar cea mai atenuată în județul Cluj cu -1,8%
Industria, care a înregistrat o creștere a contribuției la formarea valorii adăugate brute regionale cu 5,77 ajungând la o valoare de 26,83%
Sectorul agricol a înregistrat o descreștere de 4,6% în intervalul 2005-2010 la contribuția formarii PIB-ului, ajungând în prezent la valoarea de 12%
Sectorul construcții a avut un trend ascendent,contribuția sa la formarea VAB crescând cu 5,5% până în anul 2009, ajungând la ponderea de 9,67%(http://www.nord-vest.ro/Document_Files/Planul-de-dezvoltare-regionala-2014-2020/00001724/7r238_PDR_2014_2020.pdf, accesat la 22.05.2016).
„Productivitatea muncii a înregistrat o creștere cu 73% între anii 2005-2011, situând Regiunea Nord-Vest pe locul IV la nivel național în anul 2010, cu o valoarede 46 mii lei/salariat. Cu toate acestea, valoarea se află cu 9% sub nivelul productivității înregistrate în România și este de 4,6 ori mai redusă decât media UE27,demonstrând utilizarea ineficientă a capitalului uman. Cel mai ridicat nivel al productivității muncii se înregistrează în județul Cluj cu 57,86 mii lei/ salariat, iar singurul județ care a înregistrat scăderi la acest capitol a fost Bitrița-Năsăud, pe fondul restrângerii activitătii economice(http://www.nord-vest.ro/Document_Files/Planul-de-dezvoltare-regionala-2014-2020/00001724/7r238_PDR_2014_2020.pdf ,accesat la 22.05.2016).
În Regiunea Nord-Vest,în anul 2011 erau active un numărde 64.185 întreprinderi(locul II la nivel național,dupa București-Ilfov), reprezentând aproximativ 14% din totalul național. Județul Cluj totalizează 36% din întreprinderile din Regiunea Nord-Vest. În perioada 2005-2008 numărul întreprinderilor a crescut cu 27% ,urmat de o descreștere din anul 2008 de 20,21% ca urmare a impactului crizei economice. Per ansamblu însă între 2005 și 2011 numărul firmelor din Regiunea Nord-Vest a înregistrat o creștere peste media națională. Rata medie de natalitate a întreprinderilor este de 12.226 întreprinderi /an în mediul urban și 6.937 întreprinderi/an în mediul rural. Începând cu anul 2008, în Regiunea Nord-Vest cele mai multe întreprinderi noi înființate au fost deschise în sectorul comerț, urmat de sectorul construcții, iar din 2010 se observă o creștere a ponderii întreprinderilor nou create în domeniul hotelurilor și restaurantelor. Majoritatea întreprinderilor sunt înființate de bărbați, aproximativ 63%, cu o vârsta între 30-39 ani(http://www.nord-vest.ro/Document_Files/Planul-de-dezvoltare-regionala-2014-2020/00001724/7r238_PDR_2014_2020.pdf, accesat la 22.05.2016).
„În funcție de clasele de mărime, în Regiunea Nord-Vest ponderea cea mai mare este deținută de microîntreprinderi(86,09%), întreprinderi mici cu 10-49 angajați reprezintă 11,77% din totalul întreprinderilor active, întreprinderi mijlocii cu 50-249 angajați reprezintă 1,82% iar cele mari au pondere foarte mică în totalul unităților active, de doar 0,3%. Deși reduse ca număr, firmele mari au o contribuție semnificativă la creșterea și dezvoltarea economică a regiunilor, iar din totalul național de 1.704 firme mari, Regiunea Nord-Vest ocupă locul IV, cu aproape 11,5% din total, cele mai multe regăsindu-se în județele Cluj(31,79%) și Bihor(29,74%)”(http://www.nord-vest.ro/Document_Files/Planul-de-dezvoltare-regionala-2014-2020/00001724/7r238_PDR_2014_2020.pdf ,accesat la 22.05.2016).
Tab.15 Numărul de întreprinderi din Regiunea Nord-Vest,după clase de mărime,2005-2011
Sursa: http://www.nord-vest.ro/Document_Files/Planul-de-dezvoltare-regionala-2014-2020/00001724/7r238_PDR_2014_2020.pdf , accesat la 22.05.2016
Cifra de afaceri a întreprinderilor în perioada 2005-1011 a înregistrat atât creșteri semnificative cât și diminuări datorate în special crizei economice, ajungând în anul 2011 la valoarea de 103.236.000 mii lei, contribuind cu aproximativ 10% din cifra totală a României. În Regiunea Nord-Vest IMM-urile contribuie cu 74,12% la cifra de afaceri totală realizată la nivel regional,urmată de întreprinderile mici cu 28,57%, întreprinderile mari cu 25,87% (http://www.nord-vest.ro/Document_Files/Planul-de-dezvoltare-regionala-2014-2020/00001724/7r238_PDR_2014_2020.pdf, accesat la 25.05.2016).
Tab.16 Principalii indicatori ai întreprinderilor din Regiunea Nord-Vest,pe clase de mărime, în anul 2011
Sursa: http://www.nord-vest.ro/Document_Files/Planul-de-dezvoltare-regionala-2014-2020/00001724/7r238_PDR_2014_2020.pdf , accesat la 25.05.2016
Un element important în dezvoltarea regională este reprezentat de evoluția comerțului exterior, reflectat prin volumul exporturilor și importurilor. În perioada 2007-2011 se remarcă o evidentă tendință de creștere a volumului exporturilor. Gradul mediu de acoperire a importurilor prin exporturi a fost de 80%. Valoarea exporturilor,în anul 2011 a fost de 7.020.651mii euro, plasând regiunea pe locul III la nivel național. Cele mai mari exporturi sunt înregistrate în județul Cluj, cu aproximativ 30% din valoarea totala a regiunii, în timp ce județul Bihor contribuie cu 6% la exporturile totale ale regiunii(http://www.nord-vest.ro/Document_Files/Planul-de-dezvoltare-regionala-2014-2020/00001724/7r238_PDR_2014_2020.pdf, accesat la 25.05.2016)
Fig.22 Volumul conglomerat al exporturilor și al impoturilor
Sursa: http://www.nord-vest.ro/Document_Files/Planul-de-dezvoltare-regionala-2014-2020/00001724/7r238_PDR_2014_2020.pdf, accesat la 25.05.2016
În concluzie, economia Regiunii Nord-Vest a avut o tendință de dezvoltare în perioada de analiză 2005-2011. Economia regiunii are caracteristicile unei economii emergente în dezvoltare, cu o pondere medie a serviciilor, PIB/VAB în creștere, un număr mare de întreprinderi comparativ cu media națională, activitate externă relativ intensă. Se remarcă sectoarele economice care folosesc forță de muncă specializată și calificată precumm: industriile creative, domeniul IT. Din punct de vedere teritorial, dezvoltarea economică este dezechilibrată astfel că județele din sudul și vestul regiunii(Cluj,Bihor și Satu-Mare) sunt mai stabil dezvoltate economic decât județele din centru și est(Bistrița-Năsăud, Maramureș și Sălaj) unde evoluția din ultimii ani a economiei a fost mai lentă. Economia regională se bazează în continuare pe ramurile industriale tradiționale, însă este în creștere ramura orientată către piața externă(echipamente IT&C, componente auto, etc) (http://www.nord-vest.ro/Document_Files/Planul-de-dezvoltare-regionala-2014-2020/00001724/7r238_PDR_2014_2020.pdf, accesat la 25.05.2016).
3.1.5 Strategia de dezvoltare regională
„Strategia de dezvoltare propusă pentru Regiunea Nord-Vest pentru perioada 2014-2020 se bazează pe rezultateleanalizei SWOT și pe nevoile și provocările, care au putut fi identificate în această analiză. De asemenea are în vedere viziunea și obiectivele identificate la nivel regional pe termen lung, precum și orientările de la nivel european și național”(http://www.nord-vest.ro/Document_Files/Planul-de-dezvoltare-regionala-2014-2020/00001724/7r238_PDR_2014_2020.pdf, accesat la 26.05.2016 )
Viziunea pe termen lung
Comunitățile din Regiunea Nord-Vest valorifică înpreună resursele naturale, materiale, umane respectând principiile dezvoltării durabile, în scopul unei dezvoltări susținute, constante care face din Regiunea Nord-Vest una dintre cele mai dinamice regiuni europene.Regiunea Transilvaniei de Nord, prin amplasarea și dotările sale infrastructurale îndeplinește un rol strategic, a teritoriilor de la Vestul, Estul, Sudul si Nordul său. Regiunea dispune de un valoros capital uman, sistemele de educație a adulților, de formare continuă a adulților și învățământ universitar fiind recunoscute la nivel internațional(http://www.nord-vest.ro/Document_Files/Planul-de-dezvoltare-regionala-2014-2020_List/00001372/mjd7b_STRATEGIA%20NV%2014-20%20noiembrie%202012.pdf, accesat la 26.05.2016).
Obiective strategice de dezvoltare pe termen lung
„Dezvoltarea de avantaje comparative prin investiții în sectoarele de excelență ale regiunii.
Racordarea Regiunii la fluxurile internaționale de mărfuri, turiști, investiții, informații și valori culturale și asigurarea rolului de deservire ca ,,regiune logistică”
Creșterea investițiilor în capitalul uman și social al Regiunii, în vederea asigurării suportului pentru o dezvoltare durabilă
Creșterea eficienței economiei rurale, conservând totodată calitatea mediului și patrimoniul etnofolcloric extrem de bogat al Regiunii.
Transformarea centrelor urbane în spații de influență și de atracție regională și trans-regională”( http://www.nord-vest.ro/Document_Files/Planul-de-dezvoltare-regionala-2014-2020_List/00001372/mjd7b_STRATEGIA%20NV%2014-20%20noiembrie%202012.pdf, accesat la 26.05.2016 ).
Obiectivul general pentru anii 2014-2020 este creșterea economiei regionale prin dezvoltarea multidimensională și integrată pentru diminuarea disparităților intra și inter-regionale și creșterea standardului de viață regional, fiind identificate patru priorități astfel: (http://www.nord-vest.ro/Document_Files/Planul-de-dezvoltare-regionala-2014-2020/00001724/7r238_PDR_2014_2020.pdf, accesat la 26.05.2016).
Fig.23 Obiectivul general de dezvoltare și proritățile strategiei de dezvoltare regională
Sursa: http://www.nord-vest.ro/Document_Files/Planul-de-dezvoltare-regionala-2014-2020/00001724/7r238_PDR_2014_2020.pdf, accesat la 26.05.2016)
„Aceste priorități urmează să contribuie și la atingerea țintelor stabilite pentru orizontul 2020 în cadrul Strategiei UE 2020, fiind corelate și cu cele 11 Obiective Tematice europene, așa cum reiese din tabelul de mai jos:”(http://www.nord-vest.ro/Document_Files/Planul-de-dezvoltare-regionala-2014-2020/00001724/7r238_PDR_2014_2020.pdf, accesat la 26.05.2016).
Tab.17 Corelarea strategiei regionale cu Obiectivele Tematice și țintele din Strategia Europa 2020
Sursa: http://www.nord-vest.ro/Document_Files/Planul-de-dezvoltare-regionala-2014-2020/00001724/7r238_PDR_2014_2020.pdf, accesat la 29.05.2016
Fig.24 Prezentarea schematică a strategiei
Sursa: http://www.nord-vest.ro/Document_Files/Planul-de-dezvoltare-regionala-2014-2020/00001724/7r238_PDR_2014_2020.pdf , accesat la 29.05.2016
3.2 Analiza SWOT a Regiunii Nord-Vest
În analiza SWOT următoare voi prezenta cele mai importante puncte tari, puncte slabe precum și oportunitățile și amenințările regiunii de dezvoltare Nord-Vest.
Tab.18 Analiza SWOT a Regiunii Nord-Vest
Sursa:- http://www.nord-vest.ro/Document_Files/Planul-de-dezvoltare-regionala-2014-2020/00001724/7r238_PDR_2014_2020.pdf ,pag,153
-http://infoportal.rtv.net/informatii_universitati~din-cluj-napoca.html
-http://www.cluj.info/adrese/servicii-medicale/spitale/15/132/30/, accesate la30.05.2016
3.3 Proiecte desfășurate
Regiunea Nord-Vest a inteprins o serie de proiecte pe următoarele categorii: proiecte pe infrastructură, proiecte regionale pe resurse umane, proiecte prioritare pe mediu, proiecte prioritare strategice ale regiunii și proiecte prioritare ale regiunii pe turism. Aceste proiecte sunt realizate la nivelul fiecărui județ al regiunii iar din multitudinea acestora voi prezenta în deosebi cele mai importante proiecte desfășurate la nivelul județului Maramureș (http://www.nord-vest.ro/SERVICIIPentru-Dezvoltare-Regionala/PLANIFICARE-REGIONALA/Portofolii-de-proiecte.html#, accesat la 02.06.2016).
Portofoliul de proiecte pe infrastructură:
Tab.19 Portofoliul de proiecte pe infrastructură în perioada 2007-2013 în județul Maramureș
Sursa:http://www.nord-vest.ro/Document_Files/Portofolii-de-proiecte/00000128/swxyy_PORTOFOLIUL%20DE%20PROIECTE%20PE%20INFRASTRUCTURA_l2fbaw.pdf, accesat la 02.06.2016
Portofoliu de proiecte pe resurse umane:
Tab.20 Proiectele desfașurate pe resurse umane a județului Maramureș
Sursa: http://www.nord-vest.ro/Document_Files/Portofolii-de-proiecte/00000129/jbl7p_Portofoliu%20de%20proiecte%20RESURSE%20UMANE%202007-2013_s9sfhq.pdf , accesat la 02.06.2016
Proiecte prioritare strategice ale Regiunii Nord-Vest:
Tab.21 Proiecre prioritare strategice ale Regiunii Nord-Vest,propuse pentru POS TRANSPORTURI, aprobate de către CDR
Sursa: http://www.nord-vest.ro/Document_Files/Portofolii-de-proiecte/00000132/cu6yk_PROIECTE%20PRIORITARE%20STRATEGICE%20ALE%20REGIUNII%20NORD-VEST_4iwscd.pdf , accesat la 02.06.2016
Proiecte prioritare ale Regiunii Nord-Vest pe turism:
Tab.22 Proiecte prioritare ale regiunii pe turism,în vederea finanțării prin POR
Sursa: http://www.nord-vest.ro/Document_Files/Portofolii-de-proiecte/00000132/veh57_Proiecte%20prioritare%20ale%20regiunii%20pe%20Turism_83tumy.pdf , accesat la 02.06.2016
3.4 Concluzii finale
Regiunea de dezvoltare Nord-Vest sau Transilvania de Nord a fost creată în baza legii 151/1998, prin asocierea voluntară a șase județe: Bihor; Bistrița-Năsăud; Cluj-Napoca; Maramureș; Satu Mare și Sălaj. Regiunea nu are funcție administrativă, ea are principalul rol de a absorbii fonduri europene. Poziția regiunii se află la intersecția axelor europene Nord-Sud și Est-Vest, aseastă poziție este însă valorificată necorespunzător datorită faptului că regiunea se află înafara spațiului Schengen, situării la periferia teritoriului Uniunii Europene , în vecinătate cu țările blocului ex-sovietic.
Regiunea Nord-Vest, conform Recensământului din anul 2011 avea o populație de 2.600.132 de locuitori, reprezentând 12,92% din populația totală a României. Dintre aceștia 74,9% sunt românii, 18,3% maghiari, 4,6% romi iar un procent de 2,2% este reprezentat de germani,ucrainieni,slovaci,etc. O problemă importantă cu care se întâlnește este scăderea demografică și îmbătrânirea accentuată a populației mai ales în mediul rural dar și în orașele mici. O alta problemă întâlnită este fenomenul de migrație externă ,mai ales în rândul forței de muncă înalt calificată precum specialiști în domeniul medical, educațional,IT,cercetare-dezvoltare etc. Piața forței de muncă se caracterizează prin lipsa ofertelor de muncă și practici discriminatorii în special în rândul populației feminine și rome, aceste lucruri resimțindu-se și în veniturile salariale care sunt printre cele mai mici din România dar și din Europa. O altă problemă a regiunii Nord-Vest este ponderea populației totale aflate în risc de sărăcie și excluziune socială, aproximativ 34% din populația toatală regasindu-se în această categorie.
În ceea ce privește infrastructura, aceasta este unul dintre cele mai importante puncte slabe ale regiunii datorită accesibilității și mobilității reduse, lipsa unor autostrăzi, drumuri expres precum și lipsa unor căi ferate rapide care să asigure legătura cu polii urbani din alte regiuni și țări. Comunitățile cele mai defavorizate din punct de vedere al accesibilității sunt cele din Maramureș și Bistrița-Năsăud.
Economia regiunii este una în dezvoltare care se caracterizeaza prin: pondere mare a serviciilor, un PIB și o VABR în creștere, un număr mare de întreprinderi , activitate externă relativ intensă însă cu o atractivitate investițională străină redusă. Principalele sectoare de importanță regională din cadrul economiei regiunii sunt: industria alimnetară, textilă, a articolelor de îmbrăcăminte, industria lemnului, industrii creative,industria materialelor de construcții. Dezvoltarea economică este dezechilibrată din punct de vedere teritorial. Județele din sudul și vestul regiunii: Cluj,Bihor și Satu Mare sunt mai bine dezvoltate economic decât județele din centru și est: Bistrița-Năsăud, Maramureș și Sălaj.
Strategia de dezvoltare regională se va realiza printr-un obiectiv general și 4 prorități. Obiectivul general este: creșterea economiei regionale prin dezvoltarea multidimensională și integrată pentru diminuarea disparităților intra și inter regionale și creșterea standardului de viață regional; Prioritatea 1: Creșterea competitivității economice; Proritatea 2: Creșterea accesibilității regiunii; Prioritatea 3: Creșterea calității vieții locuitorilor regiunii; Prioritatea 4: Protecția mediului.
Regiunea Nord-Vest are o serie de proiecte inteprinse pentru a atrage cat mai multe finanțări pe următoarele domenii:
Proiecte pe infrastructură;
Proiecte pe resurse umane;
Proiecte prioritare pe mediu;
Proiecte strategice;
Proiecte prioritare pe turism.
3.5 Propuneri personale
Regiunea de dezvoltare Nord-Vest sau Transilvania Nord dispune de o serie de elemente valoroase precum: resurse de munca, potențial turistic,fond agrilor mare, posibilitatea finanțării unor proiecte de către Uniunea Europeană, o economie în dezvoltare precum și o poziție geografică benefică atât în cadru național cât și european, însă aceste elemente sunt insuficient valorificate. În continuare voi prezenta propunerile mele de îmbunătățire a acestor elemente:
Valorificarea oportunităților strategice care apar din faptul că regiunea Nord-Vest este punct de trecere între România, Ungaria și Ucraina dar și din urma procesului de apropiere a Moldovei,Ucrainei și Georgiei sau poate chiar aderare la Uniunea Europeana, astfel gasind în aceste țări noi piețe de desfacere și parteneriat în multe alte domenii;
Eliminarea tendinței de dezurbanizare precum și a diferențelor de dezvoltare dintre mediul urban și cel rural dar și dintre marile centrele urbane și cele mici;
Valorificarea fondului agricol de care regiunea dispune, prin eliminarea agriculturii de subzistență, pe parcele mici, trecându-se la o agricultură masivă. Accesarea unor fonduri nerambursabile acordate prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală(FEADR)
Valorificarea potențialului turistic de care regiunea face parte prin includerea în circuitele turistice a unor obiective turistice mai puțin cunoscute precum Rezervația Pietrosu Rodnei din Maramureș; Turnul Pompierilor din Satu Mare; Parcul Natural Cefa din Bihor, Rezervația naturală Padiș din Cluj etc. ;
Modernizarea rețelelor de drumuri din interiorul regiunii atât cele județene precum și cele locale și comunale dar și căilor ferate existente prin accesarea Fondului European de Dezvoltare Regională(FEDR);
Diminuarea fenomenului de sărăcie și excluziune socială prin numeroase strategii, politici și programe precum și măsuri având drept scop combaterea sărăciei;
Diminuarea scăderii demografice și a îmbătrânirii accentuate a populației prin diverse politici de stimulare a natalității precum și reducerea migrației masive a populației în străinătate prin oferirea unor locuri de muncă și implicit a unor condiții de trai mai bune;
Valorificarea resurselor umane prin participare la programe de învățare pe tot parcursul vieții, participarea la cursuri de dezvoltare personală și vocațională;
Ceșterea nivelului salarial și a PIB-ului/locuitor prin politici de creștere a economiei regionale;
Facilitarea accesului la educație mai ales în mediul rural acolo unde și rata abandonului școlar este mai ridicat;
Dezvoltarea mai accelerată a economiei prin crearea unor sectoare competitive la nivel național așa cum este în prezent industria alimentară;
Încurajarea mediului de afaceri român prin acordarea de facilități fiscale firmelor noi înființate;
Atragerea de noi investitori atât de la nivel național cât și din străinătate prin acordarea de facilități aferite;
Creșterea capacității instituționale a administrației publice locale și implicit a creșterii gradului de satisfacție al cetățenilor în privința serviciilor publice oferite;
Buna legislație în domeniul mediului, utilizarea eficientă și rațională a resurselor precum și reducerea poluării mediului înconjurător;
În concluzie marea majoritate a problemelor cu care Regiunea de dezvoltare Nord-Vest (Transilvania de Nord ) se confruntă pot fi rezolvate prin adaptarea unor strategii și măsuri corecte dar și prin absorția de surse de finanțare din fonduri nerambursabile UE, precum și prin atragerea de investitori de pe plan național sau străini.
BIBLIOGRAFIE:
Surse on-line disponibile la data întocmirii lucrării:
*** http://beta.ier.ro/documente/formare/Politica_regionala.pdf
***http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Regiunea_de_dezvoltare_Bucure%C5%9Fti_-_Ilfov
*** http://media.hotnews.ro/media_server1/document-2014-10-13-18295270-0-balanta-fortei-munca-1-ianuarie-2011.pdf
***https://ro.wikipedia.org/wiki/Demografia_regiunii_de_dezvoltare_Nord-Vest
*** https://ro.wikipedia.org/wiki/Fondul_de_Coeziune
***https://ro.wikipedia.org/wiki/Fonduri_structurale
***https://ro.wikipedia.org/wiki/Nomenclatura_unit%C4%83%C8%9Bilor_teritoriale_pentru_statistic%C4%83_din_Rom%C3%A2nia
*** https://ro.wikipedia.org/wiki/PHARE
***https://ro.wikipedia.org/wiki/Regiunile_de_dezvoltare_ale_Rom%C3%A2niei
***https://ro.wikipedia.org/wiki/Regiunea_de_dezvoltare_Nord-Est
***https://ro.wikipedia.org/wiki/Regiunea_de_dezvoltare_Nord-Vest
***https://ro.wikipedia.org/wiki/Regiunea_de_dezvoltare_Sud-Muntenia
***https://ro.wikipedia.org/wiki/Regiunea_de_dezvoltare_Sud-Vest_Oltenia
***https://ro.wikipedia.org/wiki/SAPARD
***http://www.adrbi.ro/regiunea-bucuresti-ilfov.aspx
***http://www.adrmuntenia.ro/imagini/upload/analizasocecpdr20142020draft3revizuit110213_am_encrypted.pdf
***http://www.cjvrancea.ro/files/file/Strategia%20de%20dezvoltare%20a%20Regiunii/Profilul%20socio-economic%20al%20Regiunii%20Sud-Est.pdf
***http://www.mdrl.ro/_documente/regiuni/4.SW_ro.pdf
***http://www.mdrl.ro/_documente/regiuni/5.V_ro.pdf
***http://www.mdrl.ro/_documente/regiuni/7.C_ro.pdf
***http://www.mdrap.ro/FSUE
***http://www.nordvest.ro/Document_Files/Documente/00000223/oiro5_Profilul%20regiunii%20-%20noiembrie%202012
***http://www.nord-vest.ro/Document_Files/Planul-de-dezvoltare-regionala-2014-2020/00001724/7r238_PDR_2014_2020.pdf
***http://www.nord-vest.ro/Document_Files/Planul-de-dezvoltare-regionala-2014-2020_List/00001372/mjd7b_STRATEGIA%20NV%2014-20%20noiembrie%202012.pdf
***http://www.nord-vest.ro/SERVICIIPentru-Dezvoltare-Regionala/PLANIFICARE-REGIONALA/Portofolii-de-proiecte.html#
***http://www.ugir1903.ro/download/DezvoltareaRegionala.pdf
*** http://www.voceatransilvaniei.ro/topul-salariilor-pe-2014-regiunea-de-nord-vest-care-sunt-judetele-cu-cei-mai-bine-platiti-angajati
INDEX TABELE:
Tab.1 Finanțarea inițiativelor comunitare din bugetul Fondurilor Structurale……7
Tab.2 Regiunile de Dezvoltare ale României cu județele componente……………..15
Tab.3 Ierarhizarea regiunilor din România în funcție de suprafață…………………..26
Tab.4 Împarțirea României pe nivelurile NUTS………………………………………….. 27
Tab.5 Ierarhizarea regiunilor din România în funcție de numărul de locuitori…,.29
Tab.6 Rezultatele recensămîntului din anul 1994,1956,1966,1977,1992,2002,2011 în județele regiunii Nord-Vest…………………………………………………………………………. …..29
Tab.7 Principalii indicatori ai urbanizării în anul 2011…………………………………..33
Tab.8 Indicatori folosiți la caracterizarea pieței muncii în Regiunea Nord-Vest,
anul 2011……………………………………………………………………………………………………………38
Tab.9 Distribuția populației ocupate civile pe sectoare principale ale economiei, pe regiuni de dezvoltare în anul 2011……………………………………………………………….. …..40
Tab.10 Evoluția ponderii populației aflate în risc de sărăcie și excluziune socială raportat la populația totală (%)……………………………………………………………………………..43
Tab. 11 Evoluția ponderii populației aflate în risc de sărăcie materială severa (%)……………………………………………………………………………………………………………………..43
Tab.12 Ponderea persoanelor care trăiesc în gospodării cu intensitate a muncii foarte scăzută (%)…………………………………………………………………………………………………43
Tab.13 Evoluția ratei sărăciei severă(%)……………………………………………………….44
Tab.14 Principalii indicatori regionali………………………………………………………….47
Tab.15 Numărul de întreprinderi din Regiunea Nord-Vest,după clase de mărime, 2005-2011…………………………………………………………………………………………………………..48
Tab.16 Principalii indicatori ai întreprinderilor din Regiunea Nord-Vest,pe clase de mărime, în anul 2011……………………………………………………………………………………….49
Tab.18 Analiza SWOT a Regiunii Nord-Vest……………………………………………… 55
Tab.19 Portofoliul de proiecte pe infrastructură în perioada 2007-2013 în județul Maramureș………………………………………………………………………………………………………….58
Tab.20 Proiectele desfașurate pe resurse umane a județului Maramureș…………..58
Tab.21 Proiecre prioritare strategice ale Regiunii Nord-Vest,propuse pentru POS TRANSPORTURI, aprobate de către CDR……………………………………………………..60
Tab.22 Proiecte prioritare ale regiunii pe turism,în vederea finanțării prin POR.62
INDEX FIGURI:
Fig.1 Macroregiunile României, coresounzătoare nivelui NUTSI……………………14
Fig.2 Regiunile de Dezvoltare ale României, corespunzătoare nivelului
NUTS II ………………………………………………………………………………………………….15
Fig. 3 Împarțirea administrativă a României conform nivelelor NUTS III și IV…………………………………………………………………………………………………………………..15
Fig. 4 Localizarea geografică a Regiunii Nord-Vest……………………………………..16
Fig.5 Poziționarea geografică a Regiunii de Dezvoltare Nord-Est…………………..18
Fig.6 Amplasarea Regiunii de Dezvoltare Sud-Est………………………………………19
Fig. 7 Poziția geografică a Regiunii de Dezvoltare Sud…………………………………20
Fig. 9 Amplasarea Regiunii de Dezvoltare București-Ilfov…………………………….21
Fig.10 Localizarea geografică a Regiunii de Dezvoltare Sud-Vest………………….22
Fig. 11 Poziționarea geografică a Regiunii de DezvoltareVest……………………….23
Fig. 12 Localizarea geografică a Regiunii de Dezvoltare Centru…………………….24
Fig.13 Poziționarea geografica a județelor din regiunea Nord-Vest…………… ….25
Fig.14 Regiunile de dezvoltare ale României ……………………………………………..26
Fig.15 Numărul de locuitori din judetețele regiunii Nord-Vest………………………30
Fig.16 Structura populației regiunii Nord-Vest pe grupe de vârstă…………………32
Fig.17 Comparația evoluția structurii etnice a Regiunii Nord-Vest pe baza recenămintelor din 2002 și 2011………………………………………………………………..34
Fig.18 Evoluția personalului medical din Regiunea Nord-Vest, în perioada 2005-2011………………………………………………………………………………………………………….36
Fig.19 Evoluția ratei de ocupare a resurselor de muncă din Regiunea Nord-Vest, în perioada 2005-2011…………………………………………………………………….39
Fig.20 Rata de ocupare a populației de 15-64 ani în Regiunea Nord-Vest, pe sexe și medii ……………………………………………………………………………………………..40
Fig. 21 Nivelul salarial a județelor regiunii Nord-Vest……………………………..42
Fig.22 Volumul conglomerat al exporturilor și al impoturilor……………………50
Fig.23 Obiectivul general de dezvoltare și proritățile strategiei de dezvoltare regională………………………………………………………………………………………………………..52
Fig.24 Prezentarea schematică a strategiei………………………………………………54
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Dezvoltarea Regionala a Regiunii Nord Vest (ID: 113986)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.