Dezvoltarea Mobilitatii In Gimnastica Artistica

=== 2d860fd7c09b3a887b876fc6cbead31ec9a45a70_650479_1 ===

IV. ORGANIZAREA CERCETĂRII

4.1. LOCUL Șl DURATA DESFĂȘURĂRII CERCETĂRII

Analizând multiplele aspecte ale pregătirii sportive moderne, considerăm foarte important pentru gimnastica sportivă problema selecției alături de conținutul activității, succesiunea învățării și metodica adecvata de lucru, evoluția rezultatelor sportive, a sănătății și dezvoltării normale, armonioase a sportivilor, de a căror bună rezolvare depinde direct durata stagiului de pregătire, calitatea, certitudinea performanțelor viitoare.

1) Depistarea s-a realizat pe mai multe căi, determinata de condițiile specifice oferite de Timișoara și, în mare masuri am fost ajutați și de tradiția existentă: direct din școală (prin observarea elevilor la ore, prin discuții în care copiii și-au manifestat dorința de a practica gimnastica, fiind verificați sumar pe loc), aduși de colegi sau de părinți. S-a început această muncă pretențioasă și de durată cu un grup de 60 de băieți.

2) Selecționarea propriu-zisă.

Toți acești copii au vizionat un antrenament al gimnaștilor din lotul național olimpic de tineret, care își desfășoară activitatea în Timișoara, pentru a le trezii și amplifica interesul, și pentru a le stimula dorința de a ajunge și ei gimnaști. Au fost organizate apoi 8 lecții pe grupe de câte 15 copii care au avut ca temă prelucrarea sumară a calității lor și probele de control care au urmat, pentru a fi oarecum pregătiți să-și pună în valoare aptitudinile, calitățile fizice și psihice. Domnul profesor a considerat edificatoare pentru dânsul probele:

– sărituri ca mingea, cu reacții cât mai scurte;

– urcarea si coborârea unor trepte cu frecvență maxima;

– alergare pe loc cu genunchii sus (pentru viteza);

– ridicarea picioarelor întinse peste cap din culcat pe w plan înclinat de 15-20 grade;

– tracțiuni in brațe din atârnat;

– flotări in sprijin din culcat înainte cu sprijin pe brațe;

– menținerea poziției de sprijin pe bara;

– genuflexiuni pe un picior;

– sfoara laterală fi înainte cu stângul și cu dreptul înainte;

– podul de jos;

– din șezând cu picioarele întinse și apropiate, îndoirea trunchiului pe picioare;

– întinderea completă a labei piciorului pentru mobilitate;

– sărituri ca mingea cu ridicarea genunchilor sus;

– săritură cu bătaie libera și atingerea unui semn pe perete (pentru verificarea detentei).

Verificarea dezvoltării fizice a fost făcută avându-se în vedere lungimea și proporționalitatea segmentelor, dezvoltarea musculaturii, a ținutei și aspectului somatic în general.

Pentru verificarea capacității de orientare în spațiu și a îndemânării, s-a cerut executarea rotii laterale, standului pe mâini la perete și rostogolire înainte din ghemuit în ghemuit.

Pentru verificarea capacității de învățare a unei mișcări noi, s-a cerut executarea unui exercițiu alcătuit pe loc, iar pentru verificarea echilibrului câteva variante de mers pe bârnă.

În timpul desfășurării acestor probe, copiii au fost urmăriți permanent în ceea ce privește comportarea generală pentru a ne orienta în privința capacității de concentrare și mobilizare a voinței, tenacității și perseverenței. S-a constatat că băieții care au trecut cu. succes aceste probe au demonstrat o pregătire și dezvoltare fizică superioară colegilor de aceeași vârsta, superioară nivelului pe care copiii îl ating după o activitate de specialitate.

În urma selecției făcute pe această bază au fost reținuți 20 de băieți. Bineînțeles, nu toți au îndeplinit în întregime complexul, au fost însa cel mai aproape de el. Au fost înregistrate deficiențe și s-a urmărit permanent educarea băieților în cauză la nivelul celorlalți prin exerciții speciale.

3) A urmat apoi un al treilea moment, desfășurat în timp – auto-selecția – care a constat din retragerea treptată și continuă a gimnaștilor care nu au putut tine pasul cu cerințele programului stabilit Cei care s-au auto-eliminat, de remarcat, au fost tocmai băieții care au prezentat lipsuri la selecția propriu-zisă.

4.2. EȘANTIONUL STUDIAT

Experimentul a avut loc în Timișoara, copiii provenind de la Grădinița Nr.24, începând cu data de 15 Septembrie și încheindu-se la 1 iunie

În paralel cu activitatea de selecție realizată, am desfășurat un experiment pe aceeași durată la aceeași grădiniță din Timișoara dar nu cu copiii selecționați.

În experiment am folosit o grupă experimentală formată din 10 copii și o grupă martor formată tot din 10 copii. Menționez că la grupa experimentala, pe lângă cele 2 ore de educație fizică ce sunt prevăzute în programa școlară, am efectuat și programul de pregătire prevăzut în primul an de activitate.

În această perioadă, atât grupa experimentală cât și grupa martor au fost supuse unor probe și norme de control. Menționez în continuare probele de control folosite:

– alergare de viteză pe distanța de 20 de metri;

– detenta pe verticala;

– flotări în brațe;

– ridicarea trunchiului pe verticală din culcat dorsal;

– ridicarea în extensie a trunchiului din culcat ventral;

Am efectuat la ambele grupe și următoarele măsurători:

– înălțimea;

– greutatea;

– perimetrul toracic;

Am efectuat 2 testări: – testarea inițială având loc după o luna de pregătire (15 Octombrie);

– testarea finală la sfârșitul anului scolar

Rezultatele obținute au fost comparate cu media pe tară la această vârstă, atât la probele cât și la normele de control.

4.3. METODE DE CERCETARE FOLOSITE

4.3.1. Metoda studierii bibliografiei

Este metoda prin care cercetătorii intră în posesia datelor privitoare la rezultatele obținute de alți cercetători în domeniul temei respective. Aceasta presupune căutarea surselor bibliografice de specialitate, consultarea lor, selecționarea și prelucrarea datelor, interpretarea lor. Se întocmesc fișe de semnalare și fișe de conținut în care sunt consemnate rezumate, citate și unele reprezentări grafice originale.

Bibliografia consultată este diversă și conține lucrări din teoria și metodica antrenamentului sportiv și din gimnastica sportivă. Bibliografia este prezentată în capitolul VII al lucrării.

4.3.2. Metoda observației

Observația, ca metodă de cercetare, presupune urmărirea conștientă a procesului instructiv-educativ, a influențelor exercitate asupra sportivului și comportarea lui sub aceste influențe. Ea trebuie desfășurata conform unui plan tematic și cu ajutorul unor mijloace tehnice menite să surprindă fenomenele și procesele urmărite.

Observațiile sunt înregistrate sub formă de protocoale.

Observația poate fi făcută din interiorul procesului urmărit atunci când cercetătorul participă activ la conducerea acestui proces. în acest caz cercetătorul poate pătrunde în esența fenomenului și chiar să influențeze evoluția în sensul impus de cercetare, dar observația făcută de el poate fi denaturata datorită influențelor mediului și trăirilor personale, în calitate de participant activ.

În cazul în care observația este făcută din afara procesului studiat, observatorul este numit cercetător, iar observația are calitatea de a fi obiectiva și de a nu executa nici un fel de influență asupra desfășurării procesului sau fenomenului respectiv.

Dificultatea cea mai mare în folosirea acestei metode este determinată de complexitatea fenomenelor sportive, antrenamentului sportiv și a relațiilor dintre acestea. De aceea trebuie să se delimiteze cu exactitate sfera de observație. Un studiu asupra lecției de antrenament sportiv se face cu foarte mare dificultate deoarece el implică o multitudine de elemente, aspecte și unghiuri de observare: conținut, desfășurare, mijloace, metode procedee de organizare â colectivului, nivelul de efort, acțiunile antrenorului și cele ale sportivului, precum și raporturile dintre aceștia.

În lucrarea de față, observația cercetătorului s-a îndreptat asupra influentei procesului de antrenament și asupra criteriilor și etapelor de selecție.

4.3.3. Metoda experimentului

Experimentul este o formă de cercetare superioară observației care permite studierea exactă a procesului de antrenament.

Experimentul constă in verificarea unor ipoteze care pot fi confirmate sau infirmate și presupune investigația, schimbarea condițiilor în care se desfășoară procesul.

Experimentul produce în mod artificial sau modifica in mod intenționat, fenomenul sau procesul, in scopul dezvoltării esenței lui și a cunoașterii lui mai aprofundate.

În cercetarea procesului de antrenament, experimentul îmbracă mai multe forme:

1.Constatativ – se cercetează o anumită calitate fara a interveni in modificarea acesteia:

2.De verificare a unor ipoteze;

3. Creator – se elaborează, se creează conform ipotezei.

În funcție de numărul subiecților, experimentul poate fi individual sau colectiv. Experimentul s-a efectuat timp de un an, având ca eșantion de studiu o grupă experimentală și una martor, fiecare grupă având în componență 10 băieți de la Grădinița Nr.24 din Timișoara.

Lotul de sportivi a fost supus unor testări și măsurători inițiale și finale, urmărindu-se progresele realizate. Ca testări s-au folosit următoarele probe de control:

1. alergare de viteza;

2. detenta pe verticala;

3. flotări în sprijin pe sol;

4. ridicarea trunchiului !a verticală din culcat dorsal;

5. ridicarea trunchiului în extensie din culcat ventral.

Iar ca măsurători:

1. înălțimea;

2. greutatea;

3. perimetrul toracic.

Aceste probe de control și măsurători au fost înregistrate, integritate, comparate cu media pe țară și redate prin tabele și grafice.

În timpul testărilor am folosit următoarele materiale didactice și accesorii:

– cronometrul;

– metrul;

– cântarul;

– saltele de gimnastică;

– covor de gimnastica.

4.3.4. Metoda statistică si grafică

Metoda statistică se folosește în vederea experimentării cantitative a raporturilor calitative, și constă în culegerea datelor numerice, prelucrarea și interpretarea lor.

Pot fi folosiți indicatori statistici simpli: valoarea medie, procente, frecvența, și indicatori cu grad de complexitate cum sunt: coeficientul de corelație și analiza multifuncțională.

Metoda grafică pune im evidență datele obținute, prelucrate și interpretate de metoda statistică.

Am prezentat grafic următoarele date obținute:

1. alergarea de viteza;

2. flotări în sprijin la sol;

3. ridicarea trunchiului îh extensie din culcat ventral;

4. detenta pe verticală;

5. ridicarea trunchiului la verticala din culcat dorsal;

Alergare de viteză-20m

-viteză de deplasare –

Grupa experiment

– Media aritmetica

S- Abaterea standard

CV- Coeficient de variabilitate

W- Amplitudinea

Alergare de viteză-20 m

– viteza de deplasare –

Grupa martor

– Media aritmetica

S- Abaterea standard

CV- Coeficient de variabilitate

W- Amplitudinea

Detenta pe verticală

– forța exploziva a membrelor inferioare –

Grupa experiment

– Media aritmetica

S- Abaterea standard

CV- Coeficient de variabilitate

W- Amplitudinea

Detenta verticală

– forța explozivă a membrelor inferioare –

Grupa martor

– Media aritmetica

S- Abaterea standard

CV- Coeficient de variabilitate

W- Amplitudinea

Flotări

– forță in regim de rezistență in membrele superioare –

Grupa experiment

– Media aritmetica

S- Abaterea standard

CV- Coeficient de variabilitate

W- Amplitudinea

Flotări

– forța in regim de rezistență a membrelor superioare-

Grupa martor

– Media aritmetica

S- Abaterea standard

CV- Coeficient de variabilitate

W- Amplitudinea

Ridicarea trunchiului la verticală din culcat dorsal

– forța in regim de rezistență a abdomenului – Grupa experiment

Unde: – Media aritmetica

S- Abaterea standard

CV- Coeficient de variabilitate

W- Amplitudinea

Ridicarea trunchiului la verticală din culcat dorsal

– forța in regim de rezistență a abdomenului –

Grupa martor

– Media aritmetica

S- Abaterea standard

CV- Coeficient de variabilitate

W- Amplitudinea

Ridicarea trunchiului în extensie din culcat ventral

– forța in regim de rezistență a spatelui – Grupa experiment

– Media aritmetica

S- Abaterea standard

CV- Coeficient de variabilitate

W- Amplitudinea

Ridicarea trunchiului in extensie din culcat ventral

– forța in regim de rezistență a spatelui -Grupa martor

– Media aritmetica

S- Abaterea standard

CV- Coeficient de variabilitate

W- Amplitudinea

V.ÎNREGISTRAREA ȘI INTERPRETAREA REZULTATELOR OBȚINUTE

ALERGAREA DE VITEZĂ

Viteza este calitatea de bază dintre calitățile motrice, care se poate corecta și îmbunătăți foarte ușor la această vârsta. In experimentul meu, în urma testărilor am obținut următoarele valori:

X – media aritmetică

– grupa experiment Tl – 5,6 sec.

T2 – 5,3 sec.

– grupa martor Tl – 5,7 sec.

T2 – 5,6 sec.

Comparând rezultatele de la grupa experiment (testarea finală) cu media pe țară distingem următoarele:

– grupa experiment are valoare de 5,3 secunde, iar media pe țară este de 5,5 secunde. De aici rezultă un coeficient? de 0,2 secunde în favoarea grupei experiment..

S – are următoarele valori:

– grupa experiment Tl – 0,16 sec.

T2-0,18sec.

grupa martor Tl – 0,17 sec.

T2-0,10sec.

Analizând valorile la ambele grupe se constată o omogenizare a grupelor de lucru.

CV – are următoarele valori:

– grupa experiment Tl – 2,92%

T2 – 3,39%

– grupă martor Tl – 2,92%

T2 – 2,99%

Toate valorile sunt mai mici de 10%, cu rezultate mai bune la testarea a doua, ceea ce denotă o omogenizare sporită a grupelor de lucru,

W – are valori subunitare, rezultând o dispersie minima

DETENTA PE VERTICALĂ

Detenta pe verticală este o calitate motrică complexă, rezultată din viteză și fortă in experimentul meu la această probă am obținut următoarele rezultate:

X – media aritmetică

– grupa experiment Tl – 11,1 cm

T2-15,4cm

grupa martor Tl – 10,7 cm

T2-13,7cm

Se constată progrese la amândouă grupe, cu rezultate superioare la grupele experimentale. Comparând rezultatele obținute cu media pe țară ( 15.2 cm ), se constată următoarele:

– la grupele martor, deși s-au obținut progrese fată de testarea initială, rezultatele sunt puțin sub valorile medii pe țară;

– la grupele experimentale valoarea este cu 0,2 cm mai mare decât media pe țară;

S – are valori subunitare, și în jurul valorilor unitare, cuprinse între plus sau minus o,46cm și l,53cm, rezultând o omogenitate a grupelor la această probă.

CV – are valori sub lOs cuprinse între 2,97% și 11,18% (valoarea finală a grupei martor), cu valori mai apropiate la grupele experimentale și ușor dispersate, dar sub valoarea de lOș la grupele martor; rezultă o omogenizare a grupelor.

W – are valori apropiate și foarte scăzute, valoarea maximă fiind de 4cin, ceea ce denotă valori apropiate la detenta pe verticală.

FLOTĂRI

Forța în regim de rezistență a membrelor superioare, am testat-o în lucrarea mea cu ajutorul probei: – flotări.

In urma măsurătorilor efectuate am obținut următoarele rezultate:

X – media aritmetica

– grupa experiment Tl – 3,4rep

T2 – 7,3rep

– grupa martor Tl – 3,3rep

T2-5,4rep

Spre deosebire de celelalte probe testate, la această probă la grupele martor se constata. un progres mai mic comparativ cu grupele experimentale. Comparând valori cu media pe tara, 7 repetări, constatăm la grupa martor valori inferioare acestor performanțe, iar la grupele experimentale o valoare superioară.

S – are valori scăzute cuprinse între ±0,82rep și ±l,17rep atât la grupele experiment cât și la cele martor, arătând o omogenizare a colectivului în Raport cu media aritmetică.

CV – are valori cuprinse între 15,88% și 25,19% demonstrând o omogenitate medie la această probă, unii dintre subiecți obținând rezultate mult peste valoarea medie pe țară, iar alții obținând rezultate sub media pe țară.

In sprijinul celor afirmate mai sus stau mărturie rezultatele obținute la parametrul "W", unde s-au înregistrat valori maxime de 4 repetăm față de media grupelor.

RIDICAREA TRUNCHIULUI LA VERTICALA DIN CULCAT DORSAL

Forța în regim de rezistență a abdomenului a fost testată cu ajutorul probei: ridicare a trunchiului la verticală din culcat dorsal.

În urma testărilor efectuate, s-au obținut următoarele rezultate:

X – media aritmetică

– grupa experiment Tl – 9,5rep

T2 – 14,4rep

grupă martor Tl – 9,2rep

T2-ll,2rep

Dacă valorile inițiale au fost sensibil egale între grupele martor și cele experimentale, la testările finale descoperim progrese mari la grupele experimentale și mici spre medii la grupele martor. La grupele martor se înregistrează valori sub media pe țară.

Comparând rezultatele de la grupele experimentale cu valoarea medie pe țară, 13 repetări, constatăm valori superioare față de media pe țară.

S – are valori mici cuprinse între ±l,23rep și ±l,95rep, rezultând la cele două grupe o omogenizare a colectivului față de media aritmetică pe țară la aceastâ probă.

CV – are valori cuprinse între 10,97% și 15,09%, scoțând în relief o variabilitate medie spre bună a rezultatelor la această probă.

W – este cuprinsă între 3 repetări și 6 repetări, arătând o dispersie mică la această proba.

RIDICAREA TRUNCHIULUI IN EXTENSIE DIN CULCAT VENTRAL

Forța în regim de rezistență a spatelui am testat-o cu ajutorul probei: – ridicarea trunchiului în extensie din culcat ventral.

In urma testelor efectuate, s-au obținut următoarele rezultate:

X – media aritmetica.

– grupa experiment Tl – 5,9rep

T2-ll,5rep

grupa martor T1 – 5,9rep

T2 – 9,2rep

Comparând rezultatele obținute se constata un progres la amândouă grupele, cu valori medii la grupele martor și cu valori ridicate la grupele experiment. Rezultatele obținute de grupele tartor se ridică la valoarea rezultatelor medii pe țară. Comparând rezultatele grupei experiment se constată un progres mare față de testarea inițială, rezultatele obținute la testarea finală depășind media pe țară de 10 repetări.

S – are valori cuprinse între ±0,74rep și ±l,84rep, lucru ce confirmă omogenitatea colectivului în raport cu media aritmetică obținută la această probă.

CV – are valori cuprinse între 12,50% și 17,60%, valori ce denotă o omogenitate medie spre bună a grupelor la această proba.

W – are valori cuprinse între 2 repetări și 6 repetări, arătând o dispersare mică.

CONCLUZII SI PROPUNERI

Din această lucrare se desprind următoarele observații generale cu caracter de concluzii și propuneri:

1. în selecție este indicat a se lua legătura cu părinții, explicându-se scopul, importanța și avantajele pe care le au copiii care participă organizat la exercițiile fizice.

2. în realizarea unei selecții eficiente este indicată o pregătire în prealabil a copilului m sala de selecție, o bună organizare a colectivului, stabilirea unor reguli de comportare m timpul lucrului.

3. Conținutul primelor antrenamente să fie cât mai variat și cât mai atractiv.

4- Efectuarea unor examene medicale inițiale și periodice sunt absolut necesare atât pentru antrenor cât și pentru sportiv.

5. Viteza este calitatea motrica de bază în selecția în gimnastică, iar comparând rezultatele obținute cu media pe țară distingem următoarele:

– grupa experimentală are valoare de 5,3 secunde, iar media pe țară este de 5,5 secunde, deci rezulta un coeficien? de 0,2 secunde in favoarea grupei experimentale;

– analizând valorile !a ambele grupe, se constata o omogenizare a grupelor de lucru cu valori mai mici de lOș la testarea finala față de cea inițială.

6. La testarea detentei se constată un progres la ambele grupe cu rezultate superioare la grupa experimentala. Comparând cu media pe țară, grupă experimentală are valori superioare.

7. La proba de flotări, testând forța în membrele superioare, grupa experimentală are valori peste media pe țară.

8. Testând forța abdominală și a spatelui, se constată îmbunătățiri substanțiale la testarea finală față de cea inițială, rezultatele depășind și media pe țară.

9. Măsurătorile de la înălțime, greutate și perimetrul toracic, sunt sensibil egale cu valorile medii pe tara.

10. În urma studiului efectuat, a experimentului desfășurat în această lucrare, considerăm că vârsta medie optimă pentru selecție în gimnastică este de 6-7 ani.

=== 2d860fd7c09b3a887b876fc6cbead31ec9a45a70_652201_1 ===

BIBLIOGRAFIE

Andrita Cristina – “Premizele și ipotezele privind selecția în scțiile de gimnastcă ale cluburilor și asociațiilor sportive.”;

Ciorianu V. – “Criterii morfo-funcționale de selecție a copiilor în gimnastica sportivă.”;

Ciovica L. – “Studiul asupra criteriilor de selecție în gimnastică în SSE.”;

Covaci N. – “Date cu privire la selecția copiilor în gimnastica sportivă.” –Lucrare în 1968.;

Demeter A. – “Fiziologia generală.”;

Dumitrescu V. – “Despre metodica dezvoltării calitățiilor fizice.”;

Dungaciu P. – “Aspecte ale antrenamentului modern în gimnastică.”- Ed. Sport-Turism 1982 Buc.;

Dragnea A. – “Măsurarea și evaluarea în Educație Fizică și Sport.” – Ed. Sport-Turism Buc. 1984;

Epuran M. – “Psihologia Sportului.”;

Epuran M. – “Curs de psihologie generală.”;

Facec L. – “Contribuții la problema selecționării talentelor în gimnastica sportivă.” – Praga 1968;

Gönczi M. Nicolin – “Gimnastica.” – Ed. Mirton 2002;

Hutan C. – “Criterii și metode folosite în selecîia pentru gimnastica sportivă.”;

Ludu V. – “Inițierea sportivă la vârsta preșcolară și școlară mică.”;

Motilenskaia R. E. – “Probleme medico-fiziologice ale selecției în școlile sportive de copii și juniori.” – Moscova 1968;

Neumann – “Promovarea talentelor în raport cu dezvoltarea fizică.” – München 1969;

Prelici V. – “Performanța sportivă, prsonalitate, selecție.” – Ed. Facla 1980 Timișoara;

Răduț C. – “Criterii de selecție.” – Ed. Cnefs 1967;

Sabău I. – “Conținutul activității de selecție.”;

Șiclovan I. – “Bazele teoretice ale antrenamentului sportive.”.