Dezvoltarea PE Baze Manageriale Moderne A Turismului Montan ÎN Oltenia DE Nord

CUPRINS

INTRODUCERE………………………………………………………………………..1

CAPITOLUL I

CONSIDERATII GENERALE PRIVIND TURISMUL MONTAN IN

OLTENIA DE NORD…………………………………………….………………………….……4

1.1.Arealul geografic al Olteniei de Nord……………………………………….…4

1.2.Factorii determinativi ai potentialului turistic montan…………………………6

1.2.1. Factori de atractie…………………………………………………………………….………7

1.2.2. Factori economici……………………….…………………………………..7 1.2.3.Factori demografici…………………………………………………………10

1.2.4. Factori psiho-sociali…………………………………………….…………12

1.2.5. Factori politici………………………………………………………………………………..13

1.2.6. Factori promotionaii………………………………………………………………..………14

CAPITOLUL II

POTENTIALUL TURISTIC MONTAN IN JUDETUL GORJ…………………..15

Resursele naturale………………………………………………………….16

2.1.1. Cadrul geografic și relieful……………………………………..…………17

2.1.2. Clima………………………………………………………..……………..18

2.1.3. Hidrografia……………………………………………………..…………..19

2.1.4. Flora si fauna……………………………………………………..……….20

2.1.5. Atractii naturale de interes turistic………………………………..……….21

2.2. Resursele antropic………………………………………………..……….…22

Istoria asezarilor rurale si urban………………………………………..….22

2.2.2. Resursele economice si sociale…………………………………….………25

2.2.3. Traditia, arta, religia……………………………………………….…..….26

CAPITOLUL III

POTENTIALUL TURISTIC MONTAN IN JUDETUL MEHEDINTI………….29

3.1. Resursele naturale……………………………………………………………..29

3.1.1. Relieful………………………………………………………………….…..29

3.1.2. Clima……………………………………………………………………..…36

3.1.3. Reteaua hidrografica………………………………………………………….…………….38

3.2. Resursele antropice…………………………………………………………………………….46

CAPITOLUL IV

VALORIFICAREA POTENTIALULUI TURISTIC MONTAN………………..…….48

4.1. Politici de amenajare turistica

a teritoriului montan…………………………………………………………………………….……48

A.Principiile politicii amenajarii turistice a tritoriului montan…………….……..48

B.Etapele politicii de amenajare a teritoriului

montan in scop turistic…………………………………………………………………..….………50

4.2. Propunei de dezvoltare si amenajare

a unor zone carstice din judetul Gorj……………………………………………………..……52

4.2.1.Posibilități de dezvoltare și amenajare

a zonei carstice Polovragi………………………………………………………….……………….53

4.2.2.Propuneri de amenajare și dezvoltare

a zonei carstice Sohodol -Runcu…………………………………………………..…………….58

4.2.3.Posibilități de dezvoltare și amenajare a zonei

Valea Mare – Motru…………………………………………………………………..……….……60

CAPITOLUL V

PIATA TURISTICA MONTANA IN OLTENIA DE NORD……………………62

5.1. Oferta turistica in judetul Gorj ……………………………….…..…………..63

5.2. Oferta turistica a judetului Mehedinti……………………………………..…65

CAPITOLUL VI

STUDIU DE CAZ PRIVIND AMENAJAREA

TERITORIULUI IN AREALUL NOVACI – RINCA ………………………………….69

6.1. Posibilitati de amenajare a arealului Novaci- Rinca……………………..……….70

6.1.1. ModaIitati de amenajare a localitatii Novaci………………………..……………70

6.1.2. Amenajarea caiIor de comunicatie ……………………………………….………….71

6.1.3.Amenajarea echiparii edilitare ………………………………………………..………..71

6.1.4. Propuneri de amenajare a statiunii Rinca pentru sporturi de iarna.……….74

6.1.5. Posibilitati de amenajare a domeniului schiabil …………………….………….75

6.1.5.1 Principii generale de anenajare a domeniului schiabil din

statiunea turistica Rinca ………………………………………………………………………….78

6.1.5.2. Capacitatea mijloacelor de transport create,

si descrierea acestora ……………………………………………………………….…………….79

6.1.5.3 Lucrari de (re)amenajare a pistelor ……………………………………….……….81

6.1.6. Modalitati de amenajare a statiunii Rinca ………………………………..………81

6.1.7.Modalitati de Practicare a turismului

in statiunea turistica Rinca …………………………………………………………………82

6.2.Statiunea Rinca – statiune montana

deschisa circuitului turistic ……………………………………………………………..……..86

6.2.1. Caracterizarea fizico-geografica …………………………………………………….86

6.2.2 Aspecte generale ale statiunii Rinca ………………………………………..……..89

6.2.3. Caile de comunicatie …………………………………………………………..………90

Analiza fondului construit existent ……………………………………..…….….91

6.2.5. Echiparea edilitara ……………………………………………………………………….91 6.2.6.Capacitatea de cazare in statiunea Rinca ..……………………..………92

6.2.7. Dotari si programe oferite turistilor in statiunea Rinca…………….………..95

6.2.8. Formule de turism practicabile in statiunea Rinca …………………..……..100

Intercorelarea armonioasa a turismului intern si

international din statiunea Rinca …………………………………………………………..101

6.2.10. Eficienta economica calculata in statiunea Rinca ………………….……..102

BIBLIOGRAFIE ………………………………………………………….…..111

INTRODUCERE

Amenajarea turistica a teritoriului montan este un proces complex, dinamic, de organizare stiintifica a spatiului turistic, luind in considerare relatiile dintre mediu si colectivitatile umane, precum si toti factorii care influenteaza aceste relatii.

Implicarea dezvoltarii teritoriului montan din Oltenia de Nord asupra evolutiei turistice, argumenteaza necesitatea abordarii acestui proces intr-o conceptie globala, integrata strategiei turismului de ansamblu si in corelatie cu dinamica celorlalte ramuri ale economiei.

Aceasta presupune o evaluare atenta a tuturor categoriilor de resurse si definirea prioritatilor si a directiilor in cresterea economica, precum si a posibilitatii si limitarea dezvoltarii turistice.

Conceptia pe care se bazeaza aceasta lucrare este de a scoate in evidenta rolul si importanta amenajarii turismului montan din Oltenia de Nord, ea presupunind o analiza amanuntita a resurselor turistice aferente, o evaluare justa a acestora, o prospectare a cererii turistice, pe baza caruia se stabilesc.

Motivația turistică generatoare de cerere turistică este întotdeauna profund personală, subiectivă, determinată de impulsuri endogene (psihologice) și exogene (influențate de mediu) . Impulsurile exogene pot fi pozitive – manifestate printr-o atracție față de un obiectiv turistic, o stațiune, o formă de turism și negative – manifestate prin reținerea față de anumite forme de turism sau de o formulă de vacanță sau chiar prin respingerea unei destinații (de exemplu: din motive de incompatibilitate, prejudecăți). Din aceste considerente, părerile în ceea ce privește clasificarea sau sistematizarea motivațiilor turistice nu sunt unanime.

Mai trebuie reținut și faptul că activitatea turistică a unei zone, regiuni , se desfășoară și sub influența unor factori psihosociologici, a căror studiere nu s-a făcut încă într-o manieră satisfăcătoare , ca de exemplu : influențele mediului, cererile manifestate pentru un anumit tip de sejur cu implicații asupra alegerii unei zone, stațiuni, ca destinație a călătoriilor .

Oferta turistică este formată din ansamblul atracțiilor turistice care pot motiva vizitarea lor . Practic, oferta turistică a unei țări (zone, stațiuni) cuprinde totalitatea elementelor care pot fi puse în valoare la un moment dat pentru stimularea cererii turistice.

Prin analogie cu clasificarea resurselor turistice, oferta turistică se împarte în primară, care cuprinde totalitatea valorilor (resurselor ) naturale și secundară, incluzând ansamblul resurselor create de mâna omului (valori istorice, arhitecturale, culturale, folclorice etc. ).

Oferta turistică primară și secundară constituie „ materia primă” pentru industria turismului , care se va modela în diferite produse turistice numai printr-un consum efectiv de muncă vie, înglobată în prestațiile de servicii turistice specifice pentru fiecare produs turistic.

Oferta turistică se caracterizează printr-un ansamblu de bunuri și servicii, a căror materializare este o funcție a capacităților receptoare. Deoarece capacitățile de primire limitează oferta turistică în spațiu , aceasta se caracterizează printr-o rigiditate relativă în comparație cu elasticitatea cererii turistice.

Oferta turistică are și anumite limite de ordin temporal, putând avea caracter permanent sau sezonier, în funcție de condițiile minime pe care le întrunesc resursele naturale pentru a putea fi acceptate de turiști într-o anumită perioadă din an .

Facilitățile pe care le oferă turismul pot fi definite ca ansamblul mijloacelor materiale și umane necesare pentru a înlesni participarea populației la activitatea turistică și pentru a crea și organiza cu rezultate profitabile prestarea serviciilor solicitate de turiști.

Facilitățile de bază sunt considerate cele care reprezintă o componentă specifică directă, fără de care nici un produs turistic nu ar fi viabil (de exemplu: transporturile, cazarea, alimentația și divertismentul); printre care sunt enumerate principalele categorii de facilități turistice :

facilități de transport și comunicații : toate facilitățile și formele de transport care servesc pentru aducerea turiștilor de la reședința lor permanentă la destinația dorită și înapoi, precum și facilitățile de transport care asigură deplasarea turiștilor în cadrul unei zone, stațiuni, localități, ca: instalații mecanice de transport pe cablu în stațiunile montane și de sporturi de iarnă, rețeaua de transporturi terestre ;

facilități de cazare: toate obiectivele care creează condiții pentru înnoptarea turiștilor, ca: hoteluri, moteluri, hanuri, cabane, vile, bungalouri, căsuțe, campinguri, tabere de tineret, cu activitate permanentă sau sezonieră;

facilități de alimentație: întregul sistem de alimentație și „catering” pentru servirea mesei turiștilor pe durata sejurului lor temporar la destinațiile turistice. Tot aici sunt incluse și facilitățile oferite de unitățile de alimentație, altele decât cele destinate stricto-senso hranei turiștilor: berării, cafenele, baruri de zi, baruri de noapte, cofetării, simigerii;

facilități sportive, de agrement și distracție: terenuri și săli de sport, stadioane, velodromuri, piscine în aer liber sau acoperite-încălzite, patinoare, pârtii de schi, de schi-bob, săli de jocuri mecanice, terenuri de tenis, parcuri de distracție, terenuri de joacă pentru copii, discoteci, care asigură turiștilor variate posibilități de destindere, pentru petrecerea agreabilă a timpului liber, atât în calitate de spectatori cât și în calitate de participanți activi la diferite acțiuni;

facilități cultural – artistice: săli de teatru, săli de concerte, cinematografe, teatre în aer liber, galerii de artă, muzee;

facilități de servicii cu caracter general: frizerii, ateliere de coafură, cosmetică, croitorii, curățătorii chimice, oficii și puncte de închiriere;

facilități de telecomunicații: oficii poștale, telex, telefax, rezervări electronice a capacităților de cazare și transport;

facilități de ocrotire a sănătății și balneomedicale: (unități spi-ecesitatea abordarii acestui proces intr-o conceptie globala, integrata strategiei turismului de ansamblu si in corelatie cu dinamica celorlalte ramuri ale economiei.

Aceasta presupune o evaluare atenta a tuturor categoriilor de resurse si definirea prioritatilor si a directiilor in cresterea economica, precum si a posibilitatii si limitarea dezvoltarii turistice.

Conceptia pe care se bazeaza aceasta lucrare este de a scoate in evidenta rolul si importanta amenajarii turismului montan din Oltenia de Nord, ea presupunind o analiza amanuntita a resurselor turistice aferente, o evaluare justa a acestora, o prospectare a cererii turistice, pe baza caruia se stabilesc.

Motivația turistică generatoare de cerere turistică este întotdeauna profund personală, subiectivă, determinată de impulsuri endogene (psihologice) și exogene (influențate de mediu) . Impulsurile exogene pot fi pozitive – manifestate printr-o atracție față de un obiectiv turistic, o stațiune, o formă de turism și negative – manifestate prin reținerea față de anumite forme de turism sau de o formulă de vacanță sau chiar prin respingerea unei destinații (de exemplu: din motive de incompatibilitate, prejudecăți). Din aceste considerente, părerile în ceea ce privește clasificarea sau sistematizarea motivațiilor turistice nu sunt unanime.

Mai trebuie reținut și faptul că activitatea turistică a unei zone, regiuni , se desfășoară și sub influența unor factori psihosociologici, a căror studiere nu s-a făcut încă într-o manieră satisfăcătoare , ca de exemplu : influențele mediului, cererile manifestate pentru un anumit tip de sejur cu implicații asupra alegerii unei zone, stațiuni, ca destinație a călătoriilor .

Oferta turistică este formată din ansamblul atracțiilor turistice care pot motiva vizitarea lor . Practic, oferta turistică a unei țări (zone, stațiuni) cuprinde totalitatea elementelor care pot fi puse în valoare la un moment dat pentru stimularea cererii turistice.

Prin analogie cu clasificarea resurselor turistice, oferta turistică se împarte în primară, care cuprinde totalitatea valorilor (resurselor ) naturale și secundară, incluzând ansamblul resurselor create de mâna omului (valori istorice, arhitecturale, culturale, folclorice etc. ).

Oferta turistică primară și secundară constituie „ materia primă” pentru industria turismului , care se va modela în diferite produse turistice numai printr-un consum efectiv de muncă vie, înglobată în prestațiile de servicii turistice specifice pentru fiecare produs turistic.

Oferta turistică se caracterizează printr-un ansamblu de bunuri și servicii, a căror materializare este o funcție a capacităților receptoare. Deoarece capacitățile de primire limitează oferta turistică în spațiu , aceasta se caracterizează printr-o rigiditate relativă în comparație cu elasticitatea cererii turistice.

Oferta turistică are și anumite limite de ordin temporal, putând avea caracter permanent sau sezonier, în funcție de condițiile minime pe care le întrunesc resursele naturale pentru a putea fi acceptate de turiști într-o anumită perioadă din an .

Facilitățile pe care le oferă turismul pot fi definite ca ansamblul mijloacelor materiale și umane necesare pentru a înlesni participarea populației la activitatea turistică și pentru a crea și organiza cu rezultate profitabile prestarea serviciilor solicitate de turiști.

Facilitățile de bază sunt considerate cele care reprezintă o componentă specifică directă, fără de care nici un produs turistic nu ar fi viabil (de exemplu: transporturile, cazarea, alimentația și divertismentul); printre care sunt enumerate principalele categorii de facilități turistice :

facilități de transport și comunicații : toate facilitățile și formele de transport care servesc pentru aducerea turiștilor de la reședința lor permanentă la destinația dorită și înapoi, precum și facilitățile de transport care asigură deplasarea turiștilor în cadrul unei zone, stațiuni, localități, ca: instalații mecanice de transport pe cablu în stațiunile montane și de sporturi de iarnă, rețeaua de transporturi terestre ;

facilități de cazare: toate obiectivele care creează condiții pentru înnoptarea turiștilor, ca: hoteluri, moteluri, hanuri, cabane, vile, bungalouri, căsuțe, campinguri, tabere de tineret, cu activitate permanentă sau sezonieră;

facilități de alimentație: întregul sistem de alimentație și „catering” pentru servirea mesei turiștilor pe durata sejurului lor temporar la destinațiile turistice. Tot aici sunt incluse și facilitățile oferite de unitățile de alimentație, altele decât cele destinate stricto-senso hranei turiștilor: berării, cafenele, baruri de zi, baruri de noapte, cofetării, simigerii;

facilități sportive, de agrement și distracție: terenuri și săli de sport, stadioane, velodromuri, piscine în aer liber sau acoperite-încălzite, patinoare, pârtii de schi, de schi-bob, săli de jocuri mecanice, terenuri de tenis, parcuri de distracție, terenuri de joacă pentru copii, discoteci, care asigură turiștilor variate posibilități de destindere, pentru petrecerea agreabilă a timpului liber, atât în calitate de spectatori cât și în calitate de participanți activi la diferite acțiuni;

facilități cultural – artistice: săli de teatru, săli de concerte, cinematografe, teatre în aer liber, galerii de artă, muzee;

facilități de servicii cu caracter general: frizerii, ateliere de coafură, cosmetică, croitorii, curățătorii chimice, oficii și puncte de închiriere;

facilități de telecomunicații: oficii poștale, telex, telefax, rezervări electronice a capacităților de cazare și transport;

facilități de ocrotire a sănătății și balneomedicale: (unități spi-talicești, dispensare, puncte sanitare, stații de salvare), cât și stabilimente complexe de cură și tratamente, cu o varietate de profile adiacente (cosmetice, saună, băi finlandeze, masaje, gimnastică medicală, cure de slăbire;

facilități de gospodărie comunală: o gamă largă de facilități pe care le oferă infrastructura generală a unei stațiuni turistice – instalații sanitare publice, canalizare, aprovizionare cu apă, gaze, întreținerea parcurilor publice, salubritatea localității.

Asigurarea facilităților enumerate are numai un caracter exemplificativ, dar diversificarea prestațiilor necesită o bază materială adecvată, realizarea și exploatarea obiectivelor respective aparținând, după caz, atât antreprenorilor privați, cât și autorităților administraților locale, în funcție de competențele și atribuțiile ce le-au fost stabilite.

Baza materială turistică reprezintă însă o sferă mult mai largă decât fondurile din dotarea agenților economici, fapt explicabil prin atragerea temporară în sfera turismului și a altor forme complementare de bază materială ca, de exemplu, în situația cazării turiștilor în locuințele contractate cu cetățenii, a folosirii sezoniere, în perioadele când sunt disponibile, a spațiilor de cazare din unitățile școlare, din căminele studențești, din internate .

Turismul este un fenomen complex, care ridică o serie de probleme dificile legate de dezvoltarea facilităților turistice menite să sprijine promovarea și dezvoltarea industriei turistice . Baza materială este una din părțile componente ale produsului turistic, dar, în același timp, la asigurarea circulației turistice nu contribuie numai baza materială turistică specifică, ci și infrastructura tehnică generală.

C A P I T O L U L I

CONSIDERATII GENERALE PRIVIND

TURSIMUL MONTAN IN OLTENIA DE NORD

Arealul geografic al Olteniei de Nord

Oltenia de Nord sau Oltenia de sub munte, este o zona cu deosebita incarcatura istorica si culturala care poseda un potential turistic de exceptie. Situata in complexul fluxurilor turistice interne si internationale nord – sud si est – vest, ea are create conditii favorabile pentru amplificarea activitatii turistice, inteleasa in intreaga sa amplitudine.

Din considerente turistice apreciate ca fiind relevante in vederea studierii nivelului turistic care inconjoara Carpatii Meridionali de la Olt si pina la Portile de Fier si care permit inchiderea unor circuite turistice de mare valoare, aria de prezentare a Olteniei de Nord cuprinde judetele: Vilcea, Gorj si Mehedinti.

Ordinea de descriere a arealului amintit nu este bazata pe criterii strict geografice deoarece accentul cade pe potentialul natural si antropic al judetului Gorj, care este ceI mai putin valorificat din punct de vedere turistic.

Relieful prin complexitatea sa tipologica ( relief galciar sau carstic ), prin configuratia morfografica ( forma interfluviilor si a versantilor ), principalii indici morfometrici ( fragmentare pe orizontala si verticala ), repartitia in spatiu etc., determina in mare parte atractivitatea si varietatea peisagistica a teritoriului ca si functionalitatea acestuia ( drumetii, sporturi de iarna, alpinism etc. ) pentru turism.

De altfel, relieful este suportul general al intregii activitati de turism, iar conditiile climatice specifice muntilor Olteniei de Nord ( Carpatii Meridionali ), favorizeaza practicarea sporturilor de iarna. Unitatile montane inalte ( Retezt, Paring, Vilcan ), se evidentiaza printr-o mare complexitate si varietate de relief si peisaj ( peisaj glaciar cu vai, creste, circuri si vai glaciare ), intinse domenii alpine si schiabile.

Tinind seama de toate caracteristicile reliefului si a peisajului, pe baza unor evaluari, zona Olteniei de Nord a fost inclusa in aceeasi categorie cu zonele Arges-Fagaras, Prahova-Bucegi, Semenic, Bihor, Hateg-Alba.

Riurile si lacurile, ca elemente care imbogatesc atractia turistica a cadrului natural sau diversifica oferta pentru turism, au fost analizate sub aspectul repartitiei teritoriale, densitatii, valorii peisagistice, indicilor morfohidrografici si al functionalitatii acestora.

Imbinarea in teritoriu a componentelor naturale, cu padurile si reteaua hidrografica ofera peisaje extrem de variate, multe dintre ele impunindu-se prin varietate si spectaculiozitate, ceea ce contribuie la marirea fortei de atractie a zonei Olteniei de Nord.

Alaturi de acesti factori naturali, activitatea de turism dintr-o zona este strins legata si de productia industriala a zonei respective, intre acestea existind o legatura imediata si nemijlocita : nivelul productiei industriale influenteaza dezvoltarea turismul.

Este cunoscut ca turismul de afaceri, cu o pondere mare in multe tari ale lumii, se dezvolta, in principal, pe fondul cresterii, diversificarii si ridicarii calitatii productiei industriale. In acelasi timp, prin intermediul efectului pozitiv pe care-l are dezvoltarea industriei asupra urbanizarii populatiei, precum si asupra cresterii veniturilor medii, aceasta actioneaza in sensul cresterii cererii de servicii cu caracter turistic.

Avind in vedere factorii multipli care concura la posibilitatile de optimizare a turismului si la caracterul de unicat al zonei (cadrul natural, vestigii istorice, particularitati arhitectonice), care fac posibila practicarea unui larg evantai de forme de turism, apreciem ca dezvoltarea si amenajarea corespunzatoare a zonei turistice "Oltenia de Nord", trebuie sa fie considerata de prima si prioritara importanta. Ne exprimam convingerea ca amenajarea corespunzatoare a acestei zone turistice poate duce la crearea unor posibilitati eficiente de petrecere a timpului liber, comparabile cu cele pe care le ofera actualmente zone turistice consacrate: Valea Prahovei si Delta Dunarii. De altfel, aceasta a fost si principala ipoteza de la care s-a pornit si pe care cercetarea realizata in maniera multifactoriala a confirmat-o in realitate.

Factorii determinativi ai potentialului turistic montan

Oltenia de Nord, privita prin prisma unor multiple aspecte se situeaza printre acele regiuni ale tarii in care se imbina armonios o serie de factori care pledeaza pentru o intensificare a circulatiei turistice interne si internationale.

Diversi teoreticieni se completeaza unii pe altii in a descoperi si analiza factorii ce au generat turismul montan si care concura la dezvoltarea si amplificarea acestui fenomen de interes national si international.

Diverse studii referitoare la factorii cauzali si de inflienta ai fenomenului turistic ajung sa stabileasca urmatoarele grupari de factori: factori de atractie, factori economici, factori demografici, factori psiho-sociali, factori politici, factori promotionali.

1.2.1. Factori de atractie

Situat în partea de S-V a țării, la poalele munților Parâng și Vâlcan, la răspântia drumurilor ce leagă Oltenia de Transilvania, județul Gorj este traversat de paralela 45* dispunând de un cadru natural deosebit de favorabil turismului, la nivelul celor mai dezvoltate județe în acest domeniu.

Județul Gorj deține un valoros potențial turistic caracterizat în principal prin:

un cadru natural generos prin toate componentele sale (relief, ape, floră, faună) și un climat favorabil desfășurării unei intense activități turistice ;

importante și variate atracții turistice antropice, unde se impun îndeosebi, vechile case de tip culă , schiturile și mânăstirile, bisericile de lemn, complexul sculptural – Constantin Brâncuși ;

păstrarea unor vechi ocupații și meșteșuguri, a unor frumoase datini și obiceiuri populare unde un loc aparte îl ocupă numeroasele nedei pastorale;

Atracția peisajului geografic cu variate forme de relief, bogăția pădurilor care împodobesc arealul montan al județului, rețeaua hidrografică ce a modelat chei și defilee spectaculoase, prezența apelor minerale, mediul climatic favorabil pentru practicarea unor forme variate de turism, fac din județul Gorj o destinație turistică pentru toate categoriile de turiști, indiferent de anotimp .

Din examinarea întregului potențial turistic se detașează câteva concentrări de atracții și obiective turistice majore care vor determina și direcțiile de dezvoltare a turismului în județ :

arealul turistic Târgu Jiu – Tismana

arealul turistic Parâng – Novaci

arealul turistic Cerna

arealul turistic Dealurile Subcarpatice

Naturali sau creati de om in decursul timpului sau in vremurile noastre, factorii de atractie sint cei care asigura satisfacerea motivatiilor turistice montane.

Odihna si tratamentul pot fi asigurate cel mai bine in locurile linistite, cu factori naturali de cura (soare , aer nepoluat, ape minerale etc.)

Datorita acestor factori se indreapta anual mii de turisti spre regiunea montana a Gorjului, dar independent de folosirea acestor factori naturali, sau pentru ei, numerosi sunt turistii care cauta locuri in care sa-si satisfaca si motivatia de a cunoaste istoria, cultura, obiceiurile, folclorul, conditiile actuale ( materiale si spirituale) de viata ale oamenilor din zona montana.

Realizarile din trecut create in scopuri religioase sau administrative aflate in aer liber sau in muzee, sunt obiective turistice pretioase, cautate si aprecitate de tot mai multi turisti.

Totodata si creatiile mai noi in economie, cultura, arta atrag un numar crescind de turisti.

Din sondajele de opinie rezulta ca 50% din motivatiile turistice montane sunt legate de condiile naturale, circa 25% de valorile cultural-istorice, iar restul din alte motive.

1.2.2. Factori economici

S-a dovedit ca dezvoltarea economica a judetului Gorj creaza conditii ca locuitorii judetului sa solicite mai multe servicii de toate felurile, deci si servicii turistice, interne sau externe.

In acelasi timp se creeaza si pisibilitati pentru valorificarea turistica a zonei montane a judetului prin crearea bazei materiale necesare.

Prlncipalii indicatori economici sintetici care reflecta gradul dezvoltarii sunt produsul intern brut (produsul social total) si venitul national, raportate la locuitor.

Din acestea deriva veniturile presonale si familiale ale populatiei.

Venitul personal constituie unul din factorii economici esentiali care contribuie la cererea de servicii turistice montane dar nu singurul.

Raportul dintre venituri si cererea turistica montana depinde, in mod direct, de nivelul preturilor si de cel al tarifelor pentru servicii turistice, acestea fiind un element principal in determinarea puterii de cumparare a populatiei.

Din diversele studii elaborate de specialistii O.M.T., a rezultat ca venitul disponobil personal a inceput sa creasca.

Acesta va imbraca forma redistribuirii veniturilor atit in tarile industrializate, dar si in economiile tarilor noi industrializate, fapt ce va conduce la:

o activitate de turism montan mai importanta prin cheltuieli mai mari de turism din partea consumatorilor cu venituri mari;

o parte mai mare din societate ce va cistiga mijloace de angajare in calatorii si turism.

Pentru ca o persoana sa se poata deplasa din localitatea sa intr-o alta localitate din tara sau strainatate, in scopuri turistice, trebuie sa dispuna si de timp liber.

Daca pentru liberprofesionisti, pensionari, gospodine si alte categorii de persoane care nu sunt angajate intr-un program zilnic, timpul liber nu a fost si nu este o problema, pentru ceilalti, asigurarea de timp liber a constituit un proces, greu si lung de lupta intre patroni si salariati.

Mai intii, concediul de odihna platit si ulterior reducerea saptaminii de lucru, au constituit premise esentinle pentru practicarea turismului montan.

Deci,sporirea duratei concediului platit se va materializa in vacante si mai multe, in special de scurta durata, la munte.

Timpul liber creat si mai ales concediile de odihna platite, au devenit o componenta a civilizatiei zilelor noastre cu o contributie deosebita la dezvoltarea turismului montan.

Desigur, nu tot timpul liber platit si nu toti cei care dispun de timp liber il folosesc in turism.

Progresul tehnic continuu, cu efecte pe planul cresterii productivitatii muncii, reprezinta premisa principala de reducere si in viitor a timpului de munca si de marire a timpului liber.

Viitrologi americani Kahn si Wiener, tinind seama de aceasta, arata ca, orele de munca, vor ajunge intr-o perspectiva mai indepartata sa reprezinte 6% din bugetul de timp al unei persoane angajate si deci , va creste bugetul de timp liber al acesteia.

Pentru a se putea satisface motivatiile turistice montane sunt si vor fi necesare importante mijloace de transport, capacitati de cazare si alimentatie publica, spatii pentru tratament, mijloace de agrement etc.

Turismul implica deplasare si, cum de la an ,la an, solicitarile au fost mai numeroase si pentru distante mai mari, cererea a actionat si in directia largirii si perfectlonarii mijloacelor de transport (automobile, autocare, terenuri, etc. ) , acestea asigurind cea mai mare parte a calatoriilor.

Cererea de servicii turistice montane a obligat la crearea unei baze materiale adecvate in zonele montane si locurile de atractie turistica.

Investitiile in domeniul bazei materiale a turismul montan au crescut pe plan local, national si international.

Spatiile de cazare si-au marit vertiginos capacitatea, prin construirea de hoteluri, hanuri si altele, facind sa apara in anumite locuri, tipuri de localitati complete cu profil turistic montan.

Tendinta in acest domeniu este de a construi hoteluri cu capacitate medie si cu confort medu ( doua, trei stele ), cu tarife accesibile pentru turismul montan de masa.

De asemenea, se urmareste reutilarea vechilor hoteluri si modernizarea lor si se acorda o atentie deosebita capacitatilor de cazare complementare.

Paralel cu spatiile de cazare s-au construit restaurante, baruri, sali de conferinta si diverse alte locuri de agrement.

1.2.3. Factori demografici

Cresterea populatiei globului, sporirea ponderii populatiei, crearea de aglomerari pe spatii mici, modificari produse in structura socio-profesionala si in gradul de cultura al populatiei, cresterea longevitatii si alete, sunt factori cu loc important in solicitarile turistice.

Deci, putem spune ca principalele modificari, mutatii ale factorilor demografici sunt urmatoarele:

imbatrinirea populatiei in tarile industrializate;

cresterea numarului femeilor in cimpul muncii;

intemeierea familiilor mai tirziu;

cresterea numarului celibatarilor si a familiilor fara copii;

usurarea restrictiilor de emigrare;

cresterea duratei concediului platit si a flexibilitatii timpului liber;

pensionarea la o virsta tinara;

cresterea posibilitatilor de calatorie etc.

Din studiile O.M.T.-ului rezulta ca desi ratele de crestere a populatiei globale sunt lente, creste numarul populatiei in virsta care prezinta tendinta de a calatori mai mult, dispunind de posibilitati financiare mai mari.

Una din cele mai remarcabile schimbari din tarile dezvoltate o constituie continua reducere a numarului populatiei in virsta de 15-24 ani.

Grupul masiv al populatiei de " dupa razboi" este deja matura, factor care impreuna cu declinul ratei natalitatii intre anii 60-70, conduce la cresterea proportiei mature si a virstei a treia in totalul populatiei in tarile industrializate.

Proportia femeilor in cimpul muncii, in toate regiunile emitente de turisti, sporeste.

Virsta la care femeile isi intemeiaza familii si au copii este din ce in ce mai inaintata.

Atit ca segment important de piata dar ca si furnizoare a unei parti importante din bugetul familial, femeile reprezinta o forta majora in activitatea de turism montan.

Cele doua principale mutatii in natura si compozitia familiei sunt: cresterea importantei celibatului, atit la barbati cit si la femei, dar si cresterea rapida a segmentului de calatori.

O tendinta de crestere curenta in urmatorii 20 de ani, o va constitui dezvoltarea numerica a fortei de munca din lumea a treia (700 milioane persoane), simultan cu stagnarea sau chiar diminuarea tinerilor muncitori din tarile industrializate.

Vom asista la o relaxare a restrictiilor de emigrare in tarile industrializate, in vederea furnizarii capitalului uman necesar sustinerii cresterii economice.

Impactul acestor tendinte asupra calatoriei va fi resimtit in :

cresterea calatoriei intre tarile de origine si tarile furnizoare de locuri de munca, pentru muncitorii emigranti;

aparitia produselor si serviciilor turistice destinaste unor grupuri etnice specifice .

Nivelele de educatie imbunatatite au ca rezultat creterea posibilitatilor ca popoarele sa se cunoasca mai bine.

In acelasi timp, noile tehnologii de comunicatii fac posibil contactul dintre aproape toate partile lumii – in multe cazuri contact vizual – , dar si servicii noi, mai pline de imaginatie si varietate.

Toti acesti factori demografici au un rol mare in definirea segmentelor clientelei turistice montane.

1.2.4. Factori psiho-sociali

Cererea de servicii turistice montane este mult influentata de factori psihosociai, de preferintele individuale sau de grup.

Cresterea solicitarilor nervoase, ca rezultat al progresului rapid in domeniul stiintei si tehnicii, al conditiilor specifice marilor aglomerari urbane si rurale, face ca in turismul montan sa fie soilicitate servicii de reconfortare si odihna activa, de viata in mijlocul naturii nepoluate, cu un decor deoseblt de cel obisnuit.

Determinind sau amplificind practicarea turismului montan, factorii psihosociali se caracterizea, la rindul lor printr-o mare sensibilitate in fata calitatii serviciilor cu caracter turistic.

De Ia prima pina la ultima impresie, sejurul sau calatoria turistica trebuie sa satisfaca dorinta turistului si aici se cer multa atentie din partea organizatorilor.

Un turist nemultumit intr-un loc, poate anula intentia altor turisti de a alege ca destinatie locul respectiv.

Psihologia turistului este de multe ori influentata mai mult de parerile altora, decit de alte mijloace de informare.

Publicitatea trebuie sa fie rationala, sa nu oboseasca, intrucit se stie ca atunci cind se face prea mmlta publicitate inseamna ca produsul respectiv e greu vandabil si turistul stie acest fapt din alte sectoare ale serviciilor.

Cunoasterea motivatiilor psihosociale, cu rol crescind in practicarea turismului montan, se realizeaza cu ajutorul anchetelor sociale si al sondajelor de opinie.

Intr-un articol cu titlul " Psihologia si Turismul ", se arata ca’’pihologia poate contribui si ea la cresterea eficientei turismului montan, prin descoperirea factorilor care determina atitudinea si gradul de satisfactie al turistului ".

Odata descoperiti, acesti factori ii ajuta pe organizatorii de turism montan sa-si orienteze serviciile astfel incit atractia turistica sa creasca si sa fie eliminate cauzele de insatisfactie.

1.2.5. Factori politici

Turismul montan, dar mai ales cel international, este puternic influentat de factorii interni si externi, acestia favorizindu-l sau afectindu-l.

Publicistul francez Louis Magel apreciaza ca “nu exista un mai bun barometru al situatiei politice dintr-o tara ca turismul sau”.

La acestea se mai poate adauga ca turismul poate fi considerat si barometru al relatiilor dintre tari.

In conditiile actuaIe, cind turismul montan a luat amploare deosebita, in tot mai multe tari, guvernele incurajeaza activitatea turistica, in unele ajungind sa devina ramura cu pondere insemnata in cadrul economiei, in crearea venitului national.

Nu este suficient a vedea insa in turismul montan numai latura din economie, ci trebuie dezvoltat si pentru avantajele sociale si politice pe care le aduce.

Turismul montan trebuie sa devina din ce in ce mai mult o responsabilitate sociala de stat.

In documentele si activtatile de relatii externe din multe tari, turismului montan i se acorda un rol important, iar acesta la rindul sau, contruibuie la imbunatatirea relatiilor dintre tari.

Este imbucurator faptul ca turismul montan a intrat atit in preocuparile statelor, cit si a organizatiilor internationale si , ca pe linga rezultatele economice, i se cere sa aiba o contributie politico-sociala.

1.2.6. Factori promotionali

Prin natura sa, produsul turistic este destinat sa se "consume" pe loc, turistii urmind sa se deplaseze acolo unde se afla acest produs.

Dar, ceea ce poate ajunge la viitori turisti, in legatura cu produsul turistic, este informatia privind oferta turistica dintr-o zona montana.

De aceea se impune ca prin continutul sau, acesta sa permita potentialului turist, sa-si aleaga destinatia in functie de motivatii, de venituri si de timpul liber de care dispune.

C A P I T O L U L II

POTENTIALUL TURISTIC MONTAN IN JUDETUL GORJ

Cadrul natural al Judetului Gorj, deosebit de variat si complex, dar armonias structurat si repartizat in teritoriu, se inscrie cu rezonante multiple in devenirea poporului roman, in spiritualitatea si preocuparile social-economice ale acestuia.

De asemenea, constituie premisele dezvoltarii activitatii , de turism ca ramura ce se contureaza in econamia judetului Gorj, dar si in economia Romaniei.

Componentele acestuia (relief, ape, vegetatie, fauna si clima), se definesc ca resurse turistice sau ca factori care faciliteaza sau conditioneaza actitvitatea de turism iar in ansamblu, determinind patentialul turistic natural montan al Judetului Gorj.

Complexitatea potentialului turistic montan ca si gradul de atractivitate al sau, in general, sunt in strinsa legatura cu treapta de relief si anume: muntele.

Unitatile montane Paring, Vilcan si Godeanu se impun ca un component de baza in structura geografica si peisagistica a judetului Gorj.

Cu aceeasi importanta se inscriu si in activitatea de turism prin bogatia si complexitatea potentialului turistic montan al lor .

Sistemul montan al judetului Gorj se caracterizeaza astfel printr-o diversitate de aspecte peisagistice , date de paruticularitatile diferitelor tipuri de relief ( glaciar, calcaros etc), alternanta unitatilor montane si depresionare, varietatea si configuratia ivelisului vegetal si a retelei de ape si lacuri, anumite particularitati topoclimatice, etc., toate acestea prin specificul si modul de imbinare in spatiu, confera originalitatea si nota de atractivitate turistica a peisajelor montane din judetul Gorj.

De asemenea, unitatile montane din acest judet detin si un important fond cinegetic, care este reprezentativ pe plan internatianal, prin densitate, structura, varietate si mai a als prin valoarea trofeelor detinute, multe omologate cu aur la expozitiile de specialitate.

Aceste unitati montane, ofera astfel, conditii favorabile pentru o valorificare complexa in turism, atit pentru formele de baza ( odihna si tratament ), cit si in forme specifice ca sporturile de iarna, drumetie, alpinism, speoturism, cunoastere, vinatoare si pescuit, etc.

ln acest sens principalele elemente ale muntilor judetului Gorj legate de configuratia culmilor si a versantilor, masivitate , fragmentare,existenta culoarelor de vale si a depresiunilor intramontane, pastrarea stratului de zapada, microclimat, vegetatie , etc. , dau aspecte variate de functionalitate a Carpatilor gorjeni in turism, care trebuie analizate in contextul motivatiilor si al cererii pentru turismul montan.

Potentialul turitstic montan din judetul Gorj este deosebit de complex si variat in structura, volum si repartitie substantiala, acestea fiind legate de extinderea masivelor, diferentierile altutudinale, alcatuirea geologica, configuratia si specificitatea formelor de relief, fragmentarea, particularitatile invelisului vegetal si ale retelei geografice etc.

Resursele naturale.

Resursele turistice se bazeaza in primul rind pe resursele naturale de care dispune teritoriul respectiv,- asa numita oferta primara -, printre care un loc important il ocupa pozitia geografica, relief, clima, flora, fauna etc., care pot fi valorificate direct ca factori constitutivi ai unui produs turistic, in functie de caracteristicile Ior, aceste resurse genereaza diverse forme de turism.

Descrierea resurselor naturale ale unui areal sau zona geografica (in cazul nostru zona montana a judetului Gorj), este conditionata de prezentarea cadrului general al regiuni turistice, ca urmare a interferentei dintre elementele sistemului cu subsistemele teritoriale considerate.

2.1.1. Cadrul geografic și relieful

Situat in partea de S-V a tarii, la poalele meuntilor Paring si Vilcan , la raspintia drumurilor ce leaga Oltenia de Transilvania, judetul Gorj este traversat de paralela 45º dispunind de un cadru natural deosebit de favorabil turismului, la niveliul celor mai dezvoltatate judete in acest domeniu.

Relieful judetului Gorj este variat si reprezentat proportional de munti, dealuri si cimpii, dispus in trepte sub forma unui amfiteatru.

Punctul altitudinal cel mai inalt se gaseste in muntii Paringului, ce depaseste 2000 m (altitudine max:2518 m).

Partea de nord a judetului Gorj (zona montana), care reprezinta 30 % din suprafata judetului este ocupata aproape in intrgime de doua mari masive: Paringul si Vilcan.

Masivul Paring, ocupa, in limitele sale maxime, cu toti munții afrenti lui, peste 100 kmp , iar prin altitudinea maxima de 2518 m se situeaza, altitudinal, pe locul al 2-lea in Carpatii romanesti.

Masivul Vilcan, situat in nord-vestul judetului (1945 m vf. Oslea), delimitat la est de Jiu si la vest de Motru, are o altitudine care variaza intre 600 m si 1900 m avind un aspect asimetric.

Bordura sudica a acestor munti, pe aliniamentul Dobrita-Runcu-Tismana-Sohodol, este constituita din calcare care alcatuiesc in intregime conoscuta "Piatra Closanilor". Calcarele, relieful de lapiezuri (aspect selenar), chei si versanti abrupti, ponoare cu pierderi de apa in avene de zeci si chiar sute de metri si indeosebi asa-numitul "endocarst", cu feerie de basm a pesterilor, au determinat pe specialisti numai in cuprinsul judetului nostru sa declare 4 pesteri ca monumente ale naturii, dintre care Pestera Muierii a si intrat im circuitul turistic national.

O mai buna cunoastere a pesterilor Cioaca cu Berbenei, Closani, Fusteca, Izvarna, Gura Plaiului va permite dezvaluirea unor comori de frumuseti create de apa subterana si microcurentii de aer, intr-o multitudine de forme.

Dintre formele demne de luat in seama pentru circuitul turistc montan al Gorjului sunt chieile, pastrate inca intr-o " forma primitiva ", dar cu atit mai frumoase.

Pin abundenta formelor carstice, frumusetea peisajului si accesibilitate se disting cheile Runcului la vest de Jiu, cheile Oltetului la est si cheile Galbenului.

Aceste forme " zamislite " de natura in multimilenara-i devenire, constituie o sursa exceptionala pentru practicarea sepeoturismului.

2.1.2. Clima

Fiind situat in partea de sud-vest a tarii, teritoriul montan al judetului Gorj, se afla in cea mai mare parte a anului sub influenta circulatiei maselor de aer sudice, sud-vestice si vestice.

Acestea, cu originea in anticiclonul Azorelor, capata dupa trecerea muntilor Banatului si Mehedinti. un caracter foehnal sosind pe teritoriul Gorjului sub forma aerlui cald si uscat ( in deosebi primavara ) .

ln perioada de tranzitie ( primavara si toamna ) timpul ploios, cu cer acoperit, este determinat de activtatea ciclonica din Marea Mediterana, care se deplaseaza din sud-vest spre teritoriul tarii noastre.

ln nord-vestul Olteniei, aceasta puternica activitate ciclonica contribuie la caderea celui unui maxim de precipitatii ( toamna ).

Suprafetele calcaroase de pe poalele sudice ale muntilor Vilcan isi maresc temperatura in spatiul microclimatic, in deosebi in timpul verii.

Zona montana a judetului Gorj apartine climatului alpin si subalpin, ce se caracterizeaza prin: temperatura medie a anului este de 4,5 grade Celsius, iar temperatura medie anuala iarna, fiind de –5 grade Celsius.

O remarca speciala trebuie facuta si asupra stratului de zapada pe o perioada mai mare de timp, argumentind construirea de teleschiuri si telescaune pentru practicarea sporturilor de iarna.

Pe culmile inalte ale muntilor Vilcan si Paring zapada cade uneori din septembrie si se mentine in strat subtire, dar stabil pina in luna mai, chiar sub forma de petice pina in luna iulie.

2.1.3. Hidrografia

Caracterizind zona montana a judetului Gorj din punct vedere al hidrografiei, se constata ca riurile apartin bazinului colector al Jiului cu exceptia Oltetului.

Pe teritoriul montan al judetului Gorj se intilnesc peste 22 de lacuri glaciare, situate in masivul Paring. Cele mai mari, cu apa permanenta sunt lacurile: Gilcescu ( suprafata 3 ha, adincime max. 10m ), Tauri, Slaveiul, Mija si Pasarea.

O caracteristica a acestor “ochiuri de mare” o constitiue podul de gheata format pe ele, care dureaza de la inceputul lunii noiembrie si pina in iulie.

Pe linga frumusetea incontestabila care atrage un numar mare de turisti, lacurile glaciare sunt folosite pentru alimentarea cu apa a animalelor tinute la pascut in zona montana, si ar putea fi lacuri ideale de crestere a pastravului si chiar amplasarea unui complex de cabane montane.

Pentru turism, clima si hidriografia constituie seria de factori sine-qua-non a existentei turismul intr-o zona sau alta.

2.1.4. Flora si fauna

Prezenta din abundenta a apei sub forma pirailor si a riurilor, a climei temperate au detertrminat in mod direct dezvoltarea intr-o foarte mare varietate a vegetatiei si faunei

Nicaieri in tara nu se intilnesc atitea plante cu influente mediteraneene cite cresc pe sub muntii Gorjului.

Se intilnesc elemente faunistice comune tuturor padurilor montane din tara noastra cum ar fi: lupul, porcul mistret, veverita etc., dar si specii faunistice mediteraneene specifice: vipera cu corn, scorpionul, broasca testoasa de uscat etc.

Pe teritoriul judetului Gorj se gasesc circa 2000 de specii de plante superioare care apartin familiilor de plante ce cresc in tara noastra, dintre care amintim iasomia, mojdreanul, liliacul salbatic, scumpia, ce infrumuseteaza peisajul calacaros de la poalele Vilcanului.

Fauna ihtiologica este bogata si variata, distingind in primul rind o zona a pastravului, la contactul muntelui cu depresiunea subcarpatica olteana.

Se mai intilnesc mreana, in Jiu, scobarul si cleanul in Gilort si Motru.

Exista conditii proprice de crestere a pastravului in pastravariile de la Tismana si Baia de Fier.

Una din grupele de animale asiduu cautate in ultima perioada este grupa cinegetica, fiind in evidenta ocoalelor silvice, 2500 de exemplare de cerb carpatin , cca. 100 de exemnplare de cerb lopatar, cca. 5000 capriori, 200 capre negre, jderi, vidre, cocosi de munte, pisici salbatice, ursi, lupi etc.

Dispunind de un asemenea fon cinegetic, in zona montana a Gorjului, poate capata amploare turismul de agrement prin organizarea de pescuit sportiv si vinatoresc.

2.1.5. Atractii naturale de interes turistic

Varietetea conditiilor naturale, muntii, depresiunile, cimpiile, reteaua hidrografica, fac din judetul Gorj unul din cele mai pitoresti si mai interesante zone turistice din tara.

Judetul Gorj si mai ales zona montana dispune de numeroase si variate obiective turistice.

Patrea de nord a judetului Gorj, deci zona montana, formeaza prin varietate , zona cea mai interesanta si cea mai atractiva, aici intilnindu-se cele mai pitoresti peisaje si asezari umane.

Farmecul deosebit al naturii in aceasta parte a masivului Paring o dau nu numai muntii impaduriti, ci si frecventele forme de relief nascute in decursul mileniilor cum sunt vestitele defilee, chei, pesteri.

Pentru amatorii de frumuseti ale naturii, o prima atractie o constituie defileul Jiului, sapat in peretii abrupti si inalti de sute de metrii ai muntilor Paring si Vilcan,.

Vestitul istoric gorjean Al. Stefulescu descriia natura din aceasta parte a judetului astfel: “Natura este in toata splendoarea ei”.

Cheile Oltetului, sapate de apa cu acelasi nume in masivul calcaros Polovragi-Cernadia, pe o lungime de 2 km, impresioneaza prin salbaticia si ingustimea defileului in lungul caruia a fost construit un drum forestier pe o lungime de 18 km, ceea ce a facut posibil accesul catre muntii Capatinii, Paring etc.

La intrarea in chei, pe malul sting al Oltetului, in muntele Plesa se afla pestera Polovragi, cu frumoase formatiuni calcaroase de stalactite si stalagmite, coloane si galeii, unele neexplorate inca.

Tot in partea de nord-est a judetului, la 3 km de Baia de Fier, pe valea Galbenului se gaseste Pestera Muierii, una dintre cele mai impresionante pesteri din tara, prin frumusetea concretiunilor calcaroase de stalactite si stalagmite prin importanta paleontologica si arheologica, aici gasindu-se urme ale vietii umane, datind inca din paleolitic.

Pestera Closanilor este considerata un unicat de inestimabila valoare prin formele carstice, lacuri si fauna cavernicola. Datorita unei valori stiintifice aparte, pestera este declarata monument al naturii, fiind o statiune de cercetare speologica.

O alta atractie a naturii o constituie Cheile Sohodolului cu peretii abrupti sapati in munte de apa cu acelasi nume, a caror forme sunt determinate de variatele formatiuni calcaroase si izvoarele cu bogat debit de apa.

Colierul de pesteri mai mult sau mai putin cercetate constituie o sursa de mare interes din partea speologilor, dar si iubitorilor de descifrare si cunoastere a tainelor naturii.

2.2. Resursele antropice

2.2.1. Istoria asezarilor rurale si urbane

Judetul Gorj se evidentiaza nu numai prin frumusetile naturale dar si cu cele create de om de-a lungul devenirii sale si materializate fie in constructii arhitectonice devenite monumente de arta, fie in cele actuale, frecvente in asezarile umane rurale.

Abundenta oferita de natura cu generozitate a atras din vremuri preistorice omul pe acest teritoriu.

Judetul Gorj face parte dintre teritoriile de veche locuire umana a tarii noastre . Omul a fost prezent aici inca din epoca comunei primitive , cercetatile efectuate in Pestera Muierii, ducind la descoperirea unei asezari umane paleolitice. Aici au fost gasite unelte de silex, oase fosile de ursus spelaeus , piese din cremene si oase, lucrate in forma ascutita, un craniu de femeie si alte resturi fosile umane.

Materialele arheologice si unele izvoare documentare atesta existenta omului si in perioada daco-romana, numeroase castre si asezari rurale.

In perioada 119-159, tinutul Gorjului facea parte din Dacia Malvensis iar drumurile construite de romani in scopuri militate si economice faceau legatura cu Sarmisegetusa si Apullum pe drumul Drobeta-Bumbesti Jiu, prin pasul Vilcan.

In scopul apararii defensive in perioada stapinirii romane, s-au construit castre la Catunele, Bumbesti, Virtop, Sacelu.

In anul 201 Imparatul Septimius Severus reconstruieste din piatra, castrul roman de la Bumbesti Jiu . Dupa parasirea Daciei de catre romani , populatia ramasa si-a continuat existenta, timp in care s-a format limba si poporul roman. Acest lucru se datoreaza conditiilor naturale si economice favorabile vietii si activitatii umane.

In secolul al-XVI-lea se intilneste o perioada infloritoare in privinta dezvoltarii asezarilor romanesti si sunt atestate documentar multe localitati din zona montana.

Judetul Gorj apare ca unitate administrativa sub aceasta denumire la sfirsitul sec. al –XV- lea (1497), denumirea de Gorj sub care apare acest tinut deriva din limba slavona si inseamna Jiul de sus sau Jiul de munte.

De fapt judetul Gorj ocupa un loc distinct in peisaju istoric al poporului roman, fiecare colt din acest judet de munte are o incarcatura istorica aparte.

Principalele evenimente istorice ale trecutului poporului roman si-au pus amprenta si asupre judetului Gorj.

Aici s-au nascut Tudor Vladimirescu, Ecaterina Teodoroiu, Constantin Brancusi, care sunt numai citiva din gorjenii ce fac cinste acestui judet.

Principalele localitati importante din acest teritoriu montan gorjean sunt:

Runcu – comuna asezata in imediata apropiere a Cheilor Sohodolului, la poalele muntilor Vilcan, fiind atestata documentar in sec. XVII. Este important centru pomicol, forestier, zootehnic si centru etnografic.

Dobrita – sat ce face parte din comuna Runcu, cu microclimat reconfortant datorita muntilor care-l inconjoara; de aici si de la Suseni extraginsu-se calcare pure.

Lainici – locurile de aici au o rezonanta istorica pentru plamadirea revolutiei de la 1821, cit si pentruu vitejiile ostasilor romani pentru apararea tarii in primul razboi mondial;aici aflindu-se un monument ridicat in cinstea generalului Dragalina .

Schela – aici se afla un important zacamint de antracit si se exploateza argile refractare, aluminoase.

Stanesti – este important centru etnografic, aflind-se aici o renumita echipa de fluierasi.

Bumbesti-Jiu – veche asezare romaneasca, pe locul unei cetatii romane Arcina.

In aprapiere se afla castrul roman Bumbesti ridicat pe malul sting al riului Jiu, de Imparatul Septimiu Sever.

Crasna – comuna importanta a judetului, fiind mentionata documentar prima data in anul 1486 si totodata un important centru etnografic (tesaturi,fluiere,cavale etc) .

Novaci – oras situat pe malurile Gilortului, in nord-estul judetului, la poalele muntilor Paring, la o altitudine de 600 m, acest oras se bucura de o asezare deosebit de pitoreasca si de o clima blinda ferita de curenti atmosferici cu aer curat, puternic ozonat, care ii confera caracterul de statiune de odihna.

Prima atestare documentra dateaza dintr-un document de pe timpul domniei lui Mihai Viteazul, inainte de a deveni oras in 1968, fiind o veche asezare de oieri.

O intreprindere de exploatare a lemnului, o fabrica de cherestea, unitați ale industriei locale,o coeperativa ce produce obiecte de artizanat, formeaza economia acestui oras.

Localitatea Novaci este punct de plecare in drumetiile montane din Paring spre virful Papusa (2136m) spre lacul glaciar Gilcescu (1925 m) etc.

Rinca – Statiune turistica aflindu-se la o distanta de 18 km de orasul Novaci si la o altitudine de 1500 m beneficiaza de un climat tonic stimulant , ozonat. Amatorii de schii au iarna excelente posibilitati de practicare a acestui sport.

Baia de Fier – Situata la 560 m altitudine in gura cheilor Galbenului aste atestata intr–un document din timpul lui Mircea cel Batrin. Este important centru minier (zacaminte de grafit din muntele Catalinu fiind cele mai bogate in carbon din toata Europa).

Polovragi – Comuna situata la poalele muntilor Paring la o altitudine de 550 m este atestata documentar prima data in sec.al-XV-lea. Aici se gasesc izvoare de apa minerala clorosodica si sulfuroasa cu debite mari.

O prima trasatura caracteristica a satelor gorjene este localizarea marii majoritati la zonele de contact dintre munti si depresiuni. Satele de sub munte, considerate ca cele mai vechi din judet, sunt situate pe ultimele prelungiri ale dealurilor.

Aglomerarea satelor din nordul judetului se datorereaza rolului de adapost natural pe care l-a indeplinit muntele in unele epoci de framintari politice si sociale, a existentei unor resurse naturale abundente si usor de exploatat (carbune,paduri pasuni).

2.2.2. Resursele economice si sociale

Judetul Gorj dispune de insemnate resurse economice, materializate in zacaminte de substante utile, bogatii ale solului precum si prin capacitatea de punere a lor in valoare.

Solul Gorjului este singurul cunoscut pina acum ca fiind cel mai bogat purtator al carbunelui superior – grafitul –, destul de rar. Zacamintele importante de grafit se intilnesc in zona montana Baia de Fier si Polovragi. Minereuri de fier se gasesc la Baia de Fier iar materialele de constructii sunt practic inepuizabile, existind pe vaile Jiului, Gilortului,Tismanei,cariere de exploatare a materiilor prime .

Toate aceste bogatii ale solului si subsolului se prelucreaza in industria gorjeana, produsele industriei judetului Gorj fiind cunoscute si apreciatde si peste hotare.

Bogatia padurilor de foioase in zona montana a judetului a contribuit decisiv la dezvoltarea industriei de exploatare si prelucrare a lemnului. Fondul forestier ocupa 47% din actuala suprafata a judetului, existind paduri de fag, gorun si brad.

In economia judetului o pondere importanta o detine agricultura – fosta ocupatie de baza a populatiei inca din cele mai vechi timpuri – cresterea animalelor, cultivarea pomilor fructiferi si vitei-de-vie.

In zona de munte (Novaci, Baia de Fier, Polovragi, Crasna) ocupatia de baza este oieritul, care a ridicat o intreaga industrie taraneasca bazata pe materii prime oferite de cresterea oilor.

2.2.3. Traditia, arta, religia

Judetul Gorj ocupa un loc distinct in peisajul folclorului national (datinile, obiceiurile si traditiile sunt pastrate la loc de cinste ).

Nedeile izvorite din vremea dacilor au durat peste veacuri fiind si astazi pe meleagurile gorjene prilej de distractii, voie buna si comert (nedeile de la Plovragi si Novaci – Ziua oierilor). Alaturi de acestea, hramurile ( sarbatorirea sfintilor bisericilor satelor) care se tin in fiecare an la date fixe, sunt un prilej de constanta bogatie si etalare a portului gorjenesc.

Gorjenii au manifestat preocupari artistice deosebite in ce priveste compunerea costumului: portul cu catrinta, zvelca sau vilnic, originalitatea lui se manifesta prin sobrietate (liniile simple ale croiului, lungimea camasilor, culorile vii folosite). Piesele de port au predominant culoarea rosie iar pinza sau dimia se evidentiaza prin fondul alb.

Crestaturile in lemn – o alta latura a artei populare gorjene – au centre reprerzentative puternice in localitatile si satele de la munte Novaci, Polovragi, Runcu, Dobrita.Si astazi se pastreaza pritvorul traditional de lemn, fiind elementul arhitectural cel mai decorat. Stilpii pritvorului, mai ales fasonati in patru muchii, sunt crestati in scarite, romburi, braduti, motive geometrizate, in timp ce patimarul pritvorului este transformat intr-o dantela de flori, frunze. Inimioare, iar la usile principale predomina ghirlandele de flori si frunze. Portile sunt de asemenea remarcabile prin monomentabilitate si bogatia ornamentatiei in care abunda rozetele, pliurile si sarpele sau funia impletita.

Un loc important in impodobirea locuintelor il ocupa scoarta , care nu este altceva decit covorul oltenesc (gorjenesc), realizare artistica de valoare prin compozitia si bogatia ornamentala. Frumusetea cusaturilor nationale cu motive oltenesti a covoarelor lucrate cu indeminare si talent de locuitorii judetului au dus faima Gorjului in tara cit si peste hotare.

In privinta preocuparilor de ceramica populara, Gorjul, continua o bogata traditie, in care arta olarilor se detasaza cu specificitate si inalta maiestrie. Diferitele forme, modelajele, culorile folosite au putere de simbol – motivul bradului este simbolul tineretii si optimismului, spicele de griu sunt semne ale bogatiei, iar frunzele si florile trezesc increderea in viata.

In privinta preocuparilor artistice mai putem adauga bisericile din lemn sau piatra, frecvente in majoritatea satelor de munte. Dintre monumentele de arhitectura care dateaza din epoca feudala este Manastirea Polovragi, ridicata in sec.VII pe malul sting al Oltetului, aceasta manastire fiind vestita prin frumusetea locurilor in mijlocul careia se afla, si prin frescele originale de o mare valoare artistica care o impodobesc. Deasupra manastirii pe un tanc de munte numit Piatra Polovragilor se inalta Crucea lui Ursache, monument memorial asezat la 1800 m in amintirea unui vasnic si harnic vataf al plaiurilor novacilor.

Binecunoscut si artactiv, datorita pozitiei sale, intr-un cadru natural de o splendida salbaticie este si Schitul Lainici, situat in Defileul Jiului. Schitul a fost ridicat in prima jumatate a secolului XVIII si interesant este faptul ca isi mai pastreaza picturile exterioare. In apropierea minastirii se afla o constructie monahala straveche denumita de localnici “Schitul locuri rele”. Asemenea lacasuri se mai gasesc si la Crasna si la Visina unde se afla ruinele unei manastiri foarte vechi.

Permanenta folclorului gorjenesc atesta in acelasi timp permanenta spiritului romanesc asa cum este el cunoscut din veacuri, inventiv si creator, iubitor de frumos, de viata si de pamintul patriei.

C A P I T O L U L III

POTENTIALUL TURISTIC MONTAN IN JUDETUL MEHEDINTI

3.1. Resursele naturale

3.1.1. Relieful

Relieful, componenta esentiala a peisajului natural al judetului Mehedinti, imbraca diferite forme, in functie de complexitatea constitutiei geologice si petrografice care, de-a lungul mileniilor, a daltuit peisaje unice ce sporesc considerabil pitorescul regiunii.

Pe intinsul regiunii, asemenea intregului teritoriu al tarii, relieful prezinta o serie de trepte ce coboara usor dinspre nord spre sud.

Treapta cea mai inalta o constituie prelungirile sud-estice ale M-tilor Godeanu, care se ridica semete, in jur de 2000 m parca strajuind cu grija Valea Cernei. De-a lungul vaii isi unduiesc inaltimile Muntii Cernei si Muntii Mehedinti, mai josi, care sunt staviliti brusc de culoarul Timis-Cerna. Dincolo de acest culoar se inalta, si mai modeste ca altitudine, culmile Muntilor Almaj, continuate spre vest de Muntii Locvei. Spre sud, teritoriul coboara dinspre Podisul Mehedinti spre cimpia si terasele ce se insiruie in lungul Dunarii.

Muntii Godeanu, alcatuiti din sisturi cristaline, prezinta o asociere de sugrafete netede si ondulate, usor inclinate, cu pante abrupte spre vai, care ii dau un caracter de masivitate.

Desfasurarea mare a reliefuiui in alitudine, intre 1100 m si 2200m, atrage si o variatie sensibila a elementelor fizicogeografice-hidrografie, clima,soluri vegetatie -acestea reprezentind variatii in functie de altitudine si expunere.Intre virful Paltina (2149 m) si Oslea Romaneasca (1781 m) se desprind abrupturi puternice; ca niste contraforturi,spre Valea Cernei cu aspect de salbaticie. La sud de Oslea Romaneasca, abruptul scade ca altitudine si se apropie de axul vaii, conferind Vaii Cernei un climat de adapost,ceea ce constituie una din premisele dezvoltarii turistice a regiunii.

Muntii Cernei reprezinta o continuare spre sud-vest a Muntiior Godeanu insotind Cerna pe partea dreapta, pe cca 40 km, incepind la sud de Valea Olanului pina la confluenta Cernei cu Belareca. Sisturile cristaline ce alcatuiesc culmile de la nord de piriul Bedina le imprima un aspect mai uniform, cu forme mai rotunjite in partea superioara. Spre deosebire de acestea, culmile de la sud de Bedina, sculptate in sedimente greso-conglomeratice, in eruptiv si in calcare sunt mai scurte si mai joase,dar cu un profil in trepte. Spre axul Vaii Cernei culmile sunt scurte, adinc fragmentate de ape, cu abrupturi calcaroase care adapostesc numeroase pesteri (Pestera de la Despicatura, Pestera Hygeea, Pestera Hotilor, Pestera Haiducilor), care maresc varietatea peisagistica.

Altitudinile Muntilor Cernei coboara succesiv din nord-vest sud-vest. Astfel, la contactul cu Muntii Godeanu intilnim inaltimi ce depasesc 1900 m – Virful Dobrii 1928 m -, ca apoi sa scada la 1826 m in Virful Babei, 1733 in Vlascu Mic, 1512 m in Virful Arjana si in jur de 300 m in culmea Seseminului, situata la sud de Baiie.Herculane.

Cu exceptia sectoarelor calcaroase, versantul estic al Muntilor Cernei este acoperit de intinse paduri de foioase si conifere, care amplifica pitorescul acestora .

Muntii Mehedinti insotesc Cerna pe partea stinga, avind altitudini ce se mentin in jur de 100-120 m , ca numai in Virful lui Stan (1466 m) si Piatra Closani (1421 rn) sa depaseasca 1400 m.

Inaltimea redusa si curmaturile transversale inlesnesc circulatia peste munte, intre Valea Cernei si Podisul Mehedinti,constituind totodata un minunat domeniu pentru drumetie. Marea diversitate petrografica a generat o variata gama de forme de relief, un profil asimetric al vaii, cu pante abrupte spre Valea Cernei si pante mai domoale spre Podisul Mehedinti.

Partea de nord -culmea propriu-zisa ,a Cernei,se desfasoara intre Saua Turcinesii si Valea Arsasca. Ea are, in general, aspectul unei culmi inguste cu forme rotunjite generate pe seama sisturilor cristaline si rocilor granitice din care este formata. Suprafetele netede sunt legate prin sei mai joase de suprafete usor ondulate, cum sunt cele de la nord de Cioaca Inalta, in care, o serie de “ mameloane “ sparg monotonia reliefului.

Fragmentati puternic de piraie cu frecvente rupturi de panta, prin care apa cade in mici cascade, versantii abrupti sunt greu accesibili dinspre Valea Cernei, trecerea peste munte putindu-se face numai prin saua de sub Cioaca Inalta de la est de Cerna Sat. Dincolo de Cioaca Inalta,culmea isi schimba aspectul datorita barei calcaroase ce se insinueaza in lungul Cernei, formind seria geanturilor- mici masive calcaroase- ce dubleaza culmea propriu-zisa a Cernei; aici afluentii Cernei au detasat culmi prelungi ce coboara in trepte pina la linia geanturilor.

Intre Virful lui Stan si Virful Domogled se afla cea mai intinsa suprafata calcaroasa din regiune. Marginita spre Cerna de un abrupt puternic de 400 – 600 m, fiind fragmentata de mai multe vai carstice, cum sunt Plostina; Tasna, Padina Seaca, Jelarau, Ferigari, spre abruptul Cernei, cu chei inguste, greu accesibile.

In acest sector, intilnim cele mai variate si mai frumoase forme carstice, cum sunt cimpurile de lapiezuri, acele sentulete variate ca forma, doline, vai seci si polii, ce apar in forma unor depresiuni (Beletina, Poiana Cerbului, Poiana Musuroaielor), chei (Tasna, Jelarau, Feregar), abrupturi si creste calcaroase, cascade (Rosetu), sorburi, ponoare, pesteri (Pestera Mare de la Soroniste Pestera cu pietre, Pestera lui Serban etc), care dau Muntilor Mehedinti un caracter de unicat, pitorescul si faima bine meritate.

La sud de polia Balta Cerbului, culmea calcaroasa se mentine,in jur de 1100 m si este formata din mici masive legate intre ele prin sei. Abruptul puternic este strapuns de vai scurte cu rupturi de panta pe care primavara si la ploile torentiale, se formeaza cascade inspumate. Albul calcarului contrasteaza puternic cu verdele padurii.

Peisajul este amplificat de Masivul Domogled (Damogledul Mic -1099 m si Damogledul Mare -1105 m) , cea mai impunatoare creasta perpendiculara pe Cerna, care prin unicitatea vegetatiei a fost constituit in rezervatie stiintifica. Muntele se inalta generos ocrotind statiunea Baile Herculane si creind un peisaj unic.

Culoarul Cernei reprezinta sectorul de la periferia culmilor care flancheaza Valea Cernei in care mici defilee alterneaza cu portiunile mai largite ale vaii. Stiva de calcare in care s-a adincit Cerna, domina albia ei prin versantii abrupti, creste si tancuri semete. In bazinul superior acestea formeaza doua siruri de inaltimi, unul din partea superioara a Cernisoarei, altul in partea mijlocie, numite ciuceve si geanturi, insotind valea cind pe o parte, cind pe alta.

Ciucevele se inscriu in peisaj ca mici masive calcaroase si insotesc mai intii Cernisoara si apoi Cerna, intii pe stinga si apoi pe dreapta. Desi ele scad treptat ca altitudine, se impun in peisaj printr-o morfologie aparte, unica, si cu un pitoresc deosebit Ciuceava Rotata, Ciuceava Sturului, Ciuceava Mare, Ciuceava Neagra Ciuceava Frasinului, Ciuceava Chicerii.

Geanturile, asemanatore ciucevelor, dau pitorescul vaii din aval de Cerna -Sat pina dicncolo de confluenta cu Arsasca. Desi se mentin in jur de 900m (Geantul Corcoaiei, Geantul Glodului – 926m, Geantul Bobotului), ele domina Valea Cernei cu 400-500 m si sunt intens fragmentate de vai inguste si chei salbatice.

Cine strabate culoarul Cernei de la izvor spre varsare este izbit de la inceput de marea varietate a peisajului. In amonte de Cheile Cernisoarei valea este aproape de nepatruns, ca imediat in aval de ele, sa aiba o lunca larga -Lunca Cernisoarei -ce se intinde pe aproape 3,5 km, pina la confluenta piriului Carbunele cu Cerna.

Dupa o noua gituire, in care peretii se string usor ,intram in Lunca Iovanului de la confluenta Iovanului cu Cerna, cu versantul sting mai abrupt si puternic fragmentat, iar cel drept cu un relief mai domol. Latimea vaii din aceasta,portiune a permis construirea lacului de baraj care urca in amonte pina dincolo de Valea Carbunelui. Existenta lui in peisajul Vaii Cernei aduce schimbari in structura turistica a acestei vai.

Mai jos, valea este incorsetata de versanti, ca la confluenta cu Balmosul, piriu viguos ce coboara de sub Virful Godeanu, pentru ca apoi lunca sa se deschida viguroasa. Aproape pe nesimtite sirul muntilor se inchide din ce in ce mai mult, la Cheile Corcoaiei, apele sa se strecoare cu mare greutate. E unul din cele mai pitoresti lacuri de pe Valea Cernei. Nefiresc aproape la iesirea din chei lunca se largeste brusc iar casele de la Cerna-Sat parca stau aici marturie a locuirii de veacuri pe aceste meleaguri

De la Gura Olanului pina la confluenta cu Belareca, Valea Cernei are aspect de defileu. Versantul sting, calcaros, este mai abrupt, cu hornuri, chei salbatice, blocuri mari de stinca la baza. Versantul drept, sapat in sisturi cristaiine are aspectul unor contraforturi puternice.

In aval de confluenta cu piriul Arsasca, Cerna taie bara de calcar prin frumoasele chei ale Bobotului, ca dupa strapungerea lor valea sa se largeasca simtitor, avind versantii asimetrici.

Fiecare noua gituire denota prezenta calcarului pe care Cerna a fost obligata sa-l strapunga continuindu-si un drum mai scurt spre varsare, in Dunare. Dincolo de frumoasa inclestare cu Domogledul,la Baile Herculane, Cerna isi largeste mult valea pina la confluenta cu Belareca, loc de unde se indreapta spre sud, spre a se varsa in Dunare.

Muntii Almaj se intind in lungul Dunarii, de la culoarul Liubcova-Sopotul Nou, pina ia Valea Cernei, in teritorul zonei turistice cuprinzindu-se numai ramificatiile sud-estice ale culmii principaie. Un interes aparte il prezinta clisura de la Cazane, in care apar calcarele ce invioreaza monotonia peisajului din formele sale semete pe care Ie genereaza.

Deasupra Cazanelor, se afla platforme suspendate peste Dunare, din care se inalta Ciucarul Mare 316m si Ciucarul Mic 310m, unde se deschide o spectaculoasa perspectiva asupra fluviului. Pe seama calcarelor s-a dezvoltat un interesant relief exocarstic, prezentat prin lapiezuri, doline, uvale, pesteri (Pestera Liliecilor).

Muntii Locvei, se intind intre Valea Nerei, Dunare si culoarul Liubcova-Sopotu Nou, fiind alcatuiti din sisturi cristaline in vest si calcare in est. In teritoriul zonei, Muntii Locvei sunt reprezentati pe culmea principala care se termina spre Defileul Dunarii, la Bazias, printr-un abrupt ce domina valea prin Virful Vragolia Mica (367m). Regiunea calcaroasa este prezenta printr-un relief mai inalt alcatuit din culmi largi si podisuri pe care se dezvolta o variata gama de forme carstice lapiezuri, doline, uvale, chei (Cheile Cicalovatului, Cheilen Alibegului), si pesteri (Pestera cu Musca, Pestera Chindiei).

Defileul Dunarii, cuprins intre Bazias si Gura Vaii pe o lungime de 134 km, reprezinta unul dintre cele mai lungi si mai spectaculoase defilee din Europa, privelistile intilnite fiind deosebit de atractive.

Varietatea peisajului este data de diversitatea geologica a traseului, in aceasta parte a Carpatiior, Dunarea strabatind roci cu o structura si litologie variate, care au dus fie la ingustarea vaii. fie Ia formarea unor mici depresiuni. Alternanta acestora. Precum si panta, mare a versantilor, frecvent fragmentati de vai, face ca in acest sector Dunarea sa ofere una din cele mai pitoresti trasee turistice,

Caracteristic pentru sectorul de defileu al Dunarii este schimbarea continua a directiei sale, in raport cu orientarea generala est-vest si alternanta sectoarelor de Iargire cu cele de ingustare a vailor. In aval de Buzias, pe o portiune de peste, 3 km, in dreptul Muntilor Locvei, valea se ingusteaza brusc, dupa care, urmeaza depresiunea Moldova Veche, in sectorul careia se afla ostroavele Moldova Veche si stinca de calcar Babacai. Taind calcarele din sectorul Pescari – Alibeg (6km), valea se ingusteaza , la 300-400 m iar versantii inalti si abrupti dau un aspect salbatic, parind a fi un preludiu al Cazanelor din aval. Pe malul sting al Dunarii la 30m altitudine se afla Pestera cu Musca, cu o lungime de 234 m si lipsita de fomatiuni concretionare, si Pestera Chindiei (cu picturi rupestre). In continuare, Dunarea formeaza depresiunea Liubeova (18 km), cu un relief colinar, urmata de ingustarea Berzasca-Greben. Versantul Dunarii este abrupt si prezinta suprafete structurale si inguste. In aval, intre Greben si fosta localitate Plavisevita, valea se largeste usor dupa care se ingusteaza din nou, daltuind in calcare cel mai frumos sector al defileului -Cazanele Dunarii. Aici apele sunt silite sa se strecaare printr-o vale care se ingusteaza pina la 100m incadrata de versanti aproape verticali. Primele, Cazanele Mari au 3,8 km lungime si sunt urmate de Cazanele Mici 3,6 km, reprezinta unul dintre cele mai de seama obiective turistice.

In sectorul Cazanelor, Dunarea este asimetrica, versantul drep (malul Iugoslav) fiind mai inalt (Stirbatul Mare 768 m), cel drept (malul romanesc) mai scund (Ciucarul Mare 316m). Peisajul la Dunare la Cazane este intregit de golful Dubova,largit de lacul de acumulare, golf ce se adinceste mult pe partea stinga creind o oaza de liniste in preajma peretilor inalti. In peretii calcarosi se deschid numeroase guri de pestera, cea mai importanta fiind Pestera Liliecilor.

Cazanelor Mici le urmeaza depresiunea Orsova formata la varsarea Cernei in Dunare. Ea se deschide larg spre nord prezentind un reiief cu culmi domoale. Ultimii 9 km ai defileului, intre Vireiorova si Gura Vaii, corespund ultimei ingustari a Dunarii.

Pitorescul lacului a ramas neschimbat, peisajul salbatic al vechilor chei fiind inlocuit de privelistea calma, odihnitoare a lacului de acumulare. In aval de Gura Vaii, albia Dunarii se largeste din ce in ce mai mult, fiind insotita de terase largi si lunca mare uneori inundata la viituri.

Podisul Mehedinti continua spre est Muntii Mehedinti, printr-o trecere usor gradata, care se reduce in medie la 500-600m, cele mai importante inaltimi intilnindu-se in Virful Paharnicului (885m) . Cornetul Cerboanei (803 m), Cornetul Babei(770m), Chicera Godeanuiui (722m).Fiind alcatuiti din sisturi cristaline, la contactul cu muntele, ei au culmi netede strabatute de vai. Partea centrala, alcatuita din calacare este fragmentata de vai adinci si inguste cu versanti greu accesibili (Vaile Topolnitei, Cosustei si Bahnei). Faima Podisului Mehedinti este data insa de numeroasele formatiuni endo si exocarstice care prin unicitatea si frumusetea lor sporesc atractivitatea zonei. Lapiezuri cu cele mai variate forme, sohodoluri, izbucuri, vai subterane, zatoane (Zatonul Mare si Zatonul Mic), pesteri bogat concretionate, Pestera Topolnita, Pestera lui Epuran, Pestera Bulba, chei -Cheile Cosustei, Chiile Topolnitei, doline si polii, ca cele din imprejurimile localitatilor Balta, Izverna si Nadanova, poduri naturale ca cel de la Ponoarele se inscriu ca obiective turistice si stiintifice majore. Atractivitatea acestei unitati este sporita de prezenta pe suprafete intinse a padurilor de foioase si vegetatiei de tip mediteraneean, mai ales a liliacului salbatic.

Podisul Mehedinti este flancat spre est de un culoar depresionar de contact – Ulucul depresionar Haliga – Comanesti reprezentat prin bazinetele depresionare Brativoiesti, Bala, Craguiesti, Sovarna, Ilovat, Halinga, Malovat si cel al Severinului.

3.1.2. CLIMA

Este temperat-continentala cu nuante locale. Cu exceptia sectorului nordic al zonei, respectiv sectorul inalt al muntilor Godeanu si muntilor Cernei, in tot timpul anului dar mai ales iarna au loc invazii de aer umed si cald de origine mediteraneeana si oceanica ceea ce determina o temperatura a aerului in cea mai mare parte a zonei mult mai crescuta decit in restul tarii, ingheturile producindu-se mai rar si cu intensitatea redusa.

Temperatura aerului. Ternperatura medie anuala are valori medii de 11 grade Celsius fiind mai scazuta in Muntii Godeanu, sub zero grade Celsius. Cu exceptia regiunii montane, iernile in zona sunt mai blinde, in special in sectoarele cu relief mai coborit, media lunii decembrie fiind de 1,3 grade Celsius. In muntii Godeanu si in regiunea cea mai inalta a Muntilor Cernei, temperatura medie a lunii ianuarie,este cuprinsa intre -6 si – 8 grade.

In cea mai mare parte a zonei, vara este in general calduroasa, cu temperaturi medii,de 20 grade Celsius. Luna cea mai calduroasa a anului este iulie, cind temperatura medie este de 22,5 grade Celsius. Numarul anual al zilelor de vara este de 115, iar al zilelor tropicale de 45-50 zile. In regiunea Muntilor Almajului si Mehedinti, valorile incep sa scada variind intre 16 si 20 de grade Celsius pentru ca in regiunile muntoase cele mai inalte sa fie de 8 grade Celsius.

In regiunile carstice ale Podisului Mehedinti si Muntilor Mehedinti se intilnesc topoclimate foarte diferite datorita expunerii versantilor si prezentei rocilor calcaroase. In zona, regiunile de altitudine medie si joasa, numarul mediu al zilelor fara inghet este de 200 de zile. Data producerii primului inghet de toamna si data ultimului inghet de primavara se poate decala cu 20-45 de zile fata de regiunile invecinate, fapt care duce la scurtarea perioadei de inghet cu 1-2 luni.

Umiditatea. Umiditatea aerului depaseste 7% ajungind la peste 80% in sezonul rece. Frecventa zilelor de mare uscaciune a aerului este redusa, de 5-15 zile pe an.

Nebulozitatea. In zona predomina zilele cu cer variabil (cer noros), ridicindu-se la 180-190 zile pe an, repartizate aproximativ egal pe luni. Ziiele senine se ridica la 60-70 pe an cele mai frecvente intilnindu-se in perioada iulie-septembrie. Durata efectiva de stralucire a soarelui inregistreaza diferente ln cadrul zonei in functie de configuratia reliefului.

Precipitatii atmosferice. Cantitatile medii multianuale sunt destul de mari ele deosebindu-se in diferitele sectoare ale zonei: 670-715 in defileul Dunarii, 1000 -1100 in Muntii Mehedinti si Cernei, si 700-1000 in Valea Cernei. Cele mai mari cantitati de precipitatii se inregistreaza in perioada mai – iunie si luna noiembrie, iar cele mai putine in februarie, august si septembrie. Ninsoarea se produce neuniform pe teritoriul zonei, zilele cu ninsoare si strat de zapada crescind dinspre defileul Dunarii spre regiunile muntoase. In sectoarele mai joase, primele ninsori se inregistreaza frecvent in decembrie, amplificindu-se in ianuarie. In regiunea montana perioada este mai lunga, prelungindu-se pina in aprilie 100 -120 zile cu zapada.

Vinturile. Zona se gaseste sub influenta dominanta a circulatiei zonelor de vest, nord-vest si mai putin nord-est. Viteza medie a vintului ajunge Ia 6-7 m/s in regiunile montane si de defileu si sub aceasta valoare in podisul Mehedinti . Vitezele maxime ajung la 20 m/s, fiind mai frecvente in defileul Dunarii si la munte. In lungui defileului Dunarii directia vintului se suprapune directiei de curgere a fluviului. Aici iarna, vinturile au un caracter turbulent fiind de tip “bora" (viteza maxima este de 20 m/s), iar rafalele pot ajunge 35-40 m/s; vara, intensitatea vintului este mai redusa. Versantilor estici ai Podisului si Muntiior Mehedinti le este specific foenul, Muntilor Almajului si Mehedintilor, briza de munte, iar Dunarii briza locala. Pe Valea Cernei vintul se canalizeaza in lungul acesteia. Caracteristic sudului zonei este ceata care apare iarna in timpul diminetii, ea mentinindu-se pina la orele 7-9 in decembrie si ianuarie.

3.1.3. RETEAUA HIDROGRAFICA

Este reprezentata prin apele subterane (freatice si adincime) si superficiale (riuri si lacuri). EIe constituie o componenta a peisajului geografic cu implicatii importante in activitatea turistica mai ales prin posibilitatea dezvoltarii pe seama lor a unor statiuni de mare importanta.

Reteaua de ape curgatoare este in totalitate tributara Dunarii, care limiteaza zona in partea ei sudica.

Dunarea uda teritoriul zonei pe o lungime de 150 km, intre Baziasi si Ostrovul Simian, dezvoltindu-si pe aceasta portiune, pe distanta de 130 km; unul dintre cele mai atractive sectoare ale sale, cel al defileului. Defileul Dunarii se individualizeaza si din punct de vedere hidrografic printr-o serie de caracteristici proprii .

Inaintea formarii lacului de acumulare, Dunarea prezenta o serie de particularitati Iegate de structura reliefului, sectoare cu albia larga si putin adinca se succedau cu cele cu albie ingusta si foarte adinca. Alternanta sectoarelor cu albie foarte larga si putin adinca cu cele in care apareau stinci din apa unde viteza apei era foarte mare (20 km/s), constituiau o piedica, importanta pentru navigatia fluviala.

In zona de defileu, s-au taiat 17 canale prin care se facea navigatia. Aparitia lacului de acumulare a dus la micsorarea substantiala a pantei si a vitezei apei, a atenuat foarte mult viiturile de primavara si vara, modificind regimul fenomenelor de iarna.

Reteaua hidrografica tributara Dunarii in zona defileului, este reprezentata printr-o serie de riuri in regim permanent sau intermitent (Oravita, Topolnita, Berzasca, Mraconia, Eselnita, Bahna). Aparitia lacului de acumulare a modificat profilul longitudinal al vailor afluente Dunarii, in sensul intensificarii actiunii de colmatare in cursul inferior, in acest sens fiind vizate, in primul rind bazinetele Belobresca-Macesi si Moldova Veche-Pescari.

In cursul lor inferior torentii prezinta un pericol, datorita faptului ca pot distruge drumuri, poteci sau constructii amplasate necorespunzator, ori pot sa le acopere cu un strat gros de materiale aluvionare. Crearea lacului de acumulare a dus, implicit, si la modificari substantiale in morfologia fiecarei vai in parte. Ridicarea nivelului Dunarii a facut ca apele sa patrunda pe afluentii Dunarii formind golfuri cu lungimi si forme variate, creind un peisaj deosebit de atragator.

Astfel, golful Orsova, un adevarat lac, are o lungime de 5 km si o latime de cca 2 km, o adincime maxima de cca. 25 m in dreptul vechii confluente a Cernei cu Dunarea.

Cerna, riu de munte in totalitate, reprezinta una dintre cele mai pitoresti si interesante vai din Carpatii romanesti. Vale tipic longitudinala, Cerna, pina la confluenta cu Belareca are o orientare nord-est, sud-vest, urmind linia tectonica formata de Muntii Godeanu si Cernei pe de o parte si Muntii Vilcan si Cernei pe de alta parte de unde schimba directia spre sud, varsindu-se in Dunare dupa un parcurs de 84 m.

Cerna, numita de romani Tierna, devine dupa venirea slavilor, riul Cerna, nume sub care a ramas pina in zilele noastre. Intii ca firav piriu – Cernisoara – al carei izvor se afla la cca 1200 m, sub Muntele Sturu, Cerna se formeaza propriu-zis la 8-9 km mai jos, in locul cunoscut sub numele de "Obirsia Cernei" situata la 700 m altitudine, care este de fapt un izbuc cu un debit foarte mare, 1-10 mc/secunda.

Valea Cernei este sapata de roci dure, ceea ce face ca albia sa fie ingusta iar pe unele locuri sa formeze impresionante chei, cum sunt cele de la Corcoaiei, ca in aval de Baile Herculane valea sa se largeasca simtitor.

Bazinul hidrografic aI Cernei are o suprafata de 1433 kmp fiind puternic asimetric (marea majoritate a afluentiior sunt pe dreapta: Maneasa, Iovanul, Balmez, Olan, Belareca). O particularitate a Vaii Cernei este aceea ca pe o distanta de 60 km este rectilinie, aspect ce ii da un caracter de unicat. Caracteristic pentru Valea Cernei este faptul ca toate elementele meteorologice prezinta variatii de la un sector la altul in lungul sau, dar in general, ele au valori atenuate. Dat fiind conditiile meteorologice si climatice locale fenomenele de iarna sunt restrinse ca durata (data medie a aparitiei –16 decembrie si disparitia – 3 martie la Baile Herculane), ele fiind influentate de viteza foarte mare a apei in amonte de Baile Herculane si de aportul apelor termale din zona statiunii, care modifica practic regimul termic al apelor impiedicind inghetarea lor.

Topolnita izvoraste din Podisul Mehedinti, in cursul sau superior si mijlociu isi creaza chei inguste si salbatice, pitoresti. In dreptul localitatii Jupinesti, apele vaii se pierd in subteran reaparind la 500 m in aval, dind nastere unui fenomen deosebit de interesant. La sud de Balotesti, Topolnita isi largeste valea, dezvoltindu-si mai multe terase.

Lacurile. In afara apelor curgatoare in peisajul turistic se inscriu si oglinzile de apa ale unor lacuri de origine naturala si antropica, care prin pitorescul lor sporesc atractivitatea zonei.

Lacurile naturale sunt putine, reduse ca intindere si legate in exclusivitate de formatiunile calcaroase ale Podisului Mehedinti.

Lacurile carstice Ponoarele si Zatonul Mic apar ca mici depresiuni existente in amonte (Ponoarele) si in aval (Zatonul Mic) de Podul Natural Ponoarele, drenate, fiecare dintre ele de un piriu (Gheorghiesti si Valea Mare) si care se pierd in subtaran printr-un ponor. La ape mari, dupa topirea zapezii apele piraielor nu pot fi evacuate prin ponoarele de pe fundul depresiunilor, ele se revarsa si formeaza doua lacuri care dispar imediat ce surplusul de apa scade.

Cercetarile hidro-geologice au indicat ca cele doua piraie se unesc subteran si ies dupa 4 km, ca un singur curs de apa in Valea Bulba prin pestera cu acelasi nume.

Lacul Balta si Lacul Gornovita apar in, apropierea localitatilor de la care si-au luat Numele, au dimensiuni mici si un regim temporar.

Lacurile de baraj amenajate pe Dunare si Cerna prezinta importanta deosebita din punct de vedere economic si turistic.

Lacul de acumulare Iovanul s-a format in cursul superior al Vaii Cernei prin construirea barajului de la Valea lui Iovan. Lacul are o suprafata de 678 ha, o lungime de 10 km si un volum de apa de 124 milioane mc. Din acest lac, cea mai mare parte a apelor Cernei sunt derivate printr-un tunel in bazinul Motrului.

Izvoarele minerale provin din apele de infiltratie care, circula in zonele de fractura, pina la aproximativ 1200 m adincime unde sunt incalzite si mineralizate. Ele apar la suprafata in malurile Cernei, de-a lungul faliilor. Izvoarele de la Baile Herculane au o origine vadoasa si un regim artezian. Consatanta debitului cu exceptia izvorului Herules I, minaralizatia de 3-6 g/l, temperatura de 40-60 grade Celsius, au facut ca aici sa se dezvolte de pe vremea romanilor statiunea Baile Herculane care se bucura de o recunoastere internationala.

Apele minerale de aici se exploateaza din izvoare naturale si foraje prezentindu-se ca ape termale, sulfuroase, clorurate, sodice, calcice, hipotone, termale-clorurate, termale-sulfuroase, oligo-minerale si ape termale oligo-minerale.

In statiune exista 19 izvoare minerale, din care 9 pentru cura balneara, avind un debit de 25,75 l./s, celelalte curgind liber in apa Cernei linga aceste izvoare, in statiune mai exista noua foraje, prin care apele termale vin la suprafata artezian. Forajele au un debit cumulat de 30 l/s.

Apele sunt calde, temperatura lor variind intre 17 si 62 grade Celsius si au un grad de mineralizare de 694-759 mg/l. Dupa continutul in saruri minerale,aceste ape sunt de 4 tipuri ( cloro-sodice, calcice, sulfuroase, radio active), ceea ce le confera multiple calitati terapeutice. Ele sunt folosite in cura externa pentru tratamentul aparatului locomotor, ale sistemului nervos periferic si pentru afectiuni dermatologice.

Aceasta zona geografica are importante obiective turistice naturale, care prezinta interes stiintific, estetic si peisagistic. Dintre acestea, Cazanele Dunarii se impun ca un obiective peisagistic de prirn ordin. In cuprinsul lor se pot remarca citeva puncte de interes turistic ridicat.

Cazanele Mici – lungi de 3,6 km, au fost taiate de Dunare in Calcarele Ciucarului Mic (315 m) si Stirbatului Mic (626 m), muntele abia lasind loc apei sa se strecoare. Versantii abrupti si impaduriti au la baza trene de grohotisuri.

Cazanele Mari – sint separate de primele, prin bazinetul Dubava si strajuite in dreapta de Stirbatul Mare (768 m) si pe stinga de Ciucarul Mare (316 m), latimea lor abia ajungind la 170m. Lungi de 3,8 km, Cazanele Mari au reprezentat cea mai dificila zona din Clisura Dunarii.

La intrarea dinspre Golful Dubova in Cazanele Mari se afla pestera Veterani, azi inundata de apele lacului. La cca. 200 m in amonte retine atentia Pestera Ponicova (Pestera Liliecilor), opera piriului Ponicova, care dupa ce daltuieste un sector de chei inguste patrunde in pestera si apare submers in Dunare. Lungimea totala a pesterii este de I666 m si altitudine relativa de 60 m. Pestera este formata din trei galerii situate la nivele diferite, toate accesibile si frumos ornamentate cu stalagmite si stalactite. In pestera se remarca in mod deosebit "Galeria concretiunilor", care prezinta o mare varietate de frumoase concretiuni calcaroase de dimensiuni mari, perle de pestera etc.

Galeria inferioara este activa, in ea observindu-se inca forme de eroziune fluviatila si procese de prabusire.

Pestera este accesibila din trei puncte: dinspre Dunare, ca urmare a ridicarii nivelului oglinzii de apa, putindu-se intra in galeria activa cu barca, pe sub bolta, si dinspre valea Ponicova, pe unde se poate patrunde prin doua intrari aflate in apropierea drumului Dubova – Svinita.

In general, Pestera Ponicova este o pestera calda, cu temperaturi ce depasesc 11 grade Celsius, la ape mari, intrarea dinspre Dunare se inunda.

Golfurile Dubova, Mraconia, Qrsova, Cerna si Bahna – aparute pe harta Dunarii ca urmare a amenajarilor, se remarca in mod deosebit prin intinsele lor oglinzi de apa, prin vegetatia abundenta si printr-un climat mai blind. Aceste golfuri ofera premisele unor importante locuri de atractie turistica pentru practicarea sporturilor nautice, pescuitului sportiv, agrement, odihna si recreere.

Valea Cernei – se impune prin pitorescul peisajului de pe intregul sau parcurs, ca o importanta atractie turistica a zonei. Este una din cele mai frumoase vai de munte din Europa.

In lungul Cernei, din amonte in aval, se remarca o serie de puncte de interes turistic ridicat.

Ciucevele Cernisoarei si Cernei – creste alungite formate din calcar, cu forme bizare de relief, strajuiesc valea aproape de izvoarele sale (Ciuceava Mare, Ciueeava Rotata, Ciueeava Alampie, Ciuceava Chicerei, Ciuceava Frasinului, Ciuceava Neagra, Ciuceava Vacariei ) .

Lacul de acumulare Iovanu – se intinde de la confluenta vaii Iovanu cu Cerna, pina in amonte de confluenta cu piriul Carbunele. Barajul are o inaltime de 110 m si aduce in peisaj un obiectiv de arta inginereasca de mare anvergura si interes stiintific.

Cheile Corcoaiei – sapate in calcare, in dreptul km 40, sint unice in tara. Ele impresioneaza prin ingustimea lor (cca. 10 m), aparind ca un tunel sub care curge Cerna printr-o albie de 3 m latime. Cheile ating aproximativ l00 m lungime si sint strabatute de o poteca in prezent prevazuta cu o balustrada metalica.

Cascada Bobotu – are o lungime de aproximativ 28 km, desi nu prezinta o verticalitate impresioananta este atractiva prin existenta mai multor rupturi in patul vaii si prin volumul mare de apa care se pravale. In sectorul Bobot, Valea Cernei este strajuita de abrupturi calcaroase pe care creste spontan liliacul, scumpia si pinul, plante de origine mediteraneeana, ocrotite prin lege.

Valea Tasnei – (13 km ), este cunoscuta prin pitorescul ei, datorat atit formelor de relief cit si vegetatiei abundente. Cheile Tasnei au pereti aproape verticali si acoperiti cu vegetatietie, in care domina padurile de fag, exemplare rare de brad si de molid alaturi de florile specifice viu colorate.In versantul drept al Vaii Cernei se afla o serie de pesteri, dintre care mentionam:

Pestera de la Despicatura – in spatele hotelului Roman, are o lungime de 105 m si emana vapori fierbinti. Aici este captat izvorul Hercule II, a carui apa are o temperatura de 49-53 grade Celaius.

Pestera Hygeea – situata la 160 m nord de statiune, cu o lungime de 143 m, este luminata difuz prin cele trei deschideri,in ea se pastreaza urmele unei asezari din epoca neolitica.

Pestera lui Adam – aflata in apropierea Pesterii Hotilor, in pestera se patrunde printr-un aven cu o adincime de 11 m, pestera este incalzita de aburii fierbinti (30 grade Celsius) emanati aici, pestera prezinta concretiuni calcaroase, gelatinoase, unicate.

Pestera cu aburi – se afla sub virful Ciorici si are o lungime de 14 m, pestera isi trage numele de la aburii fierbinti 52 grade Celsius care sint emanati prin fisuri.

Rezervatia Muntele Domogled – domina statiunea Baile Herculane asupra careia se deschide o frumoasa perspectiva. Prin valentele estetice ale peisajului si valoarea stiintifica a peisajului si vegetatiei proprii acestui munte, rezervatia naturala delimitata in cadrul muntelui si-a cistigat un renume care a depasit granitele tarii inca de la finele secolului trecut.

Muntele Domogled -cuprinde citeva pesteri frumos concretionate, printre care Pestera lui Serban, din apropierea, careia se deschide o frumoasa priveliste panoramica asupra Vaii Cernei, " Pestera Mare de la Soroniste, cu o lungime de 192 m, abundant concretionata, Pestera Gaura Ungurului, care prezinta urme materiale din epoca bronzului. In plus, gasim pitorestile Chei ale Peciniscai, in care se intilneste o flora variata si Cheile Salistei, poienile cu vegetatie bogata, izvoare carstice.

Sfinxul banatean -de la Toplet, stinca situata in malul sting al Cernei, inalta de cca. 10 m, infatiseaza in profil, chipul unui batrin .

Stinca lui Iorgovan -aflata pe malul sting al Vaii Cerna, in apropierea drumului, aminteste de Iegenda lui Iovan Iorgovan, erou legendar pe aceste meleaguri .

Complexul carstic Ponoarele – intruneste forme carstice reprezentative, unicate pe plan national, ce-i confera o valoare deosebita. In cadrul acestui complex se pot vizita: Podul Natural Ponoarele, forma carstica naturala, singulara in tara noastra, care a luat nastere prin prabusirea partiala a unei pesteri. Bolta podului are o deschidere de 26,8 m si o latime de 9,7 m; lungimea lui este de 61 m, iar latimea de 13,7 m. Deasupra podului trece drumul judetean.

Pestera de la Podul Natural Ponoareie este sapata in dealul Cracul Muntelui, la 365 m altitudine.Pestera are o lungime de 630 m si este alcatuita din doua galerii (una activa si una fosila), care se deschid atit spre Podul Natural, cit si spre Zatonul Mare. Ineditul ei este dat de prezenta unui ponor in talpa galeriei active, prin care, primavara intra apele Zatonului Mare. Galeria fosila este frumos concretionata, printre care remarcam stalactitele tubulare.

Platoul cu lapiezuri de deasupra Pesterii de la Podul Natural , este extins pe o suprafata de aproximativ 0,5 ha.

Padurea de liliac de la Ponoarele prezentata pe cornetele calcaroase aflate la 2 km sud de satul Ponoarele, beneficiaza de ocrotire legala. In poiana din mijlocul padurii, in luna mai, cind liliacul e infiorit, se organizeaza Sarbatoarea liliacului la care partcipa populatia din imprejurimi si judetul Mehedinti.

Pestera Topolnita -una dintre cele mai mari pesteri din tara prezinta numeroase galerii, unele bogat si variat concretionate. Frumusetea si interesul stiintific pe care il prezinta au facut ca pestera sa fie declarata monument al naturii.

Pestera, a carei lungime depaseste 16 km este sapata in calcarele malm-neocomiene din dealul Proscaului la 400 m altitudine, de catre piraiele Topolnita, Gaurinti si Ponorat.

In aval de Pestera Topolnita, se afla o pajiste intinsa “Lunca ciresului", pe care se organizeaza "Nedeea de la Topolnita".

Cheile Topolnitei – taiate de apa Topolnitei in apropierea schitului Topolnita, au o lungime de 500 m, iar peretii abrupti sint acoperiti de tufarisuri de plante submediteraneene.

Cheile Costestilor – (un afluent al Topolnitei), apar in apropierea satului Costesti. Versantii cheilor sint acoperiti cu o bogata vegetatie, in alcatuirea careia intra plante de origine submediteraneana.

Fomatiunile carstice din imprejurimile comunei Balta – sunt constituite din vaste polii, scorburi carstice permanente (lacul Balta, Cornetul Mare al Baltii) si grote (Pestera Balta cu o lungime de 600 m). Ele se intilnesc pe platoul aflat in apropierea comunei, pe care se desfasoara nedeile traditionale ale localnicilor.

3.2. Resursele antropice

Obiectivele turistice sint concentrate in citeva localitati din zona ca: Dr Tr.Severin statiunea Baile Herculane, comuna Cerneti, comunele din Platoul Mehedinti, precum si intr-o serie de puncte din cadrul arterelor de circulatie care strabat zona.

Municipiul Dr.Tr.Severin este centrul politic, economic, administrativ si cultural al judetului Mehedinti. El este situat iesirea din defileu, pe larga terasa inferioara a Dunarii, in apropierea punctului de confluenta a piriului Topolnita cu aceasta.

Istoria asezarii este bimilenara, urmele materiale – evidentiate pe teritoriul sau, atestind existenta omului in aceste locuri inca de la sfirsitul paleoliticului si inceputul neoliticului.

Bogatia trecutului istoric face ca pe teritoriul Municipiului Dr:Tr.Severin sa se intilneasca o serie de obiective: ruinele castrului roman Drobeta, fortificatiile din sec. IV-V e.n., turnul lui Justinian, podul lui Traian, termele, ruinele bisericii medievale cu contraforti, ruinele cetatii medievale a Severinului.

Statiunea Baile Herculane s-a dezvoltat pe cursul mijlociu al Vaii Cernei, intr-unul din cele mai pitoresti sectoare ale acesteia, avind o altitudine medie de 168 m. Este cea mai veche statiune balneara din Romania si una din cele mai vechi din Europa.

Statiunea gazdnieste o seama de obiective turistice: Baia Romana complexul balnear, statuia lui Hercule, muzeul statiunii,parcul statiunii, platoul Coronini.

Orasul Orsova ridicat pe malul golfului Orsova, prin stramutarea Orsovei vechi care a fost acoperita de apele lacului de acumulare de la Portile de Fier, se impune prin pitorescul sau, conceptia sa urbanistica, de mobilare a vesantului Dunarii pina la marginea golfului avind un caracter specific, de unicat.

C A P I T O L U L IV

VALORIFICAREA POTENTIALULUI TURISTIC MONTAN

4.1. POLITICI DE AMENAJARE TURISTICA

A TERITORIULUI MONTAN

Studiile de specialitate relevă importanta deosebită acordata in politica de amenajare a teritoriului montan, protejarii mediului ambiant, a valorilor turistice impotriva poluarii, adica apararii conditiilor naturale, vestigiilor culturale, apelor, pamintului, aerului si padurilor.

Politica amenajarii turistice a teritoriului montan se bazeaza pe o serie de principii in functie de care sunt apoi elaborate o suita de actiuni ce vor preceda adoptarea deciziilor de amenajare.

A. Principiile politicii amenajarii turistice a teritoriului montan

Astfel, in amenajarea unui teritoriu turistic montan , ca o concretizare a principiilor de dezvoltare pe plan teritorial a activitatilor economico-sociale se impune respectarea urmatoarelor principii:

principiul integrarii armonioase a conditiilor naturale cu suprafetele construite, cu structura serviciilor si cu infrastructura.

Amenajarea turistica a teritoriului montan are loc de obicei in cadrul unui terioriu montan cu o „incarcatura de materiale” formata in decursul timpului ca urmare a dezvoltarii unor activitati economico-industriale, agrare etc.

De aceea, constructiile turistice ce se vor grefa pe structura materiala existenta trebuie sa se integreze pe plan estetic si calitativ conditiilor naturale create de pe treritoriul montan.

Integrarea cuprinde deci, atit elemente naturale, istorice, activitatile economice, infrastructura cit si suprastructura de pe teritotiul montan intr-o sinteza echilibrata si armonioasa.

La respectarea acestui principiu trebuie sa-si aduca aportul grupe profesionale diverse: arhitectii, geogrefii, istoricii si economistii, care constituindu-se intr-un grup de lucru pot adopta cele mai potrivite solutii si directii de actiune.

principiul flexibilitatii sau al structurilor evolutive, conform caruia teritoriul montan trebuie amenajat in concordanta cu aspiratiile si structurile sociale ale populatiei rezidente, optind pentru diferitele modalitati de stabilire a contractelor intre cele doua categorii de populatie.

principiul functionalitatii optime a intregului sistem turistic, se refera la modul in care trebuie sa functioneze elementele structurale ce sunt integrate in sistemul turistic al teritoriului montan.

Comparind componentele turistice ( reteaua resurselor materiale, reteaua bazei materiale turistice, reteaua infrastructurii si suprastructurii ) cu componentele tehnice ale unei instalatii complexe , intelegem prin functionarea optima a acestora, interconditionarea lor cu efecte dinamizatoare asupra intregului sistem.

Oreice defectiune sau dereglare a uneia dintre componente antreneaza efecte in lant cu consecinte nefevorabile asupra teritoriului montan si asupra consumului turistic.

principiul rentabilitatii directe si indirecte.

Orice activitate economica se justifica de societate numai daca este utila si eficienta.

Eficienta activitatii turistice poate fi apreciata prin indicatori de rentabilitate (cost / beneficii ), dar si prin efectele economice indirecte, de antrenare manifestet pe plan economic si social.

Dupa parerea unor specialisti, principiul rentabilitatii este eliminator pentru optiunea privind dezvoltarea turistica a teritoriului montan studiat.

B. Etapele politicii de amenajare a teritoriului montan in scop turistic

Dupa definitivarea fazelor preliminare ale cercetarii conditiilor de dezvoltarea turismul in cadrul unui teritoriu montan, cercetarea efectuata si cu ajutorul tehnicilor de marketing, se adopta conceptia generala de dezvoltare a turismului.

In cadrul acesteia se stabileste capacitatea optima a amenajarii, repartitia teritoriala a retelelor bazei materiale, bilantul economic al masurilor propuse si implicatiile asupra celorlalte sectoare economice precum si masura in care aceste sectoare pot sa contribuie la realizarea amenajarii turistice.

Expertii in domeniu considera ca pentru realizarea conceptiei generale de amenajare turistica este necesara continuarea chiar pe parcursul actiunilor intreprinse a unor cercetari iterative spatiale in timp si spatial-temporale , intre diferitele nivele de amenajare ( local, regional, national ) pentru a se remedia eventualele neconcordante ce ar putea surveni in decursul actiunilor de amenajare teritoriale.

O etapa importanta o reprezinta determinarea valorii tritoriului montan, unde intervin o serie de factori cu determinari obiective sau subiective , cum ar fi:

1. distantele si conturile de transport ;

2. veniturile turistilor ;

3. marimea populatiei din cele mai apropiate bazine ale cererii montane ;

4. numarul total de vizitatori ;

5. costurile de productie ;

6. mijloace de transport ca posibilitati de acces ;

7. structura pe virste a turistilor ;

8. influenta concurentei ;

9. eficienta promovarii si a actiunilor de marketing ;

10. calitatea serviciilor ;

11. stabilitatea politica ;

12. conditiile social-economice ;

13. ospitalitatea localnicilor ;

14. varietatea serviciilor turistice si posibilitatea de adaptare permanenta la cerere ;

15. imaginea nationala ;

16. mobilitatea motivarilor turistice ;

Variabilele 1-9 sunt relativ usor de cuantificat fata de dificultatile ridicate de masurare a factorilor 10 -16 care sunt din acest motiv exclusi din modelele operationale.

Totusi si cel de al doilea grup de factori se manifesta in realitatea turistica care trebuie sa fie prinsa intr-un model complet de localizare a amenajarii turistice montane.

O solutie pentru rezolvarea acestei probleme o reprezinta aplicarea metodei care reuseste sa cuantifice , valoarea turistica a unui teritoriu prin descompunera acestuia in componentele obiective si subiective ale valorii sale turistice.

Pentru aceasta trebuie stabilita in primul rind „ vocatia ” turistica a teritoriului montan, respectiv forma de turism ce se va practica preponderent, in functie de oferta naturala si antropica a acestui teritoriu.

Apoi, factorii determinanti vor primii ponderi in functie de inportanta si participarea lor la satisfacerea unei anumite cereri turistice montane , deci se va stabilii „ importanta relativa ” a fiecarui element ce compune valoarea turistica a teritoriului montan.

In stabilirea valorilor respective se foloseste metoda „ grupului de lucru ”, respectiv formarea unui colectiv din specislisti ai diferitelor profesii implicate in turism (de exemplu agentii de voiaj , ghizi turistici , geografi , arhitecti , arheologi , animatori etc.), alaturi de reprezentanti ai turistilor din principalele categorii demografice si socio-economice care formeaza cererea turistica montana selectionata.

Pentru cele 16 variabile prezentate mai sus se obtin prin consultarea grupului de lucru „valori etalon”care insumate formeaza valoarea turistica a unui teritoriu montan standard sau etalon destinata unei anumite forme de turism.

Acest grup de lucru, pe baza acelorasi criterii va acorda”valori reale” teritoriului montan studiat.

Se calculeaza apoi variabila, abaterea valorii teritoriului montan turistic etalon.

Abaterile negative vor fi considerate directii ale masurilor din politica de amenajare turistica a teritoriului montan.

4.2. Propunei de dezvoltare si amenajare

a unor zone carstice din judetul Gorj

Desfasurarea activitatii turistice indifereant de forma ei presupune stabilirea unor rapoarte intre turisti si zonele pe care acestia le viziteaza. Aceste rapoarte au un continut complex pe de o parte teritoriul prin potentialul sau natural sau antropic reprezinta motivatia turistica, iar pe de alta parte serveste ca suport material pentru realizarea de echipamente destinate satisfacerii cerintelor turistului. De aceea este necesara organizarea teritoriului, adaptarea lui pentru a raspunde nevoilor turistice si conservarea lui, toate aceste activitati facind obiectul amenajarii. Amenajarea este o parte integranta a procesului general de amenajare a teritoriului a carui obiectiv vizeaza organizarea stiintifica a spatiului si punerea in valoare a resurselor fiecarei zone.

Din analiza cantitativă și calitativă a resurselor turistice carstice la nivelul teritorial și pe ansamblul județului Gorj, au rezultat anumite priorități de valorificare în turism, care se pot revitaliza, dezvolta și promova în viitorii ani, ceea ce, desigur sunt numai unele sugestii pentru amenajarea unor zone carstice din județul Gorj.

Posibilități de dezvoltare și amenajare a zonei carstice Polovragi

Satul Polovragi (550m altitudine) al comunei cu același nume este situat în stanga soselei (2km de la DN67) la ieșirea râului Olteț din defileu în mica depresiune a Polovragilor, parte componentă a depresiunii subcarpatice oltene așezată la poalele Parângului care o închide la miază-noapte.

Documentele vechi atestă localitatea sub numele de Polovragi. Tradiția populară pune denuirea în legătură cu existența odinioară în peștera din apropiere, a unor vraci care lecuiau cu buruieni bolile oaselor și stomacului. Se pare că localitatea și-a primit numele de la o plantă rară, “Polovragi”, care creste pe stâncile golașe ale Parângului, din această porțiune a Polovragilor.

Prima mențiune documentară asupra satului datează din secolul al XV-lea din vremea lui Radu cel Frumos cum reiese dintr-un hrisov de mai târziu (sec. XVII) al domnitorului Matei Basarab, prin care se confirmă stăpânirea asupra Polovragilor boierilor Pîrăieni – Milești moștenitori ai lui Danciul Zamona, primul stăpân al așezării.

Polovragi este astăzi o înfloritoare așezare de munte, cu case în stilul specific local. Particularitățile reliefului, cele ale peisajului geografic precum și prezența urmelor arheologice, mărturia existenței oamenilor cu milenii în urmă pe aceste locuri, tradițiile și obiceiurile satului, Mânăstirea Polovragi, Cheile Oltețului ca și alte fenomene carstice din regiune fac ca acest colț al Gorjului să fie una din cele mai pitorești zone de atracție pentru turiști din multe părți ale țării și chiar din străinătate.

Localitatea a fost vizitată pentru frumusețile sale de către personalități ilustre: poetul Grigore Alexandrescu, în anul 1842, naturalistul francez Lancelot în 1860 și Alexandru Vlahuță în 1902, toți au descris foarte elogios frumusețile naturale ale satului, ale Cheilor Oltețului și ale peșterii Polovragi.

Cel mai important obiectiv turistic din localitate este Mânăstirea Polovragi, situată la distanța de 3 km de la ramificația “Polovragi” a DN67, la o depărtare de 54km de Tîrgu-Jiu și la 64km de RîmnicuVîlcea. Mânăstirea este ctitoria boierului Danciu Pîrăianul mare postelnic și proprietar al satului Polovragi, care a zidit mânăstirea în anul 1643. Unele descoperiri mai recente par să infirme această dată. Biserica a fost terminată și zugrăvită în anul 1703 în vremea domnitorului Constantin Brîncoveanu, după ce între timp ea fusese închinată Sfântului Mormânt de unde a fost răscumpărată de către Brâncovearnt la 24 iulie 1693. Construcția este realizată în stil bizantin, pictura este originală și bine păstrată. O altă construcție de interes turistic este “Bolnița” ridicată în anii 1736- 1738 de către egumenul Laventic și care a servit în secolele XVIII – XIX drept spital pentru așezarea monarhală de la Polovragi.

Cetatea dacică din Muntele Padeșul, descoperire arheologică recentă, a cărei importanță a fost presupusă încă de la începutul secolului nostru, este situată la altitudinea de peste l000m, la circa 2 ore de mers de la Mânăstirea Polovragi, cetatea era fortificația unui trib, sau a unei uniuni tribale dacice a cărei existență a durat până la sfârșitul secolului al-II-lea, începutul secolului I, î.e.n. Probabil, în luptele pe care Burebista le-a dat cu conducători locali, în eforturile sale de întărire a puterii centrale, sau poate cetatea a fost distrusă după moartea regelui dac, în evenimentele ce au zguduit țara după anul 44 î.e.n. Turiștii pot admira, nu atât vestigiile cetății, care sunt vizibile doar specialiștilor, ci măreția priveliștilor care domină toată regiunea din jur. Cheile Oltețului văzute de la înălțimea relativă de 500m față de cursul râului sunt întradevăr fără asemănare. Cheile Oltețului, rezultat al activității multii milenare a râului se întinde pe o lungime de 2km. Șoseaua construită în anii 1958-1959 ne dă posibilitatea să circulăm astăzi fără greutăți într-una din cele mai sălbatice zone calcaroase din țară. Pereții abrupți ai văii, procesele actuale de versant, grotele și peșterile prezente la tot pasul, zgomotul apelor Oltețului la 20-30 m sub nivelul șoselei, dau turistului satisfacția deplină a oboselii de la vizite.

Ambii versanți abrupți din chei prezintă o mulțime de peșteri. Cea mai importantă răniâne “Peștera Polovragi”. Situată la 300- 400m de la intrarea în chei, la nivelul terasei a-II-a și la nivelul șoselei este accesibilă vizitatorilor. Peștera a fost cunoscută încă din secolele trecute. În secolul XVIII purta numele de “Peștera lui Pahomie”. În jurul ei au circulat o serie de legende (peștera a fost reședința zeului dac Zamolxis). Peștera a fost explorată în totalitate de câtre localnici în anul 1964. Are o lungime de aproximativ 3-4km. Prin intrarea principală se înaintează inițial spre N-E circa 1/2 oră de mers, după care galeria se micșoreaza, iar înaintarea se face doar prin târâre pe câteva zeci de metri, apoi înaintarea devine mai ușoară, se merge spre nord prin ga1erii foarte frumoase (stalactitele și stalacmitele sunt neatinse), galeriile se ramificâ, se strâmtează și coboară apoi spre etaje inferioare. Galeria principală se îndreaptâ spre N-V și apoi ajunge după circa 3- 4 ore de mers printr-o ieșire abia bănuită tot în șosea la 1500m de intrarea principală. Peștera poate constitui obiect de cercetare al specialiștilor care s-au lăsat mult așteptați.

Pentru a se ridica la standardul cerut de turiști avându-se în vedere și intenția atragerii de turiști străini, în localitatea Polovragi este necesara realizarea unei structuri de primire, de cazare și alimentație publică, existând deja creată fundația și elevația acestuia.

Pentru dezvoltarea structurilor turistice se prevede realizarea unui spațiu de alimentație publicâ cu 200 locuri la mese, precum și o terasă deschisâ în proximitatea Mânăstirii Polovragi și a Cheilor Oltețului. Tot aici va fi construit un motel de 60 de locuri de cazare. La parterul clâdirii se vor amenaja spații de alimentație publicâ, iar la etajele superioare spații de cazare pentru turisti, ce trebuie dotate cu toate funcționalitățile specifice. De asemenea se pot amenaja si gospodării anexe pentru cresterea animalelor si păsărilor pentru a putea oferi turistilor produse proaspete (lapte, carne, ouă).

În ceea ce privește infrastructura este necesară alimentarea cu apă, căldură, energie electrică, cu gaze, efectuarea canalizării și dotarea cu o stație de comunicații. Sunt necesare construirea unor alei pietonale, acces la drumul național si o parcare de circa 600mp.

Dezvoltarea structurilor turistice pentru agrement si pentru sport presupune amenajarea unor spații accesibile pentru doritori de sporturi extreme (parapantă, alpinism). Pentru turismul de aventură trebuie utilizate traseele turistice montane cu grad mai mare de dificultate din Muntii Parîng. De exemplu posibilitatea amenajârii unui teleferic între cei doi versanți ce mărginesc Cheile Oltețului pentru cei ce doresc să vizioneze zona de la înălțime.

Datorită florei si faunei specifice foarte variate se pot organiza drumeții pentru culegerea de fructe de pădure, de ciuperci sau practicarea pescuitului sportiv si a vânătoarei.

Este necesară amenajarea unui complex sportiv cu terenuri multifuncționale, a unui pavilion pentru agrement care să cuprindă săli de jocuri electronice, popicărie, mese de tenis, biliard, discotecă.

Este necesară marcarea unor trasee pentru vizitarea cetății dacice de pe Piatra Padeșului si pentru circuitele turistice montane de pe văile Oltețului si Galbenului.

În cele ce urmează sunt prezentate unele din traseele turistice ce pot fi vizitate de amatorii de drumeții montane.

TRASEE TURISTICE

Din Polovragi șoseaua forestieră ce străbate Cheile Oltețului înaintează pe valea râului pe o distanță de 25 de km pânâ la Curniătura Oltețului (1740m), de aici amatorii de drumeție pot sâ aleagă cel puțin 4 trasee turistice:

1. Polovragi – Curmătura Oltețului – Păpușa – Gîlcescu, 7- 8 ore de mers. Deplasarea se face pânâ la curmătura joasă a Oltețului cu mijloace auto în circa 50- 60 minute. Restul drumului se realizează pe poteci de munte (insuficient marcate). Din spatele Curmăturii se merge către stânga spre Pristosul Curmăturii ce urmărește poteca de la limita superioară a pădurii, se traversează Zănoaga Virful Micaia apoi pe culmea Igoiului se ajunge la vf. Păpușa. Aici se intersectează șoseaua Novaci- Sugag, se merge către Obîrșia Lotrului, după 40 minute de mers se ajunge la Muntele Cărbunele situat la circa 14km de Obîrșia Lotrului. Spre vest pe o potecă de culme pe Muntele Cărbunele se merge spre Coasta Pitresei, drum care va duce, urmărind versantul de nord pe o potecă marcată la Lacul Gîlcescu. De aici drumul poate fi continuat spre cabana Rusu spre Petroșani sau spre Obîrșia Lotrului pe trasee marcate.

2. Curmătura Oltețului – Petrimanu – Barajul de la Galbenul – Costa Bengăi – Muntele Ștefanu – Obîrșia Lotrului, 7- 8 ore de mers.

Coborârea spre Latorița se face pe șoseaua Polovragi – Pietrimanul. După o oră de mers se ajunge la Colonia Pietrimanu unde se pot vizita barajul, galeriile de aducțiune ale captărilor din sud și galeriile de fugă către hidrocentrala de la Ciunget. Se poate merge apoi la barajul al-II-lea de pe Latorița spre amonte cștre punctul numit Galbenul. Spre vest poate admirată valea glaciară a Latoriței până la barajul de la Galbenul unde se înaintează 7 – 800m spre vest pe versantul nordic pe un fost drum de tractoare de unde începe ascensiunea spre Munții Latoriței, pe o culme care ne duce după o oră de urcuș la “drumul strategic”(o șosea derivată din drumul Novaci Sugag din muntele Ștefanul spre Ciunget). La intersectarea șoselei care se face în apropierea unui canton silvic se pornește spre vest până la șoseaua Novaci – Sugag spre Obîrșia Lotrului unde drumul coboară în serpentine, care pot fi tăiate pe scurtătură. După atingerea cursului Lotrului șoseaua coboară ușor spre punctul numit Obîrșia, de aici se poate continua drumul spre Sebeș și Voineasa.

3. Curmătura Oltețului – Petrimanu – Ciunget – Gura Latoriței – Voineasa sau Brezoi.

Acest traseu se poate parcurge în întregime cu mijloace auto. Pot fi vizitate barajele de pe Latorița, ga1eriile de aducțiune, hidrocentrala de la Ciunget etc.

4. Curmătura Oltețului – Vf. Nedei – Beleoaia – Plesa – Valea Verde Polovragi, 6 – 7 ore de mers.

Pe o potecă de munte, din Curmătura Oltețului drumul conduce spre Muchia lui Maxim, după 30 minute de mers, înconjurăm vf. Muchia Mare si ajungem la Șeaua Tucinului, poteca continuă drumul spre est traversând vf. Turcinul, Șeaua Zănoaga Turcinului până la înșeuarea Negovanul-Huluzu, poteca continuă pe dreapta până la vf. Nedei pe podul Beleoaia la peste 2100m, după care poteca coboară spre plaiul Polovragilor apucând spre dreapta culmii Corsorului și a Plesei.După 2 ore de mers poteca intră în zona forestieră și ajunge la Poiana Ascunsă, de aici continuă pe versantul din dreapta culmii Stînișorii spre Valea Seacă pe șoseaua forestieră Polovragi la 6km.

Propuneri de amenajare și dezvoltare a zonei carstice Sohodol – Runcu

Valea Sohodolului beneficiază de un cadru natural de mare valoare peisagistică și de un climat de crutare. Distanța redusă față de Tîrgu-Jiu (25km) favorizează accesul și o impune ca importantă destinație pentru petrecerea unui sejur sau la sfârșit de săptămână. Completarea dotărilor turistice și amenajarea unei baze de agrement permite dezvoltarea unui complex turistic pentru odihnă și recreere de mare atractivitate, respectiv un sat de vacanță. Acest sat de vacanță se poate dezvolta odată cu soluționarea alimentării cu apă a orașului Tîrgu-Jiu și renunțarea la sursa Runcu – Sohodol.

Pentru dezvoltarea structurilor turistice și alimentație avem în vedere următoarele: construirea unui sat de vacanță cu circa 100 – 120 locuri în cabane și bungalow-uri și 160- 200 locuri în restaurant și beruri de zi; modernizarea căsuțelor actuale (circa 40 locuri); amenajarea unui teren de compare în corturi (40- 50 locuri); modernizarea și extinderea restaurantului existent la 120 locuri pentru circuit deschis; rea1izarea la ieșirea din zona carstică a unei cabane cu 50- 60 locuri, care să dispună de apă potabilă, curent electric și canalizare, împreună cu o unitate de alimentație amenajată într-una din grotele existente. Este posibilă chiar și construirea unui minihotel cu toate serviciile asigurate.

Amenajarea pentru agrement și sport trebuie concretizată prin realizarea următoarelor dotări: terenuri de sport polifuncționale (tenis -volei – baschet), teren de tenis din beton, estradă în aer liber cu o tribună acoperită cu o copertină demontabilă; puncte de belvedere cu foișoare pentru odihnă. Construirea unui pavilion pentru agrement care să cuprindă săli de jocuri electronice, popicărie, mese de tenis și biliard, discotecă, saună, sală de gimnastică, etc.

Refacerea lacului, a luciului de apă și dotarea cu hidrobiciclete, bărci, amenajarea unei insule în mijlocul lacului, iluminată, ca un punct de relaxare, refacerea debarcaderului. Amenajarea unor zone pentru pescuit sportiv și pentru vanătoare.

Se mai impune amenajarea unui muzeu într-o grotă din zona “Nărilor” în care sâ fie expuse obiecte de muncă, de cult, de artă, descoperite în zonele învecinate Cheilor Sohodolului.

Ca infrastructură sunt necesare alei pietonale, modernizarea drumului de acces, parcare de 500 mp, rezolvarea problemei de alimentare cu energie electrică și studierea posibilităților de alimentare cu gaze. Este necesară construirea unui punct de comunicații.

Posibilități de dezvoltare și amenajare a zonei

Valea Mare – Motru

Lacul Valea Mare format pe râul Motru, situat la distanțe relativ redusefață de bazinele carbonifere Motru (53km), Jilț (55km) și Rovinari

(53km) ca și de Tîrgu-Jiu (57km) și ușor accesibil pe drumuri modernizate, prin cadrul natural atractiv (peisajul calcaros de inare frumusețe) și oglinda de apâ ar putea constitui un punct de atracție pentru turiști dar și pentru populația din aceste centre miniere și urbane în vederea petrecerii timpului liber la sfârșitul sâptămânii. Excursii1e în împrejurimi, cunoașterea fenomenelor carstice, mai a1es a peșterilor din zona Cloșani – Motru Sec, pescuitul, înotul și plimbările de agrement pe lac, practicarea sporturilor, a drumețiilor către diferitele puncte de interes turistic sunt câteva din posibilitățile de destindere și recreere ce le poate oferi regiunea în condițiile unei amenajări corespunzâtoare pentru odihnă si agrement. În acest sens propunerile noastre vizează amenajarea unui complex turistic modern care sâ dispună de utilități ca: câi de acces moderne, stații fixe de comunicații, alimentare cu energie electricâ, alimentare cu apâ, canalizare și de unele construcții aferente (cabane, căsuțe).

Pentru amenajarea structurilor de primire avem în vedere realizarea unui sat de vacanță cu 140 locuri, din care 40 locuri în două cabane și 4 bungalow-uri și 100 locuri în vile pe fundația actualâ și în apropiere, pe locul câsuțelor necorespunzătoare. Cabanele actuale vor fi modernizate. Pentru alimentație se are în vedere construirea unui restaurant, a unui fastfood, precum și a unui bar de zi și a unei unități comerciale. Se poate amenaja și o platformâ pentru campare de 20- 40 locuri.

Pe lângă acestea se are în vedere construirea unei mansarde deasupra localului de alimentație publică existent, renovarea localului, aducerea și montarea cabanei de la Câmpu Mare cu 8 locuri de cazare pe fundația existentă. Renovarea celor două cabane și a căsuțelor de tip camping este unul din obiectivele ce trebuie avute în vedere.

Pentru dezvoltarea structurilor turistice pentru agrement și sport este necesară amenajarea lacului Valea Mare pentru practicarea sporturilor nautice. Se are în vedere construirea unui debarcader sau ponton pe flotori, achiziționarea a două bărci cu motor, bărci cu rame, hidrobiciclete și echipament adecvat sporturilor nautice, precum și dotarea cu un vaporaș de 20- 30 locuri pentru croazieră pe lac.

Trebuie construit un ștrand cu dimensiuni de 18 x 8 m dotat cu un chioșc pentru închirierea materialelor. De asemenea pot fi amenajate puncte pentru practicarea pescuitului sportiv și a unui babyski pe bandă de cauciuc pentru schiuri cu rotile.

Este necesară construirea unui complex sportiv cu terenuri multifuncționale de tenis, volei, baschet, handbal, fotbal, etc. De asemenea trebuie amenajat un pavilion pentru agrement care să cuprindă săli de jocuri electronice, popice, mese de tenis și biliard, amenajarea unei discoteci legată de restaurant precum și a unui bar de zi.

Ca infrastructură este necesară amenajarea drumului județean între Cloșani și Valea Mare (5km), amenajarea unor alei pietonale și a unei parcări de circa 400mp în apropierea structurilor de primire. Complexul turistic trebuie să beneficieze de canalizare, alimentare cu apă, precum și un post de comunicație. Este necesară balizarea lacului din apropierea centralei electrice.

C A P I T O L U L V

PIATA TURISTICA MONTANA IN OLTENIA DE NORD

Dezvoltarea rapida a turismul montan a dus la constituirea acestuia intr-o piata, in sensul economic al termenului, care devine din ce in ce mai importanta in economia nationala a unui numra tot mai mare de tari si in schimburile internationale.

Piata turistica reprezinta sfera economica in care produsul turistic apare sub forma ofertei, iar nevoia turistica sub forma cererii. Putem defini piata turistica drept sfera de confruntare a ofertei cu cererea si in care se finalizeaza tranzactii prin intermediul actelor de vinzare-cumparare. Piata turistica cuprinde cele doua laturi corelative, oferta si cererea, care prezinta insa anumite particularitati, ce determina caracteristici functionale specifice.

Trebuie de la inceput precizat ca piata turistica montana are un continut complex, rezultat din faptul ca oferta si cererea vizeaza concomitent atit serviciile cit si marfurile solicitate de turist, intr-o gama mai mult sau mai putin diversificata.

Cercetarea pietei turistice montane ofera o gama larga de informatii complete care pot servi la studierea elementelor ei.

Asigurind culegerea sistematica si analiza actiunilor, faptelor si atitudinilor legate in mod direct sau indirect de activitatea turistica montana, cercetarea pietei face posibila evaluarea relatiilor independente si a dependentelor , furnizind elemente pentru fundamentarea politicii turistice.

Studierea pietei turistice montane permite cunoastere in amanuntime a obiceiurilor turistilor, felului lor de a voiaja, a mijloacelor de transport pe care le utilizeaza, locurilor unde poposesc, a masurii in care apreciaza excursiile din locurile lor de vilegiatura, etc.

Prin urmare, studiul pietei ofera informatii asupra opiniilor si preferintelor turistilor, ofera un inventar al lucrurilor care plac sau displac turistilor.

5.1. Oferta turistica in judetul Gorj

Muntii Paring si Vilcan concentreaza un potential turistic natural bogat, dat de fiferentele de de altitudine, de structura geologica, de complexitatea proceselor morfologice, precum si de influenta pe care o exercita asupra celorlalte componente naturale.

Practic, aceste masive montane sunt atractive din punct de vedere turistic si permit preacticarea sporturilor de iarna, alpinismului, speoturismului, pescuitului si vinatorii sportive, datorita urmatoarelor particularitati: sunt usor accesibili, dispun de o retea de vai longitudinale si transversale, de pasuri si trecatori care au favorizat construirea unor drumuri moderne sau forestiere, au altitudini relativ reduse.

Varietatea si frumusetea peisajului montan cu pajisti alpine, paduri de fag, stejar si brad, cu lacuri, vai glaciare, cu iezere mari, custuri si morene, cu forme carstice in pesterile Closani, Gura-Plaiului, Pestera Muierii si Polovragi, admirabilele chei ale Sohodolului si frumoasele serpentine de la Dobrita si Rinca, stirnesc interesul unui mare numar de turisti.

In localitatile din judetul Gorj nu se poate vorbi de o baza de agrement care sa satisfaca necesitatile pentru recreerea populatiei locale si turistilor.

Punctele sau complexele turistice din zona montana (Sohodol, Rinca etc.) nu au o baza materiala pentru agrement, exceptind cele 2-3 pirtii de schi amenajate aflate in statiunea Rinca. Aceasta statiune, prin pozitia ei altitudinala 1600 m, dispune de factori bioclimaterici cu mare valoare terapeutica, valorificarea lor necesitind dotarea cu instalatii si echipamente adecvate.

Factori naturali de cura : bioclimat montan, tonic, stimulent, caractrerizat printr-o presiune atmosferica joasa, aer curat lipsit de praf si bogat in radiatii ultraviolete.

Indicatiile curei climatice : stare de debilitate, surmenaj fizic si intelectual, convalescenta cu stare generala buna, nevroza astenica.

In comparatie cu amplificarea dezvoltarii zonelor turistice, a statiunilor de sporturi de iarna, din tara noastra ce detin o pondere insemnata din potentialul turistic si dotarile aferente pentru valorificarea acestuia, in judetul nostru se contureaza lipsa de adaptabilitate a ofertelor zonelor turistice montane care constituie cauzele scaderii sosirilor de turisti.

Alte cauze ale diminuarii activitatii turistice montane sunt:

lipsa animatiei in unitatile de cazare si alimentatie publica;

numarul redus sau inexistenta localurilor de noapte;

gama redusa a dotarilor de agrement;

numarul insuficient de instalatii detransport pe cablu;

– domeniul schiabil amenajat in prezent este insuficient datorita si unor restrictii la nivel judetean privind defrisarile in zona montana;

– caliatatea precara a pirtiilor de schi datorita in parte si insuficientei cantitative a masinilor de batut zapada;

gama sortimentala saracacioasa in ce priveste echipamentul de schi ( bocamci, legaturi, schiuri etc.).

Problemele legate de degradarea mediului si a resurselor turistice se constata si in statiunea montana Rinca, unde presiunea circulatiei turistice interne in internationale duce la degradarea padurilor, pirtiilor de schi, infrastructurii si la scaderea calitatii serviciilor .

Unele unitati industriale din Gorj amplasate in apropierea zonei montane polueaza aceasta zona de un pitoresc deosebit.

5.2. Oferta turistica a judetului Mehedinti

Valorificarea superioara a potentialului turistic din zona Mehediti are ca scop fundamental largirea in perspectiva, a posibilitatilor de recreere si educatie a populatiei prin atragerea in circuitul turistic intern a unui spatiu geografic ce poate oferi numeroase posibilitati de agrement, destindere, cunoastere si refacere a sanatatii, iar ca scop derivat, obtinerea unor rezultate economice avantajoase, ca urmare a unui nivel satisfacator al circulatiei turistice – in acest sens punindu-se un accent deosebit pe stimularea turismului international. De asemesea, modelarea organizata a cadrului natural, prin rnijloace specifice, de catre industria turisrnului, va scoate in evidenta si mai mult elernentele valoroase ale peisajului, fapt ce confera, un plus de dinainisrn si frumusete teritoriului.

Amenajarea turistica a zonei nu poate fi conceputa decit printr-o abordare globala, sistematica, iar luarea unor decizii pentru efectuarea unor investitii in zona nu se face decit in strinsa corelare si conditionat de rezolvarea a doua probleme importante – accesibilitatea circulatiei in zona de frontiera si drumurile de acces la obiectivele turistice.

Municipiul Drobeta Turnu Severin are ca principala functie turistica pe cea de difuzare a turistilor pe tot teritoriul, atit pentru turismul de tranzit, cit si pentru turismul de circulatie. Aceasta functie turistica se bazeaza, in prirnul rind, pe considerentele naturale ale amplasarii sale pe artera rutiera principala ce strabate zona, fiind totodata orasul cel mai apropiat de barajul de la Gura Vaii si de insula Simian, doua obiective turistice importante. Se remarca insa faptul ca numai prin accentuarea functiei de centru de difuzare turistica a municipiului se va putea realiza o circulatie turistica mult mai mare decit cea actuala.

O asemnea intensificare a circulatiei turistice nu se poate obtine decit printr-o ampla actiune de sporire a ofertei turistice, prin amenajarea punctelor de interes turistic, asociata cu intensificarea activitatii de propaganda turistica in zona, conditii de baza pentru atragerea turistilor.

Dezvoltarea dotarilor cu caracter urbanistic, cultural-sportiv, etc ale municipiului Drobeta Turnu Severin va favoriza turismul intrucit aceste dotari, vor putea constitui importante cai de agrementare a sejurului petrecut de unii turisti in municipiu.

In legatura cu punctele de interes turistic din municipiul Drobeta Turnu Severin este necesar sa se ia masuri care sa duca la cresterea numarului de vizitatori si la satisfacerea cerintelor acestora.

Pentru accesul spre insula Simian pot fi puse la dispozitia turistilor vase cu program pentru parcurgerea traseului port Drobeta Turnu Severin — Insula Simian si retur; pentru comuna Simian care constituie al doilea punct de plecare de pe mal spre insula se poate organiza traversarea bratului Dunarii cu barci cu visle reinviindu-se astfel o practica pitoreasca din fosta insula Ada Kaleh. Punctul de imbarcare trebuie semnalizat pe drumul E 94.

Insula Golu‚ situata la mica distanta in aval de baraj, in prezent reprezinta un element negativ in peisajul zonei deoarece acopera partial, perspectiva asupra barajului.

Orasul Orsova poate avea ca principala functiune pe cea turistica prin difuzarea turistilor in tot teritoriul mai ales spre Cazanele Dunarii atit pentru turistii in tranzit, cit si pentru cei care participa la vizitarea obiectivelor din zona. Ca in cazul Muncipiului Drobeta Turnu Severin, aceasta functie turistica deriva in mod natural din amplasamentul orasului in raport cu rnagistrala de circulatie si obiectivele turistice. Trebuie astfel sa se ia rnasuri pentru intensificarea circulatiei turistice in oras. Lipsa obiectivelor turistice arhitectonice sau culturale din oras este suplinita de pozitia sa. Vilele construite se intind pe culmile ce coboara spre apele Dunarii care aici patrund adinc pe Valea Cernei.

Inaltimile care inchid Golful Orsovei se aseamana cu un vast anfiteatru ce adaposteste asezarea, conferindu-i un clirnat mai dulce. De sus, privelisti de neuitat te poarta asupra orasului cu micul sau port de vis-a-vis, continuindu-se spre est cu drumul fermecator spre Drobeta Turnu Severin ‚ punctat de numeroase viaducte, sau pina dincolo de Dunare, spre pitoresti localitati de pe rnalul Iugoslav. In cadrul acestor conditii favorabile este firesc ca dezvoltarea turismului in orasul Orsova sa aiba ca linie directoare ideea retinerii turistilor in oras, fie pentru 1-2 zile, pentru vizitarea obiectivelor turistice din apropiere, in primul rind rezervatia Cazanele Dunarii, Ciucarul Mare, Pestera Ponicova, Vaile Mraconiei si Dubova sau golfurile Gratca, Mosna Mare, Mosna Mica, Dilboca, fie pentru sejururi mai lungi pentru odihna sau pentru practicarea sporturilor nautice si a pescuitului sportiv.

Practicarea sporturilor nautice ca principala activitate legata de turism in orasul Orsova, ar putea utiliza baza nautica existenta – hangare, pontoane, ambarcatiuni. Pentru largirea domentuiui activitatii sportive este necesara utilizarea tuturor dotarilor sportive ale orasului de catre turisti si construirea a o serie de terenuri de tenis, etc.

Orasul Orsova poate oferi turistiior vizitarea unui interesant obiectiv turistic cu caracter de unicat; remorcherul „Vaskapu”. Acest vas, a fost utilizat pentru tractiunea convoaielor in sectoarele mai grele ale defileului fiind dotat cu un mecanism special in acest scop. Originalitatea sa, precum si faptul ca este unicul vas de acest tip din Europa impun transferarea sa in patrimoniul Muzeului Judetean si amenajarea lui in acest scop.

Pentru a se putea vizita Cazanele Dunarii si golfurile dintre Orsova si Drobeta Turnu Severin trebuie ca portul Orsova sa aiba in dotare o gama variata de vase, dintre care unele cu program fix de circulatie iar altele, cu capacitati mai mici, sa poata fi inchiriate, la cerere pentru diferite trasee, inclusiv pentru agrement, pescuit sportiv,etc. spre golfurile Gratca, Mosna Mare, Mosna Mica, Dilboca, etc.

Baile Herculane – valoarea deosebita a ansamblului de factori naturali pentru cura, alaturi de cei peisagistici, a facut ca statiunea sa faca obiectul unor studii care sa duca la o valorifcare cit mai eficienta din punct de vedere al economieie turismului. Pentru ca aceasta statiune sa-si poata indeplini vocatia reala in cadrul turismului rornanesc, iar exploatarea ei sa se faca la nivel economic superior, se impune o amenajare turistica superioara fata de cea actuala si adoptarea de masuri care sa puna in fapte aceasta conceptie de aznenajare.

O prlma masura este modernizarea la un grad de confort ridicat – lux, categoria I a tuturor cladirilor de cazare din statiune, respectindu-se fidel arhitectura specifica. O alta masura este inlocuirea cantinelor prin restaurante de nivel superior astfel incit sa se creeze o atmosfera cit mai placuta pentru turistii sositi aici la odihna sau tratament. Tinind seama de sejurul prelungit pentru tratament, este necesara dotarea pe scara larga, cu mijloace de agrement – inclusiv o telegondola spre virful Domogled sau alt virf cu perspectiva – dotari diverse in lungul Vaii Cernei, pe platoul Coroni, pentru ca turistul sa-si petreaca cit mai placut si util timpul liber.

Cazanele Dunarii – reprezinta cel mai spectaculos obiectiv turistic din zona, constituind un unicat nu numai pe plan national dar si European. Privit in perspectiva, aici trebuie avute in vedere o serie de considerente care sa vina in sprijinul unei dezvoltari mai eficiente a turismului din regiunea respectiva.

Pe Ciucarul Mare trebuiesc amenajate alei de circulatie pietonala de la centrul civic al comunei Dubova pina la platou, la punctul de priveliste spre Cazanele Mici.

C A P I T O L U L VI

STUDIU DE CAZ PRIVIND AMENAJAREA TERITORIULUI

IN AREALUL NOVACI – RINCA

Complexitatea activitatii de turism montan, diversitatea factorilor ce conditioneaza si definesc potentialul turistic al arealului Novaci – Rinca permit elaborarea unei metodologii detailate de amenajare si dezvoltare a bazei tehnico-materiale si a domeniului schiabil valatbile pentru toate gradele de activitati.

In acest sens, trebuie sa se cunoasca urmatoarele:

a) sa se inventarieze patrimoniul turistic al acestui areal incepind cu factorii naturali favorizanti si teminand cu elementele de infrastructura ( caile de acces in zona, asigurarea cu utilitati etc.).

b) sa se analizeze dinamica circulatiei turistice montane.

c) sa se analizeze baza tehnico-materiala si domeniul schiabil existent.

In vederea amenajarii acestui areal sa tinut cont ca, localitatea Novaci poate constitui un important punct de popas si totodata un centru de dispersie a turistilor spre statiunea Rinca, Obirsia Lotrului etc.

O atentie mai mare se acorda statiunii Rinca, iar pentru amenajarea ei sa tinut cont ca principalele motivatii sunt practicarea sporturilor de iarna ( indeosebi schiul ) si drumetiile montane.

In acest sens, principalul element de atractivitate oferit de cadrul natural este existenta masivului muntos Paring, care se prezinta ca un Iant prelung, marcat prin varfuri ce depasesc inaltimi de peste 15O0 m ajungind pana la 2500 m (vf.Paringul Mare 2519 m).

Intre aceste varfuri se afla o serie de lacuri, circuri glaciare ce pot constitui tot atatea obiective turistice pentru drumetii cu trasee bine marcate.

6.1. Posibilitati de amenajare a arealului Novaci- Rinca

6.1.1. ModaIitati de amenajare a localitatii Novaci

Localitatea Novaci, situata pe cursul rilui Gilort, pe DN 76 ‚ se remarca prin potentialul sau turistic deosebit de valoros ce favorizeaza desfasurarea de activitati turistice pe tot parcursul anului.

Principalele elemente de atractie a acestuia sunt altitudinea de circa 450 m, situata la poalele muntilor Paring ceea ce asigura conditii climatice proprii zonelor montane ( veri racoroase cu multe zile senine si precipitatii reduse si ierni mai lungi, nu prea geroase, dar cu mare abundenta de preciptatii sub forma de zapada ce se asterne in straturi cu o grosime de 40-60 cm, persistente anual pe pantele nordice circa 5 luni ), cadrul natural pitoresc, nepoluat, cu peisaje cu efecte sedative, aer puternic ozonat, gospodarii taranesti ( bine organizate), cu case cu arhitectura specifica zonei de munte sau constructii noi cu dotari utilitare moderne, elemente etnofolclorice traditionale si monumente de arhitectura.

Functiuni turistice

Considerentele mentionate stabilesc pentru orasul Novaci urmatoarele functiuni turistice:

– turism de tranzit: localitatea putand constitui un punct de popas pentru turistii aflati in tranzit spre Rinca sau in circuitele turistice de vizitare a zonei studiate; 45 km de Tg-Jiu, 60 km de Rm. Valcea si 255 km de Bucuresti.

– Sejur pentru odihna si recreere, pentru care exista conditii deosebite atat vara, cat si iarna.

– la premisele care favorizeaza actiuni in timpul verii rezultatele din prezentarea potentialului turistic al localitatii, se adauga faptul ca novacenii constituie un important centru de dispersie a turistilor spre valoroase atractii turistice al muntilor Paring ( de aici pornesc drumuri spre statiunea Rinca, Obarsia Lotrului, Valea Oltetului, Pestera Polovragi, Pestera Muierii, versantii Papusa – Masivul Paringul Mare, lacul glaciar GaIcescu etc.).

Toate acestea reclama necesitatea realizarii unei structuri de primire de tip hotel si motel ( circa 60-80 de locuri si 80-100 locuri alimentatie ) care sa sprijine circulatia turistica in/dinspre Rinca.

Spatiul de primire poate fi utiIizat nu numai pentru tranzit, ci si pentru sejur, numeroasele obiective din imprejurimi constituind atractii turistice importante.

6.1.2. Amenajarea caiIor de comunicatie

Pentru accesul in zona se propune mentinerea celor 2 cai de comunicatie mentiontate mai sus ( DN 67 si drumul forestier ) care propun a fi modernizate cu beton intr-o etapa de maxima urgenta.

Pentru circulatia interioara la cei 2,3 km de drumuri existente sunt propuse noi drumuri care sa asigure accesul la fiecare amplasament in parte cu un fir de circulatie de 3,5 km si lungimea de 3,5 km, acostamente de cate 1 m sau cu 2 fire de circulatie de 5,5 m.

Sistemul rutier propus este din macadam penetrat. Prin amenajarea drumurilor interioare noi de 3,85 km, lungimea acestora va aiunge la 6,15 km.

Parcaje si garaje

Pentru constructiile existente si propuse de cazare colectiva, au fost prevazute parcaje pe platforme descoperite sau partial acoperite in dreptul fiecarei incinte, suprafetele respective fiind dimensionate corespunzator capacitatilor de cazare.

Pentru casele de vacanta, parcajele si garajele se vor asigura individual.

6.1.3.Amenajarea echiparii edilitare

a) alimentarea cu apa

Statiunea Rinca va avea in viitor un debit zilnic, dupa calculul cerintei de apa maxim de 9 l/sec. Acest debit va fi luat din conducta de aductiune de la izvorul Tidvele care transporta un debit de 30 l/sec. Tot ansamblul de alimentare al statiunii Rinca functioneaza gravitational.

De la rezervorul care este amplasat la o cota dominanta conductele de distributie cu o lungime de 5 m ating si alimenteaza cu apa toti consumatorii din aceasta zona.

Pe conducta se vor monta hidranti de incendiu din 100 in 100 m.

b) Canalizarea menajera

Se va rezolva in felul urmator:

– partea centrala asezata de-a lungul drumului Dn 67C precum si partea de vest a statiunii Rinca vor fi prinse la o retea de canalizare menajera cu Dn 300 mm cu camine de rupere de panta.

– partea de rasarit, cu cadere spre paraul Galben se va rezolva printr- o retea de canalizare cu Dn 300 mm a caror ape uzate menajere vor fi preluate de 3 fose septice in partea de aval a amplasamentului.

Cele propuse mai sus se vor putea extinde in functie de amploarea menajarii si dezvoltarii statiunii.

c) alimentarea cu energie electrica

In aceasta zona exista posturi de transformare legate in bucla prin linie electrica de medie tensiure care urmeaza in teren subteran caile de circulatie.

Posturile de transformare sunt de tip PCZ independente in cabine de zi.

Posturile de transformare vor fi cuplate in constructiile propuse sau amenajate la parterul cladirilor.

Iluminatul exterior se va realiza cu corpuri de ilumirat protejate contra picaturilor de ploaie.

Iluminatul se va realiza cu corpuri de iluminat fluorescent iar grupurile sanitare si in spatiile unde nu se lucreaza ( hoteluri, casa scarii ) iluminatul poate fi incandescent.

d) Telecomunicatii

In proiectele aplicate se vor prevedea circuite telefonice. Pentru conectarea la sistemul de comunicatii se propune pozarea unui cablu telefonic subteran din localitatea Novaci pana la centrala telefonica propusa.

De la centrala telefonica, racordata la sistemul telefonic interurban se poate trece la realizarea bransamentelor telefonice pentru obiectivele propuse.

e) Alimentarea cu gaze

ln vederea asigurarii unui confort sporit in statiunea montana Rinca este oportuna alimentarea cu gaze a obiectivelor propuse. In acest sens gazele vor fi folosite pentru prepararea hranei si incalzirea spatiilor de primire.

Asigurarea incalzirii spatiilor de primire a ohiectivelor in care se desfasoara diverse activitati sportive si de afaceri se face prin asigurarea agentului termic in microcentrale proprii; microcentralele utilizind gazele naturale.

Conducta de gaze de presiune medie ce va alimenta statiunea Rinca se va racorda in centrul localitatii Novaci. Aceasta conducta de presiune medie ce strabate localitatea Novaci, poate asigura racordarea statiunii Rinca cu un debit estimativ la 1500 Nmc/h.

f) Sistematizarea pe verticala

Datorita diferentelot mari de nivel ale terenului natural din perimetrul studiat sunt necesare o serie de masuri:

– declinatii acceptabile pentru accese locale la constructii;

– scurgerea apelor de suprafata in mod continuu;

– un ansamblu cat mai coerent de strazi corsabile, trotuare, alei pietonale, parcaje etc., realizate in plan si pe verticala, in conditii de eficienta estetica si economica.

6.1.4. Propuneri de amenajare a statiunii Rinca pentru sporturi de iarna

Complexul turistic Rinca beneficiaza de un cadru natural alpin, de mare pitoresc ( peisaj, relief glaciar, culmi de peste 2000 m de pe care se deschid panorame dintre cele mai spectaculoase spre ariile limitrofe ) si domenii schiabile extinse.

Dotarile actuale sunt insuficiente si necorespunzatoare ca dotare si confort, pentru practicarea unui turism montan competitiv.

Conditiile naturale permit amenajarea unei statiuni turistice montane pentru odihna si mai ales pentru sportul de iarna de interes national si international.

Apreciind ca promitator potentialul zonei, atat pentru schiul pe pista ( alpin ), cat mai ales pertru schiul de fond, dar in acelasi tinp si pentru drumetii montane si recreere, specialistii de la SECTRA-INFRASTRUCTURES – liderii mondiali in amenajarea teritotriului montan, fac o serie de propuneri de amenajare ( inclusiv pentru instalatii sportive ) dar numai cu conditia realizarii prealabile a caii de acces.

Pentru viabilitatea zonei si transformarea acesteia intr-o statiune de sporturi de iarna de interes national si international, specialistii francezi recomanda cel putin 2 etape de parcurs.

Pentru inceput, dezvoltarea sa se faca in imediata apropiere a actualei zone turistice – colina care domina zona ce a facut obiectul amenajarii urbanistice cu amenajari si echipamente pentru incepatori si schi fond care sa ofere schioriIor o diversitate de planuri de expunere si peisaje, dar si grade de dificultate diferite, acestea completate cu aparate de transport pe cablu de mare capacitate.

ln mod curent, pentru prima etapa se prevede realizarea unui numar de 11 partii de schi cu lungimi cuprinse intre 600-1500 m, diferentiate de nivel cuprinse intre 55-355 m, cu pante medii cuprinse intre 9% si 35%.

Aceste piste vor fi puse in valoare de 5 instalatii de transport pe cablu de mare capacitate ( 3 de tip telecabina si 2 de tip teleschi ) cu lungimi intre 560 m si 1350 m .

De mentionat ca in cele 11 piste ale acestei etape se propune mentinerea celor existente situate pe Cornesul Mare care au un domeniu sctiabil de 600 m si a instalatiei de teleschi ce functioneaza deja.

Pentru viitor se considera ca o extindere a domeniului schiabil ar putea fi posibila catre inaltimile situate in zona de nord a statiunii, pastrind legaturile cu zora de baza si care sa evite orice risc de izolare a clientelei intr-un teritoriu foarte extins.

Pentru a doua etapa se prevede in mod concret realizarea unui numar de 8 piste cu lungimi, diferite de nivel, pante mult mai mari decat acele din prima etapa, ceea ce le confera un grad sporit de dificultate si de aici un interes mai mare pentru performanta.

Aceste 8 piste pentru schi alpin vor fi asigurate cu 4 instalatii de transport pe cablu de mare capacitate.

Tot in aceasta etapa este prevazuta amerajarea unui culoar pentru schi fond de performanta, situat la sud de statiune si de pista de schi existenta, cu o lumgime de circa 9 km si desfasurata la cota 1400-1500 m.

6.1.5. Posibilitati de amenajare a domeniului schiabil

Intrucit prircipala motivatie turistica o reprezinta agrementul si in mod special schiul se impune amenajarea prioritara acestei zone din per-spectiva acestei forme de agrement.

Studiile tehnico-economice realizate asupra resurselor turistice din acest areal si indeosebi asupra domeniului schiabil, materie prima pentru turismul hibernal, au scos in evidenta urmatoarele:

existenta unui domeniu schiabil de mare extindere ce permite o ampla valorificare in turismul sporturilor de iarna;

amenajarea si valorificarea pe etape a domeniului schiabil si a resurselor montane aferente;

date fiind investitiile mari si durata realizarii lor ( studii, proiecte, executie )‚ prina etapa se deruleaza pana la sfarsitul acestui secol;

cuprinderea in circuitul turistic in domeniul schiabil se va face in urma studiului de fezabilitate, de marketing si in conditiile evitarii unor defrisari mari;

amenajarea domeniului schiabil se va realiza in contextul protejarii mediului inconjurator si ai resurselor turistice.

Specialistii de la firna franceza SECTRA, studiind oportunitatea dezvoltarii sporturilor de iarna in imprejurmile statiunii Rinca, au emis unele propuneri, unele realizabile,privind amenajarea domeniului schabil.

Amerajarea de pirtii de schi

Prin utilizarea intregului domeniu schiabil, in munti Paring se pot amenaja circa 19 partii de schi de dificultati diferite, dar destinate cu precadere turismului si anume: cu grad de dificultate redus, mediu, mare si de performanta sportiva.

Partiile de schi insumeaza 11900 m lungime si o diferenta de nivel ( insumata) de 2385 m.

Partiile de schi se desfasoara intre 1400-2200 m, fiind de regula situate la altitudini favorabile mentinerii stratului de zapada pe o perioada mare de timp.

Amenajarea pirtiilor de schi este relativ usoara, fiind necesare unele nivelari si taluzari, etc.

Conditiile de amenajare a domeniului schiabil

In afara volumului si calitatii domeniului schiabil, si altor resurse turistice care permit o valorificare optima in turism, aceasta din urma, este conditonata si de alte elemente, dupa cum vom arata.

Pozitia geoarafica

Domeniul schiabil din muntii Paring are o pozitie favorabila fata de principalele fluxuri turistice nationale si internationale.

Statiunea turistica Rinca dispune de un cadru natural de mare pitoresc si cu multiple posibilitati de recreere, de la drumetii montane, contetaplare, si pana la alpinism si sporturi de iarna.

Apropierea de valoroasele zone turistice ( Navaci, Baia de Fier, Polovragi, etc.) este benefica pentru canalizarea unor fluxuri turistice interne sau internationale spre aceasta arie montana, dar si pentru realizarea unor programe optionale adresate turistilor din aceasta statiune.

b) Cererea pentru schi

Studiile arata ca, in tarile alpine, acestea din urma constituie principala motivatie pentru vacantele de iarna, irtre 50% – 70% din turistii existenti in statiunile de iarna, motivindu-si prezenta prin practicarea schiului, potrivi inregistrariior si investigatiiior efectuate de specialistii si expertii in domeniu, piata cererii insuma in anii '90 circa 75 miliaane de schiori, estimandu-se, in a doua parte a deceniului, cifra de 100 milioane schiori.

O concluzie finala ce se desprinde : – necesitatea amenajarii intregii zone montane Rinca in vederea asigurarii practicarii unui turism montan modern, civilizat cu posibilitati de agrement montan

Infrastructura tehnica

Toate domeniile schiabile dispun in arealul lor de alimentare cu energie electrica iar pe plan local se poate realiza alimentarea cu apa potabila si menajera.

In toate situatiile sunt necesare lucrari de infrastructura generala si dotari tehnico-edilitare, inclusiv de protejare si conservare a mediului.

Principii generale de anenajare a domeniului schiabil din statiunea turistica Rinca

Obiectivele propuse pentru amenaiare

Pentru elaborarea planurilor, s-a tinut cont de urmatoarele obiective:

utilizarea instalatiilor existente;

stabilirea unui echilibru intre pistele cu grad mic de dificultate si cele dificile, pentru a putea satisface o clientela variata sau familiala;

omogenitatea fiecarei piste in ceea ce priveste dificuitatile ei;

securitatea;

realizarea citorva piste „sportive”‚ pe care sa poata fi organizate concursuri nationale si internationale.

Accesul la domeniul schiabil

De mai multi ani se vorbeste despre constructia unei telecabine la Rinca care sa permita cresterea in mod considerabil a capacitatii de trarsport actuale. Aceasta investitie ar putea avea un important impact publicitar si ar spori faima acestei statiuni.

Totusi, trebuie atrasa atentia asupra urmatoarelor puncte:

constructia unei telecabine care transporta schiorii;

costul investitiei ;

alegerea traseului;

Deci trebuie sa se aiba in vedere un timp real de gandire inainte de a se lansa intr-o investitie costisitoare.

Probleme specifice privind schiul pentru incepatori

Schenmele de amenajare propuse permit oferirea unui numar mare de piste destnate unei clientele familiale sau putin curoscatoare.

Trebuie mentionat ca pista pentru incepatori trebuie sa se mentina permanert cind conditiile climatice permit acest lucru . Gestiunea acestei zone pentru incepatori ar putea sa fie asigurata de catre scolile de schi.S-ar putea incheia un contract pentru inretinerea instalatiilor si a pistelor intre scoliie de schii si societatea principala de gestiune si exploatare a statiunii turistice Rinca.

4). Domeniul pentru schi fond.

Exista pe platou un domeniu propice pentru schi fond, acest domeniu putand fi exploatat la maxim in faza de extirdere a celorlalte domenii schiabile din Rinca.

Totusi pe perioada lucrarilor de reamerajare se considera ca domeniul pertru schi fond ar putea fi exploatat mai ales la sfirsit de sezon atunci cind clientela traditionala isi micsoreaza numarul si zapada lipseste.

Specialistii francezi de la SECTRA apreciaza ca domeniul de schi fond existent pe platoul de la Rinca este cel mai mare din Europa Centrala si de Est putid fi exploatat din punct de vedere turistic ( organizarea de concursuri de tip Cupe europene si mondiale si chiar Olimpiade). Edificatoare in acest sens este evaluarea cartografica de catre specialisti.

6.1.5.2. Capacitatea mijloacelor de transport create

si descrierea acestora

Pentru a face sa functioneze statiunea Rinca in bune conditii si cu un anume impact publicitar se recomanda sa se utilizeze ultima generatie de telescaune cu clesti ficsi ( patru locuri).

Pe masura ce frecverta creste, mai pot fi adaugate scune suplimentare si intr-o faza uiterioara pentru a mari viteza de imbarcare ,pot fi prevazute covoare de imbarcare.

Telescaurul nr.1

Viteza telescaunului va fi de 2,65 m/sec. pertru un debit de 1800 schiori/h cu un singur covor de imbarcare. Acest telescaun de 2 locuri va fi conceput intr-o prima faza sa functioneze cu viteza de 2,25 m/sec. fara covor si cu un numar mai mic de scaune pentru un debit de 1000 schior/h. Lungmea lui va fi de 850 m iar denivelarea DH=200 m.

Telescaunul nr.2

Telescaunul fix, de 2 locuri, cu viteza de 2,25 m/sec pentru un debit de 2200 schiori/h poate fi echipat la inceput cu un numar mai mic de scaune pentru un debit de 1000 schiori/h, si va avea o lungime de 1350 m si o denivelare DH=300 m.

Telescaunul nr.4 si nr.6

Ca solutie de baza, s-a prevazut doua telescaune fixe de cite 4 locuri fiecare cu un debit relativ mic, care sa permita „ intoarcerea schiorilor „ care au frecventat sectoarele in care se vor afla teleschiurile.

Aceste telescaure vor putea fi realizate pentru a functiona cu viteza de 2,25 m/sec. atunci cand debitul va fi de 800 sch/h.

Lungimea telescaunului nr.4 va fi de 1200 m si DH=335 m.

Lungiinea telescaunulu nr.6 va fi 800 m si DH=2OO m.

Telescaunul nr.8

Acest telescaun de 3 locuri deserveste pistele foarte usoare, el urmand sa fie folosit de catre toate categoriiIe de schiori si, in special, de schiorii initiati, dar la inceput se poate realiza un telescaun fix de 4 locuri pentru un debit de 1000 sch/h.

Lungimea telescaunului va fi de 900 m si DH=300 m.

Teleschiurile nr.3, 5, 7

Aceste instalatii ofera posibilitatea practicarii unut schi pe o scara foarte larga, ele permitid schiorilor sa aprecieze in conditii de vreme buna spatiul pe care il ofera domeniile schiabile.

Lungimea teleschiurilor va fi:

— teleschiul nr. 3, lungime 560 m si DH=55 m;

— teleschiul nr. 5, lungime 600 m si DH=185 m;

— teleschiul nr.7, lungime 700 m si DH=300 m.

6.1.5.3Lucrari de (re)amenajare a pistelor

Se recomanda realizarea lucrararilor in urmatoarea ordine prioritara:

– instalarea barierelor de zapada pe pistele inalte;

– curatarea pietrelor de pe toate pistele;

– nivelarea anumitor piste si refacerea covorului vegetal;

– lucrari de terasamertt si reprofilarea pistelor existente;

– lucrari de terasament intre cota 1650 si 1900 m si refacerea covoruui vegetal:

– crearea de noi piste;

– marcarea pistelor si instalarea plaselor de sigurarta.

6.1.6. Modalitati de amenajare a statiunii Rinca

Fata de domeniul schiabil de mare valoare, de pozitia in arealul montan, ca si de functiunile pe care le va avea, pe actualul atmplasament, statiunea Rinca va avea o buna perspectiva de dezvoltare.

Concluzionand, dupa capacitatea si exploatarea ( teoretica ) a domeniului schiabil din acest arel montan, se poate contura si dezvolta Statiunea turistica montana ca statiune bivalenta sporturi de iarna si turism estival.

sistemele – nationale si internationale de informatIca si dispecerizarea turistica:

– structuri de primire – capacitate 500-600 locuri in prima etapa, 1000-1500 locuri in a doua etapa:

– hotelul „Sport”- capacitate 200 locuri;

– tabara scolara – capacitate 50 locuri;

– camping capacitate – 50 locuri;

– constructii colective cu cate 2-4 apartamente – capacitate 120 Iocuri;

– loturi individuale propuse – 1400 locuri

– structuri de alimentatie – capacitate 100-1200 locuri in prima etapa si 2000 locuri in etapa a doua, in restaurante, baruri de zi, pensiuni, disco-baruri si night-club-uri;

– structutri de agrement – complex multifunctional:

– sali de spectacole;

– sali pentru jocuri electrorice;

– biliard si popicarie;

– fitness, sauna, piscina, hidroterapie,sala de gimnastica, cosmetica, irgrijirea sanatatii, etc.

– dotari sportive:

– sala polivalenta;

– terenuri de sport polifunctionale;

– centru agro-montan – capacitate de 150 locuri;

-centru de dezvoltare si observare terstra si spatiala;

– biserica;

– politie, CEC, banca;

– alte functionalitati necesare dezvoltari statiunii.

6.1.7.Modalitati de Practicare a turismului in statiunea turistica Rinca

In raport cu potentialul turistic al statiunii turistice Rinca se propune dezvoltarea urmatoarelor forme de turism.

Turism pentru odihna si recreere

Constituie forma de turism traditionala din statiunea Rinca si se adreseaza unui registru larg de motivatii si segmente de clientela.

Dezvoltarea si diversificarea ofertei de servicii si programe turistice, amenajarile si dotarile realizate pentru amplificarea altor forme de turism sunt benefice si pertru extirderea acestei forme de turism, mult cautata de turistii de toate virstele.

Turism pentru sporturi de iarna

Turismul de iarna, ca forma a turismului montan, a devenit o oferta „forte” in lume si mai ales in tarile alpine europene.

Daca turismul montan se adreseaza unui larg registru motivationnal al cererii turistice in tot cursul anului si acopera integral tripticul functiilor timpului liber ( recreere, destindeve, divertismert, instruire )‚ turismul de iarna si schiul vizeaza cu precadere segmentele reprezentate de grupurile socio-profesiorale cu venituri medi si submedii si in mod deosebit, tineretul si familiile tinere si cele cu venituri peste medie.

Turismul de iarna in Romania, reprezinta o oferta turistica necompetitiva pe piata externa si subdimensionata fata de potentialui turistic montan existent.

Statiunea Rinca are conditii excelente pentru dezvoltarea si relansarea turismului de iarna cu componenta sa turismul de schi.

Acestea se regasesc in condtiiie nataturale excelente dar si in infrastructura generala si turistica ce va fi amenajata si modernizata, precum si echipatea generala pentru turism.

Turism de congrese, reuniuni si afaceri

Pentru a se putea organiza competitiv asemenea congrese, reuniuni, sunt necesare o serie de elemente tehnice ultramoderne:mobilier, instalatii si mijloace audio-vizuale ( pentru regie de sunet si lumina, aparatura pentru proiectii de filme, traducere simultana in mai multe limbi, telefon- telegraf-telefax ).

Decorul, stilul, eleganta, confortul si ambianta salilor ce vor fi construite in cadrul Centrului de Afaceri vor constitui un Punct forte de atractie si trebuie sa stea in atentia permartenta a organizatorilor de turism.

Forumul de la Rinca – constituit in 1995 de camera de Comert si Industrie a Romaniei, impreuna cu Camera de Comert si Industrie Gorj si celelalte camere de comert si industrie din tara cu Prefectura judetului Gorj, Consiliul Judeten, Consiliul Local Novaci, la care sa alaturat si un numar de agenti economici si persoane fizice-se vrea un asezamint menit sa asigure cadrul institutional in vederea promovarii prin mijloace specifice, pe plan intern si extern, a intereselor comertului, industriei, agriculturii si serviciilor din Romania.

Personalitatea acestui forum depinde, in buna masura, de felul cum manifestarile acestuia reusesc sa se constituie intr-un eveniment de mare interes.

Forumul de la Rinca, la prima sa editie, si-a adoptat statutul si si-a ales Consiliul de Administratie de „ coloratura nationala”.

Preconizindu-si pentru viitor doua editii anuale – una de iarna si alta de vara – Forumul a facut primii pasi pe drumul identificarii modalitatilor financiare de viabilizare a agentului de afaceri al camerelor de comert si industrie din Romania.

Turism de weekend

Aceasta forma de turism, se practica atat in sezonului estival, cat mai ales in cel de iarna pentru practicarea sporturilor de iarna.

Turismul itinerant cu valente culturale si stiintifice

Are mari perspective de dezvoltare datorita prezentei obiectivelor turistice cultural-istorice valaroase si de larga circulatie turistica interna si internationala, dar si a cadrului natural bogat in elemente turistice, faunistice, morfologice, geologice, unele fiind protejate prin lege, care retin atentia turismului specializat, ( stiintific, de cunoastere ) practicat de naturalist, tineretul studios scolar si universitar.

In acest sens se vor construi un centru agromontan si un centru de cercetare si obseservare terestra si spatiala.

Pe scurt, propunerile de amenajare a intregii statiuni turistice Rinca se prezinta astfel:

-Functiunile turistice:

-sporturi de iarna;

-odihna si recreere;

-drurumetie montana si alpinism;

-vanoare si pescuit sportiv;

-cantonamente si concursuri sportive.

-Capacitate de cazare -2100 locuri in 2 etape din care:

-etapa a I a 500-600 locuri;

-etapa a II a 1000-1500 locuri;

-Domeniul schiabil – 11 partii de schi, din care:

– etapa I 8 pirtii;

– etapa a II a 3 partii;

-Transport cu cablu – 8 instalatii din care:

etapa I 5 instalatii;

etapa a II a 3 instalatii.

– Structuri de alimentatie – 3200 locuri, din care:

etapa I 1200 locuri;

etapa a II a 2000 locuri.

– Dotari administrative , prestari servicii,comert

– pavilion admirtistrativ + post politie;

– posta + C.E.C. + banca

– inchirieri material sportiv;

– magazine;

– punct farmaceutic;

– biserica.

Infrastructura si dotari tehnico-edilitare

– statie tratare apa;

– retea alimentare cu apa;

– statie epurare ape reziduale;

– centrala termica alimentata cu combustibil lichid si retea de distributie a agentului termic;

– grup gospodaresc comun;

– retea de alei pietonale, parcari si drumuri pentu fluxurile tehnologice;

– post P.C.I.

6.2. Statiunea Rinca – statiune montana deschisa circuitului turistic

6.2.1.Caracterizarea fizico-geografica

Asezare si incadrare in localitate

Zona Rinca, din punct de vedere administrativ face parte atit din teritoriul administrativ al orasului Novaci ( circa 90%.) cit si al comunei Baia de Fier ( 10% ) si se afla cam la aceasi distanta – 18 km – de resedintele celor doua unitati administrativ-teritoriale ( Novaci si Baia de Fier ) si 63 km de,orasul Tg-Jiu resedinta judetului Gorj.Statiunea Rinca este situata pe versantul sudic al Muntiior Paring si se afla la o altitudine cuprinsa intre 1500 m si 1700 m.

In general, caracteristic masivului Paring este larga intindere a reliefului glaciar, unde apare alcatuit intr-o imbinare de creste stancoase uneori acoperite cu cimpuri de grohotis dispuse haotic si importante vai si circuri giaciare, in unele intalnindu-se lacuri.

Spre sud, peisajul se diversifica prin aparitia unui variat relief carstic prezent prin chei, coline, pereti abrupti, pesteri, care se dezvolta mai ales in lungul vailor Oltetului si Galbenului.

Factori naturali

Clima

Climat de munti mijlocii, cu veri racoroase si ierni cu zapada abundenta.

Din punct de vedere climatic temperaturile medii anuale sunt de 17 grade Celsius la 600 m altitudine si de –2 grade Celsius la peste 2480 m altitudine, valorile negative inregistrandu-se de la 2000 m in sus.

Pe culmile inalte ale muntilor, respectiv in zona Rinca, zapada cade uneori din septembrie si se mentine in strat stabil, pina în luna mai.

Numarul zilelor cu strat de zapada indica o frecventa de 50-60 zile/an in zonele joase ( 600 m )‚ 140-150 zile/an la 1500 m (unde este situata zona Rinca) si peste 160 zile/an la peste 2400 m altitudine, conform datelor furnizate de Institutul de Meteorologie si Hidrologie, Bucuresti.

Grosimea medie a stratulut de zapada – pe toata perioada mentionata – este de peste 50 cm. maxmul fiind inregistrat in luna martie.

Precipitatiile atmosferice variaza mult in functie de altitudine, cele mai mari fiind inregistrate la statia Paring, aflata la aititudinea de 1200 m unde media a fost de 55 mm/an iar la altitudini mai mari depasindu-se 1000 mm/an.

Statiunea este adapostita de vanturile din nord si nord-est, avand expunere spre sud.

Hidrografia

Principalele cursuri de apa din zona sunt Gilortul, Galbenul si Oltetul, ape ce strabat it zona muntoasa regiuni alcatuite numai din roci cristaline, taind adanc vai salbatice cu versanti abrupti.

Muntii Paring adapostesc un numar de 22 lacuri glaciare, din‚ care cele mai mari si cu apa permanenta sunt lacurile Galcescu,Tauri, Slaviul, Mija si Pasarea.

O particularitate a acestor lacuri o constituie podui de gheata format pe ele care dureaza de la inceptrtul lunii noiembrie pina in luna iulie.

Ca ape subterane forajele executate in zona au pus in evidenta izvoare ascendente si pe Valea Gilortului.

Apa subterana este prezenta pe amplasament numai in zona de aparitie a izvoarelor de coasta, sub forma de mici infiltratii in stratul poros, fara importanta majora.

In restul amplasamerrtului, apa subterana are nivel mult mai coborat avand in vedere baza de eroziune locala la nivelul vailor principale din zona.

Apa de suprafata este prezenta pe versantul respectiv in special pe rigolele drumului de acces in statiune sub forma de mici floricele de izvoras provenind din infiltratiile descarcate prin taluzul drumului si numai in perioade bogate in precipitatii atmosferice.

Izvoarele de coasta cu debit corespunzator care constituie sursa de apa potabila pentru necesarul statiunii sunt in amonte si fac parte din bazinul hidrografic de vest al riului Galbenul.

Vegetatia si fauna

Desigur zona montana este caracterizata prin prezenta aproape generala a padurtior cu specii caracteristice altitudinilor intilnite in zona ca si trecerea cu cit se inainteaza in altitudine, la dispozitia acestora.

Zona de munte adaposteste specii faunistice de mare interes cinegetic astfel incat creste interesul zonei pentru turism.

6.2.2 Aspecte generale ale statiunii Rinca

PIasata deci intr-o zona turistica ale carei valente turistice si de agrement au fost expuse mai sus, asezarea Rinca beneficiaza din plin de calitatile naturale ale reltefului, climei, florei si faurnei zonei respective pe care le daruieste cu gerterozitate omului.

Din pacate insa, omul nu a facut de ajuns de mult pentru a valorifica aceste calitati naturale, astfel incit, cu greu se poate accepta notiunea de asezare atit timp cit aici exista un numar de 19 constructii, cea mai mare parte cu o durata de serviciu redusa ( 20-25 ani ) si cu o amplasare haotica avand in vedere ca organizarea zonei de localitate cu pretentii de statiune a aparut ca idee foarte recenta.

lncercarile de valorificare a potentialului zonei se plaseaza in perioada dupa 1930-1935, cind se inregistreaza primele lucrari de interes public ( amenajarea drumului regal de legatura cu Ardealul si inceperea constructiei unei cabane ).

Dupa ani 1950 au inceput sa se extinda spatiile de cazare insa fara o anumita gandire, folosindu-se accesul asigurat de cele doua principaie cai de comunicatie: drumul national Novaci-Sugag si drumul forestier de pe Valea Gilortului.

Cladirile existente, cu mici exceptii, aceleasi dinainte de 1990, aveau o singura destinatie, acea de cazare a turistilor asigurata in cea mai mare parte prin O.J.T. Gorj.

Foarte putine unitati industriale si-au construit spatii proprii de cazare.

Este de remarcat, incepand din ani 1970, constructia in zona a unor cladiri de destinatie militara, care face sa intervina direct in intentiile autoritatilor, au cotstituit un semn de intrebare privind dezvoltarea domeniului Rinca.

Cu toate limitele recunoscute ale zonei Rinca, totusi interesul cetatenilor pentru aceasta asezare a crescut mereu, astfei incat autoritatile actuale au luat hotararea de a trece la concesionarea de terenuri pentru constructia de case de vacanta.

S-a concesionat pina in prezent pe 150 loturi in suprafata maxima de 250 mp.

De asemeni, s-au mentinut incintele actualelor constructii, urmind insa sa se intervina foarte decis in transformarea constructiilor existente in spatii corespunzatoare profilului si cerintelor unei viitoare statiuni montane.

Din punct de vedere urbanistic domeniul inregistrat initial ca zona urbanistica a fost de 46.1 ha dirt care, 24,9 ha destinate spatiilor de utilitate publica, spatiiior de cazare si circulatie, 7,2 ha destinata instalatiilor si amenajarilor sportive si 14 ha destinate amenajarilor militare.

In ceea ce priveste instalatiile si amenajarile de sport si agrement se remarca o singura instalatie de urcat mecanica ( telescaun ) realizata intr-o zona in care se schiaza pe o pista neamenajata.

6.2.3. Caile de comunicatie

Accesul ia zona inca se asigura pe doua cai de comunicatie si anume:

– DN 67 Novaci – Rinca – Sebes- Sugag aflat intr-o stare de viabilitate precara si pentru care se aloca in fiecare an fonduri pentru reparatii si intretinere.

In prezent, drumul a fost amenajat pentru o circulatie corecta pentru toate categoriile de autovehicule pana in zona releului T.V.

Pe tronsonul intre releul T.V. si intrarea in asezarea Rinca – circa 6 km – drumul prezirrta in continuare inconveniente majore indeosebi in perioada de iarna.

– drumul forestier pe Valea Gilortului, amenajat corespunzator profilului pentru care functioneaza din care pleaca o legatura de circa 5 km catre domeniul Rinca si care are o zona dificila – panta mare – la circa 3 km de asezare.

In interiorul asezarii exista numeroase cai de acces la principalele constructii care sunt insa amenajate simplu, cu lucrari de arta improvizate.

Analiza fondului construit existent

In toata asezarea Rinca au fost inventariate un numar de 19 cladiri si care se grupeaza dupa destinatie, astfel:

cladiri pentru cazare colectiva ;

cladiri pentru cazare colectiva militara;

cladiri pentru cercetare si cazare colectiva;

cladiri cu functiune comerciala;

cladiri deproductie silvica ;

casa de vacanta individuala;

Dupa structura cladirilor, din totalul acestora una este zidarie din caramida si planseu de beton, 17 sunt din zidarie de caramida si planseu din lemn si una este din lemn.

6.2.5. Echiparea edilitara

a) Alimentarea cu apa

In prezent functioneaza un sistem limitat de alimentare cu apa ( sursa fiind un izvor captat la 5 km de statiune,( o aductiune subdimensionata).

Beneficiaza de alimentarea cu apa numai cladirile de cazare colectiva, noii consumatori neputand fi racordati la actuala retea.

b)Canalizarea

Canalizarea menajera este solutionata la centrele de cazare colectiva prin sisteme locale care nu functioneaza corespurtzator.

Canalizarea fluviala este rezolvata necorespunzator prin scurgerile la rigolele sau santurile drumurilor din incinta.

c)Alimentarea cu caldura

Caldura se asigura la fiecare cladire prin sisteme proprii ( centrale termice si sobe, pe combustibili solizi).

d)Alimentarea cu eneraie electrica

ln prezent zona este alimentata cu energie electrica existand posturi de transformare si retele de joasa tensiune aeriene si subterane.

Actuala retea de alimentare cu energie electrica este limitata, nemaiputand suporta noi consumatori.

e)Alimentarea cu gaze -nu exista.

f)Telecomunicatii

Nu exista retea de telefoane clasica, singura posibilitate de comunicare fiind prin radio-telefon.

6.2.6. Capacitatea de cazare in statiunea Rinca

Dezvoltarea turismuli montan in statiunea Rica este strins legata de cresterea numarului celor ce practica sau doresc sa practice sporturile de iarna si in primul rind schiul.

In anchetele efectuate sa ajuns la concluzia ca se pot stabili urmatoarele proportii pentru diversele activitati, in cele 2 sezoane principale ale anului.

Astfel, in sezonul de iarna turistii care practica schiul-80%, patinajul – 6%, alte sporturi – 4%, alpinism, drumetii .

Vara: 65%-drumetii, alpinism 35%, diferite sportui de vara, tir, calarie, tenis, golf, minigolf, etc.Din acest motiv consideram justificatat sa se fundamenteze dimensiunea unitatilor- de cazare pornind de la calculul capacitatilor- pirtiilor de schi situate la peste 1500 m, unde stratul de zapada schiabil continua sa se pastreze in conditii bune o perioada mai lunga de timp.

Relatia folosita permite calculul numarului de schiori ce pot utiliza la un moment dat o anumita partie in deplina siguranta:

dh x l x H

Ns= –––––––

hz

Ns = nr.schiori ce pot folosi partia in conditii optime;

dh = debitul mediu orar ce se poate asigura pe partia

respectiva;

l = coeficientul de corectie al debitului mediu orar;

L

l = –––

30

L = latimea pirtiei;

H =diferenta de nivel a pirtiei care se ia in calcul;

hz =diferenta de nivel mediu ce o coboara pe zi un schior.

Debitul mediu orar pentru o pirtie de latime de 30 m se calculeaza in functie de viteza medie a unui schior pe pirtie, de diferitele dificultati si distanta minima de siguranta intre 2 schiori .

Diferenta de nivel medie ce o coboara pe zi un schior este, de asemenea estimata in functie de dificultatea pirtiei si considerandu-se ca schiorul va alege o pirtie conform tehnicii sale ( incepatorul, o partie usoara, un schior avansat o partie medie, unul perfectionat o pirtie dificila).

Aceste valori determinate conform normelor Internationale de Schi, sunt:

-Categoria pirtiei

Indicatorul f.usoare usoare medii dificile

dh (schiori/h) 850 1100 750 2250

hz( m) 500 1400 2700 4000

Luand in considerare riscul ce insoteste lansarea unui nou produs turistic, se va stabili capacitatea initiala a statiunii plecind de la capacitatea celor 3 pirtii din zona medie si superioara ‚ din care: 1 partie in lungime de 1000 m usoara, 1 pirtie medie de lungime 3000 m, 1 pirtie dificila de 500 m.

Calculul capacitatii pirtilor este urmatorul:

a) Partie foarte usoara: difetrenta de nivel 150 m latimea medie a partiei – 100 m

100

l = ——— = 3,33

30

850 x 3,33 x 150

Na = ––––––––– = 850 schiori/h

500

b) Pirtie dificila: diferenta de nivel – 650 m

latime – 80 m

l = 2,66

2250 x 2.66 x 650

Nb= ––––––––––- =1945 schiori/h

4000

Numarul total de schiori ce pot folosi la un moment dat cele 3 pirtii este:

Nt = Na + Nb = 850 + 1945 = 2795 schiori/h

Nr. locurilor de cazare in zona va fi cel mult:

Nec = Nts + Nd;- in care:

Nec- nr.maxim al locurilor de cazare;

Nts- nr.total de schiori;

Nd – nr. turistilor ce practica alte sporturi.

Presupunind ca si in cazul acestei statiuni 80%. practica schiul si 20% alte activitati sportive, avem:

Nec = 2795 + 699 = 3494

In amplasarea si dimensionarea unitatilor de cazare trebui sa se urmareasca respectarea mai multor cerinte printre care si incadrarea in mediul ambiant, ceea ce face ca un hotel sa aibe cel mult 200 locuri.

Pentu dimensionarea unitatilor de alimentatie publica, se va avea in vedere raportul realizat de o serie de statiuni montane intre numarul locurilor de alimentatie publica si cel de cazare si care este medie de 1,15.

Nap = 3494 x 1,15=4020 locuri.

Un factor de dotare deosebit de important pentru promovarea acestui tip de produs turistic este asigurarea mijloacelor de transport pe cablu.

Acestea vor fi amplasate si dimensionate in stricta legatura cu pirtiile de schi identificate.

6.2.7. Dotari si programe oferite turistilor in statiunea Rinca

Structuri de primire

Diminuarea numarului locurilor, se datoreaza schimbarii destinatiei unor unitati turistice, prin vanzarea sau transformarea lor unor persoane fizice sau juridice.

Este vorba de Cabana Ciuperca, care a fost preluata de Fabrica de Tigarete din Tg-Jiu, deci a fost scoasa din circuitul turistic al judetului Gorj, precum si alte cabne, care au fost cedate Sindicatelor miniere Rovinari si Berbesti.

Daca ne referim la structura pe tipuri de unitati, statiunea turistica Rinca, dispune de 2 tipuri de unitati care apatin O.J.T. Gorj , deschise circuitului turistic( Cabana Centrala, Cabana Bradului ).

In ce priveste gradl de confort cele 2 unitati au fost cotate la categoria 2 stele,reflectind starea actuala a bazei de primire, apreciata la un nivel mediu.

Pentru atragerea unui numar cat mai mare de turisti autohtoni sau straini, trebuie sa se tina cont de unele propuneri facute de unii turisti:

-asigurarea receptiilor cu presa si un sortiment mai bogat de vederi si pliante;

-remedierea prompta a defectiunilor aparute la instalatiile sanitare;

-o iluminare corespunzatoare a coridoarelor si camerelor;

-mai multa solicitudine si onestitate din partea personalului si o preocupare mai mare pentru curatenie;

-asigurarea de locuri la cabane prin O.J.T.;

-grupurile sanitare functionabile in cabane;

-la receptie sa existe un ceas, telefon si barometru;

-scolarizarea personalului din activitatea de turism.

Structuri de alimentatie pentru turism

Statiunea Rinca dispune in prezent de o retea de alimentatie publica foarte diversificata,fiind compusa din : restaurant, bar de zi, salon de mic dejun.

Propunerile de modernizare in legatura cu alimentatia publica sunt:

-micul dejun sa fie cat mai bogat, iar cina mai redusa cantitativ;

-meniurile sa cuprinda mai multe preparate din legume, carne slaba si peste;

-o mai buna aprovizionare cu un sortiment bogat de bauturi superioare;

-ca desert sa se serveasca cu preponderenta fructe de calitate superioara;

-sa existe chioscuri peru servirea de sandvisuri, bauturi racoritoare, bauturi calde pe pirtiile de schi;

-ridicarea califcarii personalului de servire si controluI permanent si foarte exigent al activitatii acestuia

Structuri de agrement

In privinta agrementului, s-a constatat ca gama oferita de statiunea Rinca este bogata si diversificata, incit satisface si exigentele celor care nu vin sa practice schiul ( circa l8-20 % din totalul turistilor ).

Dintre dotarile de agrement mentionam: jocuri distractive de inchiriat, variate terenuri de sport, discoteca, plimbari in imprejurimi, drumetii si excursii pe potecile muntilor Paring.Statiunea Rinca este locul preferat de plecare spre vf.Papusa, caldarea Gilcescu, Obirsia Lotrului si curmatura Oltetului, Petrimanul etc.

Statiunea mai ofera si un bogat si atractiv program de manifestari cultural-artistice la cererea clientilor (festivaluri,spectacole,campionate nationale de schi si saniute. etc.).

Propurterile facute de turistii care viziteaza statiunea in legatura cu agrementul,sint:

-sa existe parcuri distractive pentru copii si adulti;

-mai multe centre de inchiriat echipament sportiv, mai ales pentru sporturi de iarna si dotarea lor cu modele noi si moderne;

-este necesara amenajarea mai multor baze sportive, avand in vedere cererea pentru aceasta forma de reconfortare;

-organizarea unor petreceri la iarba verde si a unor programe artistice la unitatile de alimentatie ( unitati cu specific );

-organizarea de excursii de 1-2 zile in imprejurimile pitoresti;

-organizarea mai multor concursuri cu caracter cultural-educativ.

Structuri de tratament

Datorita conditiilor naturale deosebit de favorabile de care dispune( peisaj pitoresc, climat montan tonic stimulator), statiunea Rinca este considerata si ca statiune climaterica permanenta, prezentand urmatorii factori naturali de cura: bioclimat montan tonic, stimulent, caracterizat printr-o presiune atmosferica joasa, aer curat lipsit de praf, bogat in radiatii ultraviolete.

Indicatiile curei climatice sunt:

-stare de debilitate;

– surmenaj fizic si intelectual;

– convalescenta cu stare generala buna;

-nevroza astenica.

Structuri si dotari pentru sporturi de iarna

Statiunea Rinca, prin profil este o statiune turistica rnontana pertru odihna si recreere, drumetie montana si sporturi de iarna.

Deci, sporturile de iarna constituie o componenta de baza a activitatii de turism in sezonul hibernal, „un produs turistic”, creat, promovat si comercializat pe piata turistica, motivatia turistica principala in acest sezon.

Statiunea Rinca dispune de 2 pirtii de schi de diverse categorii si grade de dificultate.

De starea acestora si buna lor intretinere se ocupa specialisti cu inalta calificare, dispunand de moderne mijloace tehnice.

Organizatorii de turism din judetul Gorj acorda o importanta deosebita valorificarii potentialului turistic montan de care dispune statiunea Rinca si se depun, in acest sens eforturi deosebite pentru dezvoltarea acestei statiuni.

Analizind caracteristicile climei din zona Rinca, se poate observa ca, conditiile climatice din sezonul rece al anului favorizeaza desfasurarea sporturilor de iarna, cele mai importante puncte pentru practicarea acestora fiind: Cornisul mare, Cornisul mic, Valea Galbenului, unde se intalnesc si conditii excelente pentru schiat, atat din punct de vedere al pantelor, cit si al grosimii si duratei stratului de zapada, in aceste locuri putandu-se conta pe sezon de schi de minim 5 luni.

O alta caracteristica a climei este aceea a absentei avalanselor- conditie esentiala pentru desfasurarea activitatilor turistice legate de sporturile de iarna.

In consecinta, statiunea Rinca, are conditii excelente pentru dezvoltarea si relansarea turismului de iarna cu componenta sa turistica de schi.

Acestea se regasesc in conditiile naturale excelente, dar si in infrastructura generala si turistica precum si echiparea generala pentru turism.

Ca argumente, in acest sens, aducem urmatoarele:

-suprafata apreciabila a domeniului schiabil cu expuneri si altitudini foarte favorabile amenajarilor turistice;

-posibilitatea extinderii acestuia ( amenajarea unui numar de inca 11 partii);

-existenta actualei infrastructuri de transport pe cablu, un babyschilift si un telescaun nu raspunde solicitarilor amatorilor de schi; intr-o prima etapa va fi modernizarea, tehnologizata si dimensionata la o circulatie sporita, iar intr-o faza ulterioara reteaua de transport pe cablu va fi completata cu un numar de 5 instalatii performante, competitive turismului international;

– amenajarea unor dotari tehnico-edilitare, comerciale si de telecomunicatii, care pot sprijinii si activitatea de turism, inclusiv cea internationala;

-modernizarea si extinderea unor structuri de primire adecvate ca numar si confort ( 3 si 4 stele); unitatile de alimentatie aferente acestor structuri de primire vor fi reprezentative pentu tturismul international si national prin gama si calitatea serviciilor oferite;

-volumul deosebit de mare al cererii turistice nationale si internationale pentru schi, pentru care eforturile investitionale pentru amerajare, dotare si organizare a activitatii de turism de schi, trebuie dublate cu cele de promovare si comercializare pe piata turistica interna si externa;

– imaginea de „marca” ‚ a statiunii Rinca in turismul, national si international, beneficiarea unui cadru natural de mare pitoresc cu multiple posibilitati de petrecere a timpului liber.

6.2.8. Formule de turism practicabile in statiunea Rinca

Structura si varietatea resurselor si atrctiilor turistice, pozitia geografica determina practicarea unor diverse forrne de turism; unele constituie „marca” statiunii precum: odihna si recreere, turimul montan drumetia montana si sporturile de iarna si turismul cultural;mai amintim si turismul de congrese si reuniuni, turismul specializat pentru alpinism, vinatoare sportiva care alaturi de cel de sfirsit de saptamina completeaza paleta functiilor turistice ale statiunii ce evidentiaza polifunctionalitatea acestuia.

Intercorelarea armonioasa a turismului intern si

international din statiunea Rinca

Nu este necesar sa insistam asupra faptului atat de cunoscut ca turismul international constituie o deosebit de importanta sursa de valuta, comertul invizibil ‚ constitind o sursa de echilibrare a balantei de plati.

Intereseaza, in special modul in care se realizeaza corelatia dintre turismul international si turismului intern-considerata in lumina exemplului evolutiei la Rinca.

Atragerea clientelei straine a preocupat si preocupa in modul cel mai inalt industria hoteliera din statiunea Rinca.

In prezent, pe ansamblu ponderea cea mai mare o detin turistii romani ( autohtoni )

Mecanismul este simplu si nu trebuie ignorat nici un moment.

Atragerea in numar tot mai mare a clientelei straine necesita noi si noi amenajari, noi si noi investitii, dar, oricat de numeroasa ar fi clientela straina, aceasta soseste aproape exclusiv in perioadele de plin sezon, mai ales vara si intr-o proportie mult mai redusa – iarna.

Dupa tertminarea lucrarilor de amenajare sau reamenajare din statiunea Rinca, propuse de specialistii de la SECTRA, ce vor influenta in mod pozitiv evolutia activitatii turistice, se preconizeaza o afluenta ridicata a turismului international.

Extinderea sezoanelor, folosirea (macar partiala) a capacitatilor de cazare si a celorlante dotari in cea mai mare parte a anului asigura amortizarile si beneficiile activitatii turistice din statiunea Rinca, iar acestea se realizeaza preponderent tocmai pe baza turismului intern.

Pentru a-l determina pe turistul autohton sa se deplaseze cu autoturismul propriu sau cu autocarul in statiunea Rinca, el trebuie sa fie sigur ca va avea toate posibilitatile de a se distra si de a fi servit ireprosabil.

Cu alte cuvinte, trebuie depuse eforturi pentru promovarea, deopotriva a turismului intern si a turismului international in statiunea Rinca

6.2.10. Eficienta economica calculata in statiunea Rinca

In turism, ca de altfel si in alte genuri de prestatii pentru populatie, eficienta are o sfera de cuprindere mai larga: alaturi de eficienta economica este necesar sa se aiba in vedere si eficienta sociala. In sfera serviciilor turistice, cele doua laturi ale eficientei se interconditioneaza, se intrepatrund, rezultatele imbracind, de cele mai multe ori, simultan, dublul aspect: eficienta economica – venituri nete ale societatilor de turism, si eficienta sociala – nivelul servirii, gradul ridicat de satisfactie a turistiior, cu consecinte favorabile pe planul recrearii, reconfortarii fortei de munca.

Pe linga efectele economice si sociale directe, turismul determina obtinerea unor efecte indirecte, prin impulsionarea celorlante ramuri si sectoare ale economiei (industrie, agricuitura, transporturi etc. )‚ precum si prin contributia sa la refacerea potentialului de munca si in consecinta, la asigurarea de premise pentru un randament mai ridicat al populatiei active: totodata, la aprecierea cit mai completa a eficientei turismului este necesar sa se ia in considerare in economiile pe care societatea le face la unele cheltuieli sociale (concedii de boala, cheltuieli de spitalizare etc.) ca efect al reducerii cazurilor de imbolnavire sau a duratei acestora.

Transpusa la domeniul turismului, parte integranta si hotaritoare sectorului tertiar, eficienta economica exprima tocmai raportul intre efectul util si efortul necesar pentru obtinerea lui. Cu alte cuvinte, aici, ca si in alte imprejurari, vom raporta rezultatele obtinutete la consumul de factori de productie. Cu cit efectul economic si social este mai ridicat, in conditiile unui efort economic net cu atit eficienta este mai mare. Aceeasi semnificatie are si minimalizarea cheltuielilor efectuate pentru obtinerea unei unitati rezultate.

Desi, la prima vedere, compararea efectelor (a rezultatelor) cu eforturile (cu cheltuielile) facute pentru obtinerea lor pare o problema relativ simpla, la o analiza atenta a relatiei efort-efect ies in evidenta o serie de efecte de care trebuie sa tinetm seama in aprecierea de ansamblu a eficietei unei activitati turistice.

In primul rind, se impune ca efectul util sa-l apreciem atit din punct de vedere material sau valoric, cit si pe plan mai larg si anume: social. Daca in legatura cu efectele in expresie materiala, concretizate in serviciile realizate, problema care se pune este ca acestea sa corespunda cantitativ, structural si calitativ trebuintelor reale ale turistilor, in ce priveste determinarea valorica a produselor sint mai complexe, intrucit ele nu pot fi rezolvate decit cu ajutorul unor indicatori care includ influenta preturilor si tarifelor aflate, la rindul lor, sub incidenta proceselor inflationiste.

Cit priveste efectele sociale, desi nu pot fi evaluate intotdeauna cantitativ, ele nu trebuie neglijate, deoarece au o importanta majora pentru evolutia in ansamblu a societatii. Numai in masura in care se iau in consideratie toate cele trei aspecte – material, valoric si social – se poate aprecia nivelul general al eficientei economice si sociale din turism. Orice absolutizare a unui aspect si orice supraapreciere a unuia in defavoarea altuia, conduce la aparitia de disfunctionalitati, cu efecte directe si indirecte.

In al doilea rind, eterogenitatea si complexitatea produsului turistic confera eficientei economice si sociale in turism o sfera mai larga de cuprindere si evaluare. Caracterul complex al eficientei din acest sector de activitate provine din faptul ca ea este chemata sa exprime rezultatele unui ansamblu de activitati specifice: de la turismul intern la cel international, de la prestari de servicii la desfacere de marfuri, de la cazare, alimentatie publica si agrement, la transporturi turistice, s.a.m.d.

In aceste conditii consumul de factori de productie poate fi din diferite unghiuri de vedere, impunind cu necesitate folosirea unui sistern intreg de indicatori.

ln al treilea rind, desi indicatorii folositi pot sa se deosebeasca foarte mult intre ei, pina la urmna acestia au o privire sistemica asupra eficientei economice in turism. De aceea, abordarea sistemica a eficientei economice in turism reprezinta nu numai o problema teoretica, ci si o necesitate practica, decurgind din evaluarea activitatii turistice ca un tot unitar, indiferent de gradul de diversitate a acesteia.

In ce priveste exprimarea eficientei economice in turism, literatura economica de specialitate a retinut pina acum doua propuneri. Prima se refera la demersurile facute in favoarea unui singur indicator sintetic al eficientei, intemeiat, de regula, pe profitul net al unitatilor de turism (la scara microeconomica) si respectiv aportului turistnului la crearea produsului intern brut,(la scara microeconomica). Cea de-a doua propunere pledeaza in sprijinul utilizarii unui sistem de indicatori, in dorinta

surprinderii intregului continut al eficientei activitatii din turism, dat fiind caracterul sau extrem de complex si de diversificat.

Este clar ca prima solutie, desi frumoasa in intentia ei, nu este recomandabila decit din punct de vedere teoretic. Oricit de bine ar fi construit indicatorul sintetic, el nu poate surprinde toate Iaturile activitatii turistice, in toata complexitatea lor.Cea de-a doua solutie pare mai aproape de realitate, deoarece pe baza ei poate fi analizata o multime de indicatori de tipul efect-efort, in general indicatori partiali care reflecta mai bine eficienta folosirii diferitelor componenete ale bazei tehnico-materiale din turism.

Indicatori specifici reflectarii eficientei economice in turism

In vederea satisfacerii exigentelor turistilor romani si straini, firma turistica trebuie sa asigure mobilitate in prestarea serviciilor solicitate cit si ofertarea unui pachet de servicii bine structurat, diversificat, de calitate, in conditii de maxima eficienta. Astfel, preocuparea majora a firmei turistice este realizarea unei activitati profitabile atit la nivelul intregului pachet de servicii prestate, cit si la fiecare componenta a acestuia: cazare, transport, restauratie etc.

Eficienta activitatii de cazare

Principala componenta a ofertei turistice o reprezinta cazarea. Capacitatea de cazare conditioneaza in cea mai mare parte volumul activitatii turistice, fiind elementul cel mai caracteristic al bazei tehnico-materiale a tursmului. Astfel, in structura serviciilor turistice din tara noastra cazarea ocupa primul loc, cu cca 45 % din volumul total al realizarilor economice.

Importanta deosebita care trebuie sa i se atribuie activitatii de cazare rezida din faptul ca aceasta reprezinta cea mai eficienta componenta a pachetului de servicii oferite turistilor.

Cel mai reprezentativ indicator de apreciere a eficientei de cazare este coeficientul de utilizare a capacitatii de cazare (CUC) calculat ca raport intre capacitatea de cazare efectiva ocupata la un moment dat sau o perioada data exprimata in numari innoptari sau nr zile turist realizate si capacitatea de cazare maxim posibila.

Numarul total de locuri de cazare in structurile de primire de cazare se poate deterrnina pe baza formulei:

N= P x c + T

N – numarul de locuri de cazare existente;

p – numar de locuitori ai statiunii montane;

c-coeficientul de influenta al intensitati activitatii economice, administrative, social culturale etc., asupra numarului de turisti exprimat in numar de locuri de cazare la 1.000 de locuitori.

T – numarul de locuri de cazare necesare suplimentar pentru circiulatia turistica in localitatea cu functiuni turistice importante (statiuni turistice, localitati cu puncte de interes turistic, Iocalitati de tranzit pe principalele trasee turistice).

Prin introducerea in formula a datelor caracteristice unor localitati se obtin capacitatile hoteliere necesare. Prin scaderea capacitatilor existente si a celor prevazute a fi date in exploatare pina la sfirsitul anului calendaristic analizat se poate determina deficitul sau excedentul de unitati (locuri) de cazare pentru localitatea respectiva.

Gradul de utilizare a capacitatii comerciabile a unitatii de caare se determina cu ajutorul formulei:

NTZ

CUC = ––––––– x 100

Cmax

NTZ – nr. de zile turist;

Cmax – nr. zile calendaristice;

Rentabilitatea

Rentabilitatea activitatii desfasurata in industria hoteliera este conditionata inainte de toate de gradul de ocupare realizat in unitatile de turism. Pentru fundamentarea analizelor econornice privind eficienta economica a activitatii hoteliere ar fi util ca aceasta incidenta intre rentabilitate si gradul de ocupare sa fie determinata intr-o forma analitica. Aceasta corelatie se refera numai la acea parte a industriei hoteliere care sa consacre exclusiv activitatile de cazare. Pentru aceasta se analizeaza cheltuielile de circulatie care influenteaza costul total al activitatii de cazare si care se pot grupa in doua categorii de baza:

– cheltuieli constante (fixe) care decurg din mentinerea in functiune a hotelurilor;

– cheltuieli variabile, care sunt provocate de desfasurarea activitatii hoteliere si care sint legate direct de gradul de ocupare realizat (cheltuieli de intretinere, reparatii, consumul materialelor) la care se adauga si sporurile posibile ale salariului personalului acordate proportional cu gradul de ocupare realizat, cheltuieli pentru plata unor servicii suplimentare efectuate.

Cheltuielile constante pot face obiectul unor calcule directe, stabilite in principiu pe baza invariabila. Cheltuielile variabile nu pot fi determinate cu exactitate in functie de gradul de ocupare realizat; daca se trece totusi la evaluarea lor, aceasta nu se va putea face decit pe calea unor observatii bazate pe sondaje selective.

Formula algebrica a functiei cheltuielilor de circulatie totale va fi de tipul:

y = a + bx

Parametrul „a” reprezinta cheltuielile constante, iar parametrul „b” reprezinta cheltuielile variabile in functie de gradul de ocupare „x” care poate fi determinat in fiecare caz in parte.Parametrii „a” si „b” vor trebui determinati pentru fiecare unitate de cazare analizata, tinindu-se cont de particularitatile cheltuielilor si de fluctuatiile acestora.

Cunoscind ca acesti factori trebuie determinati cu suficienta exactitate, cheltuielile variabile (pararnetrul b) vor putea fi stabilite numai prin observari selective si controlul activitatii hotelurilor in cauza, in tot cursul perioadei analizate.

Functia incasarilor poate fi determinata in masura in care ea corespunde ecuatiei lineare: y = p x X

p – tariful practicat pentru unitatea de cazare;

x – nr. de unitati de cazare ocupate in perioada de timp in cursul careia este efectuata analiza;

Punctul critic care defineste gradul de ocupare de la care incepe rentabilitatea si deci de la care pot fi realizate beneficii va fi determinat prin solutionarea reala si pozitiva a ecuatiei care pune semnul „egal” intre functiile cheltuielilor si ale incasarilor:

p x X = a+ bVx

care poate fi reprezentata sub forma unei ecuatii de gradul doi:

p x X – (2 x a x p + b) x X + a = 0

si a carei solutionare este data prin relatia:

2 x a x p + b + Vb (b + 4 x a x p)

x= ––––––––––––––––

2xp

Pentru un grad de ocupare A considerata ca ocupare minima acceptabila, valoarea functiei cheltuielilor de circulatie este egala cu cea a incasarilor; in acest caz, din exploatarea unitatii hioteliere nu vor rezulta nici beneficii si nici pierderi. Presupunind ca unitatea de cazare are o capacitate de cazare suficienta, beneficiul optim se realizeaza atunci cind hotelul este ocupat la maxim, reprezentind in ultima instanta capacitatea maxima de cazare a acesteia (B).

Vloarea B egala cu nr. de locuri de cazare pe care le are unitatea hoteliera multiplica cu numarul zilelor calendaristice ale anului (365). In consecinta raportul A / B x 100 defineste coeficientul critic de ocupare, considerat ca punct de pornire pentru opimizarea exploatarii hoteliere, pentru activitatea de cazare.

Pornind de la coeficientul critic de ocupare se poate determina si punctul critic unde functia cheltuielilor de circulatie se intersecteaza cu functia incasarilor, ceea ce defineste gradul ocupare de la care nu se inregistreaza nici beneficii si nici pierderi din activitatea de cazare.

Conluzii similare pot fi desprinse si atunci cind se iau in considerare incasarile si cheltuielile totale ale unui obiectiv de cazare.

Prin urmare: CT = CF + CV

CT – costul total

CF – costul fix

CV – costuri variabile

La o analiza mai atenta se observa ca relatia de mai sus poate fi dezvoltata mai departe, deoarece marimea costurilor fixe (CF) depinde de numarul de locuri disponibile de cazare de-a lungul unui an (L) si cheltuielile fixe aferente pe o zi (CF) adica:

CF

cf = ––––––

365 x L

de unde rezulta ca:

CF = L x 365 x cf

La rindul lor, cheltuielile variabile sint in functie de numarul turistilor integrati si cazati efectiv (T) durata medie a sejurului lor (ds) si cheltuielile directe variabile legate de cazarea unui turist pe o zi (cv) ceea ce permite notarea:

CV = T x ds x cv

In ceea ce priveste veniturile, ele sint influentate de cel putin urmatorii parametri: numarul turistilor inregistrati si cazati intr-un an (T), durata medie a sejurului (ds) si tariful perceput pe o zi – turist (tf) deci:

V = T x ds x tf

Atunci cind veniturile totale incasate (V) sint egale cu costurile totale (CT) profitul realizat (pr) va fi egal cu 0. Asadar:

V = CT; pr = 0

Punctul la care se realizeaza aceasta egalitate marcheaza ceea ce se numeste pragul de rentabilitate al firmei turistice sau unitatii de cazare. El este un fel de punct critic unde profitul unitatii de cazare va fi zero. Cu alte cuvinte, punctul critic sau pragul de rentabilitate defineste tocmai gradul de ocupare de la care unitatea turistica incepe sa devina rentabila, adica punctul de la care incepe sa obtina profit.

Concluzii

1.Statiunea Rinca, beneficiara a unui cadru natural de mare pitoresc si usor accesibila. dispune si de un potential turistic reprezentativ, echipamente si dotari turistice corespunzatoare, formindu-si un renume pe piata turistica interna si externa.

2.Cercetarile au evidentiat ca resursele turistice actuale si viitoare ca si dotarile conexe turismului permit dezvoltarea turistica a statiunii, pe cateva forme de turism, considerate prioritare: sporturi de iarna, tratament bazat pe factorii naturali de cura, odihna si recreere, congrese si reuniuni, celelalte, cum sunt : turismul cultural, stiintific, cognitiv, de tranziitie, devenind complementare.

3.Dezvoltarea structurilor turistice in statiune, este desigur o problema de mare impotanta, atat pentru satisfacerea unei cereri turistice legate de celelalte forme de turism (odihna) recreere, congrese si reuniuni, weekend, cit mai ales pentru sporirea competitivitatii ofertei turistice de cazare, agrement-divertisment, congrese etc.

4.Accesul in domeniul schiabil este problema cheie pentru valorificarea acestei resurse turistice si optimizarea practicarii sporturilor de iarna.Accesul in aria montana spre pirtiile de schi se poate realiza cu ajutorul unei telecabine sau telescaun.

BIBLIOGRAFIE

1.Barbu Gh., Turismul si calitatea vietii,Editura Politica Bucuresti,1980.

2.Barbu Gh., Neacsu N si colab.,Turismul in economia nationala,Editura Sport Turism Bucuresti, 1981.

3.Bartles,R., The History of Marketing thought,2nd edition,Grid,Ohio, 1976.

4.Baranescu R. ‚ Turism si alimentatie publica, Editura didactica si pedagogica Bucuresti,1975.

5.Barbacioru C., Barbacioru V., Eficienta – rentabilitate in economie, Editura Scrisul Romanesc, Craiova, 1975.

6.Barbacioru C., Barbacioru V.,Beneficiul Intreprinderii Industriale, Editura Scrisul Romanesc, Craiova, 1989.

7.Barbacioru C., Laureatii Nobel in Stiinte Economice, Editura Scrisul Romanesc, Craiova,1997.

8.Berbecaru Iulian, Definirea politicii produsului turistic,in revista Viata Economica nr.27/1973.

9. Berinde Mihai,Marketingul si estetica turistica,in Conducerea moderna in turism,Editura pentru Turism,Bucuresti,1975.

10.Berbecaru I.,Oglinzile viitorului in turism, Editura Sport Turism, Bucuresti, 1978.

11.Berbecaru I., Strategia promotionala in turism, Editura Sport Turism, Bucuresti, 1976.

12.Berbecaru I., Conducerea moderna in turism, Editura Sport Turism, 1977.

13.Bishop J., Travel Marketing, New Romney, Bailey Bros and swinfen,1981.

14.Brann C., Cost effective direct marketing by mail, Telephone and direct response advertising,Cirencester,Colectors Book,1984.