Dezvoltarea Locală A Municipiului Baia Mare
LUCRARE DE LICENȚĂ
ÎNDRUMĂTOR ȘTIINȚIFIC
Lect. univ. dr. SABOU SIMONA
ABSOLVENT
SZAVA REBECA
2016
LUCRARE DE LICENȚĂ
DEZVOLTAREA LOCALĂ A MUNICIPIULUI BAIA MARE
ÎNDRUMĂTOR ȘTIINȚIFIC
Lect. univ. dr. SABOU SIMONA
ABSOLVENT
SZAVA REBECA
2016
CUPRINS
INTRODUCERE 1
CAPITOLUL I – REGIUNE. DEZVOLTARE REGIONALĂ
1.1 Regiunile din România 2
1.1.1 Legea privind dezvoltarea regională în România 2
1.1.2 Regiunile din România 4
1.1.3 Instituțiile și atribuțiile lor 5
1.2 Dezvoltarea regională 8
1.2.1 Definirea dezvoltării și noțiuni generale 8
1.2.2 Politica de dezvoltare a Uniunii Europene 9
1.2.3 Politica de dezvoltare regională 10
CAPITOLUL II – FONDURILE STRUCTURALE ȘI DE INVESTIȚII – SURSĂ A DEZVOLTĂRII REGIONALE
2.1 Prezentarea generală a fondurilor structurale 11
2.2 Programele de preaderare ale Uniunii Europene 12
2.2.1 Asistența acordată statelor candidate 12
2.2.2 Prezentarea programelor 12
2.2.3 Gestionarea programelor de preaderare in România 13
2.3 Accesul României la fondurile structurale 14
2.4 Planul Național de Dezvoltare 2007-2013 16
2.5 Perioada de programare 2014-2020 18
2.6 POR 2014-2020. Planul de dezvoltare al regiunii Nord-Vest 22
2.6.1 POR 2014-2020 22
2.6.2 Planul de dezvoltare al regiunii Nord-Vest 23
CAPITOLUL III – STUDIU DE CAZ
3.1 Prezentarea municipiului Baia Mare 25
3.1.1 Cadrul geografic și poziție 25
3.1.2 Populație 26
3.1.3 Infrastuctură 28
3.1.4 Economie 31
3.1.5 Prezentare Zona metropolitană Baia Mare 33
3.2 Analiza SWOT a municipiului BaiaMare 35
3.3 Proiectele desfășurate în municipiul Baia Mare 39
3.3.1 Proiecte finalizate 39
3.3.2 Proiecte în curs de execuție 47
3.3.3 Strategii și proiecte pe termen mediu și lung 48
3.4 Concluzii 53
3.5 Propuneri 54
BIBLIOGRAFIE 58
INTRODUCERE
Prezenta lucrare își propune să analizeze situația actuală a municipiului Baia Mare, mijloacele utilizate pentru dezvoltarea acestuia, dar și posibilitățile de accelerare a progresului, economic și social, dorit pentru acest oraș. Desigur, pentru a putea întelege situația actuală, în vederea propunerii unor îmbunătățiri, este necesară o documentare atentă asupra activităților desfășurate în perioadele anterioare și înțelegerea viziunii.
Deoarece Baia Mare a avut acces la diferite fonduri de dezvoltare nerambursabile, odată cu integrarea României ca stat membru al Uniunii Europene, din anul 2007, progresul a putut fi încadrat drept un obiectiv general, care cuprinde toate axele prioritare pentru municipiu, progresul nerămânând doar un ideal imposibil de atins în contextul insuficienței resurselor financiare necesare.
Utilitatea acestei cercetări, prezentate în capitolele ce urmează, se justifică datorită faptului că dezvoltarea corectă a unui oraș, ar trebui să se bazeze, mereu, pe studii amănunțite, care să ofere suficiente informații despre oportunitățile și limitările existente atât în prezent, cât și cele probabile în viitor.
Această lucrare, datorită concentrării unor date generale, dar și detaliate despre Baia Mare, poate să ofere o imagine de ansamblu asupra proiectelor desfășurate în ultimii ani, asupra acțiunilor și obiectivelor propuse, dar și a domeniilor ofertante pentru antreprenorii la început de drum, care doresc să cunoască mediul de afaceri existent. De asemenea, propunerile prezentate argumentat, pot evidenția noi perspective de utilizare a resurselor disponibile. În acest sens, este la fel de importantă și observarea societății din punct de vedere social, mai ales că municipiul prezintă o mare diversitate din punct de vedere etnic și cultural.
Primul capitol prezintă în primul rând regiunile din România, analizând modul lor de formare și structurare administrativă. Apoi, cercetarea continuă prin descrierea politicilor de dezvoltare atât de la nivelul Uniunii Europene, cât și a celor de la nivel regional, aceste politici stând la baza utilizării fondurilor alocate.
În capitolul al doilea, analiza se concentrează asupra fondurilor structurale și de investiții, cuprinzând și unele detalii generale despre programele aferente perioadei de preaderare. Urmând cronologia evenimentelor, sunt menționate programele operaționale din cadrul primului Plan Național de Dezvoltare post-aderare, împreună cu date despre rata de absorbție a fondurilor alocate fiecărui program. Trecând la perioada de programare 2014-2020, ea este prezentată mai detaliat din punct de vedere al obiectivelor și al programelor operaționale, continuând cu restrângerea razei de observație, prin trecerea de la Programul Operațional Regional în context național, la Planul de Dezvoltare al Regiunii Nord-Vest, ea fiind cea în care se situează municipiul Baia Mare, ce urmează a fi studiat în cel de-al treilea capitol al lucrării.
Studiul de caz, aferent capitolului al treilea, prezintă punctual municipul Baia Mare în context regional și județean, evidențiază impactul unor factori din mediul intern și extern al orașului, prezintă demersurile făcute pentru a rezolva sau preîntâmpina problemele, dar și activitățile continue de promovare a valorilor deosebite de care dispune orașul. Odată precizate caracteristicile generale privitoare la situația actuală a municipiului din punct de vedere economic și social, și cu ajutorul elementelor identificate în analiza SWOT, se observă că toate proiectele desfășurate sunt implementate cu scopul de a reduce punctele slabe existente. De asemenea, privind viziunea pe termen mediu și lung, a strategiei de dezvoltare a Băii Mari, se poate constata că obiectivele majore sunt clar delimitate și justificate, fiind trasate conform principiilor unei dezvoltări durabile. În ceea ce privește potențialul turistic, odată cu evenimentele desfășurate, Baia Mare își propune să devină un adevărat centru cultural prin promovarea tradițiilor și valorilor locale.
CAPITOLUL I
REGIUNE. DEZVOLTARE REGIONALĂ
Regiunile din România
1.1.1 Legea privind dezvoltarea regională în România
Odată cu adoptarea Legii nr. 315 privind dezvoltarea regională în România, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 577, din 29.06.2004, s-au reglementat dispozițiile generale privind înstituțiile și obiectivele dezvoltării, s-au delimitat regiunile de dezvoltare, s-au stabilit denumirile și componența lor, s-au descris structurile teritoriale și naționale pentru dezvoltare (http://old.fonduri-ue.ro/res/filepicker_users/cd25a597fd-62/Legislatie/nationala/1_Gestionarea_asistentei_nerambursabile/17_Legea_315_2004_privind_Dezvoltarea_Regionala.pdf accesat la 14.03.2016).
„Obiectivele de bază ale politicii de dezvoltare regională în România sunt urmatoarele:
Diminuarea dezechilibrelor regionale existente prin stimularea dezvoltării echilibrate, recuperarea accelerată a întârzierilor în domeniul economic și social a zonelor mai puțin dezvoltate, ca urmare a unor condiții istorice, geografice, economice, sociale, politice, precum și preîntâmpinarea producerii de noi dezechilibre;
Corelarea politicilor sectoriale guvernamentale la nivelul regiunilor prin stimularea inițiativelor și prin valorificarea resurselor locale și regionale, în scopul dezvoltării economico-sociale durabile și a dezvoltării culturale a acestora;
Stimularea cooperării interregionale, interne și internaționale, transfrontaliere, inclusiv în cadrul euroregiunilor, precum și participarea regiunilor de dezvoltare la structurile și orgaizațiile europene care promovează dezvoltarea economico-socială și instituțională a acestora, în scopul realizării unor proiecte de interes comun, în conformitate cu acordurile internaționale la care România este parte” (Cap. I, Art. 3 din Legea 315/2004 publicată în M. Of. din 29.06.2004).
„Obiectivele prevăzute la art. 3 se realizează prin programe care se finanțează din Fondul național pentru dezvoltare regională și din Fondul pentru dezvoltare regională, care se constituie potrivit prevederilor prezente legi” (Cap. I, Art. 4 din Legea 315/2004 publicată în M. Of. din 29.06.2004).
„În aplicarea prezentei legi, în concordanță cu obiectivele de coeziune economică și socială ale României, precum și ale Uniunii Eurpene în domeniul politicilor de dezvoltare regională, pe teritoriul României sunt constituite opt regiuni de dezvoltare. Regiunile de dezvoltare nu sunt unități administrativ-teritoriale și nu au personalitate juridică. Denumirile și componența regiunilor de dezvoltare sunt prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta lege” (Cap. II, Art. 5 din Legea 315/2004 publicată în M. Of. din 29.06.2004).
„Regiunile de dezvoltare sunt zone care cuprind teritoriile județelor în cauză, respectiv ale municipiului București, constituite în baza unor convenții încheiate între reprezentanții consiliilor județene și, după caz, Consiliului General al Municipiului București, și funcționează în baza prevederilor prezentei legi. Regiunile de dezvoltare constituie cadrul de elaborare, implementare și evaluare a politicilor de dezvoltare regională, precum și de culegere a datelor statistice specifice, în conformitate cu reglementările europene emise de EUROSTAT pentru nivelul al doilea de clasificare teritorială NUTS 2, existent în Uniunea Europeană. Regiunile, județele și/sau localitățile din județe care fac parte din regiuni diferite se pot asocia în scopul realizării unor obiective de interes comun, interregionale și/sau interjudețene” (Cap. II, Art. 6 din Legea 315/2004 publicată în M. Of. din 29.06.2004).
Deoarece a fost menționat anterior, EUROSTAT este biroul de statistică al Uniunii Europene, care oferă informații statistice de încredere, menite să răspundă multor categorii de întrebări cu importanță internațională pentru cunoașterea nivelului de trai din țările membre și nu numai (http://ec.europa.eu/eurostat/about/overview accesat la 14.03.2016).
Referitor la statisticile regionale, Nomenclatorul Unităților Teritoriale de Statistică elaborat de EUROSTAT împarte unitățile pe 5 nivele, 3 principale iar celelalte două fiind destinate încadrării unităților administrative locale. Astfel, încadrarea într-un anumit nivel NUTS se face, în primul rând, pe baza numărului de locuitori, iar țările membre au libertatea de a-și stabili unitățile teritoriale aferente nivelelor NUTS (http://ec.europa.eu/eurostat/documents/3217494/5626467/CA-AB-00-001-EN.PDF/0c99eb69-2bbe-4014-882d-9c4065cd7954?version=1.0 accesat la 14.03.2016).
Tot din punct de vedere normativ, sunt importante de menționat și articole din Hotărârea de Guvern nr. 772/2005 privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a Consiliului Național pentru Dezvoltare Regională, care precizează:
„Consiliul Național pentru Dezvoltare Regională, denumit în continuare CNDR, este structura națională de tip partenerial, fără personalitate juridică, cu rol decizional în elaborarea și implementarea obiectivelor politicii naționale de dezvoltare regională, constituită în temeiul Legii nr. 315/2004 privind dezvoltarea regională în România, cu modificările și completările ulterioare” (Cap. I, Art. 1 din HG 772/2005 publicată în M. Of. din 27/07/2005).
„CNDR are în componența sa 32 de membri: președinte, 15 reprezentanți ai Guvernului, la nivel de secretar de stat, și 16 reprezentanți ai regiunilor de dezvoltare, la nivel de președinți și vicepreședinți ai celor 8 consilii pentru dezvoltare regională. Secretariatul CNDR este asigurat de Ministerul Integrării Europene (MIE) prin Direcția politici regionale și programe” (Cap. I, Art. 3 și 5 din HG 772/2005 publicată în M. Of. din 27/07/2005).
„CNDR îndeplinește atribuțiile prevăzute la art. 12 din Legea nr. 315/2004, cu modificările și completările ulterioare, și analizează informal rapoartele semestriale și raportul anual de activitate ale consiliilor pentru dezvoltare regională, pe baza documentelor transmise de acestea” (Cap. II, Art. 6 din HG 772/2005 publicată în M. Of. din 27/07/2005).
O altă instituție cu impact asupra organizării și funcționării regiunilor în forma actuală, este Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, care conform HG. nr. 1 din 4.01.2013 publicată în Monitorul Oficial nr. 14 din 8.01.2013, are următoarele caracteristici principale:
„Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice este organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, care organizează și funcționează în subordinea Guvernului, înființat prin reorganizarea Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului și prin preluarea activității în domeniul administrației publice, a structurilor și a instituțiilor specializate în acest domeniu de la Ministerul Administației și Internelor. Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice realizează, după caz, împreună cu ministerele de resort, politica guvernamentală în următoarele domenii de activitate: dezvoltare regională, coeziune și dezvoltare teritorială, cooperare transfrontalieră, transnațională și interregională, disciplina în construcții, amenajarea teritoriului, urbanism și arhitectură, locuire, locuințe, clădiri de locuit, reabilitarea termică a clădirilor, gestiune și dezvoltare imobiliar-edilitară, lucrări publice, construcții, administrație publică centrală și locală, descentalizare, reformă și reorganizare administrativ-teritorială”…„gestiunea funcției publice, programarea, coordonarea, monitorizarea și controlul utilizării asistenței financiare nerambursabile acordate României de către Uniunea Europeană pentru programele din domeniile sale de activitate” (Art. 1 din HG 1/2013 publicată în M. Of. din 8.01.2013).
Legat de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, se mai poate evidenția faptul că are în subordine instituții și unități din domenii referitoare la serviciile publice, servicii comunitare de utilități publice, construcții, de cadastru și publicitate imobiliară, investiții, dar și Agenții de Dezvoltare Regională (ADR). De asemenea, ministerul are colaborări și cu Birouri de cooperare transfrontalieră (http://www.mdrap.ro/ministerul/unitati-in-subordine-sub-autoritatea-in-coordonare-in-colaborare accesat la 16.03.2016).
1.1.2 Regiunile din România
Conform legii menționate anterior, și odată cu adoptarea acesteia de către Parlamentul României, țara și-a divizat teritoriul în 8 regiuni de dezvoltare, aferente nivelului NUTS II, încadrate la rândul lor în 4 macroregiuni. Macroregiunile au fost menționate încă din anul 1998 și se încadrează la nivelul NUTS I. De asemenea, nici acestea nu au personalitate juridică, ci au doar rolul de centralizare și colectare a datelor statistice din regiunile din care sunt formate (https://ro.wikipedia.org/wiki/Macroregiunile_Rom%C3%A2niei#cite_ref-1 accesat la 15.03.2016).
Tabelul nr. 1 Organizarea administrativ-teritorială a României
Sursa: prelucrare proprie (https://ro.wikipedia.org/wiki/Macroregiunile_Rom%C3%A2niei#cite_ref-1 accesat la 15.03.2016)
Celelalte două niveluri, destinate unităților administrative locale, abreviate LAU (Local Administrative Units) prezintă următoarea structură în România:
LAU I – este considerat, deocamdată, același cu nivelul NUTS III;
LAU 2 – comunele, orașele și municipiile (curs Sabou 2014).
1.1.3 Instituțiile și atribuțiile lor
Instituțiile care reglementează și facilitează buna dezvoltare regională, având roluri decisive în elaborarea de norme, strategii și politici, de supraveghere a etapelor de implementare, de îndeplinire a obiectivelor elaborate, de întocmire a rapoartelor și statisticilor, dar și de accesare a fondurilor de dezvoltare și alocarea lor pe regiuni. sunt:
Consiliul Național pentru Dezvoltare Regională (CNDR) are următoarele atribuții principale, care se regăsesc în art. 12 al Legii 315/2004:
avizează Planul național de dezvoltare, împreună cu politicile și strategia pentru dezvoltare regională, dar și proiectele propuse de agențiile regionale în cazul licitațiilor de proiecte la nivel regional sau național;
aprobă prioritățile și furnizează Guvernului, programele de finanțat din Fondul național pentru dezvoltare regională;
monitorizează activitatea agențiilor pentru dezvoltare regională, prin analizarea unor rapoarte ale consiliilor pentru dezvoltare regională;
supraveghează cooperarea externă a regiunilor de dezvoltare;
Consiliile pentru dezvoltare regională (CDR) nu au personalitate juridică, încheie parteneriate în fiecare regiune de dezvoltare, iar principalele lor atribuții sunt:
contribuie la realizarea Planului național de dezvoltare regională;
aprobă: prioritățile și destinațiile fondurilor pentru dezvoltare reginală, programe, strategii, proiecte de dezvoltare regională, în colaborare cu celelalte instituții;
aprobă rapoartele semestriale realizate de către agențiile pentru dezvoltare regională, dar și statutul și organigrama acestora;
trimite portofoliul de proiecte propuse, Consiliului Național pentru Dezvoltare Regională, în cazul proiectelor ce necesită o selecție la nivel național;
monitorizează fondurile alocate din Fondul național pentru dezvoltare regională;
atrage contribuții financiare, care reprezintă venituri la Fondul național pentru dezvoltare regională și propune Consiliului Național pentru Dezvoltare Regională, cuantumul contribuțiilor anuale alocate fondului;
susține parteneriatele regionale;
avizează documente încheiate între agenția pentru dezvoltare regională și terți și anunță Consiliul Național pentru dezvoltare regională;
asigură transparența datelor privind activitățile de dezvoltare regională, respectiv a obiectivelor, strategiilor, politicilor, programelor și fondurilor, prin mediatizarea acestora către cetățeni;
Agențiile pentru dezvoltare regională (ADR) sunt organisme de utilitate publică, nonguvernamentale și nonprofit, care însă au personalitate juridică, iar în fiecare astfel de agenție există o unitate de audit intern. Principalele atribuții ale unei agenții sunt:
propune programele, strategia, planul de dezvoltare regională și de gestionare a fondurilor, înspre aprobarea lor de către consiliul pentru dezvoltare regională;
asigură realizarea programelor și gestionarea fondurilor pentru dezvoltare regională, conform legislației și răspunde de acestea în fața consiliului pentru dezvoltare regională;
atrage sume din Fondul național pentru dezvoltare regională;
manageriază din punct de vedere financiar și tehnic fondul pentru dezvoltare regională, în scopul îndeplinirii obiectivelor menționate în programele regionale;
realizează rapoarte semestriale, dar și un raportul anual de implementare a activităților desfășurate;
arată dificultățile întâmpinate în implementare, stadiul și impactul programelor și proiectelor derulate, dar propune și măsuri de îmbunătățire, iar aceste rapoarte se aprobă de către consiliul pentru dezvoltare regională;
mediatizează programele și proiectele de dezvoltare regională, în cadrul regiunii;
Institutul Național de Statistică (INS) are următoarele sarcini:
colectează date statistice, utile pentru consolidarea și supravegherea politicilor dezvoltării regionale;
primește lunar, la direcțiile regionale de statistică, date de la agențiile pentru dezvoltare regională (http://old.fonduri-ue.ro/res/filepicker_users/cd25a597fd-62/Legislatie/nationala/1_Gestionarea_asistentei_nerambursabile/17_Legea_315_2004_privind_Dezvoltarea_Regionala.pdf accesat la 16.03.2016).
Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP) are următoarele atribuții principale:
elaborarea: cadrului instituțional și legal pentru consolidare regiunilor, a politicilor fiscal-bugetare locale, a Programului de guvernare și a strategiilor privitoare la reforma administrației publice, a unui sistem de echilibrare financiară a unităților administrativ-teritoriale;
monitorizarea: aplicării programelor de reformă instituțională, a respectării regimului autonomiei locale, a serviciilor publice comunitare de utilități publice, a măsurilor de dezvoltare a unor parcuri industriale;
dezvoltarea în domeniul lucrărilor publice, și construcțiilor prin asigurarea calității și avizarea documentațiilor, de asemenea și dezvoltarea teritoriului din punct de vedere urbanistic și arhitectural;
coordonarea reformei administrației publice, a descentralizării, a regionalizării administrativ-teritoriale, a standardelor aferente structurilor administrației publice, a politicilor fiscal-bugetare locale, a managementului funcției publice (http://www.mdrap.ro/userfiles/MDRAP_HG_2013_ianuarie.pdf accesat la 17.03.2016).
Ministerul Fondurilor Europene (MFE) se află în subordinea Guvernului și este organul administrației publice centrale care are personalitate juridică și este un operator de date cu caracter personal, care exercită funcții conform OUG 96/2012. Ministerul are ca principale atribuții următoarele:
cooperarea: cu alte instituții din domeniul achizițiilor publice pe baza proiectelor finanțate din instrumente structurale, cu Autoritatea de audit din cadrul Curții de Conturi a României pentru supravegherea sistemelor de management și control a programelor operaționale, cu Autoritatea de certificare și piață din cadrul MFP privitor la managementul financiar al fondurilor;
îndeplinirea atribuțiilor specificate în Memorandumul de întelegere pentru implementarea Mecanismului financiar al Spațiului Economic European 2004-2009, de asemenea și celor regăsite în Memorandumul de înțelegere privind implementarea Mecanismului financiar norvegian 2009-2014;
face proiecte de acte normative și avizează proiecte care sunt de competența sa;
în colaborare cu alte instituții, stabilește informațiile și raportările referitoare la fondurile europene, care le transmite mai departe către Guvern;
are legături cu Curtea de Conturi a României, pentru asigurarea sistemelor de management aferente programelor operaționale;
coordonează asistența programului PHARE și manageriază programul ISPA;
contribuie la politicile polilor de creștere;
implementează Strategia națională anticorupție în cadrul propriei structuri;
se ocupă de sistemul de comunicare internă și externă, solicită informații și colaborează cu alte instituții ale Uniunii Europene (http://www.fonduri-ue.ro/minister/prezentare accesat la 17.03.2016).
După cum se poate observa, toate instituțiile menționate anterior sunt la nivel național și regional, însă la nivelul Uniunii Europene, principalele instituții cu impact asupra politicii și dezvoltării regionale sunt:
Comitetul regiunilor (COR) care:
este asistent consultativ al Consiliului de Miniștri și al Comisiei Europene;
realizează emiterea de avize proprii, privitoare la cooperarea transfrontalieră;
Direcția generală pentru politica regională din cadrul Comisiei Europene (DG REGIO)
definitivarea actelor normative ale politicii de dezvoltare;
asigură implementarea actelor normative;
cooperarea cu statele aflate în vecinătatea Uniunii Europene;
Parlamentul European prin Comitetul pentru Dezvoltare Regională (REGI):
are în vedere politicile de coeziune și de dezvoltare regională;
colaborează cu instituțiile regionale și locale, dar și cu alte organizații;
Consiliul de Miniștri ai Uniunii Europene:
coordonează politicile;
analizează politicile regionale în ansamblul lor și organizează dezbateri;
Banca Europeană de Investiții (BEI) este instituția cu personalitate juridică care:
asigură dezvoltarea durabilă a pieței interne;
finanțează proiecte prin acordarea de împrumuturi țărilor membre, oferind anumite avantaje precum dobânzi mai reduse (Ionescu & Toderaș, 2007: 42-51).
Structurat, ierarhizarea pe nivele a instituțiilor din domeniul dezvoltării regionale, ar putea arăta astfel:
Fig.1Cadrul instituțional prezentat pe 3 nivele
Sursa: prelucrare proprie (Ionescu & Toderaș, 2007: 42).
Dezvoltarea regională
1.2.1 Definirea dezvoltării și noțiuni generale
Înainte de a defini dezvoltarea, este necesară clarificarea noțiunii de regiune de dezvoltare, care conform unei definiții dată de către Parlamentul European „prin regiune de dezvoltare se înțelege un teritoriu care formează, din punct de vedere geografic, o unitate netă, sau un ansamblu similar de teritorii în care există continuitate, în care populația posedă anumite elemente comune și dorește șă-și păstreze specificitatea astfel rezultată, și să o dezvolte cu scopul de a stimula progresul cultural, social și economic” (Pascariu, 2006: 7).
Pe scurt, regionalizarea reprezintă fenomenul care a apărut ca răspuns la dezechilibrele regionale. Astfel, odată ce aceste dezechilibre sunt depistate și analizate de către instituțiile competente ale statului sau ale UE, se trece la descentralizarea la nivel regional, a activităților economice, dar și la transmiterea parțială a deciziei instituțiilor regionale. Observând direcția pe care o au informațiile și deciziile, se poate constata faptul că procesul de regionalizare pornește de la nivelele ierarhice superioare, spre cele inferioare (Miclăuș, 2002: 63).
Conform opiniei consilierului economic și comercial al Ambasadei Germaniei la București, Sonja Kreibich, prezentă în cadrul unui seminar cu tema „Bune practici în utilizarea fondurilor europene România-Germania”, impactul regionalizării României este unul benefic pentru accesarea fondurilor structurale, deoarece implementarea lor devine mai ușor de monitorizat de către autoritățile regionale, astfel riscul unor nereguli fiind semnificativ mai scăzut. De asemenea, finanțările pot fi mai bine repartizate de către autoritățile din cadrul regiunii, datorită faptului că ele dețin o imagine clară și actualizată a nevoilor specifice zonei, cunoscând totodată resursele și punctele tari existente la nivel local (http://www.fonduri-structurale.ro/detaliu.aspx?eID=12870&t=Stiri accesat la 18.03.2016).
„Dezvoltarea regională este un concept nou ce urmărește impulsionarea și diversificarea activităților economice, stimularea investițiilor în sectorul privat, contribuția la reducerea șomajului și nu în cele din urmă să conducă la o îmbunătățire a nivelului de trai” (http://www.mdrap.ro/dezvoltare-regionala/politica-de-dezvoltare-regionala accesat la 19.03.2016).
Conform opiniei lui J.J. Van Duijn, stagnarea dezvoltării unei regiuni poate apărea din cauza unor factori precum: „greșelile de politică regională și perturbările exogene, investițiile în exces, creșterea costului forței de muncă, declinul calitativ al structurii economice, socializarea cererii, saturarea cererii, lipsa inovațiilor tehnologice, nesiguranța investițiilor din cauza cerințelor impuse de protecția ecologică, epuizarea materiilor prime și a resurselor energetice, competiția orientului îndepărtat” (Ionescu & Toderaș, 2007: 67).
Privind înspre problema absorbției fondurilor destinate dezvoltării, „simpla împărțire a teritoriului României în regiuni administrative nu va duce însă la o rezolvare imediată a problemelor legate de rata mică de absorbție și utilizarea ineficace a alocării disponibile. Este nevoie ca programarea fondurilor structurale pentru perioada 2014-2020 să plece de la nevoile de bază ale comunităților locale, transpuse în planuri de dezvoltare locală, pe baza cărora să se elaboreze, ulterior, planuri de dezvoltare la nivel judetean, regional și național” (http://www.fonduri-structurale.ro/detaliu.aspx?eID=12870&t=Stiri accesat la 6.04.2016).
Regionalizarea și descentralizarea sunt considerate a fi un proiect comun al instituțiilor publice locale, regionale și naționale, împreună cu societatea civilă, având rolul de a determina modernizarea României și adaptarea ei la realitatea actuală (http://regionalizare.mdrap.ro/regionalizarea-romaniei-si-descentralizarea-administratiei-publice/ accesat la 6.04.2016).
1.2.2 Politica de dezvoltare a Uniunii Europene
Privită în ansamblu, politica de dezvoltare a Uniunii Europene este considerată a fi pricipala politică externă, deoarece îndeplinește un rol important al Uniunii, respectiv acela de a sprijini dezvoltarea țărilor membre și nu numai. Ca dovadă, UE colaborează cu peste 100 de țări din întreaga lume, devenind un adevărat finanțator al dezvoltării. Astfel, scopul de a elimina sărăcia, împreună cu alte deziderate precum dezvoltarea durabilă ținând cont de mediul înconjurător sau modificările climatice, instalarea egalității și apărarea drepturilor omului și a democrației, sunt realizabile prin aplicarea acestei politici de dezvoltare. Aceste obiective, au fost mereu în atenția Uniunii Europene, care a făcut numeroase demersuri pentru ca ele să poată fi atinse și să ducă la rezultatele scontate, iar principalele documentele cu impact asupra politicilor de dezvoltare sunt:
În anul 2005 – s-a adoptat „Consensul european privind politica de dezvoltare a UE”. Acest consens, încheiat între Comisia, Consiliul și Parlamentul European, precizează principiile de cooperare dintre instituțiile Uniunii Europene și statele membre, în vederea dezvoltării, dar și responsabilitățile pe care le au statele în curs de dezvoltare. Obiectivele, menționate în consens, sunt cele referitoare la diminuarea sărăciei și promovarea democrației la nivel mondial, prin majorarea cheltuielilor cu asistența oficială pentru dezvoltare, atât din partea UE, cât și a fiecărui stat membru;
Tot în anul 2005 – s-a adoptat „Programul pentru coerența politicilor în favoarea dezvoltării”. Programul vizează cinci domenii principale, iar pe baza activițăților desfășurate conform programului, se realizează periodic un raport al Comisiei Europene, care apoi este prezentat Parlamentului. Cele 5 domenii de interes sunt:
comerț și finanțe;
schimbările climatice;
securitatea alimentară la nivel mondial;
punerea migrației în slujba dezvoltării;
legăturile dintre securitate și dezvoltare în contextul consolidării păcii;
În anul 2007 – s-a adoptat un „Cod de conduită privind diviziunea muncii în politica de dezvoltare”;
În anul 2011 – s-a adoptat un „Cadru operațional privind eficacitatea ajutorului” care, după unele revizuiri, prevede ca dezvoltarea eficienței să fie principalul obiectiv în perioada de după anul 2015;
În anul 2012 – s-a elaborat „Agenda pentru schimbare”, pe baza Consensului din anul 2005, ea stabilind că „promovarea drepturilor omului, a democrației, a statului de drept și a bunei guvernanțe și creșterea favorabilă incluziunii și durabilă, reprezintă cei doi piloni principali ai politicii de dezvoltare.” Astfel, se adaugă principiul conform căruia resursele și instrumentele de ajutor să fie acordate diferențiat, în funcție de nevoile și performanțele fiecărui stat. Datorită acestui principiu, țările mai puțin dezvoltate, vor avea prioritate în contextul alocării de resurse pentru dezvoltare;
În anul 2015 – s-a adoptat „Agenda 2030 pentru dezvoltarea durabilă” prin care se propune, la nivel global, susținerea unei dezvoltări durabile și reducerea până la stadiul de desființare a sărăciei. Această agendă urmând să aibă un rol de revizuire a politicilor actuale, prin adăugarea de noi obiective, ținând cont de:
„Obiectivele de dezvoltare ale mileniului” (ODM);
„Programul de acțiune de la Addis Abeba”(2015);
„Consensul european privind politica de dezvoltare a UE”;
„Agenda pentru schimbare” (http://www.europarl.europa.eu/atyourservice/ro/displayFtu.html?ftuId=FTU_6.3.1.html accesat la 19.03.2016).
1.2.3 Politica de dezvoltare regională
Principalele motive care fundamentează implementarea politicilor de dezvoltare regională, prin modificarea ordinii de prioritate a obiectivelor în statele dezvoltate, pot fi considerate următoarele:
reducerea disparităților unor indicatori precum: PIB/locuitor, veniturile existente, dotarea cu bunuri și facilitarea accesului la diverse servicii publice, nivelul de calificare al resurselor umane etc;
diminuarea cheltuielilor publice, care duce în general la scăderea gradului investițiilor directe, în schimbul restructurării industriale;
eliminarea obstacolelor din calea dezvoltării, în special în regiunile bogate;
reducerea disparităților teritoriale datorită ajustărilor structurale naționale (Ionescu & Toderaș, 2007: 71-73).
Conform dispozițiilor generale menționate în Legea 315/2004, în capitolul I:
„Politica de dezvoltare regională reprezintă ansamblul politicilor elaborate de Guvern, prin organele administrației publice centrale, de autoritățile administrației publice locale și organismele regionale specializate, cu consultarea partenerilor socio-economici implicați, în scopul asigurării creșterii economice și dezvoltării sociale echilibrate și durabile ale unor arii geografice constituite în regiuni de dezvoltare, al îmbunătățirii competitivității internaționale a României și al reducerii decalajelor economice și sociale existente între România și statele membre ale Uniunii Europene. Aplicarea politicilor de dezvoltare regională se realizează în concordanță cu obiectivele și prioritățile generale de dezvoltare a României, precum și cu obiectivele Uniunii Europene în domeniul coeziunii economice și sociale” (Cap. I, Art. 2 din Legea 315/2004 publicată în M. Of. din 29.06.2004).
Deoarece în textul de lege, menționat anterior, se face referire la coeziunea economică și socială, este important de știut faptul că Uniunea Eurpeană dorește o dezvoltare echilibrată a statelor sale membre și scăderea neegalității nivelurilor de dezvoltare ale regiunilor. Astfel, sunt privite ca priorități zonele rurale, regiunile în tranziție industrială, cele cu mai puține resurse naturale sau cu o populație foarte scăzută din punct de vedere al densității etc. În acest sens, Uniunea Europeană acordă resurse financiare semnificative pentru îmbunătățirea situației în regiunile afectate sau insuficient dezvoltate, urmărind coordonarea politicilor economice și implementarea lor, dar și folosirea fondurilor structurale, împreună cu alte instrumente financiare. Obiectivele majore de atins prin utilizarea fondurilor alocate în scopul coeziunii sunt: realizarea unor investiții pentru dezvoltarea pieței muncii, a locurilor de muncă, ceea ce determină cretere economică, iar cel de-al doilea obiectiv vizează cooperarea teritorială la toate nivelele respectiv: transfrontalier, transnațional și interregional. „Odată cu Actul Unic European din 1986, coeziunea economică și socială a devenit un domeniu de competență al Comunității Europene. În 2008, Tratatul de la Lisabona a introdus o a treia dimensiune a coeziunii în UE: coeziunea teritorială. Aceste trei aspecte ale coeziunii sunt sprijinite prin politica de coeziune și fondurile structurale.” Astfel, dezechilibrele regionale sunt remediate, în principal, datorită contribuțiilor Fondului european de dezvoltare regională, prin care se reușește echilibrarea regiunilor ce întâmpină dificultăți în dezvoltare, dar și prin sumele acordate din Fondul de coeziune care vizează, proiectele de infrastructură și mediu (http://www.europarl.europa.eu/atyourservice/ro/displayFtu.html?ftuId=FTU_5.1.1.html accesat la 20.03.2016).
CAPITOLUL II
FONDURILE STRUCTURALE ȘI DE INVESTIȚII – SURSĂ A DEZVOLTĂRII REGIONALE
2.1 Prezentarea generală a fondurilor structurale
Pornind de la noțiunea de finanțare care înseamnă „alocare de fonduri din surse particulare, ale bugetului de stat sau de la alte organisme și instituții internaționale, în scopul creării și funcționarii unei întreprinderi, unui organism sau pentru aplicarea unei politici economice”, se poate deduce imediat utilitatea creării unor fonduri care să poată realiza activitatea de finanțare, în scopul dezvoltării statelor membre ale comunității europene (https://dexonline.ro/definitie/finantare accesat la 22.03.2016).
Fondurile structurale și de investiții ale Uniunii Europene au în vedere finanțarea unor programe elaborate în scopul creșterii economice a statelor membre și a dezvoltării durabile a regiunilor, prin finanțarea domeniilor prioritare ale UE, prin următoarele tipuri majore de fonduri:
Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDER)
Fondul Social European (FSE)
Fondul de Coeziune (FC)
Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR)
Fondul European pentru Pescuit și Afaceri Maritime (FEPAM) (http://ec.europa.eu/contracts_grants/funds_ro.htm accesat la 22.03.2016).
Fondurile structurale au rolul de micșora diferențele economice și sociale existente între regiunile dezvoltate și regiunile care se confruntă cu dezechilibre majore, prin dezvoltarea regiunilor defavorizate în scopul realizării coeziunii. Astfel, fiecare fond menționat anterior are diferite obiective precum:
Fondul European de Dezvoltare Regională:
– încurajarea investițiilor;
– dezvoltarea producției și a serviciilor;
– sprijinirea activităților economice;
– dezvoltarea infrastructurii din domenii precum educația și sănătatea;
– dezvoltarrea infrastructurii privitoare la transporturi, telecomunicații etc;
FEDER este un fond inițiat încă din anul 1965, având ca scop reducerea disparităților dintre statele membre ale UE (Miclăuș, 2002: 67).
Fondul Social European:
– reducerea ratei șomajului;
– facilitarea adaptării resurselor umane la evoluția tehnologică și din industrie;
– formarea profesională;
– sprijinirea ocupării locurilor de muncă;
FSE vizează eficientizarea etapelor de recrutare și instruire a resurselor umane, prin acordarea de asistență în acest domeniu (Miclăuș, 2002: 68).
Fondul de Coeziune:
– protecția mediului;
– îmbunătățirea infrastructurii de transport a regiunilor frontaliere;
Acest fond se adresează statelor membre foarte puțin dezvoltate, care dețin un PIB mai mic cu 90% comparativ cu media europeană, investițiile axându-se în mod special pe dezvoltarea infrastructurii (Miclăuș, 2002: 69).
Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală:
– îmbunătățirea metodelor de producție agricolă;
– promovarea turismului rural;
– încurajarea unor activități economice diverse în mediul rural;
– îmbunătățirea infrastructurii rurale;
FEADR se ocupă cu toate activitățile principale ce țin de bună dezvoltare a agriculturii și de modernizare a zonelor rurale pentru a crește gradul de competitivitate în domeniul agricol (Miclăuș, 2002: 68).
Fondul European pentru Pescuit și Afaceri Maritime:
– promovează pescuitul durabil;
– facilitează diversificarea economică în zonele de coastă;
– dezvoltarea industriei pescuitului;
– noi locuri de muncă pentru comunitățile din zonele de coastă;
– asigurarea securității maritime etc;
FEPAM își propune să ofere condiții favorabile creșterii economice la nivelul UE prin crearea de locuri de muncă și sporirea afacerilor maritime (http://ec.europa.eu/fisheries/cfp/emff/index_ro.htm accesat la 22.03.2016).
2.2 Programele de preaderare ale Uniunii Europene
2.2.1 Asistența acordată statelor candidate
Țările care încă nu sunt membre ale Uniunii Europene, pot obține finanțări încă din perioada de pre-aderare, datorită fondurilor care pot fi accesate în prima etapă, respectiv preaderarea. Desigur, după ce țara candidată, trece de această primă etapă și devine membră a Uniunii, se trece în etapa a doua de dezvoltare, respectiv accesarea de fonduri post-aderare. Astfel, în etapa preaderării țările trebuie să reușească încadrarea politicilor de dezvoltare regională în sfera politicilor naționale și internaționale. În acest sens, țara candidată trebuie să țină cont de aspecte precum: dezvoltarea capacității de adaptare la probleme legate de aplicare a Politicilor Comune în Agricultură sau de accesibilitate prin infrastructura trans-europeană, structurarea rațională a activităților menite să înlăture diferențele nivelului de dezvoltarea al țarii comparativ cu cel al UE, dezvoltarea relativ uniformă a regiunilor țării etc (Miclăuș, 2002: 77).
Acest tip de sprijin, acordat țărilor candidate, a început în anul 2000 în cazul țărilor din Europa Centrală și de Est, prin următoarele instrumente de preaderare, respectiv programele: PHARE, ISPA și SAPARD (Broșură programe, 2005: 1).
Totuși, din anul 2007, instrumentele financiare destinate statelor candidate: PHARE, ISPA, SAPARD, CARDS, dar și programul de ajutor al Turciei, au fost înglobate într-un singur instrument, respectiv IPA (Instrument for the Pre-Accession Assistance). Țările care beneficiază de efectele intervenției IPA sunt: Turcia, Serbia, Macedonia, Muntenegru, Albania, dar și Kosovo, Bosnia și Herțegovina. Acest instrument vizează 5 componente majore:
„ajutor pentru tranziție și consolidarea instituțiilor;
cooperare transfrontalieră (cu statele membre ale UE și celelalte țări eligibile pentru IPA);
dezvoltare regională (transport, mediu și dezvoltare economică);
dezvoltarea resurselor umane (consolidarea capitalului uman și combaterea excluziunii);
dezvoltare rurală” (http://ec.europa.eu/regional_policy/ro/funding/ipa accesat la 26.03.2016).
2.2.2 Prezentarea programelor
Programul PHARE (Poland Hungary Aid for Reconstruction of the Economy) a fost inițiat în anul 1989 în scopul spirijinirii Poloniei și al Ungariei în procesul de tranziție de la comunism, la democrație. În timp, programul a finanțat mai multe țări aflate în situații similare, așa încât în anul 1996 era implementat în 13 țări, iar din anul 2004 singurele state ce mai primeau fonduri PHARE, au fost România și Bulgaria. Ca și priorități ale programului se enumeră:
realizarea de investiții pentru dezvoltarea coeziunii economice și sociale;
încurajarea investițiilor în infrastructură și industrie, în vederea atingerii standardelor Uniunii Europene;
reglementarea cadrului instituțional astfel încăt administrația publică să-și poată desfășura activitățile la un nivel adecvat (Broșură programe, 2005: 1,2).
Contractele cuprinse în proiectele aferente programului PHARE pot fi de 4 tipuri:
Contracte de servicii;
Contracte de furnizare de bunuri;
Contracte de lucrări;
Granturi (subvenții) (Ionescu & Toderaș, 2007: 98).
Programul ISPA (Instrument for Structural Policies for Pre-Accession) a fost inițiat în anul 2000 și vizează desfășurarea de proiecte legate de infrastructură și mediul înconjurător. Astfel, domeniile cheie atinse prin acest program sunt:
îmbunătățirea rețelelor de transport feroviar, rutier și aerian, și totodată creșterea conectivității între state;
standardizarea politicilor de mediu privitoare la: apa potabilă și reziduală, managementul deșeurilor și calitatea aerului (Broșură programe, 2005: 2).
Programul SAPARD (Special Pre-Accesion Programme for Agriculture and Rural Development):
încurajează participarea țărilor candidate la Politica Agricolă Comună (PAC);
favorizează restructurarea în domeniul agriculturii;
se ocupă de creșterea nivelului de trai al cetățenilor din zonele rurale;
creșterea numărului locurilor de muncă disponibile cetățenilor din aceste zone;
implementează principiile unei dezvoltări durabile (Broșură programe, 2005: 2).
2.2.3 Gestionarea programelor de preaderare in România
Prin programele de preaderare, România a beneficiat de finanțări conform tabelului următor:
Tabelul nr. 2 Fonduri primite în perioada de preaderare a României
Sursa: prelucrare proprie ( accesat la 23.03.2016).
Datorită gradului de noutate pe care l-au avut aceste fonduri de pre-aderare, pentru România, țara noastră nu a fost pe deplin pregătită să le acceseze corespunzător. Acest fapt, se poate observa și prin raportul CE, conform căruia aproximativ 90% din fonduri au fost afectate de nereguli, sau chiar de fraude. De asemenea, fondurile de pre-aderare se consideră a fi fost gestionate incorect și împiedicate de comunicarea necorespunzătoare dintre instituții, dar și de birocrația care s-a manifestat excesiv, ajungând să determine întârzieri la nivelul implementării proiectelor. Astfel, pe baza acestor experiențe, România poate să identifice problemele întâmpinate pentru a le putea evita în perioada următoare de programare post-aderare, respectiv cea de accesare a fondurilor structurale (http://www.europuls.ro/old/agricultur-i-dezvoltare-regional-sp-106882413/agricultura/646-unde-am-greit-cu-fondurile-europene accesat la 24.03.2016).
2.3 Accesul României la fondurile structurale
Odată cu aderarea României la Uniunea Europeană și obținerea statutului de stat membru în anul 2007, țara noastră a intrat în cea de–a doua etapă a dezvoltării, având acces la fondurile structurale post-aderare (Ionescu & Toderaș, 2007: 90).
Pentru ca acest tip de fonduri să poată fi accesate, România a elaborat următoarele documente:
Planul Național de Dezvoltare (PND) care este documentul prin care se realizează o planificare strategică a investițiilor majore de finanțat prin fondurile care sunt puse la dispoziția României, odată cu obținerea statutului de stat mebru al UE;
Cadrul Național Strategic de Referință (CNSR) este documentul bazat pe PND și se referă la perioada 2007-2013. Acesta are drept obiectiv asigurarea convergenței, menționate în Politica de Coeziune Economică și Socială;
Programele operaționale (PO) sunt coordonate de către Ministerul Finanțelor Publice, conform PND. Ele sunt organizate pe axe prioritare cofinanțate de către UE cu max. 85% din suma necesară, restul fiind asigurat din bugetul național și eventual fonduri private (Ionescu & Toderaș, 2007: 106).
Privite în mod comparativ, fondurile structurale post-aderare se diferențiază de fondurile pre-aderare prin următoarele caracteristici specifice:
Alocarea fondurilor se poate face pe programe multianuale;
Aplicarea unui management descentralizat al acestor fondurilor;
Valoarea mai mare a sumelor ce pot fi alocate;
Cofinanțarea ce se poate obține din aceste fonduri este majorată;
Folosește principiul rambursării;
Utilizează regula n+2 (http://www.csnmeridian.ro/files/docs/PND%202007-2013%20MF.pdf accesat la 26.03.2016).
Obiectivele fondurilor structurale, în scopul realizării coeziunii economice și sociale în perioada 2007-2013, sunt defapt continuarea obiectivelor perioadei 2000-2006, iar principalele lor caracteristici sunt:
Convergență – acest obiectiv vizează crearea unor condiții optime pentru realizarea creșterii economice, dar și creșterea gradului de ocupare a forței de muncă. Finanțarea necesară realizării acestui obiectiv este asigurată de cele 3 fonduri principale, respectiv: FEDER, FSE și Fondul de coeziune și se adresează acelor regiuni ale statelor membre, care sunt insuficient dezvoltate. Obiectivului îi sunt alocate 81,54% din totalul resurselor alocate;
Competitivitate regională și ocuparea forței de muncă – acest obiectiv urmărește dezvoltarea și consolidarea regiunilor. El implică previzionarea modificărilor potențiale la nivel economic și social, încurajarea antreprenoriatului, asigurarea protecției mediului, asigurarea incluziunii sociale odată cu dezvoltarea pieței muncii. Acest obiectiv este finanțat prin fondurile FEDER și FSE. De menționat este faptul că regiunile eligibile sunt acelea care nu sunt considerate defavorizare și nu au fost incluse la obiectivul convergență. Obiectivului îi sunt alocate 15,95% din totalul resurselor alocate;
Cooperare teritorială europeană – acest obiectiv urmărește consolidarea legăturilor de la fiecare nivel, respectiv de la interregional, transnațional, până la transfrontalier. Acesta are rolul de a încuraja inițiative comune ale unor autorități vecine pentru realizarea dezvoltării tuturor domeniilor prioritare. Obiectivul este finanțat doar prin FEDER și se adresează regiunilor de la frontiere, încadrate la nivelul NUTS III. Obiectivului îi sunt alocate 2,52% din totalul resurselor alocate (http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=uriserv%3Ag24231 accesat la 26.03.2016).
Fig. 2 Procentajul de alocare al fondurilor structurale, în funcție de cele 3 obiective
Sursa: prelucrare proprie (http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=uriserv%3Ag24231 accesat la 26.032016).
Implementarea instrumentelor structurale, în perioada 2007-2013, s-a bazat pe următoarele principii esențiale:
Principiul complementarității, coerenței, coordonării și conformității, asociază mai multe noțiuni cu ajutorul cărora se indică legăturile ce se stabilesc între fondurile structurale și acțiunile de la diferite nivele administrative, dar și armonizarea fondurilor cu politicile și obiectivele majore ale Uniunii;
Principiul programării asigură organizarea obiectivelor, prin aplicarea sistemului de programare multianuală. Fazele programării pot cuprinde: prioritățile, direcțiile de acțiune, propunerile, proiectele;
Principiul parteneriatului indică necesitatea desfășurării tutoror acțiunilor prin cooperare continuă între state și Comisia Europeană, pentru asigurarea succesului programelor operaționale;
Principiul nivelului teritorial de intervenție face referire la faptul că fiecărui stat membru îi revine responsabilitatea implementării programelor operaționale;
Principiul proporționalității arată că finanțarea asigurată de către Comisie și statul respectiv, trebuie să fie proporțională cu resursele financiare aferente fiecărui program operațional;
Principiul managementului comun arată implicarea pe care o are Comisia față de fonduri, împreună cu statul membru, ea având capacitatea de a interveni în managementul lor, de a le verifica, ajusta în cazul unor nereguli, având chiar dreptul de a le stopa furnzarea;
Principiul adiționării indică clar că finanțările prin fondurile structurale trebuie să nu fie utilizate în locul unor cheltuieli publice echivalente, ale statului membru care accesează finanțarea;
Principiul egalității între bărbați și femei și non-discriminarea, care trebuie respectat în cadrul unor etape ale implementării;
Principiul dezvoltării durabile și al protecției mediului, care de asemenea trebuie avut în vedere indiferent de programul operațional implementat (Bârgăoanu, 2009: 172,173).
Planul Național de Dezvoltare 2007-2013
Cele 6 priorități de dezvoltare la nivel național, în perioada 2007-2013 au fost:
„Creșterea competitivității economice și dezvoltarea economiei bazate pe cunoaștere;
Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de transport;
Protejarea și îmbunătățirea calității mediului;
Dezvoltarea resurselor umane, creșterea gradului de ocupare și combaterea excluziunii sociale;
Dezvoltarea economiei rurale și creșterea productivității în sectorul agricol;
Sprijinirea dezvoltării echilibrate a tuturor regiunilor țării” (http://www.csnmeridian.ro/files/docs/PND%202007-2013%20MF.pdf accesat la 27.03.2016).
Fiecare prioritate de dezvoltare are câte un program operațional aferent, menit să implementeze instrumentele structurale pe axele prioritare stabilite. Schematic, realizarea priorităților din PND 2007-2013 s-a făcut după structura:
Fig. 3 Prezentarea programelor operaționale aferente PND 2007-2013
Sursa: prelucrare proprie (http://www.csnmeridian.ro/files/docs/PND%202007-2013%20MF.pdf accesat la 27.03.2016).
Obiectivele generale aferente fiecărui program operațional sunt:
POS CCE – „creșterea productivității întreprinderilor românești pentru reducerea decalajelor față de productivitatea medie la nivelul Uniunii”;
POS Transport – „promovarea, în România, a unui sistem de transport durabil, care să permită deplasarea rapidă, eficientă și în condiții de siguranță a persoanelor și bunurilor, la servicii de un nivel corespunzător standardelor europene, la nivel național, în cadrul Europei, între și în cadrul regiunilor României”;
POS Mediu – „reducerea decalajului existent între UE și România cu privire la infrastructura de mediu atât din punct de vedere cantitativ, cât și calitativ”;
POS DRU – „dezvoltarea capitalului uman și creșterea competitivității, prin corelarea educației și învățării pe tot parcursul vieții cu piața muncii”;
PO DCA – „crearea unei administrații publice mai eficiente și mai eficace în beneficiul socio-economic al societății românești”;
POR – „sprijinirea unei dezvoltări economice, sociale, echilibrate teritorial și durabile a Regiunilor României, corespunzător nevoilor lor și resurselor specifice, prin concentrarea asupra polilor urbani de creștere” ( accesat la 27.03.2016).
Programele Operaționale sunt structurate pe Axe Prioritare aferente fiecărui program, ele adresându-se mai multor domenii care cuprind operațiuni ce necesită finanțare. Pe lângă acest lucru, programele operaționale sunt completate de câte un Program Competent, care nu trebuie aprobat de Comisie și cuprinde detalii referitoare la proiecte, autorități sau beneficiari. În perioada 2007-2013, România a primit din Fonduri Structurale și de Coeziune o sumă de 19.668 miliarde euro, distribuiți conform celor 3 obiective aferente acestui tip de fonduri (http://ec.europa.eu/romania/eu_romania/romania_eu/funds_romania/index_ro.htm accesat la 28.03.2016).
Datorită finanțărilor alocate prin Fondurile Structurale și de Coeziune, România a avut acces la un total de 19,668 miliarde euro. Din această sumă, obiectivul „Convergență” a primit 12,661 miliarde euro, obiectivul „Cooperare Teritorială Europeană” a primit 0,455 miliarde euro, iar prin Fondul de Coeziune s-au alocat 6,552 miliarde euro (http://www.fonduricomunitare.ro/TRAINING/suport%20curs%20fonduri%20structurale.pdf accesat la 29.03.2016).
În privința absorbției fondurilor structurale în această perioadă, România a reușit să atingă o rată de absorbție de 74% din totalul sumei disponibile, ajungând să încaseze doar 14 miliarde de euro. Această rată de absorbșie a avut o creștere accelerată la sfârșitul anului 2015, când în decursul ultimei luni a anului, s-au efectuat plăți care totalizau aproximativ 10% din totalul sumelor contractate de la începutul perioadei, respectiv din anul 2007. Totuși, în ciuda eforturilor depuse, România a pierdut cele 5 miliarde de euro pe care le mai avea disponibile, în scopul dezvoltării infrastructurii și a nivelului de trai din țară (http://www.zf.ro/eveniment/pe-ultima-suta-de-metri-rata-de-absorbtie-a-fondurilor-europene-a-ajuns-la-74-14957317 accesat la 30.03.2016).
Cea mai mare rată a absorbției fondurilor structurale s-a înregistrat pentru programul POSDRU, cu o rată de 87% din totalul disponibil de aproximativ 3,5 miliarde de euro. Mai detaliat, situația fondurilor alocate, structurată conform programelor operaționale spre care s-au îndreptat finanțările, arată conform tabelului următor:
Tabelul nr. 3 Absorbția fondurilor UE, în perioada 2007-2013
Sursa: http://www.zf.ro/eveniment/pe-ultima-suta-de-metri-rata-de-absorbtie-a-fondurilor-europene-a-ajuns-la-74-14957317 accesat la 30.03.2016.
2.5 Perioada de programare 2014-2020
În perioada 2014-2020, România are la dispoziție o sumă totală de aproximativ 43 miliarde de euro din fonduri europene, pentru alocarea lor în cadrul următoarelor programe operaționale și alocări financiare:
„Programul Operațional Infrastuctură Mare (POIM) – 9,41 mld. euro;
Programul Național pentru Dezvoltare Rurală (PNDR) – 8 mld. euro;
Programul Operațional Regional (POR) – 6,7 mld euro;
Programul Operațional Capital Uman (POCU) – 4,22 mld. euro;
Programul Operațional Competitivitate (POC) – 1,33 mld. euro;
Facilitatea ”Connecting Europe” – 1,23 mld. euro;
Programul Operațional Capacitate Administrativă (POCA) – 0,55 mld. euro;
Programele de cooperare teritorială – 0,45 mld. euro;
Programul Operațional Asistență Tehnică (POAT) – 0,21 mld. euro;
Programul Operațional Pescuit – 0,17 mld. euro;
Plăți directe în agricultură – 10 mld. euro” (http://fondurile-euro.ro/2014-2020.php accesat la 2.04.2016).
Conform Acordului de parteneriat, document adoptat de către Comisia Europeană, România va beneficia de finanțări prin cele 5 fonduri structurale și de investiți, adică: FEDR, FSE, FC, FEADR șI FEPAM. Astfel, fondurile care se ocupă cu alocarea finanțărilor pentru programe, sunt repartizate în felul următor:
Tabelul nr. 4 Fondurile aferente programelor 2014-2020
Sursa: prelucrare proprie (http://ec.europa.eu/contracts_grants/pa/partnership-agreement-romania-summary_ro.pdf accesat la 2.04.2016).
Desigur, aceste fonduri urmăresc mai multe domenii prioritare, care să conducă România spre o dezvoltare pe termen lung. În acest sens, se dorește încurajarea investițților în cercetare-dezvoltare, pentru îmbunătățirea activității întreprinderilor și majorarea valorii adăugate ce rezultă din activitățile lor. Pe de altă parte, se acordă atenție deosebită sectorului agricol, care se dorește a fi dezvoltat prin diversificare și promovare a competitivității, mai ales în zonele rurale, unde se vor crea noi locuri de muncă, crescând în acest fel nivelul de trai al cetățenilor. Desigur, exploatarea resurselor naturale se va face ținând cont de principiile dezvoltării durabile, acest lucru fiind esențial și în domeniul pescuitului. Totuși, la nivel general, se dorește specializarea forței de muncă din România și sprijinirea inserării acesteia pe piața muncii, ceea ce determină automat o scădere a ratei somajul și o justificare pentru ca sistemul educațional să se axeze și pe ramura vocațională, astfel încât tinerii să se califice în domenii conforme cu interesele și capacitățile lor. Trecând la infrastuctură, rețelele de transport sunt o prioritate de dezvoltare, însă nu sunt neglijate nici investițiile în infrastructura tehnico-edilitară. Referitor la incluzinea socială, se urmărește ajutorarea persoanelor defavorizate, respectiv: copii, bătrâni, persoane cu dizabilități și minorități etnice, prin investirea în noi centre de îngrijire medicală etc (http://ec.europa.eu/contracts_grants/pa/partnership-agreement-romania-summary_ro.pdf accesat la 2.04.2016).
Cele 11 obiective tematice regăsite în Strategia Europa 2020, pentru cadrul financiar 2014-2020, și în care se vor face investiții la nivelul României prin fondurile ESI, sunt urmatoarele:
„Consolidarea cercetării, dezvoltării tehnologice și inovării;
Îmbunătățirea accesului și a utilizării și creșterea calității TIC;
Îmbunătățirea competitivității IMM-urilor, a sectorului agricol (în cazul FEADR) și a sectorului pescuitului și acvaculturii (pentru FEPAM);
Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute de carbon în toate sectoarele;
Promovarea adaptării la schimbările climatice, prevenirea și gestionarea riscurilor;
Protecția mediului și promovarea utilizării eficiente a resurselor;
Promovarea sistemelor de transport durabile și eliminarea blocajelor din cadrul infrastructurilor rețelelor majore;
Promovarea sustenabilității și calității locurilor de muncă și sprijinirea mobilității forței de muncă;
Promovarea incluziunii sociale, combaterea sărăciei și a oricărei forme de discriminare;
Investițiile în educație, formare și formare profesională pentru competențe și învățare pe tot parcursul vieții;
Consolidarea capacității instituționale a autorităților publice și a părților interesate și o administrație publică eficientă” (http://www.fonduri-ue.ro/po accesat la 2.04.2016).
Deoarece a fost menționată anterior, este important de știut faptul că strategia Europa 2020 este elaborată pentru o perioadă de 10 ani, ea fiind lansată în anul 2010. Această strategie, elaborată de către Uniunea Europeană, are scopul nu doar de a susține țările în demersurile de depășire a crizei economice, dar și de a determina creștere economică într-un mod inteligent, durabil și favorabil incluziunii. Pentru ca obiectivele propuse să poată fi realizabile, UE utilizează pe lângă această strategie, și alte mecanisme precum: bugetul UE, piața unică europeană etc. Privite în ansamblu, cele 5 obiective fundamentale ale strategiei se referă la:„ocuparea forței de muncă, cercetare și dezvoltare, energie/climă, educație, incluziune socială și reducerea sărăciei” (http://ec.europa.eu/europe2020/europe-2020-in-a-nutshell/index_ro.htm accesat la 2.04.2016).
Alte instrumente de la nivel european, pe lângă strategia Europa 2020, sunt:
Facilitatea ”Connecting Europe” are ca scop dezvoltarea infrastructurii energetice și a transporturilor, dar și dezvoltarea rețelelor de televomunicații, prin finanțarea de investiții aferente unor perioade lungi de timp;
Programul ”Orizont 2020” vizează sfera de cercetare-dezvoltare-inovare, fiind cel mai de anvergură program de acest fel din istoria UE. Acesta finanțează proiecte cheie pentru realizarea obiectivelor strategice, prin crearea unor clustere specifice cercetării, care să antreneze atât autoritășile, cât și întreprinderile;
Programul ”COSME” încurajează noile întreprinderi și competitivitatea în mediul de afaceri, respectiv între IMM-uri, evidențiind importanța culturii antreprenoriale și cea a accesului la finanțare;
Programul ”Europa Creativă” vizează domeniiile creative, respectiv sfera culturală și audiovizuală, pentru utilizarea corespunzătoare și în coformitate cu evoluția tehnologiei digitale;
Programul ”Ocupare și inovare socială” promovează reformele din domeniul social, ocupându-se de implementarea lor și contribuind la elaborarea reformelor, dar și la coordonarea politicilor (PDR NV 2014-2020, apr. 2015: 9).
Privite individual, cele 8 programe operaționale aprobate pentru România, aferente perioadei 2014-2020, se detaliază în mai multe axe prioritare, care la rândul lor sunt structurate pe acțiuni. Astfel , începând cu POR, acesta are în structura sa 12 axe prioritare:
„Axa prioritară 1: Promovarea transferului tehnologic;
Axa prioritară 2: Îmbunătățirea competitivității întreprinderilor mici și mijlocii;
Axa prioritară 3: Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute de carbon;
Axa prioritară 4:Sprijinirea dezvoltării urbane durabile;
Axa prioritară 5: Îmbunătățirea mediului urban și conservarea, protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural;
Axa prioritară 6: Îmbunătățirea infrastructurii rutiere de importanță regională;
Axa prioritară 7: Diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea durabilă a turismului;
Axa prioritară 8: Dezvoltarea infrastructurii de sănătate și sociale;
Axa prioritară 9: Sprijinirea regenerării economice și sociale a comunităților defavorizate din mediul urban;
Axa prioritară 10: Îmbunătățirea infrastructurii educaționale;
Axa prioritară 11: Extinderea geografică a sistemului de înregistrare a proprietăților în cadastru și cartea funciară;
Axa prioritară 12: Asistență tehnică” (Ghidul Solicitantului POR – CG, 2015).
În ceea ce privește programul POIM, axele prioritare sunt:
„Axa prioritară 1: Îmbunătățirea mobilității prin dezvoltarea rețelei TEN-T și a metroului;
Axa prioritară 2: Dezvoltarea unui sistem de transport multimodal, de calitate, durabil și eficient;
Axa prioritară 3: Dezvoltarea infrastructurii de mediu în condiții de management eficient al resurselor;
Axa prioritară 4: Protecția mediului prin măsuri de conservare a biodiversității, monitorizarea calității aerului și decontaminare a siturilor poluate istoric;
Axa prioritară 5: Promovarea adaptării la schimbările climatice, prevenirea și gestionarea riscurilor;
Axa prioritară 6: Promovarea energiei curate și eficienței energetice în vederea susținerii unei economii cu emisii scăzute de carbon;
Axa prioritară 7: Creșterea eficienței energetice la nivelul sistemului centralizat de termoficare în orașele selectate;
Axa prioritară 8: Sisteme inteligente și sustenabile de transport al energiei electrice și gazelor naturale” (http://www.fonduri-ue.ro/poim-2014 accesat la 4.04.2016).
Următorul program, respectiv POCU, prezintă următoarele axe prioritare:
„Axa prioritară 1: Inițiativă locuri de muncă pentru tineri;
Axa prioritară 2: Îmbunătățirea situației tinerilor din categoria NEETs;
Axa prioritară 3: Locuri de muncă pentru toți;
Axa prioritară 4: Incluziunea socială și combaterea sărăciei;
Axa prioritară 5: Dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității (DLRC);
Axa prioritară 6: Educație și competențe;
Axa prioritară 7: Asistența tehnică” (http://www.fonduri-ue.ro/pocu-2014 accesat la 4.04.2016).
Cele două axe prioritare ale POC sunt:
„Axa prioritară 1: Cercetare, dezvoltare tehnologică și inovare în sprijinul competitivității economice și dezvoltării afacerilor;
Axa prioritară 2: Tehnologia Informației și Comunicației (TIC) pentru o economie digitală competitivă” (http://www.fonduri-ue.ro/poc-2014 accesat la 4.04.2016).
POAT, cuprinde următoarele trei axe prioritare:
„Axa prioritară 1: Întărirea capacității beneficiarilor de a pregăti și implementa proiecte finanțate din FESI și diseminarea informațiilor privind aceste fonduri;
Axa prioritară 2: Sprijin pentru coordonarea, gestionarea și controlul FESI;
Axa prioritară 3: Creșterea eficienței resurselor umane implicate în sistemul de coordonare, gestionare și control al FESI în România” (http://www.fonduri-ue.ro/poat-2014#axe-finan%C8%9Bare accesat la 4.04.2016).
Axele prioritare aferente programului POCA sunt:
„Axa prioritară 1: Administrație publică și sistem judiciar eficiente;
Axa prioritară 2: Administrație publică și sistem judiciar accesibile și transparente;
Axa prioritară 3: Asistență tehnică” (http://www.fonduri-ue.ro/poca-2014 accesat la 4.04.2016).
Prioritățile de dezvoltare principale ale PNDR sunt:
„Modernizarea și creșterea viabilității exploatațiilor agricole prin consolidarea acestora, deschiderea către piață și procesare a produselor agricole;
Încurajarea întineririi generațiilor de agricultori prin sprijinirea instalării tinerilor fermieri;
Dezvoltarea infrastructurii rurale de bază ca precondiție pentru atragerea investițiilor în zonele rurale și crearea de noi locuri de muncă și implicit la dezvoltarea spațiului rural;
Încurajarea diversificării economiei rurale prin promovarea creării și dezvoltării IMM-urilor în sectoarele nonagricole din mediul rural;
Promovarea sectorului pomicol, ca sector cu nevoi specifice, prin intermediul unui subprogram dedicat;
Încurajarea dezvoltării locale plasate în responsabilitatea comunității prin intermediul abordării LEADER. Competența transversală a LEADER îmbunătățește competitivitatea, calitatea vieții și diversificarea economiei rurale, precum și combaterea sărăciei și excluderii sociale” (http://www.fonduri-ue.ro/pndr-2014 accesat la 8.04.2016).
Obiectivele strategice din cadrul POPAM sunt:
„Reducerea impactului pescuitului asupra mediului, inclusiv evitarea și reducerea, în măsura posibilităților, a capturilor nedorite;
Creșterea competitivității și a viabilității întreprinderilor din domeniul pescuitului, inclusiv a flotei costiere la scară mică și îmbunătățirea siguranței sau a condițiilor de lucru;
Furnizarea de sprijin privind consolidarea dezvoltării tehnologice și inovării, inclusiv a creșterii eficienței energetice, și a transferului de cunoștințe;
Sporirea competitivității și a viabilității întreprinderilor din sectorul acvaculturii,inclusiv îmbunătățirea siguranței sau a condițiilor de lucru;
Protejarea și refacerea biodiversității acvatice și îmbunătățirea ecosistemelor legate de acvacultură și promovarea unei acvaculturi eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor;
Promovarea acvaculturii cu un nivel ridicat al protecției mediului înconjurător și promovarea sănătății animalelor, precum și a siguranței și sănătății publice;
Îmbunătățirea și furnizarea de cunoștințe științifice și îmbunătățirea colectării și gestionării datelor;
Asigurarea sprijinului pentru monitorizare, control și aplicare, consolidarea capacității instituționale și a eficienței administrației publice, fără creșterea sarcinilor administrative;
Promovarea creșterii economice, a incluziunii sociale și a creării de locuri de muncă și furnizarea de sprijin pentru creșterea șanselor de angajare și a mobilității forței de muncă în cadrul comunităților costiere și interioare, dependente de pescuit și acvacultură, inclusiv diversificarea;
Îmbunătățirea organizării pieței pentru produsele din pescuit și din acvacultură;
Încurajarea investițiilor în sectoarele de marketing și procesare;
Sprijinirea implementării Politicii Maritime Integrate” (http://www.madr.ro/docs/popam/2015/Declaratia-de-mediu-POPAM-2014-2020.pdf accesat la 8.04.2016).
POR 2014-2020. Planul de dezvoltare al regiunii Nord-Vest
2.6.1 POR 2014-2020
Abordarea integrată a acestui program operațional evidențiază importanța modului în care regiunile își valorifică capacitatea economică de care dispun, dar și de modul în care gestionează domeniul social. În acest sens, POR facilitează creșterea performanțelor fiecărei regiuni, indiferent de gradul de dezvoltare de care dispune în prezent, având ca și deziderat combaterea și prevenirea factorilor nefavorabili dezvoltării, în același timp încercând valorificarea oportunităților existente. Odată realizate aceste obiective, POR urmărește ca prin investițiile și proiecte desfășurate la nivelul regiunilor, să determine creștere economică și o dezvoltare durabilă la nivelul întregii țări. De asemenea, orașele mari sunt considerate motoarele economice ale fiecărei regiuni, din cadrul cărora ele aparțin (POR 2014-2020, ian. 2015: 209).
O legătură esențială se crează astfel, între procesul de urbanizare și cel de dezvoltare regională, deoarece cu cât o regiune este mai dezvoltată, cu atât populația se concentrează în acea zonă, respectiv oraș. La nivel național, municipiul București este principala structură urbană, dispunând de cea mai mare accesibilitate și conectivitate națională, dar și internațională, lucru justificat prin statutul pe care îl are, și anume cel de capitală a țării. Astfel, restul orașelor din țară, mai ales municipiile, au funcția de poli ai dezvoltării urbane și a zonelor aferente județelor în care sunt situate, dar și rolul de a promova dezvoltarea în teritoriu, conform axelor prioritare. Trecând la orașele cu dimensiuni mai reduse, ele au sarcina de a coordona dezvoltarea zonelor rurale și de a asigura unele servicii de susținere a progresului zonelor respective (POR 2014-2020, ian. 2015: 209).
Observând caracteristicile fiecărei regiuni, se evindețiază destul de clar faptul că gradul de dezvoltare actual, resursele, potențialul și neceșitățile lor diferă. Acest lucru determină tratarea strategiilor de dezvoltare într-un mod diferențiat, cu ajutorul stabilirii unor priorități de investiții conforme cu specificul local existent. Privite în ansamblu, regiunile se confruntă, în general, cu probleme semnificative în domeiul social, din cauza gradului de sărăcie existent în rândul unor comunități situate de obicei la periferia orașelor mari. În aceste comunități se regăsesc persoane defavorizate, șomeri, oameni ce nu își permit racordarea la utilitățile specifice zonelor urbane și care necesită o atenție deosebită și sprijin din partea autorităților locale, pentru a se integra în societate (POR 2014-2020, ian. 2015: 210).
Deoarece aceste comunități sărace există în fiecare regiune, un studiu a delimitat zonele marginalizate ale orașelor, în 4 subtipuri astfel:„ zone de ghetou, zone de mahala cu case și/sau adăposturi improvizate, locuințe sociale modernizate, locuințe sociale în centrul istoric al orașului” (POR 2014-2020, ian. 2015: 210).
În continuare, în tabelul următor se vor prezenta sumele alocate (exprimate în euro) din partea UE, regiunilor României, prin fondul FEDR.
Tabelul nr. 5 Alocarea financiară
Sursa: prelucrare proprie (POR 2014-2020, ian. 2015: 204).
2.6.2 Planul de dezvoltarea al regiunii Nord-Vest
Trecând de la nivelul național al POR, la nivel regional, Planul de Dezvoltare al regiunii Nord-Vest, pentru perioada 2014-2020, prezintă următoarele date, bazate pe indicatori analizați în perioada 2005-2011:
regiunea ocupă 14,3% din terioriul României;
populația regiunii este de aproximativ 12,92% din totalul populației țării;
contribuția regiunii la PIB-ul național, este de 11,32%, ocupând astfel locul al III-lea la nivel național;
privitor la PIB-ul regiunii, primele 3 județele care contribuie cel mai mult sunt: Cluj, Bihor și apoi Maramureș (aprox. 14%);
regiunea dispunea în anul 2011, de 64.185 unități locale active, 97,2% dintre aceste unități fiind reprezentate de întreprinderi, iar din totalul firmelor, 99,69% sunt IMM-uri, care contribuie cu 74,12% la CA a regiunii (în 2011 CA totală fiind 103.236.000 mii lei);
cele mai importante sectoare industriale de la nivelul regiunii sunt considerate a fi: industria alimentară, industria textilă, industria autovehiculelor, industria de prelucrare a lemnului, industria materialelor de construcții, industriile creative și IT&C (PDR NV, apr. 2015: 99-110,127).
Din punct de vedere al politicilor publice, elaborate de către administrațiile publice locale, s-au constatat neajunsuri în privința modului de realizare și implementare a lor, iar printre factorii determinanți se regăsesc:
„Lipsa viziune si competențe dedicate dezvoltării;
Lipsa de cultură partenerială. Colaborarea între administrația publică și societatea civilă, ONG-uri este insuficient dezvoltată datorită în parte și capacității reduse a ONG-urilor; parteneriatele existente nu sunt suficient de mature nu sunt structurate astfel încât să dezvolte interesele comunității;
Lipsa planificării strategice (puține preocupări la nivel de comunități locale privind planificarea 2014-2020);
Lipsa actelor de proprietate asupra terenurilor și clădirilor.„Mai puțin de 50% din proprietăți și drepturile corelative sunt înregistrate în Registrul de Cadastru și Carte Funciară ținute de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) și doar 15% din proprietăți sunt verificate și înregistrate în sistemul de evidență electronic. Această acoperire este redusă în special în zonele rurale, unde un procent redus de proprietăți (9%) este înregistrat în cadastru. Acest fapt afectează pregătirea și implementarea fondurilor structurale finanțate de Uniunea Europeană, precum și alte programe de dezvoltare și investiții în infrastructură.” (Draft POR 2014-2020)” (PDR NV, apr. 2015: 146-148).
Obiectivul general propus pentru perioada 2014-2020 este „creșterea economiei regionale prin dezvoltare multidimensională și integrată pentru diminuarea disparităților intra- și inter-regionale și creșterea standardului de viață regional”. În acest sens s-au elaborat 4 priorități, corelate cu cele 11 obiective tematice precizate în Strategia Europa 2020:
Prioritatea 1: „Creșterea competitivității economice a regiunii și stimularea cercetării și inovării”;
Prioritatea 2: „Creșterea accesibilității regiunii, a mobilității locuitorilor, mărfurilor și a informațiilor”;
Prioritatea 3: „Creșterea calității vieții locuitorilor din regiune”;
Prioritatea 4: „Protecția mediului natural și antropic, utilizarea eficientă a resurselor și reducerea emisiilor poluante” (PDR NV, apr. 2015: 159).
Tabelul nr. 6 Resursele financiare estimate pentru implementarea PDR Nord-Vest
Sursa: PDR NV, apr. 2015: 193.
În ceea ce privește proiectele propuse, până la data publicării PDR Nord-Vest, în județul Maramureș, acestea vizează:
Dotarea unor secții ale Spitalului Județean;
Protejarea și valorificarea potențialului turistic al apelor minerale existente în județ;
Construirea de noi case de tip familial și modernizarea celor existente;
Crearea unei rețele de parcuri tehnologice, logistice și eco-industriale în Zona Metropolitană Baia Mare;
Crearea unei variante ocolitoare stradale a centrului civic al orașului Borșa;
Parcuri industriale care să susțină dezvoltarea transfrontalieră dintre România și Ucraina;
Drum expres care să facă legătura între județ și Ungaria, pe traseul Baia Mare – Satu Mare – Vaja (din Ungaria);
Extinderea aeroportului;
Înființarea unei rețele transfrontaliere salvamont;
Înființare unui centru logistic pentru alimente (PDR NV, apr. 2015: 227,228).
Odată cu lansarea, la București, a proiectului pilot „Regiuni mai puțin dezvoltate”, din data de 3.03.2016, regiunile care au un PIB sub 50% din media UE, vor beneficia de sprijin din partea Comisiei Europene, privind consilierea autorităților și elaborarea analizelor destinate eliminării obstacolelor ce stau în calea dezvoltării. Astfel, deoarece România este primul stat care pune în aplicare proietul, s-a hotărât ca primele regiuni cărora să li se adreseze proiectul, să fie Regiunea Nord-Vest și Regiunea Nord-Est, urmând ca, în cazul în care proiectul are succes, să fie extins și asupra celorlalte regiuni
(http://ec.europa.eu/romania/news/03032016_lansare_proiect_regiuni_mai_putin_dezvoltate_ro.htm accesat la 9.04.2016).
CAPITOLUL III: STUDIU DE CAZ
DEZVOLTAREA LOCALĂ A MUNICIPIULUI BAIA MARE
3.1 Prezentarea municipiului Baia Mare
3.1.1 Cadrul geografic și poziție
Datorită dezvoltării demografice și industriale, cu preponderență în domeniul metalurgiei și al mineritului, dar și a amplasării geografice avantajoase, orașul Baia Mare a fost considerat reședința regiunii Baia Mare, încă din anul 1950. Odată cu reorganizarea teritorială a regiunii, prin înființarea județului Maramureș în anul 1968, Baia Mare a rămas drept reședință a județului, devenind astfel cel mai important centru administrativ (http://www.baiamare.ro/ro/Descopera-Baia-Mare/Orasul-Baia-Mare/Istoria-orasului/Istoria-orasului/ accesat la 20.11.2015).
Din punct de vedere al nivelului reglementat de către Nomenclatorul Unităților Teritoriale de Statistică, județul este corespunzător nivelului NUTS III. Ca și teritoriu, județul Maramureș este poziționat în nordul României, având în vecinătate:
județul Satu-Mare, în partea de vest;
județul Sălaj, în partea de sud-vest;
județul Cluj, în partea de sud;
județul Bistrița-Nasăud, în partea de sud-est;
județul Suceava, în partea de est;
granița cu Ucraina, în partea de nord.
Județul Maramureș se întinde pe o suprafață de , această valoare reprezentând 2,64% din teritoriul Romaniei. Relieful este preponderent muntos, Carpații Orientali acoperind o proporție de 43% din suprafață, iar cel mai înalt punct este vârful Pietrosu Mare, cu o altitudine de 2303 m, aflat în Munții Rodnei. Restul teritoriului este acoperit de zona dealurilor și a podișurilor într-un procent de aproximativ 30%, iar luncile și depresiunile ocupă 27% din județ (https://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Maramure%C8%99#Descriere_geografic.C4.83 accesat la 20.11.2015).
Clima este temperat continentală moderată, iar hidrografia se remarcă prin numărul semnificativ de râuri, împreună cu afluenții lor, ce se varsă în Tisa, acestea fiind: Vișeu, Iza, și Someș, dar și prin multitudinea de lacuri artificiale, glaciare, sărate, cât și prin existența izvoarelor minerale din Borșa și Botiza (http://www.ropedia.ro/judetul/Maramures/ accesat la 21.11.2015).
Odată cu intrarea în vigoare a Legii 315/2004 repartizarea teritoriului României s-a făcut pe 8 regiuni de dezvoltare, care însă nu au personalitate juridică și nu sunt considerate unități administrativ-teritoriale. Astfel, județul Maramureș a fost încadrat alături de județele: Bihor, Satu-Mare, Bistrița-Năsăud, Cluj și Sălaj în Regiunea Nord-Vest, reglementată de Eurostat ca NUTS II (curs Sabou, 2014).
Municipiul Baia Mare este situat în partea centrală-vestică a județului Maramureș, este o unitate administrativă locală de rang II, cu scop de echilibru urban și este al treilea oraș din regiune ca importanță, după Cluj și Oradea. Conform HG 98/2008 este considerat pol de dezvoltare urbană, atât datorită mărimii și resurselor, cât și a poziționării geografice (SIDU sept. 2015: 1-3).
3.1.2 Populație
Conform Institutului Național de Statistică, Baia Mare avea un număr de 135.855 de locuitori, ca populație stabilă la sfârșitul anului 2013. Totuși, în ciuda faptului că sporul natural a fost pozitiv, numărul de locuitori este în scădere, în principal, din cauza migrației populației. Pe lângă acest fenomen, se mai remarcă și gradul ridicat de îmbătrânire a populației, ceea ce, în timp, poate afecta economia locală, prin numărul semnificativ de persoane inactive pe piața muncii. În 2015, populația activă (15-64 ani) este de 74,90% (SIDU sept. 2015: 34,35,42).
După cum se poate observa și în graficul de mai sus, numărul persoanelor de sex feminin este aproximativ egal cu cel al persoanelor de sex masculin, înregistrând o ușoară depășire a acestora, în rândul populației de peste 24 de ani. Astfel, municipiul are o pondere de 52,07% reprezentată de femei și restul de doar 47,93% sunt bărbați (SIDU sept. 2015: 34,41).
În anul 2014, procentele populației în funcție de categoriile de vârstă în care se încadrează, conform Institutului Național de Statistică, sunt:
tineri (între 0-15 ani) 13,96%
populație activă (între 15-64 ani) 74,90%
vârstnici (peste 64 ani) 11,14%
Deși valorile de mai sus indică un procent ușor mai ridicat al populației tinere comparativ cu cei vârstnici, evoluția în timp a structurii populației prin creșterea gradului de îmbătrânire, influențează direct raportul de dependență demografică. În acest sens, în 2014, dependența demografică a ajuns la 33,52%, cu 1,65% mai mare decât cea din anul 2010 (SIDU sept. 2015: 41,42).
În privința densității populației în mediul intravilan, Baia Mare înregistrează o medie de 3816 locuitori/kmp intravilan, iar ca și concentrare a numărului de locuitorilor pe cartierele municipiului, se observă că cea mai mare densitate o are cartierul Traian, cu 310 loc/ha (SIDU sept. 2015: 43,44).
În plus, din figura 11 se pot identifica cele 13 cartiere ale municipiului Baia Mare, acestea fiind: cartierul Depozitelor, Ferneziu, Firiza, Gării, Grivița, Orașul Vechi, Progresului, Republicii, Săsar, Traian, Valea Borcutului, Valea Roșie, Vasile Alecsandri (SIDU sept. 2015: 44).
3.1.3 Infrastructură
Termenul de infrastructură este utilizat pentru indicarea structurii unei sfere de activități și a elementelor sale componente. Pornind de la această idee, infrastructura municipiului Baia Mare se poate analiza atât din punct de vedere al transporturilor, al serviciilor sociale, cât și al structurilor tehnico-edilitare (https://ro.wikipedia.org/wiki/Infrastructur%C4%83 accesat la 19.11.2015).
În contextul regional, infrastructura transporturilor municipiului, se remarcă prin posesia unuia dintre cele 4 aeroporturi existente în regiune, cuprins în rețeaua TEN-T globală, (TEN-T = Rețeaua Transeuropeană de Transport). În privința infrastructurii rutiere, Baia Mare este străbătută de drumul european E58, cât despre transportul feroviar, județul Maramureș are cea mai mică densitate de linii de cale ferată din regiune. Astfel, densitatea scăzută poate fi explicată de gradul redus de utilizare al acestei modalități de transport, în comparație cu transportul rutier sau aerian (PDR NV 2014-2020: 60-64 și http://ec.europa.eu/romania/news/31072014_ue_sprijina_patru_proiecte_de_infrastructura_in_romania_ro.htm accesat la 19.11.2015).
Revenind la nivel local, municipiul Baia Mare se află la o distanță de 595 km de capitala țării, București, ceea ce sugerează o accesibilitate medie la nivel național, drumul parcurgându-se în aproximativ 8, până la 10 ore. Desigur, numărul mare de ore este determinat și de lipsa unei autostrăzi în apropierea municipiului. Cu aceeași destinație, băimărenii pot utiliza transportul aerian,, care oferă o singură cursă pe zi spre București, dar aceasta dispunând de doar 55 de locuri. În privința curselor externe, dimensiunile reduse ale aeroportului și existența unei singure piste de aterizare, fac ca Baia Mare să nu se poată conecta la rețeaua internațională, populația fiind nevoită să ajungă în Cluj, pentru a putea accesa un zbor extern (SIDU sept. 2015: 51,52).
Analizând transportul public local, asigurat de către S.C. URBIS S.A., se constată faptul că această modalitate de transport este des utilizată de locuitorii municipiului, în primul rând datorită multitudinii de trasee străbătute, ce însumate acoperă peste 200 km. În plus, frecvența utilizării mijloacelor de transport în comun a determinat extinderea numărului de vehicule achiziționate de către URBIS. Astfel, față de anul 2014, când compania avea 54 de autobuze, 18 troleibuze și 4 microbuze, în 2015 s-au mai achiziționat alte 10 autobuze și 10 troleibuze, utilizate atât pentru noi trasee, cât și în locul unor autobuze uzate. În acest fel, s-a ajuns la un număr de 175 de stații ce acoperă nu doar raza orașului, ci și Zona Metropolitană Baia Mare (SIDU sept. 2015: 58,59).
Privind la nivel de conectivitate, autogara municipiului, prin operatori ca Fany Prestări Servicii S.R.L, Saiy Tour sau Janosi, furnizează servicii de transport rutier atât în afara țării, cât și pe raza zonei metropolitane, iar numărul mediu de călători ce se deplasează dinspre sau spre această zonă, ajunge la 4.062 pe zi. Pe de altă parte, gara Baia Mare a transportat, în 2014, un număr mediu zilnic de 1.536 de călători și a fost străbătută de aproximativ 560.385 de persoane, cu destinații de călătorie atât în țară, cât și către Ucraina sau Ungaria. Astfel, municipiul Baia Mare, prin complexul gară-autogară, prin cele 12 trasee asigurate de URBIS și prin firmele de taximetrie, reușește să conducă orice călător, în siguranță și în timp util, atât în interiorul orașului, cât și în afara lui (SIDU sept. 2015: 72).
Trecând la infrastructura socială, Baia Mare se remarcă printr-un număr de 76 de unități de învățământ preuniversitar, urmate de două universități private, respectiv Universitatea Bogdan Vodă și Universitatea de Vest, cărora li se adaugă singura universitate în sistem de stat, din municipiu, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca reprezentată de Centrul Universitar Nord (SIDU sept. 2015: 74).
În timp, acest număr de unități educaționale de care dispune municipiul, s-a dovedit a fi supradimensionat, din punct de vedere al elevilor/clasă, în mediul învățământului primar, gimnazial, liceal și postliceal. O situație inversată are loc, însă, în privința învățământului preșcolar, unde raportul copiilor per clasă este peste media prevăzută de Legea Educației Naționale. În schimb, în privința raportului cadrelor didactice per număr de elevi, Baia Mare denotă o capacitate mare de școlarizare comparativ cu raportul mediu național (SIDU sept. 2015: 75,76).
Analizând graficul de mai sus, se observă că unui singur cadru didactic, din învățământul primar, gimnazial și liceal, îi sunt atribuiți în medie, același număr de elevi, ca și media pe țară, în timp ce în mediul preșcolar, unui cadru didactic îî sunt atribuiți, în medie, doar 13,4 elevi, mai puțini decât media națională de 14,7 elevi/cadru didactic (SIDU sept. 2015: 75,76).
În privința procesului educațional, pe lângă calitatea cadrelor didactice, dotarea cu PC-uri, joacă un rol foarte important în progresul elevilor, cu atât mai mult cu cât evoluția tehnologică este în plină dezvoltare. Pe acest considerent, elevii băimăreni dispun de 55,49 PC-uri/1000 elevi din școlile primare și gimnaziale, în timp ce în licee există 167,23 PC-uri/1000 elevi. Luând, în calcul și importanța sportului, mai ales în rândul elevilor, Baia Mare dispune de un raport al numărului de terenuri de sport peste media națională, beneficiind de 1,46 terenuri/1000 elevi (SIDU sept. 2015: 77).
În ceea ce privește sistemul de sănătate existent în municipiu, Baia Mare dispune de 4 unități medicale publice: Spitalul Județean de Urgență Dr. Constantin Opriș, Spitalul de Boli Infecțioase Dermato-Venerice și Psihiatrie, Spitalul de Pneumoftiziologie (TBC) și Policlinica Sfânta Maria, iar pe lângă acestea, există un serviciu public de ambulanță. În plus, s-au înființat încă 5 spitale care funcționează în sistem privat și multe alte policlinici, laboratoare medicale și centre de sănătate. Toate acestea deservesc nu doar populația județului Maramureș, ci și pe cea a județelor învecinate, datorită dotărilor unităților medicale, a personalului calificat, dar și a reabilitării Spitalului Județean conform normelor actuale de siguranță și confort al pacienților. În domeniul farmaceutic însă, ponderea aparține sistemului privat, cu 79 de farmacii, din totalul de 81 aflate în Baia Mare (SIDU sept. 2015: 81,82).
Trecând la infrastructura tehnico-edilitară, trebuie menționat faptul că apa potabilă este furnizată de către VITAL S.A., iar apa provine din lacurile Firiza și Berdu, ea fiind filtrată și tratată în stația administrată de Sistemului de Gospodărire al Apelor Maramureș. Deși această stație a beneficiat de modernizări în anul 2009, fiindu-i mărită capacitatea, încă se află sub media regională, rețeaua oferind doar 21,75 km/10.000 locuitori.
Privitor la rețeaua de canalizare, ea este tot în sarcina societății VITAL, și are o lungime de 14,72/10.000 locuitori, acest raport fiind apropiat de cel regional (SIDU sept. 2015: 87-89).
În ceea ce privesc serviciile de salubritate, colectarea, transportul și depozitarea deșeurilor sunt realizate de S.C. DRUSAL S.A.. Astfel, orașul are la dispoziție un total de 826 containere pentru deșeurile de uz casnic, iar odată cu obligația colectării selective, din anul 2013 s-au introdus 149 de containere pentru plastic, 89 pentru hârtie și carton și 19 containere pentru sticlă și metal. În acest sens există, în 2015, 4 centre de colectare a deșeurilor reciclabile, iar în privința problemei depozitării deșeurilor, fiindcă s-a constatat neconformitatea centrului din Satu Nou de Jos, amplasat în comuna Groși, Consiliul Județean Maramureș a hotărât la sfârșitul anului 2014, să introducă proiectul pentru „Proiectare și execuție pentru închiderea în situ a depozitelor de deșeuri neconforme urbane la Vișeu de Sus, Teplița-Sighetu Marmației și Satu Nou de Jos – Baia Mare, respectiv proiectare și execuție pentru trei relocări la Seini, Rohia-Târgu Lăpuș, Arinieș- Borșa” (SIDU sept. 2015: 91,92).
În Baia Mare, deși rețeaua de alimentare cu gaze naturale are o lunginme de 253,8 km, aceasta fiind întreținută de E.On Gaz Distribuție SA., ea nu asigură alimentarea integrală a suprafeței municipiului. În schimb, în privința electricității, întreaga suprafață a municipiului este conectată la rețeaua asigurată de Electrica Furnizare Transilvania Nord. Astfel, rețeaua de iluminat public este asigurată prin 236 km de cabluri ai distribuitorului Electrica și doar un număr de 136 km de cabluri sunt deținuți de către municipiu. Totalul numărului de stâlpi de iluminat public se ridică la 2.383, iar pe aceștia sunt montate aproximativ 25.500 de corpuri de iluminat. Datorită directivei privind eficiența energetică 2012/27/UE, în Baia Mare s-a început reducerea consumului de energie pentru iluminatul public prin înlocuirea unor lămpi cu altele mai economice și prin utilizarea unor sisteme cu panouri fotovoltaice. Totuși, în 2014 s-a constatat creșterea cu 10% a consumului pentru iluminat față de anul 2012, această creștere fiind produsă de extinderea rețelei în zonele limitrofe ale orașului (SIDU sept. 2015: 89-94).
Referitor la rețelele de comunicații prin telefonie sau internet, Baia Mare dispune de 3 operatori de acest gen, respectiv UPC, Telekom și RCS&RDS. Ultimul dispune de o rețea de 1011 km, ce poate deservi peste 90% din populație, în timp ce Telekom are un grad de acoperire de 70% din totalul populației si are o rețea de aproximativ 771 km (SIDU sept. 2015: 94).
Odată ce alimentarea cu energie termică în mod individual, s-a răspândit în întregul oraș, iar populația s-a debranșat de la sistemul centralizat de distribuție, s-a constatat ineficiența existenței unui astfel de sistem și s-a hotărât eliminarea acestuia (SIDU sept. 2015: 91).
3.1.4 Economie
Economia municipiului este dependentă, în principal, de numărul entităților economice care își desfășoară activitatea în interiorul său. În anul 2013, în Baia Mare, erau înregistrate la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Maramureș, 11.314 de societăți comerciale, în timp ce, numărul persoanelor salariate era de aproximativ 52.089 de salariați (SIDU sept. 2015: 104,110).
Analizând domeniile de activitate în funcție de numărul întreprinderilor, în anul 2013, reiese faptul că cele mai multe întreprinderi activează în domeniul comerțului, urmat îndeaproape de cel al serviciilor, iar domeniul cu cele mai puține întreprinderi este cel al energiei și gazelor, urmat de industria extractivă și cea a apei, salubrității etc.. Restul procentelor, aferente celorlalte domenii, se pot observa în graficul următor: (SIDU sept. 2015: 110)
În lipsa unui incubator de afaceri în Baia Mare, odată cu închiderea celui coordonat de Fundația CDIMM Maramureș, și în condițiile în care județul nu dispune de un parc industrial, dezvoltarea economică în orice domeniu, este încetinită, față de celelalte județe din regiune. Cu toate acestea, există domenii care au reușit creșteri ale cifrei de afaceri la nivelul firmelor, în ultimii ani, iar acestea sunt industriile extractive, prelucrătoare, serviciile publice privind apa, decontaminarea, gestionarea deșeurilor și salubritatea, urmate de transporturi, servicii, învățământ și sănătate (PDR NV 2014-2020: 124,125; SIDU sept. 2015: 106).
În privința forței de muncă salariate, în anul 2013, ponderea cea mai mare se găsește în industria de prelucrare, care dispune de peste 17.556 angajați, respectiv 33% din totalul salariaților din Baia Mare. Apoi, 17% dintre salariați activează în comerț, doar 9% din totalul forței de muncă activează în construcții, 8% în domeniul sănătății și 6% în învățământ (SIDU sept. 2015: 111).
Trecând la statisticile referitoare la întreprinderile active, se remarcă faptul că ponderea cea mai mare de 87% este ocupată de microîntreprinderi, urmate de îndreprinderile mici, care acoperă aproximativ 11% din totalul entităților economice active în municipiu. La polul opus se află întreprinderile mijlocii, care în 2013, ocupau aproape 2% din total, cât despre întreprinderile mari, cu toate că dispun de 25% din forța de muncă, ele dețin cel mai mic procentaj, de aproximativ 0,25% din totalul firmelor active. În acest context, deși Baia Mare cuprinde majoritatea întreprinderilor active din județ, nu reprezintă o prezență semnificativă la nivel de regiune (SIDU sept. 2015: 117,118).
Luând în calcul cele mai accesate domenii, când vine vorba de înființarea de noi firme, ca: transporturile și depozitarea, comerțul sau deschiderea de noi hoteluri și restaurante, se poate identifica tendința noilor antreprenori de a se orienta, cu preponderență, spre prestarea de servicii, atât comerciale, cât și de cazare și agrement (SIDU sept. 2015: 127-129).
Odată cu identificarea acestor domenii de interes, rolul turismului, primește noi valențe privind importanța lui în economia municipiului. Astfel, în 2013, datorită potențialului cultural de care dispune județul Maramureș, în general, cât și municipiul Baia Mare, analizat separat, capacitatea de cazare în unitățile din oraș, era de 1.785 de locuri, adică aproximativ 37% din întreaga capacitate a județului. Deoarece orașul oferă numeroase atracții turistice precum muzee, expoziții, parcuri, monumente istorice, evenimente culturale și sărbători tradiționale, el dispune și în sfera unităților de cazare, de o ofertă diversificată, menită să satisfacă nevoile tuturor categoriilor de turiști. Acest lucru se reflectă în faptul că, în anul 2013, 54,46% din totalul vizitelor din Maramureș, s-au concentrat în Baia Mare. În acest sens, majoritatea locurilor de cazare disponibile, se regasesc în unitățile hoteliere, urmate de pensiunile turistice, taberele de elevi și preșcolari, și în final de hosteluri (SIDU sept. 2015: 132,133).
3.1.5 Prezentare Zona metropolitană Baia Mare
Zona metropolitană Baia Mare este o arie delimitată, în jurul municipiului, cu scopul de a facilita implementarea unor proiecte finanțate atât național, cât și european, în această zonă. De fapt, zona este o Asociație de Dezvoltare Intercomunitară inițiată în anul 2006 și cuprinde pe lângă municipiul Baia Mare, alte 5 orașe respectiv: Baia Sprie, Tăuții Măgherăuș, Cavnic, Șomcuta Mare, Seini, urmate de 12 comune, suprafața totală a zonei de dezvoltare durabilă fiind peste , iar numărul de locuitori ajunge la 213.375 (PDR NV 2014-2020: 24. și http://www.zmbm.ro/despre-noi.html accesat la 3.12.2015).
Viziunea de dezvoltare a zonei este aceea de a atinge obiectivele stabilite din punct de vedere economic și social, adaptate la modificările apărute în societate, atât la nivel regional, cât și național. În acest sens, obiectivele au fost împărțite, conform specificului unităților administrativ-teritoriale existente în zonă, respectiv cele din mediul urban și din mediul rural. Astfel, în mediul urban, principalele priorități vizează:
investițiile publice, din punct de vedere al cuantumului și utilității lor;
extinderea infrastructurii, pentru favorizarea dezvoltării de noi cartiere rezidențiale;
extinderea spațiilor rezidențiale de la periferia orașelor, ținând cont de necesitatea amplasării unor noi unități comerciale și publice accesibile locuitorilor respectivi;
elaborarea unor planuri urbanistice, în conformitate cu necesitățile societății atăt actuale, cât și previzionate;
modernizarea orașelor și reabilitarea clădirilor din zonelor istorice, păstrând valoarea lor culturală și promovând-o;
Pe de altă parte, dezvoltarea mediului rural vizează:
dezvoltarea infrastructurii, atăt rutiere, pentru eficientizarea mobilității la nivel local, dar și zonal, cât și a infrastructurii tehnico-edilitare, pentru facilitarea confortului locuitorilor și încurajarea investițiilor;
promovarea turismului rural, fără a neglija protejarea patrimoniului natural al zonei;
stimularea activităților agricole pe terenurile extravilane, păstând totuși zone naturale publice, în jurul localităților sau orașelor, în scopul activităților de agrement (http://www.zmbm.ro/documente/viziune-872.html accesat la 3.12.2015).
Misiunea Zonei Metropolitane Baia Mare, pe lângă cea de dezvoltare, este aceea de a identifica problemele majore de rezolvat, atât pe termen scurt cât și pe termen lung, dar și presiunile de dezvoltare determinate de necesitatea zonei de a evolua în context regional și național. Privitor la presiunile de dezvoltare interne, ele se resimt prin dezechilibrele sociale, de mediu, economice, privitoare la regionalizare etc., iar presiunile externe sunt cele care provin din competiția dintre regiuni, din accentuarea migrației populației, din partea Uniunii Europene prin extinderea ei și tendința de globalizare a economiei (http://www.zmbm.ro/documente/misiune-858.html accesat la 3.12.2015).
Practic, zona metropolitană are misiunea de a răspunde presiunilor prin aplicarea unor strategii de dezvoltare economică personalizate pentru fiecare tip de unitate administrativ-teritorială, fie municipiu, oraș, sau comună, strategii adaptate la resursele de care dispune fiecare zonă și la necesitățile și oportunitățile identificate. Rolul acestei zone metropolitane, fiind acela de a servi ca instrument principal în aplicarea strategiilor programate în perioada 2014- 2020, privind favorizarea accesului la fonduri europene, în scopul creșterii efectelor benefice asupra economiei zonei țintă (http://www.zmbm.ro/despre-noi.html accesat la 3.12.2015).
Cu toate că activitatea acestei asociații a început din anul 2006, faptul că până în anul 2011 densitatea populației, din zonă, a scăzut cu 7,2%, a determinat imposibilitatea concentrării populației în jurul municipiului Baia Mare, obținându-se astfel un efect invers celui propus, adică un efect de deconcentrare (PDR NV 2014-2020: 24).
Analizând polul de dezvoltare, care reprezintă defapt motorul tuturor activităților de reacție în fața presiunilor sau problemelor, și de elaborare a obiectivelor urmate de aplicarea strategiilor optime atât pentru el, ca municipiu, cât și pentru zona metropolitană, cu efecte benefice asupra întregului județ, se pot obseva următoarele aspecte:
în privința viziunii municipiului Baia Mare, principalele scopuri sunt:
asumarea responsabilă a gestionării resurselor disponibile la nivel local;
asigurarea unei dezvoltări economice, punând accentul pe inovație;
realizarea de activitâți productive în conformitate cu standardele de mediu;
menținerea unui habitat nepoluat și un nivel de trai cât mai bun pentru locuitorii săi;
păstrarea valorilor culturale și promovarea lor;
creșterea competitivității față de ceilalți poli de dezvoltare din regiune (SDDBM 2009: 162).
în privința obiectivelor strategice, ele sunt structurate conform axelor prioritare:
Habitatul
Asigurarea mobilității și accesibilității;
Creșterea calității vieții prin asigurarea unui mediu curat, nepoluat;
Remodelarea spațiului public sau privat, într-un mod util și estetic;
Economia
Utilizarea resurselor disponibile într-un mod rațional și inovativ, ținând cont de necesitatea protejării mediului înconjurător;
Dezvoltarea zonelor de regenerare urbană;
Îmbunătățirea sistemului urban al municipiului Baia Mare;
Societatea
Eficientizarea serviciilor publice și susținerea dezvoltării resurselor umane;
Satisfacerea necesității de actualizare a servicilor sociale și culturale;
Administrația
Creșterea capacității de soluționare a problemelor administrative;
Cooperarea teritorială
Contractarea de noi parteneriate teritoriale, interregionale, transnaționale, ținând cont de principiile de dezvoltare durabilă (SDDBM 2009: 166-168).
Luând în considerare viziunea de dezvoltare a Băii Mari planificate, pe termen lung, până în anul 2030, se poate observa dinamismul cu care orașul evoluează în context regional și se remarcă în context european. În acest scop, viziunea se axează pe domeniul turistic, unde până în anul 2021, se estimează un gradul mare de atragere a turiștilor, datorită demersurilor de promovare și a investițiilor substanțiale realizate pentru câștigarea titulaturii de Capitală Cuturală Europeană (SIDU sept. 2015: 188).
Prin toate activitățile de modernizare a spațiilor publice, de reabilitare a clădirilor și punctelor de atracție istorică și culturală, dar și a bunei colaborări dintre administrație și agenții economici ce activează în acest domeniu, rezultă un procentaj în continuă creștere a turiștilor străini interesați să viziteze municipiul (SIDU sept. 2015: 188,189).
Revenind la contextul metropolitan și la importanța conectivității municipiului cu celelalte orașe sau comune, membre ale zonei, mai ales fiindcă majoritatea localităților dispun de un mare potențial turistic, zona dispune de un sistem de transport public bine adaptat, în care reducerea emisiilor de CO2 a mijloacelor de transport public este o prioritate. De asemenea, dezvoltarea unei infrastructuri rutiere de mare viteză, este un obiectiv important atât pentru zonă, cât și pentru întreaga regiune (SIDU sept. 2015: 189).
3.2 Analiza SWOT a municipiului Baia Mare
Pe baza prezentării generale, făcute anterior, și luând în considerare evoluția economică și socială a municipiului, observându–i totodată neajunsurile, dar și oportunitățile de dezvoltare, am identificat următoarele elemente:
Tabelul nr. 7: Elementele mediului intern
Sursa: prelucrare proprie (SDDBM 2009:144; SIDU sept. 2015: 155-167; SDCBM 2015: 126-133).
Tabelul nr. 8: Elementele mediului extern
Sursa: prelucrare proprie (SDDBM 2009:144; SIDU sept. 2015: 155-167; SDCBM 2015: 126-133).
3.3 Proiectele desfășurate în municipiul Baia Mare
3.3.1 Proiecte finalizate
Odată identificate elementele favorabile, domeniile în care situația actuală este benefică, dar și prin conștientizarea amenințărilor la care este expus municipiul Baia Mare, administrația locală a demarat o serie de proiecte în scopul minimizării punctelor slabe, și al limitării presiunilor externe. Din multitudinea de proiecte începute de-a lungul anilor, am prezentat câteva dintre proiectele care au fost finalizate cu succes:
Proiecte în domeniul infrastructurii transporturilor
Extinderea rețelei de troleibuz în cartierul Vasile Alecsandri
Acest proiect vine în întâmpinarea punctului slab al municipiului privind aglomerașia rutieră existentă. Astfel, proiectul are ca scop creșterea conectivității cartierului Vasile Alecsandri cu restul orașului, prin investirea într-o rețea de transport în comun, pe bază de troleibuze. Această inițiativă are, pe lângă avantajul de a fluidiza traficul în cartier, rezultatul de a reduce emisiile de CO2 și de a oferi o mai bună mobilitate a populației din zonă. Traseul noii rețele, de peste 5 km, este: intersecția bulevardelor Traian și Republicii- Bd. Republicii– Bd. Unirii– str. Grănicerilor–str. Mihai Eminescu– Piața Izvoarele (http://www.baiamare.ro/ro/Proiecte/Transport-si-strazi/Imbunatatirea-transportului-public-urban-prin-extinderea-retelei-de-troleibuz-si-a-infrastructurii-aferente-in-Baia-Mare–cartier-Vasile-Alecsandri/ accesat la 4.01.2016).
Tabelul nr. 9 Detalii proiect
Sursa: prelucrare proprie (http://dezvoltareurbana.baiamare.ro/troleibuz/index.html accesat la 4.01.2016).
Modernizarea străzii Oborului
Din cauza intensității circulației rutiere, în special a autovehiculelor de mare tonaj, fapt care a determinat o degradare rapidă a infrastucturii din această zonă, s-a demarat proiectul de modernizare a străzii. Proiectul a avut ca obiective modernizarea infrastructurii tehnico-edilitare, a celei rutiere, realizarea de parcări, amplasarea de indicatoare și marcaje rutiere, cu efecte imediate atât în privința creșterii accesibilității în zonă, cât și în ceea ce privește valoarea locuințelor construite și a terenurilor existente (http://www.baiamare.ro/ro/Proiecte/Transport-si-strazi/Modernizarea-strazii-Oborului/ accesat la 4.01.2016).
Tabelul nr. 10 Detalii proiect
Sursa: prelucrare proprie (http://www.baiamare.ro/ro/Proiecte/Transport-si-strazi/Modernizarea-strazii-Oborului/ accesat la 4.01.2016).
Modernizarea străzii Grănicerilor
Această inițiativă de modernizare a străzii Grănicerilor, răspunde necesității fluidizării traficului, prin adaptarea infrastructurii drumurilor la volumul traficului existent chiar și pe străzile secundare, prin amenajarea a 8 stații noi de autobuz, prin amenajare de noi locuri de parcare, necesare odată cu creșterea numărului de autovehicule din oraș. De asemenea s-au reamenajat spațiile verzi și a avut loc reconstrucția trotuarelor, ceea ce a implicat și marcarea de piste pentru bicicliști (http://www.baiamare.ro/ro/Proiecte/Transport-si-strazi/Modernizarea-strazii-Granicerilor/ accesat la 6.01.2016).
Tabelul nr. 11 Detalii proiect
Sursa: prelucrare proprie (http://www.baiamare.ro/ro/Proiecte/Transport-si-strazi/Modernizarea-strazii-Granicerilor/ accesat la 6.01.2016).
Modernizarea străzii Electrolizei
Lucrările de modernizare a străzii răspund necesitățiilor de conectivitate a străzilor de la periferie cu restul orașului, de fluidizare a traficului prin instalarea a două sensuri giratorii (la intersecția străzii Electrolizei cu strada Luminișului și la intersecția cu strada Horea), de majorare a numărlui de locuri de parcare cu 227 de astfel de locuri, de evitare a aglomerației rutiere prin marcarea unei piste de biciclete, prin amenajarea trotuarelor și instalarea a 3 puncte de stații de autobuz. La nivelul utilităților, s-au extins rețelele de canalizare și apă pentru a deservi întreaga suprafață rezidențială (http://www.dezvoltareurbana.baiamare.ro/electrolizei/ accesat la 6.01.2016).
Tabelul nr.12 Detalii proiect
Sursa: prelucrarea proprie (http://www.baiamare.ro/ro/Proiecte/Transport-si-strazi/Modernizarea-strazii-Electrolizei/ accesat la 6.01.2016).
Reabilitarea străzii Podul Viilor și a podului cu același nume, poziționat peste râul Săsar
Proiectul s-a desfășurat în perioada 2012 și 2013, când s-au făcut lucrări atât de necesitate funcțională a străzii și a podului, cât și de înbunătățire a arhitecturii și aspectului podului. Datorită investițiilor de 480.425 euro, nu doar că s-au reabilitat cei 36 de metri ai podului, dar a avut loc și creșterea potențialului turistic al municipiului, devenind un adevărat obiectiv turistic, despre care se pot afla informații chiar de pe panoul amplasat lăngă pod. Acest panou oferă atât detalii istorice, cât și un desen sugestiv care prezintă aspectulul podului în secolele trecute (http://www.baiamare.ro/ro/Proiecte/Transport-si-strazi/Reabilitarea-podului-de-peste-Sasar–strada-Podul-Viilor/ accesat la 6.01.2016).
Dezvoltarea rețelei de drumuri forestiere
Pentru încurajarea explorării zonelor naturale de care dispune municipiul, s-a constatat utilitatea dezvoltării traseelor forestiere, astfel stimulând potențialul turistic. Astfel, s-au instalat podețe pentru creșterea accesibilității turiștilor în zonele de interes, s-au plantat copaci, s-au consolidat porțiuni de teren, s-au turnat straturi de balast și piatră pentru a facilita accesul rutier, s-au instalat borne kilometrice, marcaje, tăblițe și indicatoare informative. În privința conectivității drumurilor municipiului, cu cele forestiere, s-au înființat noi tronsoane de drum forestier care se conectează la șoseaua Firiza – Blidari (http://www.baiamare.ro/ro/Proiecte/Transport-si-strazi/Infiintarea-retelei-de-drumuri-forestiere-a-Municipiului-Baia-Mare/ accesat la 8.01.2016).
Tabelul nr.13 Detalii proiect
Sursa: prelucrare proprie (http://www.baiamare.ro/ro/Proiecte/Transport-si-strazi/Infiintarea-retelei-de-drumuri-forestiere-a-Municipiului-Baia-Mare/ accesat la 8.01.2016).
Proiecte în domeniul dezvoltării urbane
Planul de mobilitate urbană, de digitalizare 3D a rețelei de drumuri, de întocmire a unei hărți interactive de zgomot a municipiului
În privința mobilității, proiectul a apărut ca răspuns la situația conform căreia gradul de îmbătrânire al populației este în continuă evoluție, astfel s-a constatat necesitatea elaborării acestui plan de mobilitate urbană a persoanelor vărstnice și a celor cu dizabilități (http://www.baiamare.ro/ro/Proiecte/Dezvoltare-urbana/Planul-de-mobilitate-urbana/ accesat la 10.01.2016).
Datorită implementării proiectului, aceste categorii de cetățeni beneficiază de accesul la un serviciu care analizează caracteristiile și obstacolele urbane, pentru ca persoanele cu dizabilități să le poată evita. Acest serviciu poartă denumirea de i-SCOPE ramura Mobility (http://www.indecosoft.ro/site/managementul-circulatiei-documentelor-cid-administratia-imobiliara-oradea/ accesat la 10.01.2016).
Tot prin acest serviciu i-SCOPE (Smart City services through an Open Platform for urban Ecosystems) s-a creat rețeaua digitală 3D care urmărește protejarea mediului înconjurător folosind energia solară prin instalarea de panouri fotovoltaice. Acest instrument evidențiază pierderile de căldură ale clădirilor, dar și potențialul lor solar (http://www.baiamare.ro/ro/Proiecte/Dezvoltare-urbana/Digitizarea-3D-a-retelei-de-drumuri/ accesat la 10.01.2016).
Referitor la harta de zgomot a orașului, aceasta indică în mod actualizat, printr-o aplicație destinată telefoanelor mobile, gradul de zgomot și zonele în care acesta apare (http://www.baiamare.ro/ro/Proiecte/Dezvoltare-urbana/Harta-de-zgomot-interactiva-a-Municipiului-Baia-Mare/ accesat la 10.01.2016).
Tabelul nr. 14 Detalii proiect
Sursa: prelucrare proprie (http://www.baiamare.ro/ro/Proiecte/Dezvoltare-urbana/Planul-de-mobilitate-urbana/ accesat la 10.01.2016).
Majorarea eficienței energetice a blocurilor de locuințe
Din cauza ponderii locuințelor aflate în clădiri vechi, fapt identificat anterior ca punct slab al municipiului, deoarece rezultă pierderi mari de energie, s-a demarat acest proiect care reduce consumul de gaze, emisiile de CO2, dar scade și costurile locatarilor privind încălzirea. Proiectul a implicat lucrări de reabilitare termică a blocurilor din Piața Revoluției nr. 5 și din strada Culturii nr. 1, astfel un total de 134 de apartamente au acum parte de termoizolare eficientă (http://www.baiamare.ro/ro/Proiecte/Dezvoltare-urbana/Cresterea-eficientei-energetice-a-blocurilor-de-locuinte-din-municipiul-Baia-Mare/ accesat la 13.01.2016).
Tabelul nr. 15 Detalii proiect
Sursa: prelucrare proprie (http://www.baiamare.ro/ro/Proiecte/Dezvoltare-urbana/Cresterea-eficientei-energetice-a-blocurilor-de-locuinte-din-municipiul-Baia-Mare/ accesat la 13.01.2016).
Creșterea performanței energetice a blocurilor
Luând în considerare același aspect ca și cel al proiectului precedent, gradul de uzură al blocurilor de locuințe situate în diferite cartiere ale municipiului, a determinat demararea lucrărilor de reabilitare termică. Astfel, 6 blocuri au fost izolate termic, 5 dintre ele fiind situate în cartierul Săsar, pe stăzile: Alexandru Odobescu, nr. 7, George Enescu nr. 2, Dr. Victor Babeș nr. 13 și 21, Victoriei nr. 54, iar cel de-al 6-lea fiind pe bulevardul Decebal nr. 16, bloc aferent cartierului Republicii (http://www.baiamare.ro/ro/Proiecte/Dezvoltare-urbana/Cresterea-performantei-energetice-a-blocurilor-de-locuinte-din-municipiul-Baia-Mare/ accesat la 13.01.2016).
Tabelul nr. 16 Detalii proiect
Sursa: prelucrare proprie (http://www.baiamare.ro/ro/Proiecte/Dezvoltare-urbana/Cresterea-performantei-energetice-a-blocurilor-de-locuinte-din-municipiul-Baia-Mare/ accesat la 13.01.2016)
Zone productive sustenabile
Acest proiect are ca scop dezvoltarea eficientă a mediului economic al municipiului, pe termen lung, prin facilitarea interconecțiunilor dintre entitățile economice existente. Odată cu planificarea concentrării firmelor actuale, se urmărește centralizarea serviciilor IMM-urilor pentru creșterea productivității acestora, astfel se crează și o bază stabilă pentru viitoarele afaceri ce se pot dezvolta în zonă, atrăgând atenția mai multor potențiali investitori. De menționat este faptul că proiectul are ca obiectiv și regenerarea unor zone inactive în prezent (http://www.baiamare.ro/ro/Proiecte/Dezvoltare-urbana/Zone-productive-sustenabile-in-Municipiul-Baia-Mare/ accesat la 16.01.2016).
Tabelul nr. 17 Detalii proiect
Sursa: prelucrare proprie (http://www.baiamare.ro/ro/Proiecte/Dezvoltare-urbana/Zone-productive-sustenabile-in-Municipiul-Baia-Mare/ accesat la 16.01.2016).
„Managementul deșeurilor biodegradabile în Municipiul Baia Mare, România și Ivano-Frankivsk și Kolomyia, Ucraina”
Acest proiect are ca obiectiv protejarea mediului prin colectarea, selectarea și valorificarea deșeurilor biodegradabile, acțiuni realizate prin intermediul colaborării dintre Baia Mare și orașele Kolomyia și Ivano – Frankivsk din Ucraina. Proiectul prevede compostarea deșeurilor naturale cu ajutorul utilajelor specifice unei astfel de activități, dar și utilizarea compostului rezultat în amenajarea spațiilor verzi urbane (http://www.baiamare.ro/ro/Proiecte/Dezvoltare-urbana/Managementul-deseurilor-biodegradabile/ accesat la 17.01.2016).
Tabelul nr. 18 Detalii proiect
Sursa: prelucrare proprie (http://www.baiamare.ro/ro/Proiecte/Dezvoltare-urbana/Managementul-deseurilor-biodegradabile/ accesat la 17.01.2016).
Proiecte în domeniul social și educațíonal
Modernizarea centrului social multifuncțional „ROMANII”
Demersurile pentru acest proiect au constat în modernizarea clădirii și dotarea acesteia cu toate instrumentele necesare, pentru ca centrul social să poată deservi, prin serviciile oferite, un număr cât mai mare de persoane nevoiașe. Practic, prin continuarea activității într-o clădire reabilitată și situată într-o zonă de maxim interes, majoritatea populației fiind de etnie rromă, se poate ajunge la reducerea numărului mare de cetățeni asistați social datorită programelor de incluziune socială a acestora (http://www.baiamare.ro/ro/Proiecte/Social-culturale/Centrul-Social-Multifunctional-ROMANII/ accesat la 18.01.2016).
Tabelul nr. 19 Detalii proiect
Sursa:prelucrare proprie (http://www.baiamare.ro/ro/Proiecte/Social-culturale/Centrul-Social-Multifunctional-ROMANII/ accesat la 18.01.2016).
Modernizarea centrului social Phoenix pentru persoanele cu dizabilități
Acest proiect vine în întâmpinarea nevoilor acestei categorii de cetățeni, prin manifestarea unui interes deosebit de a îi antrena în activități practice, educaționale, recreative, dar și de a oferi servicii medicale, de consiliere sau informare. Astfel, clădirea de pe strada Grănicerilor a fost reabilitată și chiar extinsă, ajungând la o capacitate de aproximativ 170 de persoane pe zi (http://www.baiamare.ro/ro/Proiecte/Social-culturale/Refacerea-centrului-social-Phoenix/ accesat la 18.01.2016).
Tabelul nr. 20 Detalii proiect
Sursa: prelucrare proprie (http://www.baiamare.ro/ro/Proiecte/Social-culturale/Refacerea-centrului-social-Phoenix/ accesat la 18.01.2016).
Extinderea Colegiului Economic Nicolae Titulescu
Această masură de extindere a clădirii colegiului a fost determinată de necesitatea majorării spațiului destinat activităților practice de laborator, în conformitate cu programele educaționale, a amenajării unui nou cabinet medical și a unor grupuri sanitare adaptate nevoilor persoanelor cu dizabilități. Odată cu ridicarea etajului al doilea la nivelul corpului principal al clădirii, plus extinderea cu o aripă nouă a acesteia și dotarea claselor cu mobilier nou și instrumente necesare, s-au investit resurse și în instalația de încalzire printr-o centrală proprie, s-au instalat panouri solare pentru încălzire, astfel contribuind la protejarea mediului utilizând energia solară. Desigur, nici aspectele estetice și recreative nu au fost neglijate deoarece s-a reamenajat atât curtea colegiului, cât și spațiul verde (http://www.baiamare.ro/ro/Proiecte/Invatamant-si-educatie/Extinderea-Colegiul-Economic-Nicolae-Titulescu/ accesat la 19.01.2016).
Tabelul nr. 21 Detalii proiect
Sursa:prelucrare proprie (http://www.baiamare.ro/ro/Proiecte/Invatamant-si-educatie/Extinderea-Colegiul-Economic-Nicolae-Titulescu/ accesat la 19.01.2016).
Reabilitarea Colegiului Național Gheorghe Șincai
Obiectivele atinse prin acest proiect sunt: reamenajarea zonei exterioare a colegiului, refacerea branșamentelor la utilități, extinderea corpului multifuncțional al clădirii, asigurarea unor condiții de învățare la standarde înalte, îmbunătățirea dotărilor sălilor de clasă și a laboratoarelor. Prin atingerea obiectivelor menționate, s-a majorat capacitatea colegiului în privinșța numărului de elevi, a crescut gradul de confort al acestora în sălile de clasă reamenajate, sau de-a dreptul noi, s-au creat condiții mai bune de învățare pentru ca absolvenții să fie cu adevărat pregătiți pentru inserarea pe piața muncii (http://www.baiamare.ro/ro/Proiecte/Invatamant-si-educatie/Reabilitare–Modernizare–Extindere-corp-multifunctional–Colegiul-National-Gheorghe-Sincai-Baia-Mare/ accesat la 22.01.2016).
Tabelul nr. 22 Detalii proiect
Sursa: prelucrare proprie (http://www.baiamare.ro/ro/Proiecte/Invatamant-si-educatie/Reabilitare–Modernizare–Extindere-corp-multifunctional–Colegiul-National-Gheorghe-Sincai-Baia-Mare/ accesat la 22.01.2016).
Proiecte în domeniul cultural, turistic și cel al protecției mediului
Piața Cetății – Turnul Ștefan
Pentru promovarea valorilor istorice de care dispune municipiul și pentru evidențierea acestora în contextul turismului, a avut loc amenajarea Pieței Cetății. Astfel, piața a devenit mai mult decât un obiectiv turistic, situat într-o zonă de interes a orașului, punând în valoare atât descoperirile arheologice cu o încărcătură mare istorică, cât și Turnul Ștefan. În acest sens, au avut loc lucrări de amenajare a spațiului pietonal și a spațiilor verzi, de conservare a turnului cu scopul de a putea fi redat în funcțiune ca obiectiv turistic și de amplasare a unui punct de informare, Aceste demersuri pun în valoare oportunitatea de a spori economia prin atragerea de potențiali turiști, numărul lor fiind deja estimat la 14.000 pentru Piața Cetății și 4.000 de turiști anual pentru Turnul Ștefan, odată cu implementarea proiectului (http://www.baiamare.ro/ro/Proiecte/Social-culturale/Reabilitarea-Pietii-Cetatii-si-a-Turnului-Stefan/ accesat la 24.01.2016).
Tabelul nr. 23 Detalii proiect
Sursa: prelucrare proprie (http://www.baiamare.ro/ro/Proiecte/Social-culturale/Reabilitarea-Pietii-Cetatii-si-a-Turnului-Stefan/ accesat la 24.01.2016).
Arboretul de castan comestibil
Profitând de oportunitățile oferite de patrimoniul natural de care se bucură municipiul, acest proiect are ca scop promovarea rezervației naturale de castani ce se întinde pe o suprafață totală de 1.966,3 ha.. Bineînțeles toate activitățile întreprinse odată cu implementarea proiectului, țin cont de protejarea mediului natural, de conservarea habitatelor diferitelor tipuri de specii, reușind să informeze comunitatea despre importanța reconstrucției castanilor afectați de acțiunile antropice directe sau de cele indirecte (http://www.baiamare.ro/ro/Proiecte/Spatii-verzi-si-parcuri/Arboretul-de-castan-comestibil/ accesat la 25.01.2016).
Tabelul nr. 24 Detalii proiect
Sursa: prelucrare proprie (http://www.baiamare.ro/ro/Proiecte/Spatii-verzi-si-parcuri/Arboretul-de-castan-comestibil/ accesat la 25.01.2016).
„Îmbunătățirea valorii economice a pădurii – Municipiul Baia Mare”
Acest proiect include construcția unei pepiniere pentru plantații în solarii racordate la apă și electricitate, cu drum și căi interioare de acces. De asemenea, în proiect sunt prevăzute și utilajele necesare desfășurării acestui tip de activități agricole, utilaje ca: tractor, freză, prășitoare etc. Obiectivele atinse se referă la: punerea bazelor unei noi generații de arbori tineri utilizând mijloace și utilaje eficiente, astfel facilitând dezvoltarea lor sănătoasă, acoperirea necesarului de puieți destinați unor lucrări de amenajare, astfel nefiind nevoie să se apeleze la achiziționarea acestora de la alți furnizori, fapt din care vor rezulta costuri mai scăzute pentru municipalitate (http://www.baiamare.ro/ro/Proiecte/Spatii-verzi-si-parcuri/Imbunatatirea-valorii-economice-a-padurii–Municipiul-Baia-Mare/ accesat la 27.01.2016).
Tabelul nr. 25 Detalii proiect
Sursa: prelucrare proprie (http://www.baiamare.ro/ro/Proiecte/Spatii-verzi-si-parcuri/Imbunatatirea-valorii-economice-a-padurii–Municipiul-Baia-Mare/ accesat la 27.01.2016).
„Dezvoltarea eco-rețelei urbane și a infrastructurii de agrement în cartierul Vasile Alecsandri”
Ca răspuns la punctul slab identificat în analiza SWOT, respectiv acela prin care spațiile verzi sunt răspândite inegal pe suprafața municipiului, s-a hotărât demararea proiectului în acest cartier. Datorită investițiilor realizate, s-a reușit proiectarea a unui număr de zece locuri de joacă și a 3 minipărculețe. Pe lângă beneficiul la nivel de calitate a aerului, respectiv de dimiuare a poluării, ce a apărut odată cu amenajarea spațiilor verzi și plantarea de arbuști și garduri vii, locatarii pot să se bucure de zone liniștite unde să-și petreacă timpul cu familia, într-un mod recreativ și confortabil (http://www.baiamare.ro/ro/Proiecte/Spatii-verzi-si-parcuri/Dezvoltarea-ecoretelei-urbane-si-a-infrastructurii-de-agrement-in-cartierul-Vasile-Alecsandri/ accesat la 28.01.2016).
Tabelul nr. 26 Detalii proiect
Sursa: prelucrare proprie (http://www.baiamare.ro/ro/Proiecte/Spatii-verzi-si-parcuri/Dezvoltarea-ecoretelei-urbane-si-a-infrastructurii-de-agrement-in-cartierul-Vasile-Alecsandri/ accesat la 28.01.2016).
Construirea Parcul Public Central
Deoarece spațiile verzi din zonele rezidențiale sunt tot mai amenințate de pericolul modificării destinației loc, din cauza creșterii numărului de autoturisme care sunt adesea parcate neregulamentar, s-a constat necesitatea amenajării unui parc. Acesta a fost construit într-un spațiu cu o mare accesibilitate pentru cât mai mulți cetățeni., deoarece se află la intersecția mai multor cartiere ale municipiului. Spațiul disponibil parcului se întinde pe aproape 4 hectare, oferind o zonă de agrement pentru toate categoriile de vârstă, fiind amplasate spații de joacă pentru copii, foișoare, alei, bănci, labirint etc. Pe lângă scopul recreativ pe care îl îndeplinește parcul, acesta are și o importanță turistică și culturală, datorită deschiderii unui centru expozițional ce cuprinde mii de cactuși din colecția „Vida Geza” (http://www.baiamare.ro/ro/Proiecte/Spatii-verzi-si-parcuri/Cresterea-calitatii-vietii-urbane-prin-amenajarea-Parcului-Public-Central/ accesat la 28.01.2016).
Tabelul nr. 27 Detalii proiect
Sursa: prelucrare proprie (http://www.baiamare.ro/ro/Proiecte/Spatii-verzi-si-parcuri/Cresterea-calitatii-vietii-urbane-prin-amenajarea-Parcului-Public-Central/ accesat la 28.01.2016).
3.3.2 Proiecte în curs de execuție
Construirea unui skate park
Acest proiect are ca scop încurajarea tinerilor băimăreni înspre a practica sporturi în funcție de personalitatea și interesele lor, dar fără să se neglijeze normele de siguranță. Pentru îndeplinirea acestui scop, s-a încheiat un contract prin care skate park-ul va fi amplasat lângă Stadionul Municipal După ce acest proiect va fi realizat, conform declarațiilor primarului, există posibilitatea înființării unui nou astfel de parc în apropierea terenului de atletism din oraș (http://www.voceatransilvaniei.ro/skatepark-pentru-impatimitii-sporturilor-extreme-din-baia-mare/ accesat la 30.01.2016).
Tabelul nr. 28 Detalii proiect
Sursa: prelucrare proprie (http://www.baiamare.ro/ro/Proiecte/Spatii-verzi-si-parcuri/Skate-Park-in-Baia-Mare/ accesat la 30.01.2016).
Modernizarea și extinderea aeroportului Baia Mare
Proiectul vine în întâmpinarea neajunsurilor cu care se confruntă municipiul, din punct de vedere al infrastructurii de transport aerian. Conform analizei SWOT realizate, printre punctele slabe ale orașului se regăsește limitarea curselor aeriene doar între Baia Mare și capitală, curse ce puneau la dispoziție un număr mic locuri, dar și inexistența curselor externe, din cauza dimensiunilor reduse ale aeroportului. De asemenea, deoarece Baia Mare are un grad redus de conectivitate față de celelalte municipii din regiune, se face tot mai evidentă amenințarea prin care numărul de turiști străini devine tot mai redus. Astfel, pentru a putea fi accesate noi rute, proiectul implică lucrări de extindere a pistei până la 2.150 metri, modernizarea ei cu noi sisteme de semnalizare și acces, toate aceste investiții ajungând la suma aproximativă de 13 milioane de euro (http://www.infomm.ro/ro/detalii/aeroport accesat la 31.01.2016).
Aeroportul și-a suspendat activitatea din data de 20.11.2015, iar începerea lucrărilor de șantier, conform ordinului semnat în 21.12.2015, s-ar putea extinde pe o perioadă mai lungă decât 4 luni de zile (http://www.infomm.ro/ro/detalii/aeroportul-baia-mare-in-santier-va-fi-inchis-cel-putin-patru-luni-de-zile accesat la 31.01.2016).
Tabelul nr. 29 Detalii proiect
Sursa: prelucrare proprie (http://www.voceatransilvaniei.ro/a-fost-semnat-contractul-de-executie-a-lucrarilor-de-modernizare-la-aeroportul-baia-mare/ accesat la 31.01.2016).
3.3.3 Strategii și proiecte pe termen mediu și lung
Pe lângă proiectele de tipul celor prezentate anterior, pentru municipiul Baia Mare, s-au elaborat o serie de strategii axate pe principalele domenii de interes, strategii ce își propun atingerea obiectivelor majore identificate în viziunea pe termen mediu și lung.
Viziunea până în anul 2020 are ca principale obiective următoarele:
Îmbunătățirea infrastructurii feroviare, dar mai ales a celei rutiere, și creșterea conectivității municipiului prin legarea lui la rețeaua europeană de transporturi TEN-T. Prin atingerea acestui obiectiv se urmărește eficientizarea relațiilor economice comerciale de import și export, dintre municipiu și alte orașe din regiune, dar și crearea de legături cu țările vecine, atât în scop economic cât și turistic (SDDBM 2009:163);
Creșterea capacității aeroportului, ceea ce va conduce la posibilitatea suplimentării numărului de rute și destinații interne și externe, astfel încât călătorii să poată ajunge într-un timp scurt, direct la Baia Mare, fără a mai fi nevoiți să piardă ore deplasându-se de la alte aeroporturi din regiune (SDDBM 2009:163);
Ecologizarea zonelor afectate de activitățile industriale puternic poluante și utilizarea acelor zone cu scop industrial, folosind tehnologii nepoluante sau chiar energii regenerabile. Aceste demersuri, nu doar că ar îmbunătății calitatea mediului înconjurător și calitatea vieții cetățenilor, dar ar crește numărul locurilor de muncă disponibile pentru aceștia, determinând diminuarea fenomenului de migrație a tinerilor băimăreni și scăderea numărului de șomeri (SDDBM 2009:163);
Utilizarea resurselor locale disponibile pentru dezvoltarea economică a municipiului și a întregului județ (SDDBM 2009:163);
Centralizarea activităților IMM-urilor prin includerea lor în clustere. Datorită faptului că ponderea activițăților economice din municipiu o dețin IMM-urile, interconectarea acestora ar duce la avantaje de ordin informațional, respectarea standardelor europene, scăderea costurilor și majorarea productivității, încurajarea parteneriatelor, toate acestea spre dezvoltarea mai structurată și eficientă a acestora (SDDBM 2009:163);
Evidențierea valorilor culturale și încurajarea turismului. Acest obiectiv urmând să aducă atât beneficii economice orașului, cât și un plus de imagine prin promovarea obiectivelor turistice, a tradițiilor și a valorilor culturale de care dispune (SDDBM 2009:163);
Elaborarea fiecărui proiect ținând cont de obligativitatea încadrării acestuia în contextul dezvoltării durabile (SDDBM 2009:163);
Limitarea extinderii suprafeței municipiului în afara limitelor deja atinse, deoarece dezvoltarea necontrolată poate duce la dificultăți de conectare a clădirilor de la periferie la infrastructura orașului, ceea ce determină investiții majore care necesită timp îndelungat de realizare și costuri ridicate. Astfel, acest obiectiv împiedică distrugerea zonelor agricole din jurul orașului, și propune ca alternativă, utilizarea spațiilor intravilane neconstruite, existente deja în municipiu, în scopul construirii de noi clădiri sau zone rezidențiale (PIDU 2012: 5);
Reabilitarea ștandului municipal, renovarea stadionului și îmbunătățirea condițiilor de desfășurare a activităților sportive pe terenurile de atletism și rugby, prin amplasarea unor aparate destinate exercițiilor fizice în aer liber. Toate aceste proiecte sunt programate să înceapă din anul 2016 (http://actualmm.ro/investitii-trei-baze-sportive-din-municipiul-baia-mare-intra-in-reabilitare-in-primavara-lui-2016/ accesat la 8.03.2016);
Din cauza infracționalității existente în municipiu și a distrugerii mobilierului stradal, s-a constatat necesitatea supravegherii suplimentare a zonelor cu un grad de infracționalitate ridicat. Astfel, în acest sens, s-a propus un proiect prin care o investiție de aproximativ 500.000 euro, ar fi necesară pentru instalarea a peste 690 de camere de supraveghere, care să fie răspândite în întregul municipiu. Conform sursei, camerele ar putea fi instalate din luna mai a anului 2016 (http://www.digi24.ro/Stiri/Regional/Digi24+Oradea/Stiri/Baia+Mare+monitorizata+video+In+oras+vor+fi+amplasate+690+de+cam accesat la 8.03.2016).
Viziunea după anul 2020, până în anul 2030, are ca priorități continuarea demersurilor propuse în viziunea 2020 prin îmbunătățirea aplicării lor, creșterea economică prin atragerea de noi investitori, crearea unor noi locuri de muncă, protejarea mediului înconjurător printr-o dezvoltare durabilă, iar nu în ultimul rând, obținerea titulaturii de Capitală Europeană a Culturii în anul 2021, prin promovarea potențialului turistic, istoric și cultural al municipiului Baia Mare (SIDU sept. 2015: 188-190).
Pentru ca Baia Mare să devină Capitală Europeană a Culturii în anul 2021 s-au avut în vedere o multitudine de strategii și acțiuni care au contribuit la succesul pe care municipiul l-a înregistrat în această competiție, ajungând pe lista scurtă a orașelor preselectate, în competiție directă cu: Cluj-Napoca, Timișoara și București. Chiar dacă competiția este puternică, Baia Mare se menține în atenția publică, nu doar prin proiectele desfășurate sau previzionate, ci și prin găzduirea unor evenimente de mare interes național. Astfel, municipiul are mari șanse ca până la finalul anului acesta să fie desemnat câștigător al competiției (http://www.capitalaculturala2021.ro/noutati_doc_24_baia-mare-bucuresti-cluj-napoca-si-timisoara-pe-lista-scurta-a-oraselor-preselectate_pg_0.htm accesat la 29.02.2016).
Analizănd mai detaliat candidatura Băii Mari, se pot observa demersurile premergătoare candidaturii, cele care au stat la baza întregului proiect desfășurat. În acest sens, începând cu data de 27.02.2015, odată cu înființarea Fundației Baia Mare 2021, s-a inițiat promovarea candidaturii și structurarea acesteia într-un mod cât mai eficient și atractiv. Datorită acestei acțiuni, Baia Mare are șansa de a se remarca atât la nivel național, cât și european, nu doar ca pol de dezvoltare al regiunii, ci și ca pol de cultural și turistic la nivel european. Astfel, principale obiective vizează: promovarea accesului la cultură, evidențierea valorilor istorice, promovarea diversității prin cooperare interculturală facilitată de climatul multi-etnic existent în oraș, dezvoltarea economică sustenabilă, utilizarea și dezvoltarea potențialului turistic disponibil, regenerarea urbană, atragerea de investiții străine, dezvoltarea unor industrii creative, antrenarea forței de muncă în domeniul turismului etc (http://www.baiamare.ro/ro/Administratie/Deziderat–Baia-Mare–Capitala-Europeana-a-Culturii-2021/ accesat la 29.02.2016).
Luând în calcul activitățile ce deja se desfășurau de mult timp în municipiu, precum: implicarea Inspectoratului Școlar Județean în proiecte de îndrumarea a elevilor spre industriile creative și direcționarea lor spre o carieră în acest domeniu, activități de integrare socială sau educaționale desfășurate cu ajutorul ONG-urilor locale, modernizarea parcurilor și multe altele, se poate observa faptul că orașul este antrenat în activități de dezvoltare culturală, iar proiectele propuse în contextul candidaturii pentru titulatura de Capitală Europeană a Culturii, reprezintă doar o continuare a progresului deja inițiat (SDCBM 2015: 174,175).
Principalele investiții și proiecte de implementat, în perioada 2016-2030, în domeniul cultural și turistic, sunt:
În anul 2016, găzduirea și organizarea cu succes a evenimentului artistic de importanță națională, respectiv: finala selecției naționale la concursul internațional Eurovision 2016 (http://www.romaniatv.net/semifinala-nationala-eurovision-2016-are-loc-vineri-la-baia-mare_278175.html accesat la 4.03.2016);
Înființarea de centre comunitare culturale, care să deservească integral cartierele orașului, oferind gratuit accesul la evenimente culturale și încurajând voluntariatul în rândul cetățenilor (BM2021 2015: 16);
Înființarea Centrului pentru Excelență în Managementul Cultural, care să faciliteze atragerea de fonduri și sponsorizări, datorită cursurilor adresate viitorilor manageri culturali, auditori culturali și a cursurilor pentru întocmirea corectă a proiectelor (BM2021 2015: 16);
Înființarea Centrului pentru asistență și microfinanțare în turism, destinat persoanelor interesate de antreprenoriat, prin organizarea de cursuri de pregatire atât pentru viitorii antreprenori, cât și pentru cei interesați de profesia de ghid turistic și cultural (BM2021 2015: 16);
Dezvoltarea unei platforme multimedia și a unui spațiu de creație, care să ofere toate mijloacele tehnologice necesare în scopul educației vocaționale și a inovării;
Înființarea Centrului de industrii creative Cuprom, care după ecologizarea zonei unde va fi amplasat, va putea activa drept centru de conferințe și pregătire în industriile creative (BM2021 2015: 16);
Realizarea unui card cultural multipass, care să încurajeze populația să participe la evenimente culturale. Aplicarea acestui sistem de către toți operatorii culturali, până în anul 2018, o să poată monitoriza gradul de participare al cetățenilor șî o să poată oferi discounturi în cadrul unor promoții (BM2021 2015: 17);
Realizarea unei rețele cu afișare interconectată, pentru creșterea gradului de promovare a evenimentelor, centralizarea și prezentarea acestor evenimente printr-o televiziune dedicată odată cu amplasarea de LCD-uri în instituții publice, hoteluri, restaurante etc (BM2021 2015: 17);
Aplicație culturală pentru mobil, care să ofere informații actualizate despre evenimentele desfășurate și posibilitatea clasificării lor în funcție de preferințele anterioare ale utilizatorului (BM2021 2015: 17);
Punerea în funcțiune a Muzeului de Artă Iancu de Hunedoara, a Centrului pentru industrii creative Cuprom, a Muzeului Digital „Casa Pokol”, a Sălii multi-funcționale de spectacole „Minerul” (BM2021 2015: 47; SDCBM 2015:187);
Reabilitarea obiectivelor turistice, respectiv a: Casei de Cultură, Cinema Dacia, Teatrului Municipal, Coloniei Pictorilor (BM2021 2015: 47; SDCBM 2015:187);
Reamenajarea Pieței Libertății și crearea unei parcări subterane și reamenajarea altor cinci piețe, respectiv: Piața „Izvoarele”, Piața Gării, Piața Universității, Piața Revoluției și Piața Păcii. Pe lângă aceste demersuri, de reamenajare, se are în proiect și crearea esplanadei râului Săsar (BM2021 2015: 48; SDCBM 2015:187).
Lista de programe propuse pentru anul 2021, în cazul în care municipiul Baia Mare va fi desemnat Capitală Europeană a Culturii, este una vastă și acoperă o arie extinsă de activități culturale, după cum urmează:
Programe referitoare la tehnologia creativă:
Festival cu durata de o lună, dedicat fotografiei digitale „Point it Out”;
Evenimente derulate în întregul an, prin organizarea de spectacole ale unor DJ renumiți, demonstrații din domeniul ingineriei de sunet și lumini etc;
Găzduirea celei de-a 16-a ediții a „Aristoteles Workshop”, prin care se vor desfășura ateliere de lucru, lansări de DVD-uri, proiecții și se va produce un film pe un subiect local;
Prezentarea inovațiilor din robotică, din arta kinetică și instalații interactive;
Competiție de video-mapping și design de lumini care să evidențieze clădirile reprezentative ale orașului;
Ateliere pentru cartografierea culturii (BM2021 2015: 30).
Programe educaționale:
Evenimentul dedicat artei „Know-Now Festival 2021”;
Organizare spectacolelor de teatru, publicarea de cărți în cadrul programului „Beyond the Lines”;
Festivalul ce evidențiază tradițiile gastronomice locale „The Art of Taste Festival”;
Module pentru scrierea și implementarea unor proiecte, „Culture 3.0”;
Conferințe și evenimente ținute de formatori specializați, în cadrul programului „The Alternative University” (BM2021 2015: 31).
Programe cu scopul de promova relațiile culturale, dincolo de granițele Europei:
Conferințe, publicații și evenimente pe tema migrărilor culturale;
Centru de studii a culturii Orientului Mijlociu;
Proiecții de filme, prezentarea de expoziții și cărți legate de artiștii care și-au parăsit țara de origine, programul denumindu-se „Exile – Culture and Borders”;
Proiecții referitoare la cultura coreeană;
Promovarea brandului de țară prin programul „Romanian Ambassadorsof Culture”;
Noi parteneriate cu Japonia, pentru prezentarea în oglindă a culturii vestice cu cea japoneză (BM2021 2015: 32).
Programe pentru promovarea meșteșugurilor specifice zonei:
Organizarea târgului și expoziției de bijuterii și artă contemporană;
Se va organiza primul târg internațional de design industrial și de interior;
Primirea artiștilor și profesioniștilor europeni, din domeniul filmului, teatrului și al spectacolelor, în cadrul primei ediții a Premiilor Highlights;
Program de seminarii pentru utilizarea resursei lemnului în domeniul artei publice;
Organizarea de ateliere meșteșugărești, ce au ca obiectiv realizarea incluziunii sociale a persoanelor încadrate în grupuri de risc;
Ateliere și prezentări din domeniul designului vestimentar (BM2021 2015: 33).
Programe de implicare a publicului prin jocuri in context cultural:
Descoperirea muzeelor locale, prin evenimente succesive care să antreneze publicul, la sfârșit de săptămănă, în cometiții de explorare a muzeelor;
O săptămână dedicată tinerilor pasionați de arta digitală, prin evenimentul „North ComiCon – European”;
Descoperirea istoriei orașului prin „Escape Games”, jocuri contratimp;
Activități de învățare prin joc, dedicate atât copiilor, cât și persoanelor vârstnice;
Activități sportive și artistice adaptate persoanelor cu dizabilități;
Aplicații interactive pentru telefon, care să încurajeze turismul;
Ateliere care să promoveze inovația și crearea de jocuri (BM2021 2015: 34).
Programe care promovează ritualurile specifice zonei:
Spectacole organizate în galerii de mină;
Explorarea îndeaproape a astronomiei, datorită observatorului disponibil în oraș;
Prezentări de modă bazate elemente vestimentare tradiționale;
Promovarea arhitecturii deosebite a bisericilor din municipiu, prin deschiderea lor către public datorită unor recitaluri și concerte de muzică cultă;
Organizarea de tururi expoziții și workshop-uri de antropologie.
Festival de muzică condus de Grigore Leșe (BM2021 2015: 35).
Programe de atragere a audienței către moștenirea culturală a orașului:
Organizare unei caravane care să aibă evidețieze diferite activități culturale;
Eveniment dedicat spectacolelor de balet și operă;
Promovarea talentelor locale, prin concerte sau expoziții ale artiștilor locali;
Organizare unor școli de vară, unde tinerii să poată fi inițiați în arta dansului și muzicii (BM2021 2015: 36).
Programe axate pe organizarea unei multitudini de festivaluri de mare anvergură:
Evenimente care să onoreze cei 125 de ani de la deschiderea Școlii de Pictură;
Festivalul Atelier, care a început încă din anul 1992 și oferă spectacole în aer liber;
Conferința europeană a bibliotecarilor, desfășurată la Biblioteca Municipală;
Tabără de poezie și sculptură și conferințe ale traducătorilor sau interpreților;
Festivalul HAI! Care are în prim-plan minoritățile europene (BM2021 2015: 37).
Programe de încurajare a creativității în mediul urban:
Antrenarea unor designeri și arhitecți competenți, în proiecte de reconversie industrială a spațiilor;
Summit Regional de Managemnt Cultural;
Dezvoltarea unui post de radio cultural, care să emită chiar și internațional;
Dezvoltarea unor publicații axate pe subiecte culturale (BM2021 2015: 38).
Programe ce promovează conceptele de incluziune socială, solidaritate și toleranță:
Intervenții culturale destinate comunităților cu grad crescut de risc;
Antrenarea audienței în spectacole de muzică din spațiile deschise ale municipiului;
Strângeri de fonduri prin organizarea de licitații;
Încurajarea artei stradale în zona fostei platforme industiale Cuprom;
Organizarea unei convenții de întreprinderi sociale educaționale;
Ateliere de scriere, de teatru social (BM2021 2015: 39).
În eventualitatea obținerii titlului de Capitală Europeană a Culturii în 2021, Baia Mare ar beneficia de avantaje precum: recunoaștere la nivel european și atragerea unui număr mare de turiști străini, creștere economică, implementarea unor proiecte cu impact pe termen lung, atragerea de investiții străine, creșterea numărului locurilor de muncă etc (http://www.baiamare.ro/ro/Administratie/Deziderat–Baia-Mare–Capitala-Europeana-a-Culturii-2021/ accesat la 5.03.2016).
3.4 Concluzii
Pe baza proiectelor prezentate la subcapitolul 3.3, se poate observa că, în ultimii 5 ani, proiectele desfășurate în Baia Mare au avut ca principal obiectiv îmbunătățirea infrastructurii, urmată de proiectele social-educaționale, social-culturale și dezvoltarea urbană. Bineînțeles că nu au fost neglijate nici investițiile în proiectele ce privesc protecția mediului înconjurător, dar nici cele referitoare la obiectivele turistice.și de agrement. Astfel, numărul total de 22 de proiecte majore prezentate, inclusiv cele în curs de desfășurare, care au ca termen de finalizare anul 2016, s-a putea reprezenta grafic, având în vedere domeniile la care se referă, în felul următor:
Figura 16 Ponderea domeniilor în cadrul cărora s-au implementat proiecte, în municipiul Baia Mare, în perioada 2009 – 2016
Sursa: prelucrare proprie.
Privind, graficul de mai sus, se poate observa faptul că proiectele implementate ating fiecare domeniu prioritar, într-o măsură aproape egală, ceea ce dovedește un echilibru în modul de alocare al fondurilor și a modului de realizare a investițiilor în municipiu. Totuși, la o privire mai atentă se poate observa că în grafic, nu sunt prezente alte domenii importante precum economia și industria productivă. Desigur, multe dintre proiectele desfășurate au impact asupra celor două domenii menționate anterior, deoarece nu se poate vorbi despre dezvoltarea industriei, într-un oraș cu probleme la nivel de infrastructură, sau despre creștere economică, dacă populația nu ar fi suficient de pregătită din punct de vedere educațional și cultural.
În acest sens, luând în calcul strategiile propuse pentru următorii ani, există o tendință de a fi elaborate proiecte tot în domeniul cultural și turistic, fapt justificabil prin candidatura municipiului în vederea obținerii titlului de Capitală Europeană a Culturii, însă oarecum în detrimentul altor ramuri economice. Totuși, deși acest deziderat aduce multe avantaje și oportunități de dezvoltare economică și promovare a orașului, consider că atenția ar trebui să se distribuie și asupra problemelor tot mai evidente ale populației, cum ar fi: numărul mare de persoane asistate social, migrația tinerilor spre alte județe sau țări, ceea ce determină un impact și mai puternic asupra economiei, deoarece numărul persoanelor vârstnice este în creștere, ceea ce indică scăderea populației active existente în municipiu. În concluzie, crearea de noi locuri de muncă ar trebui să fie o prioritate, astfel încât majoritatea tinerilor să rămână în oraș și să susțină creșterea economică și inovarea.
Privind, în ansamblu, municipiul Baia Mare este într-un progres continuu, în special din momentul încetării exploatării miniere și începerea ecologizării zonelor afectate. Progresul este favorizat atât de resursele naturale de care dispune zona, de poziționarea geografică deosebită, de tradițiile și obiceiurile conservate de zeci de ani, de ospitalitatea populației, cât și de prezența numeroaselor obiective turistice și muzee. Desigur, din punct de vedere economic, Baia Mare se bucură de prezența unor întreprinderi mari și profitabile, dar și de o pondere a societăților comerciale axate pe activități comerciale și servicii.
În concluzie, Baia Mare, odată cu proiectele implementate cu succes și vizibilitatea pe care și-o conturează tot mai clar în regiune, dar și la nivel național, are toate șansele, ca printr-un management responsabil și orientat spre rezultate, să devină un pol atractiv pentru potențialii investitori și astfel nivelul de trai al cetățenilor să crească.
3.5 Propuneri
Municipiul Baia Mare este un oraș cu un mare potențial de dezvoltare datorită: poziționării geografice, a potențialului turistic și cultural de care dispune, a strategiilor realizate conform resurselor disponibile și implementate cu succes, a proiectelor desfășurate de-a lungul ultimilor ani, odată cu accesarea fondurilor europene de dezvoltare. Totuși, deși proiectele desfășurate și cele în curs de desfășurare, acoperă majoritatea domeniilor care necesită îmbunătățiri, există posibilitatea propunerii unor noi proiecte, sau adaptarea celor existente la modul de reacție și implicare al cetățenilor.
Propunerea 1: Centre de colectare a deșeurilor situate în fiecare cartier
O propunere de proiect ar putea să se concentreze pe încurajarea colectării selective de către fiecare cetățean. Deși în Baia Mare sunt amplasate 4 centre de colectare a deșeurilor reciclabile, încă există persoane care, din comoditate sau obișnuință, nu aplică colectarea selectivă. Structurat, situația s-ar putea descrie astfel:
Cauze:
obișnuința cetățenilor de a nu colecta selectiv;
incomoditatea utilizării containerelor de tip igloo, din cauza dimensiunilor reduse ale orificiilor de introducere a deșeurilor, ceea ce implică un timp suplimentar de alocat pentru activitatea de aruncare a deșeurilor;
negolirea acestui tip de containere, chiar dacă sunt încărcate la capacitatea lor maximă;
lipsa de interes și neconștientizarea importanței și impactului pozitiv al colectării selective, atât pentru economie, cât și pentru mediul înconjurător;
Efect: cetățeni care încă nu colectează selectiv.
Soluție posibilă: O variantă de rezolvare ar putea fi amplasarea a 13 centre de colectare a deșeurilor, câte unul în fiecare cartier al orașului. În acest fel, populația ar putea depune deșeurile colectate separat, la aceste centre în schimbul unor vouchere care să le ofere reduceri la anumite produse achiziționate de la companii cu care societatea de salubritate să aibă parteneriate.
Rezultat:
cetățenii ar deveni mai interesați în a colecta selectiv, datorită voucherului primit;
s-ar încuraja consumul la compania parteneră, odată cu achiziționarea unor produse pe baza voucherului;
scopul de colecta separat cât mai multe deșeuri ar putea fi atins;
s-ar reduce timpul necesar aruncării deșeurilor alocat de către fiecare persoană, deoarece depunerea lor periodică direct la un centru, ar dura mai puțin decât aruncarea deșeurilor pe rând, în container;
s-ar crea noi locuri de muncă, respectiv acele posturi ale personalului aferent fiecărui centru;
s-ar reduce activitatea de selectare a deșeurilor reciclabile dintre gunoaiele menajere.
Propunerea 2: Dezvoltarea industriei prin exploatarea lemnului
Deoarece Baia Mare, pe lângă resursele miniere, dispune de resurse însemnate de lemn, s-ar putea urmări utilizarea acestei resurse pentru creșterea economică a municipiului. Orașul fiind situat într-o zonă înconjurată de păduri, exploatarea lemnului pare mai la îndemână și mai puțin poluantă decât reînceperea unei exploatări miniere. Deși există companii mari precum S.C Italsofa România S.R.L și S.C Aramis Group S.R.L, care fabrică mobilier atât pentru import, cât și pentru export, încă o fabrică care utilizează ca materie primă lemnul, ar putea avea, de asemenea succes. Astfel, în funcție de piața de desfacere disponibilă, s-ar putea detemina exact cererea, fie pentru piese de mobilier, fie pentru cherestea sau materiale de construcții. Structurat, planul s-ar justifica astfel:
Motiv:
existența lemnului ca resursă materială disponibilă;
necesitatea creării de noi locuri de muncă;
Efect: utilizarea unei resurse naturale pentru creșterea economică, prin folosirea de mijloace de prelucrare nepoluante și conform standardelor europene.
Rezultat:
crearea unui număr considerabil de locuri de muncă, atât pentru muncitori necalificați, cât și pentru ingineri și specialiști;
scăderea ratei șomajului și a emigrației populației din cauza lipsei locurilor de muncă;
exploatarea lemnului prin defrișari controlate;
creșterea bugetului local, din moment ce fabrica ar fi în subordinea municipală, iar profitul astfel realizat, s-ar reinvesti tot în folosul cetățenilor orașului.
Propunerea 3: Ecologizarea și supravegherea permanentă a barajului Firiza
Deoarece barajul Firiza nu este doar principala sursă de apă potabilă a populației municipiului, dar este considerat și un punct de agrement intens vizitat datorită micilor popasuri destinate turiștilor, menținerea curățeniei lui ar trebui să fie o prioritate permanentă, nu doar o activitate periodică a cetățenilor cu un spirit civic mai dezvoltat.
Cauze:
dezinteresul cetățenilor în a păstra curățenia în spațiile verzi;
lipsa unei supravegheri riguroase în zonă, din partea autorităților;
lipsa sancționării persoanelor care poluează zona prin răspândirea de gunoaie;
Efect: zona din jurul barajului, și chiar apa din baraj, poluată permanent, acest lucru fiind un pericol atât pentru mediu și sănătatea populației, cât și pentru imaginea municipiului, în ochii turiștilor străini care ar încerca să se bucure de peisaj.
Soluție posibilă: angajarea unor persoane care să patruleze de-a lungul malului lacului de acumulare, în scopul atenționării, identificării și chiar sancționării prin amenzi a persoanelor care lasă mizerie în urma lor. Totuși dacă această soluție nu ar fi suficientă pentru a reduce multitudinea de gunoaie care se strâng în fiecare sezon, s-ar putea recurge la măsuri mai drastice, chiar de interzicere a activitățilelor de agrement pe malul lacului. Desigur, că și în ultimul caz, supravegherea permanentă și sancțiunile ar trebui să se aplice, mai ales fiindcă nu este vorba de un simplu lac ce se poluează, ci este sursa de apă potabilă a cetățenilor Băii Mari.
Rezultat:
descurajarea lipsei de spirit civic și a iresponsabilității privind păstrarea curățeniei în spațiile verzi, datorită sancțiunilor aplicate;
reducerea poluării, atât în zona naturală din jurul lacului, cât și a apei din baraj;
majorarea numărului de locuri de muncă, aferente posturilor de supraveghere;
sporirea siguranței sănătății populației.
Propunerea 4: Creșterea numărului de locuri de parcare
Luând în considerare amenințarea identificată în analiza SWOT, conform căreia insuficiența locurilor de parcare, în contextul creșterii numărului de automobile în oraș, duce la aglomerarea excesivă a zonei centrale a orașului, se constată necesitatea investițiilor pentru rezolvarea acestei situații. Pe scurt, situația se poate descrie astfel:
Motiv: creșterea accelerată a numărului de posesori de automobile în municipiu
Efect:
supraaglomerarea zonei centrale a orașului, dar și a străzilor secundare din majoritatea cartierelor;
degradarea unor spații verzi din apropierea blocurilor de locuințe, din cauza automobilelor care sunt parcate în locuri nemarcate;
obstrucționarea circulației pietonale, odată cu parcarea neregulamentară a mașinilor pe trotuare.
Soluție posibilă: construirea de noi locuri de parcare, în concordanță cu spațiile disponibile în oraș. Deoarece spațiile care ar putea fi utilizate pentru astfel de investiții, sunt destul de puține, o soluție ar fi crearea unor parcări subterane în zona centrală a orașului, sau chiar a unor parcări etajate la periferia cartierelor.
Rezultat:
fluidizarea traficului din centrul orașului;
protejarea spațiilor verzi din interiorul cartierelor rezidențiale;
reducerea poluării fonice în zonele rezidențiale, odată cu reducerea autoturismelor parcate între blocurile de locuințe.
Propunerea 5: Parc pentru câinii de companie
În ultimii ani s-au făcut multe investiții în amenajarea sau construirea parcurilor, însă totuși o categorie de cetățeni încă nu se poate considera pe deplin satisfăcută. Cetățenii care dețin animale de companie, în special câini, nu au un spațiu special amenajat unde să îi plimbe fără a deranja pe nimeni. Proiectul s-a putea detalia astfel:
Motiv:
numărul mare de persoane care dețin animale de companie;
necesitatea unui spațiu special amenajat unde câinii să se poată juca și să poată fi dresați;
Efect: lipsa unui astfel de parc, determină posesorii de câini să îi plimbe uneori chiar prin locuri publice în care accesul lor nu ar trebui să fie permis.
Rezultat:
sporirea siguranței cetățenilor în parcuri;
posibilitatea încurajării adopțiilor de câini, datorită condițiilor favorabile pentru creșterea și dezvoltarea lor activă;
odată cu existența parcului, se vor putea organiza diverse concursuri, curse cu obstacole, care să atragă publicul nu doar din oraș, ci și din regiune;
educarea populației în direcția acceptării și îndrăgirii animalelor.
Propunerea 6: Fabrică care utilizează ca materii prime, deșeurile reciclabile
Odată cu încurajarea colectării selective și creșterea maselor de deșeuri reciclabile colectate, municipalitatea ar trebui să fie pregătită să le și utilizeze într-un mod eficient, care să aducă venituri bugetului local. În acest sens, pe baza punctului slab identificat prin analiza SWOT, conform căruia, Baia Mare nu are în apropiere o asfel de fabrică, s-ar putea demara un proiect care să aibă ca obiectiv transformarea deșeurilor în produse finite.
Motiv: inexistența unei astfel de industrii a prelucrării deșeurilor în județ, reciclatori aflându-se, la nivelul regiunii, doar în Oradea (prelucrarea plasticului) și Câmpia Turzii (prelucrare metale). Astfel, Baia Mare ar putea să se orienteze înspre prelucrarea hârtiei sau a sticlei. Produsele finite ce pot rezulta din deșeurile de hârtie sunt: cutii pentru diverse ambalaje, pungi sau prosoape de hârtie, șervețele etc., iar cele din deșeurile dn sticlă pot fi: alte sticle, borcane, vaze decoratice etc. (http://www.romaniatv.net/totul-despre-reciclare-ce-nu-stiati-despre-colectarea-separata-a-deseurilor-in-romania-foto_142987.html accesat la 9.03.2016)
Efect:
costuri ridicate: de stocare a acestor deșeuri, de transport al deșeurilor către alte centre de reciclare din țară.
neglijarea valorii acestor deșeuri, ca materie primă.
Rezultat:
creșterea economică a orașului, prin obținerea veniturilor aferente comercializării produselor finite rezultate în urma prelucrării deșeurilor;
creșterea numărului de locuri de muncă, ceea ce ar scădea rata șomajului, și a persoanelor asistate social;
posibilitatea dezvoltării acestei industrii și încheierea de parteneriate cu alte țări, în vederea realizării exporturilor produselor finite.
BIBLIOGRAFIE
Bârgăoanu, A. (2009). Fondurile europene. Strategii de promovare și utilizare, Editura Tritonic, București.
Costache, A. (2016). Semifinala națională EUROVISION 2016 are loc, vineri, la Baia Mare,disponibil la http://www.romaniatv.net/semifinala-nationala-eurovision-2016-are-loc-vineri-la-baia-mare_278175.html accesat la 4.03.2016.
Dinu, C. (2014). Totul despre reciclare: Ce se întâmplă cu gunoiul nostru și cum ajungem să refolosim lucruri aruncate, disponibil la http://www.romaniatv.net/totul-despre-reciclare-ce-nu-stiati-despre-colectarea-separata-a-deseurilor-in-romania-foto_142987.html accesat la 9.03.2016.
Fofiu, F. (2015). Baia Mare, monitorizată video. În oraș vor fi amplasate 690 de camere de supraveghere, disponibil la http://www.digi24.ro/Stiri/Regional/Digi24+Oradea/Stiri/Baia+Mare+monitorizata+video+In+oras+vor+fi+amplasate+690+de+cam accesat la 8.03.2016.
Hojda, D. (2015). Aeroportul Baia Mare, în șantier. Va fi Închis cel puțin patru luni de zile, disponibil la http://www.infomm.ro/ro/detalii/aeroportul-baia-mare-in-santier-va-fi-inchis-cel-putin-patru-luni-de-zile accesat la 31.01.2016.
Hojda, D. (2015). Aeropotul Baia Mare se închide oficial din 20 noiembrie, disponibil la http://www.infomm.ro/ro/detalii/aeroport accesat la 31.01.2016.
Ionescu, C., Toderaș, N. (2007). Politica de dezvoltare regională, Editura Tritonic, București.
Lecarte, J. (2015). Coeziunea economică, socială și teritorială, disponibil la http://www.europarl.europa.eu/atyourservice/ro/displayFtu.html?ftuId=FTU_5.1.1.html accesat la 20.03.2016.
Miclăuș, G. (2002). Dezvoltarea regională: cooperare transfrontalieră și integrare europeană, Editura Dacia, Cluj-Napoca.
Mihăilescu, G. (2013). Unde am greșit cu fondurile europene?, disponibil la http://www.europuls.ro/old/agricultur-i-dezvoltare-regional-sp-106882413/agricultura/646-unde-am-greit-cu-fondurile-europene accesat la 24.03.2016.
Miklos, A. (2015). A fost semnat contractul de execuție a lucrărilor de modernizare la Aeroportul Baia Mare, disponibil la http://www.voceatransilvaniei.ro/a-fost-semnat-contractul-de-executie-a-lucrarilor-de-modernizare-la-aeroportul-baia-mare/ accesat la 31.01.2016.
Miklos, A. (2015). Skatepark pentru împătimiții sporturilor extreme din Baia Mare, disponibil la http://www.voceatransilvaniei.ro/skatepark-pentru-impatimitii-sporturilor-extreme-din-baia-mare/ accesat la 30.01.2016.
Mirea, C. (2016). Pe ultima sută de metri, rata de absorbție a fondurilor europene a ajuns la 74%, disponibil la http://www.zf.ro/eveniment/pe-ultima-suta-de-metri-rata-de-absorbtie-a-fondurilor-europene-a-ajuns-la-74-14957317 accesat la 30.03.2016.
Pascariu, G. (2006). Analiză regională și urbană (instumente ale dezvoltării regionale și spațiale), Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” București, suport curs disponibil la: http://www.cse.uaic.ro/_fisiere/Documentare/Suporturi_curs/III_Analiza_regionala_%20si_urbana.pdf accesat la 18.03.2016.
Pușnava, M. (coord). SDCBM 2015-2030 (2015), disponibilă la http://www.baiamare.ro/Baiamare/Strategia%20culturala/Strategie%20de%20Dezvoltare%20Culturala%20a%20municipiului%20Baia%20Mare%202015-2030%20-%20Final%20v3.compressed.pdf accesat la 10.12.2015.
Pușnava, M. (coord.). SIDU (draft septembrie 2015) disponibilă la http://www.baiamare.ro/Baiamare/Strategia%20Integrata%20de%20Dezvoltare%20Urbana/SIDU-draft-septembrie.pdf accesat la 21.11.2015.
Ramet, V. (2016). O prezentare generală a politicii de dezvoltare, disponibil la http://www.europarl.europa.eu/atyourservice/ro/displayFtu.html?ftuId=FTU_6.3.1.html accesat la 19.03.2016
Ravar, A. (2013). Opinia unui oficial german privind regionalizarea Romaniei: “Pot fi aduse numeroase beneficii pentru absorbtia fondurilor”, disponibil la http://www.fonduri-structurale.ro/detaliu.aspx?eID=12870&t=Stiri accesat la 18.03.2016.
Sabou, S. (2014). curs: Dezvoltare locală și regională.
Vasiac, S. (2015). Investiții – Trei baze sportive din municipiul Baia Mare intră în reabilitare în primăvara lui 2016, disponibil la http://actualmm.ro/investitii-trei-baze-sportive-din-municipiul-baia-mare-intra-in-reabilitare-in-primavara-lui-2016/ accesat la 8.03.2016.
*** Arboretul de castan comestibil (2012), disponibil la http://www.baiamare.ro/ro/Proiecte/Spatii-verzi-si-parcuri/Arboretul-de-castan-comestibil/ accesat la 25.01.2016.
*** Baia Mare – pe lista scurtă a orașelor preselectate (2015), disponibilă la http://www.capitalaculturala2021.ro/noutati_doc_24_baia-mare-bucuresti-cluj-napoca-si-timisoara-pe-lista-scurta-a-oraselor-preselectate_pg_0.htm accesat la 29.02.2016.
*** BM2021 (2015), dosar de candidatură disponibil la http://www.capitalaculturala2021.ro/Files/dosare/baia%20mare/Baia%20Mare%202021-%20Bid-Book%20RO.pdf accesat la 2.03.2016.
*** Broșură programe (2005), Cum se lucrează cu Phare, Ispa și Sapard, disponibil la http://ec.europa.eu/romania/documents/eu_romania/cum_se_lucreaza_cu_phare_ispa_si_sapard_-_2005.pdf accesat la 26.03.2016.
*** Centrul social „ROMANII” (2012), disponibil la http://www.baiamare.ro/ro/Proiecte/Social-culturale/Centrul-Social-Multifunctional-ROMANII/ accesat la 18.01.2016.
*** Creșterea accesibilității – străzii Electrolizei, (2013), disponibil la http://www.baiamare.ro/ro/Proiecte/Transport-si-strazi/Modernizarea-strazii-Electrolizei/ accesat la 6.01.2016.
*** Creșterea accesibilității – străzii Electrolizei, disponibil la http://www.dezvoltareurbana.baiamare.ro/electrolizei/ accesat la 6.01.2016.
*** Creșterea calității vieții urbane – Parcul Public Central (2012), disponibil la http://www.baiamare.ro/ro/Proiecte/Spatii-verzi-si-parcuri/Cresterea-calitatii-vietii-urbane-prin-amenajarea-Parcului-Public-Central/ accesat la 28.01.2016.
*** Creșterea eficienței energetice a blocurilor (2015), disponibil la http://www.baiamare.ro/ro/Proiecte/Dezvoltare-urbana/Cresterea-eficientei-energetice-a-blocurilor-de-locuinte-din-municipiul-Baia-Mare/ accesat la 13.01.2016.
*** Creșterea performanței energetice a blocurilor (2015), disponibil la http://www.baiamare.ro/ro/Proiecte/Dezvoltare-urbana/Cresterea-performantei-energetice-a-blocurilor-de-locuinte-din-municipiul-Baia-Mare/ accesat la 13.01.2016.
*** Declarație pentru POPAM 2014-2020, disponibilă la http://www.madr.ro/docs/popam/2015/Declaratia-de-mediu-POPAM-2014-2020.pdf accesat la 8.04.2016.
*** Despre noi – Zona Metropolitană Baia Mare, disponibil la http://www.zmbm.ro/despre-noi.html accesat la 3.12.2015.
*** Deziderat: Baia Mare – Capitală Europeană a Culturii 2021 (2015), disponibil la http://www.baiamare.ro/ro/Administratie/Deziderat–Baia-Mare–Capitala-Europeana-a-Culturii-2021/ accesat la 29.02.2016.
*** Dezvoltarea eco-rețelei urbane – cartierul Vasile Alecsandri (2012), disponibil la http://www.baiamare.ro/ro/Proiecte/Spatii-verzi-si-parcuri/Dezvoltarea-ecoretelei-urbane-si-a-infrastructurii-de-agrement-in-cartierul-Vasile-Alecsandri/ accesat la 28.01.2016.
*** Digitalizarea 3D a rețelei de drumuri (2012), disponibil la http://www.baiamare.ro/ro/Proiecte/Dezvoltare-urbana/Digitizarea-3D-a-retelei-de-drumuri/ accesat la 10.01.2016.
*** Dispoziții generale FEDER – FSE – Fondul de coeziune (2007-2013), disponibil la http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=uriserv%3Ag24231 accesat la 26.03.2016.
*** Elaborarea unui plan de mobilitate urbană (2012), disponibil la http://www.baiamare.ro/ro/Proiecte/Dezvoltare-urbana/Planul-de-mobilitate-urbana/ accesat la 10.01.2016.
*** Europa 2020, pe scurt, disponibil la http://ec.europa.eu/europe2020/europe-2020-in-a-nutshell/index_ro.htm accesat la 2.04.2016.
*** EUROSTAT http://ec.europa.eu/eurostat/about/overview accesat la 14.03.2016
*** Extinderea CENT (2012), disponibil la http://www.baiamare.ro/ro/Proiecte/Invatamant-si-educatie/Extinderea-Colegiul-Economic-Nicolae-Titulescu/ accesat la 19.01.2016.
*** FEPAM, disponibil la http://ec.europa.eu/fisheries/cfp/emff/index_ro.htm accesat la 22.03.2016.
*** Finanțare – definiție, disponibil la https://dexonline.ro/definitie/finantare accesat la 22.03.2016.
*** Fonduri primite în perioada de preaderare, disponibile la, detaliat astfel:
ISPA http://www.fonduri-structurale.ro/detaliu.aspx?eID=3184&t=Stiri
PHARE http://www.fonduri-structurale.ro/detaliu.aspx?t=Stiri&eID=2609
SAPARD http://www.fonduri-structurale.ro/detaliu.aspx?t=Stiri&eID=6082
Accesate la 23.03.2016.
*** Fondurile Europene 2014-2020, disponibil la http://fondurile-euro.ro/2014-2020.php accesat la 2.04.2016.
*** Fondurile structurale și de coeziune, suport curs disponibil la http://www.fonduricomunitare.ro/TRAINING/suport%20curs%20fonduri%20structurale.pdf accesat la 29.03.2016.
*** Fondurile structurale și de investiții europene, disponibil la http://ec.europa.eu/contracts_grants/funds_ro.htm accesat la 22.03.2016.
*** Ghidul solicitantului POR – CG 2014-2020 (noiembrie 2015), disponibil la http://www.fonduri-structurale.ro/detaliu.aspx?eID=17857&t=FonduriStructuralesideInvestitii2014-2020 accesat la 4.04.2016.
*** Harta de zgomot (2012), disponibil la http://www.baiamare.ro/ro/Proiecte/Dezvoltare-urbana/Harta-de-zgomot-interactiva-a-Municipiului-Baia-Mare/ accesat la 10.01.2016.
*** HG nr. 772/2005 privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a Consiliului Național pentru Dezvoltare Regională, publicată în Monitorul Oficial nr. 671 din 27.07.2005, disponibilă la http://www.mdrl.ro/_documente/cndr/hg772_2005.pdf accesat la 15.03.2016.
*** HG nr.1/2013privind organizarea și funcționarea Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, publicată în Monitorul Oficial nr. 14 din 8.01.2013, disponibilă la http://www.mdrap.ro/userfiles/MDRAP_HG_2013_ianuarie.pdf accesat la 16.03.2016.
*** Instrumentul pentru Asistența de Preaderare, disponibil la http://ec.europa.eu/regional_policy/ro/funding/ipa accesat la 26.03.2016.
*** I-Scope (2014), disponibil la http://www.indecosoft.ro/site/managementul-circulatiei-documentelor-cid-administratia-imobiliara-oradea/ accesat la 10.01.2016.
*** Istoria orașului (2012), disponibilă la http://www.baiamare.ro/ro/Descopera-Baia-Mare/Orasul-Baia-Mare/Istoria-orasului/Istoria-orasului/ accesat la 20.11.2015.
*** Îmbunătățirea transportului – cartier Vasile Alecsandri (2012), disponibil la http://www.baiamare.ro/ro/Proiecte/Transport-si-strazi/Imbunatatirea-transportului-public-urban-prin-extinderea-retelei-de-troleibuz-si-a-infrastructurii-aferente-in-Baia-Mare–cartier-Vasile-Alecsandri/ accesat la 4.01.2016.
*** Îmbunătățirea transportului – Cartier Vasile Alecsandri, disponibil la http://dezvoltareurbana.baiamare.ro/troleibuz/index.html accesat la 4.01.2016.
*** Îmbunătățirea valorii economice a pădurii (2015), disponibil la http://www.baiamare.ro/ro/Proiecte/Spatii-verzi-si-parcuri/Imbunatatirea-valorii-economice-a-padurii–Municipiul-Baia-Mare/ accesat la 27.01.2016.
*** Înființarea rețelei de drumuri forestiere a Municipiului Baia Mare (2012), disponibil la http://www.baiamare.ro/ro/Proiecte/Transport-si-strazi/Infiintarea-retelei-de-drumuri-forestiere-a-Municipiului-Baia-Mare/ accesat la 8.01.2016.
*** Județul Maramureș, disponibil la http://www.ropedia.ro/judetul/Maramures/ accesat la 21.11.2015.
*** Județul Maramureș, disponibil la https://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Maramure%C8%99#Descriere_geografic.C4.83 accesat la 20.11.2015.
*** Lansarea proiectului pilot ”Regiuni mai puțin dezvoltate” (2016), disponibil la http://www.fonduri-structurale.ro/Document_Files//fs2014-2020/00010115/w473y_POR_2014_2020_ian2015.pdf accesat la 9.04.2016.
*** Legea nr. 315/2004 privind dezvoltarea regională în România, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 577, din 29.06.2004, disponibilă la http://old.fonduri-ue.ro/res/filepicker_users/cd25a597fd-62/Legislatie/nationala/1_Gestionarea_asistentei_nerambursabile/17_Legea_315_2004_privind_Dezvoltarea_Regionala.pdf accesat la 14.03.2016.
*** Macroregiunile României, disoponibil la https://ro.wikipedia.org/wiki/Macroregiunile_Rom%C3%A2niei#cite_ref-1 accesat la 15.03.2016.
*** Managementul deșeurilor biodegradabile (2015), disponibil la http://www.baiamare.ro/ro/Proiecte/Dezvoltare-urbana/Managementul-deseurilor-biodegradabile/ accesat la 17.01.2016.
*** Misiunea Zonei Metropolitane Baia Mare, disponibilă la http://www.zmbm.ro/documente/misiune-858.html accesat la 3.12.2015.
*** Modernizarea străzii Grănicerilor (2012), disponibil la http://www.baiamare.ro/ro/Proiecte/Transport-si-strazi/Modernizarea-strazii-Granicerilor/ accesat la 6.01.2016.
*** Modernizarea străzii Oborului (2013), disponibil la http://www.baiamare.ro/ro/Proiecte/Transport-si-strazi/Modernizarea-strazii-Oborului/ accesat la 4.01.2016.
*** Modernizarea și extinderea centrului social Phoenix (2012), disponibil la http://www.baiamare.ro/ro/Proiecte/Social-culturale/Refacerea-centrului-social-Phoenix/ accesat la 18.01.2016.
*** Obiective PO 2007-2013, disponibile la , detaliat astfel:
– POR http://www.fonduri-structurale.ro/Detaliu.aspx?t=Regional
– POS CCE http://www.fonduri-structurale.ro/Detaliu.aspx?t=competitivitate
– POS DCA http://www.fonduri-structurale.ro/Detaliu.aspx?t=capacitate
– POS DRU http://www.fonduri-structurale.ro/Detaliu.aspx?t=resurseumane
– POS Mediu http://www.fonduri-structurale.ro/Detaliu.aspx?t=mediu
– POS T http://www.fonduri-structurale.ro/Detaliu.aspx?t=transport
Accesate la 27.03.2016.
*** PDR NV 2014-2020 (aprilie 2015), disponibil la http://www.nord-vest.ro/Document_Files/Planul-de-dezvoltare-regionala-2014-2020/00001724/7r238_PDR_2014_2020.pdf accesat la 3.04.2016.
*** PIDU (2012), disponibil la http://www.baiamare.ro/Baiamare/Strategia%20de%20dezvoltare/Plan%20Integrat%20de%20Dezvoltare%20Urbana.1.pdf accesat la 8.03.2016.
*** PND 2007-2013, disponibil la http://www.csnmeridian.ro/files/docs/PND%202007-2013%20MF.pdf accesat la 26.03.2016.
*** PNDR 2014-2020, disponibil la http://www.fonduri-ue.ro/poca-2014 accesat la 4.04.2016.
*** POAT 2014-200, disponibil la http://www.fonduri-ue.ro/poat-2014#axe-finan%C8%9Bare accesat la 4.04.2016.
*** POC 2014-2020, disponibil la http://www.fonduri-ue.ro/poc-2014 accesat la 4.04.2016.
*** POCA 2014-2020, disponibil la http://www.fonduri-ue.ro/poca-2014 accesat la 4.04.2016.
*** POCU 2014-2020, disponibil la http://www.fonduri-structurale.ro/detaliu.aspx?eID=17857&t=FonduriStructuralesideInvestitii2014-2020 accesat la 4.042016.
*** Politica de coeziune, disponibil la http://ec.europa.eu/romania/eu_romania/romania_eu/funds_romania/index_ro.htm accesat la 28.03.2016.
*** Politica de dezvoltare regională, disponibilă la http://www.mdrap.ro/dezvoltare-regionala/politica-de-dezvoltare-regionala accesat la 19.03.2016.
*** POR 2014-2020 (ianuarie 2015), disponibil la http://www.fonduri-structurale.ro/Document_Files//fs2014-2020/00010115/w473y_POR_2014_2020_ian2015.pdf accesat la 9.04.2016.
*** Prezentare MFE, disponibil la http://www.fonduri-ue.ro/minister/prezentare accesat la 19.03.2016.
*** Programe operaționale, disponibil la http://www.fonduri-ue.ro/po accesat la 2.04.2016.
*** Reabilitare – Colegiul Național Gheorghe Șincai (2012), disponibil la http://www.baiamare.ro/ro/Proiecte/Invatamant-si-educatie/Reabilitare–Modernizare–Extindere-corp-multifunctional–Colegiul-National-Gheorghe-Sincai-Baia-Mare/ accesat la 22.01.2016.
*** Reabilitarea podului – strada Podul Viilor (2012), disponibil la http://www.baiamare.ro/ro/Proiecte/Transport-si-strazi/Reabilitarea-podului-de-peste-Sasar–strada-Podul-Viilor/ accesat la 6.01.2016.
*** Reabilitarea și promovarea – Piața Cetății – Turnul Ștefan (2012), disponibil la http://www.baiamare.ro/ro/Proiecte/Social-culturale/Reabilitarea-Pietii-Cetatii-si-a-Turnului-Stefan/ accesat la 24.01.2016.
*** Regionalizarea României și descentralizarea administrației publice, disponibil la http://regionalizare.mdrap.ro/regionalizarea-romaniei-si-descentralizarea-administratiei-publice/ accesat la 6.04.2016.
*** Rezumatul Acordului de parteneriat cu România, 2014-2020 (august 2014), disponibil la http://ec.europa.eu/contracts_grants/pa/partnership-agreement-romania-summary_ro.pdf accesat la 2.04.2016.
*** SDDBM 2009 (mai 2009), disponibilă la http://www.subm.ro/images/userfiles/StrategieBaiaMare.pdf accesat la 4.12.2015.
*** Sigma 1/2000 Editorial, disponibil la http://ec.europa.eu/eurostat/documents/3217494/5626467/CA-AB-00-001-EN.PDF/0c99eb69-2bbe-4014-882d-9c4065cd7954?version=1.0 accesat la 14.03.2016.
*** Skate Park în Baia Mare (2012), disponibil la http://www.baiamare.ro/ro/Proiecte/Spatii-verzi-si-parcuri/Skate-Park-in-Baia-Mare/ accesat la 30.01.2016.
*** UE sprijină 4 proiecte majore de infrastructură TEN-T din România, disponibil la http://ec.europa.eu/romania/news/31072014_ue_sprijina_patru_proiecte_de_infrastructura_in_romania_ro.htm accesat la 19.11.2015.
*** Unități în subordinea MDRAP (2014), disponibil la http://www.mdrap.ro/ministerul/unitati-in-subordine-sub-autoritatea-in-coordonare-in-colaborare accesat la 16.03.2016.
*** Viziunea de dezvoltare a Zonei Metropolitane Baia Mare, disponibilă la http://www.zmbm.ro/documente/viziune-872.html accesat la 3.12.2015.
*** Zone productive sustenabile (2012), disponibil la http://www.baiamare.ro/ro/Proiecte/Dezvoltare-urbana/Zone-productive-sustenabile-in-Municipiul-Baia-Mare/ accesat la 16.01.2016.
Surse imagini:
*** Fig. 4, https://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Maramure%C8%99#/media/File:Judetul_Maramures_3D_map.jpg accesat la 20.11.2015.
*** Fig. 5, http://www.hartamaramures.ro/imagini/harti/maramures.jpg accesat la 21.11.2015.
*** Fig. 6, Sursa: http://jurnaluldenordvest.ro/wp-content/uploads/2013/11/Descentralizare.jpg accesat la 22.11.2015.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Dezvoltarea Locală A Municipiului Baia Mare (ID: 113968)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.