Dezvoltarea Mediului Rural Prin Turism Si Infrastructura

DEZVOLTAREA MEDIULUI RURAL

PRIN TURISM SI INFRASTRUCTURĂ

Cuprins

PLAN DE IDEI

INTRODUCERE

ARGUMENTAREA TEMEI

ÎNCADRARE ÎN ZONĂ

ATRACȚIILE TURISTICE

ARGUMENTAREA ZONEI ALESE PENTRU FUNCȚIUNEA ALEASĂ

MEDIUL RURAL VS. STAȚIUNE TURISTICĂ

CUVINTE CHEIE

ACTIVITĂȚI POSIBILE

TURISMUL ÎN MEDIUL RURAL – AGROTURISM

TURISMUL ÎN STAȚIUNILE MONTANE

SAT VS. STAȚIUNE

INFRASTRUCTURA

EXEMPLE CONTEMPORANE DE ARHITECTURĂ HOTELIERĂ ÎN MEDIUL NATURAL

EX 1 – Hotelul montan Hafjell

EX 2 – Koutalaki sat pentru schi

EX 3

EX 4

HOTEL SCHI

CONCEPTUL ARHITECTURAL ABORDAT

PREZENTAREA FUNCȚIUNILOR

STRUCTURĂ, MATERIALITATE ȘI SUSTENABILITATE

IMPACTUL ASUPRA ZONEI

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

INTRODUCERE

ARGUMENTAREA TEMEI

Datorită faptului că majoritatea populației se află în mediile urbane, mediul rural face parte din realitatea imediată, pe care puțini o conștientizează, astfel nu primește atenția necesară. Regresul zonelor rurale este datorat prezenței populației îmbătrânite, datorită tinerilor care pleacă în marile orașe pentru a-și căuta locuri de muncă.

Cu siguranță avem la dispoziție metode de a influența acest proces, implicând și comunitatea oferind un control asupra viitorului. Lucrarea propusă, pornește de la premisa că există o ruptură în posibilitatea dezvoltării mediului rural, ea putând fi reabilitată și în același timp să ofere o evoluție, prin care satul Remeți va putea trece la un sat turistic, care cu ajutorul comunității chiar la o stațiune montană turistică.

Ideile sunt centrate pe faptul că avem nevoie de strategii preventive, să anticipăm problemele majore fără ca acestea sa ne ia prin surprindere.

Cel mai important factor din zonă este potențialul enorm din punct de vedere turistic, unde natura este principalul combustibil și poate genera dezvoltarea necesară. Această generare poate fi ajutată prin arhitectură, fiind mijlocul prin care comunitatea participă activ și definește posibilitățile de amplificare.

Construcția temei de proiectare urmărește obiectele proiectului, ce vizează o corelare a imaginii de ansamblu cu un caz particular, bazat pe fenomenele existente din zonă acestea fiind cultura, turismul, agricultura, educarea și instruirea comunității, implicarea socială. Proiectul propune o platformă care să reunească toate aceste aspecte.

Studiul acestei lucrări se bazează pe teoretizarea conceptului de dezvoltare a mediului rural prin turism si infrastructură, prin stabilirea unor termeni de bază din context, susținut de exemplele contemporane de arhitectură, ce ilustrează aceast tip de intervenții.

Analizarea documentației despre turismul montan, natura, mediul rural, infrastructura zonei si istoricul acesteia, are scopul de a determina elementele care dau caracter zonei, dar și cele care o năucesc, astfel stabilindu-se un plan pentru dezvoltare.

Dorința de a realiza o trecere referitoare la fenomenele naturii și ale societății, poate însemna o trecere de la o stare calitativă veche la o alta nouă, raportând la proiectul de față, zona trebuie să fie actualizată la noi standarde, care să extindă zona.

Extinderea zonei nu se rezumă neaparat la creșterea în proporții, ci și să-și întărească însemnătatea, devenind una mai puternică, mai solidă, deoarece în ultima perioadă, zona s-a depopularizat, fiind într-un curs de disipare lent dar sigur.

Dezvoltarea despre care vorbim, se bazează pe mai multe planuri și dispune de câteva elemente generatoare, ca mai apoi efectele să aibe o continuitate din punct de vedere turistic dar și pe plan social al comunei, această continuitate dezvoltându-se pe urmă de la sine.

2. ÎNCADRARE ÎN ZONĂ

Bazinul hidrografic al Văii Iadului este situat în Vestul României, in cadrul Muntilor Apuseni. Satul Remeți este situat la aproximativ 75 km de orașul Oradea, reședința județului Bihor, 85 km față de orașul Cluj-Napoca, 3 km față de șoseaua națională Oradea – Cluj, și 30 km față de orașele Aleșd și Beiuș.

Din punct de vedere administrativ – teritorial, este localizat în partea Sud-Estica a județului Bihor și aparține comunei Bulz.

În cadrul Munților Apuseni, zona este situată în Apusenii Nordici, unde fac parte Munții Gilău, Muntele Mare, Bihor, Codru-Moma, Pădurea Craiului, Vlădeasa, Plopiș și Meseșului. Se află în bazinul hidrografic al Văii Iadului, la intersecția dintre Masivul Bihor – Vlădeasa și Munții Pădurea Craiului.

( http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/3/3a/Apuseni_in_Romania.jpg accesat pe data de 12.03.2015 )

Denumirea de Iad pentru cursul de apă vine din cărțile lui Dimitrie Meciu, din Țara Beiușului care publică ”Poema Munților Beiușului”, în care alocă o descriere generoasă Văii Iadului în anii 1816.

ATRACȚIILE TURISTICE

Resurse turistice naturale

Peștera cu apă de la Bulz care deschide seria cavităților naturale de pe Valea Iadului. Lungimea totală a peșterii este de 1177 metri, la capătul opus Peștera Ponor-Săncuța, iar tronsonul vizitabil are o lungime de 548 metri. ”Peștera cu apă de la Bulz a fost introdusă în circuitul turistic prin dotări sumare, realizate cu posibilități locale, însă precaritatea acestor dotări și gradul ridicat de uzură au făcut ca peștera să nu beneficieze de un flux turistic ridicat și constant. Totuși, Pestera cu Apă de la Bulz rămâne indiscutabil, un obiect turistic ce merită a fi vizitat.”

Peștera cu Apă de la Remeți cunoscută sub denumirea Peștera de la Fața Apei, se află în primul sector de chei al Văii Iadului, în apropierea pensiunii agroturistice Valea Izvorului. Are o lungime de 350 metri, în sala de intrare sunt stalactite și stalagmite de gheață. Cu amenajări minore, dar realizabile pe plan local poate fi inclusă în circuitul turistic de pe Valea Iadului.

Peștera cu Apă din Valea Leșului are o intrare impunătoare, în zona de primire s-a format un mic baraj natural prin prăbușirea unei părți a versantului, ce a determinat apariția unui mic lac. Tavanul plan dispare în locul numit ”Dărămături”, galeria principală se bifurcă, iar spre dreapta în ”Coridorul urșilor” găsim pe argila acumulată de planșeu urme de Ursus spelaeus. Această peșteră ar avea nevoie de un acces, fiind posibil prin construirea unei punți peste lacul de la intrare, peștera fiind un obiectiv turistic menit să motiveze existența cabanei Baraj Leșu.

Ponoarele reprezintă forme carstice cu răspândire largă, pot fi intrări de peșteri colmatate, dar funcționale.

Izbucurile care sunt de asemenea la fel de o mare atractivitate turistică, pe Valea Iadului întâlnim Izbucul de la Toplița-Remeți, Izbucurile Ciuhandrului, Izbucurile din Valea Daica.

Apele minerale din bazinetul Stâna de Vale, cunoscută la nivel național, provenită din Izvorul Minunilor, ape care sunt îmbuteliate și comercializate.

Prezența a trei lacuri construite în timp de-a lungul Văii Iadului. Lacul Bulz care este tampon și are rolul de a atenua viiturile. Lacul de la Munteni este cel mai mic și preia galeria de aducțiune de la U.H.E Remeți. Lacul Leșu fiind cel mai important și mare lac din zonă fiind situat la amonte, are un volum de 25.5 m³, lungimea de 5 km și lățimea de maximă atinge 1 km.

Cascadele reprezintă un element morfo-hidrologic cu mare potențial turistic. În zonă avem cascadele Săritoarea Ieduțului, Iadolina și Vălul Miresei. Cascada Săritoarea Ieduțului are accesul limitat deoarece drumul forestier este impracticabil cu mijloace auto ca și în celelalte două cazuri.

”Denumirea de Valea Iadei, apare în presa locală din Oradea, în anii 80, când într-un articol s-a confecționat o așa-zisă legendă despre o mireasă, asemănată cu o iadă, care s-ar fi sinucis din dragoste aruncându-se în apele învolburate ale râului, în locul în care s-a format cascada Iadolina.”

Resurse turistice antropice

Sunt elemente ce derivă din intercondiționarea în natură, aceste obiective aparțin atât culturii materiale cât și culturii spirituale a comunității.

Așezările de pe Valea Iadului prezintă particularități ce oferă un grad inedit, fiind tipice așezărilor montane ca sate răsfirate și risipite. Umanizarea peisajului prin cătunele risipite pe văi prezintă reale valențe estetice și în mod cert o valoare turistică.

Chiar dacă zona Remeți nu este una de top prin peisajul oferit, oferta turistică este avantajată de obiectivele turistice ale cadrului natural care sunt în apropiere.

Arhitectura populară este cea reflectată în modul de construcție al gospodăriilor și al anexelor. Construcțiile se încadrează în ”peisajul de creste și abrupturi calcaroase în care verticalitatea este o însușire fundamentală”.

Pe Valea Iadului se păstrează și astăzi câteva anexe acoperite cu straturi de paie. Materialul principal folosit este lemnul. Aceste elemente denotă un peisaj pitoresc fiind cele mai valoroase din punct de vedere turistic.

Aceste elemente aparțin unei culturi pe cale de dispariție, fapt ce reclamă păstrarea și conservarea lor.

De asemenea și ocupațiile locuitorilor sunt o resursă turistică importantă, în ceea ce privește prelucrarea lemnului, din țesutul de război sau prelucrarea primară a alimentelor tradiționale. Produsele obținute sun pentru consumul propriu, dar vor putea fi transformate și pentru consumul turistic.

Traiul rudimentar, pur și natural, poate fi o atracție turistică atât pentru locuitorii mediilor urbane cât și pentru Europa Occidentală.

Cea mai bună piață de desfacere este locul de producere, fiind o atracție pentru turiștii dornici de a vedea aceste îndeletniciri.

Tradițiile, obiceiurile și portul popular ca elemente ale culturii spirituale ale locuitorilor de pe Valea Iadului, în condițiile promovării și exploatării turistice eficiente, ar putea constitui obiective turistice. Din păcate ele sunt slab reprezentate în viața acestora, doar la botezuri, nunți, înmormântări, dar ar putea fi adaptate la noul sat turistic.

Lacul Leșu și lacurile de baraj de la Munteni și Bulz, reprezintă obiective economice de origine antropică, potențialul lor reiese din poziția spațială, din forma și dimensiunea barajului, făcând parte din configurația pitorească a zonei.

Lacul de acumulare Leșu pune în valoare îmbinarea resurselor peisagere naturale cu cele antropice.

ARGUMENTAREA ZONEI ALESE PENTRU FUNCȚIUNEA ALEASĂ

Propunerea nu este urmărirea unui concept nou, ci este un demers normal atât la nivel național cât și internațional, unde intervenția în cadrul rural constă în implicarea socială.

Este în mod general acceptat faptul că turismul în țara noastră este un domeniu ce permite o amplă dezvoltare și prin folosirea modelului altor țări din Uniunea Europeană, deși nu putem pretinde o schimbare bruscă sau forțată, putem aspira la un sistem care să aibe ca rezultat crearea de noi valori ce pot avea un efect de infrastructură pentru un mediu rural cu perspective de viitor.

Luând în considerare exemplele prezentate, se urmărește crearea unui concept personalizat pentru tipologia avută în vedere, care să fie raportat la comunitate.

Rolul arhitectului în acest context este de a arăta cum turismul și infrastructura, pot fi integrate în dezvoltarea mediului rural. Concluzia este enunțarea strategiei de intervenție ca suport teoretic în proiectul de diplomă.

Prin relatarea istorică a zonei Valea Iadului, sunt urmărite elementele care, de-a lungul timpului, au oferit caracter locului, ajungând să susțină viața în această zonă, dar și a elementelor care au dus la pierderea acestor calități.

În această secțiune sunt prezentate și abordări asemănătoare sau activități care demonstrează necesitatea unei dezvoltări în acest loc. Descrierea amplasamentului are ca rol introducerea cititorului în ceea ce privește cadrul specific zonal, și susținerea că locul merită să fie cunoscut și are nevoie de intervenții în plan turistic, și respectiv în ceea ce privește infrastructura.

MEDIUL RURAL VS. STAȚIUNE TURISTICĂ

CUVINTE CHEIE

Pentru explicarea cuvintelor necesare înțelegerii conceptului, se stabilește poziția față de fiecare element, definițiile fiind raportate strict la generatoarea intervențierea acestor calități.

În această secțiune sunt prezentate și abordări asemănătoare sau activități care demonstrează necesitatea unei dezvoltări în acest loc. Descrierea amplasamentului are ca rol introducerea cititorului în ceea ce privește cadrul specific zonal, și susținerea că locul merită să fie cunoscut și are nevoie de intervenții în plan turistic, și respectiv în ceea ce privește infrastructura.

MEDIUL RURAL VS. STAȚIUNE TURISTICĂ

CUVINTE CHEIE

Pentru explicarea cuvintelor necesare înțelegerii conceptului, se stabilește poziția față de fiecare element, definițiile fiind raportate strict la generatoarea intervenției. Ariile studiate sunt turismul, cultura specifică zonei, natura și mediul rural, care toate conlucrează la soluția adoptată.

Toate categoriile sunt raportate la arhitectură, alegerea lor a fost necesară pentru stabilirea parametrilor proiectului, caracterizând astfel perimetrul ideologic și conceptual înainte de a stabili un perimetru fizic real.

Mediul rural

Mediul rural este definit diferit în mai multe țări, dar putem spune că factorii ce definesc acest spațiu constă în densitatea populației, așezări mici și mijlocii aflate în afara zonelor urbane de mare densitate, procentul de fermieri din totalul gospodăriilor (agricultură, silvicultură, pescuit), facilitățile de infrastructură, educația formală, serviciile de sănătate publică și unitățile comerciale

”Spațiul rural înseamnă un teren continental sau litoral, care conține satele și micile orașe, în care marea parte a terenurilor sunt utilizate pentru: agricultură, silvicultură, acvacultură și pescuit; activități economice și culturale ale locuitorilor acestor zone (artizanat, industrie, servicii etc.); funcția de odihnă și agrement cu caracter neurban sau de ocrotire a naturii; alte utilizări.”

În viziunea mea, surprind mediul rural însemnând viața la țară, unde mentalitatea oamenilor care trăiesc în acest tip de societate, este una diferită, aceasta adusă la un nou stadiu prin implementarea turismului, va avea un impact mare asupra populației locale dar care va fi în mare măsură benefică.

Turismul

Turismul reprezintă activitatea cu caracter recreativ și sportiv, nevoia psihică pentru distindere, pentru refacerea capacității de muncă, în urma mecanizării și sistematizării. Este o formă specifică de utilizare a timpului liber al populației.

”Din punct de vedere economico – social, cererea populației pentru o formă evoluată a acestui produs este în concordanță cu modernizarea societății, cu evoluția și fluidizarea fluxului informațional, cu globalizarea economică.

Dezvoltarea unui produs turistic este strâns legată de resurse disponibile și de gestionarea acestora. De aceea trebuie analizate resursele care ar putea să contribuie la realizarea unui produs turistic de calitate. Se consideră că resursele pentru un produs turistic sunt un ansamblu de elemente eterogene”

Turismul rural este de diferite forme și diferă de la o țară la alta. Principalele forme ale turismului sunt: de agrement, cultural, sportiv, de reuniuni și conferințe, ecologic, de promenadă, fluvial, de sănătate, religios, agroturismul, el poate fi neorganizat, semiorganizat, organizat, de odihnă și recreere, de tratament, de agrement-divertisment, științific, social, particular, etc, acestea apar frecvent într-un mod difuz și alterat.

Resursele produsului turistic țin de: patrimoniul natural, cultural, istoric; totalitatea elementelor de infrastructură; accesibilitatea economică; totalitatea elementelor de suprastructură turistică (unități de cazare, unități de alimentație publică); perioada favorabilă de exploatare; posibilități de creștere artificială a resurselor (căi de prelungire a sezonului de exploatare).

Poziționarea produsului turistic trebuie să fie un concept fundamental, astfel se urmărește în cazul de față potențialul enorm din ceea ce privește natura, agroturismul și atracțiile turistice din zonă.

”Turismul de agrement este cel care predomină în arealul Văii Iadului, fapt demonstrat de edificarea satului de vacanță de la Coada Lavului și de multitudinea caselor de vacanță înșirate din luncă până pe versanți.”

Turismul cultural care se practică sporadic, astfel turiștii vizitează ocazional colecția etnografică de la Școala Bulz-Pustă, monumentele eroilor din satele Bulz și Remeți sau participă la manifestările culturale prilejuite de ”Zilele comunei Bulz”.

Turismul curativ este datorat lipsei poluării din zonă, a prezenței izvoarelor de ape minerale cu proprietăți terapeutice de la Stâna de Vale.

Turismul sportiv, știind că Valea Iadului este un spațiu propice pentru susținerea și practicarea lui. Astfel întâlnim ciclismul, pescuitul sportiv, alpinismul, sporturile nautice, speotismul, sporturile de iarnă, alpinismul, orientarea turistică și multe altele care aici pot fi practicate în condiții optime. Chiar și turismul de aventură, o ramură a turismului sportiv unde practicarea primește valențe de sport extrem precum escaladele alpine, schiul nautic, zbor fără motor, rafting, pot fi practicate pe scară largă.

Turismul religios care poate contura un impact deosebit asupra turismului rural, acesta se practică cu precădere în zonă doar de Crăciun și Paște turiștii vizitează schitul Sfântul Ilie de la Coada Lacului Leșu precum și mănăstirea de le Stâna de Vale.

Agroturismul presupune existența unor zone rurale modificate de om în ceea ce privește sectorul primar: agricultura, creșterea animalelor, activitățile forestiere. Acest tip include cazare, administrare de alimente și băuturi cu specific local, dar și servicii suplimentare oferite de agricultorii țărani.

Aceste activități se obțin din dedicare totală din partea proprietarilor. Diferența dintre turismul rural și agroturismul în privința mea și nu numai este că turismul rural necesită spațiul rural bine păstrat cu specificul rustic și nu necesită neaparat activități în sectorul primar pe când agroturismul necesită în mod obligatoriu activități în sectorul primar.

”Activitățile turistice bazate pe mari hoteluri, complexe sportive nu pot fi încadrate în conceptul larg de turism rural, chiar dacă ele sunt desfășurate în zonele rurale.

Dimensiunea culturală, socială și economică are și un caracter pedagogic atât pentru adepții agroturismului, cât și pentru populația rurală care, în timp, își modifică în sens favorabil comportamentul, aspirațiile, precum și modul de viață și de educație.”

Turismul rural și agroturismul sunt considerate opțiuni promițătoare pentru viitor, astfel dezvoltându-se economic localitățile, cu consecințe favorabile asupra atragerii și menținerii populației în mediul rural.

Agroturismul este ”activitatea de primire și ospitalitate realizată de întreprinzătorii agricoli individuali sau asociați precum și de famiile lor utilizând propria întreprindere (gospodărie, exploatație) sau una închiriată astfel încât activitatea desfășurată să fie într-un raport de complementaritate cu activitățile aferente cultivării terenului, silviculturii și creșterii animalelor, acestea trebuind să constituie și în continuare activități principale.”

Sub aspect economic, reprezintă o formă complementară de folosire optimă a resurselor din gospodăria rurală și din zonă, combinată cu un complex de servicii.

Din punct de vedere agro-economic, activitatea poate fi desfășurată sub forma simplei găzduiri, când o gospodărie țărănească închiriază camere neutilizate de proprietar, din propriul său patrimoniu edilitar.

În concluzie, activitatea de agroturism reprezintă o activitate economică-socială complexă desfășurată de producătorul agricol din zona rurală, în cadrul gospodăriei sale în scopul obținerii unor venituri suplimentare necesare lui și familiei lui.

Natura

”Turismul contemporan își îndreaptă atenția în egală măsură către natură și către fondul arhitectural înfăptuit de civilizații de altădată sau de azi. Natura și arhitectura constituie obiective majore pentru călătorii de pretutindeni și formează totodată cadrul în care se desfășoară turismul. Este firesc deci ca, alături de datele tehnico-economice și sociale care intervin în amenajarea cadrului pentru turism, să se acorde aceeași atenție din partea proiectantului pentru valorile patrimoniului natural și de cultură materială.

Dacă investiții importante pentru dezvoltarea turismului sunt orientate cu prioritate către regiunile dotate cu o infrastructură și cu o circulație legată de rețeaua urbană existenă, este necesar să se prevadă totodată și echiparea acelor zone lipsite în prezent de dotări, dar care au deosebite valori naturale, arheologice și istorice, sau un fond construit cu trăsături caracteristice.”

Relieful

Relieful bazinului hidrografic al Văii Iadului prezintă numeroase asimetrii, datorită intersecției alcătuirii geologice a Munților Pădurea Craiului cu pantele line ale Munților Vlădeasa, datorită acestui fapt avem numeroase atracții naturale, zona fiind ca și un tablou perfect.

“Munții de înălțime medie și mică, Munții Pădurea Craiului sunt formați dintr-o succesiune de culmi orientate in mare parte pe direcția Sud, Est – Nord, Vest. Aceste culmi sunt separate de văi adânci, ce prezintă versanți puternic înclinați, uneori chiar verticali, de o frumusețe sălbatică. Pantele sunt deosebit de accentuate, mai ales acolo unde munții intră în contact direct cu zonele joase ce îi delimitează, ceea ce le conferp un aspect impozant.”

Ele formează o succesiune de forme pozitive si negative, de roci carstificabile si necarstificabile astfel evidențiează intensa fragmentare a reliefului, valorile de fragmentare sunt situate între 300-600m.

Relieful este caracterizat de interfluvii înguste, pereți abrupți, unde își găsesc locul numeroase peșteri, creste zimțate, contraforturi, grohotișuri.

Datorită rocilor dure din care sunt formați Munții Vlădeasa, relieful se caracterizează prin urcușuri si coborâșuri destul de abrupte, care generează rupturi de pantă în albiile râurilor, astfel avem parte de câteva cascade superbe in această zonă precum Cascada Iadolina, Cascada Vălul Miresei, Cascada Ieduțului.

Lacurile carstice din această zonă au dimensiuni foarte reduse, existența lor fiind și de durată scurtă, este influențată în mod direct de către cantitatea precipitațiilor, un singur lac de origine carstică se află în jurul izbucului de la Toplița Remeți, are diametrul de 5-6 m și poate fi cu greu inclus în categoria lacurilor.

„Ponoarele sunt locurile de dispariție ale unor cursuri de apă în subteran, scurgerea de suprafață fiind continuată de una in adâncime.

Prezența rocilor carstificabile, în special a calcarelor, a dus la formarea de numeroase ponoare.”

Existența stratelor de roci carstificabile în alternanță cu roci necarstificabile, au făcut ca rețeaua subterană să aibă o mare dezvoltare. Prezența aceste rețele subterane a dus la dezorganizarea rețelei de la suprafață, locul cursurilor de la suprafață fiind luat de cele subterane.

În bazinul Văii Iadului izbucurile sunt numeroase datorită substratului geologic, cât și prezenței numeroaselor cursuri de apă temporare sau permanente.

Depresiunile de captare carstică sunt în număr mare în Munții Pădurea Craiului, se găsesc în Depresiunea de la Acre, aflată la extremitatea grabenului Remeți.

Avenele din bazinul hidrografic al Văii Iadului se prezintă fie sub forma unor puțuri simple, care coboară brusc sau treptat în subteran, fie ca puțuri complexe, unde avem sectoare înguste care coboară brusc câțiva metri cu goluri subterane de tipul peșterilor.

Peșterile sunt cele mai caracteristice forme ale endocarstului, sunt fenomene carstice, dezvoltate mai ales in rocile calcaroase, iar în această zonă a Munților Pădurea Craiului găsim cele mai prielnice condiții, fapt demonstrat de prezența numărului de goluri din zonă.

În regiunea Văii Iadului, acestea sunt mai mari și mai mici, mai sumbre sau mai luminoase, cu toate acestea sunt în număr de 101 de goluri subterane cercetate si cartate. Peștera cu Apă din Valea Leșului este declarată rezervație speologică.

Văile sunt principala formă de relief care ia naștere datorită rețelei hidrografice care acționează asupra scoarței terestre. Principala vale a regiunii, curge pe direcția Sud – Nord, de-a lungul cursului alterează sectoare mai înguste sau mai largi de chei, lunca fiind bine individualizată.

Datorită noului nivel de bază al Lacului de acumulare Leșu, în zona de vărsare a râului în lac panta scade mult, de asemenea viteza este mai mică, s-au creat condiții propice pentru edificarea unei “microdelte”, zona din jurul gurilor de vărsare fiind una înmlăștinită.

Valea Iadului știind ca este o vale care are o scurgere controlată, în cursul mijlociu și inferior, lunca sa este foarte rar supusă inundațiilor. Lunca prezintă extensiuni mari în depresiunea Poiana, în dreptul satului Remeți și a satului Bulz, în depresiunea Poiana, datorită scurgerii lente si aceasta prezintă procese de inmlaștinire.

Datorită văilor prospere din zona Văii Iadului, acestea prezintă aspecte de chei, unele dintre ele chiar de-a lungul intregului curs, fiind un peisaj spectaculos, aici a fost turnat, in anul 1967, unul dintre filmele cinematografiei românești “Dacii” în regia lui Sergiu Nicolaescu.

Cheile afluenților Văii Iadului sunt mult mai spectaculoase și sălbatice. Pe întregul parcurs Valea Leșului are aspect de chei înalte și verticale.

Pereții înalți ai cheilor, drumurile forestiere ce se strecoară cu mari dificultăți de-a lungul văii, mulțimea afluenților caracterizează zona ca fiind una pitorească.

Cristalinul caracteristic Pădurii Craiului se extinde fragmentar și-n estul Văii Iadului, pe o lățime de aproximativ 10 km. “Fâșia de cristalin se întrerupe în grăbenul sedimentar Remeți pe direcția NE-SV”.

Sub acțiunea apelor iau naștere depozitele de bauxită, astfel în regiunea Grabenului Remeți a intrat în exploatare primul zăcământ de bauxită, încă înainte de primul Război Mondial, în zona Izvor. Din marele grăben al Vlădesei, se mai păstrează și astăzi ca resturi, grabenul Remeți și grabenul Someșului Cald.

Clima

Relieful are o principală influență asupra climei din această zonă, caracterizând elementele climatice în mod direct.

Modul de distribuire neuniform al precipitațiilor este datorat versanților. Versanții vestici și nord-vestici sunt mai umezi și primesc o cantitate mai mare de precipitații cu circa 100 mm/an, pe când versanții sudici și estici primesc mai multă căldură, înregistrându-se o durată mai scurtă cu o lună a zăpezii și a înghețului.

Altitudinea reliefului are un rol important, în repartiția și intensitatea elementelor climatice.

Media anuală la stația meteorologică din cea mai apropiată zonă și anume la Stâna de Vale, la 1102 m altitudine, pentru perioada 1979-2000, este de 3,9 ⁰C. Conform gradientului termic, temperatura scade și crește o data cu altitudinea cu 0,5 – 0,7 ⁰C.

“Observațiile și măsurătorile elementelor climatice la Stâna de Vale se realizează din 1979, iar intervalul de timp luat în considerare pentru acest studiu este de 1979-2007.

Bazinul hidrografic al Văii Iadului este cuprins între izotermele de 4⁰ – 6⁰C, doar cursul său superior intersectându-se cu izoterma de 3⁰C.(Atlasul R.S.R., 1972-1979)

Temperatura medie multianuală, pentru intervalul luat în considerare, a fost de 3,9 ⁰C, iar valorile și mersul lunar al temperaturilor medii multianuale sunt evidențiate în tabelul și graficul de mai jos. (tabel 1,fig. 5) ”.

Tabel – “Geografie și turism pe Valea Iadului” – Tipografia Duran`s Oradea – Dumiter Aurelia Florina.pg42

Analizând situația prezentată în tabel, temperatura aerului are un mers normal, cu valori minime medii de -5,3⁰C, în ianuarie, și maxime de 13,3⁰C în luna iulie.

Temperaturile minime și maxime atinse la stația meteo de la Stâna de Vale, sunt de -28,9⁰C, în data de 31 ianuare 1987, și respectiv 30,6⁰C, în data de 22 august 2000.

Având în vedere altitudinea satului Remeți, de 460 m, și că temperatura medie anuală scade la fiecare 100 m cu 0,5 – 0,7⁰C, temperatura la Remeți este de 7,7 – 7,8⁰C.

Numărul nopților geroase este de aproximativ 52-54, și apar în lunile octombrie – aprilie. Zilele de iarnă cu temperatura maximă ≤0⁰C au o frecvență ridicată, din octombrie până în aprilie, numărul lor fiind de 48-49 de zile pe an. Zilele cu îngheț cu valori <0⁰C, pot să apară tot timpul anului, în intervalul octombrie – aprilie numărul acestora ajungând la 183-184 de zile pe an.

Fiind o zonă montană, numărul zilelor de vară este mic, aproximativ 10 zile pe an când temperatura minimă este de 25⁰C, acestea sunt înregistrate în intervalul iunie – septembrie.

Fenomene meteorologice

– primul îngheț apare în jurul datei de 10 septembrie, iar ultimul în 2 iunie, numărul mediu al zilelor cu îngheț este de 266 de zile pe an

– grindina care apare undeva la 5-6 zile pe an;

– burnița poate fi pe tot parcursul anului și apare de 11-12 ori pe an;

– roua datorită diferențelor mari de temperatură de la zi – noapte apare destul de des, peste 100 de zile pe an;

– ceața formată datorită condensării vaporilor de apă, numărul mediu anual este de 50 zile.

Regimul de îngheț

”Podul de gheață apare în medie cu două săptămâni mai târziu ca și gheața la mal. El se formează fie prin înaintarea gheții de la mal, fie prin unirea solurilor. Podul de gheață începe să dispară din ultima decadă a lunii ianuarie și prima decadă a lunii februarie.”

În urma fenomenelor prezentate acestea nu afectează scurgerea râurilor, cu excepția topirii bruște a zăpezii, care poate produce viituri și poate bloca un curs de apă, poate duce la inundații, desigur este un caz foarte rar.

Vegetația

În zona Văii Iadului predomină etajul rășinoaselor cu prezența molidului (picea abies), ”cel mai vechi element al vegetației actuale, care se păstrează din perioada ultimului glaciar”, este destul de des întâlnit și bradul (abies alba), și mai rar larița (larix decidua) și tisa (taxus baccata).

Fauna

Are o distribuție etajată, determinată de vegetație și de condițiile climatice. Cele mai răspândite sunt lupul, iepurele, vulpea, mistrețul și ursul brun. De asemenea în zonă mai întâlnim și șoarecele vărgat, cocoșul de munte, gaița de munte, negraica, pițigoiul de brădeț, pițigoiul moțat, cucuveaua încălțată și multe altele.

Fauna acvatică este în corelație cu răurile de munte, care sunt cunoscute ca având debit relativ constant, temperatură scăzută, curent rapid și oxigenare bună. Datorită condițiilor aici întâlnim păstrăvul, zglăvocul, boișteanul, molanul, mreana de munte, lipanul, porcușorul de vad, și cleanul.

Pe langă pești mai întâlnim și racul de munte, care sunt din ce în ce mai puțini datorită poluării apelor.

Populația

Condițiile naturale mai puțin favorabile datează de la începutul secolului al XV-lea. Structura populației a fost analizată cu ocazia recensămintelor din anii 1930, 1977, 1992 și 2002. Populația de pe Valea Iadului a cunoscut o evoluție descendentă începând din anii 1990.

Imagine foto din “Geografie și turism pe Valea Iadului” – Tipografia Duran`s Oradea – Dumiter Aurelia Florina.pg65

Putem observa o creștere semnificativă în jurul anilor 1966-1977 când a avut loc construirea barajelor Leșu și Drăgan, atunci când s-a atins și maximul de aproximativ 3600 de locuitori, fapt datorat și regimului comunist care interzicea avorturile. Tot în această perioadă au fost deschise și exploatările miniere de bauxită, dar și de exploatare a lemnului.

Populația comunei Bulz în decursul ultimilor 10 ani a scăzut cu 431 de locuitori număr ce reprezintă peste 15% din totalul populației din 1992.

”Această scădere se datorează în primul rând închiderii coloniilor de muncă, fapt ce a determinat plecări masive de populație din zonă, proces ce a continuat însă să afecteze și populația autohtonă, care în lipsa unor locuri de muncă a plecat de pe Valea Iadului spre centrele învecinate. A plecat în general populația în vârstă de muncă, rămânând pe loc o populație îmbatrânită, majoritar feminină.”

Structura populației în ceea ce privește naționalitatea, avem prezența românilor predominantă de 99%, iar restul maghiari și romi în număr foarte mic.

După numărul de locuitori, așezările de pe Valea Iadului se încadrează în categoria satelor mijlocii, având o populație de 500-1500 locuitori.

ACTIVITĂȚI POSIBILE

Un aspect negativ caracteristic zonei, vine o data cu schimbarea anotimpului, influențat de valorile maxime ale temperaturii aerului, determină invazii ale unor mase de aer cald, care pot produce topiri bruște ale stratului de zăpadă și dezgheț, uneori asociate și cu căderi importante de precipitații, care pot genera viituri puternice pe văile din bazinul hidrografic al Văii Iadului, urmărind la rândul lor și inundațiile. Când au loc aceste încălziri bruște ale aerului la începutul lunii martie, determină începutul fazei de vegetație la unele plante de cultură, pătrunderea ulterioară a unor mase de aer rece în zonă, cu valori negative, pot compromite definitiv culturile din acel an. Astfel, valoarea maximă atinsă pentru anotimpul rece a fost înregistrată la 24 februarie 1990, fiind de 13,9⁰C. De asemenea și răcirile bruște sunt la fel de periculoase pentru agricultură, valoarea minimă absolută pentru lunile de vară s-au înregistrat în 1 iunie 1990, fiind de -3,8⁰C.

Posibilitatea desfășurării activităților de iarnă anuale, se pot desfășura într-un interval de timp de 3 până la chiar 6 luni, la fel ca și în situația de la pârtia Vârtop.

Pentru o bună funcționare atât pe timp de iarnă cât și pe timp de vară, activitățile vor fi și ele sezoniere. Dacă zona va fi adaptată la un program de schi pe timp de iarnă, aceasta va putea funcționa la fel de bine și în timpul verii tot ca pârtie pentru un nou tip de schi pe iarbă, sau chiar pe carosabil.

TURISMUL ÎN MEDIUL RURAL – AGROTURISM

Înainte de 1989 satul Remeți avea ca ramură principală industria, activitatea principală fiind șantierele hidrotehnice și unitățile miniere. În ultimii ani profilul economic s-a schimbat și s-a adaptat la profilul socio-economic din ultimii ani, localnicii au căutat să găsească surse de venit noi, astfel s-au reprofilat pe activități piscicole și turism. Dintr-o localitate total industrială s-a transformat într-una cu funcțiuni mixte.

O funcție în totalitate turistică o are Stâna de Vale, care nu are o populație permanentă, iar deservirea acestei stațiuni este realizată de locuitorii satelor învecinate, pe când turismul în Remeți ar putea fi realizat chiar de comunitățile locale.

În studiul de față, acest proiect presupune găsirea unei metode prin care comunitatea este canalizată pentru a lucra pentru ea însăși. Oamenii dacă se vor implica și canaliza pe lucruri concrete, vizibile, rezultatele nu vor ezita să apară.

Susținerea și extinderea agroturismului prezintă o importanță și în aria educațională, astfel ajută ca obiceiurile și tradițiile culturale să nu se piardă. Posibilitatea creării a programelor de experimentare a vieții în zona rurală din școlile învecinate, care este deja aplicată în numeroase țări din UE. Prin acest program se prevăd activități în ferme sau în pensiuni rurale.

Agricultura prin cele două ramuri ale ei, cultura plantelor și a animalelor, este principala sursă de hrană pentru locuitorii din Valea Iadului. În zonă se practică la scară largă creșterea animalelor, mai ales bovine și porcine. Producția agricolă după 1945 nu a fost niciodată colectivizată.

Din totalul suprafeței comunei Bulz, de 9939 ha, suprafața agricolă ocupă 4721 ha. Terenul arabil are o pondere redusă, aproximativ 6,5%, cu o suprafață totală de 310 ha. Ponderea cea mai mare o reprezintă pășunile cu 61,7%.

Culturile agricole le găsim mai mult în luncă și predomină cultura porumbului, grâului, legumelor și cartofului. Pe versanți întâlnim culturile de pomi fructiferi, pășuni și fânețe.

Preocupările meșteșugărești de pe Valea Iadului sunt semnalate încă de la sfârșitul secolului al XV-lea, sunt menționați meșteșugarii cojocari, lemnari și pietrari.

Schimbarea zonei prin proiectul propus va fi una care va necesita timp, dar prin acest mod ne vom asigura că zona va avea un viitor și nu va fi uitată și abandonată.

Turismul în proiectul de față este combustibilul ce alimentează schimbarea și dezvoltarea zonei, care va genera fonduri locale și zonale, care mai târziu va putea ajuta chiar și zonele învecinate să țină pasul cu modernizarea.

Îmbunătațirea zonei prin schimbarea ei, nu este una imposibilă și nu poate fi percepută ca un conflict, dimpotrivă are tot potențialul necesar pentru o astfel de dezvoltare.

TURISMUL ÎN STAȚIUNILE MONTANE

”Industria vacanțelor nu mai reprezintă o ramură economică importantă a României. Încasările totale din 2013 s-au ridicat la numai 1,09 miliarde euro, fiind mai mici decât profitul unei singure companii petroliere.

În total, în România au ajuns, anul trecut, 1,71 milioane de turiști străini, potrivit datelor comunicate ieri de Institutul Național de Statistică. Peste jumătate au declarat că motivul principal al vizitei îl reprezintă afacerile.”

http://www.romanialibera.ro/economie/finante-banci/incasarile-din-turism–mai-mici-decat-profitul-unor-firme-329382 accesat la data de 03/27/2015

Turismul montan a încasat în anii trecuți 2% din totalul încasărilor de turism din România.

”O analiză a situației din aceste stațiuni de munte, privind capacitatea și starea construcțiilor, rețeaua comercială, posibilitățile de distracție și de practicare a sporturilor de iarnă, arată că sunt necesare măsuri într-o cât mai apropiată etapă, pentru organizarea și echiparea lor, la nivel competitiv european.”

Realizarea unui proiect de arhitectură într-o așezare rurală are rolul de a rezolva o problemă locală, a unei comunități.

SAT VS. STAȚIUNE

”Satele de pe Valea Iadului au un potențial de dezvoltare redus, datorită resurselor naturale modeste, distanței relativ mari față de centrele urbane, căilor de comunicații modeste calitativ și mai ales lipsei locurilor de muncă, în special pentru populația feminină.

O atenție deosebită trebuie acordată în viitor rețelei căilor de comunicație și a celei de alimentare cu apă și canalizare. Problemele impuse de sistematizare sunt deosebit de complexe și ele ar necesita, pentru realizare, fonduri semnificative și o perioadă lungă de timp, precedată de o analiză complexă a tuturor factorilor și elementelor componente. Sistematizarea trebuie făcută în așa fel încât, fără să modifice echilibrul natural al peisajului geografic, să ducă la ridicarea nivelului de trai al populației și la ștergerea diferențelor majore dintre sat și oraș.”

Publicul în contat cu obiectul de arhitectură, este interesat de modul în care acesta îi poate răspunde la trebuințele sale, scopul pentru care a fost realizat, buna desfășurare a programului, ambianța creată, care poate fi plăcută sau reconfortantă. Corelarea acestora trebuie realizată întrucât obiectul de arhitectură să satisfacă nevoile practice.

”Arhitectura la rândul ei poate influența în mare măsură pe cei care o folosesc. Cei care o folosesc îi cer să răspundă nevoilor contemporane, mentalității și sistemului lor de viață, astfel încât, dacă este pe deplin realizată, ea oglindește aceste cerințe și caracterul celor care au creat-o.”

Majoritatea localnicilor nu au primit sfaturi sau pregătire pentru un astfel de program. Deși instinctiv ei sunt gazde bune, ceea ce este important pentru turiști, totuși le lipsește elementul organizator care să atragă fluxurile turistice și aceasta este o piedică semnificativă în dezvoltarea agroturismului din zonă.

Localnicii vor avea nevoie de competență educațională, instruire și desigur va fi nevoie de consultanță pentru localnici. Această propunere va fi practic o platformă care va susține schimbarea zonei. Cei care se vor implica în astfel de proiecte, să aibe la dispoziție un loc unde pot găsi toate informațiile necesare.

Mentalitatea oamenilor din zonă este una tradiționalistă, iar ei vor putea să împartă astfel de cunoștințe doritorilor care nu au parte de un stil de viață asemănător.

Locuirea în mediul rural este una de neacceptat, datorită condițiilor, fiind nefavorabile chiar și pentru turiștii cu buget redus. Această problemă se va rezolva din nou prin instruirea localnicilor, iar pentru îmbunătățirea gospodăriilor în vederea integrării lor într-un circuit de turism rural, să fie ajutați să obțină fonduri europene și susținere din partea statului.

Centrul de consultare a comunității din propunerea mea, va avea ca scop rezolvarea problemelor prezentate. Cu o astfel de susținere localnicii pot să ofere condiții competitive și să atragă cât mai mulți turiști în zonă. Este indubitabil faptul că țara noastră dispune de un valoros variat potențial turistic natural și rural acestea fiind cele mai bogate resurse, fiind nenumărate exemple și în alte țări care au avut succes promovând astfel turismul.

Sistemul propus nu se bazează pe transformarea zonei într-una bazată strict pe atracțiile turistice, dar acestea prezintă o necesitate mare pentru regenerarea zonei și pentru atragerea fondurilor financiare ca acest loc să poată avea un viitor real.

Pe lângă aceste probleme zona ar mai avea nevoie de servicii de comunicații precum telefonie și internet.

Impacte de mediu și socio-economice ale turismului

Dezvoltarea turismului generează impacte de mediu datorită relației strânse dintre turism și mediu. Faptul că atracțiile turistice sunt componente geografice, infrastructura și facilitățile sunt componente ale mediului construit. Astfel turismul genereaza impacte pozitive dar și negative.

Impactele pozitive:

Dacă turismul este controlat poate ajuta la conservarea și protecția mediului în diverse moduri. Poate asigura finanțarea pentru protejarea ariilor naturale și conservarea lor, prin instituirea regimului de parc național sau natural. Instituirea ariilor protejate are efecte benefice asupra comunității, ducând la diversificarea economiei locale. În zona apropiată avem ca arie protejată ”Monumentului natural geomorfologic Poarta Bihorului, a Rezervației naturale paleontologice Locul fosilifer de la Cornițel, a locului fosilifer din Valea Lionoo, a Rezervației naturale mixte Defileul Crișului Repede și a Monumentelor Naturale Speologice Peștera de la Toplița și Peștera Vântului.”

Turismul poate finanța conservarea siturilor arheologice și istorice care altfel ar putea fi lăsate în paragină.

Îmbunătățirea calității mediului și conștientizarea problemelor de mediu, care datorită turismului oferă motivația unui mediu curat prin controlul poluării apelor, aerului, solului dar și prin proiecte de amenajare peisagistică și prin încadrarea construcțiilor în liniile peisajului natural sau al arhitecturii locale. Un exemplu zonal de motivație este evacuarea a 300 kg de deșeuri din Peștera Vadu Crișului, bărcile puse la dispoziție pentru colectarea pet-urilor de plastic de pe Crișul Repede.

Un lucru primordial zonei ar fi și îmbunătățirea infrastructurii, infrastructura locală de drumuri, reparațiile pentru barajul Leșu, apă potabilă, canalizare, deșeuri solide sau telecomunicații, turismul putând fi un factor principal în finanțarea acestora.

Impactele negative:

Presiunea asupra zonei din punct de vedere turistic duce la suprasolicitarea structurii acestuia, iar fenomenul de risc este posibil sa apară, multe destinații turistice au suferit în timp numeroase degradări datorită supraexploatării resurselor naturale și culturale.

Dezvoltarea turismului poate genera impacte negative precum poluarea aerului, apelor cât și poluarea fonică sau vizuală.

Poluarea fonică și cea a aerului poate avea loc chiar dacă turismul este considerat o ”industrie fără fum”, prin vehicule ATV, RV, snowmobile, care pot fi deranjante atât pentru localnici cât și pentru turiști.

Utilizarea excesivă a mediului natural duce la probleme ecologice precum distrugerea parcurilor și a ariilor protejate de către turiști.

Problemele de utilizare integrată a terenurilor ca și în satul Vârtop, un exemplu de stațiune montană din Bihor unde infrastructura locală este neadecvată și estetica construcțiilor este nepotrivită.

Impacte culturale și socio-economice

Impactele culturale și socio-economice sunt rezultatele directe și indirecte a interacțiunii dintre turiști și comunitățile locale.

Impacte pozitive:

Beneficiile economice care includ locuri de muncă și pot duce stilul de viață la noi standarde prin faptul că ”turismul servește ca un catalizator pentru dezvoltarea sau extinderea altor sectoare economice precum agricultura, construcțiile, meșteșugurile”

Locatarii vor beneficia de facilitățile dezvoltate pentru turism, precum infrastructura, transport, agrement, modernizarea spațiilor publice, facilități și servicii care nu pot fi dezvoltate prin alte căi.

Turismul poate ajuta la menținerea densității locale care altfel s-ar pierde, putem urmări graficul care începând de la construcția barajului Leșu din 1970 a avut o scădere continuă până în prezent. O dată cu menținerea densității crește și patriotismul local, care implică comunitățile locale la dezvoltarea turismului.

Impacte negative:

Din nou dacă turismul nu este controlat poate genera impacte negative sau de a reduce impactele pozitive.

Potențialele beneficii economice pot fi pierdute dacă unele facilități turistice sunt în proprietatea străinilor, când capitalul lor este una din puținele alternative la insuficiența capitalului local.

Aglomerarea infrastructurii locale de transport datorită utilizării ei în scop turistic, sau dacă obiectivele turistice din zonă vor fi închise pentru populația locală ca scop de vizită, fiind întreținute mai mult pentru străini.

Pierderea autenticității locale, a elementelor tradiționale, cum sunt artizanatul și meșteșugăritul local, și modificarea obiceiurilor și a tradițiilor pentru a putea întâmpina actul turistic.

Dorința de a îndeplini nevoile turiștilor poate genera fenomenul de standardizare, prin serviciile de alimentație precum fast-food.

”Diversificarea subproduselor turistice de tip kitch, proliferarea prostituției și a culturii consumului imediat”, se impune a fi evitată prin menținerea și includerea elementelor tradiționale și autentice.

INFRASTRUCTURA

Valea Iadului beneficiază de o arteră rutieră DJ 108 K, care parcurge satul în lung, iar din centrul satului se continuă spre barajul Drăgan drumul județean DJ 108 J. Acestei rețele rutiere se mai adaugă drumurile forestiere, care facilitează accesul la văi, la unele obiective turistice și spre cătunele mai îndepărtate.

Rețeaua feroviară prezentă prin stația Halta C.F.R Stâna de Vale, linia leagă Oradea de Cluj-Napoca.

Avem o vastă rețea de transport prin cablu a energiei electrice, rețea ce încadrează hidrocentralele din regiune în Sistemul Energetic Național.

Comunicațiile sunt realizate prin intermediul poștei C.N Poșta Română S.A., prin oficiile poștale din satele Bulz, Remeți și cel de la Baraj Leșu.

Așezările răsfirate prezintă o rețea stradală, cu o vatră bine determinată, unde sunt gospodăriile. Au un singur nucleu din care vin și pleacă o rețea de străzi secundare.

Forma actuală a vetrelor permanente de pe Valea Iadului este rezultatul unei evoluții teritoriale îndelungate strâns legată de condițiile naturale și economice. Satul Remeți are o vatră de formă liniar tentaculară.

În ceea ce privește infrastructura, aceasta nu se poate rezolva printr-un proiect de arhitectură, dar acesta poate ajuta la un parteneriat cu autoritățile locale. Implementarea unui proiect care să ducă la terminarea lucrărilor de la barajul Leșu, astfel se vor putea realiza și activități pe lac și nu va mai fi zona înmlăștinită care este defavorabilă în ceea ce privește accesul la lac.

Un alt proiect, la care avem nevoie de ajutorul autorităților, ar fi alocarea unor fonduri pentru reparațiile drumului forestier din preajma lacului Leșu, care este într-o stare avansată de degradare, accesul cu autoturismul fiind aproape imposibil. Acest proiect ar deservi atât turiștilor pentru a vizita împrejurimile zonei, cât și pentru nevoile comunității locale.

Eu consider că aceste două probleme ar ajuta considerabil la dezvoltarea zonei. Atâta timp cât zona nu este dezvoltată prin infrastructură, nu prezintă un interes de investiție nici în sectorul privat, iar de cealaltă parte nici turiștii nu sunt stimulați să se expună unor situații neplăcute.

În bazinul Văii Iadului în ceea ce privește cazarea, fac parte categoriile principale de cazare și secundare. În bazele principale se încadrează hotelul Iadolina și cabana Gaudeamus din Stâna de Vale și Motelul Baraj Leșu.

Bazele secundare sunt reprezentate de adăposturi și refugii care lipsesc pe Valea Iadului, pensiuni și spații private de cazare care sunt destul de slab reprezentate în raport cu potențialul turistic și avem campingurile din Valea Lupului, Coada Lacului și Dealul Mare. Campingul de la Coada Lacului nu mai funcționează datorită faptului că se afla la marginea lacului, margine care acum nu mai este datorită problemelor tehnice ale barajului, având în vecinătate, în prezent, o zonă de mlaștină. Campingul fiind nefolosit în ultima perioadă s-a deteriorat, încât nu mai poate fi utilizat.

O nouă bază de cazare pentru elevi inaugurată în 1995, are în prezent un regim de funcționare permanent. Tabăra Remeți este situată în localitatea Remeți și are 45 de locuri permanente încălzite cu câte 2-6 locuri/cameră și 35 de locuri în regim sezonier cu câte 2-12 locuri/cameră.

EXEMPLE CONTEMPORANE DE ARHITECTURĂ HOTELIERĂ ÎN MEDIUL NATURAL

Pentru a susține ipotezele prezentate, este necesară prezentarea unor exemple contemporane, fiecare fiind relevante din perspectiva modului de intervenție în cadrul rural și în contextele sociale respective, ilustrând relațiile care se creează între arhitect și comunitate.

EX 1 – Hotelul montan Hafjell

Are o suprafață totală de 11000 m², situat în localitatea Hafjell, din Norvegia, proiectul se află în stadiul de idee conceptuală, realizat de biroul de arhitectură al lui Bjarke Ingels și anume BIG. Cei care au participat la creearea conceptului sunt Andy Yu, Camilla Hoel Eduardsen, Dariusz Bojarski, David Vega, Jakob Lange.

Ideea de bază a proiectului a pornit după cum vedem și în etapele din imaginea de mai sus, de la un simplu bloc tradițional din zonă care avea funcțiunea de hotel. Clădriea este manipulantă, iar apartamentele sunt întinse de-a lungul pantei pe versant, s-a creeat o structura care ajută la circulația interioară a hotelului. Toate apartamentele primesc raze solare naturale și asigură o priveliște cu un răsărit superb și o vedere. Angajații hotelului au posibilitatea de a traversa clădirile între ele în continuitate, după cum observăm și în faza conceptuală numărul 5.

Prin întinderea clădirii către partea muntelui, terasele se deschid spre fațada Sud-Vestică a hotelului. Colțul clădirii dispune de o gondolă înălțată, care se lasă spre cota terenului prin o pantă care poate fi utilizată de clienții hotelului care se îndreaptă către stațiunea de schi Hafjell în fiecare dimineață. În același timp este creată o conexiune între terasele camerelor de sus ale hotelului cu panta pentru schiat. Întregul ansamblu hotelier împreună cu apartamentele lui este conectat la rampa continuă de-a lungul întregii clădiri.

http://www.big.dk/#projects-lil pozele din EX 2 au fost accesate pe data de 2/4/2015

EX 2 – Koutalaki sat pentru schi

Dispunerea programului într-o formă circulară, este datorat împrejurimilor, care necesită vederi în toate direcțiile.

Volumul este împins în jos până la cota terenului, ca să permită

schiorilor coborârea pe deal.

Extinderea clădirii în paralel a volumelor între ele, creează fluxuri intime între acestea.

Ajustările individuale pentru fiecare volum se fac în așa fel, încât acestea să se încadreaze reglementărilor din context.

Volumele sunt în așa fel ajustate, încât să nu fie deranjate vederile principale către satul Sirkka.

Lifturile principale dau accesul direct pe acoperiș prin deschiderele creeate în acesta.

Activitățile publice sunt la parterul clădirii, și creează o atmosferă asemănătoare celei dintr-un sat.

Conectate de ”străzile satului” avem două spații publice care au caracter diferit. O piață care permite activitatea de patinoar și evenimentelor muzicale adiacente clădirii existente, și al doilea spațiu care este o curte cu cafenele, baruri acesta fiind situat în centru.

În timpul verii, acoperișul este înierbat fiind o nuanță de verde continuă cu împrejurimile peisajului natural. Astfel este un loc pentru drumeții și pentru picnic.

În timpul iernii, clădirea deservește unei pante de schi, combinată cu esența stațiunii montane de schi, relaxare și recreare.

Geometria clădirii constă în patru elemente diferite ca module bazate pe patru raze, care creează o structură pragmatică a clădirii

Are o suprafață totală de 56000 m², situat în localitatea Levi, din Finlanda, construcția este în desfășurare, realizat de biroul de arhitectură al lui Bjarke Ingels în parteneriat cu Jakob Lange. Cei care au participat la elaborarea proiectului sunt David Tao, Erik de Haan, Frederik Lyng, Hans Willehader, Jeff Mikolajewski, Jeppe Ecklon, Jesper Henriksen, Joao Albuquerque, Lucian Racovitan, Maren Allen, Rui Huang, Taylor McNally-Anderson.

Satul de schi este conceput ca o extindere a unui grup de clădiri pentru a creea o nouă piațetă, aceasta fiind inima stațiunii. Cele patru volume propuse înconjoară piațeta și formează un adăpost public, ferit de vânt și totuși deschis în așa fel încât invită peisajul înconjurător. Vederile maiestuase din ansamblu sunt contrastate de intimitatea spațiilor dintre volume.

Curbele subtile ale acoperișului ondulat creează o continuitate cu peisajul natural, în același timp oferind și un caracter unic arhitectural de pante pe care se poate schia. Satul de schi Koutalaki este gentil și dramatic prin extinderea summit-ului și a resortului. Crescut de la o topografie naturală, arhitectura se extinde prin formele organice ale cadrului natural și creează un spațiu atât locuibil cât și pentru schiat.

Scopul este realizarea unui sat care utilizează în totalitate potențialul zăpezii. Când zăpada se așează pe fațade, pe golurile ferestrelor, devine parte din peisaj adaptându-se la climat.

Granitul deschis de pe fațade realizează o relație intimă cu natura.

http://www.big.dk/#projects-lap pozele din EX 2 au fost accesate pe data de 2/4/2015

EX 3

EX 4

HOTEL SCHI

CONCEPTUL ARHITECTURAL ABORDAT

Organizarea generală a cadrului pentru turism necesită o coordonare sensibilă pentru a stabili un raport armonic între natură, fondul construit și fenomenul turistic.

PREZENTAREA FUNCȚIUNILOR

STRUCTURĂ, MATERIALITATE ȘI SUSTENABILITATE

Realizarea proiectului de arhitectură în cadrul rural și natural, va urmări încă de la începutul construirii tipul de materiale folosite până la reciclarea și reutilizarea lor.

Astfel în mare parte pentru ca aceste materiale să poată fi reutilizate, structura propusă va fi una pe stâlpi și cadre de metal, iar planșeele vor fi prefabricate care se vor monta la locul construcției.

Pereții la nivelul parterului vor fi executați din materiale locale precum piatra iar la restul etajelor vor fi blocuri ceramice, cu un strat de tencuială pe interior iar spre exterior termoizolația peste care se va placa cu lemn local. Un exemplu alăturat unde clădirile se încadrează perfect într-un mediu montan.

Materialele folosite aduc natura în construcții, astfel de elemente legate de condițiile geografice duc la exprimarea caracterului unei construcții, la conturarea estetică.

Nenumăratele relații dintre cadrul natural și compoziția arhitectural-urbanistică, unde cuprinderea naturii, integrarea ei în lucrare, realizarea armoniei, organizarea spațiilor libere exterioare sunt elementele principale ale proiectării, care pun omul în corelație cu natura.

”Arhitectura rămâne strâns legată de mediul în care se realizează, de materialele pe care le folosește, de clădirile vecine cu care se compune. Când se opun mediului, nesocotind relațiile organice, multe construcții strică echilibrul natural, degradând peisajul. Pe de altă parte însă, cadrul natural modelat de om prezintă numeroase exemple în care elementele arhitecturale subliniază și valorifică peisajul. În întreaga activitate de arhitectură și mai ales pentru construcțiile turistice, trebuie promovată ideea de a integra arhitectura în sit, de a compune construcția împreuna cu datele naturale, cuprinzând în studiu peisajul în totalitatea sa. Și aceasta cu atât mai mult cu cât, prin natura lor, clădirile pentru turism se situează în puncte cheie – vârf de munte, țărmul mării, liziera pădurii – participând direct și exact în mare măsură la transformarea peisajului”

“Valea Iadului are o lungime totală de aproximativ 42 km și o pantă medie în jur de26%.Traseul urmat de Iad în cursul său superior, este presărat cu numeroase pragrui și repezișuri, iar viteza de scurgere este mare, panta văii fiind aici în jur de 76%. Apele învolburate s-au adâncit aici în rocile dure ale Vlădesei și apoi în calcarele Pădurii Craiului.”

Posibilitatea dispunerii unor hidrocentrale la nivel micro pe cursul întregii văii, datorită vitezei de vărsare a râurilor, și la nivel macro reabilitarea hidrocentralei de la barajul Leșu.

“În bazinul hidrografic al Văii Iadului lacul Leșu joacă, pentru cursul mijlociu al văii, rolul unui calorifer natural, determinând o climă mai blândă iarna, moderată și mai umedă vara. În același timp contrastului termic dintre apele mai calde ale lacului și implicit ale stratelor de aer de deasupra sa și masele de intensificări puternice ale vântului, zona de la nord de lac, aval de Barajul Leșu și până la intrarea în cheile de la Remeți, fiind una caracterizată de vânturi cu o frecvență si o viteză relativ mari.”

”Vânturile locale sunt reprezentate de brizele de munte și de vale. Brizele de munte se manifestă noaptea sub forma unor scurgeri de aer de pe versanții ce înconjoară Valea Iadului. Curenții de aer generați de briza de vale au două direcții de manifestare, una transversală, când aerul urcă de-a lungul versanților, și una longitudinală, de-a lungul văii, deplasarea aerului făcându-se în zona Văii Iadului de la nord spre sud.”

Posibilitatea dispunerii unor turbine eoline atât pe versanții Munților cât și pe fațada clădirii propuse care se află pe vârful muntelui, pentru a avea o sursă de energie electrică locală și respectiv pentru consumul propriu al proiectului.

IMPACTUL ASUPRA ZONEI

Cunoscând raporturile de veche tradiție din țara noastră între om și natură, între arhitectură și peisaj, se poate sublinia că pot fi promovate în continuare noi valori arhitecturale în domeniul construcțiilor si amenajărilor pentru turism.

CONCLUZII

Concluziile acestui studiu reprezintă o serie de ipoteze și modalități de intervenție care pot susține întregul proces de dezvoltare al satului Remeți, comuna Bulz, județul Bihor, pentru a integra zona în prezent și pentru a-i oferi un viitor amplu, multidirecțional.

Numeroase studii efectuate au evidențiat că veniturile agricultorilor pot fi mărite prin oferirea tipurilor de găzduire, promovarea vizitelor la fermele agricole, vânzarea produselor specifice gospodăriei etc. Pe lângă avantajele pe plan economic apar și cele pe plan social care se referă la crearea a noi locuri de muncă, creșterea ponderii utilizării forței feminine în activități neagricole, știind că prezența feminină este de asemenea majoritară în zonă.

Zona Văii Iadului are o slabă diversitatea în modul de folosire al forței de muncă, ocupată în totalitate de domeniul agricol și industrial și mai puțin în cel al serviciilor. Diversificarea acestora poate atrage după sine stabilizarea populației, chiar creșterea ei.

Această stabilizare prin fixarea forței de muncă este foarte importantă pentru o zonă rurală, care se confruntă cu fenomenul de depopulare.

”Pluriactivitatea permite realizarea unor venituri suplimentare, atât în contextul declinului unui tip de activitate, cât și în cel al constrângerilor generate de ritmicitatea sezonieră a activităților agricole.”

Arta și artizanatul care ocupă un rol important în patrimoniul cultural, prin turism, aceste activități pot fi promovate, recunoscute și comercializate.

Reabilitarea patrimoniului în condițiile unui flux turistic se realizează prin conservarea și restaurarea obiectivelor de interes istoric și cultural, care poate fi obținută prin taxe de acces. Acestea pot fi susținute și prin crearea unor noi spații de cazare în imobilele părăsite datorită fenomenului de depopulare, ca urmare va spori gradul de confort la nivelul clădirilor care au camere disponibile pentru cazare, construirea de moteluri, vile turistice, campinguri, pensiuni turistice și agroturistice și a unei infrastructuri de recreare.

Turismul rural și agroturismul reprezintă o modalitate de atragere pentru noi investitori, dezavantajele fiind legate de populația din regiune datorită incompetenței în ceea ce privește domeniul turistic.

Desigur că noile schimbări ale zonei ar aduce și dezavantaje. Schiatul necontrolat într-o astfel de zonă distruge vegetația, dar favorizează procesele de versant. Zgomotul și deșeurile îndepărtează animalele sălbatice , circulația turistică poate aduce prejudicii culturilor agricole. În general, liniștea și autenticitatea naturii pot fi serios afectate

Mediul montan care este foarte valoros va trebui protejat. Turiștii pot destabiliza cadrul socio-cultural intim structurat al comunității rurale. Modificarea echilibrului economic dintre membrii comunității, în funcție de veniturile facilitate de activități reușite, sau prejudiciile cauzate de eșecuri investiționale.

Mult mai important este influența culturii moderne asupra culturii tradiționale, influență care implică deseori modificarea culturii tradiționale.

Caracterul limitat al disponibilităților de cazare într-o regiune cu un mare potențial turistic pe Valea Iadului, sporirea fluxului turistic ar putea genera probleme în anumite părți ale văii, deoarece comunitățile mici rareori dispun de un excedent major de spațiu locativ.

Neimplicarea agricultorilor și a întreprinderilor locale pe piața turistică, drept urmare dotările și activitățile turistice se află în posesia antreprenorilor străini, ca și în cazul cabanei Valea Iadului sau a majorității pensiunilor și vilelor de la Coada Lacului, care pot genera probleme de recunoaștere a tradițiilor, a stilului arhitectural consacrat. Ei recurg deseori la surse exterioare de aprovizionare și susținere a comerțului și a serviciilor, iar acumulările de capital ajung în afara spațiului rural de activitate. Nu manifestă fidelitate și interes pentru problemele locale.

Problemele de planificare, control local, participare publică și parteneriat implică numeroase aspecte inclusiv de natura celor menționate anterior, dificultatea în colaborarea străinilor cu locatarii provine cel mai des din faptul că ei posedă puterea financiară care le conferă controlul absolut al operațiunilor turistice.

Avem zone avantajate pentru potențialul turistic, ”dar de multe ori fantezia și originalitatea unei inițiative corespunzătoare mediatizate pot suplini absența unor elemente de atractivitate recunoscute pe scară largă”

Aprecierea lansării unei inițiative turistice, cu avantajele și dezavantajele ei, revin în exclusivitate investitorilor în domeniu, comunității rurale în ansamblul ei.

BIBLIOGRAFIE

Ada, Mirela, Tomescu (2000) Calitatea produsului turistic, Editura Universității din Oradea, Oradea

Ban, Olimpia (2007) Tehnica operațiunilor de turism, Editura Universității din Oradea, Oradea

Barbu, Gheorghe (1981) Turismul în economia națională, Editura Sport-Turism, București, București

Bădulescu, Alina, Bâc, Dorin (2006) Economia turismului, Universitatea din Oradea, Oradea

Bădulescu, Alina, Bâc, Dorin (2007) Tehnica amenajărilor turistice, Universitatea din Oradea, Oradea

Bleahu, Marcian (1982) Relieful carstic, Editura Albatros București

Bugnar, Nicoleta (2006) Turism rural, Editura Universității din Oradea, Oradea

Cezar, Morar (2013) Turism și dezvoltare regională durabilă în zonele miniere defavorizate din Județul Bihor, Editura Universității din Oradea, Oradea

Cocean, Pompei (1988) Chei și defilee din Munții Apuseni, Editura Academiei București, București

Cocean, Pompei (1996) Geografia Turismului, Editura Carro, București

Crăciun, S. (1997) Agroturism – organizare și eficiență, Editura Mirton, Timișoara

Csosz, I. (1996) Agroturism montan, Editura Mirton, Timișoara

Dumiter, Aurelia, (1998) Valea Iadului – Caracterizare geografică, Lucrare de licență mss., Oradea

Dumiter, Aurelia, (2003) Perspectivele dezvoltării agroturismului pe Valea Iadului – Analele Univ. Din Oradea, seria Geografie, tom XIII, Oradea

Dumiter, Aurelia, (2006) Posibilități de amenajare în scop turistic a lacului de acumulare Leșu – Rev. Geographica, nr. 1, Oradea

Dumiter, Aurelia, (2010) Geografie și turism pe Valea Iadului – Editura Duran`s Oradea

Erdeli, Gheorghilaș, A. (2006) Amenajări turistice, Editura Universitară București, București

Măhăra, Gh. (1999) Potențialul turistic al bazinului hidrografic al Crișului Repede, Editura Universității din Oradea, Oradea

Petrea, Rodica (2004) Turism rural în Munții Apuseni, Editura Universității din Oradea, Oradea

Petrea, Rodica, Petrea D. (2000) Turism rural, Editura Universității din Oradea, Oradea

Roman, Lucian (2012) Politici de agroturism în zonele montane zona Munților Apuseni, Editura Universității din Oradea, Oradea

Tirpe Olivia Paula (2013) Managementul structurilor de primire din turismul rural în județul Bihor, Editura Universității din Oradea, Oradea

Trișcu, Aurelian (1976) Arhitectura obiectiv și cadru pentru turism, Editura Tehnică București, București

http://www.big.dk/#projects-lil

http://www.big.dk/#projects-lap

www.alpinet.org

www.antrec.ro

www.cabanavaleaiadului.ro

www.carpati.org

www.valeaiadului.wordpress.com

www.welcometoromania.ro/Apuseni/Apuseni_Valea_Iadului

http://geobihor.blogspot.com

Încasările din turism, mai mici decât profitul unor firme

Relieful, resursă în dezvoltarea turismului

Resursele turistice

Resursele turistice aparținând cadrului natural sunt reprezentate de relief, hidrografie, climat, vegetație, fauna, iar cele de proveniență antropică sunt grupate în două mari categorii, edificii și instituții cu funcție atractivă și activități și evenimente cu atribute atractive (Cocean,2007), fiecare din acestea explicate pe larg in capitolele care urmează.

“Relieful se instituie in cea mai bogată si variată resursă atractivă a globului terestru, alcătuind coloana vertebrală a oricărui peisaj, creionându-i personalitatea, fiind un factor omniprezent prin cadrul oferit tuturor activităților recreative”(Cocean, 2007, 43).

Rolul reliefului in dezvoltarea turismului se face prin trei moduri (figura 47), in primul rând, favorabilitatea reliefului pentru dezvoltarea turismului este determinată de caracteristicile morfometrice ale formelor de relief, acestea determinând și influențând vital stabilitatea terenurilor, respectiv a construcțiilor. În al doilea rând, atractivitatea reliefului este crescută datorită marii varietăți de forme de relief care au rezultat prin procese de eroziune diferențiată, completate de un tectonism accentuat sau de dizolvarea calcarelor de către apele incărcate cu CO2, în cazul reliefului carstic, larg desfășurat in arealul de studiu. Atractivitatea crescută se datorează și formațiunilor alcătuite din depozite cristalofiliene traversate de văi adânci care întrerup înfățișarea monotonă a muntelui, cum este de exemplu sectorul superior al văii Bistra. În al treilea rând, dintre toate elementele peisagiste, relieful are contribuția majoră la alcătuirea complexului motivației turistice (Cocean, 1998).

Funcționarea componentelor turistice este influențată de mulți factori printre care resursele naturale si antropice sunt elemente extrem de importante pentru dezvoltarea turismului, motivația călătoriei către un obiectiv turistic se bazează pe aceste resurse care conturează si identifică elemente de unicitate locală. În general termenul de resursă naturală se referă la cinci elemente naturale de bază: relieful, clima, hidrografia, vegetația, fauna. Acest capitol explică relația dintre aceste elemente si dezvoltarea turismului.

Formele de relief de importanță turistică

”Munții Pădurea Craiului sunt munți calcaroși (calcare mezozoice), cu altitudini sub 1000 m, cu podișuri întinse ciuruite de doline, ponoare si peșteri cu mare atractivitate turistică” (Cocean, 1988; Cocean, 1995). Trecerea de la rama muntoasă la zona depresionarp joasă se face prin intermediul dealurilor piemontane si a teraselor.

”Potențial turistic al reliefului arealului de studiu este însemnat datorită reliefului sculptat pe roci carbonatice care are cea mai mare răspândire” și care generează activități specifice, precum speologie, alpinism etc. Mai mult, arealul carstic al Munților Pădurea Craiului este favorabil amenajării unei regiuni turistice, datorită importantelor resurse atractive naturale existente. ”Alcătuirea geologică a Munților Pădurea Craiului, ca și procesele geologice care au acționat asupra lor, se reflecta in morfologie, mai bine de jumătate din suprafața acestor munți fiind alcătuită din roci carstificabile, calcare si dolomite” . Având altitudini reduse (figura 54), relieful este compartimentat de văi in platouri carstice netede situate la altitudini care variaza între 400 si 800 m. Aceste platouri sunt dominate de vârfuri puțin proeminente, dar care oferă largi perspective asupra regiunilor apropiate, iar văile adânci cu versanți înclinați, adesea sălbatice și greu accesibile, despart platourile carstice ciuruite de doline.

Fig.54 Cezar, Morar (2013) Turism și dezvoltare regională durabilă în zonele miniere defavorizate din Județul Bihor, Editura Universității din Oradea, Oradea

Motto: ”Cel căruia îi place să privească serios în jurul lui și are ochi să vadă își va găsi cu siguranță echilibrul interior…” Goethe la Roma, 10 noiembrie 1786.