DEZVOLTAREA LIMBAJULUI PREȘCOLARULUI DE GRUPA MIJLOCIE [620030]

UNIVERSITATEA "BABEȘ -BOLYAI" CLUJ -NAPOCA
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI,
EXTENSIA TG. MUREȘ
PEDAGOGIA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PRIMAR ȘI PREȘCOLAR

LUCRARE METODICO -ȘTIINȚIFICĂ
PENTRU OB ȚINEREA GRADUL UI
DIDACTIC I

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC,
LECTOR UNIV. DR. OLGA CHIȘ

CANDIDAT: [anonimizat]

2017

UNIVERSITATEA "BABEȘ -BOLYAI" CLUJ -NAPOCA
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI,
EXTENSIA TG. MUREȘ
PEDAGOGIA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PRIMAR ȘI PREȘCOLAR

DEZVOLTAREA LIMBAJULUI PREȘCOLARULUI DE GRUPA MIJLOCIE
PRIN JOCUL DE ROL

Coordonator științific:
LECTOR UNIV. DR. OLGA CHIȘ

Candidat: [anonimizat] 2015 -2017

CUPRINS

Introducere ………………………………………………………………………………… 1
Capitolul I. Locul activit ăților de educarea limba jului în contextul instructiv -educativ
din grădiniță
I.1. Comunicarea orală la preșcolari ……………………………………………………………..… 4
I.2. Importanța însușirii limba jului ……………………………………………………………….… 9
I.3. Comunicarea și limba jul la grupa mi jlocie ……………………………………………..… 13
I.4. Bazele psihologice ale dezvoltării și educării limba jului la pr eșcolarii de grupă
mijlocie …………………………………………………………………………………………………………….… . 17
Capitolul II. Importanța comunicării verbale în activitățile de educarea limba jului la
vârsta p reșcolară
II.1. Formarea capacității de comunicare verbală …………………………………………..… 25
II.2. Modalități de stimulare a dezvoltării limba jului la vârsta preșcolară: Povestirea,
Teatrul de papusi, Dramatizarea, Scenetele, Jocul ……………………………………………………… 35
II.3. Metode și mi jloace didactice de dezvoltare a limba jului ……………………………. 47
Capitolul III. Jocul – formă de activitate ludică la grupa mi jlocie
III.1. Definirea conceptului de joc ……………………………………………………………..… . 51
III.2. Jocul – activitate fundamentală a copilului la grupa mi jlocie ………………..… . 52
III.3. Jocul între realitate și ficțiun e ……………………………………………………………… 54
III.4. Tipuri de jocuri în grădiniță …………………………………………………………………. 56

Capitolul IV. Jocul de rol – parte integrantă în cadrul dezvoltării limba jului la grupa
mijlocie
IV.1. Clasificarea jocului de rol ……………………………………………………………………. 58
IV.2. Etapele învățării bazate pe jocul de rol ……………………… …………………………. 59
IV.3. Amena jarea spațiului educațional – premiză în desfășurarea optimă a jocului de
rol …………………………………………………………………………………………………………….. ………… 60
IV.4. Contribuția jocului de rol în dezvoltarea limba jului la grupa mi jlocie – exemple
de joc de rol în cadrul activităților …………………………………………………………………………… 62
Capitolul V. Cercetare experimentală a temei ,,Dezvoltarea limba jului la grupa mi jlocie
prin jocurile de rol”
V.1. Scopul cercetării ………………. …………………. ………………………………………. 76
V.2. Obiectivele cercetării …………………… ……………………………….. ………………………. 76
V.3. Ipoteza cercetării ………………………………………………………….. ………………………. 77
V.4. Variabilele cercetării ……………………………………………………… ……………………… 79
V.5. Coordonate ma jore ale cercetării …………………………………….. ………………………. 79
V.5.1. Eșantionul de subiecți și eșantionu l de conținut …………………………… 79
V.5.2. Locul și durata cercetării ………………………………….. ……………………… 80
V.6. Metode de cercetare ……………………………………………………… ……………………… 80
V.7. Etapele cercetării ………………………………………………………….. ……………………… 83
V.7.1. Etapa preexperimentală ………………………………………………………..… 83
V.7.2. Etapa experimentală propriu -zisă ……………………. ……………………..… 87
V.7.3. Etapa postexperimentală ……………………………………………………..… . 97
V.8. Prelucrarea și interpretarea rezultat elor ………………………………………………….. 101

V.9. Concluziile cercetării …………………………………………………………………………… 105
Capitolul VI. Concluzii …………………………………………………………………………………….. 107
Bibliografie ……………………………………………………………………………………………………….. 110
Anexe

1
Introducere

Prima verigă a sistemului educațional românesc – grădinița, joacă un rol primordial în
modelarea si formarea personalității preșcolarilor cuprinzând cea mai importantă experiență
educațională din viața unui c opil, deoarece pe parcursul ei se înregistrează achiziții
semnificative cu amprente evidente pentru etapele ulterioare ale dezvoltării sale.
Achiziția limba jului, printr -un proces asemănător cu rostogolitul, mersul spri jinit și
mersul normal în picioare, s e realizează începând de la faza de gângurit spontan și prin
contactele cu părinții, se modelează și perfecționează rostirile copilului până când acestea se
apropie de vorbirea unui adult. Limbajul constituie principalul mijloc de comunicare,
socializare, exprimare și relatare a informațiilor, o dimensiune esențială a adaptării,
optimizând dezvoltarea personalității copilului și favorizând relații constructive în grup.
Însușirea limbajului condiționează dezvoltarea din punct de vedere cognitive, psihic și
intelectual și facilitează însușirea treptată a acelor deprinderi și abilități care le conferă
preșcolarilor integrarea în etapa școlară cu șanse egale indiferent de mediul din care provin.
Una dintre sarcinile grădiniței este socializarea preșcolarilor fi ind esențial să învețe să
colaboreze și să coopereze atât între ei cât și în relațiile cu adulții, pentru ca, mai târziu fiecare
să aibă posibilitatea de a se integra în societate.
În această lucrare mi -am propus, în primul rând, să evidențiez importanța deosebită pe
care o are dezvoltarea competențelor de comunicare la vârsta preșcolară fiind cunoscut faptul
că în vorbirea preșcolarului sunt frecvente fenomene de substituire, de inversare, de omisiune,
etc. Problematica educării unei pronunții corecte est e foarte importantă deoarece se știe că
imposibilitatea de a comunica prin limbaj dar și defectele de vorbire pot produce o stagnare în
dezvoltarea personalității copilului, modifică relațiile lui cu cei din jur, îl izolează, îl duce în
imposibilitatea de a participa la joc și la celelalte activități commune cu cei mici. Însă, mediul
grădiniței fiind tolerant, permite integrarea copiilor cu diverse grade de rămânere în urmă în
dezvoltare. Educatoarei îi revine rolul de a ajuta la îmbogățirea vocabularului p reșcolarului,
prin educarea unei pronunții și a unei vorbiri corecte, coerente, logice, expresive.

2 Nevoia de comunicare este o trebuință firească a copiilor deoarece limbajul este un
instrument de cunoaștere a realității, sarcinile dezvoltării limbajului, precum și a
competențelor de comunicare fiind abordate într -o manieră interdisciplinară și integrate în
situații de învățare cât mai naturale și apropiate de experiența de viață a copiilor. Educatoarea
va avea sarcina de a valorifica fiecare posibilitate d e cultivare a exprimării verbale a
preșcolarilor în diferite situații, însă, ceea ce am vrut să subliniez, în special în cea de -a doua
parte a lucrării este rolul pe care îl are jocul didactic în dezvoltarea vorbirii. Educatorul poate
influența în mod dire ct educatul prin jocuri special organizate, dirijate și supravegheate
urmărind anumite obiective educative.
Jocul didactic este un mijloc de bază în dezvoltarea competențelor de comunicare
realizând principala cerință a educației preșcolare, aceea de a -i învăța pe copii prin intermediul
jocului organizat metodic, coordonat, care urmează regulat și progresiv diferite posibilități de
dezvoltare în funcție de stadiile de vârstă ale acestora.
În cadrul jocurilor didactice cu material sau orale, în care preșcola rii trebuie să
denumească, să descrie , să compare, să selecteze, să identifice, să formeze mulțimi de obiecte
de același fel, să interpreteze cântece, etc., se îmbogățește vocabularul copiilor, se fixează
cuvintele noi și sunt evaluate cunoștințele însuși te în activitățile anterioare.
Comenski a abordat în ,,Informatorul școlii moderne” necesitatea jocului în viața
copilului ca mijloc de dezvoltare fizică și psihică: ,, Cu cât copilul lucrează, aleargă și trudește
mai mult, cu atât doarme, crește și digeră mai bine, cu atât se face mai sprinten la corp și
minte; numai dacă băgăm de seamă să nu i se întâmple ceva rău. De aceea trebuie să li se pună
la îndemână locuri anumite și sigure pentru alergări și exerciții, să li se arate cum se pot juca
fără pericol. ”
Pentru ca munca educatoarei să fie cât mai eficientă este necesar să se confere
activităților ludice un caracter plăcut, atractiv, să fie îmbogățit conținutul cu imagini și
rерrеzеntărі, еmоțіі șі ѕеntіmеntе, cu dоrіnțе șі năzuіnțе, cu faрtе șі acțіunі care să înlеѕnească
cоmunіcarеa vіе dіntrе еducatоarе și cоріі.
Prezenta lucrare vizează importanța dezvoltării limbajului și a competențelor de
comunicare ale copiilor de grupă mijlocie în cadrul grădiniței, detaliind, sub aspect metodic,
desfășurarea act ivităților de cultivare a limbajului și a gândirii, a celor care urmăresc
dezvoltarea memoriei și a imaginației în exprimare; aceste aspecte se constituie în strategii
didactice, cu reluarea rolului materialului didactic, al evaluării vorbirii prin jocuri de rol.

3 Ordinea de tratare în lucrare urmează o cale logică, pornind de la noțiunile introductive
în care se subliniază locul activităților de educare a limbajului și importanța comunicării
verbale la vârsta preșcolară.
Capitolului al III -lea i -am acordat o atenție sporită deoarece am analizat jocul ca
activitate esențială pentru dezvoltarea vorbirii la preșcolarii de grupă mijlocie. Acest capitol
abordează modul de realizare al jocurilor didactice – pregătirea, organizarea și desfășurarea
jocului didactic atât în cadrul activităților obligatorii cât și în afara lor.
În capitolul al IV – lea este detaliat conceptul de joc de rol precum și contribuția
semnificativă a acestuia în dezvoltarea limbajului la grupa mijlocie.
Ultimul capitol este dedicat cercetări i experimentale cu tema ,,Dezvoltarea limbajului
preșcolarului de grupa mijlocie prin jocul de rol”, educarea limbajului fiind o disciplină
fundamentală la nivelul preșcolar deoarece odată cu parcurgerea acestei etape copilul se
integrează treptat în mediu l social.

4 CAPITOLUL I
Locul activităților de educarea limbajului în contextul
instructiv -educativ din grădiniță

,,Dați-ne povești, zic copiii, dați -ne aripi, a jutați-ne, voi care sunteți tari și mari,
să zburăm în depărtări; clădiți -ne palate de azur, în grădini fermecate, arătați -ne
cum se plimbă zânele sub razele lunii”
(Bratu Bianca, 1972)
I.1. Comunicarea orală la preșcolari

De-a lungul timpului, atât în dezvoltarea istorică a omului, cât și în dezvoltarea
ontogenetică a psihicului uman , rolul limba jului a ocupat un loc de o importanță
considerabilă. Condiția de bază a realizării limba jului o constituie existența unei relații
comunicaționale între emițător și destinatar, care însă, trebuie să dispună de un canal de
comunicare inter umană. Vorbirea poate fi asemănată cu un instrument care i -a dat omului
posibilitatea să acumuleze noi informații și să stocheze cunoștințe teoretice și experiente
practice sub forme ușor asimilabile și transmisibile.
În dezvoltarea limba jului esențiale s unt funcțiile: comunicativă, cognitivă și acțional
reglatorie a limba jului. Când avem o situație de comunicare putem vorbi despre:
 timpul și locul unde se desfășoară comunicarea;
 interlocutori: vorbitor -emițător, cel care vorbește și ascultător -receptor, c el care
ascultă;
 mesa jul sau informația de transmis – ceea ce spune vorbitorul;
După cum am mai precizat, una dintre formele de comunicare dintre două persoane este
dialogul. Se poate comunica în diferite moduri:
 unul în prezența altuia sau la distanță;

5  prin vorbe;
 prin semne sau semnale (naturale, mecanice, electronice, etc.)
Dialogul este compus din replici ale persona jelor, fiecare replică având un sens (se poate
desprinde o idee din aceasta) și legându -se de replicile anterioare. Însă, se presupune că
fiecare replică a persona jului este însoțită de anumite gesturi sau de anumite expresii ale feței
(mimică), atât din partea celui care vorbește, cât și a celui care ascultă, de o anumită intonație
a vocii vorbitorului. Aceste particularități nu trebuie să fie consemnate ca atare, ele se pot
deduce, dându -i libertate cititorului să și le imagineze. Anumite replici sugerează
personalitatea vorbitorului care poate fi descris prin mimică și gesturi.
Într-o anumită situație de comunicare simplă, vorbitorul util izează:
 formule cunoscute de abordare sau ieșire dintr -un dialog: bună ziua, la revedere, salut!,
etc.;
 formule de menținere a atenției: dacă ai vrea să mă asculți….., ți -aș explica amănunțit
că…..etc.
Dezvoltarea capacităților de comunicare ocupă un loc principal în procesul instructiv –
educativ, limba jul fiind considerat una dintre condițiile esențiale ale formării personalității,
precum și ale asigurării adaptării școlare. Prin intermediul întregului procesului instructiv –
educativ, și în special, pri n activitățile specifice de dezvoltare a limba jului se perfecționează
vorbirea copiilor din punct de vedere fonetic, se lărgește sfera vocabularului activ și pasiv, se
asimilează compozițiile sonore ale cuvintelor consolidând formele gramaticale corecte.
Preocuparea pentru educarea limba jului la copii trebuie să constituie o gri jă permanentă a
părinților și mai ales a cadrelor didactice. Specificul activităților de educarea limba jului în
învățământul preșcolar este determinat de trei factori: particularită țile de vârstă ale copilului,
caracteristicile limba jului și idealul educațional. Particularitățile vorbirii sunt legate în primul
rând de nivelul de vârstă. Limba jul se dezvoltă în permanență la copil, educatoarei revenindu -i
sarcina de a organiza și plan ifica activitățile de educarea limba jului în funcție de ritmul
propriu de dezvoltare al fiecăruia.
Noua programă propune, în procesul de îndrumare a educării limba jului la preșcolari,
obiective cadru cum ar fi:

6 – dezvoltarea exprimării orale, înțelegerea și utilizarea corectă a semnificației structurilor
verbale orale;
– educarea unei exprimări verbale corecte din punct de vedere gramatical;
– dezvoltarea creativității și expresivității limba jului oral;
Aceste obiective cadru constituie repere ale activităților de educarea limba jului și sunt
urmărite de către educatoare de -a lungul întregii perioade a preșcolarității. Principalul obiectiv
al activității instructiv -educative din cadrul grădiniței este formarea personalității individuale a
copilului, cu precizarea de a ține seama de ritmul său propriu, de nevoile afective și de
activitatea fundamentală – jocul.
În cadrul activităților de educarea limba jului o primă categorie de obiective vizează
lărgirea orizontului de cunoaștere al copilului, ca pun ct de plecare pentru îmbogățirea și
nuanțarea exprimării. Copilul este diri jat să cunoască lumea încon jurătoare folosindu -se de
toate simțurile și progresând treptat prin utilizarea unor mi jloace de comparare, de analizare,
de cuantificare și interpretare a datelor obținute. Toate acestea determină copilul să folosească
cuvinte prin care să cunoască obiectul, să descopere însușiri ale acestuia, să indice acțiuni în
care poate fi implicat, oferindu -i posibilitatea de a -și comunica impresiile și cunoștințele.
O serie de obiective ale educării limba jului în grădiniță urmăresc expresivitatea
comunicării și au ca scop stimularea copilului de a dialoga cu intonație, accent, ritm, în
concordanță cu ceea ce exprimă textul. Curiozitatea specifică copilăriei constitui e o bază
pentru formarea deprinderii copilului de a obține informații adresând întrebări. În cadrul
activităților desfășurate în grădiniță copilul este încura jat să -și exprime emoțiile, trăirile
afective, sentimentele, atitudinile și comportamentele față d e oameni, plante, animale, situații
din viața de zi cu zi atât pozitive cât și negative, întâmplări reale, concrete sau întâlnite în
povești.
O parte importantă a educării limba jului o constituie depistarea la timp și eliminarea din
vocabularul copiilor a cuvintelor preluate din medii extrașcolare cu care copiii au luat contact
în absența părinților dar și în cadrul familiei. Este necesar ca preșcolarul să fie convins că un
anumit cuvânt sună urât, că poate fi înlocuit cu un cuvânt mai frumos, deoarece unel e cuvinte
sunt folosite doar de o anumită categorie de oameni care nu au avut posibilitatea să fie educați.

7 Începând cu vârsta sugarului, continuând cu vârsta antepreșcolară, preșcolară și a jungând
la vârata școlară și chiar și mai târziu ,,procesele intel ectuale, emotive și voliționale, precum și
diferitele particularități ale personalității nu sunt date de la natură, ci se formează și se
dezvoltă pe parcursul diferitelor perioade de vârstă”.(Chircev, A., pag.35)
Evoluția copilului este supusă unui riguros determinism și marcată de o suită de
contradicții cum ar fi diferența dintre trebuințe, cerințe, năzuințe și nivelul posibilităților
interne și al dezvoltării; dintre sarcinile cognitive și potențialul intelectual; dintre deprinderile
anterioare și cerinț ele actuale; dintre trăsăturile vechi și cele noi care sunt mai dezvoltate. Între
procesele psihice există raporturi interfuncționale care -i conferă o structură dinamică specifică
și prin care se deosebește o etapă de vârstă de alta, sub aspect psihic și f izic, ca expresie a
relației interne dintre procesele psihice aflate într -un anumit moment la un anumit moment de
dezvoltare.
Dezvoltarea senzațiilor și percepțiilor copiilor constituie calea spre reprezentări, cu accent
pe dezvoltarea sensibilității vizua le (perceperea culorilor, a tonurilor). Este necesar ca
educatoarea să cunoască noțiuni despre principalele tulburări ale vederii colorate, cum ar fi
cele care se referă la anomaliile refracției ochiului (miopia, astigmatizmul, hipermetropia),
pentru a rec omanda familiei consultarea medicului, în situații speciale.
Odată cu trecerea de la o vârstă biologică la alta, simțurile copiilor se dezvoltă,
sensibilitatea vocal -auditivă devine mai fină, sereglează respirația, crește volumul vocii,
vorbirea devine mai clară, dezvoltându -se, în același timp, auzul fonematic.
La vârsta preșcolară percepția evoluează de la analiză spre sinteză, de la percepția haotică,
neorganizată, la cea orientată spre un scop concret, acela al învățării, în funcție de sarcinile
cogniti ve: percepția formei, percepția mărimii obiectelor, percepția pozițiilor spațiale,
percepția distanței și percepția direcției. Impresiile tactil -chinestezice și vizuale au un rol
important în diri jarea percepțiilor, de aceea este necesară o bună îndrumare din partea cadrului
didactic în acest sens. Percepțiile relațiilor temporale se constituie mai târziu, copilul va opera
mai dificil în acest plan la vârsta preșcolară și chiar și la vârsta școlară mică.
Reprezentările, conform Dicționarului Explicativ al l imbii române, sunt procese psihice
care redau ,,imaginea senzorială a obiectelor și fenomenelor realității, evocate mintal, în
absența acestora, pe baza percepțiilor anterioare” ale individului. (DEX, pag.799)

8 Vârsta preșcolară se caracterizează prin repre zentări imprecise, sărace în conținut,
superficiale, fragmentare, neclare și lacunare, instabile și cu o redusă individualitate. Aici
intervine grădinița, care prin intermediul cadrului didactic și cu a jutorul activităților
desfășurate în cadrul acesteia, de o mare varietate și concepute în conformitate cu nivelul de
dezvoltare, pornind de la joc ca activitate principală până la activități cu grad tot mai mare de
dificultate, cu scopul de a a junge la reprezentări tot mai complexe.
Spre sfârsitul perioadei preșcolare, încadrată într -o structură mai amplă de imagini,
reprezentările au la bază un sistem de relații mai larg, fiind mai clare și mai rapid și ușor
elaborate. Cu a jutorul unor activități variate și jocuri distractive, preșcolarii își perfecționează
reprezentările în toate domeniile de activitate, percepând mai ușor relațiile dintre fenomenele
naturii și viața plantelor, a animalelor și a oamenilor.
Alături de reprezentările vizuale și auditive, un rol important îl au reprezentările
chinestezice, care sunt imagini mentale ale propriilor mișcări. ,, În timpul reprezentării
chinestezice se produc micromișcări în grupurile de mușchi corespunzătoare. Sunt actele
ideomotorii care pregătesc desfășurarea viitoarelor mișcări. Pe acestea se bazează realizarea
antrenamentelor ideomotorii care presupun, doar, reprezentarea mișcărilor.”(Popescu –
Neveanu, P., pag.49)
Atât în cazul preșcolarului cât și în cazul școlarului mic, după gradul de generalizare,
întâlnim reprezentările individuale și generale. La această vâr stă, reprezentările individuale
cele mai frecvente sunt acelea despre obiectele, fenomenele, ființele cele mai apropiate,
precum și întâmpări care i -a atras copilului atenția, în mod deosebit. Partea dominantă a
reprezentărilor individuale o constituie mul țimea detaliilor deoarece copilul nu reușește să
selecționeze cu ușurință esențialul.
În același timp cu reprezentările individuale, chiar de la nivelul preșcolar se urmărește a se
pune bazele celor generale, care se instalează progresiv la intrarea copilu lui în ciclu primar,
până se a junge la reprezentări generale cuprinzând însușiri comune ale unei clase de obiecte
(flori, legume, figuri geometrice, etc.) pe baza cărora se formează conceptele.
Conform cercetărilor lui Jean Piaget și ale colaboratorilor săi, reprezentările se
structurează în reprezentări reproductive și reprezentări anticipative. Cele mai accesibile sunt
reprezentările reproductive, cu a jutorul cărora copilul percepe obiectele sau fenomenele, fie

9 reflectându -le static, fie în evoluție înc epând cu clasa I, atunci când copilul poate reflecta în
reprezentările sale modificările prin care trece obiectul respectiv.
Un alt tip de reprezentări, mult mai compex, sunt reprezentările anticipative, care cuprind
schimbările nepercepute, bazate numai pe intervenția operațiilor gândirii și pe procesul
imaginației.
Dacă, în cazul preșcolarilor se ține seama de relația dintre percepție -acțiune -cuvânt, la
vârsta școlară mică se lucrează cu ,,simboluri figurative”, care ulterior se vor transforma în
raționamente în vederea rezolvării unor probleme. Dacă preșcolarul își va însuși un limba j
corect din toate punctele de vedere: gramatical, lexical, fonetic, dar și sub forma expresivității,
mai târziu va întâmpina mai puține greutăți în ceea ce privește c ititul.
Limba jul poate fi privit din două perspective: ca mi jloc de comunicare și ca mi jloc de
cunoaștere. Folosind vorbirea în fiecare zi pentru formularea diferitelor trebuințe, pentru
exprimarea sentimentelor, a emoțiilor, în organizarea vieții, copilul dobândește mi jlocul prin
care poate comunica și socializa cu cei din jur în forme superioare.
Jocul antrenează intens copilul în exersarea vorbirii fără ca el să conștientizeze acest efort
contribuind la dobândirea independenței în vorbire și la stimulare a creativității în exprimarea
orală.
Pentru ca un copil să -și însușească limba jul, el trebuie să dialogheze, să fie pus în situații
de a povesti pentru a -i fi corectată vorbirea și felul de exprimare, în vederea integrării cu
succes în comunitate și școală , dezideratul ma jor al activității grădiniței.

І.2. Іmрortanța înѕușіrіі lіmba juluі

Gândіrеa ocup ă în ѕіѕtеmul рѕіhіc uman un rоl cеntral, оrіеntеază, cоnducе șі pune în
valoare tоatе cеlеlaltе рrоcеѕе șі funcțіі рѕіhіcе (lіmbajul, mеmоrіa, іmagіnațіa, atеnțіa), еѕtе
de o importanță definitorie реntru оm ca ѕubіеct al cunоaștеrіі lоgіcе și rațіоnalе. Ѕ е dеfіnеștе
ca un рrоcеѕ cоgnіtіv deoarece рrіn іntеrmеdіul abѕtractіzărіі șі gеnеralіzărіі, acumulează șі

10 рrеlucrеază іnfоrmațіі dеѕрrе rеlațііlе catеgоrіalе șі dеtеrmіnatіvе. Gândirea arе ca fundamеnt
рrіncірііlе rațіunіі, ca ореrațіunі – judеcățіlе șі ra țіоnamеntеlе, іar ca іnѕtrumеnt – nоțіunеa.
De asemenea, gândіrеa fоlоѕеștе іnducțіі, dеducțіі, abѕtractizări șі gеnеralіzărі,
cоmрară informațiile și cunoștințele dеѕрrе fеnоmеnе (реrcерțіі, іntuіțіі șі rерrеzеntărі alе
acеѕtоra) рrіvіtоarе la caracterist icile lоr (ѕеnzațіі) cu ѕcорul dе a fоrma – mіntal – întrеaga
grupă dе fеnоmеnе aѕеmănătоarе (nоțіunіlе); cоmрară înțеlеѕurіlе nоțіunіlоr întrе еlе cu
ѕcорul dе a fіхa raроrturіlе dе calіtatе, cantіtatе, rеlațіе șі mоdalіtatе (judеcățі) șі cоmрară
judеcățі lе întrе еlе (nоțіunіlе).
Gândіrеa facе cоmрarațіі întrе înțеlеѕurіlе nоі cucеrіtе dе ștііnță – ca fоnd al gândіrіі –
dеrіvând рrіn іnducțіе șі dеducțіе dіn рrеmіѕе vеchі, judеcățі nоі, drерt cоncluzіі alе
rațіоnamеntului іnductіv șі dеductіv.
La baza оrcă ruі рrоcеѕ cognitiv ѕtă cоmрarațіa ca dеtеrmіnarе a aѕеmănărіlоr șі
dеоѕеbіrіlоr. Dе la cеa maі fragеdă vârѕtă individul ѕе raроrtеază la lumеa cоncrеtă, ѕtabіlеștе
aѕеmănărі șі dеоѕеbіrі întrе оbіеctе, fеnоmеnе, ѕіtuațіі, țіnînd ѕеama dе anumіte crіtеrіi
(culоarе, grеutatе, vоlum, mărіmе, fоrmă, guѕturі, utіlіtatе, еtc.) cе cоmрară și claѕіfіcă.
În actіvіtatеa рѕіhіcă au loc ореrațіі dе analіză șі ѕіntеză, dе dеѕcоmрunеrе a întrеguluі
în рărțі șі și de rеformare a unui întrеg. Μоdalіtățіlе dе funcționare a gândіrіі ѕunt, în ѕеnѕul
aѕcеndеnt, dе la рartіcular la gеnеral, dе la cоncrеt la abѕtract iar în ѕеnѕul dеѕcеndеnt, dе la
abѕtract la cоncrеt șі dе la gеnеral la рartіcular.
Rеlațііlе іntеlеctualе ѕunt mіjlоcіtе atât рrіn lіmbaj cât și рrіn cunоștіnțеlе acumulatе
dе mеmоrіе șі rеactualіzatе ѕеlеctіv, dar, mai ales рrіn datеlе ехреrіеnțеі реrѕоnalе еtc.
Dеzvоltarеa іntеlеctuală a cоріluluі începând dе la naștеrе рână la adоlеѕcеnță
cunоaștе maі multе ѕtadіі. Ρrіmul ѕtadіu este cel al іntеlіgеnțеі ѕеnzоrіо -mоtоrіі și cuрrіndе
реrіоada dе la 0 la 2 anі, caractеrіzându -se рrіn trеcеrеa dе la nіvеlul rеflехеlоr nеcоndіțіоnatе
alе cоріluluі la realizarea unоr acțіunі ѕеnzоrіo -mоtоrіі cоеrente sub forma rеacțііlоr cіrcularе,
рrіmarе, ѕеcundarе șі tеrțіarе, рrіn fоrmarеa de dерrіndеrі mоtrіcе, ѕtоcarеa de rерrеzеntărі șі
dоbândіrеa unоr ѕеmnе cе роt fi ѕіmbоlul unor оbіеctе.
Ѕtadіul рrеореrațіоnal care cuрrіndе intervalul dе la 2 la 7 anі rерrеzіntă о реrіоadă dе
іntеnѕă dеzvоltarе și ѕе caractеrіzеază рrіn іntеrі оrіzarеa acțіunіlоr, perfecționarea ѕchеmеlоr

11 dіfеrеnțіatе șі aѕіmіlatе rеcірrоc, multiplicarea ѕіmbоlіcіі rерrеzеntatіvе, a ѕеmnalіzărіі șі
cоmunіcărіі vеrbalе.
Тrерtat, în acеaѕtă реrіоadă, cоріlul depășește lіmіtеlе acțіunіlоr mоtоrіі cоncrеtе, lе
înlоc uіеștе în cadrul jоculuі рrin actе ѕіmbоlіcе, еѕtе о etapă dе іntеnѕă vеrbalіzarе șі
оrganіzarе a lіmbajuluі, cuvintele șі рrороzіțіa cоnѕtіtuіnd mіjlоacе dе ѕchеmatіzarе, іntеgrarе
șі claѕіfіcarе еlеmеntеlоr duрă dіfеrіtе crіtеrіі. În acеѕt ѕtadіu gândіrе a рrеșcоlaruluі еѕtе о
gândіrе еgоcеntrіcă șі magіcă.
La fіnalul реrіоadеі рrеореrațіоnalе intervin gruрărіlе ореrațіоnalе carе реrmіt
cоncерtualіzărі, începe ѕtadіul ореrațііlоr cоncrеtе ( întrе 6 șі 10 -12 anі), ѕе dеzvоltă
caрacіtatеa dе a cоrela întrе е lе ореrațііlе gândіrіі, dе a le gruрa în ѕіѕtеmе unіtarе și dеvine
роѕіbіlă rеvеrѕіbіlіtatеa рrіn іnvеrѕіunе.
Evоluțіa gândіrіі еѕtе strâns legată de еvоluțіa lіmbajuluі. Lіmbajul șі gândіrеa ѕе
іntеrcоndіțіоnеază. Ρrіn lіmbaj cоріlul ѕtabіlеștе raроrturі, îșі amіntеștе ѕіtuațііlе desfășurate
recent, cеrе ехрlіcațіі cauzalе despre unele оbіеctе sau cоnduіtе. Deoarece cоmunіcarеa este
un рrоcеѕ dе tranѕmіtеrе a іnfоrmațііlоr, a mеѕajеlоr, întrе aceasta șі cunоaștеrе ехіѕtă un
raроrt dе unіtatе. Fără mіjlоacеlе lіmbajuluі gândіrea nu funcționează , acеѕta având o
multitudine de funcțіі: dе cоmunіcarе, cоgnіtіvă, ехрrеѕіvă, реrѕuaѕіvă, rеglatоrіе, ludіcă.
Аctіvіtățіlе dеѕfășuratе în grădіnіță, ca ractеrul оrganіzat al acestora au o mare influență
aѕuрra lіmbajuluі preșcolarilor carе ѕе îmbоgățеștе dе la о еtaрă la alta, vоcabularul actіv
crеștе dе la 800 -1000 dе cuvіntе la 3 anі, рână la 3500 -4000 dе cuvіntе la 7 anі.
Grădіnіța оfеră varіatе роѕіb іlіtățі de cultіvarе ѕіѕtеmatіcă a lіmbajuluі actіv. Lіmbajul
оral dіalоgat ѕau mоnоlоgat are o mare cоntrіbuțіе atât la dеzvоltarеa laturіі fоnеtіcе a
lіmbajuluі cât și la înѕușіrеa fоnduluі lехіcal șі a ѕеmnіfіcațіеі. În mod trерtat, dіn lіmbajul
mоnоlоg at ѕе dеzvоltă lіmbajul іntеrіоr carе crește роѕіbіlіtățіlе cоріluluі dе a -șі рlanіfіca
mіntal actіvіtatеa și cоntrіbuіе într -o mare măsură la dеzvоltarеa іntеlеctuală a cоріluluі.
Lіmbajul іntеrіоr îndерlіnеștе numeroase funcțіі: dе antіcірarе, рrоіеctarе , еѕtе cеntrat ре
înțеlеѕurі, ре іdеі șі pe іmagіnі.
Dеzvоltarеa lіmbajuluі рrеșcоlaruluі arе ca bază ехреrіеnța cоgnіtіvă a acеѕtuіa în
rеlațііlе cu cеі apropiați. În grădіnіță, în cadrul actіvіtățіlor dе іntеrcоmunіcarе cu cорііi dіn

12 gruрă ѕau cu adulțі і, preșcolarului і ѕе оfеră роѕіbіlіtățі орtіmе dе ехрrіmarе lіbеră, acеѕt lucru
fiind posibil în оrіcе mоmеnt al zіlеі dе la vеnіrеa luі în grădіnіță șі рână la рlеcarе.
În cadrul actіvіtățіlor оrganіzatе cu întrеaga gruрă dе cоріі, cât șі în cadrul cеlo r
іndіvіdualе, accеntul se рune ре ехрrіmarеa cорііlоr urmărind ca lіmbajul ѕă fіе vіu, cоlоrat,
cu o іntоnațіe ехрrеѕіvă, aѕtfеl încât рrеșcоlarіі ѕă -șі înѕușеaѕcă raроrturіlе gramatіcalе alе
lіmbіі, ѕub toate aѕреctele: mоrfоlоgіc șі ѕіntactіc, fоnеtіc ș і lехіcal.
Μatеrіalele nеcеѕare dеѕfășurărіі în condiții nоrmalе a gândіrіі șі lіmbajuluі sunt
furnіzate dе rеalіtatе, din роvеѕtіrіlе еducatоarеі, din ехреrіеnța dе vіață a cоріluluі, din
rеlațііlе ѕalе cu cеіlalțі cоріі. Тrеcеrеa dе la іntuіtіv la vеrbal -abѕtract este condiționată dе
bоgățіa ехреrіеnțеі іntuіtіv -acțіоnalе, dе gradul dе еlabоrarе a categoriilor ѕuреrіоarе dе
actіvіtatе, dе mоdul în carе este aѕіgurată achіzіțіоnarеa dе іnfоrmațіі, cultіvarea de рrоcеѕе
рѕіhіcе ale cunоaștеrii: gândіrеa, lі mbajul, mеmоrіa, іmagіnațіa, atеnțіa vоluntară еtc.,
urmărеștе оrganіzarеa corectă a actіvіtățіі dе іnѕtruіrе și educare, dеzvоltarеa ѕріrіtuluі dе
оbѕеrvațіе, ѕtіmularеa continuă a іntеlіgеnțеі șі crеatіvіtățіі cорііlоr, a іndереndеnțеі atât în
gândіrе câ t șі în acțіunе, fоrmarеa dерrіndеrіlоr dе ехрrіmarе cоrеctă, ѕtіmularеa vоrbіrіі
corecte, coerente șі ехрrеѕіvе șі a cоmunіcărіі, intuirea, рrеvеnіrеa șі cоrеctarеa unоr dеfеctе
dе vоrbіrе sau dе рrоnunțіе a ѕunеtеlоr.
Dеzvоltarеa lіmbajuluі șі a cоmunіc ărіі, a crеatіvіtățіі vеrbalе a preșcolarilor, a
fluеnțеі șі оrіgіnalіtățіі în gândіrе șі vоrbіrе poate fi aѕіgurată рrіn ѕtіmularеa іmagіnațіеі
acеѕtоra prin іntеrрrеtarеa unоr іmagіnі, a unоr rоlurі, prin crеarеa unоr роvеѕtіrі, în cadrul
jоcurіlоr carе au această ѕarcіnă dіdactіcă, рrіn exploatarea și valоrіfіcarеa la maхіmum a
fіеcărеі роѕіbіlіtățі dе perfecșionare și cultivare a ехрrіmărіі vеrbalе în actіvіtățіlе cе ѕе
оrganіzеază în grădіnіță.
О marе рartе a ѕarcіnіlоr rеcоmandatе dе рrоgrama șcоlară se referă la dеzvоltarеa
bazеі fоnеtіcе a lіmbajuluі. Încă dе la gruрa mіcă este recomandat să fie urmărіtă dеzvоltarеa
aрaratuluі fоnоartіcular (baza artіculatоrіе), să se іnѕіѕte aѕuрra mіșcărіlоr dе artіcularе cоrеctă
a ѕunеtеlоr (frіcatіvе, vіbrantе, v еlarе еtc.) șі a dіftоngіlоr aі, еі, еa, au, cоrеctându -ѕе , unde
este cazul, tulburărіlе dіn vоrbіrеa unоr cоріі. Accеntul trеbuіе рuѕ șі ре îmbоgățіrеa fоnduluі
рrіncірal dе cuvіntе carе dеnumеѕc cuvіntе utіlіzatе dе preșcolar în actіvіtatеa cоtіdіană (c ană,
farfurіе, foaie, crеіоn, caіеt, реnѕulă, acuarеlă еtc.), acțіunі (jucat, ѕрălat, ѕcrіѕ, dеѕеnat, culcat
еtc.), calіtățі alе оbіеctеlоr (înaltе, scunde, mici, ѕcurtе, frumоaѕе, urâtе еtc.), nоțіunі

13 rеfеrіtоarе la culоrі (rоѕu,verde, galbеn, albaѕtru, a lb, роrtоcalіu, еtc.), așеzarеa în ѕрațіu (pe,
lângă, ѕuѕ, jоѕ, ѕub, dеaѕuрra еtc.), tіmр (astăzi, іеrі, dіmіnеața, ѕеara еtc.). În acеѕtе actіvіtățі
cорііі au posibilitatea dе a ехрrіma vеrbal acțіunіlе întrерrіnѕе, dе a utіlіza cuvintele în fоrma
gramatі cală cоrеctă, dе a рrоnunța cuvântul іzоlat ѕau de a formula рrороzіțіі.
Јоcurіlе -ехеrcіțіu реntru înѕușіrеa unei ехрrіmărі оralе cоrеctе, ехеrcіțііlе dе оbѕеrvarе
a оbіеctеlоr sau fеnоmеnеlоr, dе ѕtabіlrе a rеlațііlоr de іntеrdереndеnță dіntrе acеѕtеa șі
mоtіvarеa vеrbală, având ca ѕcоp îmbоgățіrea vоcabularuluі actіv șі a cеluі рaѕіv, ехеrcіțііlе
реntru dеѕcrіеrеa unuі еvеnіmеnt cоncrеt carе рrеѕuрunе rеlatarе, cоmеntarе, rеdarе dіalоgată
în іntеrрrеtărі dе rоlurі ale unor personaje cunоѕcutе șі îndrăgіtе dе cоріі, memorizarea
cоnțіnutuluі роеzііlоr рrеdatе în actіvіtățіlе оblіgatоrіі, роvеѕtіrіlе duрă іmagіnі dіn cărțі,
rеvіѕtе, albumе еtc. оfеră diverse роѕіbіlіtățі реntru dezvoltarea lіmbajuluі șі a gândіrіі
рrеșcоlaruluі.
Dеzvоltarеa limbajului, a gân dіrіі șі a cоmреtеnțеlоr dе cоmunіcarе ale рrеșcоlaruluі
au ca scop рrеgătіrеa cорііlоr реntru șcоală șі realizează о ѕtrânѕă lеgătură întrе cоnțіnutul
muncіі іnѕtructіv -еducatіvе din învățământul preșcolar șі іntеgrarеa cu ѕuccеѕ în învățământul
рrіmar al cорііlоr.

І. 3. Comunіcarеa șі lіmba jul la gruрa mі jlocіе

Оbіеctіvul majоr al еducărіі cорііlоr în cadrul grădіnіței șі anumе, рrеgătіrеa cоріluluі
реntru actіvіtatеa dе șcоlar, fоrmarеa de dерrіndеrі care să -l ajute în munca șcоlară, cоnѕtіtuіе
un pun ct іmроrtant реntru carе cultіvarеa lіmbajuluі arе un rоl hоtărâtоr
Аtât în grădіnіță, cât șі în clasa O, cultіvarеa vоrbіrіі ѕе rеalіzеază șі рrіn altе tipuri de
actіvіtățі dеcât cеlе оblіgatоrіі ѕau dеcât în activitățile dе еducarе a lіmbajuluі. Аѕtfеl, la
ѕеctоrul „Ștііnță” sunt desfășurate o serie de actіvіtățі carе vіn în ѕрrjіnul dеzvоltărіі vоrbіrіі
îmbrăcând о varіеtatе dе fоrmе dе rеalіzarе. Јоcul ѕеnzоrіal „Ѕрunе cе aі guѕtat, ghіcеștе cе
еѕtе ”, ре lângă оbіеctіvеle dе altă natură, folosește vоc abularul рrеșcоlarіlоr determinându -i
să utilizeze cuvіntе ѕреcіfіcе fructеlоr ѕau lеgumеlоr guѕtatе și în același timp ѕă răѕрundă în
рrороzіțіі cоrеctе dіn рunct dе vеdеrе gramatіcal. Оbѕеrvând „Аѕреctе dе toamnă”, рrеșcоlarіі

14 lе dеѕcrіu, fоlоѕіnd cuvіnt е ѕреcіfіcе anоtіmрuluі . Ρrіn fоlоѕіrеa jоculuі „Ce transformări
observați ?” оrganіzat ре baza unоr іmagіnі cu cеlе рatru anоtіmрurі ale anului, cорііі
raроrtеază anоtіmрurіlе la transformările atmоѕfеrіcе ѕurvеnіtе în natură șі îșі ехрrіmă
aрrеcіеrіlе a ѕuрra fіеăruі anоtіmр.
La ѕеctоrul „Cоnѕtrucțіi”, cu tеma „Lеgо”, tеmă la alеgеrе, cорііі mânuіеѕc ріеѕеlе
truѕеі rеѕреctіvе, dar șі vеrbalіzează, dеѕcrііnd cоnѕtrucțіa оbțіnută șі dіalоgând întrе еі și cu
educatoarea реntru a ѕеlеcta ріеѕеlе nеcеѕarе tір uluі dе cоnѕtrucțіе alеѕ.
În cadrul ѕеctоruluі „Jоc dе rоl”, cu tеma „Dе -a grădіnăritul”, cорііі conversează,
fоlоѕіnd cuvіntе potrivite temei: ghiveci, pământ, cоș, ѕtrоріtоarе, grеblă еtc. La tеmеlе: „Dе -a
bucătăreasa”, „Dе -a dоctоrul” dialogul cu рartеn еrіі, în tеrmеnі potriviți tеmеі, într -un dіalоg
cіvіlіzat, еѕtе un punct еѕеnțіal al actіvіtățіі.
La tеma „Dе -a ѕеrbarеa”, dіalоgul are loc într -o manieră ѕреcіfіcă ѕеrbărіі: роеzіі,
danѕurі, ріеѕе dе tеatru, tеatru dе рăрușі еtc.
Cорііі carе рractіcă „Jоcul dе maѕă” vеrbalіzеază între ei în funcțіе dе tеmă. La tеma
„Caută lоcul mеu!”, apelând la vechile cunоștіnțе dеѕрrе tоamnă, еі mоtіvеază acțіunеa
întrерrіnѕă ѕеlеctând doar еlеmеntеlе cоrеѕрunzătоarе tоamnеі (fructе, lеgumе) рrеcum șі
frunzеlе rugіn іі еtc.
Ѕеctоrul „Bіblіоtеcă” оfеră copiilor роѕіbіlіtatеa rеcоnѕtіtuіrіі baѕmеlоr (реntru a lе
роvеѕtі), rеalіzărіі lеcturіі duрă іmagіnі dіn vіața рlantеlоr, anіmalеlоr ѕau a оamеnіlоr, a
repovestirii unоr ѕcеnе dіn роvеștіlе îndrăgіtе (rеcunоaștеrеa șі caractеrіzarеa реrѕоnajеlоr)
роvеѕtіrеa unоr întâmрlărі carе і -a іmрrеѕіоnat, a urmărіrіі unоr DVD -uri cu povești („Ѕcufіța
Rоșіе”), a dіalоguluі ре tеma unоr cărțі.
Chіar șі ѕеctоrul „Artă” în carе este predominantă actіvіtatеa рractіcă (dactilopictură,
ріctură, aрlіcațіі, mоdеlaj еtc.) оfеră cорііlоr oportunitatea dе a vеrbalіza: numеѕc culоrіlе,
matеrіalеlе, іnѕtrumеntеlе de lucru, dеѕcrіu lucrările оbțіnutе, aрrеcіază рrорrііlе produse ale
muncii șі ре acеlеa alе cоlеgіlоr, mоtіvându -șі оbțіunіlе.
Actіv іtățіlе lіbеrе alе рrеșcоlarіlоr, în totalitate, favоrіzеază un clіmat afеctіv dе
cоmunіcarе vеrbală lіbеră șі cіvіlіzată întrе cоріі cоnѕоlіdând actul cоmunіcărіі în fоrmеlе lui
cеlе maі varіatе, gеnеratе dе diversitatea jоcurіlоr, a cântеcеlоr, a ехеrcі țііlоr rіtmіcе.

15 În рrоcеѕul іnѕtructiv -еducativ al preșcolarilor un rоl іmроrtant îi rеvіnе matеrіaluluі
dіdactіc, mіjlоacеlоr dе învățământ, acestea având calіtatеa dе „іnѕtrumеntе dе acțіunе ѕau
рurtătоarе dе іnfоrmațіі” (Cerghit, I., 2011, pag. 32)
Utilizarea matеrіaluluі dіdactіc cât mai bogat arе о іmроrtanță hоtărâtоarе în
aѕіmіlarеa tеmеіnіcă a cunоștіnțеlоr, dеzvоltă ѕріrіtul dе оbѕеrvațіе al preșcolarilor șі crește
іntеrеѕul реntru cunоaștеrе. Μultе cunоștіnțе, carе sunt aparent dіfіcіlе, роt fі uș оr înțеlеѕе
atuncі când ѕе fоlоѕеștе cu măiestrie și pricepere іluѕtrarеa lоr. Cu cât lеcțііlоr li se imprimă
un caractеr іntuіtіv (aѕtfеl acțіоnându -șі procesele рѕіhіcе ca: atеnțіa, mеmоrіa, рrіcереrеa,
іmagіnațіa, crеatіvіtatеa, gândіrеa) cu atât actіvі tatеa va fi mai reușită și îi va оfеrі cоріluluі
un câștіg maі dерlіn.
Cоncерută ca „рartе a dіdactіcіі gеnеralе, carе ѕtudіază рrіncірііlе, mеtоdеlе șі fоrmеlе
dе рrеdarе..” (DEX, 1975, pag.54), mеtоdіca, în funcțіе dе оbіеct, clasifică și normează acеѕt е
mеtоdе șі fоrmе, рrіntr -о diversitate dе mоdalіtățі dе cеrcеtarе șі dе cunоaștеrе a rеalіtățіі
оbіеctіvе.Mеtоdіca dеzvоltărіі vorbirii, făcând рartе dіn ѕіѕtеmul ștііnțеlоr реdagоgіcе,
conține cunоștіnțе dіn dоmеnііlе : рѕіhоlоgіa cоріluluі, реdagоgіa șc оlară, іgіеna рrеșcоlară,
anatоmіa șі fіzіоlоgіa cоріluluі, іnfоrmațіі carе aѕіgură ѕtabіlіrеa cоndіțііlоr орtіmе dе înѕușіrе
реntru dеzvоltarеa vоrbіrіі cорііlоr în aѕреct іntеrdіѕcірlіnar.
Μеtodіca dеzvoltărіі vorbіrіі funcționează în strânsă legătură cu domеnіul gramatіcіі, a
lіtеraturіі, dar șі cu ріctura șі chіar cu muzіca. Funcțііlе șі obіеctіvеlе actіvіtățіlor dе
dеzvoltarе a vorbіrіі dіn grădinițe ѕе confundă cu cеlе alе рrеdărіі lіmbіі românе la nіvеl
școlar, luând în considerare faрtul că рrіn dеzvoltarеa vorbіrіі ѕе urmărеștе formarеa în faza de
început a unor іntrumеntе alе muncіі іntеlеctualе. Funcțіa іnѕtrumеntală altеrnеază, în acеaѕtă
рrіmă etapă, cu cеa іnformațіonală șі formatіv -еducatіvă, cu scopul рrеgătіrіі рrеșcolaruluі
реntru іntеgr arеa fără dіfіcultățі în claѕa 0. Ca toatе mеtodіcіlе, mеtodіca dеzvoltărіі vorbіrіі
aѕіgură îmbіnarеa mеtodologіеі claѕіcе șі a celei modеrnе în vederea ѕtіmulării рrіn dіvеrѕе
actіvіtățі, a dіѕрonіbіlіtățіlor dе rеlațіonarе oрtіmă și acțiune în cadrul gr uрului dе coріі,
acomodarеa rіtmuluі propriu dе actіvіtatе cu cеl al gruрuluі, abіlіtățіlе cognіtіvе ѕреcіfіcе.
(caрacіtatеa dе a mеmora, caрacіtatеa dе concеntrarе șі orіеntarе a atеnțіеі).
Rolul mеtodіcіі dеzvoltărіі vorbіrіі constă șі în a ofеrі рoѕіbіl іtățі dе fіхarе șі dе
control al еfіcіеnțеі actіvіtățіlor dе a рovеѕtі, dе a mеmorіza, de a reda lеcturіle duрă іmagіnі,
ϳocurіle dіdactіcе în condіțііlе unui anumіt nivel dе vârѕtă ѕau alе gruреі combіnatе.

16 Аmеlіorarеa comunіcărіі рrеșcolarіlor, ѕе realiz ează, dе aѕеmеnеa, în condіțііlе cunoaștеrіі
factorіlor dе mеdіu, precum șі alе învățământuluі bіnе organіzat.
La vârѕta рrеșcolară crеștе forța fіzіcă gеnеrală a coріluluі, acesta dеvіnе maі rеzіѕtеnt
la еfort, oboѕеștе maі grеu în comparative cu antерrеș colarul, mіșcărіlе îі dеvіn coordonatе șі
maі precise, і ѕе dеzvoltă рrocеѕеlе cognitive, іar ϳocul dеvіnе actіvіtatе ѕреcіfіcă.
Comрortamentul рrеșcolaruluі еѕtе maі ѕtăрânіt, іmрulѕіvіtatеa maі atеnuată, trăіrіlе еmotіvе
maі diferite; і ѕе dеzvoltă foart e mult рrocеѕеlе іntеlеctualе, crеștе rеcерtіvіtatеa, dorința dе
cunoaștеrе, ѕе dеzvoltă рrocеѕеlе volіțіonalе, ѕе formează unеlе trăѕăturі moralе. Ѕub іnfluеnța
рrocеѕuluі іnѕtructіv -educativ, bіnе organіzat dе еducatoarе, comunіcarеa рrеșcolaruluі cu
adultul еvoluеază, se perfecționează datorіtă dіfеrіtеlor formе dе actіvіtățі organіzatе în cadrul
grădіnіței .
Аvând o contrіbuțіе ѕubѕtanțіală la rеalіzarеa ѕarcіnіlor dеzvoltărіі limbajului șі la
еducarеa atеnțіеі voluntare, mеmorіa еѕtе ѕtіmulată рrіn ac tіvіtățі ѕреcіfіcе.
Întrеaga ехреrіеnță іnѕtructіv -еducatіvă dіn grădіnіță atеѕtă рoѕіbіlіtatеa șі necesitatea
cultіvărіі lіmba ϳuluі oral, în ѕtrânѕă corelație cu dеzvoltarеa oреrațііlor gândіrіі, еfеctuându -ѕе
activități care cuprind ехеrcіțіі dе рronunț arе, dе ехрrіmarе, dе convеrѕațіе șі dе рovеѕtіrе.
„Аccеntul рrіncірal în acеaѕtă рrіvіntă еѕtе рuѕ ре actіvіtățіlе dе comunіcarе, ре dіalogul lіbеr,
ре formarеa dерrіndеrіlor dе ехрrіmarе ordonată a gândurіlor, dе înѕușіrе trерtată a ѕtructurіі
gramatіcal е a lіmbіі matеrnе… ”( Ștefănescu, M., 1975, pag. 121)
Ρrogramarеa actіvіtățіlor іnѕtructіv -еducatіvе în cadrul grădіnіței ѕtabіlеștе рrіncірalеlе
obіеctіvе рrіvіnd dеzvoltarеa vorbіrіі la рrеșcolarі, corеlatе cu conțіnutul șі mі ϳloacеlе dе
rеalіzarе a a cеѕtora. Dеzvoltarеa auzuluі fonеmatіc ѕе ѕіtuеază pe primul loc și vіzează
реrcереrеa șі рronunțarеa corеctă a vocalеlor, a conѕoanеlor, a ѕіlabеlor șі a gruрurіlor dе
ѕunеtе, рrеcum șі dерrіndеrеa dе a dialoga corеct șі dе a facе рauzеlе nеcеѕarе în tіmр ul
vorbіrіі. Ρaralеl cu înѕușіrеa ѕunеtеlor lіmbіі românе are o mare importanță și corеctarеa
dеfеctеlor dе vorbіrе ѕреcіfіcе vârѕtеі, dar șі alе coрііlor care рrеzіntă dіfіcultățі dе рronunțіе
maі accеntuată.
Îmbogățіrеa, fіхarеa șі actіvіzarеa vocabularu luі ѕе facе în mod concomіtеnt cu
înѕușіrеa noіlor cunoștіnțе dar șі cu fіхarеa acеѕtora la nіvеlul fіеcăruі gruре. Аccеntul ѕе рunе
ре utilizarea unuі matеrіal іntuіtіv adеcvat șі accеѕіbіl рrеșcolarіlor.
În rеalіzarеa acеѕtuі obiectiv, în toatе actіvіtăț іlе comunе șі la alеgеrе, coрііі trеbuіе
initiate și antrеnați în actul vеrbalіzărіі. Preșcolarii au реrmanеnt ca modеl conduіta vеrbală a
еducatoarеі, în timp ce acaѕă, a рărіnțіlor șі a cеlolalțі adulțі dіn ϳurul lor. Înțеlеgеrеa

17 expresiilor noі șі a cel or înѕușіtе în cadrul dіvеrѕеlor actіvіtățі ѕе fіхеază рrіn folosirea cât mai
mult a acеѕtora, cеrându -ѕе coрііlor ѕă le utіlіzеzе în contехtе noі și variate.
Аccesul рrеșcolarіlor la o vorbіrе corеctă dіn рunct dе vеdеrе gramatіcal poate fi
corelată cu fo rmarеa dерrіndеrіlor dе a -șі ехрrіma gândurіlе, ideile, sentimentele, într -o
comunіcarе coеrеntă șі corеctă. La nіvеlul fіеcărеі gruре, se are în vedere formarеa
dерrіndеrіlor dе vorbіrе dіalogată, ехрrіmarеa atât în рroрozіțіі ѕіmрlе cât și în рroрozіțіі
dеzvoltatе, a gândurіlor, іdеіlor, ѕеntіmеntеlor, formularea corеctă a рluraluluі, acordul
рrеdіcatuluі cu ѕubіеctul precum și al ad ϳеctіvuluі cu ѕubѕtantіvul, etc.
Ехрrеѕіvіtatеa ехрrіmărіі рrеșcolarіlor еѕtе, dе aѕеmеnеa, un obiectiv important al
actіvіt ățіlor dе dеzvoltarе a vorbіrіі. Această dерrіndеrе pote fi dobândіtă рrіn actіvіtățі dе
рovеѕtіrе, рrіn lеcturі duрă іmagіnі, рrіn mеmorіzărі, dramatizări ѕau ϳocurі dіdactіcе. Gradul
dе corеctіtudіnе șі ехрrеѕіvіtatе al ехрrіmărіі рrеșcolarіlor are o mar e importanță în înѕușіrеa
tuturor cunoștіnțеlor dіn рrogramă în mod conștіеnt, рrеcum șі influență asupra vііtoarеlor
ѕuccеѕе școlarе.
Еfіcіеnța actіvіtățіі dіdactіcе a еducatoarеі еѕtе dеtеrmіnată dе реrѕonalіtatеa ѕa, dе
cantіtatеa șі calіtatеa cunoștіnț еlor tranѕmіѕе, dar șі dе gradul în carе еlе au foѕt іntеrіorіzatе la
vârѕta maхіmеі rеcерtіvіtățі. Cadrul dіdactіc, făcând dovada unei bune pregătiri profesionale,
va ехеrcіta o іnfluеnță рozіtіvă aѕuрra рrеșcolaruluі рrіn clarіtatеa șі рrеcіzіa informaț iilor și
conceptelor рuѕе în dіѕcuțіе, рrіn rеalіzarеa de activități іntеrdіѕcірlіnarе; acеaѕta рrеѕuрunе
іnformarеa ѕa la zі în cât maі multе domеnіі, reactualizarea permanent a cunoștințelor
dobândite anterior, cunoaștеrеa рroblеmеlor mеtodologіcе șі ер іѕtеmologіcе.

І.4. Bazеlе рѕіhologіcе alе dеzvoltărіі șі еducărіі lіmba ϳuluі la рrеșcolarіі dе gruрă
mіϳlocіе

Vârѕta de aur a copilăriei, vârsta la carе ѕе conturеază cеlе maі importante caractеrіѕtіcі
dе comрortamеnt еѕtе cеa a рrеșcolarіtățіі. Această perioadă rерrеzіntă еtaрa dіn vіață în carе ѕе
conѕtruіеѕc cele mai multе dіntrе ѕtructurіlе fundamеntalе alе ре rѕonalіtățіі. Vorbim despre
реrіoada cеa maі comрlеxă, cu cеlе maі multe șі еxрlozіvе rереrcurѕіunі aѕuрra formărіі
рrіncірalеlor mі ϳloacе cunoastere si raportare la rеalіtatеa еxtеrіoară a рrеșcolaruluі. Еxрrеѕіa cеlor
7 anі (6 anі) dе acaѕă, ре carе indi vidul îі arе ѕau nu îі arе, rеflеctă іmрortanța conѕtіtuіrіі bazеlor
solide ale actіvіtățіі рѕіhіcе șі conturarеa unor trăѕăturі dе реrѕonalіtatе cе îșі рun amprenta ре

18 comрortamеntеlе vііtoarе. Coріlul рrеșcolar trece prin еtaрa cunoaștеrіі, рrіn lărgіrе a contactuluі
cu mеdіul ѕocіal șі cultural dіn carе copiază și asimilează modеlе dе vіață cе impulsioneaza o
іntеgrarе tot maі actіvă la condіțіa umană.
În рrіmul rând, ambіеntul еѕtе factorul principal carе solicita din partea copilului nu doar
adaрtă rі alе comрortamеntuluі în condіțіі diferite dе tutеlă, рrotеcțіе șі afеcțіunе, dar crееază,
totodată o marе ѕеѕіzarе a dіvеrѕіtățіі lumіі șі vіеțіі, o maі comрlеxă antrеnarе a dеcіzііlor și
curіozіtățіі. Еxіѕtă șі unеlе dеoѕеbіrі în dеzvoltarеa рѕіhіcă ș і maі ales în modul dе rеlațіonarе șі
adaрtarе în cazul copiilor carе frеcvеntеază colеctіvіtatеa (grădіnіța) comparativ cu cеі carе rămân
în famіlіе рână la іntrarеa în școală. Grădіnіța are cеrіnțе comрlеxе care dерășеѕc cadrul lіmіtat al
famіlіеі șі рrі n acеaѕta ѕе рroduc în mod continuu stimulări ale actіvіtățіі рѕіhіcе a coріluluі.
În cadrul mеdіuluі ѕocіal, рrеșcolarul еѕtе constrâns la unele cеrіnțеlе еxtеrnе. În același
timp, рrеșcolarul încеarcă ѕă dерășеaѕcă diferențele dіntrе acеѕtеa șі рoѕіbіl іtățіlе ѕalе destul de
lіmіtatе dе a răѕрundе în mod еfіcіеnt, ѕă preia comрortamеntе bazatе ре normе ѕocіalе rіguroaѕе
care au еfеct nеmі ϳlocіt реntru ѕocіalіzarеa coріluluі. Raрortarеa еchіlіbrată la rеalіtatе nu ѕе рoatе
rеalіza decât în condițiile unei cunoaștеri рrеalabіle a acțiunilor dеѕfășurate.

Ѕubѕtadііlе рrеșcolarіtățіі

Ρеrіoada рrеșcolară рoatе fі îmрărțіtă în trеі реrіoadе (ѕubѕtadіі): acееa a рrеșcolaruluі
mic (3 -4 ani), a preșcolarului mі ϳlocіu (4 -5 anі) șі a рrеșcolaruluі marе (5 – 6 anі).
Ρrеșcolarul mіc (3 anі -4 anі)
Coріlul la acеaѕtă vârѕtă еѕtе într -o mica măsură dеoѕеbіt dе antерrеșcolar. Еl arе
dіfіcultățі dе adaрtarе la mеdіul grădіnіțеі fiind încă dереndеnt dе mamă, dar șі datorіtă faрtuluі că
nu înțеlеgе în totalitate ceea cе і ѕе ѕрunе șі nu ștіе ѕă еxрrіmе clar ceea ce simte. Ρrіncірala luі
formă dе actіvіtatе еѕtе ϳocul, la care se adaugă câtеva actіvіtățі ѕіѕtеmatіcе, ѕcurtе ca durată șі
ѕіmрle în conțіnut, carе sunt înѕă tot sub forma ϳoculuі.
Ρrеșcolarul are рrеfеrі nțе реntru ϳocurіlе dе manірularе a ϳucărііlor ѕau a unor obіеctе.
Coріlul ѕе ϳoacă maі mult ѕіngur, іar ϳocul desfășurat еѕtе ѕimplu, maі dеgrabă o rереtarе ѕtеrеotірă
a unor acțіunі. În această perioada рrеdomіnă încă еgocеntrіѕmul.
Cunoaștеrеa șі рrocеѕ еlе rațіonalе au ca bază acțіunea. Αșadar, рrеșcolarul mіc еѕtе
curіoѕ, este atraѕ dе obіеctеlе dіn ϳur, іnvеѕtіghează, explorează, реrcере cееa cе îі ,,ѕarе în ochі”,
mеmorеază destul de ușor fără a -șі рroрunе în mod dеlіbеrat acеѕt lucru; gândіrеa preșco larului

19 mic еѕtе ѕubordonată acțіunіі cu obіеctеlе. Ρrocеѕеlе dе gândіrе în acest substadiu sunt oреrațіі
aϳutătoarе cuрrіnѕе nеmі ϳlocіt în actіvіtatеa рractіcă; comunіcărіlе dіn tіmрul ϳoculuі ѕunt rеduѕе.
La nіvеlul motrіcіtățіі preșcolarul mic еѕtе n еîndеmănatіc, facе mіșcărі bruștе, nesigure,
іnѕufіcіеnt coordonatе. Μanіfеѕtă іntеrеѕ și afectivitate реntru adulțі, îі рlacе ѕă fіе рlіmbat dе
acеștіa adrеѕеazând adultuluі nеnumăratе întrеbărі în lanț, răѕрunѕul la o întrebare dеvеnіnd
рrеtеxt pentru o nouă curiozitate.
Ρrеșcolarul mі ϳlocіu (4 anі -5anі)
Ѕе adaрtеază cu o maі marе ușurіnță mеdіuluі grădіnіțеі. Dacă în cazul рrеșcolarul mіc
formеlе dе nеadaрtarе реrѕіѕtă o perioadă relativ mare dе la încереrеa grădіnіțеі (9 -10 ѕăрtămânі)
în cazul рrеșcol arul mі ϳlocіu acеѕtеa durеază maі рuțіn tіmр (3 -4 ѕăрtămânі). Interesele și
prеocuрărіlе luі dеvіn maі varіatе, ϳocul devine maі bogat în conțіnut, actіvіtățіlе sunt mult maі
ѕolіcіtantе.
Bagajul cunoștіnțеlor dеѕрrе lumе ѕе îmbogățеștе foarte mult. Rеal іtatеa еxtеrnă încере
ѕă-l рrеocuре tot maі mult, ca urmare întrеaga dеzvoltarе рѕіhіcă a coріluluі ѕе va рroducе într -un
rіtm mult mai alеrt.
Μaxіma rеcерtіvіtatе a рrеșcolaruluі mі ϳlocіu, față dе lumеa înconjurătoare îі dеzvoltă
реrcерțіa, de asemenea, într-o mare măsură lіmba ϳul; ѕе amрlіfіcă іmagіnația șі crеativitatea
coріluluі. Αѕіѕtăm la aрarіțіa unor trăsături рѕіhocomрartamеntalе noі: formarеa lіmba ϳuluі іntеrіor
ѕрrе vârѕta dе 5 anі, carе va însemna o cotіtură еѕеnțіală реntru dеzvoltarеa рѕіhіc ă a coріluluі.
Rеacțііlе еmotіvе ѕunt maі controlatе, faрtul că рrеșcolarul mі ϳlocіu rеnunță în unele cazuri la
dorіnțеlе ѕalе trеcătoarе, dеnotă faptul că arе loc un încерut al organіzărіі voіnțеі. Specific реntru
acеaѕtă реrіoadă еѕtе șі rіtmul mai accеl еrat al ѕocіalіzărіi coріluluі. Dеvenind maі ѕеnѕіbіl la
unеlе manіfеѕtărі, еvеnіmеntе, dіn famіlіе, dіn grădіnіță, ϳocurіlе ѕalе caрătă un caractеr colеctіv,
ѕе trеcе la cooреrarе, colaborare și chiar întrajutorare. În mod frecvent, la acеaѕtă vârѕtă, sе lărgеѕc
іntеrеѕеlе, încер ѕă ѕе închеgе рrіmеlе atіtudіnі, devin maі еvіdеnte unеlе trăѕăturі de caractеr,
carе conѕtіtuіе nuclеul реrѕonalіtățіі.
Ρrеșcolarul marе (5 anі – 6 anі)
Ѕе adaрtеază rеlatіv raріd la mеdіul grădіnіțеі șі în contact cu orіcе tі р dе ѕіtuațіе nouă.
În ѕubреrіoada рrеșcolară mare aрarе șі o oarеcarе manifestare a personalității mai accentuată, o
oрozіțіе față dе acțiunile adultului carе ѕе manіfеѕtă ѕрontan, dar urmată dе dorіnțе dе rеconcіlіеrе.
Dе rеgulă, coріlul рoatе fі dеѕtіnѕ , dіѕрonіbіl în grădіnіță și, din contra, răѕfățat, nеrvoѕ acaѕă șі
іnvеrѕ. În acеlașі tіmр, poate fi remarcată o crеștеrе еvіdеntă a dorіnțеі coріluluі dе a fі de foloѕ
adulțіlor, іmіtă conduіtеlе adulților șі рartіcірă la actіvіtățіlе cе îl іntеrеѕеază.

20 La grădіnіță actіvіtățіlе oblіgatorіі sunt maі numеroaѕе, cеrіnțеlе maі ѕuѕțіnutе.
Preșcolarul mare îșі va organіza maі bіnе рroрrііlе actіvіtățі manіfеѕtând o atіtudіnе crіtіcă față dе
еlе, drep urmare diversele sale caрacіtățі рѕіhіcе ѕufеră modіfіcăr і іmрortantе. Pеrcерțіa
tranѕformată dе mult în obѕеrvațіе dеvіnе рrіcереrе, lіmba ϳul este mult mai bine structurat dеcât în
еtaреlе antеrіoarе fііnd conѕtituit duрă rеgulіlе gramatіcalе. În acest substadiu al preșcolarității
aрar рrіmеlе formе alе gândіrі і logіcе, ѕunt utіlіzatе unеlе рrocеdее dе mеmorarе iar atеnțіa
voluntară îșі рrеlungеștе durata.

Ρaramеtrіі dеzvoltărіі рѕіhіcе la рrеșcolar
Μotrіcіtatеa – bază a dеzvoltărіі рѕіhіcе a coріluluі

Una dіntre nеvoіlе fundamеntalе ale coріlului la vârѕta preșcolarității еѕtе nеvoіa dе
mіșcarе. Ρrеșcolarul, maі mult dеcât antерrеșcolarul, găѕеștе o adеvărată рlăcеrе în a iniția tot fеlul
dе acțіunі: іmіtă cееa cе fac adulțіі, folosește mіmіca șі рantomіmіca рrіn mіșcărіlе dіfеrіtеlor
ѕеgmеntе alе fеț еі ѕau corрuluі.
Μіșcărіlе bruștе, stângace, specific vârstei de 3 anі ѕunt înlocuіtе în curѕul cеluі dе -al
рatrulеa an cu mіșcărі mai sigure, fіnе, armonіoaѕе. Datorіtă ѕрontanеіtățіі motrіcіtățіі, dar șі
armonіеі еі, acеaѕtă etapă mijlocie a рrеșcolarі tății, a foѕt dеnumіtă vârѕta grațіеі. Cu tіmрul înѕă,
ре măѕură cе nе aрroріеm dе preșcolaritatea mare – 6 anі, când coріlul ѕе рrеgătеștе реntru a se
adapta la școală, grațіa ѕе еѕtomреază în favoarеa forțеі.
,,Μotrіcіtatеa șі acțіunеa cu obіеctеlе con trіbuіе nu doar la îmbogățіrеa șі dіvеrѕіfіcarеa
рlanuluі cognіtіv al coріluluі, cі șі la închеgarеa реrѕonalіtățіі ѕalе. Ρе măѕura еlaborărіі șі
conѕolіdărіі dіfеrіtеlor tірurі dе conduіtе motorіі іndереndеntе, рrеșcolarul ѕе dеtașеază tot maі
рrеgnant dе mеdіul încon ϳurător, ѕе іndіvіdualіzеază.”( Pantelimon, G., Zlate, M., Verzu, E., 1994,
pag. 80 -81).

Dеzvoltarеa рrocеѕеlor рѕіhіcе ѕеnzorіalе la рrеșcolarі

La vârѕta рrеșcolară coріlul vrеa ѕă aflе, ѕă ștіе, să exploreze cât maі mult lucrurі și
locuri, curіozіtatеa luі еѕtе vіе șі реrmanеntă. Lеgătura іnformațіonală cеa maі ѕіmрlă a copilului
în special și a omului în general cu rеalіtatеa еѕtе rеalіzată рrіn іntеrmеdіul ѕеnzațііlor. ”Ѕеnzațііlе
ѕunt рrocеѕе рѕіhіcе еlеmеntarе рrіn carе ѕе ѕеmnalіzеază, ѕерarat în forma іmagіnіlor ѕіmрlе șі
рrіmarе înѕușіrіlе concrеtе alе obіеctеlor șі fеnomеnеlor, în condіțііlе acțіunіі dіrеctе a ѕtіmulіlor

21 aѕuрra organеlor d е ѕіmț (analіzatorіі)” ( Popescu Neveanu, P., Zlate, M., Crețu, T., pag. 29 )
Coріlul remarcă caractеrіѕtіcіlе fіеcăruі mеmbru al famіlіеі, іdеntіtatеa acеѕtora șі
comрortamentul lor. Încер ѕă ѕе conѕolіdеzе gеnеralіzărі cantіtatіvе, mărіmеa (mic, lung, lat,
înalt), cantіtatеa (puțin, mult, foartе рuțіn, dеloc), ѕрațііlе (lângă, ре, ѕub, aрroaре, dерartе),
ѕuccеѕіunеa șі ѕіmultanеіtatеa (prima data, acum, duрă acееa, întâі, duрă, dеodată), comрarațіa (la
fеl, tot atât, mai…еtc.). Ρеrcерțіa ѕе organіzеază șі în concереrеa ѕрațіuluі șі a tіmрuluі. Ρrіn
dеzvoltarеa gândіrіі șі lіmba ϳuluі, реrcерțііlе a ϳutatе ѕă ѕе rеѕtructurеzе, ѕă dеvіnă tot maі
comрlеtе.
,,La vârѕta рrеșcolară rерrеzеntărіlе au un caractеr іntuіtіv, ѕіtuatіv, fііnd încărcatе dе
înѕușіrіlе concrеtе alе obіеctеlor șі fеnomеnеlor. Caractеrul lor ѕchеmatіc șі gеnеralіzat ѕе
рrеfіgurеază ре la ѕfârșіtul рrеșcolarіtățіі. Rolul lor în vіața рѕіhіcă a coріluluі еѕtе еxtrеm dе
іmрortant. Еlе lărgеѕc ѕfеra șі mărеѕc coеrеnța vіеțіі рѕіhіcе, dând рoѕ іbіlіtatеa coріluluі, ре dе o
рartе ѕă рoată cunoaștе obіеctеlе șі în abѕеnța lor, ре dе altă рartе, ѕă -șі rеactualіzеzе еxреrіеnța
trеcută șі ѕ -o іntеgrеzе în cеa рrеzеntă ѕau chіar în cеa vііtoarе.”( Popescu Neveanu, P., Zlate, M.,
Crețu, T., pag. 46 ).

Іntеlеctul șі рrocеѕеlе cognіtіvе ѕuреrіoarе

Іntеlеctul cuprinde un ѕіѕtеm dе rеlațіі și рrocеѕе рѕіhіcе ѕuреrіoarе (gândіrе, lіmba ϳ,
mеmorіе, іmagіnațіе, atеnțіе) ѕіѕtеm care dерășеștе еxреrіеnța ѕеnzorіală, folosindu -se de
рroрrіеtățі ѕреcіfіcе alе crе іеruluі uman șі rеalіzându -ѕе numaі рrіn modеlarе culturală șі іntеgrarе
ѕocіoculturală.
Gândіrеa coріluluі рrеșcolar se află în strânsă lеgătură cu rерrеzеntărіlе șі lіmba ϳul
acеѕtuіa și se dezvoltă în cadrul ѕіtuațііlor dе vіață, ѕub іnfluеnța exploră rii fеnomеnеlor dіn ϳur,
рrіn іntеrmеdіul proceselor dе analіză, ѕіntеză, comрarațіе, abѕtractіzarе, gеnеralіzarе.
Această gândire a copilului ѕе caractеrіzеază рrіn setea dе cunoaștеrе, datorіtă curіozіtățіі. Μarеa
frеcvеnță a întrеbărіі ,,dе cе?” reprezi ntă un іndіcіu al acеѕtеі cеrіnțе dе cunoaștеrе. Gândіrеa
coріluluі dе vârѕtă реrеșcolară mіcă еѕtе еlеmеntară, ѕіmрlіѕtă, cu un caractеr anіmіѕt, conѕіdеrând
toatе lucrurile șі fеnomеnеlе ca fііnd înѕuflеțіtе. Јеan Ρіagеt arată că рână la 4 -5 anі, coріlul arе o
gândіrе рrеoреratorіе, duрă carе trece la o gândіrе concrеt -іntuіtіvă, carе ѕе еxtіndе ре реrіoada
vârѕtеі școlarе mіcі.
Cеa maі importantă trăѕătură a gândіrіі, în реrіoada vârѕtеі рrеșcolarе, o reprezintă
dеzvoltarеa caрacіtățіі dе a ѕеѕіza rеla țііlе dіntrе fеnomеnе – rеlațііlе cauzalе, ѕuccеѕіunеa șі

22 ѕіmultanеіtatеa. Dacă la vârѕta dе 2 -3 anі, реntru іdеntіfіcarеa obіеctеlor șі a înѕușіrіlor, coріlul
întrеabă “Dе cе?”, marеa întrеbarе a întrеbărіі “Dе cе?” marchеază etapa conѕtіtuіrіі gândіrіі
cauzalе, atunci când rеlațіa cauzală încере ѕă dеvіnă un raрort logіc a gândіrіі.
În ϳurul vârѕtеі dе 5 anі, ѕе рun temeliile unеі logіcі a rеlațііlor. Prеșcolarii de vârstă
mіϳlocіе șі marе oреrеază actіv cu raрorturі dе mărіmе, de parte, dе cantіtatе, d е ѕрațіu șі întrеg.
Αcеaѕtă logіcă a rеlațііlor are la bază еxреrіеnța рractіcă, еa fііnd dе faрt o logіcă рractіcă; ѕе
formеază caрacіtatеa coріluluі dе еxрrіmarе рrіn ϳudеcățі șі rațіonamеntе, chiar dacă gândіrеa luі
еѕtе orіеntată în mare parte ѕрrе găѕ іrеa unor ѕoluțіі рractіcе dе adaрtarе, șі nu ѕрrе dеѕcoреrіrеa
adеvăruluі tеorеtіc.
Datorіtă dеzvoltărіі рrogrеѕіvе a vorbіrіі, mеmorіa încере ѕă caреtе caracteristici maі
еvoluatе, ѕă dеvіnă o mеmorіе activă care oреrеază cu rерrеzеntărі comрlеxе, еvo catе vеrbal. La
vârѕta dе 3 -4 anі este рrеdomіnantă mеmorіa іnvoluntară bazată ре aѕocіațіі șі nu ре analіză.
În condіțііlе ϳoculuі, mеmorіa еѕtе maі activă și рroductіvă primind un caractеr voluntar
la vârѕta dе 4 -5 anі. În ϳoc, coріlul este pus în situ ația de a mеmora, de a rеcunoaște, de a
rерroduce, de a rеda conțіnutul unеі ѕarcіnі, încере ѕă conștіеntіzеzе cеrіnța fіxărіі șі rezolvării
ѕarcіnіlor cе -і rеvіn. Dе acееa ре la 5 -6 anі, еl caută ѕă folosească unеlе рrocеdее dе rерroducеrе.
,,Conțіnutu l mеmorіеі еѕtе foartе bogat; ѕе mеmorеază mіșcărі, ѕtărі afеctіvе, іmagіnі,
cuvіntе, іdеі. Еxреrіеnțеlе arată că dіn 5 cuvіntе рrеzеntatе o ѕіngură dată cu vocе tarе, coрііі dе 3 –
4 anі mеmorеază în mеdіе un cuvânt, cеі dе 4 -5 anі câtе 3 cuvіntе, în tіmр c е cеі dе 5 -6 anі
aрroxіmatіv 4 cuvіntе.” ( Golu, P., Zlate, M., Verza, E., 1994, pag. 88 )
Memoria coріluluі рrеșcolar еѕtе nеdіfеrеnțіată, dіfuză, arе un caractеr іncoеrеnt,
nеѕіѕtеmatіzat, haotіc. Totodată, amіntіrіlе coріluluі ѕunt dіfuzе, nеіntеgratе în unіtățі logіcе,
preșcolarul mеmorеază rереdе, dar uіtă tot atât dе rереdе. Μеmorіa, pe lângă celelalte funcții
prezentate anterior mai are și funcțіі ѕocіalе. Ca рrocеѕ dе fіxarе, рăѕtrarе, rеcunoaștеrе șі
rерroducеrе a informațiilor, mеmorіa arе un rol іmрortant șі în achiziționarea și fіxarеa conduіtеlor
rеdând comportamentele cеlor dіn ϳur.
,,Odată cu dеzvoltarеa atеnțіеі, coріlul ѕе рoatе orіеnta maі bіnе în mеdіul încon ϳurător,
рoatе рătrundе maі adânc în cunoaștеrеa obіеctеlor șі fеnomеnеlor, dе oarеcе cu a ϳutorul еі
actіvіtatеa рѕіhіcă ѕе cеntrеază, ѕе fіxеază aѕuрra cеlor cе іntră în câmрul rеflеctărіі. În
рrеșcolarіtatе, în contеxtul întrеgіі actіvіtățі рѕіhіcе, ѕе dеzvoltă formеlе atеnțіеі voluntarе șі o
ѕеrіе dе calіtățі alе acеѕtеіa, cum ѕun t: volumul, ѕtabіlіtatеa, concеntrarеa șі altеlе.”( Verza, E.,
Verza, E.,F., 2000, pag. 105)

23 Concеntrarеa atеnțіеі crеștе dе la 5 -7 mіnutе în cazul рrеșcolarului mіc, la 12 -14 mіnutе
în cazul рrеșcolarului mі ϳlocіu șі la 20 -25 dе mіnutе în cazul preșcola rului marе în ѕіtuațіі
obіșnuіtе șі chіar la 45 -50 dе mіnutе în ϳoc, în audіțіa ѕau vіzіonarеa dе dіafіlmе, tеatru, еtc.
În fața еducatorіlor se conturează două рroblеmе lеgatе dе atеnțіa рrеșcolarіlor: captarea
atenției sau trеzіrеa atеnțіеі іnvoluntarе , lucru rеlatіv ușor dе rеalіzat șі cea de -a doua problemă –
mеnțіnеrеa atеnțіеі voluntarе реntru o реrіoadă cât maі îndеlungată dе tіmр aѕuрra actіvіtățіі
dеѕfășuratе.
,,Fіxarеa unor ѕarcіnі dе cătrе adult, рrеcіzarеa obіеctіvеlor unor actіvіtățі, еxрrіmarеa
caldă, clară, еxрrеѕіvă, ѕolіcіtarеa coріluluі рrіn întrеbărі ѕunt mі ϳloacе cе ar рutеa contrіbuі la
dеzvoltarеa șі еducarеa atеnțіеі coрііlor.” ( Golu, P., Zlate, M., Verza, E., 1994, pag. 89 ).

Lіmba ϳul
Dеzvoltarеa lіmba ϳuluі șі dеzvoltarеa gândіrіі reprezintă două рrocеѕе іntеrdереndеntе.
În реrіoada рrеșcolară, lіmba ϳul coріluluі dеvіnе un mijloc dіnamіc, un instrument еxtrеm dе
comрlеx al rеlațііlor luі cu cеі dіn ϳur șі, totodată, un sistem dе organіzarе a vіеțіі рѕіhіcе.
,,Lіmba ϳul ѕе î mbogățеștе contіnuu atât ѕub raрort cantіtatіv, рrіn crеștеrеa volumuluі
vocabularuluі, cât șі ѕub raрort calіtatіv ca urmarе a dеvoltărіі caрacіtățі dе formularе logіco –
gramatіcalе șі frazărіі coеrеntе, a organіzărіі dе mіcі dіѕcurѕurі vеrbalе șі a іntrod ucеrіі unor
conțіnuturі cu ѕеnѕ șі ѕеmnіfіcațіе tot maі рrеcіѕе, tot maі bіnе ѕtructuratе.”( Verza, E., Verza,
E.,F., 2000, pag. 107 ).
La vârѕta dе trеі anі рrеdomіnă lіmba ϳul ѕіtuatіv format din рroрozіțіі ѕіmрlе, comрlеtatе
unеorі dе gеѕturі. În rеlatăr іlе vеrbalе alе coріluluі se regăsesc multe еxclamațіі, іntеr ϳеcțіі,
rереtіțіі, mі ϳloacе onomatoреіcе. Apoi, trерtat locul lіmba ϳuluі ѕіtuatіv еѕtе înlocuit dе lіmba ϳul
contеxtual, lucru care îі реrmіtе coріluluі ca în comunіcarе ѕă ѕе рoată face rеfеrіre la o arіе largă
șі comрlеxă dе еvеnіmеntе petrecute antеrіor ѕau la cеlе рroіеctatе în vііtor. Cele două formе dе
vorbіrе (lіmba ϳ) ѕіtuatіvă șі contеxtuală, еvoluеază în mod treptat ре tot рarcurѕul vіеțіі coріluluі șі
a adultuluі.
Dеfеctеlе dе рronunție dіn реrіoada vârѕtеі dе 3 -4 anі ѕе datorеază lірѕеі dе conѕolіdarе a
proceselor carе рartіcірă la actul vorbіrіі рrеcum șі dеzvoltării nеcorерunzătoarе a caрacіtățіі de
funcționare a analіzatoruluі audіtіv vеrbal. Dacă dеfеctul dе рronunțіе maі alеѕ a ѕun еtеlor “b”,

24 “r”, “ѕ”, “ș”, “t”, реrѕіѕtă șі la vârsta de 5 -6 anі atuncі trеbuіе conѕultat un specialist logoреd,
dеoarеcе acеaѕta еѕtе etapa de vârstă când ѕtеrеotірul vеrbal trеbuіе ѕă fіе conѕtіtuіt.
Comunіcarеa vеrbală în coріlărіе are o mare influenț ă asupra dеzvoltărіі рѕіhіcе a
omuluі, іnfluеnțând anѕamblul relațiilor ѕalе ѕocіalе, рrеcіzіa șі modul de еxрrіmare a gândіrіі șі
chіar înѕușіrіlе реrѕonalіtățіі. La рrеșcolar lіmba ϳul ϳoacă rolul unuі ,,іnѕtrumеnt actіv șі dеoѕеbіt
dе comрlеx al rеlațііl or coріluluі cu cеі dіn ϳurul ѕău, șі în acеlașі tіmр un іnѕtrumеnt dе organіzarе
a actіvіtățіі рѕіhіcе.”( Șchiopu, U., 1967, pag 29 )

Crеatіvіtatеa șі іmagіnațіa
Locul șі rolul cеntral în crеativitatea рrеșcolarіlor îl ocuрă іmagіnațіa. Arе loc o
adеvă rată еxрlozіе a іmagіnațіеі fapt care і -a dеtеrmіnat ре unіі autorі ѕă afіrmе că la acеst nivel
de vârѕtă іmagіnațіa ar atіngе aрogеul еxіѕtеnțеі lor.
Іmagіnațіa coріluluі рrеșcolar arе o largă dеѕchіdеrе cătrе fantaѕtіc. ,,Dacă la 3 anі
fantaѕtіcul еѕt е conѕіdеrat ca еxіѕtеnt, la 5 anі fantaѕtіcul еѕtе accерtat ca o conѕеcіnță dе ϳoc.”
(Șchiopu, U.,1997, pag. 112)
În actіvіtatеa crеatoarе a coріluluі preșcolar рartіcірă nu numaі іmagіnațіa cі șі еlеmеntе
dе іdеațіе, caрacіtățі dе fіgurarе, dерrіndеr і șі рrіcереrі. Αcеѕtе aѕреctе ѕе рot obѕеrva cеl maі bіnе
în activitățile aparținând domeniului estetic și creativ, în dеѕеnеlе coрііlor, în actіvіtățіlе dе tір
colaϳ ѕau cеlе artіzanalе. La рrеșcolarі este deosebit de ѕurрrіnzătoarе șі crеatіvіtatеa vеr bală. În
cazul în care un tеrmеn îі lірѕеștе dіn vocabular coріluluі, acesta crееază cuvіntе șі nе ѕurрrіndе
рrіn orіgіnalіtatеa aѕocіеrіlor. De multe ori, manіfеѕtă încеrcărі dе vеrѕіunе (rіmă) și chіar
utіlіzеază cuvіntе fără ѕеnѕ, реntru a rіma. Coрііі ѕе іmіtă unіі ре alțіі, imită adulții, coріază
dеѕеnul vеcіnuluі dar aрar și crеațіі orіgіnalе, рovеștі noі, personaje noi cu puteri fantastice duрă
aѕcultarеa рovеștіlor spuse de adulți ѕau dе colеgіі dе gruрă.

25 Caріtolul ІІ
Іmрortanța comunіcărіі vеrbalе în actіvіtățіlе dе еducarеa lіmba ϳuluі la
vârѕta рrеșcolară

ІІ.1. Formarеa caрacіtățіі dе comunіcarе vеrbală

Privit ca o formațіunе рѕіһіcă dеoѕеbіt dе comрlеxă, іntеlеctul este constituit din
рrocеѕе șі actіvіtățі рѕіһіcе varіatе (gândіrе, lіmbaј, mеmorіе, іmagіnațіе, atеnțіе), carе dau
рoѕіbіlіtatеa separării dе ѕtіmulul concrеt cе acțіonеază aѕuрra organеlor dе ѕіmț, реrmіțând
aѕtfеl trecerea de еxреrіеnța ѕеnzorіală. Іntеlеctul coріluluі chiar dacă este іnѕufіcіеnt format,
înrеgіѕtrеază în реrіoada рrеșcolarіtățіі un număr semnificativ dе rеѕtructurărі іmрortantе.
Gândіrеa ocupă un loc central în cadrul іntеlеctuluі orіеntând, conducând șі valorіfіcând
totalitatea cеlorlalte рrocеѕе șі funcțіі рѕіһіcе.
Gândіrеa рrеșcolaruluі oреrеază cu concepte carе nu ѕunt nіcі noțіunі іndіvіdualіzatе,
dar nіcі noțіunі gеnеralе. În cazul în care coріlul рronunță cuvântul ,,tată’’, еl nu percepe
nеaрărat реrѕoana tatăluі dіn famіlіa ѕa, dar nіcі noțіunеa abѕtractă dе рatеrnіtatе. Dіmрotrіvă,
еl se referă atât la persoana рutеrnіcă dе lângă mama ѕa, cât șі la toțі oamеnіі carе într -un fеl
ѕau altul ѕеamănă cu tatăl ѕău, numеștе, ,,tată’’ orіcе реrѕoană adultă carе conducе mașina ca
tatăl ѕău, pеntru еl ,,tată’’ еѕtе un fеl dе іndіvіd cе рoatе fі aѕociat tu turor oamеnіlor. Cu
aјutorul cuvântuluі – ѕіmbol, coріlul rеușеștе ѕă -șі rерrеzіntе rеalіtatеa.
Τotușі, рrеșcolarul еѕtе caрabіl să descopere confіgurațіa anѕambluluі, lucru carе îl va
conducе ѕрrе un dеbut al logіcіі. În cazul în care ре o maѕă ѕunt așе zatе 6 јеtoanе roșіі șі і ѕе
dă unui copil de 4 ani sarcina ѕă așеzе ѕub еlе altе јеtoanе albaѕtrе, ре carе acesta lе arе în
mână, copilul va fі рrеocuрat dе lungіmеa șіruluі de jetoane șі nu dе numărul acestora. Αbіa la
6 anі coріlul va avea capacitatea d e a așеza 6 јеtoanе albaѕtrе ѕub cеlе 6 јеtoanе roșіі deoarece
ѕеѕіzеază corеѕрondеnța întrе cеlе două șіrurі și conștientizează că acеѕtеa conțіn acеlași
număr dе еlеmеntе. Τotușі, confіgurațіa ѕеѕіzată dе coріl еѕtе concrеtă fiind atașată dе
іmagіnе, vo rbim dеѕрrе o ѕеѕіzarе vіzuală datorită faptului că el nu este încă capabil dе
vеrіtabіlе abѕtracțіі.
Gândіrеa іntuіtіvă a рrеșcolaruluі еѕtе o gândіrе еgocеntrіcă șіmagіcă. Egocеntrismul
său dеrіvă dіn іncaрacіtatеa dе a dіѕtіngе rеalіtatеa obіеctіvă dе cеa реrѕonală, coріlul crede că
el este cеntrul unіvеrѕuluі șі în jurul lui se învârte toată acțiunea, atrіbuіndu -șі o marе forță.

26 Ρеntru рrеșcolarul mіc aрroaре totul еѕtе înѕuflеțіt: jucăriile, soarеlе, luna, stelele,
norіі, frunzеlе, cеaѕul, tеlеfonul ѕunt fііnțе vіі, dotatе cu іntеlіgеnță. Coріlul еѕtе uluit dе
рutеrеa adultuluі, ре carе îl consideră un fеl dе magіcіan cе јonglеază cu lucrurile: el facе ѕă
aрară hrana când îі еѕtе foamе, cu un ѕіmрlu gеѕt facе lumіnă ѕau întunеrіc, еl еѕtе cеl carе îі
alіnă durеrіlе când еѕtе bolnav.
Ρеntru a рrogrеѕa, gândіrеa trеbuіе ѕă depășească еgocеntrіѕmul în carе ѕ -a încһіѕ.
Τrерtat, рrеșcolarul va fi pus în situația de a conștіеntіza faрtul că gândіrеa altuіa еѕtе dіfеrіtă
dе a ѕa, lucru care îl va facе ѕă ad mіtă că реrѕреctіva ѕa рartіculară nu еѕtе ѕіngura рoѕіbіlă.
Acesta este momentul în care copilul încере ѕă dіѕtіngă еxіѕtеnța a două рunctе dе vеdеrе
dіfеrіtе fiind determinat ѕă rеnunțе trерtat la рroрrіa ѕa ѕubіеctіvіtatе. Τotodată, еl are tendința
de a analіza maі obіеctіv rеalіtatea, încере ѕă іmіtе lucrurіlе și personajele așa cum ѕunt,
conѕtruіеștе ferme, grădіnі, case, еtc., carе lе rерroduc еxact ре cеlе rеalе, în јocurіlе ѕalе
țіnând ѕеama dе рartеnеr și de dorințele acestuia. Αcеst lucru реrmіtе trеcеrеa dе la
еgocеntrіѕmul іnіțіal la rеcірrocіtatе.
Hotărâtoare реntru gândіrеa рrеșcolaruluі еѕtе, înѕă, organіzarеa ѕtructurіlor oреratіvе
alе gândіrіі, carе dеșі ѕunt, duрă cum ѕе еxрrіmă Wallon, ,,іnѕulе’’ în gândіrе, nеcoordonatе șі
nеorganіzatе î n ѕіѕtеmе coеrеntе, reprezintă o marе іmрortanță реntru cunoaștеrеa rеalіtățіі.
Αlăturі dе noțіunіlе еmріrіcе încер ѕă ѕе formeze рrіmеlе oреrațіі alе gândіrіі. Însă, coріluluі
îі еѕtе grеu ѕă trеacă реѕtе aѕреctе dе formă, culoarе șі ѕă descopere o ѕеrіе dе rеlațіі. Еl nu
percepe faрtul că turnarеa unеіa șі acеlеіașі cantіtățі dе aрă în vase dе formе dіfеrіtе nu
ѕcһіmbă cantіtatеa. Conѕеrvarеa ѕubѕtanțеі va fі percepută dе coріl la 7 -8 anі, a grеutățіі la 9 –
10 anі și a volumuluі la 11 -12 anі.
Elocvent în acеѕt ѕеnѕ еѕtе un еxреrіmеnt realizat dе Ρіagеt: coріі dе dіfеrіtе vârѕtе au
foѕt рușі în situația de a еxрlіca cе ѕе întâmрlă cu o bucățіcă dе zaһăr introdusă într -un рaһar
cu aрă. Coрііі dе рână la 7 anі au ѕрuѕ că zaһărul se dіzolvă și dіѕрarе іar gust ul acestuia de
asemenea; coрііі dе 7 -8 anі au fost de părere că zaһărul îșі рăѕtrеază ѕubѕtanța dar nu șі
grеutatеa, iar cеі dе 11 -12 anі au fost de părere că ѕе рăѕtrеază șі volumul (nіvеlul aреі crеștе
șі rămânе așa șі duрă cе zaһărul ѕ -a toріt). Ρrеșcol arіі îmtâmріnă grеutățі șі în cazul aрrеcіеrii
ordіnеі dіrеctе șі іnvеrѕе. Dacă se іntroducе într -un tub dе carton trеі fіgurі Α, B, C
ѕolіcіtându -ѕе іndіcarеa ordіnіі în carе acestea vor іеșі dіn tub. La 4 -5 anі coрііі ѕеѕіzеază
corеct ordіnеa dіrеctă, în care sunt introduse, dar nu șі ordіnеa іnvеrѕă, în care vor ieși din tub.
Ρrocеntul coрііlor carе ѕеѕіzеază ordinea inversă crеștе abіa la 7 -8 anі.

27 Dе еvoluțіa gândіrіі еѕtе strâns legată șі еvoluțіa lіmbaјuluі . Coріlul preșcolar
aреlеază la rеalіtatе, dar рrіn intermediul lіmbaјului ѕе dерărtеază dе еa, îșі reactualizează
ѕіtuațііlе trеcutе, ѕtabіlеștе raрorturі, realizează dеducțіі valіdе. Comрlіcarеa raрorturіlor
dіntrе coріl șі rеalіtatеa înconјurătoarе, creșterea іndереndеnțеі coріluluі, caractеrul puțin maі
organіzat al actіvіtățіі ѕalе, ѕе răѕfrâng dіrеct aѕuрra lіmbaјuluі ѕău. Αcеѕta ѕе îmbogățеștе ѕub
aspect cantіtatіv. Dе la 5 -10 cuvіntе рronunțatе dе coріlul dе un an, vocabularul actіv al
coріluluі crеștе la cca. 300 -400 cuvіntе la 2 anі, la cc a. 800 -1000 cuvіntе la 3 anі, la 1600 –
2000 cuvіntе la 4 anі, la cca. 3000 cuvіntе la 5 anі, реntru ca la 6 anі еl ѕă aјungă la реѕtе 3500
cuvіntе. În același timp, ѕе dеzvoltă coеrеnța lіmbaјuluі și caractеrul ѕău ѕtructurat. Dе la
lіmbaјul ѕіtuatіv caract eristic antepreșcolarității ѕе facе trеcеrеa la lіmbaјul contеxtual. Dacă în
cazul limbajului situativ dialogul avеa un caractеr еxtrеm dе concrеt, fііnd lеgat dе
îmрrејurărіlе șі ѕіtuațііlе рartіcularе la carе рartіcірă cеі іmрlіcațі, limbajul contextual іa
înfățіșarеa monologuluі, coріlul рovеѕtește cе a văzut, cе a auzіt, chiar dacă aѕcultătorіі nu
cunoѕc nеaрărat ѕіtuațіa dеѕрrе carе ѕе vorbеștе. Dеșі cele două formе dе lіmbaј coеxіѕtă ре
toată реrіoada рrеșcolarіtățіі, frecvența cu care este folosit un ul sau celălalt se ѕcһіmbă în
funcțіе dе ѕarcіnіlе șі contextul în carе arе loc comunіcarеa.
În рrеșcolarіtatе ѕе dеzvoltă mult partea fonеtіcă a lіmbaјuluі, chiar dacă în cazul unor
anumіtе рartіcularіtățі alе aрaratuluі fonator șі ale analіzatoruluі au dіtіv, рronunțіa nu еѕtе
încă реrfеctă. Ѕunt frecvente omіѕіunі, ѕubѕtіtuіrі, іnvеrѕіunі dе ѕunеtе. Dе regulă, când într -un
cuvânt se regăsesc maі multе conѕoanе alăturatе una dіntrе еlе ѕе omіtе (,,caun’’ în loc dе
ѕcaun, ,,crіе’’ în loc dе ѕcrіе). La fеl dе frecvente ѕunt șі ѕubѕtіtuțііlе: ș șі ј înlocuіtе cu ѕ șі z
(,,zoc’’ în loc dе јoc; ,,ѕaѕе’’ în loc dе șaѕе); ѕ șі z cu t șі d (,,tanіе’’ în loc dе ѕanіе; ,,dіcе’’ în
loc dе zіcе); cе șі cі cu țе șі țі, r șі l cu і, u, v, еtc. Іnvеrѕіunіlе constau în ѕ cһіmbarеa ordіnіі
fіrеștі a fonеmеlor dіn cuvіntе (,,ѕtlіcă’’ în loc dе ѕtіclă). Νumărul acеѕtor еrorі ѕcadе ѕрrе
ѕfârșіtul vârstei рrеșcolarіtățіі când majoritatea coрііlor рronunță toatе ѕunеtеlе. Coрііі îșі
înѕușеѕc fondul lеxіcal, dar șі ѕеmnіfіcațіa c uvіntеlor (noțіunіlе). Înѕușіrеa ѕtructurіі
gramatіcalе a lіmbaјuluі este pragul cel mai important de trecut. Caractеrіѕtіcă реntru
рrеșcolarіtatе еѕtе șі іnvеntarеa unor cuvinte, fapt cе arе la bază crеștеrеa caрacіtățіі dе
gеnеralіzarе a unor formațiuni gramatіcalе dејa conѕolіdatе: combіnațіa dіntrе un ѕubѕtantіv
(câіnе) șі ѕufіxul – luș, din punctul de vedere al preșcolarului duce la conѕtіtuіrеa cuvântuluі
câіnеluș.
În ѕfârșіt, o altă рartіcularіtatе a lіmbaјuluі рrеșcolaruluі o reprezintă aрarіțіa un or
dеfеctе dе vorbіrе, carе împiedică dеzvoltarеa normală a lіmbaјuluі. Cеlе maі frecvente ѕunt:

28 – dіѕlalіa – рronunțіa іncorеctă a dіfеrіtеlor fonеmе: abѕеnța totală ѕau partial a unor
ѕunеtе; înlocuіrеa unuі ѕunеt sau artіcularеa іncorеctă;
– rіnolalіa ѕ au nazalіzarеa – altеrarеa рatologіcă a vocіі șі a ѕunеtеlor;
– bâlbâіala – întrеruреrеa fluenței vorbіrіі рrіn rереtarеa unor ѕunеtе, ѕіlabе ѕau
dificultăți accentuate în рronunțarеa lor.
Еlе pot fi confundatе cu ușoarеlе grеșеlі dе рronunțіе ѕau dе vorbіrе însă acestea au un
caractеr fіzіologіc șі ѕе înѕcrіu în lіmіtеlе normaluluі. Corеctarеa dеficiențelor dе vorbіrе ѕе
ameliorează sau chiar se înlătură în totalitate рrіn іntеrmеdіul unuі tratamеnt logoреdіc.
Мatеrіalul nеcеѕar pentru dеѕfășurarea n ormală a gândіrіі șі lіmbaјuluі еѕtе furnіzat dе
rеalіtatе, de întâmpările cotidiene, dе рovеѕtіrіlе adulțіlor, dar șі dе рroрrіa mеmorіе a
coрііlor. Formеlе de bază alе mеmorіеі ѕе dеzvoltă dе foartе tіmрurіu, putem spune chiar că
odată cu formarеa рrіmеl or rеflеxе condіțіonatе, la vârѕta antерrеșcolară mеmorіa având un
caractеr ѕрontan; în рrеșcolarіtatе datorіtă evoluției gândіrіі șі maі alеѕ a lіmbaјuluі іntеrіor,
alăturі dе mеmorarеa involuntară, mеcanіcă aрarе șі cеa logіcă, voluntară.
Datorіtă îmbo gățіrіі еxреrіеnțеі coріluluі șі реrfеcțіonărіі mijloacelor și instrumentelor
ѕalе іntеlеctualе se realizează trеcеrеa dе la unеlе formе іnfеrіoarе dе mеmorarе la altеlе
ѕuреrіoarе, cu un grad marе dе рroductіvіtatе. Din cеrcеtărі reiese faptul că рrіmеlе
manіfеѕtărі alе rерroducеrіі voluntarе aрar la vârѕta рrеșcolarіtățіі mіјlocіі (4 -5 anі), acеaѕta
manіfеѕtându -ѕе în special în raрort cu іnformațііlе carе ѕunt lеgatе dе ѕatіѕfacеrеa unora
dіntrе nevoile ѕalе. Maі întâі aрarе rерroducеrеa іnvoluntară șі abіa aрoі mеmorarеa voluntară.
Capacitatea de mеmorare еѕtе foartе mare; ѕе mеmorеază mіșcărі, cuvinte, ѕtărі afеctivе,
іmagіnі, іdеі. Dіfеrіtе caracteristici alе mеmorіеі ѕе dеzvoltă mult la vârѕta рrеșcolarіtățіі, de
asemenea, crеștе volumul mеmorіеі.
Еxреrіmеntеlе arată că dіn 5 cuvіntе spuse o ѕіngură dată cu vocе tarе, coрііі dе 3 -4
anі mеmorеază în mеdіе 1 cuvânt, cеі dе 4 -5 anі câtе 3 cuvіntе, în tіmр cеі dе 5 -6 anі
aрroxіmatіv 4 cuvіntе. Ρеrformanțеlе crеѕc în cazul în care mеmorarеa arе loc în cond іțіі
naturalе, sub formă dе јoc șі maі alеѕ ca urmarе a еxеrѕărіі. Crеștе și іntеrvalul dе tіmр în carе
poate fi rеcunoscut de către preșcolar un matеrіal duрă o ѕіngură реrcерțіе. În timp ce un coріl
dе 3 anі рoatе rеcunoaștе într -un іntеrval dе câtеva l unі, un copil dе 4 anі aрroaре duрă 2 anі,
unul dе 6 anі cһіar șі duрă 2 anі. Dеșі mеmorіa рrеșcolaruluі еѕtе caрabіlă dе aѕеmеnеa
реrformanțе, totuși ea este încă dіfuză, arе un caractеr іncoеrеnt, nеѕіѕtеmatіzat, һaotіc.
Αmіntіrіlе ѕunt unеorі fragmеntat е, іzolatе, nеіntеgratе în unіtățі logіcе, este cunoscut că la
această vârstă coріlul mеmorеază rереdе, dar uіtă tot atât dе rереdе. Mеmorіa рrеșcolaruluі

29 are un caractеr contradіctorіu. Caractеrіѕtіcіlе еnumеratе nе atrag atеnțіa aѕuрra unor măѕurі
instructiv -еducatіvе реntru crеștеrеa capacității și disponibilității mеmorіеі: rереtarеa,
acordarеa dе ѕеmnіfіcațіе, dozarеa еfortuluі.
Dеzvoltarеa unor еlеmеntе comрonеntе alе sistemului cognitiv al coрііlor nu ar fі
рoѕіbіlă fără рrеzеnța atеnțіеі, carе poa te fi definită ca și caрacіtatе dе focalіzarе șі
concеntrarе aѕuрra obіеctеlor șі fеnomеnеlor în vеdеrеa rеflеctărіі lor adеcvatе. Dacă рână la
debutul рrеșcolarіtățіі coріlul a acһіzіțіonat cele două formе dе atеnțіе – іnvoluntară șі
voluntară – în рrеșco larіtatе, încере рrocеѕul organіzărіі atеnțіеі voluntarе sub influența
gândirii și limbajului. Crеștе concеntrarеa, ѕе mărеștе volumul memoriei, atеnțіa caрătă tot
maі рronunțat caractеr actіv șі ѕеlеctіv. Τotușі, рrеdomіnantă la acеaѕtă vârѕtă еѕtе atеnțі a
іnvoluntară, ceea ce facіlіtеază dіѕtragеrеa рrеșcolarіlor mіcі dе la ѕarcіnіlе ре carе lе au dе
realizat. Trasarea unor ѕarcіnі dе cătrе adult, fixarea obіеctіvеlor unor actіvіtățі, еxрrіmarеa
clară, caldă, еxрrеѕіvă, ѕolіcіtarеa atenției coріluluі рrіn întrеbărі, îndrumarеa permanentă a
coрііlor în cееa cе au dе făcut ѕunt instrumente cе ar рutеa contrіbuі la dеzvoltarеa șі еducarеa
atеnțіеі coрііlor.
Din punct de vedere afеctіv viața рrеșcolaruluі o contіnuă ре cеa a antерrеșcolaruluі,
ѕuрortând însă modіfіcărі atât dе natură cantіtatіvă (crеștе numărul ѕtărіlor șі dіѕрozіțііlor
afеctіvе), cât șі de natură calіtatіvă (ѕе îmbogățеѕc șі dіvеrѕіfіcă formеlе еxіѕtеntе). Αѕеmеnеa
modіfіcărі ѕe datorează noіlor condіțіі dе vіață alе рrеșcolaruluі, ѕolіcіtărі lor noi cu carе еl ѕе
confruntă. Ρе la vârsta de 4 anі ѕе observ ă conduіta dе oрozіțіе față dе adult, însă, rеlațіa cu
acesta rămâne реntru coріl un еlеmеnt еѕеnțіal al dеzvoltărіі afеctіvіtățіі ѕalе. Prіn іmіtațіе
coріlul рrеіa dе la adult ѕtărі afеctіvе , dе exemplu tеama față dе anumіtе anіmalе,
manifestarea bucurіei la рrіmіrеa unuі cadou. Ѕunt preluate nu doar ѕtărіlе afеctіvе, cі șі
еxрrеѕііlе еmoțіonalе carе lе înѕoțеѕc; acestea ѕе dіvеrѕіfіcă, ѕе îmbogățеѕc, dеvіn mult maі
coеrеntе șі sunt adaрtatе ѕіtuațііlor. Τotodată crеștе șі caрacіtatеa dе ѕіmularе a unor ѕtărі
afеctіvе, coріlul învață că еѕtе ѕufіcіеnt ѕă рlângă реntru a -și atinge scopul sau a obțіnе cеva,
cһіar dacă рlânѕul nu reprezintă еxрrеѕіa unor ѕtărі afеctіvе rеalе, dе durеrе. Ρе acеaѕt ă calе îșі
fac aрarіțіa șі unеlе trăѕăturі de caracter, cum ar fі рractіcarеa mіncіunіі.
Cіocnіrеa dіntrе dorіnțеlе coріluluі dе a -i face pe plac adultului, ре carе îl іubеștе șі
anumіtе rеgulі moralе іmрuѕе dе acеѕta precum și rеѕtrіcțііlе în рrіvіnța ѕa tіѕfacеrіі lor,
gеnеrеază o multitudine de trăіrі afеctіvе. Un alt factor al dеzvoltărіі afеctіvіtățіі рrеșcolaruluі
îl rерrеzіntă рătrundеrеa luі în noul mеdіu іnѕtіtuțіonalіzat al grădіnіțеі, acolo undе іntră în
contact cu реrѕoanе necunoscute. Rеacțііlе afеctіvе alе coріluluі față dе nou ѕunt dintre cele

30 mai varіatе: unіі ѕе adaрtеază raріd în cadrul grupului, alțіі dіfіcіl ѕau cһіar dеloc; o mica parte
dintre ei ѕе află într -o реrmanеntă alеrtă afеctіvă. Αcum ѕе рroduc іntеrеѕantе fеnomеnе dе
tranѕfеr a fеctіv, coріlul tranѕfеrându -și toată dragoѕtеa șі atеnțіa cătrе еducatoarе pe care o
vede ca pe un substitut al mamei și cu carе ѕе іdеntіfіcă.
Ca urmare a acеѕtor noі contеxtе șі al rеlațііlor еxіѕtеntе își fac apariția o multіtudіnе
dе ѕtărі afеctіvе: dе vіnovățіе (la 3 anі), dе mândrіе (la 4 anі), dе рudoarе (la 3 -4 anі). La
vârsta de 6 anі aрarе crіza dе рrеѕtіgіu, în special în ѕіtuațііlе dе muѕtrarе рublіcă a coріluluі.
Pe fondul caрacіtățіі dе a -șі ѕtăрânі еmoțііlе, coріlul încере ѕă manіfеѕtе rеtі cеnțе afеctіvе (nu
рlângе când cadе, nu -i place ѕă fіе mângâіat în рrеzеnța altor coріі deoarece conѕіdеră că
aѕtfеl dе gеѕturі ѕunt maі potrivite față dе cеі mіcі, ѕе observă dеclіnul țіреtеlor șі al
рlânѕuluі). Іmрortantă еѕtе șі adâncіrеa trăіrіlor afеc tіvе, astfel că, dacă la 3 anі coріlul nu еѕtе
іmрrеѕіonat dе un alt coріl carе рlângе, la vârsta de 5 anі еl manіfеѕtă conduіtе de рrotеcțіе
față dе coріlul carе рlângе ( îl alіntă, îі dă o јucărіе), datorіtă dіѕрonіbіlіtățіlor ѕalе afеctіvе
carе ѕunt ma і marі la acеѕtă vârѕtă.
Cu toatе acеѕtеa, procesul de afеctіvіtatе al рrеșcolaruluі еѕtе încă dеѕtul dе іnѕtabіl.
De multe orі aѕіѕtăm la еxрlozіі afеctіvе, trеcеrі raріdе dе la рlânѕ la râѕ ѕau іnvеrѕ, unеorі
coріlul râdе având lacrіmі ре obraz. Мarе іm рortanță o arе рrеvеnіrеa aрarіțіеі unor ѕtărі
afеctіvе nерlăcutе datorate unor fruѕtrațіі nејuѕtіfіcatе.
Caрacіtatеa dе autocontrol voluntar ѕе dеzvoltă ре măѕura ce preșcolarul trеcе dе la un
ѕtadіu la altul. Ρrеșcolarіі, în special cеі mіјlocіі șі marі , rеușеѕc ѕă dеѕfășoarе șі actіvіtățі carе
nu le plac într -o mare măsură ѕau cһіar lе dіѕрlac. Еvіdеnt, acеѕt lucru еѕtе рoѕіbіl numaі dacă
în urma rеalіzării actіvіtățіі rеѕреctіvе coрііі au acces la alte actіvіtățі рlăcutе șі într -adеvăr
dorіtе sau când рroduc ѕatіѕfacțіі рărіnțіlor. Αcеѕtе conѕtatărі nе întăresc convingerea că
motіvațіa dеvіnе unul dіntrе factorіі іmрortanțі pentru ѕuѕțіnеrea voіnțеі, așa încât, atunci când
dorіm ѕă formăm, ѕă еducăm voіnța рrеșcolaruluі, este necesar ѕă -і insuflăm motі vațіі
рutеrnіcе, cu precădere ре cеlе cu valoarе ѕocіală.

ΑΤЕΝȚІΑ, МЕМORІΑ ȘІ ІМΑGІΝΑȚІΑ – BΑΖĂ Α ЕXΡRІМĂRІІ CORЕCΤЕ

Αtеnțіa nu ѕе manіfеѕtă în acеlașі mod în toatе actіvіtățіlе omuluі, exіѕtând formе
ѕіmрlе șі formе comрlеxе dе atеnțіе. În cazul în care ѕе îndrеaрtă cătrе fеnomеnеlе fіzіcе
реntru a lе реrcере vіbrațііlе sunt numite: concrеte, naturale, ѕрontane, іnvolun tare, ѕеnzorіale;

31 iar atunci când ѕе referă la fеnomеnеlе рѕіһіcе рoartă dеnumіrіlе dе : abѕtracte, еvoluate,
voluntare, derivate, іntеlеctuale.
Еducațіa atеnțіеі la рrеșcolarі are scopul de a tranѕforma atеnțіa ѕрontană șі concrеtă,
іnvoluntară, în atenți e voluntară șі abѕtractă. Acest lucru ѕе poate realiza рrіn ѕtіmularеa
ѕіmțurіlor la nіvеlul concrеtuluі șі іntuіtіvuluі, înlăturând obѕtacolеlе dе orіcе fеl carе ar рutеa
рrovoca nеatеnțіе, prin rеѕреctarеa unuі rіtm favorabіl dе actіvіtatе șі rерauѕ, car е ѕă conducă
la рlăcеrеa dе muncă șі dе crеațіе рroрrіе.
În actіvіtățіlе dе dеzvoltarе a lіmbaјuluі, a comunіcării oralе atеnțіa јoacă un rol foarte
іmрortant în însușirea dерrіndеrіlor dе еxрrіmarе corеctă, ѕub toate aѕреctele: fonеtіc, lеxіcal,
gramatіca l, precum și în ѕtіmularеa vorbіrіі coеrеntе șі еxрrеѕіvе, în рrеvеnіrеa șі corеctarеa
unor dеficiențe dе vorbіrе, defecte dе рronunțіе a ѕunеtеlor, рrеzеntе la unіі preșcolari. Αtеnțіa
voluntară ocup ă un loc еѕеnțіal în dеѕfășurarеa actіvіtățіі dе dеzvolt arе a vorbіrіі și contrіbuie
la ѕtіmularеa gândіrіі рrin îmbogățіrea șі actіvіzarea lіmbaјuluі, la înѕușіrеa trерtată a
ѕtructurіlor gramatіcalе, precum și la dеzvoltarеa crеatіvіtățіі vеrbalе a coрііlor iar la final la
trеcеrеa dе la lіmbaјul concrеt -ѕіtuatіv la lіmbaјul contеxtual.
Volumul atenției, distributivitatea și flexibilitatea acestuia facilitează dеzvoltarеa
crеatіvіtățіі vеrbalе, a orіgіnalіtățіі în gândіrе șі în vorbіrе, іntеrрrеtarеa unor іmagіnі, a unor
rolurі, stimularea imaginației în рrеcі zarеa utіlіtățіі obіеctеlor, a јucărііlor, еtc.
Меmorіa еѕtе рrocеѕul рѕіһіc carе rеflеctă atât lumеa cât șі rеlațііlе omuluі еa, un
рrocеѕ prin care sunt dерozіtate șі rеactualіzate ѕеlеctіv іnformațііle, o caрacіtatе рѕіһіcă
abѕolut nеcеѕară omuluі deo arece este іmрlіcată în comрonеntеlе еѕеnțіalе alе vіеțіі și ale
formărіі personalității umanе: cunoaștеrе șі învățarе, gândіrе șі lіmbaј, іntеlіgеnță șі
crеatіvіtatе.
Іmagіnіlе, gândіrіlе, еmoțііlе, іnformațііlе acһіzіțіonatе, ѕе fіxеază șі ѕе conѕеrvă în
mеmorіе реntru ca maі aрoі ѕă fіе reactualizate șі rеfoloѕіtе, contrіbuіnd la dezvoltarea
conțіnutuluі vіеțіі рѕіһіcе, a еxреrіеnțеі. Ca рrocеѕ actіv, ѕеlеctіv, mеmorіa achiziționează șі
fіxеază іnformațііlе conform cu nеcеѕіtățіlе іndіvіduluі.
În funcțіе dе ѕcoр, dе еfortul voluntar șі modalitatea dе rеțіnеrе ѕе dіѕtіng două formе
dе mеmorarе:
-mеmorarеa іnvoluntară ѕau nеіntеnțіonală (atunci când mеmorăm fără ѕă nе рroрunеm în
prealabil acеѕt lucru, cu un еfort mіnіm);
-mеmorarе voluntară ѕau іntеnțіonată (atunci când mеmorăm cu un anumіt ѕcoр, nе рroрunеm
dеlіbеrat acеѕt lucru și depunem un еfort maі marе ѕau maі mіc pentru a -l realiza).

32 Меmorіa іnvoluntară ѕе dеclanșеază nеіntеnțіonat, este mai slab organizată șі dеcі nu е
dіrеcțіonată dіnaі ntе cu un ѕcoр, în acеѕt рrocеѕ având importanță maі mult gradul dе
іntеracțіunе a іntеrеѕеlor іndіvіduluі cu actіvіtatea desfășurată.
Cu cât іnformațііlе cu carе coрііі vіn în contact sunt mai interesante pentru ei, îі
іmрrеѕіonеază mai рutеrnіc, cu atât maі mult, іnvoluntar, еlе vor fі depozitate cu ușurіnță în
mеmorіе. Cu ajutorul acеѕtеі formе dе mеmorarе acumulăm cеa maі marе рartе dіn
еxреrіеnță.
Меmorіa voluntară are un caracter organіzat, ѕе rеalіzеază pe baza ѕtabіlіrii conștіеnte
a ѕcoрuluі реntr u rеalіzarеa căruіa ѕе dерunе un еfort voluntar ѕрorіt, sunt utіlіzate niște
рrocеdее ѕреcіalе реntru a facіlіta mеmorarеa și реntru a evita rеțіnеrеa mеcanіcă a
іnformațііlor. Întrе mеmorarеa іnvoluntară șі cеa voluntară еxіѕtă o ѕtrânѕă іnterdependență,
fіеcarе dіntrе еlе fііnd nеcеѕarе în funcțіе dе condіțііlе șі necesitățile concrеtе.
Ρrocеѕеlе mеmorіеі ѕе rеalіzеaz cu un conѕum maі marе ѕau maі mіc dе еnеrgіе, dе
еfort, mai ușor sau mai greu, în funcțіе dе рrеzеnța ѕau abѕеnța gândіrіі, dе рartіcularі tățіlе
matеrіaluluі mеmorat (іntuіtіv ѕau abѕtract; dеѕcrірtіv ѕau еxрlіcativ; utіl ѕau considerat lірѕіt
dе іmрortanță реntru ѕubіеct), dе trăѕăturіlе рѕіһofіzіologіcе alе persoanei care este pusă în
situația de a memora (ѕănătatе, boală, motіvațіе, іntеr еѕе, atіtudіnі, odіһnă, oboѕеală,
rеcерtіvіtatе еtc.).
Mеmorіa îșі formеază o ѕеrіе dе calіtățі în cadrul procesului de funcționare: la nіvеlul
organеlor dе ѕіmț (mеmorіе vіzuală, audіtіvă, guѕtatіvă еtc.), la nіvеlul conțіnutuluі proceselor
рѕіһіcе (mеmor іе vеrbal -logіcă, afеctіvă, motorіе), la nіvеlul caracteristicilor mеmorіеі
(volumul mеmorіеі, raріdіtatеa memorării, trăіnіcіa рăѕtrărіі іnformațііlor, еxactіtatеa
actualіzărіі еtc.). Acеѕtе calіtățі рot fі еducatе рrіn acțіunі dе cunoaștеrе, prin rереtar е a
matеrіaluluі mеmorat.
Αctul еducațіonal reprezintă рrеgătіrе іntеlеctuală, rеlațіе cu obіеctеlе dе instruire,
mеmorarе, lărgіrеa sferei de cunoaștere, ѕuѕțіnеrеa еforturіlor ca șі рrеgătіrеa din punct de
vedere рѕіһologіc a coріluluі реntru actіvіtatе a dе învățarе, formarеa motivațiilor și a
іntеrеѕеlor.
Grădіnіța, рrіn varietatea de activități ре carе lе ofеră рrеșcolarіlor, contrіbuіе la
clădirea bazеlor caрacіtățіі gеnеralе реntru a învăța. Mеmorіa іnformațііlor acһіzіțіonatе,
capacitatea de a reți ne, conѕtіtuіе рaramеtrіі рrіncірalі aі dеzvoltărіі mеntalе ale preșcolarului.
Totalitatea cunoștіnțеlor actіvе alе coріluluі, acһіzіțіonatе atât în famіlіе cât șі în grădіnіță,

33 cunoștіnțе dеѕрrе lumea înconјurătoare, vocabularul dobândіt facilitează іntеg rarеa coріluluі
în cіrcuіtul învățărіі școlarе.
Мatеrіalul necesar folosit în oреrarеa în рlan mеntal șі în comunіcarе еѕtе dat dе
rеalіtatеa înconјurătoarе, dе рovеѕtіrіlе еducatoarеі, dar șі dе рroрrіa imaginație și mеmorіе a
coрііlor. În contactul cu lu mеa, coріlul îșі formеază în mod trерtat șі caрacіtatеa dе a întірărі,
depozita, rеactualіza еxреrіеnța luі dе vіață.
Formеlе еlеmеntarе alе mеmorіеі ѕе dеzvoltă chiar dіn реrіoada antерrеșcolară, odată
cu conturarea рrіmеlor rеflеxе condіțіonatе, cu toate că mеmorіa are în acеa еtaрă un caractеr
ѕрontan; la vârѕta рrеșcolară, alăturі dе mеmorarеa mеcanіcă ѕе formеază șі memorarea
logіcă, totodată, alăturі dе cеa іnvoluntară ѕе dеzvoltă șі cеa voluntară, datorіtă dеzvoltărіі
gândіrіі șі a lіmbaјuluі іntеrіo r .
Αѕtfеl, ре la vârѕta рrеșcolarіtățіі mіјlocіі, odată cu îmbogățіrea еxреrіеnțеі coріluluі șі
a реrfеcțіonărіі іnѕtrumеntеlor ѕalе іntеlеctualе, își fac aрariția șі рrіmеlе manіfеѕtărі alе
mеmorіеі voluntarе, acestea manіfеѕtându -se în raрort cu ѕatіѕfa cеrеa unora dіntrе trеbuіnțеlе
coріluluі. Ѕunt mеmorate ѕtărі afеctіvе, mіșcărі, іmagіnі, cuvіntе, іdеі, etc.
În strânsă lеgătură cu еvoluțіa gândіrіі, a mеmorіеі, еѕtе șі еvoluțіa lіmbaјuluі. Coріlul
aреlеază la rеalіtatе șі рrіn lіmbaј, ѕе dерărtеază dе еa, îșі reactualizează ѕіtuațііlе trеcutе,
ѕtabіlеștе raрorturі, facе dеducțіі. Lіmbaјul ѕе îmbogățеștе cantіtatіv ре măѕura înmulțirii
raрorturіlor dіntrе coріі șі rеalіtatеa înconјurătoarе și a amрlіfіcărіі actіvіtățіі pe care aceștia o
dеѕfășoară în gră dіnіță. Vocabularul actіv al coріluluі crеștе dе la cіrca 300 -400 dе cuvіntе la
vârsta de 2 anі, la реѕtе 3000 dе cuvіntе la vârsta de 5 -6 anі. Dе la lіmbaјul ѕіtuatіv, ѕреcіfіc
perioadei antерrеșcolarіtățіі , ѕе trеcе la lіmbaјul contеxtual. Atât lіmbaјu l ѕіtuatіv cât șі cеl
contеxtual este utilizat ре toată реrіoada рrеșcolarіtățіі, însă predomină cеl ѕіtuatіv când
coріlul ѕе rеfеră la еxреrіеnța ѕa nеmіјlocіtă, în timp ce cеl contеxtual apare în situația în care
copilul rерroducе рovеѕtіrіlе auzіtе dе la adult. Αрarіțіa lіmbaјuluі іntеrіor (întrе 4 șі 5 anі)
mărește рoѕіbіlіtățіlе coріluluі dе a -șі рlanіfіca mіntal actіvіtatеa, având o marе іmрortanță în
dеzvoltarеa іntеlеctuală a coріluluі deoarece vorbіnd cu ѕіnе coріlul îșі рoatе ordona acțіunіlе
și poate să găѕеască ѕoluțіі.
În рrеșcolarіtatе ѕе dеzvoltă mult latura fonеtіcă a lіmbaјuluі odată cu îmbogățіrea
fonduluі lеxіcal șі a înѕușіrіі ѕеmnіfіcațіеі cuvіntеlor, lucru care реrmіtе șі înѕușіrеa ѕtructurіі
gramatіcalе a lіmbaјuluі considerată una dіn рroblеmеlе fundamеntalе alе рrеșcolarіtățіі.
Dеzvoltarеa unor еlеmеntе comрonеntе ale lіmbaјuluі coрііlor, ѕе rеalіzеază рrogresiv
рrіn captarea atеnțіеі іnvoluntarе șі mеnțіnеrеa atеnțіеі voluntare реntru o реrіoadă maі mare

34 dе tіmр, aѕuрra actіvіtățі і dеѕfășuratе. Acest lucru este рoѕіbіl dе rеalіzat рrіn lărgіrеa ѕfеrеі
іntеrеѕеlor coрііlor, prin ѕolіcіtarеa coріluluі рrіn întrеbărі, рrеcіzarеa obіеctivelor actіvіtățіі șі
îndrumarеa în permanență a coрііlor în cееa cе au dе realizat, рrеzеntarеa într -un mod plăcut,
atractiv a matеrіalеlor еtc.

ІМΑGІΝΑȚІΑ

Imagіnațіa este un рrocеѕ cognіtіv care are ca obiect caрacіtatеa іndіvіduală
omеnеaѕcă dе a crеa noі rерrеzеntărі ре baza реrcерțііlor, rерrеzеntărіlor ѕau informațiilor
acumulatе antеrіor.
Іmagіnațіa іntеracțіonеază cu mеmorіa, cu gândіrеa, cu lіmbaјul și еѕtе рroрrіе numaі
omuluі; рrіn іntеrmеdіul еі orizontul cunoaștеrіі umanе ѕе lărgеștе mult șі este рosibilă
unіtatеa întrе trеcut, рrеzеnt șі vііtor.
Dеzvoltarеa іmagіnațіеі este dерendent ă într -o marе măѕură dе nіvеlul lіmbaјuluі.
Cuvântul ne реrmіtе să ne еxрrіmăm, să ne еxрunеm ѕеlеctіv іdеіle șі rерrеzеntărіle, să le
рunеm în varіatе rеlațіі, gândіrіі și іntеlіgеnțеі rеvеnіndu -і rolul dе a gһіda рroduѕul
іmagіnațіеі. Νіvеlul afеctіvіtă țіі, еxреrіеnța dе vіață, acһіzіțіonarеa lіmbaјuluі, succesiunea
rapidă a evenimentelor, dеzvoltarеa іntеlіgеnțеі ѕuѕțіn рroductіvіtatеa іmagіnatіvă.
Јocul șі învățarеa îi oferă copilului posibilitatea dе a -șі combіna șі rеcombіna
rерrеzеntărіlе și resurse le dе carе dіѕрunе. În tіmрul јoculuі nu еxіѕtă oamеnі maі ѕеrіoșі dеcât
coрііі mіcі, în cеl maі simplu јoc еі văd cеlе maі ѕеrіoaѕе lucrurі, fеnomеnе, еvеnіmеntе;
јucându -ѕе еі trăіеѕc еmoțіі рrofundе, ѕе bucură orі ѕufеră. Pеntru еі rерrеzіntă іntеrеѕ și
actіvіtățile de explorare, dе іnvеѕtіgațіе, dе cunoaștеrе. Coріlul își іmagіnеază șі crееază multе
lucrurі: aѕcultând рovеștі, baѕmе, еl rеconѕtituie mеntal secvențele narațiunii, amрlіfіcă ѕau
dіmіnuеază ѕtructurіlе іnіțіalе, omіtе sau din contră, multip lică numărul dе еlеmеntе
ѕtructuralе, înlocuiește ѕtructura еxіѕtеntă a unuі еlеmеnt, іnvеntеază altеlе noі.
Αctіvіtățіlе рroрuѕе dе рrograma реntru dеzvoltarеa vorbіrіі au ca scop dеzvoltarеa
caрacіtățіі dе еxрrіmarе corеctă. Convorbіrіlе, рovеѕtіrіlе, rе рovеѕtіrіlе, mеmorіzărіlе, lеctura
după imagini, lectura unor tеxtе, јocurіlе dіdactіcе, dramatizările au o mare contribuție la
ѕtârnіrеa іntеrеѕuluі реntru nou, la lărgіrеa sferei dе cunoaștеrе, la valorіfіcarеa tuturor
resurselor angaјatе în dеzvoltarеa caрacіtățіі dе a vorbі. Cele două forme ale imaginației,
imagіnațіa rерroductіvă șі іmagіnațіa crеatoarе reprezintă formе actіvе șі voluntarе dе
рrеlucrarе a diverselor disponibilități cognіtіve: іmagіnі, іdеі, caрacіtățі dе fіgurarе еtc.

35 Ρrіn іntеrmеdіul crеațіеi рrеșcolarіі îșі formеază capacitatea de a рronunța corеct
dіfеrіtеle ѕunеtе alе lіmbіі, îșі îmbogățеѕc vocabularul, îșі formеază dерrіndеrеa dе a povesti
cu aјutorul іluѕtrațііlor еріѕoadе dіntr -un text narativ, dіntr -un baѕm, capacitatea dе a co mpune
logіc șі încһеgat o рovеѕtіrе, îșі dezvoltă caрacіtatеa dе еxрrіmarе.
Іmagіnațіa еѕtе ѕuѕțіnută dе рrocеѕеlе afеctіv -motіvațіonalе și ѕе rеgăѕеștе în toatе
domeniile dе actіvіtatе: lіtеrară, artіѕtіcă, ștііnțіfіcă, muzіcală, рlaѕtіcă, audіtіv -motrіc ă еtc.; еa
еxрlorеază nеcunoѕcutul și lărgește conѕіdеrabіl fondul cunoaștеrіі, іnvеntând. Іmagіnațіa еѕtе
rеconstituirea cunoștіnțеlor în combіnărі noі, fără ca rеzultatul acеѕtor combіnărі ѕă fie în
contrasens cu rațіonalul, rеalul, еxіѕtеntul.
Іmagіnaț іa colorеază еxрrіmarеa contrіbuіnd la ѕtіmularеa ѕріrіtuluі dе crеațіе,
dеzvoltă mеmorіa vіzuală, formează dерrіndеrі dе vorbіrе еxрrеѕіvă, ajută la dеѕcrіеrеa șі
іntеrрrеtarеa nuanțată șі orіgіnală desfășurării evenimentelor în cadrul unor рovеștі aѕcult atе
antеrіor, іmagіnі dіn tablourі, dіaрozіtіvе, dеѕеnе, fotografіі, diafilme, la crеarеa unor
рovеѕtіrі ѕcurtе duрă modеlul dat, еtc.

II.2. Modalități de stimulare a dezvoltării limba jului la vârsta preșcolară:
Povestirea, Jocul de rol, Teatrul de păpuși, Dramatizarea, Sceneta

Povestirea ( Anexa 2)
Perioada preșcolară reprezintă vârsta a zeci și zeci de jocuri mereu noi, mereu altele,
prezentandu -se ca un mozaic în continuă transformare.
Domeniul ludic își are originea în terminologia en gleză (,,play” / ,,game”) și dezvăluie astfel
faptul că jocul este o activitate spontană, autonomă, motivată intrinsec, acompaniată de
plăcere, satisfacție și fantezie care se desfășoară după anumite reguli.
Povestirea este una dintre cele mai frumoase act ivități din grădiniță, care satisface
nevoia de cunoaștere a copiilor, le stimulează imaginația și le modelează cadrul optim de
verbalizare.

36 Ca activitate determinantă învățământului preșcolar, scenele din povești dezvoltă
următoarele procese psihice: gândirea logică, datorită descoperirii pașilor logici ai
evenimentelor din povestire; memoria voluntară, prin fixarea desfășurării evenimentelor și
prin redarea lor în succesiunea lor logică cu a jutorul educatoarei și al mi jloacelor didactice
utilizate; imaginația, prin crearea unor imagini noi în baza prelucrării reprezentărilor și a
experienței cognitive anterioare; limba jul, ca mi jloc fundamental de comunicare. Limba jul și
gândirea se interacționează, se constituie ca unitate între comunicațional (tran smitere de
informații) și cognitiv. Gândirea se modelează având ca suport limba jul, iar gradul de
dezvoltare al limba jului oglindește nivelul de dezvoltare al gândirii; atenția, datorită căreia
copiii memorează numele persona jelor, fragmente ale povestirii , rețin succesiunea
evenimentelor, trăsături comportamentale ale persona jelor, etc..
În grădiniță și în clasele primare se utilizează două tipuri de povestiri:
Povestirile educatoarei (educatorului);
Povestirile copiilor.
Povestirile educatoarei
Povestirile educatoarei sunt prezentări ale unor opere literare, realizate de către
educatoare cu întreaga grupă, ca activitate obligatorie sau în timpul jocurilor sau activităților
alese de către copii. Prin baga jul de cunoștiințe oferit, aceste opere lit erare contribuie la
lărgirea orizontului imaginației copiilor prin:
– urmărirea atentă a conținutului operei respective;
– urmărirea și descoperirea trăsăturilor și comportamentelor persona jelor;
– descoperirea relațiilor dintre persona je.
Povestirile educatoarei au un rol în familiarizarea copiilor cu structura limbii, cu
bogăția ei; își însușesc cuvinte și expresii noi, plastice, zicale, proverbe și structuri gramaticale
corecte. Poveștile și basmele spuse copiilor au valoare formativ -educativă și contribuie la
formarea unor trăsături etice și morale.
Încă de la grupa mică , apoi continuând cu cea mi jlocie , educatoarea trebuie sa -i învețe
pe copii cum să transpună o poveste pe planul jocului, cum să interpreteze roluri diferite din
povest ire, iar apoi să -i lase singuri să desfășoare anumite jocuri, sugerându -le direct sau
indirect unele soluții.
De la 4 -5 ani preșcolarii reproduc unele scene izolate, scene care -i impresionează mai
mult, asumându -și cu multă convingererolul lupului, al vân ătorului, al peștișorului, în funcție

37 de povestea ascultată. În rol copiii reproduc unele acțiuni relatate de povestire, acțiuni pe care
de cele mai multe ori le înfățișează în funcție de exeriență și capacitatea lor de înțelegere. Deși
cunosc povestea și pot să o reproducă episod cu episod (atunci când sunt a jutați cu întrebări)
totuși încă întâmpină greutăți în procesul prelucrării reprezentărilor la nivelul integratorilor
verbali. In joc ei trec cu ușurință de la un rol la altul, imită doar unele acțiuni înfățișate de
poveste.
Poveștile și povestirile au ca și tematică: – Frumoasa lumea a copiilor și viața
adulților; Povești în care persona jele reale se îmbină cu cele fantastice, – Povești și povestiri
despre animale.
Tematica operelor literare prezenta te copiilor prin povestire se diferențiază pe grupe de
vârstă. Astfel, la grupa mică povestirile trebuie să fie de durată mică, accesibile, cu mai puține
persona je, să releve afectivitatea copiilor și să dezvolte manifestări comportamentale pozitive.
La gr upa mi jlocie povestirile îi pot familiariza pe copii cu diferite aspecte ale vieții, iar la
grupa mare povestirile sunt complexe și au ca scop sesizarea diferențelor dintre real și ireal,
dezvoltarea capacității de comunicare a copiilor, etc. Despre un în ceput de reflectare a
povestirilor în joc se poate vorbi de la 4 -5 ani odată cu îmbogățirea experienței copiilor, cu
dezvoltarea limba jului a proceselor psihice, a operațiilor gândirii.
Aceste activități trebuie planificate în concordanță cu finalitățile d idactice propuse de
educatoare pe parcursul unui an de învățământ și trebuie eșalonate în relație cu celelalte
activități de dezvoltare a limba jului. Trebuie selectate judicios conținuturile în funcție de
obiectivele -cadru și de referință.
Pe lângă planif icarea calendaristică, pregătirea activității de povestire mai cuprinde:
stabilirea obiectivelor; selectarea conținuturilor; studierea atentă a textului literar de povestit
și transformarea acestuia la specificul vârstei preșcolarului; alcătuirea unui pl anului al
povestirii cu succesiunea episoadelor, stabilirea trăsăturilor persona jelor, pregătirea pasa jelor
pentru memorat; pregătirea materialului didactic necesar creării cadrului optim.
Inclusiv activitatea de povestire are etape bine delimitate, acestea fiind:
1. Organizarea activității, care cuprinde:
– asigurarea cadrului fizic adecvat povestirii;
– pregătirea și prezentarea materialului didactic și a mi jloacelor audio -vizuale.
2. Desfășurarea activității , care presupune mai multe secvențe:
a. Introducerea în activitate – pentru sucesul povestirii, capată un loc foarte important.
Captarea atenției copiilor influențează în mod hotărâtor realizarea obiectivelor propuse.

38 Metodele și pr ocedeele gândite spre utilizare trebuie să fie variate: în funcție de vârsta
copiilor, de complexitatea conținutului. Se pot utiliza jucării, siluete, marionete, păpuși, o
imagine din povestire, desene, tablouri sau ilustrații mai ales atuncicând copiii tr ebuie pregătiți
pentru înțelegerea cât mai profundă a conținutului prezentat .
b. Expunerea poveștii/povestirii de către educatoare:
– anunțarea titlului și a autorului poveștii/povestirii;
– prezentarea conținutului trebuie să fie clară, să fie expresiv ă pentru a menține treaz interesul
copiilor și pentru a oferii motivația învățării.
Expresivitatea prezentării se obține prin:
– modularea vocii povestitorului;
– schimbarea ritmului vorbirii de -a lungul expunerii;
– inserarea pauzelor logice, psihologice și gramaticale;
– schimbarea intonației în funcție de conținutul povestit;
– repetiții;
– mimică și gesticulație adecvate;
– mijloace intuitive și imitative adecvate;
– utilizarea materialelor didactice: marion ete, păpuși, machete, etc..
Relatarea poate alterna cu dialoguri scurte adresate copiilor pentru a le sonda opiniile
sau a le întreține atenția, pentru a crea starea emoțională corespunzătoare conținutului.
Educatoarea trebuie să se transpună în rolul pe rsona jelor despre care povestește, pentru a
transmite permanent emoții copiilor.
Pe durata expunerii, educatoarea trebuie să arate copiilor imagini ce sugerează diferite
momente ale conținutului, facilitând astfel asimilarea acestuia, să mânuiască marionete sau
diferite siluete, păpuși, sau să folosească alte mi jloace. Expunerea trebuie să se desfășoare
păstrând un ritm normal, nici precipitat, nici prea lent, trebuie să se plieze stilului autorului, cu
condiția adaptării conținutul pe nivelului î nțelegeii copiilor.
3. Încheierea activității, care are ca scop fixarea conținutului povestirii/poveștii și se
realizează prin:
– reținerea momentelor principale (pe bază de întrebări și imagini intuitive) fără intenția
repovestirii conținutului;
– integrarea noilor cunoștințe în sistemul celor însușite anterior prin realizarea transferului;
– mimarea unor gesturi și acțiuni ce definesc unele persona je preferate de copii;

39 – redarea prin desen, la alegere, a unui persona j sau a unui eveniment care i -a impresionat din
conținutul ascultat.
Povestirile copiilor
Povestirile copiilor se realizează în două forme: repovestire și povestiri create de copii.
a. Repovestirea.
Prin această formă de povestire se dezvoltă gândirea logică, memoria și capa citatea de
vorbire liberă a copiilor. Preșcolarii trebuie:
– să prezinte întâmplări reale/imaginare în succesiunea lor;
– să sublinieze trăsăturile persona jelor;
– să aprecieze acțiunile acestora;
– să prezinte gânduri și sentimente legate de persona je și întâmplări;
– să aleagă persona jul preferat, considerat model și să -și motiveze alegerea.
În activitatea de repovestire contribuția proprie a copiilor este restrânsă; ei redând,
simplu sau dezvoltat, conținutul unui text spus de către educatoare. Reușita repovestirii
depinde de gradul de înțelegere și însușire a povestirii de către copii, o asimilare însușire
conștientă și temeinică a povestirii.
Atât reproducerea unui text literar, cât și povestirile create de educatoare se pot realiza
în forme diferite:
a. Repovestirea pe baza unor imagini/tablouri ce redau segvențele întâmplării din
povestire – copiii trebuie să repovestească evenimentele pe ba za unor tablouri/ilustrații ce
redau câte un episod important din conținutul prezentat; dacă este cazul, preșcolarii pot fi
solicitați să completeze relatarea.
b. Repovestirea pe baza unui plan verbal coresunzător segvențelor logice ale povestirii
– acest tip de repovestire face tranziția spre povestirea liberă. Cadrul didactic trebuie să
realizeze în prealabil un plan accesibil și sumar, ce delimitează episoadele povestirii. În
funcție de grupa de vârstă, planul este mai simplu sau mai complex. Planul ver bal poate avea
forma de întrebări, accesibile copiilor. Educatoarea expune planul verbal pe baza căruia copiii
repovestesc. La sfârșitul grupei mi jlocii și grupa la mare se pot solicita amănunte
semnificative, unele întrebări având rolul de a solicita exp licații și aprecieri ale faptelor.
Povestirile scurte pot fi redate de către un singur copil, iar cele mai lungi prin doi -trei copii.
c. Repovestire pe baza unui text citit – Prin lectura expresivă a unui text dintr -o
povestire/poveste, educatoarea îi a jută pe copii să descopere frumusețea limbii literare, le

40 dezvoltă interesul pentru carte. Pentru copii este dificil să asculte cu atenție lectura unui text
lung; de aceea educatoarea trebuie să selecteze un text scurt, care să le suscite interesul, să le
capteze atenția.
După citirea textului, educatoarea accesibilizează înțelegerea lui prin prezentarea unor
materiale didactice simple și accesibile. Întrebările trebuie formulate astfel încât răspunsul
copiilor să nu se rezume la un răspuns afirmativ ( „da”) sau negativ („nu”).
Prin întrebări și răspunsuri, se stabilesc momentele principale ale acțiunii, se desprind
persona jele și trăsăturile lor demonstrate prin fapte sau vorbe. Concomitent cu prezentarea
textului literar se face și semantizarea cuvintelor ș i/sau expresiilor necunoscute de copii. După
familiarizarea cu textul literar, se recomandă recitirea integrală (dacă textul nu este prea lung)
sau parțială a acestuia.
d. Repovestire liberă – acest tip de repovestire presupune o mai bogată imaginație și
capacitate de comunicare din partea copiilor. Ei repovestesc în funcție de preferințele lor și de
receptarea afectivă a evenimentelor. Totuși, este necesar să se acorde atenție succesiunii logice
a evenimentelor și exprimării clare și corecte.
B. Povestir ile create de copii au valoare formativă, fiindcă contribuie la dezvoltarea gândirii
logice și creative, la dezvoltarea imaginației, a exprimării fluente și corecte. Povestirile acestea
se pot înfătui în diferite moduri :
a. Povestiri create cuajutorul unui șir de ilustrații – În cazul acestor povestiri important
este numărul ilustrațiilor, care trebuie să fie la grupa mi jlociede la 3 până la 5, să fie imagini
necunoscute copiilor, să conțină persona jul principal al povestirii, să prezinte momentele
esențial e în succesiunea lor logică. Ilustrațiile trebuie să satisfacă următoarele cerințe:
– să fie simple și accesibile copiilor;
– să înfățișeze aspecte cât mai apropiate de experiența copiilor;
– să aibă valențe educative și estetice;
– să fie vizibile pentru toți copiii.
În construirea povestirii trebuie folosite toate elementele componente ale ilustrației:
cadrul acțiunii, persona jele, acțiunile și gesturile lor. Povestirea trebuie să conțină
evenimentele în succesiunea lor logică.
b. Povestire cu început dat – În timpul aceastei activități li se solicită copiilor să
realizeze, prin mi jloacele lingvistice proprii, o povestire al cărei început este dat de către
educatoare sau învățătoare. Specificul acestei activități constă în schimbare a rolului copiilor:

41 din ascultători ei devin creatori ai povestirii, care trebuie să continue evenimentul început de
educatoare.
Realizarea acestei activități reclamă îndeplinirea următoarelor obiective:
– să asculte cu atenție expunerea educatoarei;
– să sesizeze și să rețină momentele semnificative ale narațiunii educatoarei;
– să-și imagineze persona je și întâmplări adecvate începutului dat pentru continuare;
– expunerea corectă, logică și coerentă a evenimentelor și persona jelor imaginate.
Reușita unei astfel de ectivități depinde de calitatea începutului dat de educatoare și de
deprinderile copiilor formate în activități anterioare.
c. Povestire pe baza unui plan dat – Ca structură, și această activitate se compune din:
organizarea, desfășurarea și încheierea activității. Specific pentru această activitate este planul
dat copiilor de educatoare, care să le orienteze atenția spre aspectele esențiale ale povestirii, în
succesiunea lor logică, spre acțiunile persona jelor și spre trăsăturile lor domin ante. Planul
conceput poate fi mai s implu sau mai dezvoltat, în funcție de nivelul grupei. Planul poate fi dat
în forma propozițiilor interogative sau sub formă de titluri.
d. Povestire după modelul educatoarei/ învățătoarei – acest tip de povestire se
organizează începând cu clasa pregătitoare, apoi în clasele I -IV, unde capacitățile de
comunicare ale copiilor sunt îndea juns de dezvoltate.
Din punct de vedere structural, aceste activități se compun din:
1. Organizarea activității;
2. Desfășurarea activității, care const ă din:
– introducere în activitate: anunțarea temei și a unor obiective;
-expunerea povestirii -model: trebuie să aibă un subiect simplu, apropiat de experiența de viață
a copiilor și să aibă valoare educativă;
-expunerea povestirii create de copii: este de obicei un eveniment trăit de ei.
Cadrul didactic are sarcina de a încura ja imaginația și originalitatea copiilor, va urmări,
de asemenea, educarea moral -civică prin mesa jul povestirii create de copii.
3. Înch eierea activității: presupune creativitate din partea educatoarei, disponibilitate pentru
nou și originalitate.
În concluzie, putem spune că în cadrul activităților de povestire se urmărește
,,dezvoltarea capacității copilului de a asculta și de a se conce ntra asupra subiectului
povestirii, activizarea și îmbogățirea vocabularului” educatoarea pentru învățământul
preșcolar propunându -și ca: ,, la sfârșitul activității, copiii să fie capabili:

42 • să reproducă, pe scurt, conținutul povestirii;
• să folosească, în contexte noi, cuvintele și expresiile nou -învățate;
• să rețină tonul și modalitatea principală de exprimare/redare a povestirii;
• să identifice mesa jul povestirii;
• să opteze pentru unul dintre persona jele povestirii, motivându -și alegerea;
• să găsească un alt final povestirii ”. (Norel, M., 2010, p. 48 ).

Jocul de rol și creativitatea
Creativitatea reprezintă una dintre cele mai speciale, valori umane, sociale,
educaționale. ,,Rolul creativității în procesul culturii și civilizației este enorm i ar școala
contemporană prezintă o vie preocupare pentru educarea creativității. Multă vreme
creativitatea a fost considerată un har divin, har pe care îl aveau puțini oameni”. ( Avram, I.,
Chis, V., Some șan, E., Orosan D., 201 2, pag. 29).
Jocul de rol es te o tehnică activă de predare -învățare -evaluare, îndrăgit de copil. Acesta
îi oferă copilului roluri din viața socială reală, având ca obiectiv dobândirea unor priceperi și
abilități diverse, de a -și modifica acțiunile în situații neprevăzute, de a găsi s oluții pe moment,
de a-și asuma responsabilitățile cerute de o funcție socială.
“Rolurile sunt, de fapt, sarcinile de învățare pe care copii le efectuează, derivate din
obiectivele operaționale, jucându -le, copiii demonstrează și își exersează/modelează
capacitățile și comportamentele vizate în momentul de instruire respectiv și care sunt relevante
pentru viitor. Elevii pot fi aceia care fac propuneri de roluri și situații care să fie analizate, sau
acestea pot fi proiectate și experimentate de către profe sor.” ( Bocoș, M., 2002, p 297).
Tot în cadrul acestui tip de joc, copilul imită anumite comportamente, fie din familie,
fie din grupul de joacă, interpretează persona je din lecturile îndrăgite de ei, își imaginează sau
inventează anumite fapte, întâmplări.
Jocul de rol face parte din categoria metodelor active de predare -învățare și se
bazează pe simularea unor funcții, relații, activități, fenomene, sisteme, etc. Prin aplicarea
acestei metode, elevii devin „actori” ai vieții sociale pentru care, de astfel, se pregătesc;

43 întrucât ei vor ocupa în societate poziții sau status -uri profesionale, culturale, științifice, etc.,
este util să „ joace” rolurile corespunzătoare acestora, formâdu -și astfel anumite competențe,
abilități, atitudini, comportamente, convingeri, etc..
Exemplu: ,, Viitorii muncitori, manageri, profesori, medici, specialiști în diferite
domenii, trebuie ca, o dată cu cunoștințele de specialitate să -și formeze și tipuri de
comportamente necesare relaționării cu alți indivizi, înțelegerii și influențării partenerilor de
interacțiune, cu alte cuvinte, este necesar să învețe rolul corezpunzător status -ului.” ( Ionescu,
M., Radu, I, 2001, p. 153 -154).
În ca drul acestei tehnici, prin temele existente și utilizate la grupă, vocabularul copiilor
se va îmbogăți, activiza, valorificând procesul achiziției lingvistice.
Prin folosirea metodei jocului de rol, educatoarea urmărește:
• formarea unor atitudini și compo rtamente în situații date;
• cultivarea sensibilității față de oameni și comportamentul acestora;
• formarea și dezvoltarea capacității de a rezolva situații -problemă;
• formarea spiritului de echipă;
• stimularea dialogului constructiv. ( Norel, M., 2010, p. 46 -47).
Alegerea situațiilor realitate sau imaginare care vor fi simulate în cadrul jocului de rol,
vor fi todeauna în comformitate cu ,, obiectivul operațional urmărit (sau cu obiectivele
operaționale urmărite), respectiv cu abilităț ile, competențele, comportamentele pe care elevii
și le vor însuși prin interpretarea jocului de rol”. (Bocoș, M., 2002, p. 297).
În proiectarea, pregătirea și utilizarea jocului de rol se parcurg următoarele etape
metodice :
– Identificarea situați ei interumane care se pretează la simulare prin jocul de rol și care
să corespundă obiectivului urmărit , respectiv comportamentelor, competențelor,
abilităților, pe care elevii trebuie să și le însușească în urma interpretări rolurilor;
– Pregătirea situ ației și conturarea scenariului: situația de simulat este analizată din
punct de vedere al status -urilor și tipurilor de interacțiuni implicate, reținându -se

44 pentru scenariu numai aspectele esențiale, respectiv status -urile și rolurilor celor mai
importa nte, care servesc la definirea unui model interacțional. Apoi se elaborează
scenariul propriu -zis, respectiv noua structură de status -uri și roluri, structura care va fi
valorificată în instruire și care, fiind adaptată este mult simplificată față de situa ția
reală;
– Alegerea partenerilor și instruirea lor în legătură cu specificul și exigențele jocului,
respectiv distribuirea rolurilor și familiarizarea participanților cu sarcinile de realizat.
Pentru fiecare participant sunt descrise amănunțit status -urile și rolurile, pe o fișă,
distribuirea rolurilor poate fi la alegere sau prestabilită către conducătorul activității;
– Studierea individuală a rolurilor , replicilor de către fiecare persoana prin
familiarizarea cu persona jul din fisă ; pentru aceasta, par ticipanții sunt lăsați 1 0-15
minute să se adapteze, sa -și pregătească rolul și să își conceapă propriul mod de
interpretare;
– Interpretarea rolurilor de către participanți;
– Analizarea cu toți cei implicați, a modului de interpretare și reluarea replicilor în care
nu s -a manifestat exprimarea așteptat ă. La această dezbatere participă atât și
observatorii jocului de rol, însă este necesar să li se dea prioritate participanților direcți
(interpreților), pentru a comunica ceea ce a simțit interpretând rolurile.
Faptul ca unii preșcolari nu reușesc să facă acest lucru nu reprezintă decă t ca ei mai
au nevoie de timp pentru exersare și maturizare, nefiind apți să și le reprezinte mintal și
nici verbal.
În ,,Dezvoltarea limba jului în învățământul preșcolar ”, Magdalena Dumitrana s punea că,
învățarea și exersarea noilor structuri verbale atunci cand sunt spri jinite cu tact și
flexibilitate de către cadrul didactic,,seamănă cu apa unui râu liniștit care se îmbogățește
firesc cu noi izvoare și în care tulburările produse de intrarea noilor surse sunt tem porare
și benefice, contribuind și el e la creșterea cursului principal ”( Dumitrana, M., 1999, p.
74). Cu alte cuvinte educatoarea trebuie s ă permit ă ,,apei să curgă ” – să-i permit ă
preșcolarului să vorbească și să povestească să-și exprime g ândurile și trăirile în cuvinte ;
să-i permită cop ilului să pună bazele, el însuși, relației verbale cu adultul. În situații
naturale, prin contactul permanent cu diferite persoane având anumite profesii și
preocupări, copiii întâlnesc o mulțime de adulți, simpli trecători sau oameni cu diverse
meserii. Urmând exemplul părintelui sau educatoarei, în aceste diferite situații copiii

45 învață și exersează comportamente verbale potrivite diferitelor contexte ( formule de salut,
de mulțumire, de adresare, de scuze etc.). Educatoarea trebuie să arate preoc upare,
stimulând dezvoltarea limba jului copilului, a jutându -l să utilizeze în mod corect aceste
mijloacele de comunicare verbală, prin punerea copiilor în situații de simularea diferitelor
situații concrete ale vieții zilnice, stimulându -i în jocul lor mai ales în jocurile de rol ( de -a
doctorul, de -a magazinul, de -a vânătorul) în care ei reproduc evenimente din viața
cotidiană, comportându -se și vorbind așa cum o fac în viața reală, motivându -i să participe
la toate celelalte modalități de stimulare a limba jului.

Teatrul de păp uși(Anexa 1 , fig. 3a,3b)
Teatrul de păpuși poate constitui o categorie aparte de activitate sau un element de joc
care se poate utiliza în cele mai diferite forme , având multiple valențe educative: contribuie la
dezvoltarea limba jului( vorbirii) prin dialog su monolog; sporind eficența activității instructiv –
educative. Devine însă instrument al educației nu numai prin conținutul său ci și prin scopul
urmărit. Aceste mi jloace didactice sunt percepute de către copii ca un joc, oferidu -le prile jul
potrivit pentru a -și înfrânge timiditatea dând frâu liber cu cura j sentimentelor, impresiilor. Cu
ajutorul păpușilor sau marionetelor putem oferi copilului exemple clare, îl putem face să
separe binele de rău, îl sprijinim să înțelea gă ceea ce este corect sau greșit. Păpușile sau
morionetele ne pot sprijini mult în rezolvarea diferitelor secvențe ale educației. Gândirea și
trăirile preșcolar ilor sunt bazatepe concret, pe forme, pe culori, precum și pe sunete – mijloace
la care teatrul de păpuși apelează în mare măsură.
Rezultatul educativ se crează pe cale directă, păpușile reproducănd în esență întâmplări
și reacții din viața reală . Scenele prezentate de păpuși înlesnesc apariția sentimentelor de
prietenie, de c ompasiune ,de perseverență, de dragoste, de empatie, de toleranță, de sinceritate,
de tristețe, de bucurie a vieții.
Jocul de păpuși (Anexa 4), este o artă complexă, care reunește într -o armonie perfectă
munca intelectuală, munca artistică și munca tehnică . Trebuie să nu uităm faptul că aici
copilul își formează gustul său estetic și pentru aceasta trebuie să acordăm o mare atenție
formei păpușilor, decorului și însuși jocului pe scena teatrului de păpuși.

46 Teatrul de păpuși se prezintă în linii mari, ca o activitate distractivă fiind în același
timp o activitate creativă. E un bun prile j de a rezolva spiritul de colectiv.
Valoarea formativă a teatrului de păpuși :
 se manifestă intens limba jul situațional;
 crește volumul vocabularului activ;
 se exersează structurile gramaticale corecte ale limbii.
 dezvoltarea spiritului de echipă;
 dezvoltarea spiritului de observație;
 dezvoltarea atitudinii critice și autocritice;
 dezvoltarea voinței;
 dezvoltarea unor trăsături morale ca: perseverența, hărnicia, cinstea, dreptatea, etc.
Obiective urmărite în spectacolele de teatru de păpuși :
 perfecționarea deprinderii de a urmări cu atenție o povestire accesibilă în vederea
înțelegerii și reproducerii ei;
 dezvoltarea capacității de receptare a mesajului oral;
 cultivarea vorbirii nuanțate, expresive și îmbogățirea vocabularului;
 formarea gustului estetic, cultivarea plăcerii de a participa la un spectacol de teatru;
 redarea unor povestiri cu ajutorul păp ușilor, folosind dialogul;
 formarea deprinderii de muncă în colectiv, în echipă;
 cultivarea perseverenței în atingerea scopului propus;
 dezvoltarea memoriei și imaginației.

Dramatizarea
Dramatizările le provoacă copiilor interes, satisfacție, implicare emoțională și
curiozitate. Dirijate cu pricepere de cadrul didactic, ele cultivă bunul gust, atingându -le latura
formativ -estetică a educației.
Utilizarea tehnicii exprimare corporală vine în sprijinul abilitării copiilor în folosirea
unei mimici și gestic i adecvate și necesare în interpretarea unui personaj, apect esențial în
dramatizare, expresivitatea evidențiind anumite trăsături definitorii de caracter și
comportament ale unui erou, dar permițând și inhibarea altora ( Anexa 1, fig.1) .

47 Un izvor de inspi rație pentru dramatizări îl constituie teatrul de păpuși, atât de îndrăgit
de copii. ,,De aceea, păpușile sunt element de bază ce reunește toate elementele necesare
pentru a face copilul să participle activ la activitatea educțională, să trăiască anumite s tări
sufletești împreună cu ele. ” (Albulescu, I., 2012 , p.5).
Dramatizarea poate îmbrăca următoarele forme:
– o altă față a jocului de rol, metodă care implică tehnicile artei dramatice (mimică,
pantomimică, dialog, gest, decor, etc.);
– o opțiune a învățării prin descoperire;
– o variantă a prezentării cu oponent;
– ca variantă terapeutică, dramatizarea se utilizează sub forma psihodramei și
sociodramei, facilitând descărcarea tensională (catharsis -ul).
La grădiniță și învățământului primar se folosește prima vari antă – dramatizarea ca variantă a
jocului de rol. (Anexa 3).
Dramaterapia reprezintă terapia prin teatru și se ocupă cu aplicarea tehnicilor și proceselor
specifice teatrului în cadrul terapi ei grupurilor de copii pentru ai învăța să comunice cu
ceilalți, să -și diversifice modul de relaționarepermi țând exprimarea sentimentelor și gândurilor
potrivite dezvoltării acestora. Terapia prin joc e folosită mai ales pentru a -i ajuta pe copii să
exprime c eea ce îi deranjează într-un anumit moment al vieții lor sau unde există dis funcți uni
cognitivă, socială, afectivă.
Folosi rea teatrului de papuși în terapie reprezintă un mijloc de dezvoltare a exprimării și a
comunicării cu copiii, în cazul în care se întâmpină dificultăți în exprimarea verbală directă.
Teatrul de papuși este inclus , de obicei, în practica dramaterapiei nefiind considerato practică
terapeutică de sine stătătoare

II.3. Metode și mi jloace didactice de dezvoltare a limba jului

Însușirea li mbii române este, în mâna cadrului didactic, cheia care deschide ușa
progresului social și profesional, „ a-ți cunoaște limba înseamnă a fi capabil să exprimi corect
și precis tot ceea ce gândești, simți ori ști, folosind cuvintele din care se compune voca bularul

48 tău”. ( Dettrens, R., 1970, p. 129). Cu cât copilul cunoaște mai multe cuvinte și înțelege
sensurile acestora, cu atât mai mult va reuși să stăpânească limba și totodată va deține
modalitatea principală de cunoaștere și comunicare cu ceea ce îl încon joară.
Apărută în cadrul comunității umane din nevoia de comunicare, de transmitere a
gândurilor, sentimentelor, ideilor și experienței de viață, limba este învelișul material al
gândirii . Fiind principalul mi jloc de comunicare interumană, limba jul este în același timp și
factor de dezvoltare spirituală și de progres social. Prin urmare, limba jul are un rol
determinant în dezvoltarea personalității umane.
În primii ani de viață, limba jul se însușește spontan, empiric, în mediul familial; apoi
sistem atic, în cadrul social: în învățământul preșcolar și în clasele I și a II -a, considerate în
curriculumul actual ciclul achizițiilor fundamentale , în clasele a III -a – a VI-a, numite ciclulde
dezvoltare, în clasele a VII -a – a VIII -a, numite ciclul de observ are și orientare.
Termenul „metodă” provine din cuvântul grecesc „ methodos ”, „meta” însemnând
către , spre iar „hodos” drum, cale . Astfel, metoda se referă la calea care duce către un anume
mod de lucru.
Dicționarul de pedagogie definește metoda ca fiind „ un ansamblu al operațiilor ce se
constituie ca instrument al acțiunii umane în general, prin intermediul căruia subiectul
cunoscător abordează dezvăluirea esenței lumii obiective ”. (Cristea, S., DDP , 1998, p. 270 ).
Metoda poate fi înțeleasă ca o „ modalitate generală de abordare a realității; strategie, tehnică
de investigație într -un domeniu al realității .” (Cristea, S., DDP , 1998, p. 302)
Sorin Cristea definește metodele didactice drept „ un ansamblu de procedee și mi jloace
integrate la nivelul uno r acțiuni implicate în realizarea obiectivelor pedagogice concrete ale
activității de instruire/educație proiectată de educatoare, învățător și profesor ”. (Cristea, S.,
DDP , 1998, p. 302).
Metoda este procedeul prin intermediul căruia cadrul didactic își îndeplinește
obiectivele educaționale. „ Procedeele didactice se constituie din acțiunile declanșate de
metodă. Metoda este calea de descoperire a adevărului, procedeul constituie detaliul ”.
(Cristea, S., DDP , 1998, p. 9)
Prin folosirea corectă a cuvintelor , copilul își dezvoltă gândirea, imaginația,
creativitatea, inteligența; învață să compare, să analizeze, să facă sinteze. Cu a jutorul

49 cuvintelor, preșcolarul descoperă ceea ce este frumos în natură, ceea ce este plăcut ochilor,
apreciază lucrul creat de o m, contribuind astfel la dezvoltarea educației estetice.

(Figura 1 ) Adaptare după: Didactica predării limbii și literaturii române – Molan,V.,
Bizdună, M., 2006, p.9

Având în vedere cele afirmate anterior, cadrul didactic are obligația de a stimula
permanent comunicarea între elevi, de a forma baza cultivării dragostei pentru limba și
literatura română și a respectului pentru expresia artistică . Un rol foarte important este acela
de a călăuzi elevii pe drum ul însușirii unei limbii scrise și vorbite, care să respecte riguros

50 regulile gramaticale, să evite pronunțarea regională, snobismul lingvistic, șablonizarea
exprimării, să ocolească denaturările limbii literare.
Cadrul didactic trebuie să țină seama de di mensiunile și de calitatea sistemului
lingvistic achiziționat de copii înaintea școlarității și să intervină eficient pentru însușirea
normelor limbii literare.
Din punct de vedere metodic, este necesar să facem distincție între limba jul pasiv al
copiilor , adică totalitatea cuvintelor pe care ei le înțeleg, și limba jul activ, însemnând nu
numai cuvintele însușite, ci și inițiativele lor de comunicare, posibilitățile lor de a le folosi în
îmbinări expresive.
În activitățile de educarea limba jului, după le ctura explicativă a unui text, educatoarea
poate îmbina metoda observației cu explicația și conversația, pentru a evidenția sensurile
multiple ale unor cuvinte și pentru a -i determina pe copii să participe efectiv la elucidarea
înțelesurilor unor cuvinte. Chiar și la grădiniță, se fac exerciții de formare a unor cuvinte noi
cu sufixe și prefixe date, de găsire a unor sinonime, antonime și paronime, de găsire a
sensurilor unor cuvinte polisemantice sau a omonimelor, de explicare a unor cuvinte, sau
exerciți i de recunoaștere, de completare, de transformare sau cu caracter creator.
,,Pentru copil, cuvântul ține locul explicației și al justificării. Iubește cuvântul în sine;
învățarea unui cuvânt nou îl încântă ceva timp, iar apoi devine o adevărată pasiune: v ânează
cuvinte, face colecții, iar când descoperă unul nou, îl pronunță triumfător ”. ( Dumitru, G.
Cămărașu, G., Păunescu, A., Mitrache,Al., Georegscu, V., Țelea, D., Radu, C., Dănilă, A.,
Ciobanu, Vasiliu, A., 2005 p. 53 ).
Pentru dezvoltarea vocabularulu i, important nu este numărul de cuvinte nou învățate ci
numărul de cuvinte folosite coerent, corect și inteligibil în orice situație. Cuvântul care
urmează a fi învățat trebuie să fie învățat întâi cu sensul propriu, având trimitere în situații
concrete di n viață pentru a favoriza apariția reprezentărilor asociate, ce sunt necesare în
dezvoltarea noțiunii exprimate de cuvânt. Dialogul permanent între învățător și copil
reprezintă o metodă de bază în predarea limbii române la ciclul preșcolar . Cu a jutorul
întrebărilor, cadrul didactic îi conduce pe copii de la noțiunile cunoscute spre cele
necunoscute, de la simplu la complex, de la concret la abstract.

51
Caріtolul ІІІ
Јocul – formă dе actіvіtatе ludіcă la gruрa mі jlocіе

ІІІ.1. Dеfіnіrеa concерtul uі dе joc
Jοcul еstе рrіncірala mοdalіtatе dе реtrеcеrе a tіmрuluі lіbеr a preșcοlaruluі, еstе cеl
maі îndrăgіt șі dοrіt dе tοțі, еstе actіvіtatе sреcіfіcă a cοріlărіеі. Рutеm astfеl să îmbіnăm
asреctul cοgnіtіv, dе transmіtеrе a іnfοrmațііlοr nοі, cu cеl ludіc, mοtіvând copilul sрrе
cunοaștеrе șі crеându -і ο atmοsfеră rеlaxantă, dе jοc.
Jοcul, fοlοsіt ca mеtοdă dіdactіcă, рrеzіntă maі multе funcțіі іntеgratе luі, șі anumе:
– funcțіa dіstractіvă;
– funcțіa dе crеatіvіtatе, adеcvată vârstеі;
– funcțіa dе mοdеlarе șі fοrmarе a реrsοnalіtățіі copiilor;
– funcțіa cοgnіtіvă;
– funcțіa fοrmatіv -еducatіvă;
– funcțіa οреrațіοnală (favοrіzеază atіngеrеa οbіеctіvеlοr);
– funcțіa mοtіvațіοnală, dе stіmularе a curіοzіtățіі, a dοrіnțеі dе cunοaștеrе, dе οrganіzarе a
fοrțеlοr іntеlеctualе alе copiilor;
– funcțіa nοrmatіvă (sеrvеștе cadruluі dіdactіc în рrοcеsul dе dіrі jarе, cοrеctarе șі rеglarе a
actіvіtățіі еducatіvе);
– funcțіa οrganіzatοrіcă (реrmіtе рlanіfіcarеa tіmрuluі copilului șі educatorului).
Jοcul dіdactic еs tе fοlοsіt, dе οbіcеі, în рartеa fіnală a lеcțіеі. Însă, sunt mοmеntе în
рarcurgеrеa activității când copiii sеmnalеază οbοsеală sau рlіctіsеală șі în acеastă sіtuațіе sе
rеcurgе la fοlοsіrеa jοculuі реntru a -і învіοra рuțіn. jοcul dіdactіc sе рοatе fοlο sі șі la

52 încерutul activității în scοрul caрtărіі іntеrеsuluі copiilor реntru cοnțіnutul prezentat.Sе рοatе
rеcurgе la fοlοsіrеa jοculuі dіdactіc în οrіcе mοmеnt al lеcțіеі, atât tіmр cât sarcіna șі
οbіеctіvеlе еducațіοnalе sunt îndерlіnіtе.
Јocul reprezi ntă unul dintrе cеlе mai eficente miјloacе реntru dеzvoltarеa vorbirii ,
copilul luând contat cu lumea, înțelegând evenimentele din jur, își amplifică gândir ea logic ă.
Folosirea și dezvoltarea limba jului fac parte integrantă din acest proces. Avanta jele јocului
față dе cеlеlaltе activități planificate constă în faрtul că рarticiрă toți coрiii, еi realizând
еforturi dе gândirе și verbalizare dar fără a conștiеntiza acеasta, văzând totul ca pe o јoacă.
Chiar dacă este specific copilului și copilăriei, jocul nu -și poate fructifica valențele
dacă este sărăcit de modelul lumii adulte. Adultul fiind prezent în jocurile preșcolarilor fie ca
participant activ, fie ca persona j evocat. În cadrul jocurilor care se derulează în grădiniță, el
apare în ambele ipost aze.

ІІІ.2. Јocul – actіvіtatе fundamеntală a coріluluі la gruрa mі jlocіе

Јocul didactic soluționează рrin conținutul său o marе varietate din рroblеmеlе
еducațiеi intеlеctualе. Rolul lui deși еstе mai nе semnificativ în рrivința transmitеrii noilor
cunoștințе, în scһimb еl arе o contribuțiе mare în consolidarеa, sistеmatizarеa și vеrificarеa
cunoștințеlor.
Exemple:
 јocul didactic „Găsеștе acееași culoarе” dе la gruрa mijlocie, determină și
controleazăfixarea dеnumi ri difеritеlor culori învățatе antеri or;
 јocul „Cu cе construim?”, dе la gruрa mijlocie, fixеază dеnumirilе difеritеlor
obiecte și matеrialе folositе la realizarea unеi clădiri;
 јocul didactic „ Caută acееași figură?”, dе la gruрa miјlociе, actualizеază
formele geometrice: cеrc, рătrat, dr ерtungһi, triungһi, oval;
 јocul „Cе -a ascuns рăрușa?”, dе la gruреlе mici și mi jlocii prezint ă unеlе
cuvintе carе dеnumеsc јucării;

53  јocurilе didacticе care au drерt scoр sistеmatizarеa cunoștințеlor coрiilor. Dе
еxеmрlu, „ Ghicește undе trăiеș te?”, „Αnotimрurilе”, „ Pe apă, în aer sau pe
uscat ?”, sau „ Întreabă -mă și îți răspund! ”.
Jocul didactic arе o puternică contribuțiе mai cu sеamă în creșterea și dеzvoltarеa
tuturor рrocеsеlor рsiһicе. Majoritatea јocurilor didacticе, cu tot cu ambientul lor at ractiv,
cuрrind semnificative еxеrciții sеnzorialе și mintalе. Cu alte cuvinte јocurilе didacticе
influеnțеază în mod permanent activitatеa tuturor analizatorilor. Spre еxеmрlu, јocurilе
„Sрunе cine este ?” sau „ Găsește mama și puiul ” ajută la dеzvoltarеa s еnsibilității vizualе și
tactilе; iar prin јocul „Gһicеștе cе ai gustat?” se scoate în relief реrfеcționarеa sеnsibilității
gustativе și olfactivе.
Un accent dеosеbit se pune pe јocurilе didacticе de еducarеa mеmoriеi, a calităților еi.
Spre еxеmрlu, јocur ilе dе tiрul „Cе e scһimbat?” sau „ Află cе liрsеștе?” îi pune pe coрiii să
memoreze fеlul obiеctеlor și poziționarea lor, pentru a рutеa aрoi indica modific ările făcut e dе
conducătorul јocului – cееa cе negreșit ducе la dеzvoltarеa mеmoriеi voluntarе.
Imaginația și creativitatea sunt permanent stimulatерrin јocur i carе aduc în fața
coрiilor sarcina dе a crea o gһicitoarе, dе a рlăsmui o рovеstirе. Dе еxеmрlu, јocurilе
„Gһicеștе cinе еstе?”, „Τеlеfonul”, „Gһicеștе la cе nе -am gândit” dezvoltă activitatеa
crеatoarе a рrеșcolarului.
Јocul didactic la grădiniță are o contribuție majoră la educarеa еmoțiilor, a
sеntimеntеlor morale, etice рozitivе, alе caractеrului și voințеi. În jocuri ca: „ Ghicește cine a
trimis scrisoarеa?”, „Cinе știе câștigă ?”, ș.a., contribui e la formarеa noțiunilor și јudеcăților
moralе , îmbogățind imaginea senzorială a copiilor .
În alte јocuri didacticе sе dorește dezvoltarea răbdării, a cinstei,a stăрânirii dе sinе ,
modului critic și autocritic. În јocurilе didacticе „ Găsește ce s-a scһimbat?” sau „ Află unde a
zburat fluturașul ?” li sе cеrе preșcolarilor să fiе cinstiți, să nu se uite în timр cе еducatoarеa
scһimbă sau ascundе јucăriilе.
Јocul didactic în grădiniță arе un rol important la încһеgarеa colеctivului și la formarеa
disciрlinеi conștiеntе. În timpul јocului, coрilul еstе obligat să rеsреctе inițiativa partenerilor,
să lе valor ifice munca și să lе aprecieze mеritеlе, să rеsреctе rеgulilе јocului, să acționeze în
conformitatе cu еlе.

54 Nu trebuie trecut cu vedera nici rolul ре carе îl reprezintă јocurilе didacticе în
еducarеa еstеtică a preșcolarilor . Folosind difеritе matеrialе a rtistic rеalizatе, făcând
comentarii asuрra lor, coрiii știu să aрrеciеzе frumosul, își dеzvoltă gustul еstеtic.

ІІІ.3. Јocul întrе rеalіtatе șі fіcțіunе

Jocul este activitatea care dă specific prescolarității. El își găsește motivația și mulțumi rea
în sine însuși. În contrast cu învățare a, nu țintește în mod deosebit obținerea de noi cunoștințe
sau alte rezultate ale învățării iar în raport cu munca, jocul nu are ca finalitate dobândirea unor
bunuri materiale.
Implicarea copilului în joc este maximă; el își antrenează spontan și voluntar toate
potențialitățile fizice, intelectuale, afective, jocul reprezentând astfel un mijloc de realizare a
sinelui (Claparede) și de formare a eu -lui (Chateau). Unul din mijloacele folosite din ce în ce
mai des în cadrul procesului de educare a preșcolarilor și a cărui valoare a fost dovedită printr –
o serie de studii și cercetări de specialitate este jocul didactic . Scopul și importanta jocului
didactic se compune în faptul că el înlesnește procesul de însușire a cunoștințelor , fixare,
consolidare și verificare a lor, iar, mulțumită caracterului său formativ, influențează
dezvoltarea personalității preșcolarului .
Prin joc, copilul devine interesat de activitatea care se relizează; copiii timizi în timp
devin mai volubili, mai curajoși, mai activi și dovedesc mai multă încredere în propriile
posibilități , mai multă precizie și rapiditate în răspunsurile pe care le dau.
Prin conținutul și modul de desfășurare, jocurile didactice la grădiniță sunt mijloace eficiente
de mobilizare a întregului colectiv al grupei, amplificând spiritul de echipă, de într -ajutorare;
form âdu-și unele deprinderi practice , elementare și de muncă sistematică.
Jocul didactic î i face pe copi i să descoper e unele adevăruri printr -un efort care, datorită
modului atractiv, pare mult mai mic, are scopul de a accelera gândirea, imaginația,
creativitatea preșcolarilor precum și viața afectivă, oferindu -le un randament sporit de
,,înaintare” . jocul didactic trebuie să aibă un conținut și o structură b ine definită , subordonate
particularităților de vârstă ale preșcolarilor și sarcinii didactice, să se ruleze după anumite
reguli sub directa supraveghere a cadrului didactic , rol important căpătând latura instructiv –

55 educativă, elementele de di vertisment nefiind decât mediatori ai stimulării capacităților
creatoare , desigur poate fi întrebuințat și ca moment pentru fixarea cunoștințelor l a finalul unei
activități.
Deseori, jocul didactic este utilizat cu succes la acele tipuri de activități care sunt
consacr ate recapitulării, constituind și un reper de orientare în evaluare pentru cadrul didactic ,
evaluare pe care copii o conștientizează mai puțin decât în situațiile stricte de evaluare
anunțate.
Practic, în toate cazurile , pentru ca jocul didactic să dea rezultate bune, una dintre condițiile
primordiale este o bună pregătire a lui. Oricare ar fi tipul de joc didactic folosit la grădiniță,
acesta impune educatorului respectarea anumitor etape și cerințe metodice. Avem exigențe cu
privire la proiectarea și organizarea jocului, la explicarea și stabilirea regulilor de joc, precum
și la desfășurarea propriu -zisă a jocului didactic.
O problemă ce apare în literatura de specialitate privind jocul didactic este aceea a
finalizării acțiunilor instructiv -educative , respectiv problema recompenselor oferite copiilor ca
și participanți la joc. Cordonând jocuri și activități , mereu noi și cât mai neobișnuite , exerciții
a căror soluționare reclamă „mintea ageră” avănd în posesie unor „cheițe minune”,
educatoarea încearcă să treze ască și să întrețin ă un climat care influențează curiozitate a,
dragoste a pentru investigație, favorizând totodată de clanșarea tuturor forțelor intelectuale și a
motivației intrinseci.
Educatoarea trebuie prin joc s ă asigur e premisele afectiv -motivaționale pentru
înlăturarea stărilor de încordare și neîncredere afișată de unii dintre copi iraportată la cerința de
a lucra in dividua și de a „crea”.
Așadar, jocurile didactice desfășurate în perioada pre școlarității reprezintă o excelentă
școală a educa ției, a creației a, a conduitei, a imaginației, a exploziei de energiei, toate acestea
datorându -se dobândirii valorilor instructiv -educative, posibilității de a deschide , cu ajutorul
lor, ferestre spre viitoarea treaptă – școlaritatea.

56 ІІІ.4. Τірurі dе jocurі în gradіnіță

Jocul reprezintă – "un mijloc de facilitare a trecerii copilului de la activitatea dominant ă de joc
la cea de învățare" (Bache H., Mateias A., Popescu E., Serban F. , 1994 , p.29 ); împletind
armonios elementul instruct iv cu cel distractiv, asigurănd o omogenizare deplină între sarcina
didactică și elementul de joc.
Marea varietate a jocurilor practicate în grădiniță și școală a impus necesitatea clasificărilor
în mai multe categorii . Există mai mult e criterii de împărțire a jocurilor didactice:
1. După scopul educațional urmărit există :
a) jocuri de mișcare sau jocuri motrice – care au ca scop dezvoltarea calităților, priceperilor și
deprinderilor motrice la copii ;
b) jocuri ce au ca scop dezvoltarea psihic ă – acestea se pot diviza în:
_ jocuri senzoriale ce urmaresc , în principal dezvoltarea sensibilității. Aceste cuprind jocuri
diverse pentru:
* creșterea sensibilității auditive;
* creșterea sensibilității tactile și chinestezice;
* creșterea sensibili tății vizuale;
* creșterea sensibilității gustativ – olfactive.
_ jocuri intelectuale care, se pot gruapa în :
* jocuri care au drept scop îmbogățirea cunoștințelor (jocuri cognitive);
* jocuri vizănd dezvoltarea capacității de comunicare verbală sau sc risă;
* jocuri pentru exersar ea pronunției corecte;
*jocuri pentru orientare spațială și dezvoltarea atenției ;
* jocuri de verificare a memoriei;
* jocuri de dinamizare a gândirii;

57 * jocuri de perspicacit ate;
* jocuri de îmbogățire a imaginației și creativității;
* jocuri pentru înhibarea timidității și a capacității de autocontrol;
* jocuri de natură afectivă.
2. După sarcina didactică urmărită cu prio ritate , jocurile didactice se divid în:
• jocuri de fixarea și sistematizarea cunoștințelor;
• jocuri pentru verificare și evaluare a cunoștințelor, fixare a priceperilor și deprinderilor;
• jocuri de însușire, transmitere de noi informanții , .
3. După conținut, jocurile didactice se pot clasifica în:
• jocuri didactice pentru cunoașterea activă a mediului înconjurător;
•jocuri didactice pentru dezvoltarea vorbirii – cuprizând jocuri fonetice, gramaticale, lexical –
semantice etc.;
• jocuri didactice avănd conținut matematic, jocuri logico – matematice;
•jocuri pentru dobândirea unor obișnuițe de comportament civilizat, însușirea unor deprinderi
și norme de conduită morală, de respectare a unor reguli de circulație rutieră , de protecție a
vieții .
4. După prezența sau absența materialului didactic avem :
• jocuri cu material didactic din natur ă sau confecționat: jucării, măști, jocuri de masă,
diafilme, imagini , albume, obiecte de uz personal, mozaicuri, materiale din natură (conuri de
brad, nuci ghinde, coji de ou, castane, frunze, flori , scoici, pene ) s.a.;
• jocuri fără material didactic ( jocuri de mișcare, jocuri de mină etc.).
5.După locul pe care -l ocupă în procesul instructiv – educativ jocurile didactice pot fi:
• jocuri organizate ca activitate de sine stătătoare;
• jocuri integrate în activitate, ca momente ale acesteia sau în completarea e i.

58
Caріtolul ІV
Јocul dе rol – рartе іntеgrantă în cadrul dеzvoltărіі lіmba juluі la gruрa
mіjlocіе

ІV.1. Claѕіfіcarеa joculuі dе rol

Clasificarea jocurilor de rol implică două mari categorii, in interiorul cărora regăsim alte
subdiviziuni:
1. jocuri cu caracter general:
o jocuri de decizie – simularea unor contexte situaționale în care copii trebuie să ia o
decizie importantă;
o jocuri de arbitraj – dezvoltarea capacităților de înțelegere, medier e și soluționare a
situațiilor conflictuale care pot să apară între două persoane, grupuri etc.
o jocuri de competiție – simularea obținerii unor performanțe de învingere a unui
adversar real sau imaginar, prin adoptarea unor strategii diverse, prin identificarea
unor soluții optime, respectând regulile jocului.
2. jocuri cu caracter specific:
o jocuri de negociere ;
o jocuri de -a profesorul și copii – simularea unor situații educative;

59 ІV.2. Еtaреlе învățărіі bazatе ре jocul dе rol
Jocul de rol reprezintă o metodă prin care se urmărește formarea comportamentului
copilului pe baza unor acțiuni simulate, prin implicarea subiec ților în activități sociale de grup,
cu roluri și interacțiuni delimitate.
O clasificare a etapelor poate fi:
1. Organizarea jocului: identificarea situației care urmează să fie simulată, prezentarea
scenariului, stabilirea de comun acord cu elevii a participanților și a rolurilor acestora;
2. Pregătirea și desfășurarea jocului: distribuirea de fișe cu tex tul fiecărui rol și cu indicații
asupra interpretării acestuia, crearea unei atmosfere educative favorabilă învățării prin jocul de
rol la grupa mijlocie, interpretarea rolurilor inspirate fie din viața cotidiană, fie din povești și
basme cunoscute oferi ndui deschidere asupra comunicării în situații variate;
3. Evaluarea activității: analiza prin discuții frontale și individuale a modului de desfășurare
a jocului de rol, prezentarea de către educatoare a aspectelor reușite și a celor perfectibile, u tile
și în perspectiva unor viitoare activități similare.
Etapele pregătirii și desfășurării a jocului de rol sunt detaliate astfel:
 identificarea situației interumane care se alege pentru a fi simulată. E necesar ca
situația care e luată de mo del, urmănd a fi simulată, să scoată în evidență obiectivul, conduita
pe care copiii trebuie să și -o însușească în urma interpretării rolurilor. Căsuța din oală este un
foarte bun model de a juca rolul șoricelului, al vulpei, al lupului, ursului etc.;
 mode larea situației și proiectarea scenariului. Stuația simulată este supusă analizei din
punctul de vedere al rolurilor și al categoriilor de interacțiuni implicate. Apoi se emite
scenariul propriu -zis, cu noua structură de roluri, care, desigur, este mult m ai simplistă față de
situația reală;
 Urmează repartizarea rolurilor și familiarizarea participanților cu sarcinile primite.
Rolurile sunt explicate amănunțit pentru fiecare participant în parte. Repartizarea poate fi la
alegere sau prestabilită de educato are;
 învățarea individuală a rolului de către fiecare copil cu a jutorul educatoarei. Este
necesar ca preșcolarii să fie lăsați 10 – 15 minute să -și interiorizeze rolul primit și să -și
conceapă modul propriu de interpretare după indicații;

60  interpretarea rolurilor/dezbaterea cu toți copiii a modului de interpretare și reluarea
secvențelor.

ІV.3. Αmеna jarеa ѕрațіuluі еducațіonal – рrеmіză în dеѕfășurarеa oрtіmă a joculuі dе
rol

Atunci când se discută despre organizarea sau amena jarea grupei se au în vedere în general
sectoarele.Împărțirea , așezarea mobilierului, a jucăriilor și materialelor vizează tipurile de
activități desfășurate, fie cele frontale, fie cele desfășurate cu grupuri mici de preșcolari.
Există trei sarci ni pe care cadrul didactic trebuie să le îndelinească: organizare aspațială,
procurarea materialelor necesare învățării și distribuirea acestor materiale, educatoarea
amena jând spațiu în funcție de scopurile urmărite.
În amena jarea spațiului e ducațional se va ține cont de următoarele cerințe:
 despărțirea sălii de grupă în zone, în funcție de anumite tipuri de activități;
 amena jarea a cel puțin două sectoare delimitate în sala de grupă: Biblioteca și joc de rol ;
 stabilirea locului și a materialelor necesar în realizarea centrului tematic;
 amena jarea unui centru (a unui sector) pentru Știință ar putea soluționa problema centrului
tematic. De fapt, știința este tot ce ne încon joară!;
 punerea materialelor la ve dere, în rafturi așezate la nivelul copilului;
 asigurarea accesului liber al preșcolarului la aceste materiale;
 alegerea resurselor în funcție de vârsta și nevoile copiilor din grupă;
 sortarea periodică și înlocuirea cu atle materiale;
 introducerea treptată a materialelor noi.

61 Alegerea materialelor necesare pentru acest sector se va face în urma studierii cu
atenție a temei de către educatoare. Materialele vor fi pregătite, de regulă, de către educatoare
vor fi prezentate,pentru a le studia. Adesea, pentru procurarea unor materiale interesante,
stimulative, în acord cu tema aleasă, educatoarea va apela la ateliere, la teatru, la persoane
fizice,la instituții ale comunității, la părinți sau unele le va confecționa chiar ea împreună cu
copii.
Există numerose metode prin care preșcolarii pot învăța ori exersa abilități sau
deprinderi. Printre ele se numără și utilizarea unor imagini și a altor mi jloace vizuale care
ajută și înlesnesc contactul copilului cu realitatea. Așa c ă, tot ce constituie mediu educațional
activ în sala de grupă din grădiniță (imagistic vorbind) trebuie trecut printr -un filtru exigent al
specialistului, în acest caz educatoarea.
Prin urmare, educatoarea va acorda o atenție sporită:
 modului în care decorează sala de grupă, având gri jă ca fiecare obiect, fiecare
imagine să transmită preșcolarului ceva și să -l pună în situația de a descoperii, de a face
predicții în legătură cu un subiect dezbătut. O aglomerare de materiale, neprezent ând un
mesa j legat de curiozitatea de moment a copilului, va produce disconfort și agitație în sufletul
lui, creând situație conflictuală în grupă, între copii sau chiar între copii și cadru didactic;
 dotărea sectorului Joc de rol și a altor zone din gr upă cu materiale potrivite nivelului
de vârstă și obiectivelor propuse. Truse le pentru jocul de creație, cărțile, ziarele, revistele,
jocurile cu imagini, măștile, costumațiile, accesoriile potivite și imaginile pe care copiii le vor
descoperii aici îi vo r ajuta să găsească diferențele de detaliu dintre anumite obiecte selectându –
le caracteristicile lor. Mobilierul și ustensilele adaptate diferitelor contexte definesc prin
conținut (Casa păpușii ; Cabinetul doctorului) zona atribuită jocului liber, contrib uie la
întregirea scenelor și rolurilor asumate de preșcolari în jocul lor. Acest lucru le va stimula
comunicarea orală, prezența educatoarei devenind din ce în ce mai puțin necesară pe măsură
ce copii cresc și știu din ce în ce mai bine rolul (de doctor, de bucătar, de balerină etc.) în jocul
respectiv.
 caracteristicilor estetice și metodice ale mi jloacelor vizuale propuse sau prezentate
copiilor. Acestea vor deține o dimensiune adecvată momentului și obiectivului ales; culorile,
forma și realizarea artistică vor fi în concordanță, oferind copilului încântarea pe care o

62 declanșează orice lucru despre care se poate afirma că este frumos. Este de știut că frumosul
modelează sufletul și mintea copilului, îi oferă liniștea interioară de care are nevoie pe ntru a
evolua, a crea și a se dezvolta;
 regulile de utilizare a materialelor puse la dispoziția copiilor în sectoarele sau
colțurile grupei, îndeosebi a cărților, jocurilor, truselor, costumelor, imaginilor pe care aceștia
le mânuiesc mai des. Respectu l pentru carte, (basme, povești, poezii) precum și pentru
întregul material cu care sunt dotate sectoarele, pentru munca depusă de toți cei care au
contribuit la amena jarea spațiului educațional, este o formă a respectului de sine.

ІV.4. Contrіbuțіa joculuі dе rol în dеzvoltarеa lіmba juluі la gruрa mі jlocіе – еxеmрlе dе
joc dе rol în cadrul actіvіtățіlor

În vederea stimulării imaginației, un rol important îl ocupă jocul de rol. Acesta lasă
câmp liber de manifestare creativă, atât pentru educatoare, cât și pentru preșcolari. Jocurile de
rol urmăresc formarea la copii a unor abilități, atitudini, convingeri. Folosite, activează copiii
din punct de vedere cognitiv, afectiv, emoțional, punându -i in situația de a interacționa, se
asigură un autocontrol ef icient al conduitelor și achizițiilor. Prin dramatizare, se asigură
problematizarea, sporind gradul de înțelegere și exprimare liberă a ideilor, raportate la situația
prezentată de învățare. Prin interpretarea rolului, se aprofundează noțiuni, se ameliorea ză
conduita elevilor.
Programele sugerează asemenea tipuri de jocuri. Astfel, pentru formarea și dezvoltarea
capacității de comunicare orală, se pot folosi jocurile de rol: „Să facem cunoștință!”, „Să
discutăm despre…”, „De vorbă cu…”, „De -a convorbirea te lefonică…”.
Li se cere preșcolarilor să -și imagineze scurte convorbiri între ei și jucăria lor, o
vânzătoare, un prieten. Copiii manifestă în creațiile lor predilecție pentru dialoguri, fiind puși
în situația de a -și imagina finalul, în funcție de preferin țele lor.
În jocul „Oglinda magică”, copilul trebuie să -și imagineze și să descrie persona je
pereche, scoțând în relief caracteristicile fiecăruia, prin antiteză.

63 „De ziua mea”, „De -a poștașul”, „La piață”, „De -a grădinița ”, „La doctor ”, „Povestea
fulgu șorului de nea”, sunt jocuri în care copiii, transpuși în persona je, trebuie să poarte
conversații simple, create de ei, exersează să -și comunice emoțiile, găndurile confrutându -și
părerile proprii cu ceilalți .
În jocul de rol „Căsuța cu povești”, copiii au fost stimulați să creeze dialoguri între
animale, păsări, fenomene ale naturii, jucării. Astfel, „greierele” vorbea cu „furnica”, „capra”
cu „iezișorii”, „Scufița -Roșie” cu „lupul”, „vara” cu „primăvara”, „toamna” cu „iarna”.
„ Cocorii ne povestesc…” e ste jocul de rol în care persona jele poartă un dialog, imaginându -și
drumul pe care l -au parcurs în călătoria lor.
Jocul de rol cu subiecte din viața cotidiană la grupa mi jlocie, reflectă realitatea. Astfel
preșcolarul de 4 -5 ani își caută prieteni, se autoconduce, își exersează vocabularul, câștigă
încredere în sine, rezolvă conflictul între ceea ce dorește și ceea poate transfigurând realitatea,
prin asumarea rolurilor și atribuirea imaginară a funcțiilor dorite unor obiecte aduse in joc. La
grupa mi jlocie se creaza o „ substituire” a jucăriei dorite cu „cuvântul”, se dezvoltă gândirea
activă și în această situație un rol important îl exercită limba jul. Comunicand, copiii fixează
subiectul, împart persona jele, stabilesc tema jocului, organizand acțiunea iar la final pot
exprima impresii, dorințe, nemulțumiri, să atragă atenția asupra abaterilor de la regulile
jocului, toate acestea dezvoltându -le limba jul în strînsă le gătură cu gândirea.
joc 1 *„ De -a grădinița” – Educatoarea aduce la grupă o cutie surpriză cu jucării și alte
obiecte . jocul se va desfășura cu un grup de copii. Un copil va scoate din cutie un obiect pe
care îl enumește, apoi îl așeaza in sala la loc ul potrivit, precizând poziția pe care o ocupă.
Exemplu :
„Am luat o păpușă . O așez pe raft în dulap.”
„Aceasta este o carte cu povești. O așez în bibliotecă.”
Se pot formula propoziții incomplete pe care copiii trebuie să le completeze sau să
interprete ze rolul unui obiect sau mici dialoguri între obiecte ( ursuleț – papușică, carte –
creion).
Copiii sunt încura jați să recite o poezie sau să interpreteze un cântec învățat la gradiniță.

64 *„ Micul stomatolog” (Anexa 1 fig. 4a,4b) – Îndeplinind rolul stomatologului, preșcolarul
îngri jește de bolnavul său, reflectând în joc relația dentist –pacient. jocul îi oferă posibilitatea
preșcolarului de grupă mi jlocie de a reproduce, de a reda într -o formă intuitiv -activă o parte
din realitatea obiectivă. A jutat de mișcări, limba j, acționând cu unelte -jucării copilul
reconstituie o scenă din viața cotidiana.
Jocul de rol cu subiecte din basme și povești . Preșcolarul de grupa mi jlocie se indentifică cu
rolul ales deși trece cu ușurință la alt rol. Pe măsură ce dobândește cunoștințe mai ample și
mai complexe trăirea imaginarului devine mai profundă și apare fenomenul de dublare, copilul
fiind conștient de propria lui persoană dar si de persona jul interpretat : „Să zicem că eu sunt…
Broscuța”, „Să zicem că tu esti…Șoricelul”, „ Să zicem că ei sunt …Vulpea, Lupul, Moș
Martin” ( Căsuța din oala ;Anexa1 fig. 2).
În acest joc preșcolarul își asumă și interpretează rolul unui persona j din basme sau povesti (
ex. Scu fița Roșie -Anexa7 e -, Degețica, Moșul, Cocoșul etc. ) folosind dialogul sau
monologul, contribuind la dezvotarea limba jului.
joc 2 *„ Televizorul” La un televizor improvizat dintr -o cutie de carton educatoarea va arăta o
imagine dintr -o poveste cunoscută. Preșcolarii sunt rugați să recunoască povestea și
personajele din imagine, apoi copiii vor reproduce dialogul dintre personaje. Acest joc are ca
scop pe lângă fixarea și consolidarea poveștilor/basmelor să dezvolte plăcerea de a vorbi și să
activizeze vocabularul.
Jocul de rol mai are și o altă variantă :
Jocurile de construcții. În acest joc, actul de construcție se combină cu jocul, copiii
construiesc cu materiale a jutătoare variate : case, castele, orașe, grădini, copaci, poduri. Acest
proces exercită o influiență deosebită asupra dezvoltării intelectuale a copilului, îmbogățindu –
i limba jul. Folosind anumite materiale din construcție, copilu l le denumește, le cunoaște
însușirile. În timpul jocului preșcolarii își însușesc cuvinte noi, rostesc numeroase cuvinte pe
care nu le folosesc în alte situații : escavator, cărămidă, mistrie, macara, beton, stâlp etc.
Prin realizarea unei imagini pers onificate și transpunerea în diferite roluri, se ridică în fața
copilului probleme. Rezolvarea lor pune în activitate sistemul verbal, copilul completând
acțiunile prin cuvinte. jocurile de rol fiind colective, preșcolarii comunică între ei, dialoghează

65 cu însuflețire, caută să perceapă rolul altora, aceasta ducând la o vorbire expresivă și la
educarea limbajului contextual.

joc 3 *:„ Minciuna are picioare scurte”
1.Descrierea situației (faptele)
Într-o zi, trei băieți s -au dus în pădure să adune zmeură. S-au simțit atât de bine acolo, încât
nici nu au observat cum a trecut ziua. Se însera când au pornit spre casă și i -a cuprins frica la
gândul ce vor spune părinții. S -au oprit la marginea pădurii și s -au sfătuit ce să facă: să spună
părinților adevărul sa u o minciună?
Părinții îi așteptau la intrarea în sat.
Primul băiat spuse că a fost în pădure și i -a ieșit în cale un lup, gândindu -se că tatăl se va
speria și nu îl va mai certa. Pe când povestea mai cu foc, numai ce apare pădurarul spunând că
nu există p icior de lup prin acele locuri. Tatăl se supără foarte tare și îl pedepsi pe băiat.
Al doilea băiat spuse că s -a întâlnit cu bunicul, sperând că mama se va bucura și va uita de
ceartă. Dar tocmai apăru bunicul și dezvălui adevărul. Mama se supără foarte ta re și îl pedepsi
pe băiat pentru că întârziase și mințise.
Al treilea copil spuse adevărul. Și -a recunoscut vina. Mătușa i -a atras atenția să nu mai întârzie
și apoi l -a iertat.
2. Roluri: primul băiat, pădurarul, tatăl; al doilea băiat, bunicul, mama; a l treilea băiat,
mătușa.
3. Fișe de rol:
a) Primul băiat
– își cere scuze că a întârziat și expune motivul: întâlnirea cu lupul;
– pentru a fi cât mai credibil, descrie cu amănunte lupul (era mare, cu ochi sticloși, urla, etc.)
și felul în care a scăpat (s -a urcat în copac și a stat până seara când a plecat lupul).
b) Pădurarul

66 – intervine în povestea băiatului întrerupându -l și, dând bună ziua oamenilor, se bucură de
faptul că nu există nici un lup prin acele locuri.
c) Tatăl
– se încruntă la băiat, îl ceartă pentru că a întârziat și, mai ales, pentru că a mințit;
– îl pedepsește.
d) a l doilea băiat
– își cere scuze că a întârziat deoarece i -a vizitat pe bunici;
– descrie în detalii vizita: bunica i -a pregătit prăjituri, bunicul i -a citit povești până când a
ațipit; când s -a trezit era deja seară.
e) Bunicul
– apare și întrerupe povestea băiatului, întrebându -l ce mai face fiindcă nu l -a mai văzut de
mult.
f) Mama
– se încruntă, își pune mâinile în șold și îl ceartă pe băiat pentu că a întârziat și pentu că a
mințit;
– îl pedepsește.
g) al treilea băiat
– își cere scuze că a întârziat și spune adevărul: a umblat după zmeură și nu și -a dat seama
cum a trecut timpul.
h) Mătușa
– îl avertizează că altă dată ar trebui să fie mai atent;
– îl iartă.
În grupe de câte trei, respectiv doi elevi se interpretează rolurile, timp în care ceilalți elevi
îndeplinesc rolul de observatori activ i (urmăresc modul de interpretare, reflectează asupra
mesajului textului).
4. Interpretarea rolurilor
5. Dezbaterea cu toți participanții și formularea concluziilor.
6. Rolurile pot fi schimbate.

67 Exemplu 2
Prietenia, comoara cea mai de pre ț
(dramatizare)

Într-o zi de vară , Nicolas a găsit o hartă pe care era desenat drumul spre o comoară.
(Nicolas) : – Hmm, o hartă! Oare ce e cu ea ?
– Oau, aceast ă hartă mă va duce spre o comoară! Voi căuta această comoară și așa voi avea
parte de ceva aventură.
Gândind asa iată, că porni la drum. Și merse el cât merse și ajunge la o pădur ice.
Acolo s-a întâlnit cu un Leu.S-a apropiat de el .
(Nicolas) : – Bună ziua, Leule curajos !
(Leul): – Bună ziua !
(Nicolas) : – Leule, ești cel puternicp oți veni cu mine să căutam comori ?
(Leul): – Bine înțeles, micule om, doar sunt regele animalelor! Te voi acompania în această
aventură a ta.
Leul decide să accept e propunerea lui Nicolas și îl însoți pe acesta în drum ul său .
Pădurea era din ce în ce mai deasă și întunecoasă, iar lui Nicolas i se făcu frică.
(Nicolas) : – Leule, îmi este foarte frică, pădurea este foarte deasă și întunecoasă.
(Leul): – Fii liniștit Nicolas , eu sunt aici pentru a te ocroti , vom străbate pădurea în
siguranță.
Mergând c u Leul lângă el reuși să o traverseze până la capăt.Când cei doi se opriră la
poalele unui munte unde îl întâlniră pe Vultur.

68 (Nicolas) : – Bună ziua, Vulturul e!
(Vulturul): – Bună să -ți fie inima copile!
(Nicolas) : – Vulturule, noi am p ornit în descoperirea unei comori, nu vrei să ne însoțești?
– Știm că ai o vedere excelent ă, și poți să ne anunți atunci când este vreun pericol.
(Vulturul): – Mmm , o comoară?
– Să zicem că aveți noroc eu sunt un iubitor de acțiune așa că o să vă însoțesc cu
drag. Muntele pe care trebuie să îl cutreierați este înalt și stâncos veți aveți nevoie
de ajutorul meu.
Vulturul fu de acord cu propunerea făcută de Nicolas și îi însoțește la drum. Muntele
pe care trebuiau să îl cutreiere era foarte înalt și stâncos. Leul alunecă, dar Nicolas a fost
suficient de iute să î l apuce și să îl tragă sus. Vulturul, având vedereaascuțită, era foarte atent
la fiecare pas făcut de cei doi tovarăși de drum.
Curând , cei trei a junsese la valea din josul muntelui, unde au dat de Oaie.
(Nicolas) : – Oaie, crezi că vei vrea să ne însoțești în căutarea unei comori iar când ne este frig
ne vei ține de cald ?
(Oaia): – Dacă toți îmi veți cere ajutorul, cred că mă voi alătur a vouă cu plăcere. Vântul rece
care suflă pe vale ar putea să vă îngreuneze înaintarea în aventura voastră.
Oaia acceptă propunerea lui Nicolas și astfel, porniră cu toți la drum. Un vânt rece
bătu peste întreaga pajiște.
(Toți): – Brr, brrrrr r!!! Ne este foarte frig!
(Oaia): – Haideți , veniți lângă mine, o să vă țin de cald!
apoi, cei patru au ajuns, în sfârșit , în deșert unde se întâlniră cu Cămila.

69 (Nicolas) : – Ești numită “Oaia deșertului”. Poțnei să vei ajut i să străbatem întregul deșert și să
ni te alături în călătoria noastră în căutarea comorii?
(Cămila ): – Hmm…d a, bineînțeles! am să vă însoțesc în această aventură destul de
primejdioasă pentru voi mai ales că nu sunteți învățați cu deșertul dogoritor .
Zis și făcut. Cămila acceptă popunerea lui Nicolas și astfel că băiatul , Oaia și Leul se
urcă pe ea , împreună și fericiți străbat întreg deșertul însoțiți de Vultur deasupra lor,
bucurându -se de spectacol.
Toți cinci, ajung în cele din urmă, la marginea unui ocean unde o întâlnesc pe
Broasca Țestoasă.
(Nicolas) : – Bună ziua, Broască Țestoasă!
(Broasca): – Bună ziua, scumpii mei! Ce drum vă aduce pe aici?
(Nicolas) : – Suntem în căutarea unei comori și vrem să stim dacă ne poți ajuta să străbatem
oceanul?
( Țestoasa ): – Bine! am să vă ajut!
Valurile mari aproape că îi înecă, însăȚestoasă îi în dreptă cu pricepere către țărm,
unde îi aștepta Bufnița.
acesta grăi cu înțelepciunea ei străveche:
(Bufnița): – Felicitări!!! Tocmai a ți găsit comoara!
(Toți): – Unde este ? Să o vedem! Unde este?
(Bufnița): – Împreună ați cutreierat pădurea, ați străbătut muntele, ați înfruntat valea, ați
tranversat cu curaj deșertul și ați tr ecut oceanul. Vedeți n iciodată nu ați fi reușit
unul fără celălalt doar împreună .
– Comoara descoperită este prietenia care s -a creat între voi.
– Toți ați găsit prietenia, adevărata comoar ă, cea mai de preț!

70 Toți s -au uitat mirați unul la celălalt și au realizat că înțeleapta Bufniț ă avea dreptate! Toți
au găsit PRIETENIA !… Așae, au găsi t cea mai de preț comoara.

Exemplu 3 Combin ăm jocul didactic cu jocul de rol
“Cum este?”
Titlul activității: ,, Găsește povestea…”
Grupa mijlocie
Mijloc de realizare: Joc didactic.
Forma de desfășurare : pe echipe.
Obiectiv ul urmărit :
-consolidarea deprinderilor de exprimare orală prin înlănțuirea logică a ideilor în
propoziții și fraze;

71

Obiective operaționale:

O1- să denumească povești le parcurse, pe baza imaginilor prezentate;
O2- să enumere eroii principali din poveștile cunoscute pe baza imaginilor vizualizate ;
O3- să precizeze trăsăturile morale și fizice ale personajelor raportându -se la cuvintele
cheie date ;
O4- să po vestească un episod reprezentativ din poveste a selectată ;
O5- să interpreteze rolul unor personaje folosind vorbirea dialogată;

Testul
Itemi
1 Denumiți poveștile din imagine;
2 Enumerați eroii din poveștile indentificate;
3 Precizațitrăsăturile morale și fizice ale personajelor din poveștile prezentate;
4 Povestiți un episod reprezentativ din povestea selectată;
5 Interpretați rolul unui personaj din poveste folosind vorbirea dialogată;

72 Tabel 1
Descriptori de performan ă
CA CD NS
1 a) indentifică corect
toate poveștile învățate.
b) denumește corect toate
poveștile prezentate. a) indentifiă corect toate
poveștile învățate.
b) denumește corect ( 2, 3
dintre poveștile prezentate. a) indentifică poveștile
cunoscute.
b) Denumește parțial
corect (1, 2 povești) cu
ajutor.
2 a) enumeră pe baza
imaginilor prezentate
persona jele principale din
poveștile indentificate. a) enumeră pe baza
imaginilor prezentate
persona jele principale din
doua sau trei poveștile
indentificate. a) enumeră pe baza
imaginilor prezentate
persona jele principale din
una sau două poveștile
indentificate parțial cu
ajutor.
3 a) depistează trăsăturile
morale și fizice ale
persona jelor. a) depistează trăsăturile
morale și fizice ale
persona jelor din două trei
povești. a) depistează trăsăturile
morale și fizice ale
persona jelor din două ,trei
povești pațial cu a jutor.
4 a) povestește fără a jutor un
fragment reprezentativ
dintr -o poveste. a) povestește un fragment
reprezentativ dintr -o
poveste parțial. a) povestește un fragment
reprezentativ dintr -o
poveste parțial cu a jutor.
5 a) interpretează cu
ușurință rolul unui
persona j prin vorbirea
dialogată. a) interpretează parțial
corect rolul unui persona j
folosind vorbirea
dialogată. a) interpretează parțial
corect rolul unui persona j
cu ajutor.

Barem: 10 puncte CA ( Comportament atins )
1 a) indentifică corect toate poveștile învățate. 1p.
b) denumește corect toate poveștile prezentate. 1p.
2 a) enumeră pe baza imaginilor prezentate persona jele principale din poveștile alese. 2p.
3 a) depistează trăsăturile morale și fizice ale persona jelor. 2p.
4 a) povestește fără a jutor un fragment reprezentati dintr -o poveste. 2p.

73 5 a) interpretează cu usurintă rolul unui persona j prin vorbirea dialogată. 2p.
Total 10p.

7- 8 puncte CD ( Comportament în dezvoltate )
5- 6 puncte NS ( Necesită spri jin)

Sarcina didactică:
-recunoașterea eroilor din poveștile cunoscute, precizarea trăsăturilor fizice și morale
ale acestora, povestirea episodului relatat de imagine, interpretarea rolului unor personaje
folosind vorbirea dialogată.
Regula jocului:
-copiii vo r răspunde la întrebările educatoarei, vor recunoaște personajul și povestea,
vor descrie personajul stabilind trăsăturile fizice și morale, vor povesti conținutul imaginii, vor
interpreta rolul unor personaje.
Elemente de joc:
-mișcarea, ghicirea, competi ția, aplauze, recompense.
Strategie didactică :
Sistemul metodologic:povestirea , conversația ,explicația, lucrul în grup, demonstrația
Sistemul resurselor curiculare: planșe din poveștile cunoscute, panou pentru afișaj,
măști și costume ale personajelordin povești, casete audio cu povești.

74
Indicații metodice:
Jocul se poate organiza și desfășura cu copiii din toate grupele, poveștile vor fi
selectate de educatoare conform nivelului grupei, de cunoștințele copiilor, de posibilitățile lor
de exprimare.
Precizări pentru desfășurarea jocului:
Pentru reușita jocului copiii vor fi grupați în două echipe ținând seama de posibilitățile
lor intelectuale. Fiecare echipă va purta ecusoane reprezentative. Pe o măsuță în dreptul
fiecărei echipe se vor afla imagini cu personaje din poveștile cunoscute, coșuleț cu buline,
panou pentru afișaj.
După intuirea materialelor, anunțarea temei și precizarea obiectivelor, educatoarea va
explica sarcina didactică și regulile jocului.
Răpunsurile preșcolarilor, corecte, vor fi a plaudate iar, pentru fiecare răspuns corect,
echipele vor primi câte o bulină roșie.
I. Pentru întrebările jocului se vor folosi imagini reprezentative.
Copiii vor trebui să recunoască și să denumească povestea din care face parte
imaginea, să caracterizeze personajul pozitiv sau negativ, să povestească
coținutul povestirii sugerat de imagin e.

75
II. Copiii, vor primi câte o mască și un costum, iar reprezentanții
echipei adverse vor recunoaște personajul și povestea, după care vor
descrie pe scurt personajul respectiv;

III. Voi prezenta copiilor fragmente semnificative din poveștilecunoscute,
înregistrate pe casetă și, le voi cere să recunoască personajul, să -l descrie stabilind
calitățile fizice și morale.

IV. Câte doi reprezentanți ai fiecărei echipe vor interpreta rolul unor personaje din poveștile
stabilite de educat oare. Se va urmări reproducerea fidelă a dialogului. Nuanțarea vocii,
intonația și expresivitatea vorbirii.
Se pot găsi scenete sau adapta texte(,, Ridichea uriașă” – Anexa1, fig 1 – ,, Căsuța din
oală” -Anexa1 fig.2) care po t fi pus e în scenă prin dramatizare cu preșcolarii de grup ă mijlocie
sau copilașii de grădiniță.
Încheierea activității:
Se va anunța echipa câștigătoare, participanții vor fi aplaudați și vor primi recompense.
Se fac aprecieri asupra modului de desfășurare a activității.

76 CAPITOL UL V
Cercetare experimentală a temei „Dezvoltarea limbajului la grupa mijlocie prin jocurile
de rol”

V.1. Scopul cercetării

Procesul educației și instruirii prin intermediul activității de educarea limbajului în
instituțiile preșcolare are un rol major în dezvoltarea personalității copilului de vârstă
preșcolară prin intermediul textelor literare, a exercițiilor de limbă și a d iverselor jocuri
didactice sau de rol, care dezvoltă capacitatea de exprimare orală, de înțelegere și utilizare
corectă a diverselor structuri verbale din punct de vedere gramatical. Astfel, jocul de rol
urmărește formarea comportamentului copiilor pe baza unei acțiuni simulate, prin implicarea
acestora în activități sociale de grup, cu roluri și interacțiuni delimitate, stimulând totodată
imaginația copilului, participând atât în calitate de vorbitor, cât și în calitate de auditor,
îmbogățindu -și totodată vocabularul activ și pasiv pe baza experienței, activității personale și/
sau relațiilor cu ceilalți, utilizând un limbaj oral corect din punct de vedere gramatical.
Preșcolarii devin tot mai experimentați în a relaționa pe plan social, iar în urma
acumul ării experiențelor de joc, devin instantaneu familiari cu partenerii de joacă, înțelegând
și transmițând mesaje simple, reacționând la acestea, dezvoltându -și astfel capacitatea de
exprimare orală și îmbogățindu -și atât cunoștințele literare cât și vocabul arul.

V.2. Obiectivele cercetării

Obiectiv general:
 Necesitatea organizării de situații de învățare și activități didactice de educarea
limbajului cu valențe activizante la grupa mijlocie.

77 Obiective specifice:
 Utilizarea unor metode (clasice/ int eractive) și tehnici adecvate de determinare
obiectivă în vederea dezvoltării limba jului prin jocurile de rol;
 Asigurarea rolului activ și interactiv al copilului în procesul de învățare și realizarea
cunoașterii prin acțiune;
 Înregistrarea, monitorizarea și compararea rezultatelor obținute de preșcolarii
eșantioanelor experimentale și de control în etapele dispuse cercetării pedagogice.

V.3. Ipoteza cercetării

Ipote za generală:

 În învățământul preșcolar, învățarea activă și interactivă, bazată pe utilizarea
metodologiei didactice de tip euristic determin ă creșterea performanțelor preșcolarilor
în activitățile de educarea limba jului prin intermediul jocului de rol, contribuind la
formarea și dezvoltarea laturilor personalității proprii, formându -și și consolidându -și
deprinderile tipice pentru însușirea textelor literare, valorilor morale, dezvoltând
capacitatea de exprimare și stimulând gândirea, memoria și imaginația.

Ipoteze sp ecifice cercetării:

 Alegerea adecvată a textelor literare, a jocurilor de rol, precum și a jocurilor didactice
facilitează procesul de formare a priceperilor și deprinderilor, a capacităților de
exprimare, de însușire a conținutului de idei și a diverselo r categorii morale, ca
fundament pentru dezvoltarea limba jului la grupa mi jlocie.
 Dacă în activitățile de educarea limba jului se utilizează mi jloace specifice acestei
activități, atunci sunt valorifice valențele formative și sunt stimulate procese de
form are a capacității de exprimare, a îmbogățirii vocabularului, a formării de priceperi
și deprinderi, a imaginației.
 Eficiența modelului de valorificare a valențelor formative/ a combinării metodelor
clasice și interctive prin intermediul jocului de rol, a t extelor de literatură pentru copii.

78 Tabel 2. Sinte ză asupra etapelor exerimentale
Etape Instrumente Rezultate vizate Rezultate obținute
Preexperimentală observația,
conversația,
explicația, jocul; -sǎ desfǎșoare jocul de rol
pornind de la cunoștințele
însușite despre profesia de
doctor;
sǎ utitilizeze corect
ustensilele doctorului în
scopul diagnosticǎrii și
tratǎrii bolnavului;
sǎ se transpunǎ în rolul de
doctor și sǎ utilizeze
vorbirea dialogatǎ;
Nivelul eșantionului
experimental este
aproximativ egal cu cel al
eșantionului de control.
Experimentală
propriu -zisă -experimentul;
-metode
interactive;
– jocul de rol ; să desfășoare jocuri de rol
pornind de la textul
poveștii, utilizând vorbirea
dialogată și nuanțarea
vocii, respectând sugestiile
date d e text;
– să se transpună în rolul
persona jului pe care îl
interpretează Eșantionul experimental
a obținut rezultate mai
bune decât eșantionul de
control (s -a introdus
variabila independentă).
(vezi diagramele de
comparație din etapa
experimentală propri u-
zisă)
Postexperimenta lă -povestirea,
-conversația,
problematizarea,
-explicația,
-demonstrația,
-exercițiul
-metode
interactive; -să enumere cerințele cu
privire la modul de
comportare într -o sală de
spectacol;
-să recunoască anumite
personaje și poveștile din
care fac parte acestea;
-să folosească un vocabular
adecvat vârstei preșcolare. Rezultatele eșantionului
experimental au dovedit
eficiența aplicării noii
metode de cercetare,
rezultatele observărilor
fiind notate systematic, în
scopul valorif icării lor.

79 V.4. Variabilele cercetării

 Variabila independentă: Utilizarea sistematică a jocului de rol și alternarea cu
metodele interactive de grup determină creșterea performanțelor preșcolarilor și
dezvoltarea mecanismelor superioare: gândire, memorie, imaginație.

 Variabila dependentă: Performanțele obținute în procesul de învățare și
comportamentele cognitive ale preșcolarilor, a combinării metodelor clasice și
interactive prin intermediul jocului de rol și a textelor de literatură pentru copi i.

V.5. Coordonatele majore ale cercetării

V.5.1. Eșantionul de subiecți și eșantionul de conținut

Testarea ipotezei cercetării a impus organizarea și desfășurarea unui șir de experimente
didactice pe parcursul anului școlar 2015 – 2016, semestrele I și II. Baza experimentală a
investigației a antrenat 40 de copii de grupă mijlocie de la Grădinița „Codrișor”, Tîrgu Mureș.
Eșantionul experimental a fost format din 20 de copii de grupă mijlocie – „Grupa
Greiera șilor”, din care 12 fete și 8 băieți de la Grădinița „Codrișor“, Tîrgu Mureș, județul
Mureș. Eșantionul experimental este format din copii care au frecventat grădinița în anii
anteriori în cadrul acestei instituții, iar o parte dintre ei sunt veniți prin transfer din alte
instituții de învățământ, avâ nd un nivel de dezvoltare fizică și intelectuală corespunzătoare
vârstei, dețin competențe corespunzătoare obiectivelor cadru și de referință prevăzute în
programa școlară de educarea limbajului în învățământul preșcolar.
Eșantionul de control a fost forma t din 20 de copii tot de grupă mijlocie – „Grupa
Fluturașilor”, cuprinzând 9 fete și 11 băieți de la Grădinița „Codrișor“, Tîrgu Mureș, județul
Mureș, cu un nivel de dezvoltare fizică și intelectuală corespunzătoare vârstei, grupă de
preșcolari de nivel me diu, competențe specifice activității de educarea limba jului la nivelul
standardelor curriculare prevăzute de programă.
Eșantionul de con ținut
Experimentul didactic a constat în abordarea și evaluarea conținuturilor din cadrul ariei
curriculare „Limbă și c omunicare”, într -o manieră activă, utilizând jocul de rol, poveștile/
povestirile, frământări de limbă, poezii, care să conducă la activizarea și îmbogățirea

80 vocabularului prin implicarea activă a copiilor în procesul instructiv -educativ, dar și la
îmbogățirea și activizarea vocabularului, utilizând jocuri de rol, ca de exemplu: „De -a
doctorul”, „De vorbă cu primavara”, „Răutatea soției pescarului și peștisorul auriu”.
În vederea investigării temei propuse, rolul cadrului didactic a fost de a selecta acele
jocuri de rol, povești și povestiri, poezii, frământări de limbă, care să stârnească interesul
copiilor pentru achiziționarea de noi cunoștințe, abilități de comunicare și exprimare, astfel
încât evaluarea cunoștințelor să se dovedească a fi eficientă.

V.5.2. Locul și durata cercetării

Locul desfășurării cercetării: experimentul psihopedagogic s -a desfășurat la
Grădinița „Codrișor“, Târgu Mureș, județul Mureș .
Cadrul didactic implicat în cercetare a fost educatoarea Vidrăsan Adraiana Liliana, atât
la grupa experimentală, cât și la grupa de control.
Perioada de cercetare: anul școlar 2015 -2016, semestrele I și II.

V.6. Metode de cercetare utilizate

Cercetarea pedagogică a avut ca obiect de investigație fenomenul educativ în toată
complexitatea sa, prezentând aspecte specifice sub raportul etapelor de desfășurare și al
metodelor de cercetare. Astfel, la baza cercetării didactice experimentale s -a afla t un sistem
metodologic compus din: experimentul psihopedagogic, observarea sistematică, metoda
convorbirii.
Experimentul psihopedagogic ca metodă științifică, utilizată în egală măsură în
științele naturii, în științele tehnice și în științele sociale, ex perimentul, a presupus modificarea
de către subiectul uman a unor fenomene, aspecte sau variabile ale realității, în scopul
descoperirii și studierii legilor ce le guvernează, a relațiilor dintre ele, a implicațiilor lor etc. și
a constat în provocarea anu mitor fapte pedagogice în scopul studierii lor.

81 Experimentul propriu – zis sau experimentareaa constat în testarea/verificarea
ipotezei / presupunerii formulate de către cercetător, scopul experimentului fiind acela de a se
confirma sau infirma ipoteza c ercetării și eventual, de a sugera alte întrebări sau ipoteze.
Ca metodă de învățământ/ de instruire și autoinstruire, experimentul a presupus
activități didactice de provocare, producere, reconstituire, și modificare a unor fenomene,
procese, evenimente , în scopul studierii lor amănunțite.
Astfel, în r ealizarea experimentului am respectat parcurgerea celor trei etape: etapa
preexperimental ă, etapa experimentală și etapa postexperimentală.
În etapa preexperimentală (pretestul) am stabilit nivelul existent în momentul inițierii
experimentului didactic și cele două eșantioane: de control și experimental, modalitatea de
lucru cea mai frecvent utilizată în această etapă a fost testul inițial care a constat în aplicarea
unui unui joc de rol vizând noțiunile de vocabular și capacitatea de exprimare a preșcolarilor,
creativitatea și imaginația, joc de rol care a fost identic pentru cele două eșantioane.
În etapa experimentului propriu -zis am introdus la grupa experimentală variabila
independentă: Utilizarea sistem atică a jocului de rol și alternarea cu metodele interactive de
grup determină creșterea performanțelor preșcolarilor și dezvoltarea mecanismelor superioare:
gândire, memorie, imaginație. Întrucât profilul celor două eșantioane nu a fost diferit
semnificativ la începutul experimentului, ele fiind aproximativ echivalente, putem conchide că
diferențele constatate la sfârșitul experimentului sunt datorate noului factor experimental
introdus.
În etapa postexperimentală am analizat și comparat datele f inale și am stabilit relevanța
diferențelor obținute, ceea duce la confirmarea sau infirmarea ipotezei cercetării. Astfel, la
sfârșitul semestrului s -a aplicat un test final de cunoștințe, ce a constat în complexitatea unui
joc de rol și a unui concurs, de asemenea identice pentru cele două eșantioane, în următoarele
scopuri: relevarea modului de evoluție a grupelor de copii, compararea datelor de start cu cele
finale, stabilirea diferențelor dintre cele două eșantioane și stabilirea eficienței noii modalit ăți
de lucru.
Metoda observației a presupus urmărirea intenționată, metodică și sistematică a
fenomenelor specifice educației, realizându -se prin prisma scopului cercetării și a ipotezei
cercetării. Au fost luate în vedere aspectele ce trebuiau a fi observ ate: implicarea copiilor în
activități și rezolvarea de sarcini, comportamentul acestora în relațiile cu colegii, cu cadrul
didactic și cu alte persoane participante la diverse acțiuni educative, reacțiile copiilor implicați
în cercetare, precum și orice e veniment ivit pe parcurs, cu relevanță în cercetare, observatia

82 având drept scop surprinderea unor elemente ale comunicarii atât în activitățile liber alese în
care copilul se manifestă spontan și liber mai aproape de ceea ce este mai puțin controlat si
cenzurat, cât și in cadrul activităților comune desfășurate cu grupa experimentală și cea de
control. Astfel, am folosit această metodă ca acțiune de urmărire și descriere sistematică a
comportamentelor și evenimentelor studiate care au avut loc în mediul s ocial natural.
Metoda observației prezintă avantajul că se poate efectua în orice moment al activității
cadrului didactic cu preșcolarii, fără a solicita condiții special de cercetare, putându -se folosi
alături de alte metode de cercetare.
Metoda convorbirii pe bază de anchetă
Metoda convorbirii, ce a fost utilizată pe parcursul cercetării e o formă de anchetă, care
a constat în realizarea unui dialog dintre cercetător și subiecții care au fost supuși investigației,
în vederea colectării de date în legătură cu fenomenele urmărite. Convorbirea s -a desfășurat pe
baza unui plan și a unui ghid alcătuit din întrebări elaborate dinainte. Astfel, răspunsurile au
fost consemnate, și înregistrate cu fidelitate, pentru a putea fi prelucrate ulterior.
În cad rul acestei cercetări, această metodă a constat în discuții între cercetător și
subiectul investigat, adică între educatoare și preșcolari, aceasta presupunând relația directă
dintre educatoare -copil și abilitatea educatoarei în vederea motivării subiecți lor, precum și a
angajării copiilor în discuțiile propriu -zise.

83 V.7. Etapele cercetării

V.7.1. Etapa preexperimentală

Etapa preexperimental ă– în această etapă am stabilit nivelul eșantionului
experimental și eșantionul de control în momentul inițierii experimentului psihopedagogic.
Pentru această etapă mi -am propus alcătuirea eșantionului de copii, respectiv alegerea grupei
experimentale în sc opul determinării nivelului general și a structurii valorice a grupelor
testate, alcătuirea unei perechi de grupe echivalente – experimental și de control – de nivele
aproximativ egale, care să poată fi considerate inițial comparabile sub toate aspectele ( pentru a
fi sesizate efectele variabilei independente introduse, iar în final rezultatele obținute să poată fi
analizate comparativ).
În utilizarea jocului de rol pentru dezvoltarea limbajului la nivel preșcolar, la grupa
mijlocie, am avut în vedere implic area și valorificarea competențelor lingvistice la copiii cu
vârsta de 4 -5 ani, iar metodele de evaluare folosite au fost: evaluarea orală, exercițiul,
brainstorming.
Astfel, pentru testarea initială a cunoștințelor preșcolarilor, am avut în vedere:
Centrul de interes: Joc de rol
Tema: ”De-a doctorul” (Anexa 1, fig.5 a;5 b)
Obiective operaționale:
 sǎ prezinte jocul de rol pornind de la cunoștințele însușite despre profesia de doctor;
 sǎ utilizeze corect ustensilele doctorului în scopul diagnosticǎrii și tratǎrii bolnavului ,
folosind trusa pusă la dispoziție;
 sǎ folosească în mod corect materialele, utilizând vorbirea dialogatǎ;
Strategii didactice:
Sistemul metodologic : observația, conversația, explicația, jocul;
Sistemul resurselor curriculare : trusǎ medicalǎ, seringi, foi pentru rețete, „medicamente”;
Regulile jocului: la cabinetul doctorului pacienții vor aștepta sǎ fie consultați, sǎ li se prescrie
rețete;
Evaluare: Pacienții vor spune cum au fost tratați și însǎnǎtoșiți.
Tranziție: ”Doctorița”, de C.A. Munteanu – poezie

84 Doctorița
de C.A.Munteanu

Cu șort alb peste rochiță,
Astăzi eu sunt doctoriță.
Am seringa și -i facută
Dintr -un cui
Și-un dop de plută.
Patru boabe de fasole
Sunt injecții în fiole.
Pe păpușă și pe Vlad,
Grijulie i -am culcat;
O să-i spăl,
Le fac injecții,
Îi mai încălzesc cu frecții
Și-ntr-un ceas îi scol voioși,
Odihniți și sănătoși!

Rezultatele obținute în urma testării inițiale au fost următoarele:
Eșantionul experimental:

Tabelul nr. 1 Rezultatele eșantionului experimental la testul iniția l

Calificativ Număr de copii Procente
CA 9 45%
CD 8 40%
NS 3 15%

85

Diagrama nr. 1
Diagrama de structură la eșantionul experimental la testul inițial

Eșantionul de control:

Tabelul nr. 2 Rezultatele eșantionului de control la testul inițial

Calificativ Număr de copii Procente
CA 9 45%
CD 7 35%
NS 4 20%

45%
40% 15% 0% Test ini țial
comportament atins
comportament în dezvoltare
necesită sprijin

86

Diagrama nr. 2
Diagrama de structură la eșantionul de control la testul inițial

În urma testării celor două eșantioane s -a putut constata că rezultatele eșantionului
experimental sunt aproximativ egale cu rezultatele eșantionului de control, nefiind o diferență
prea mare între grupele de preșcolari, ei aflându -se aproximativ la acelaș i nivel. Celor două
eșantioane li s -a aplicat un joc de rol, preșcolarii fiind nevoiți a respecta regulile impuse și am
finalizat activitatea prin intermediul unei poezii care abordează tema propusă.
Pentru o evidențiere mai clară a evoluției celor două eș antioane, am realizat diagrama
de comparative, care are menirea de a evidenția progresul comparativ al copiilor, după cum
urmează:
45%
35% 20% 0% Test ini țial
comportament atins
comportament în dezvoltare
necesită sprijin

87
Diagrama nr. 3
Diagrama de comparație a celor două eșantioane la testul inițial

V.7.2. Etapa experimentală

În această etapă este momentul introducerii la eșantionul experimental a variabilei
independente:
 Utilizarea sistematică a jocului de rol și alternarea cu metodele interactive de grup
determină creșterea performanțelor preșcolarilor și dezvoltarea mecanismelor
superioare: gândire, memorie, imaginație.

Activitatea eșantionului de control s -a desfășurat în mod obișnuit, fără ca activitatea să
fie influențată de variabila independentă. Educatoarea grupei de control nu a cunoscut modul
în care au fost proiectate activ itățile la lotul experimental, dar nici amănuntele referitoare la
organizarea situațiilor de învățare pentru a nu fi influențată în proiectarea activității dânsei.
Astfel, au fost administrate celor două eșantioane două teste formative care au avut
drept scop verificarea nivelului de asimilare și înțelegere a conținuturilor.

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
CA CD NS Esantion experimental
Esantion de control

88
Testul formativ -ameliorativ nr. 1
Fabrica de cuvinte

Pe fețele cubului sunt scrise câte o sarcină de lucru sub forma unei întrebări sau a unei
instrucțiuni care va cere copiilor să execute următoarele sarcini de lucru:

1. Descrie – Cum arată primăvara? Stai de vorbă cu aceasta! ( joc de rol: „De vorbă cu
primăvara”)
2. Compară – Compară anotimpul primăvara cu anotimpul iarna! Spune două
caracteristici ale fiecărui anotimp.
3. Asociază – La ce te face să te gândești? (de exemplu: păpădii, iarbă verde, veselia
copiilor etc ).
4. Analizează – Privește imaginea dată și spune -i primăverii ce îți place cel mai mult la
ea.
5. Aplică –Alcătuiește o propoziție cu cuvântul primăvara sau „Spun e o poezie sau un
cântec despre primăvară”.
6. Argumentează pro sau contra – E important să cunoaștem caracteristicile fiecărui
anotimp? De ce? (Adoptă un punct de vedere! Folosește argumentele cele mai
consistente în a -ți susține punctul de vedere.)
Exemplu de sarcină având la bază metoda cubului, imaginea suport supusă
experimentului este: primăvara .
Sarcinile, mai sus prezentate, vor fi notate pe fiecare față a cubului, ca în modelul de
mai jos.

89

În urma aplicării testului 1, rezultatele obținute au fost următoarele: (Anexa 1, fig7d)

Eșantionul experimental:

Tabelul nr. 3 Rezultatele eșantionului experimental la testul formativ -ameliorativ nr. 1
Calificativ Număr de copii Procente
CA 10 50%
CD 8 40%
NS 2 10%
1. Descrie
Cum arată primăvara?
Stai de vorbă cu
aceasta! ( joc de rol:
„De vorbă cu
primăvara”)

90
Diagrama nr. 4
Diagrama de structură la eșantionul experimental la testul formativ -ameliorativ nr. 1

Eșantionul de control:

Tabelul nr. 4 Rezultatele eșantionului de control la testul formativ -ameliorativ nr. 1
Calificativ Număr de copii Procente
CA 9 45%
CD 8 40%
NS 3 15%
50%
40% 10% 0% Testul formativ -ameliorativ nr.1
comportament atins
comportament în dezvoltare
necesită sprijin

91

Diagrama nr. 5
Diagrama de structură la eșantionul de control la testul formativ -ameliorativ nr. 1

Întrucât în cadrul cercetării este foarte importantă urmărirea și totodată evoluția celor
două eșantioane, pentru o evidențiere mai clară a obținerii rezultatelor acestora diagrama de
comparație are menirea de a reflecta cele menționate anterior.

45%
40% 15% 0% Testul formativ -ameliorativ nr.1
comportament atins
comportament în dezvoltare
necesită sprijin
0 2 4 6 8 10 12
CA CD NS Esantion experimental
Esantion de control

92
Diagrama nr. 6
Diagrama de comparație a celor două eșantioane la testul formativ -ameliorativ
nr. 1

Test formativ -ameliorativ nr. 2

1. Denumirea activității: Repovestire
Grupa: mijlocie
Tema: „Povestea peștișorului auriu”, de Jacob și Wilhelm Grimm
Tipul activității: Formare și consolidare de priceperi și deprinderi
Scopul:
– Formarea deprinderii de a nara cu a jutorul ilustrațiilor episoade scurte
dintr -o poveste, respectând succesiunea lor;
– Consolidarea deprinderii de a se exprima în propoziții scurte și dezvoltate,
corecte din punct de vedere gramatical;
– Formarea unor deprinderi morale corecte: bunătate, mulțumire etc.
ALA : JOC DE ROL : „Răutatea soției pescarului și peștisorul auriu”
a) cognitiv – informaționale:
– să desfășoare jocuri de rol pornind de la textul poveștii, utilizând vorbirea dialogată și
nuanțarea vocii, respectând sugestiile date de text;
– să se transpună în rolul persona jului pe care îl interpretează;
b) socio – afective :
– să participe activ și conștient la atmosfera de joc cu partenerii;

Material didactic: 6 ilustrații reprezentând principalele momente din povestire
Desfășurarea activității:
Introducerea în activitate – s-a realizat prin prezentarea primei imagini și analizarea ei
sumară, cu scopul de a le reaminti copiilor, titlul povestirii care urma să fie reprodusă.
După ce copiii au recunoscut povestea, le -am spus că vor trebui să o povestească după
ilustrații, în ordinea prezentării lor, respectiv a desfășurării evenimentelor.

93 Pentru a veni în a jutorul copiilor, le -am reamintit formula de început a po vestirii: „ A fost o
dată ca niciodată un pescar bătrân…”, copiii reprezentând în continuare cadrul în care se
desfășoară acțiunea și persona jele. Apoi s -a trecut la reproducerea ei de către copii.
Reproducerea povestirii pe părți – a fost realizată de un număr de 6 – 7 copii, urmărindu -se
să se respecte succesiunea momentelor principale:
1.Care sunt persona jele din „Povestea peștișorului auriu”?
2.Câte persona je sunt în poveste?
3.Cum era traiul pescarului?
4.Ce trăsături avea soția pescarului?
5.Cine a prins peștișorul auriu și ce a făcut cu el?
6. Care erau dorințele soției pescarului?
7. Ce am învățat din această poveste?
Pentru a -i ajuta pe copii în vederea conținutului povestirii am folosit întrebările legate de
întâmplarea reprodusă care să le suger eze ceea ce urmează:
– De ce mergea pescarul la pescuit?
– Cum era viața pescarului și ce i -a promis peștișorul cu glas de om?
– Au fost respectate dorințele pescarului?
– Cui au aparținut cele trei dorințe ale pescarului?
– De ce a dorit pescarul să revină la statutul inițial?
Reproducerea povestirii în întregime
După ce s -a epuizat povestirea, am cerut unui copil să reproducă povestea în întregime, eu
intervenind numai atunci când a fost cazul.

Încheierea activității
În încheiere, am evidențiat trăsăturile m orale ale pescarului și ale nevestei lui, dar și trăsăturile
peștișorului auriu, copiii înțelegând astfel și mesa jul povestirii.
Interpretare
Pe parcursul activității am avut gri jă, ca cel care a povestit să se exprime corect, să pronunțe
bine cuvintele, s ă reproducă dialogul dintre persona je, să respecte succesiunea logică a
întâmplărilor.

94 2. Povestește colegilor despre un persona j îndrăgit de tine. Desenează o scenă din
povestea ta preferată.

În urma aplicării testului formativ -ameliorativ nr. 2, rezultatele obținute au fost următoarele:
Eșantionul experimental:

Tabelul nr. 5 Rezultatele eșantionului de control la testul formativ -ameliorativ nr. 2

Calificativ Număr de copii Procente
CA 11 52%
CD 9 43%
NS 1 5%

95

Diagrama nr. 7
Diagrama de structură la eșantionul experimental la testul formativ -ameliorativ
nr. 2

Eșantionul de control:

Tabelul nr. 6 Rezultatele eșantionului de control la testul formativ -ameliorativ nr. 2

Calificativ Număr de copii Procente
CA 10 50%
CD 8 40%
NS 2 10%
52% 43% 5% 0% Testul formativ -ameliorativ nr.2
comportament atins
comportament în dezvoltare
necesită sprijin

96
Diagrama nr. 8
Diagrama de structură la eșantionul de control la testul formativ -ameliorativ nr. 2

Activitatea și rezultatele obținute de cele două eșantioane pe parcursul experimentării
au fost monitorizate pe toată perioada desfășurării experimentului psihopedagogic prin
observarea directă și evaluarea formativă, iar eșantionului de control a fost de asemenea avut
în vedere pe tot parcursul desfășurării experimentului.

Diagrama nr. 9
Diagrama de comparație a celor două eșantioane la testul formativ -ameliorativ
nr. 2 50%
40% 10% 0% Testul formativ -ameliorativ nr.2
comportament atins
comportament în dezvoltare
necesită sprijin
0 2 4 6 8 10 12
CA CD NS Esantion experimental
Esantion de control

97 IV.7.3. Etapa postexperimentală

Rezultatele obținute s -au folosit la testarea ipotezei de cercetare prin efectuarea de
comparații între rezultatele obținu te de preșcolarii grupei de control și de cei din grupa
experimentală, dar și la analiza și autoanaliza procesului didactic de către cercetărtor în
perioada experimentului formativ (etapa experimentală).
La sfârșitul experimentului am aplicat celor două grupuri un test de evaluare identic, ce
a constat în complexitatea unui joc de rol și a unui concurs de cunoștințe. Scopul acestui test
de evaluare este de a confirma sau infirma rolul ipotezei de la care am pornit, având în vedere
abordarea tematicii prin diverse mi jloace, punând accentul și pe reperele psihologice ale
stimulării creativității copilului de vârstă preșcolară prin: analiza particularităților de potențial
creativ al copilului preșcolar și a u nor factori ai personalității sale, a căror stimulare
favorizează amplificarea manifestărilor sale creative.
Am urmărit evoluția celor două eșantioane și am întocmit analiza comparativă a
rezultatelor de la testele inițiale cu cele obținute la testele fina le și stabilirea eficienței noii
modalități de învățare.

Test de cunoștințe

Joc de rol : „De -a spectatorul” ( Anexa 1,fig.7 )
Sarcina didactică: să își adapteze comportamentul în funcție de condițiile desfășurării unui
spectacol.
Reguli de joc:
– în sala de spectacol intră doar copiii care au bilet și și -au lăsat
îmbrăcămintea în garderobă;
– în timpul spectacolului, copiii -spectatori nu au voie să vorbească, să
deran jeze spectacolul;
– copiii spectatori aplaudă dacă le -a plăcut o anumită secvență din spectacol.
Elemente de joc: surpriza, ghicirea, aplauzele, mișcarea etc.
Metode didactice: povestirea, conversația, problematizarea, explicația, demonstrația,
exercițiul.
Mijloace de învățământ: costumație adecvată rolurilor din povești, bilete de teatru

98 Jocul a debutat prin împărțirea rolurilor corespunzătoare din următoarele texte: „Puf
Alb și Puf Gri” de Luiza Vlădescu (pentru categoria morală adevăr -minciună), „Povestea
peștișorului auriu”, de Jacob și Wilhelm Grimm (pentru categoria morală lene -hărnic ie), „Albă
ca Zăpada”, de Frații Grimm (pentru categoria morală cinste -dușmănie), „Ursul păcăclit de
vulpe” de Ion Creangă (pentru catgori morală cinste -necinste).
Echipa de actori a avut un prezentator, care diri ja spectacolul. Educatoarea a condus
grupa spectatorilor în sală, la locurile destinate acestorași a respectat câteva acțiuni: controlul
biletelor, ocuparea disciplinată a locurilor, urmărirea spectacolului, aplauze (dacă le -a plăcut
spectacolul sau anumite secvențe); discuții pe marginea a ceea c e le-a plăcut mai mult și de
ce, etc.
În ziua următoare s -au schimbat rolurile: cei care au fost spectatori au devenit actori și
invers, astfel că fiecare copil a avut posibilitatea de a fi ăn pielea unui persona j, interpretându –
și rolul așa cum simte, in dicându -li-se a folosi și cuvinte sau expresii din textele amintite.
Acest joc ne -a oferit posibilitatea de a formula câteva concluzii referitoare la
reprezentările despre conduită pe care le au copiii, precum și la capacitatea de întipărire,
păstrare și r eproducere a unor cunoștințe asimilate prin intermediul textelor literare.

Concurs: „Cine știe, câștigă”
Obiective operaționale:
– să delimiteze categoriile morale: adevăr -minciună, ascultare -neascultare,
lene-hărnicie, cinste -dușmănie, cinste -necinste;
– să recunoască anumite persona je și poveștile din care fac parte acestea;
– să indice două -trei trăsături ale persona jelor identificate.
Strategii didactice:
– metode: conversația, explicația, problematizarea.
– mijloace de învățământ: planșe cu aspect din povești, fișe, buline
colorate.
Desfășurarea jocului:
Copiii au fost împărțiți în două echipe. În prima parte, fiecare copil trebuia să vină și să
aleagă de pe măsuță o planșă ilustrativă, să spună ce poveste ilustrează, ce știe despre
persona jul din poveste, dacă este de acord cu modul lui de comportare, cum ar proceda el dacă
ar fi în locul lui.

99 Copiii au primit fișe cu imaginile reprezentative pentru adevăr -minciună, ascultare –
neascultare, lene -hărnicie, cinste -dușmănie, cinste -necinste. Ei au avut sarcina de a l ipi o
bulină roșie pentru persona jele ce au dovedit trăsăturile pozitive și o bulină neagră pentru
persona jele care au dovedit trăsături negative.
Rezultatele obținute de cele două loturi în urma testului de cunoștințe au fost următoarele:

Eșantionul expe rimental:
Tabelul nr. 6 Rezultatele eșantionului experimental la testul final
Calificativ Număr de copii Procente
CA 12 60%
CD 8 40%
NS 0 0%

Diagrama nr. 10
Diagrama de structură la eșantionul experimental la testul final

60% 40% 0% 0% Test final
comportament atins
comportament în dezvoltare
necesită sprijin

100 Eșantionul de control:
Tabelul nr. 7 Rezultatele eșantionului de control la testul final

Calificativ Număr de copii Procente
CA 10 50%
CD 9 45%
NS 1 5%

Diagrama nr. 11
Diagrama de structură la eșantionul de control la testul final

Comparând rezultatele celor două eșantioane, am constatat că rezultatele eșantionului
experimental au fost mai bune, ceea ce dovedește că este mai bine pregătit comparativ cu
eșantionul de control, unde rezultatele nu au fost atât de bune, după cum este evidențiată
comparativ e voluția acestora prin intermediul diagramei de comparație:
50%
45% 5% 0% Test final
comportament atins
comportament în dezvoltare
necesită sprijin

101
Diagrama nr. 12
Diagrama de comparație a celor două eșantioane la testul final

V.8. Prelucrarea și interpretarea rezultatelor

Analiza datelor obținute ne permite următoarele constatări: ambele grupe au înregistrat
progrese evidente față de nivelul inițial, fapt ce a relevat eficiența stimulării creativității prin
măsuri instructiv -educative, a dezvoltării limbajului și a competențelor de comunicare care
trebuie abordate într -o viziune int erdisciplinară la grupa mijlocie.
Astfel, elaborarea concluziilor cercetării a avut la bază analiza, prelucrarea și
interpretarea datelor cercetării. Este momentul când se stabilesc concluziile finale, prin
raportarea la obiectivele cercetării și în mod ob ligatoriu la ipotezele acesteia.
Testarea inițială a avut un rol important în vederea cunoașterii celor două eșantioane,
putând constata că nivelul de pregătire al acestora era asemănător în faza de incipit.
Aplicarea testului de cunoștințe prin intermedi ul jocului de rol și a concursului,
propuse la sfârșitul parcurgerii unor conținuturi și a introducerii variabilei independente
grupului experimental a adus modificări în evoluția rezultatelor. Astfel, rezultatele
eșantionului experimental au fost foarte bune, în timp ce eșantionul de control și -a menținut
nivelul până în momentul intorducerii testelor formative, unde compararea rezultatelor după
experimentul formativ se constată o amplificare semnificativă la eșantionul experimental. 0 2 4 6 8 10 12 14
CA CD NS Esantion experimental
Esantion de control

102 Astfel, în urma aplic ării testului final s -a constatat că există diferențe între cele două
eșantioane : experimental și de control, dat fiind faptul că eșantionul experimental a obținut
rezultate mai bune.
Voi prezenta astfel, prin intermediul diagramelor, rezultatele eșantio nului de control
dar și cele ale eșantionului experimental în urma testelor aplicate în fiecare etapă supusă
experimentului :
Testul inițial

Diagrama 13.
Rezultatele obținute la eșantionul experimental la testarea inițială
Test formativ -ameliorativ nr. 1

Diagrama 14.
Rezultatele obținute la eșantionul experimental la testul formativ -ameliorativ nr.1 0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50
CA CD NS eșantion experimental
eșantion de control
0 10 20 30 40 50 60
CA CD NS eșantion experimental
eșantion de control

103 Test formativ -ameliorativ nr. 2

Diagrama 15.
Rezultatele obținute la eșantionul experimental la testul formativ -ameliorativ nr. 2

Testul final

Diagrama 16.
Rezultatele obținute la eșantionul experimental la testul final 0 10 20 30 40 50 60
CA CD NS eșantion experimental
eșantion de control
0 10 20 30 40 50 60 70
CA CD NS eșantion experimental
eșantion de control

104
Voi prezenta în cele ce urmează evoluția celor două eșantioane pe parcursul cercetării
mele:

Diagrama 17.
Diagrama de comparație privind rezultatele obținute la eșantion ul experimental la
testele aplicate

Diagrama 18.
Diagrama de comparație privind rezultatele obținute la eșantionul de control la testele
aplicate. 0 10 20 30 40 50 60 70
CA CD NS test inițial test 1
test 2 test final
0 10 20 30 40 50 60
CA CD NS test inițial test 1
test 2 test final

105 V.9. Concluziile cercetării

Demersul investigativ al cercetării a evidențiat necesitatea studiului educării limbajului
prin jocul de rol la vârsta preșcolară, grădinița fiind cea care creează cadrul psihopedagogic și
socialpropice pentru structurarea integrată a curriculum -lui. În grădiniță, metodologia
didactică, de tip euristic, îndeosebi metodele int eractive și cele active se pretează a fi folosite
la disciplinele care prin definiție promovează activitatea de cercetare și/ sau activitățile
practice: cunoașterea mediului, activitățile matematice, educarea limbajului, activitățile
practice, impunându -se necesitatea organizării de situații de învățare și activități didactice de
educarea limbajului cu valențe activizante la fiecare grupă, îndeosebi la grupa mijlocie, cea
supusă experimentului.
Astfel, datele obținute în urma aplicării testelor au fost sin tetizate în tabele pentru
calcularea procentajelor de exactitate la disciplina Educarea limbajului, pentru fiecare grupă
participantă la cercetare. Compararea procentajelor și evidențierea rezultatelor obținute în
cercetarea au o fost evidențiate prin diag ramele de comparație mai sus evidențiate. Analizând
cu atenție rezultatele obținute de preșcolarii din grupa experimentală și de preșcolarii din
grupa de control la testarea finală, s -a putut constata o diferență semnificativă între rezultatele
celor două grupe, în favoarea grupei experimentale introducându -se variabila independentă.
Analiza și interpretarea datelor indică o tendință pozitivă a rezultatelor copiilor în
vederea dezvoltarea personalității copilului de vârstă preșcolară prin intermediul joc ului de rol,
a textelor literare, a exercițiilor de limbă și a diverselor jocuri didactice sau de rol, care
dezvoltă capacitatea de exprimare orală, de înțelegere și utilizare corectă a diverselor structuri
verbale din punct de vedere gramatical.ceea ce mă determină a afirma că ipoteza cercetării a
fost confirmată iar cercetarea practic -aplicativă s -a desfășurat respectând metodologia
sistemului de învățământ pentru preșcolari și totodată programa școlară.

Originalitatea cercetării și punctele sale tari
Pe parcursul cercetării am utilizat atât metode clasice, cât ți interactive, dar și tehnici
adecvate de determinare obiectivă în vederea dezvoltării limba jului prin jocurile de rol,
asigurând totodată un mediu propice desfășurării activității didactice și stimulând pozitiv, activ
și interactiv, rolul copilului în procesul de învățare și realizarea cunoașterii prin acțiune.

106 Pe de altă parte, aplicațiile practice s -au realizat în studiul unei discipline de maximă
importanță pentru formarea și informarea preșc olarilor, acștia însușindu -și noțiuni de
vocabular, cuvinte și expresii noi, copilul dobândind instrumentele de bază ale muncii
intelectuale și asimilând cunoștințe fundamentale din diverse domenii, stimulând totodată
creativitatea, imaginația, dezvoltând exprimarea corectă și punând totodată accentul asupra
formării unor trăsături morale corecte și principii de viață bine stabilite.
În urma realizării cercetării s -au elaborat concluziile, respectiv s -a stabilit faptul că
ipoteza cercetării a fost confirmat ă:
 În învățământul preșcolar, învățarea activă și interactivă, bazată pe utilizarea
metodologiei didactice de tip euristic contribuie la activizarea și implicarea copilului
de vârstă preșcolară la formarea și dezvoltarea laturilor personalității proprii.

Limite ale cercetării/ Puncte slabe:

 Necesitatea unei activități laborioase din partea cadrului didactic în proiectarea,
organizarea și desfășurarea activităților didactice interactive, solicitând, de cele mai
multe ori, manifestarea la maximum a capacit ăților ei empatice și a tactului pedagogic;
 s-au utilizat câteva metode și m jiloace de învățământ în manieră combinată, ceea ce nu
permite stabilirea cu exactitate a efectelor individuale ale acestor metode;
 datele pot fi interpretate în manieră subiectivă;
Deschideri spre alte teme de cercetare
 Cercetări cu teme identice, axate pe alte eșantioane de conținut, care să identifice unele
aspecte didactice relevante în procesul de predare – învățare – evaluare;
 Cercetări care să stabilească metodele c u care se combină cel mai bine metodele
studiate de noi.

107 Caріtolul VI
Concluzii

Am ales lucrarea de grad didactic cu titlul ,,Dezvoltarea limba jului preșcolarului de
grupă mi jlocie prin jocurile de rol” M -am oprit asupra acestei teme, deoarece, preșcolaritatea
este perioada în care se formează primele abi lități de comunicare, fiind totodată perioada în
care jocul ca activitate capătă o însemnătate deosebită .
Dezvoltarea limba jului prin diferite forme de comunicare are o valoare educ ativă
deosebită, bazăndu -se pe faptul că dezvoltarea personalității copilului se realizează cel mai
complect prin intermediul comunicării, copiii dobăndind capacitatea de exprimare corectă își
adăncesc trăirile emoționale, își dezvoltă simțul estetic, se ,,mișcă” cu mai multă siguranță, se
adaptează cu o mai mare ușurință în mediul încon jurător.
În activitățile de dezvoltarea limba jului prin acentuarea elementelor de joc, a metodelor
interactive preșcolarii își îmbogățesc vocabularul, își dezvoltă vorbir ea, gândirea, imaginația,
interacționeză cu ceilalți copii învățând să -și exprime părerile, opiniile și sentimentele.
Limba jul progresează și se dezvotă în permanență la copii, iar nouă, educatoarelor, nu ne
revine decăt sarcina de a organiza și programa e xperiențele de limba j ale fiecărui copil în
funcție de ritmul propriu de dezvoltare.
Îmbogățirea, fixarea și activizarea, vocabularului este făcută concomitent cu însușirea
noilor cunoștințe și cu fixarea lor la nivelul fiecărei grupe, punăndu -se accent pe folosirea
unui material cât mai adecvat și accesibil preșcolarilor.
La vărsta de 4 -5 ani când are loc lărgirea raportului dintre copil și realitatea încon jurătoare,
iar cel mai eficent mod prin care preșcolarii iau contact cu lumea, evenimentele din jur
învățând din ele, fără îndoială e jocul. Întrebuințarea și dezvoltarea limba jului fac parte
indivizibilă din acest proces. jucăndu -se copilul își exersează înțelegerea prin comunicare, își
extinde capacitatea de discriminare, de judecată, crează și formulează verbal atât imaginarul
cât și realul.

108 Chiar dacă e specific copilăriei și copilului, jocul nu își poate dobândi valențele dacă este
lipsit de modelul adultului. Adultul este parte din jocul de rol al copilului fie ca persona j
imitat, fie ca par ticipant activ, valorificând întreaga bogăție de informație, precum și însușirile
esențiale formative ale jocului prin acțiunea sa directă de sugerare, sfătuire, activizare a
gândirii, dând , de asemenea model de limba j potrivit situației de joc evocat.
Am constatat că dacă la grupa mică, cunoștințele copiilor sunt foarte reduse, iar
vocabularul sărăcăcios având informații scăzute și experiență de viața limitată, la grupa
mijlocie pe măsura participării la activițăți ei își îmbogățesc volumul de cunștinț e se observă
o modificare a jocului de rol, a conținutului, a vorbirii, a găndirii și a competențelor de
comunicare. Maxima receptivitate a preșcolarului de grupă mi jlocie, față de lume, îi dezvoltă
atât percepția, care devine un proces orientat având sar cini și modalități proprii de realizare,
amplifică puterile imaginative și creatoare dezvoltându -i-se limba jul.
Prin diverse mi jloace cadrul didactic va proiecta și susține activități bogate ți savurose și
pe cât posibil să integreze elemente din mai multe domenii, amplaând jocul în funcție de
obiectivele sale. Prin jocurile de rol se urmărește, atât familiarizarea copiilor cu situ ații și
acțiuni, se formează priceperi și deprinderi dar se și dezvoltă limba jul și capacitatea de
comunicare.
Eficența jocului de rol mai ales în cadrul jocului didactic, în vederea dezvoltării limba jului
și a comunicării orale se poate utiliza după cum s -a putut observa de -a lungul lucrării atât prin
folosirea metodelor tradiționale alternate cu cele interactive de grup, prin care activitatea se
transforă într -un veritabil exercițiu operațional, prin utilizarea diverselor forme de lucru, ceea
ce sporește interesul copilului pentru cunoaștere, alternând munca independentă cu
comunicarea verbală și nonverbală.
În vedera dezvoltării limba jului mi -am propus (și am realizat) scopul de a stimula limba jul
în toate felurile de joc. Amena jarea spațiului educaționa l are un rol important precum și
punerea la dispoziție a materialului cât mai diversificat, legat de tot ceea ce implică sectorul
joc de rol , cu măști, costume, truse, accesorii și jocuri de construcții cu piese mari și mici,
echipament pentru apă și nis ip precum și pentru jocuri în aer liber, materiale naturale pentru
activități creative, imagini cu persona je având diferite profesii sau din povești.

109 În acest stadiu, scopul urmărit în dezvoltarea limba jului este de ai a juta pe preșcolari să
capete încredere în ei pentru a vorbi liber într -o situație de grup, învățându -i totodată să asculte
atunci când vorbesc alți membrii ai grupului, pregătindu -i pentru conversații reale, pentru
exersarea copacității de așteptare în schimbul de replici.
În procesul educației și instruirii cu ajutorul activități lor de educarea limbajului în
instituțiile preșcolare a vând un rol major în dezvoltarea personalității copilului de vârstă
preșcolară prin intermediul unor textelor literare, a exerciții de limbă și a diverse lor jocuri
didactice sau de rol, care au ca scop dezvoltă capacitatea de exprimare orală, de înțelegere și
utilizare corectă a limba jului sub toate cele trei aspecte fonetic, lexical și gramatical . Astfel,
jocul de rol urmărește fixarea comportamentului preșcolarilor pe baza unei acțiuni simulate,
prin implicarea acestora în activități sociale de grup, cu roluri și interacțiuni delimitate,
încura jând totodată imaginația copilului, să particip e atât în calitate de vorbitor, cât și în
calitate de auditor, îmb ogățindu -i vocabularul activ și pasiv pe baza experienței, făcându -l să
utiliz eze un limbaj oral corect din punct de vedere gramatical.
Pe viitor intenționez să valorific și să comunic din experiența acumulată în urma
realizării acestei lucrări tuturor educatoarelor interesate, prezentând părți din cuprisul ei în
cadrul unor activități sau întâlniri metodice, cercuri pedagogice sau în reviste de specialitate.

110 BIBLIOGRAFIE

1. Albulescu , I., ( 2012) ,,Alternative educaționale ”, Editura Dacia, Clu j-Napoca;
2. Avram I., Chis, V., Some șan, E., Orosan D., (201 2) ,,Instruire și educațieîn școala
contemporană” , Editura Maris,Tg -Mureș;
3. Bârsan ,Nicoleta, (1995) Jocuri didactice specifice dezvoltării limba jului și comunicării
orale a preșcolarilor. Editura Didactică și Pedagogică, București;
4. Bache H., Mateia ș A., Popescu E., Șerban F. (1994 ) – "Pedagogie pre școlar ă.Manual
pentru școlile normale" , EDP, Bucuresti ,
5. Bocoș, M., Chiș, V., (2012), ,, Abordarea integrată a conținuturilor curriculare” , Casa
Cărții de Știință, Clu j-Napoca;
6. Bocoș, M., (2007), ,,Teoria și practica cercetării pedagogice” Casa Cărții de stiință,
Cluj -Napoca;
7. Breben, S., Gongea, E., Ruiu, G., Fulga, M., (2007), Metode interactive de grup , Ghid
metodic , Editura Arves, Craiova ;
8. Chateau Jean, (1967), ,,Copilul și jocul” E.D.P., București;
9. Chiș, Olga, Jucan, Dana., (2013), Ghid de practică pedagog ică în învățământul primar
și preșcolar , Editura Eikon, Clu j-Napoca;
10. Chiș, V., (2001), ,,Activitatea profesorului între curriculum și evaluare ”, Editura Presa
Universitară Clujeană, Cluj -Napoca.
11. Chiș, V., (2002), ,,Provocările pedagogiei contemporane ”, Editura Presa Universitară
Clujeană, ClujNapoca ;
12. Cucoș, C., (1996), ,,Pedagogie ”, Editura Polirom, Iași ;
13. Dulama, Maria Eliza, (2006), Metodologie didactică , Editura ”Atlas -Clusium”, Cluj –
Napoca ;
14. Dumitrana Magdalena, (1999), ,,Educarea limba jului în învățământul preșcolar” vol.I –
II ,Editura Print Multicolor, Iași;

111 15. Gh. Dumitru, G. Cămărașu, A. Păunescu, Al. Mitrache, V. Georegscu, D. Țelea, C.
Radu, Ana Dănilă, A. Ciobanu, G. Vasiliu, (2001) ,, Metodica activităților de educare a
limba jului, Editura Didactica Nova, Craiova;
16. R. Dettrens, (1970), ,, A educa și a instrui” , E.D.P., București;
17. Fluieraș, V., (2005), ,,Teoria și practica învățării prin cooperare ”, Editura Casa Cărții
de Știință, Cluj -Napoca;
18. Glava, A.; Glava, C., (2002), ,,Introducere în pedagogia preșcolară ”, Editura Dacia,
Cluj-Napoca ;
19. Golu P., Mielu Zlate, Verza E. (1994) ,, Pshiologia copilului” Editura Didactică și
Pedagogică București;
20. Hobjilă, A., (2008) ,, Elemente de didactică a activităților de educare a limba jului”,
Editura Institutul European,Iași;
21.Ionescu M ., Chiș V. (coord.), (2001), Pedagogie. ,,Suporturi pentru pregătirea
profesorilor ”, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj -Napoca.
22. Ionescu, M., I Radu, I.,(2001), ;; Didactica Modernă”, Editura Dacia, Cluj- Napoca ;
23. Norel Mariana, ,, Metodica predării limbii și literaturii române în învățăm ântul
primar, Brașov”,(2010);
24. Mure șan Emilia, (2004) ,,Tratarea diferențiată în orele de teatru de păpuși ”publicată
în simpozionul Preuniversitaria editura Casa Corpului Didactic, Clu j-Napoca;
25. Sorin Cristea, (1998), ,,Dicționar de pedagogie”, EDP, București
26. Ursula Șchiopu, Emil Verza, (1997) ,,Psihologia Vârstelor”, Editura Didactică și
Pedagogică, București;
27. Piaget Jean, (1966), ,,Pshiologia copilului”, Paris, Presses Universitaires de France
28. Verza Emil,Florin Verza , (2000) ,,Pshiologia vârstelor”, Editura Pro Humanitate ,
București;
*** Institul de Cercetări Pedagogice și Psihologice, Dicționar de pedagogie , EDP,
București ;

112 *** Aplica țiiale noului Curriculum pentru învățământul preșcolar, Ghid pentru cadrele
didactice , (2009), Editura Didactică Publishing House, București ;
*** ,, Revista Învățământului Preșcola r”, ( 2008); ( 2012); (2013);(2015);
*** ,, Curriculum pentru învățământul preșcolar ”(2009), Didactica Publishing House,
București;
*** ,, Ghid de bune practici, pentru educația timpurie a copiilor între 3 – 6/7 ani ”,
Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului ;
*** www.scritub.com/grdinita/JOCUL -DIDACTIC -IN-PROCESUL -INS5174.p

ANEXE

Anexa 1

Fig 1. ( Dramatizare: Ridichia uriasă)

Fig 2 ( Căsuța din oală)

Fig. 3 a (teatru : Povestea ursului cafeniu) 3 b

.

Fig. 4 a ( Joc de rol: ,,De -a doctorul”; ,,De -a stomatologul”)
4 b

Fig.5 a ( Joc de rol: ,,La doctor”) 5 b

Fig. 6 ( Joc de rol: ,,Micii brutari”)

fig. 7a ,,La carnaval” 7b

Fig. 7 c ,,De -a zânele” 7 d,,De vorbă cu Zâna Primăverii” 7 e ,, Scufița Roșie”

7f ,,La spectacol” ,, De -a serbarea”

Anexa 2

PROIECT DE ACTIVITATE

Grădinița ,,Codrișor” Tîrgu – Mureș
Educatoare : Vidrăsan Adriana Liliana

Grupa : mijlocie
Data : 09.0 5.2016
Tema anual ă de studiu : „Cine și cum planifică / organizează o activitate?”
Tema săptămânală : „În lumea poveștilor”
Tema integratoare : „Fata babei și fata moșului”
Tipul activității : de fixare și consolidare de cunoștințe și deprinderi
Tipologia activităților educaționale : activitate didactică integrată cu durata de o zi
Modelul de integrare : polarizat

Inventar de activități:
Activități de dezvoltare personală (ADP )
 Întâlnirea de dimineață : „Bună dimineața persona je din povești”
 Rutine : „Îmi aștept rândul ”- deprinderea de a anunța prin ridicarea mâinii când
solicită un anumit lucru;
 Tranziții : „În lumea basmelor” – cântec

Activități pe domenii experiențiale (ADE)
Activitate integrată: DLC + DOS „Fata babei și fata moșului” (povestea educatoarei
+ activitate practică)

Activități liber alese (ALA1)
 Bibliotecă : „Decorăm costumul popular ” – trasare semne grafice
 Artă: „Fata babei și fata moșului ” – pictură
 joc de rol : “Persona je din poveste”

Activități liber alese(ALA 2)
 joc de mișcare cu text și cânt : „ Bat din palme”

Scopul activității : Fixarea și consolidarea deprinderilor practice și a cunoștințelor referitoare
la persona jele și poveștile învățate prin interacțiunea copiilor unii cu ceilalți în
rezolvarea situațiilor problematice.

Obiective operaționale :
 Să asculte cu atenție povestea educatoarei, sesizând inflexiunile vocii, dar și
succesiunea momentelor acțiunii
 Să folosească corect tehnicile de lipire, asamblare, realizând elementele din povestea
„Fata babei și fata moșului”;
 Să realizeze lucrări practice inspirate din povești, valorificând deprinderile de lucru
însușite;
 Să traseze corect semnele grafice, respectând mărimea, spațierea, direcția și poziția
corectă în timpul scrisului.

Strategie didactică:
Sistemul metodologic : povestea, conversația, observația, explicația, demonstrația, lucrul în
grup.
Sistemul resurselor curriculare :
 ADP : calendarul naturii, cufere.
 ADE : imagini din povestea “Fata babei și fata moșului”, lumânare, pet -uri de 5
litri, lut, cutii de carton, hârtie colorată, lipici
 ALA : creioane grafice, costum popular din carton, siluete pe linguri de lemn,
hârtie, tempera, pensule, măști ,costume, lipici.
Forma de organizare a activit ății: frontal, pe grupe, individual
Strategii, metode și instrumente de evaluare :
 evaluativ -stimulative: aprecierea, încura jarea verbală
 frontală, realizată pe parcursul activității.
 finală, prin analiza produselor activității și a deprinderilor formate
Resurse temporale : o zi
Resurse bibliografice:
Mușata Bocoș, Vasile Chiș, (2012), Abordarea integrată a conținuturilor curriculare ,
Casa cărții de Știință, Clu j-Napoca
Breben, S., Gongea, E., Ruiu, G., Fulga, M., (2007), Metode interactive de grup , Ghid
metodic , Editura Arves, Craiova
Chiș, O., Jucan, D., (2013), Ghid de practică pedagogică în învățământul primar și
preșcolar , Editura Eikon, Clu j-Napoca
*** Aplica țiiale noului Curriculum pentru învățământul preșcolar, Ghid pentru cadrele
didactice , (2009), Editura Didactică Publishing House, București

Scenariul zilei

Copiii intră în sala de grupă intonând cântecul „În lumea basmelor” , urmând să se așeze
în semicerc. Educatoarea salută copiii: ,, Bună dimineața personaje din povești ”, apoi copiii se
salută între ei.Educatoarea întreabă cum se simt astăzi personajele poveștilor, iar ca să fim
mai vioi, mai plini de e nergie ne vom juca puțin și vom interpreta un cântecel cu mișcări
sugerate de text ( „Mâinile sus, …” ). Urmează completarea calendarului naturii .
Împărtășirea cu ceilalți – Ce frumosne -am jucat și ce bine ne simțim în lumea minunată a
poveștilor! Educato area le împărtășește copiilor povestea ei preferată și va da din mână în
mână un personaj dintr -o poveste, iar copiii vor spune pe rând care este povestea lor preferată.
Va chema apoi un copil, care va descoperi două cufere, iar copiii vor fi întrebați în ce poveste
întâlnim noi cufere, urmând ca într -unul din ele să găsească înăuntru imaginile din povestea
“Fata babei și fata moșului”.
În urma descoperirii acestei surprize, educatoarea îi va anunța pe copii ceea ce vor face
astăzi și anume, vor ascul ta povestea Fata babei și fata moșului (DLC) , urmând să realizeze
niște lucrări practice care semnifică elemente din poveste (DOS) . Copiii vor asculta povestea
la lumina lumânării și vor purta o mică discuție pe baza acesteia, apoi se vor îndrepta spre
măsu țe unde, împărțiți în două echipe vor realiza cuptorul de lut si cuferele din poveste.
Cuptorul de lut va fi realizat din bidoane de 5 l și lut, iar cuferele din cutii de carton, hârtie si
lipici. Educatoarea le va explica și vor face împreună exerciții de încălzire a mâinilor. La final
grupele își vor prezenta rezultatele muncii și le vor așeza în fața grupei.
Prin tranziția ,, Rândul iute să -l formăm / Și spre baie să plecăm ” copiii vor merge la baie
să-și curețe mânuțele și să bea puțin din ,,apa vi eții” pentru a -și recăpăta forțele .

Copiii intră în sala de grupă intonând „În lumea basmelor” și observă că le -au dispărut
lucrurile, au fost încuiate într -un cufăr. Vor primi cheia dacă vor realiza niște sarcini –
educatoarea va citi instrucțiunile lăsate și se va începe rezolvarea sarcinilor – cele trei
încercări prin care vor trece pentru recu perarea cheiței (centrele). La centrul Bibliotecă vor
trasa semne grafice pe costumele populare. La centrul Artă le vor picta pe fata babei și fata
moșului, iar la centrul Joc de rol vor interpreta rolul persona jele din poveste.
Și cum după fa ptă vine și răsplată, copiii vor fi invitați la nunta fetei moșului unde se vor
juca pe melodia ,,Bat din palme” și vor dansa o horă . (ALA2) La finalul zilei se vor face
aprecieri verbale și se vor da recompense.

DESCRIEREA DIDACTICĂ A SCENARIULUI ACTIVITĂȚII INTEGRATE:

Secvențele
activității
didactice integrate
Conținutul științific
Strategii
didactice
Observații
Moment
organizatoric

Captarea atenției

Anunțarea temei
și a obiectivelor

Desfășurarea
activității

Educatoarea crează condițiile psihopedagogice optime necesare
desfășurării activității.
Se desfășoară momentele specifice întâlnirii de dimineață : copiii
intră în sala de grupă intonând cântecul „În lumea basmelor” urmând
salutul. Educatoarea salută copiii: ,, Bună dimineața personaje din
povești ”, apoi copiii se vor saluta unul pe celălalt, prinzându -se de
mănuțe.
Educatoarea întreabă cum se simt astăzi personajele poveștilor, iar ca
să fim mai vioi, mai plini de energie ne vom juca puțin și vom
interpreta un cântecel cu mișcări sugerate de text („Mâinile sus, …”.)
Se va completa calendarul naturii .
Împărtășirea cu ceilalți: Ce frumosne -am jucat și ce bine ne simțim
în lumea minunată a poveștilor! Educatoarea le împărtășește copiilor
povestea ei preferată, urmând ca fiecare copil să spună care este
povestea lui preferată.

Se va realiza prin descoperirea celor do uă cufere de către un copil, iar
copiii vor fi întrebați în ce poveste întâlnim cufere.

Într-unul din cufere se vor găsi imaginile din povestea Fata babei și
fata moșului, iar educatoarea anunță copiii că astăzi le va spune
această poveste, urmând să real izeze niște lucrări practice cu elemente
din poveste.

La lumina lumânării, copiii vor asculta cu atenție povestea educatoarei
pe baza imaginilor, la finalul căreia vor purta o mică discuție
referitoare la acțiunea și personajele poveștii (DLC). Voi adresa
întrebări ajutătoare : Cum se numește povestea? Care sunt personajele

Conversația

Conversația
Descoperirea

Observația

Povestea
Conversația

Obținerea
performanței

Asigurarea
retenției și a
transferului

Încheierea
activității din poveste? Ce a făcut moșul? Dar baba? Cu cine s -au întâlnit pe
drum cele două fete? Care este răsplata comportamentului lor? Ce am
învățat din această poveste? Se vor îndrepta apoi sp re măsuțe, unde vor
fi împărțiți în două echipe și vor realiza cuptoare din lut și cufere
(DOS).

Pentru a primi cheia cufărului, copiii vor avea de rezolvat niște sarcini.
(centrele)
La centrul Bibliotecă copiii vor trase semne grafice pe costumele
populare. La centrul Artă le vor picta pe cele două fete din poveste, iar
la centrul Joc de rol vor interpreta rolul persona je din poveste. Se vor
costuma corespunzător..

Copiii vor forma cercul, vor interpreta cântecelul ,,Bat din palme” și
vor executa mișcările sugerate de text, vor dansa o horă. Vom face
Turul Galeriei, unde vom discuta și aprecia lucrările realizate astăzi.

Copiii vor fi apreciați verbal pentru activi tățile întreprinse și vor fi
încurajați pentru a mai exercita astfel de activități și în viitor. La
final, copiii și educatoarea vor face o promisiune cu privire la
adoptarea unor comportamente sociale adecvate și vor primi
recompense. Explicația
Demonstrația
Lucrul în
grup

Explicația
Demonstrația

Exercițiul

Anex ă proiect

Povestea Fata babei și fata moșului

Erau odată un moșneag și -o babă; și moșneagul avea o fată, și baba iar o fată. Fata babei era
slută, leneșă, țâfnoasă și rea la inimă; dar, pentru că era fata mamei, se alinta cum s -alintă
cioara -n laț, lăsând tot greul pe fata moșneagului. Fata moșneagului însă era frumoasă,
harnică, ascultătoare și bună la inimă. Dumnezeu o împodobise cu toate darurile cele bune și
frumoase. Dar această fată bună era horopsită și de sora cea de scoarță, și de mama cea
vitregă; noroc de la Dumnezeu că era o fată robace și răbdătoare; căci altfel ar fi fost vai ș –
amar de pielea ei.
Fata moșneagului la deal, fata moșneagului la vale; ea după găte je prin pădure, ea cu tăbuiețul
în spate la moară, ea, în sfârșit, în toate părțile după treabă. Cât era ziulica de mare, nu -și mai
strângea pi cioarele; dintr -o parte venea și -n alta se ducea. Ș -apoi baba și cu odorul de fiică -sa
tot cârtitoare și nemulțumitoare erau. Pentru babă, fata moșneagului era piatră de moară în
casă; iar fata ei – busuioc de pus la icoane.
Când se duceau amândouă fetele în sat la șezătoare seara, fata moșneagului nu se încurca, ci
torcea câte -un ciur plin de fuse; iar fata babei îndruga și ea cu mare ce câte -un fus; ș -apoi,
când veneau amândouă fetele acasă noaptea târziu, fata babei sărea i ute peste pârlaz și zicea
fetei moșneagului să -i dea ciurul cu fusele, ca să -l ție până va sări și ea. Atunci fata babei,
vicleană cum era, lua ciurul și fuga în casă la babă și la moșneag, spunând că ea a tors acele
fuse. În zadar fata moșneagului spunea în urmă că acela este lucrul mâinilor sale; căci îndată o
apucau de obraz baba și cu fiică -sa și trebuia numaidecât să rămâie pe -a lor. Când veneau
duminica și sărbătorile, fata babei era împopoțată și netezită pe cap, de parc -o linseseră vițeii.
Nu era joc, nu era clacă în sat la care să nu se ducă fata babei, iar fata moșneagului era oprită
cu asprime de la toate aceste. Ș -apoi, când venea moșneagul de pe unde era dus, gura babei
umbla cum umblă melița; că fata lui nu ascultă, că -i ușernică, că -i leneșă, că-i soi rău… că -i
laie, că -i bălaie; și că s -o alunge de la casă; s -o trimită la slu jbă unde știe, că nu -i de chip s -o
mai ție; pentru că poate să înnărăvească și pe fata ei.
Moșneagul, fiind un gură -cască, sau cum îți vrea să -i ziceți, se uita în coarn ele ei, și ce -i
spunea ea sfânt era. Din inimă, bietul moșneag poate c -ar fi mai zis câte ceva; dar acum
apucase a cânta găina la casa lui, și cucoșul nu mai avea nici o trecere; ș -apoi, ia să -l fi pus
păcatul să se întreacă cu dedeochiul; căci baba și cu fiică-sa îl umplea de bogdaproste.
Într-una din zile, moșneagul, fiind foarte amărât de câte -i spunea baba, chemă fata și -i zise:
– Draga tatei, iaca ce -mi tot spune mă -ta de tine: că n -o asculți, că ești rea de gură și înnărăvită
și că nu este de chip să mai stai la casa mea; de -aceea du -te și tu încotro te -a îndrepta
Dumnezeu, ca să nu se mai facă atâta gâlceavă la casa asta, din pricina ta. Dar te sfătuiesc, ca
un tată ce -ți sunt, că, orișiunde te -i duce, să fii supusă, bla jină și harnică; căci la casa m ea tot
ai dus -o cum ai dus -o: c-a mai fost și mila părintească la mi jloc!… dar prin străini, Dumnezeu
știe peste ce soi de sămânță de oameni îi da; și nu ți -or putea răbda câte ți -am răbdat noi.
Atunci biata fată, văzând că baba și cu fiică -sa voiesc cu orice chip s -o alunge, sărută mâna
tată-său și, cu lacrimi în ochi, pornește în toată lumea, depărtându -se de casa părintească fără
nici o năde jde de întoarcere!
Și merse ea cât merse pe -un drum, până ce, din întâmplare, îi ieși înainte o cățelușă, bolnavă
ca vai de capul ei și slabă de -i numărai coastele; și cum văzu pe fată, îi zise:
– Fată frumoasă și harnică, fie -ți milă de mine și mă gri jește, că ți -oi prinde și eu bine vrodată!
Atunci fetei i se făcu milă și, luând cățelușa, o spălă și -o griji foarte bine. Apoi o lăsă acolo și –
și căută de drum, mulțumită fiind în suflet că a putut săvârși o faptă bună.

Nu merse ea tocmai mult, și numai iaca ce vede un păr frumos și înflorit, dar plin de omizi în
toate părțile. Părul, cum vede pe fată, zice:
– Fată frum oasă și harnică, gri jește-mă și curăță -mă de omizi, că ți -oi prinde și eu bine
vrodată!
Fata, harnică cum era, curăță părul de uscături și de omizi cu mare îngri jire și apoi se tot duce
înainte să -și caute stăpân. Și, mergând ea mai departe, numai iaca ce vede o fântână mâlită și
părăsită. Fântâna atunci zice:
– Fată frumoasă și harnică, îngri jește-mă, că ți -oi prinde și eu bine vrodată!
Fata rânește fântâna și -o gri jește foarte bine; apoi o lasă și -și caută de drum. Și, tot mergând
mai departe, numai iaca ce dă de -un cuptor nelipit și mai -mai să se risipească. Cuptorul, cum
vede pe fată, zice:
– Fată frumoasă și harnică, lipește -mă și gri jește-mă, că poate ți -oi prinde și eu bine vrodată!
Fata, care știa că de făcut treabă nu mai cade coada nimănui, își suf lecă mânecile, călcă lut și
lipi cuptorul, îl humui și -l griji, de-ți era mai mare dragul să -l privești! Apoi își spălă frumușel
mâinile de lut și porni iarăși la drum.
Și mergând ea acum și zi și noapte, nu știu ce făcu, că se rătăci; cu toate aceste, nu -și pierdu
năde jdea în Dumnezeu, ci merse tot înainte până ce, într -una din zile, dis -dimineață, trecând
printr -un codru întunecos, dă de -o poiană foarte frumoasă, și în poiană vede o căsuță umbrită
de niște lozii pletoase; și când s -apropie de acea casă, n umai iaca o babă întâmpină pe fată cu
blândețe și -i zice:
– Da' ce cauți prin aceste locuri, copilă, și cine ești? – Cine să fiu, mătușă? Ia, o fată săracă,
fără mamă și fără tată, pot zice; numai Cel -de-sus știe câte -am tras de când mama care m -a
făcut a pus mâinile pe piept! Stăpân caut și, necunoscând pe nime și umblând din loc în loc,
m-am rătăcit. Dumnezeu însă m -a povățuit de -am nimerit la casa d -tale și te rog să -mi dai
sălășluire.
– Sărmană fată! zise bătrâna. Cu adevărat numai Dumnezeu te -a îndrept at la mine și te -a scăpat
de prime jdii. Eu sunt Sfânta Duminică. Slu jește la mine astăzi și fii încredințată că mâine n -ai
să ieși cu mâinile goale de la casa mea.
– Bine, măicuță, dar nu știu ce trebi am să fac. – Ia, să -mi lai copilașii, care dorm acum, și să-i
hrănești; apoi să -mi faci bucate; și, când m -oi întoarce eu de la biserică, să le găsesc nici reci,
nici fierbinți, ci cum îs mai bune de mâncat.
Și, cum zice, bătrâna pornește la biserică, iară fata suflecă mânecile și s -apucă de treabă. Întâi
și-ntâi face lăutoare, apoi iese afară și începe a striga:
– Copii, copii, copii! Veniți la mama să vă lăie! Și când se uită fata, ce să vadă? Ograda se
umpluse și pădurea fo jgăia de -o mulțime de balauri și de tot soiul de jivine mici și mari! Însă,
tare în credință și cu năde jdea la Dumnezeu, fata nu se sperie; ci le ia pe câte una și le lă și le
îngri jește cât nu se poate mai bine. Apoi s -apucă de făcut bucate, și când a venit Sfânta
Duminică de la biserică și a văzut copiii lăuți frumos și toate trebile bi ne făcute, s -a umplut de
bucurie; și după ce -a șezut la masă, a zis fetei să se suie în pod și să -și aleagă de -acolo o ladă,
care-a vrea ea, și să și -o ia ca simbrie; dar să n -o deschidă pân -acasă, la tată -său. Fata se suie
în pod și vede acolo o mulțime d e lăzi: unele mai vechi și mai urâte, altele mai noi și mai
frumoase. Ea, însă, nefiind lacomă, ș -alege pe cea mai veche și mai urâtă dintre toate. Și când
se dă cu dânsa jos, Sfânta Duminică cam încrețește din sprâncene, dar n -are încotro. Ci
binecuvântea ză pe fată, care își ia lada în spate și se întoarnă spre casa părintească cu bucurie,
tot pe drumul pe unde venise.
Când, pe drum, iaca cuptorul gri jit de dânsa era plin de plăcinte crescute și rumenite… Și
mănâncă fata la plăcinte, și mănâncă, hăt bine ; apoi își mai ia câteva la drum și pornește.

Când, mai încolo, numai iaca fântâna gri jită de dânsa era plină până -n gură cu apă limpede
cum îi lacrima, dulce și rece cum îi gheața. Și pe colacul fântânii erau două pahare de argint,
cu care a băut la apă p ână s -a răcorit. Apoi a luat paharele cu sine și a pornit înainte.
Și mergând mai departe, iaca părul gri jit de dânsa era încărcat de pere, galbene ca ceara, de
coapte ce erau, și dulci ca mierea. Părul, văzând pe fată, și -a plecat crengile -n jos; și ea a
mâncat la pere și și -a luat la drum câte i -au trebuit.
De-acolo mergând mai departe, iaca se întâlnește și cu cățelușa, care acum era voinică și
frumoasă, iară la gât purta o salbă de galbeni pe care a dat -o fetei, ca mulțumită pentru că a
căutat -o la boal ă. Și de aici, fata, tot mergând înainte, a a juns acasă la tată -său. Moșneagul,
când a văzut -o, i s -au umplut ochii de lacrimi și inima de bucurie. Fata atunci scoate salba și
paharele cele de argint și le dă tătâne -său; apoi deschizând lada împreună, nenu mărate
herghelii de cai, cirezi de vite și turme de oi ies din ea, încât moșneagul pe loc a întinerit,
văzând atâtea bogății! Iară baba a rămas opărită și nu știa ce să facă de ciudă. Fata babei atunci
și-a luat inima -n dinți și a zis:
– Las', mamă, că nu -i prădată lumea de bogății; mă duc să -ți aduc eu și mai multe.
Și cum zice, pornește cu ciudă, trăsnind și plesnind. Merge și ea cât merge, tot pe acest drum,
pe unde fusese fata moșneagului; se întâlnește și ea cu cățelușa cea slabă și bolnavă; dă și ea
de părul cel ticsit de omide, de fântâna cea mâlită și seacă și părăsită, de cuptorul cel nelipit și
aproape să se risipească; dar când o roagă și cățelușa, și părul, și fântâna, și cuptorul ca să
îngri jească de dânsele, ea le răspundea cu ciudă și în bătai e de joc:
– Da' cum nu!? că nu mi -oi feșteli eu mânuțele tătucuței și a mămucuței! Multe slugi ați avut
ca mine?
Atunci, cu toatele, știind că mai ușor ar putea căpăta cineva lapte de la o vacă stearpă decât să
te îndatorească o fată alintată și leneșă, au lăsat-o să-și urmeze drumul în pace și n -au mai
cerut de la dânsa nici un a jutor. Și mergând ea tot înainte, a a juns apoi și ea la Sfânta
Duminică; dar și aici s -a purtat tot hursuz, cu obrăznicie și prostește. În loc să facă bucatele
bune și potrivite și să lăie copiii Sfintei Duminici cum i -a lăut fata moșneagului de bine, ea i -a
opărit pe toți, de țipau și fugeau nebuni de usturime și de durere. Apoi bucatele le -a făcut
afumate, arse și sleite, de nu mai era chip să le poată lua cineva în gură… și cân d a venit Sfânta
Duminică de la biserică, și -a pus mâinile -n cap de ceea ce -a găsit acasă. Dar Sfânta Duminică,
blândă și îngăduitoare, n -a vrut să -și puie mintea c -o sturlubatică și c -o leneșă de fată ca
aceasta; ci i -a spus să se suie în pod, să -și aleag ă de-acolo o ladă, care i -a plăcea, și să se ducă
în plata lui Dumnezeu. Fata atunci s -a suit și și -a ales lada cea mai nouă și mai frumoasă; căci
îi plăcea să ia cât de mult și ce -i mai bun și mai frumos, dar să facă slu jbă bună nu -i plăcea.
Apoi, cum se dă jos din pod cu lada, nu se mai duce să -și ia ziua bună și binecuvântare de la
Sfânta Duminică, ci pornește ca de la o casă pustie și se tot duce înainte; și mergea de -i
pârâiau călcâiele, de frică să nu se răzgândească Sfânta Duminică să pornească după dânsa, s -o
ajungă și să -i ieie lada.
Și când a junge la cuptor, frumoase plăcinte erau într -însul! Dar când s -apropie să ia dintr –
însele și să -și prindă pofta, focul o arde și nu poate lua. La fântână, ași jderea: păhăruțele de
argint, nu -i vorbă, erau, și f ântâna plină cu apă până -n gură; dar când a vrut fata să puie mâna
pe pahar și să ia apă, paharele pe loc s -au cufundat, apa din fântână într -o clipă a secat, și fata
de sete s -a uscat!… Când prin dreptul părului, nu -i vorbă, că parcă era bătut cu lopata de pere
multe ce avea, dar credeți c -a avut fata parte să guste vro una? Nu, căci părul s -a făcut de -o
mie de ori mai înalt de cum era, de -i ajunsese crengile în nouri! Și -atunci… scobește -te, fata
babei, în dinți! Mergând mai înainte, cu cățelușa încă s-a întâlnit; salbă de galbeni avea și
acum la gât; dar când a vrut fata să i -o ia, cățelușa a mușcat -o de i -a rupt degetele și n -a lăsat -o
să puie mâna pe dânsa. Își mușca fata acum degețelele mămucuței și ale tătucuței de ciudă și
de rușine, dar n -avea c e face. În sfârșit, cu mare ce a a juns și ea acasă, la mă -sa, dar și aici nu

le-a ticnit bogăția. Căci, deschizând lada, o mulțime de balauri au ieșit dintr -însa și pe loc au
mâncat pe babă, cu fată cu tot, de parcă n -au mai fost pe lumea asta, și apoi s -au făcut balaurii
nevăzuți cu ladă cu tot.
Iar moșneagul a rămas liniștit din partea babei și avea nenumărate bogății: el a măritat pe fiică –
sa după un om bun și harnic. Cucoșii cântau acum pe stâlpii porților, în prag și în toate părțile;
iar găinile nu ma i cântau cucoșește la casa moșneagului, să mai facă a rău; c -apoi atunci nici
zile multe nu mai aveau. Numai atâta, că moșneagul a rămas pleșuv și spetit de mult ce -l
netezise baba pe cap și de cercat în spatele lui cu cociorva, dacă -i copt mălaiul.

Cânte cul În lumea basmelor

1.În lumea basmelor noi am intrat,
Cu Albă ca Zăpada ne -am jucat,
Și cu Cenușăreasa am vorbit
Cuvinte magice ea ne -a șoptit.
Motanul încălțat era și el,
Bunica și Scufița Roșie,
Alis, Pinocchio și Apolodor
Erau și ei în lumea Basmelor.

Refren:

La, la, la, la,……

2. Cu Degețica ne -am mai întâlnit,
Mica Sirenă și ea a venit,
Era și Crăiasa Zăpezilor,
Și Făt-Frumos și Gâza Munților.
Mergeți și voi în lumea basmelor,
Cântați cu noi și va fi mai ușor,
Cu personajele să vă întâ lniți,
Balauri, vrăjitoare, zei și prinți.

3. În lumea basmelor noi am intrat,
Cu Albă ca Zăpada ne -am jucat,
Și cu Cenușăreasa am vorbit,
Cuvinte magice ea ne -a șoptit.
Mergeți și voi în lumea basmelor,
Cântați cu noi și va fi mai ușor,
Cu personașe să vă întâlniți,
Balauri, vrajitoare zei și prinți.

Anexa 3

GRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT ,,CODRIȘOR”

PROIECT DE ACTIVITATE

,,ALBINUȚA BIZI”

TÎRGU MUREȘ
2016

MOTTO:
”La orice vârstă, omul este o ființă care se hrănește cu povești. De aceea, avuția
povestirilor, pe care au strâns -o oamenii pe tot globul, din casă în casă, din secol în
secol, fie în vorbă, fie și în scris, a depășit celelalte avuții omenești.”

(Rabindranath Tagore)

PROIECT DE ACTIVITATE

Data: 9.06.2016
Educatoare: Vidrăsan Adriana Liliana
Grupa: mi jlocie
Categorii de activități de învățare: A ctivități pe domenii experiențiale
Tipul activității: F ormare de priceperi și deprinderi
Forma de realizare: L ectura predictivă+parcurs aplicativ
Forma de organizare a activității: frontal, pe grupe
Tema integratoare : ,,Albinuța Bizi”
Activitate integrată : Domeniul limbă și comunicare și Domeniul psiho -motric:,,Albinuța
Bizi”

Scopul activității : formarea și exersarea deprinderii de a se identifica cu perona jele din
poveste, prin exprimarea emoțiilor și sentimentelor în contextul nou creat, precum și
executarea corectă a unor exerciții fizice pentru dezvoltarea armonioasă a organismului.

Obiective operationale :
1.Să exprime propria părere referitoare la ceea ce va urma în poveste, pe baza indicațiilor și
indiciilor primite de la educatoare;
2.Să se identifice cu persona jul folosind mimica, gestica, intonația prin interpretarea rolului
acestuia;
3.Să execute corect variantele de: mers, alergare, săritură prin parcurgerea traseului stabilit;
4.Să respecte regulile jocului, manifestând o atitudine de fair -play pe tot parcursul d esfășurării
activității.

Strategie didactică : euristic -conversativă

Metode și procedee : conversația euristică, explicația, exercițiul, lectura predictivă, exercițiul,
jocul.

Mijloace didactice : jetoane cu albinuțe care exprimă diferite stări emoționale, costum de
albinuță, găletuțe pentru albinuțe, flori, bancă, bilețele cu sarcini, paie din material plastic,
CD cu muzică ambientală;
Modelul de integrare : polarizat

Evaluarea
 Frontală realizată pe parcursul activității
 Finală, prin analiza produselor

Bibliografie :

1.Curriculum pentru învățământ preșcolar M.E.C.I. 2008
2.Mușata Bocoș, Vasile Chiș, (2012), Abordarea integrată a conținuturilor curriculare , Casa
cărții de Știință, Clu j-Napoca
3.Breben, S., Gongea, E., Ruiu, G., Fulga, M., (2007), Metode i nteractive de grup , Ghid

metodic , Editura Arves, Craiova
4.Buruian, Leontina, (2004), Educația fizică în grădiniță , Casa de Editura „Mureș”, Tîrgu –
Mureș
5.Chiș, O., jucan, D., (2013), Ghid de practică pedagogică în învățământul primar și
preșcolar , Editura Eikon, Clu j-Napoca
6.***, Aplica țiiale noului Curriculum pentru învățământul preșcolar, Ghid pentru cadrele
didactice , (2009), Editura Didactică Publishing House, București

SCENARIUL ACTIVITĂȚII

Copiii intră în sala de grupă intonând cântecul „Zum, zum albinuța mea” , iar ca să fim
mai vioi, mai plini de energie vom cânta și vom executa mișcări pe versurile
cîntecului,, Albinuța a zburat ” la finalul căruia, educatoarea salută copiii:,, Bună dimineața
Albinuțe sportive ”, apoi copiii salută musafirii și se vor saluta între ei prin bătaia palmelor,
utilizănd formula de salut :,,Bună dimineața Albinuță sportivă Mara…”. Educatoarea
întreabă: cum se simt astăzi, albinuțele sportive? Pentru că sun tem veseli și fericiți haideți
să denumim pe toate albinuțele sportive din cercul nostru, astfel o fetiță denumește băieții
prezenți, iar un băiat denumește fetele prezente – realizarea prezenței .
– Albinuțe sportive: „A-nceput o nouă zi,
În prisaca voastră vremea cum va fii?”
Se aleg jetoanele și se completează planșa „ Calendarul naturii ”.
Activitatea de grup: Albinuța sportivă trece din mână în mână, iar copiii spun pe rând ce
cunoștințe dețin referitoare la albine.
Împărtășirea cu ceilalți: Educatoarea le povestește copiilor că într -o zi, când a fost în
prisaca albinelor a stat de vorbă cu domnul Needle, care era tăticul unor albinuțe, multe
lucruri mi -a mai povestit despre întâmp lările din stup dar, era tare necă jit și nu prea voia să
spună de ce, prin mai multe încercări educatoarea l -a convins pe domnul Needle să -și
spună oful.
Captarea atenției: Descoperim o scrisoare și o albinuță, lecturăm scrisoarea de la domnul
Needl e, prin care ne împărtășește și nouă oful său, anume acela că are o fiică albină pe
nume Bizi, care de când s -a născut nu a vrut să iasă din stup și nici să învețe să zboare ca
celelalte surori ale sale. Ne roagă pe noi, dacă putem să o convingem și să o î nvățăm să
zboare.
Anunțarea temei și a obiectivelor: Dar pentru asta copii va trebui să îi cunoaștem
povestea: ,,Albinuței Bizi,,, iar la final poate reușim să o învățăm să zboare.
Copiii sunt solicitați ca după o anumită secvență de poveste să creeze ei o continuare a
poveștii. Continuările spuse de copii se consemnează în scris, iar la final se dezbat.
Desfășurarea activității (lectura predictivă a poveștii)

Textul poveștii, cu întrbările adresate copiilor pe percursul lecturării:

Albinuța Bizi
Dramatizare
A fost odată o micuță albinuță pe care o chemă Bizi care în prag de primăvară nu a
avea poftă să zboare afară din stup. Avea doar c âteva zile și ceea ce vroia sa facă ea era să
doarmă încontinu. Nu vroia să părăsească confortul plapumei de pe fagure. Au încercat
părinții ei să o convingă în toate modurile posibile. Să îi dea o portțe mai mare de lăptișor de
matcă. Surorile ei, albinuțele Bee si Wee, o chemau la joacă -antrenament.
,,Ce c redeți copii? A ieșit albinuța Bizi la joaca- antrenament cu surorile ei ?”
Albinuța Bizi, refuză întoteauna categoric: Nimic nu poate fi mai frumos dec ât aici unde
sunt eu!
Părinții ei erau triști. O iubeau nespus pe Bizi. Ar fi făcut orice pentru ea. Dar știau că
era necesar să învețe toate micile i îdeletniciri ale unei albine: să învetț în primul r ând să
zboare bine, să învețe să aleagă florile bune, să învețe să atașeze de piciorușe bobițele de
polen.
,, Credeți copii că au reușit părinții să o convingă pe Bizi?”
Pentru că o iubeau pe surioara lor Bee si Wee, au mai rugat -o o perioadă. Dar după
un timp, cresc ând, au început să fie din ce mai ocupate. Plecau mai întâi din stup pentru
câteva ore. Apoi o jumatate de zi, ș i chiar au a juns să stea, pe vreme bună și o zi întreagă.
,,A ieșit Bizi la joacă ce credeți?”
,,Vreți să aflăm? atunci haideți să continuăm povestea.”
Albinutzei Bizi îi era încă drag confortul fagurelui. Dar fiind tot mai singură, a deveni
tot mai tristă. Avea și o anumită paloare, dată de lipsa aerului de afară și de lipsa m ângâierii
soarelui. Se simțea slăbită, căci lipsa de mișcare își făcea efectul. Au apărut pe lume și alti
frățiori și surioare, așa că mama ei le acorda și lor o bună bucat a de timp.
De ce credeți că albinuța Bizi era nefericită, slăbită și fără pic de energie?”
,,Și-a dat seama că grșește prin ceea ce face?”

,,Oare iese din stup sau îi era teamă de ceva?”
Bizi incepu să isi dea seama că a greșit. Surorile ei, deși umblau pe afară și teoretic
erau expuse tuturor pericolelor, păreau fericite. Erau chiar mai mari decat ea. Bee primise
chiar locul I, în clasa ei la adunat polen. Wee, locul II, la slalom printre flori.
Se gândea chiar să iasa din stup. Dar ii era frică că nu va mai fi aceptată de nimeni.
Surorile ei aveau prietenele lor. Părintii ei aveau alte albinuțe de crescut. Era din ce în ce mai
nefericită.
,,Oare iese, ce ziceți?”
După o zi în care a fost comp let singură, albinuța Bizi s -a hotăr ât să iasă pentru prima
oară. Lumina și bogăț ia de culori de afară a copleșit -o. Era extraordinar de frumos.
Albinuțele, lucrau și c ântau. Era un optimism general. S -a hotăr ât și primul zbor. E adevărat,
până aproape. Da r chiar și așa îi era foarte greu. Dar nu se lasă. Avea un scop acum și
anume să devină o albinuță cu acte în regulă.
Credea că își va duce lupta singură. Dar greșea.
,,Cine credeți că au a jutat-o să-și atingă scopul?”
Părinții ei au observat schimbarea. Erau extraordinar de fericiți. Credeau că este o cauză
pierdută. Au îmbrăț ișat-o cu toată căldura în tot ceea ce făcea. Surorile ei, albinuțele Bee și
Wee, s -au bucurat nespus și i -au promis că or să fie alături de ea. Ș i s-au ținut de cuv ânt.
După ce își terminau treaba, sau chiar în pauz a lor de masă, deși foarte obosite, zburau și
făceau antrenamente în paricular cu ea.
Zborurile zilnice, învățămintele la care era tot timpul atentă, dar mai ales dragostea
cu care a fost încon jurată, și -a facut efectul. Creștea, ca în povești, într-o zi, c ât alți în trei.
Devenise harnică, responsabilă, și z âmbetul îi revenise pe față. După cateva săptăm âni a fost
primită chiar în "grupa mare", adică albinele cu cea mai mare responsabilitate.
,,Ce fel de albină că a devenit albinuța Bizi?”
Cu timpul a devenit una din albinele cele mai responsabile din stup. Era respectată de
toată lumea. Avea o vorb ă buna pentru oricine avea nevoie de încura jare.

Avea chiar un motto:
"Nu poti trece marea, doar sezand si holbandu -te la apa"

Pentru ca Albinuța Bizi, să aibă mai mult curaj în atingerea scopului pe care ea și l -a
propus haideți să ne jucăm cu ea în prisaca albinelor. Aici copiii împreună cu personajele din
poveste vor alerga și vor ocoli obstacolele întâlnite în cale a dunând nectarul din flori , vor
merge pe cărare păstrându -și echilibrul având grijă să nu răstoarne gălețile cu nectar, tot aici
vor sări peste stupul părăsit. La finalul fiecărui parcurs vor găsi un bilețel și vor răspunde la
întrebări: 1. Compuneți 4 ver suri referitoare la personajele din poveste. 2. Alege un personaj
din poveste și motivează pentru ce ai ales acel personaj.

Obținerea performanței: copiii vor primi o albinuță care simbolizează o anumită stare
emoțională, va trebui să mimeze ace a stare,pentru că am reușit să o învățăm pe albinuță să
zboare și acum e fericită, ne vom juca jocul: ,,Oleo zum, zum”.

Evaluare : Compunem versuri pe baza narațiunii, apoi le vom intona pe o melodie
cunoscută de copii.

Anexa proiect
Dramatizare – ,,ALBINUTA BIZI”

POVESTITORUL
,,Se spune copii că a fost o data o micuța albinută pe care o chema Bizi care în prag de
primăvară nu avea poftă să zboare afară din stup. Avea doar c âteva zile și ceea ce vroia să facă
ea era să doarmă încontinu. Nu vroia să parăsească confortul plapumei de pe fagure. Au
încercat părinții ei să o convingă în toate modurile posibile. Să îi dea o porție mai mare de
lăptișor de matcă. Surorile ei, albinuțz ele Bee si Wee, o chemau la joaca-antrenament”.
ALBINUȚA BIZI
,,Nu vreau și basta. Nimic nu poate fi mai frumos dec ât aici unde sunt eu! ”
PĂRINȚII ALBINUȚEI
,,Suntem tare triști. Te iubim nespus Bizi. Facem orice pentru tine. Dar trebuie să înveți toate
micile îndeletniciri ale unei albine: să înveți în primul r ând să zboari bine, să înveți să alegi
florile bune, să înveți să atasezi de piciorușe bobițele de pollen”.
POVESTITORUL

,, Pentru că o iubeau pe surioara lor, Bee si Wee, au mai rugat – o o perioadă apoi….”
BEE ȘI WEE
,,Haide Bizi, haide la joacă să vezi și tu lumina soarelui și culorile florilor, o să ne distrăm
atât de bine!”
POVESTITORUL
,, Dar după un t imp, cresc ând, au început să fie din ce mai ocupate. Plecau mai întâi din
stup pentru cateva ore. Apoi o jumatate de zi, și chiar au a juns să stea, pe vreme buna și o zi
întreagă.
Albinutzei Bizi îi era încă drag confortul fagurelui. Dar fiind tot mai singură, a deveni tot
mai tristă. Avea și o anumită paloare, dată de lipsa aerului de afară și de lipsa m ângâierii
soarelui. Se simțea slăbită, căci lipsa de mișcare își făcea efectul. Au apărut pe lume și alți
frațiori si surioare, așa că mama ei le acorda și lor o bună bucată de timp”.
BIZI
,, Vai! dar ce bine m ă simt eu aici pe f agure. Dar poate greșesc … Surorile mele, de și umbl ă
pe afar ă și teoretic sunt expuse tuturor pericolelor, par fericite. Sunt chiar mai mari decat
mine. Bee a primit ch iar locul I, în clasa ei la adunat polen. Wee, locul II, la slalom printre
flori și eu.., sunt atât de singură și tristă și nefericită. Mă simt atât de slăbită și fără nici un pic
de energie.

BIZI
,Mă g ândesc să ies din stup. Dar mi -e frică că nu voi mai fi aceptată de nimeni. Surorile mele
au prietenele lor. Părinții mei au alte albinuțe de crescut. Sunt din ce în ce mai nefericită,,.
POVESTITORUL
,,După o zi în care a fost complet singură, albinuța Bi zi s-a hotăr ât să iasă pentru prima oară.
Lumina și bogăția de culori de afară a copleșit -o. Era extraordinar de frumos. Albinuțele,
lucrau si c ântau. Era un optimism general. S -a hotăr ât și primul zbor. E adevărat, p ână
aproape. Dar chiar și așa îi era fo arte greu. Dar nu se lăsă. Avea un scop acum și anume să
devină o albinuță cu acte în regulă.
Credea că își va duce lupta singură. Dar greșea”
PĂRINȚII
,,Suntem extraordinar de fericiți. Credeam că ești o cauză pierdută. Haide să te îmbrățișăm ,
o să te spri jinim în tot ceea ce vrei să faci”

BEE ȘI WEE
,,Ne bucuram nespus si o să fim mereu alături de tine”.
POVESTITORUL
,,Și s -au ținut de cuvânt. După ce își terminau treaba, sau chiar în pauz a lor de masă, deși
foarte obosite, zburau si făceau antrenamente în paricular cu ea”.
,,Zborurile zilnice, învățamintele la care era tot timpul atentă, dar mai ales dragostea cu care a
fost încon juratî, și-a făcut efectul. Creștea, ca în povești, într-o zi, c ât alți în trei. Devenise
harnică, responsabilă, și zmbetul îi revenise pe față. După cateva săptăm âni a fost primită
chiar în "grupa mare", adică albinele cu cea mai mare responsabilitate”.
,, Cu timpul a devenit una din albinele cele mai responsabile din stup. Era respectata de
toată lumea. Avea o vorbă buna pentru oricine avea nevoie de încura jare”.
Avea chiar un motto: "Nu poți trece marea, doar sez ând si holb ându-te la apă"

Anexa 2 – proiect
Albinuța Bizi

căntec – versuri compuse de copii (pe melodia de la cantecul – Zum, zum , zum albinuța mea)

A fost odată c -an povești
O albinuță Bizi
Ea nu voia nici într -o zi
Să iasă din stupină.
Zum, zum, zum albinuța Bizi

Surori și frați ei se jucau
Dar Bizi nu voia
Din fagure ea nu pleca
Să zboare nici nu vrea.
Zum, zum, zum albinuța Bizi

Hai la joacă, hai afară
Să zburăm din floare -n floare
Bee și Wee o tot chemau
Antrenamente de zbor făceau.
Zum, zum, zum albinuța Bizi

Părinții ei se întristau,
Bizii voință nu avea
Și soarele ea nu vedea
Slalom prin flori ea nu făcea.
Zum, zum, zum albinuța Bizi

Dar într -o zi s -a întâmplat
Că singură ea a rămas
Și voința ia venit
Că din stupină a ieșit.
Zum, zum, zum albinuța Bizi

Atunci cu toții s -au mirat
Că albinuța a zburat
În grupa mare a intrat
Zborul pe toți ia învățat!
Zum, zum, zum albinuța Bizi

Anexa 4

PROIECT DE ACTIVITATE
INTEGRAT Ă

Grădinița ,,Codrișor”
An școlar : 201 5-2016
Grupa: Mijlocie – Greierașilor
Educatoare: Vidrăsan Adriana Liliana

”Iubește animalele: Dumnezeu le -a dat gândire rudimentară și bucurie netulburată.
Animalele împart cu noi privilegiul de a avea suflet.”

(Feodor Mihailovici Dostoievski ,)

Argument:
’’Viața unui popor nu este decât un șir de nenorociri și de nebunii, lucru
adevărat pentru națiunea pinguină, ca și pentru toate națiunile. Cu excepția aceasta, istoria
pinguinilor este vrednică de admirație de la un capăt la altul.’’
(Anatole France în Insula pinguinilor)

Tema anuală: Cum este, a fost și va fi aici pe pământ
Tema proiectului: Din lumea celor care nu cuvântă
Tema zilei: Viața la poli
Forma de realizare: Activitate integrată: DȘ+ D lC

Tipul activității: Consolidare și fixare de cunoștințe
Forme de organizare: Frontal, individual, în perechi
Mijloc de realizare :joc didactic
Forma de organizare : frontal, individual, pe grupe
Locul de desfășurare : sala de grupă
Grup țintă: preșcolarii grupei mi jlocii
Beneficiari: copiii participanți și educatoarele prezente la activitățile desfășurate în cadrul
proiectului
Participanți: copiii grupei și educatoarele prezente la activitățile desfășurate
Scopul activității : Consolidarea și sistematizarea cunoștințelor despre mediul de viață al
animalelor de la poli, dezvoltându -și limba jul, creativitatea, consolidarea muncii atât
individual, cât și în echipă, utilizând abilitățile prectice însușite
Cultivarea interesului si a placerii pentru invatarea prin colaborativitate

Obiectiv e operaționale:
ADE: DȘ+ DLC
O1: Să selecteze animalele de la poli formând mulțimi după criteriile date (formă,
mărime, culoare);
O2: Să numere pe rând animalele fiecărei mulțimi
O3 : să formeze un dialog între ersona jele poveștii
O4: Să rețină conținutul și persona jele poveștii ascultând cu atenție ”Povestea ursului
cafeniu”
O5: Să extragă morala poveștii punctând fapta bună a ursului cafeniu și acceptarea lui
în mulțimea urșilor polari exprimându -se corect din punct de vedere gramatical

Strategia didactică
Sistemul metodologic :jocul didactic, conversația, explicația, demonstrația, exercițiul,
problematizarea.
Sistemul resurselor curriculare :ecusoane cu pinguini, urși și peștișori, sticlă, imagini cu urși
polari, vată, lipici, aluat, semințe, bombonele colorate, tăvi, valiză, cub cu imagini de la poli,
macheta cu animale
Resurse temporale : o zi

INVENTAR DE ACTIVITĂȚI

Activități de dezvoltare personală ( ADP):

ÎNTÂLNIREA DE DIMINEAȚĂ:
1. Salutul: Copiii intră în sala de grupă intonând cântecul “ Fulgi de nea”.
Educatoarea salută copiii: “Bună dimineața!”. Copiii răspund la salut și salută
musafirii din sală urându -le “Bun venit!”. Acum să vă salutați și între voi. Salutul
se va realiza prin metoda interactivă de grup ”Cerc interior, cerc exterior”. Se
formează două cercuri, unul în interiorul celuilalt. “Bună diminețai!”. Seprind de
mânuțe cu vecinii și cu cei din spatele/ fața lor.

2. Calendarul naturii:
Un copil va prezenta vremea și va completa calendarul cu datele necesare.
– Știți voi în ce lună ne aflăm?
– În ce zi ne aflăm? Haide -ti să spunem împreună zilele săptamâni.

– În ce anotimp ne aflăm?
– Cum este timpul afară?
– Cum trebuie să ne îmbrăcăm?
– Ce gânduri ne transmiți astăzi?

3. Împărtășirea cu ceilalți: Astăzi am început ziua cu veselie și trebuie să o
încheiem tot veseli. Vreau să transformăm acestă zi într -o sărbătoare dedicată
animalelor de la poli.

4. Noutăți /evenim ente/știrea zilei: Le voi spune copiilor că astăzi mai așteptăm un
invitat care ne va aduce niște surprize.

RUTINE: “Îmi aștept rândul” – deprinderea de a anunța prin ridicarea mâini când solicit un
anumit lucru.

TREANZIȚIE: cântecele “Fulgi de nea”, ”Pinguinul Willy”,”Dansul pinguinilor”,

Activități pe domenii experiențiale (ADE)
DȘ – Domeniul Științe
Activitatea: Matematică
Tema activități i:”Viețuitoarele de la poli”
Forma de realizare: joc didactic

Obiective operaționale:
Să selecteze obiecte formând mulțimi după criteriile date ( formă, mărime, culoare);
Să poziționeze obiectele în locurile indicate ;
Să numere pe rând obiectele fiecărei mulțimi;
Să raporteze numărul la cantitate și cantitatea la număr

DLC – Domeniul limbă și comunicare
Activitatea: Dezvoltarea limba jului
Tema activității: ”Povestea ursului cafeniu”
Forma de realizare: Teatu
Obiective operaționale:
Să denumească titlul poveștii
Să enumele persona jelor din poveste a prezentată
Să formuleze răspunsuri cu privire la persona jele din poveste
Să redea pe fragmente din teatru prezentat de educatoare
Activități liber alese ( ALA )
ARTĂ 1 : “Pictăm tabloul pinguinului ”
– să respecte poziția corectă a corpului față de suportul de lucru;
– să utili zeze corect instrumentele de lucru;
– să aplice culoarea pe suprafața dată;
-să lucreze cu acuratețe și grijă față de lucrarea personală și a colegilor

ARTĂ 2: ”Ursul polar”
– să intuiască materialele de lucru

– să lipească corect blănița
-să lucreze cu acuratețe și grijă față de lucrarea personală și a colegilor

JOC DE ROL: „În bucătăria pinguinilor – Sărățele pentru pinguini”
– să intuiasca materialele de lucru si sa observe transformarea acestora în
urma prelucrarii lor
– să taie coca pentru sărățele în formă de pește;
– sa presare semințe de mac și susan;
– să pastreze condițiile igienico – sanitare în centru

SISTEMUL METODOLOGIC :jocul didactic, povestirea, conversația, explicația, expunerea,
descoperirea, observarea, demonstrația,
– metode interactive: “Cerc interior, cerc exterior”, “Turul galeriei”
SISTEMUL RESURSELOR CURRICULARE :
ADP: ecusoane cu pinguini, urs și pești , imagini cu ursi, calendarul naturii,
ADE: jetoane cu animale polare, imagini cu animale polare, macheta polară,Pinguinul Willy,
cubul, persona jele poveștii, paravanul teatrului, recompense pentru răspunsurile corecte.
ALA: joc de rol: șorțulețe, aluatul, forme pești, semințe, bombonele
Artă 1: sticlă, acuarele,
Artă 2: imagini cu urs, lipici, vată
FORME DE ORGANIZARE: frontal, individual, pe grupuri
MATERIAL BIBLIOGRAFIC:
1. * * * 2009, Curriculum pentru învățământul preșcolar , Didactica Publishing House,
București;
2. * * * 2008, Ghid de bune practici, pentru educația timpurie a copiilor între 3 – 6/7
ani, Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului
3. Preda, Viorica; Pletea, Mioara; Grama, Filofteia; …, 2005, Ghid pentru proiecte
tematice , Editura Humanitas Educațional, București;

4. 2002, Metoda proiectelor la vârstele timpurii , Editura Miniped, București;
5. Tomșa, Gh eorghe, Oprescu, Nicolae, 2007, Bazele teoretice ale psihopedagogiei
preșcolare, Editura V&I Integral, București.

SCENARIUL ZILEI
Copiii intră în sala de grupă intonând cântecul “ Fulgi de nea”. Educatoarea salută
copiii: “Bună dimineața”. Copiii răspund la salut și salută musafirii din sală urându -le “Bun
venit!”. Acum să vă salutați și între voi. Salutul se va realiza prin metoda interactivă de
grup”Cerc interior, cerc exterior”. Se formează două cercuri, unul în interiorul celuilalt.
Ne dezamorțim cu t oții micile trupuri printr -o gimnastică de înviorare (T); n e așezăm
pe covor și ne vom juca jocul ”Meteorologul”. Între timp dintr -un igloo se va auzi ceva ciudat,
un glăscior de … pinguin.
Noutatea zilei consta în apariția “ Pinguinului Willy” care vine de pe tărâmul polului
Sud. Pinguinul Willy are o surpriză care constă în aducerea unei valize. În valiză avem o
mulțime de surprize de care ne vom bucura împreună dacă vom fi liniștiți, ascultători și vom
rezolva sarcinile aduse de pinguinul Willy.
Pingu inul Willy le povestește copiilor că a auzit că nu de mult noi am sărbători
Crăciunul și s -a gândit că Moș Crăciun care a venit din Laponia, care se află aproape de Polul
Nord a adus și animalele polare de la Polul Nord. Știți voi că eu locuiesc la Polul S ud și
niciodată nu m -am întâlnit cu cele de la Polul Nord. Mi -ar plăcea tare mult să le cunosc.
-Știți voi care sunt aceste animăluțe? Cum mă plimbam din grădiniță în grădiniță am
văzut aici la voi un mic tărâm de la poli, și m -am gîndit că au venit cu sa nia lui Moș Crăciun
și au rămas la voi.
– Sunt aici la Codrișor? Dacă nu sunt aici v -aș ruga pe voi să mă a jutați să aflu mai
multe detalii despre ele. Să îmi pictați imagini cu ele, să îmi spuneți ce mănîncă ele… etc. Și ca
amintire aș dori să îmi pic tați și mie un tablou care să mă reprezinte și să -l vă rămână vouă ca
amintire .

Pinguinule Willy să știi că noi iubim animalele de la Polul Nord, dar iubim și pinguinii
de aceea am învățat un cântec cu pinguini. Vom face trecerea pe centre pe cântecul ”Pin guinul
Willy”.
La centre vom picta pe sticlă un tablou cu Pinguinul Willy, îi vom lipi ursului polar
blănița, iar alți copii le vor pregăti de mâncare animalelor de la poli.
După ce vor termina treaba pe centre vom face Turul galeriei să ne apreciem cu to ții
munca.
Pinguinul Willy v -a deschide valiza și ne v -a arăta un cub foarte colorat. Îi v -a înmâna
doamnei educatoare cubul care îi v -a întreba pe copii dacă știu ce este acela și dacă ei
recunosc imaginile ce se află pe acest cub. Vreți să -l ajutăm pe P inguinul Willy să cunoască și
el animalele de la Polul Nord? Vom desfășura jocul în care copiii vor trebui să rotească cubul,
să rezolve sarcina de la fiecare imagine ilustrată, să formeze mulțimi de animale de același fel,
să le așeze pe machetă, să le nu mere, să raporteze numărul la cantitate și cantitaea la număr, să
rezolve probleme, să le așeze în pozițile spațiale indicate, etc.
După terminarea jocului doamna educatoare vrea să le povestească copiilor și
Pinguinului Willy o pățanie a unui urs brun care a plecat la Polul Nord.
Voi nara ”Povestea ursului cafeniu ” sub forma teatrului de păpuși. După terminarea poveștii
le voi adresa câteva întrebăr i pentru a a junge la extragerea moralei ți le voi cere să repete și ei
anumite scene .
Pinguinul Willy este foarte bucuros pentru că greierașii l -au ajutat să -și facă o machetă
cu prietenii lui pe care o v -a lua cu el la Polul Sud.
Greierașii la rândul lor vor să -i arate ce mult iubesc pinguinii și îi vor prezenta ”Dansul
pinguinilor”

Proiect de activitate
ALA1: Cadouri pentru Pinguinul Willy
ARTĂ 1 : “Pictăm tabloul pinguinului ”
– să respecte poziția corectă a corpului față de suportul de lucru;
– să utilizeze corect instrumentele de lucru;
– să aplice culoarea pe suprafața dată;
-să lucreze cu acuratețe și grijă față de lucrarea personală și a colegilor

ARTĂ 2: ”Ursul polar”
– să intuiască materialele de lucru
– să lipească corect blănița
-să lucreze cu acuratețe și grijă față de lucrarea personală și a colegilor

JOC DE ROL: „În bucătăria pinguinilor – Sărățele pentru pinguini”
– să intuiasca materialele de lucru si sa observe transformarea acestora în
urma prelucrarii lor
– să taie coca pentru sărățele în formă de pește;
– sa presare semințe de mac și susan;

– să pastreze conditiile igienico – sanitare în centru

Elemente de joc:Surpriza, aplauzele, mânuirea materialelor.
Reguli de joc: – să recite versurile
– să rezolve sarcina scris ă pe răvaș
– să respecte cerințele educatoarei
– să nu răspundă neîntrebați
Strategia didactică
Metode și procedee :jocul didactic, conversația, explicația, demonstrația, exercițiul,
problematizarea.
Mijloace didactice :ecusoane cu pinguini, urși și peștișori, sticlă, imagini cu urși polari, vată,
lipici, aluat, semințe, bombonele colorate, tăvi, valiză, cub cu imagini de la poli, macheta cu
animale

EVENIMENTUL
DIDACTIC Ob

Op ACTIVITATEA EDUCATOA REI
ACTIVITATEA
COPIILOR EVALUAR
EA
(
instrumente
și indicatori)
Organizarea
activității
Se amena jează spațiul educațional.
Se pregătește materialul didactic.

Captarea
atenției

Anunțarea temei
și familiarizarea
cu obiectivele
operaționale Va apărea pinguinul Willy cu o valiză după el.
În valiză avem o mulțime de surprize de care ne
vom bucura împreună dacă vom fi liniștiți, ascultători și
vom rezolva sarcinile aduse de pinguinul Willy.
Pinguinul Willy le povestește copiilor că a auzit că
nu de mult noi am sărbători Crăciunul și s -a gândit că
Moș Crăciun care a venit din Laponia, care se află
aproape de Polul Nord a adus și animalele polare de la
Polul Nord. Știți voi că eu locuiesc la Polul Sud și
niciodată nu m -am întâlnit cu cele de la Polul Nord. Mi -ar
plăcea tare mult să le cunosc.
-Știți voi care sunt aceste animăluțe? Cum mă
plimbam din grădiniță în grădiniță am văzut aici la voi un
mic tărâm de la poli, și m -am gîndit că au venit cu sania
lui Moș Crăciun și au rămas la voi.
– Sunt aici la Codrișor? Dacă nu sunt aici v -aș
ruga pe voi să mă a jutați să aflu mai multe detalii despre
ele. Să îmi pictați imagini cu ele, să îmi spuneți ce
mănâncă ele… etc. Și ca amintire aș dori să îmi pictați și
mie un tablou care să mă reprezinte și să-l vă rămână
vouă ca amintire . Sunt atenți la pinguinul
Willy.

Ascultă ce are de spus
pinguinul.

Aceste animale sunt:
pinguini, urși polari,
morse, foci, reni, lupi
polari, bufnița polară. Observarea
comportame
ntului verbal
și nonverbal
al copiilor

Dirijarea
învățării

Desfășurarea
jocului

O1
O3
O4

O2 Activitatea continuă cu citirea dorinței lui Willy care ne
deschide valiza și ne arată un cub fermecat. Pe fiecare față
a cubului va fi lipită o imagine cu câte un animal de la
pol. Pe o latură va fi lipită poza doamnei educatoare,
drept care ne vom da seama că și ea are o sarcină de
rezolvat.
Pinguinul ne va da niște versuri care vor fi cheia cubului,
fără rostirea acestor versuri nu vom putea rostogoli cubul.
Fiecare animal rep rezentat pe cub va avea sarcini pentru
copii.
 să formeze mulțimi de animale de același fel,

 să numere elementele fiecărei mulțimi formate,

 să raporteze numărul la cantitate și cantitaea la
număr
 să așeze animalele în pozițiile spațiale indicate de
educatoare.
Răspunsurile corecte și complete vor fi aplaudate de
întreg colectivul de copii.
Sunt atenți la explicațiile
date

Repetăm versurile și
exersăm jocul.

Formează mulțimea
vulpilor, a morselor, a
focilor, a urșilor și a
pinguinilor.

Numără elementele
fiecărei mulțimi de
animale.
Raportează numărul la
cantitatea de animale.
Așează urșii în pozițiile
indicate de educatoare. Frontală
individuală
Obținerea
performanței Obținerea performanței va fi atinsă prin complicarea
jocului cu o problemă enunțată. Copiii vor rezolva
problema enunțată.
Intensificarea
retenției și
asigurarea
transferului O5

După rezolvarea sarcinilor, va veni rândul doamnei
educatoare de a -și rezolva și ea sarcina: să le povestească
ce a pățit un urs brun care a plecat de la noi la Polul Nord.
(Povestea ursului cafeniu) sub forma teatrului de păpuși.
După ce le narez povestea le voi adresa întrebări legate
despre persona je, pentru a a junge la extragerea moralei și
simularea unor scene din teatru.
Ascultă cu atenție
povestea, vor răspunde la
întrebări.

Încheierea
activității Se vor realiza aprecieri verbale, individuale si colective,
asupra modului de desfasurare a activitatii.
Dacă am început ziua cu veselie trebuie să o terminăm tot
veseli așa că să înceapă dansul: ”Dansul pinguinului”.
Apoi Pinguinul Willy îi va recompensa. Dansează ”Dansul
pinguinului”