Dezvoltarea Limbajului Prescolarilor Prin Memorizarea de Poezii

LUCRARE DE LICENȚĂ

DEZVOLTAREA LIMBAJULUI PREȘCOLARILOR PRIN MEMORIZAREA DE POEZII

ARGUMENT

Motto: Poezia este însăși viața, e umbra și lumina care catifelează natura și dă omului senzația că trăiește cu planetele lui în cer.

(Tudor Arghezi)

Calm și neliniștit, timid sau îndrăzneț, înalt sau scund, rotofei sau firav, cu o privire mult prea iscoditoare sau caldă și ascultătoare, copilul sosește pentru prima dată la grădiniță. Și atunci, ascuns după fusta mamei, trăgând-o pe aceasta cu disperare de mână pentru a fi sigur că nu va fi abandonat sau pășind singur și cu multă siguranță, el va intra în sala de grupă, întrebându-se cum va arăta educatoarea, ce este grădinița și cum își va petrece timpul aici.

Grădinița de copii este instituția de învățământ căreia îi revine rolul decisiv în educarea și instruirea copiilor preșcolari (3-6 ani) prin forma de instruire și educare organizată, sistematică și competentă de pregătire a copiilor pentru școală și pentru societate. Aceasta conferă condiții optime de manifestare a copiilor în mod activ cu ajutorul permanent al cadrelor specializate. În toate sferele de activitate desfășurate în această instituție preșcolarii realizează achiziții cognitive, își formează și dezvoltă diferite competențe, abilități, deprinderi și priceperi, stabilesc relații de cooperare, își lărgesc orizontul de cunoaștere și afectiv și nu în ultimul rând își dezvoltă capacitatea de a comunica atât de eficientă pentru realizarea integrării în societate.

Cu cât un copil stăpânește mai bine sistemul de comunicare specific uman, care este limba, cu atât poate primi mai multe interacțiuni din partea celor din jur și cu atât este mai educabil. De aceea, în grădiniță se acordă o atenție deosebită dezvoltării capacității de comunicare verbală știut fiind faptul că exprimarea verbală stă la baza formării, fixării și diferențierii noțiunilor și a transmiterii informației dar constituie și o condiție primordială a integrării cu ușurințăa preșcolarilor în activitățile de tip școlar și în ceea ce privește pregătirea lor pentru viață.

Toate aceste aspecte se ating, în special, în cadrul activităților de educarea limbajului din cadrul Domeniului Limbă și Comunicare prin care se oferă copiilor diverse contexte de exprimare și utilizare activă a mijloacelor de comunicare urmărindu-se formarea și dezvoltarea următoarelor competențe:înțelegerea și utilizarea corectă a semnificațiilor structurilor verbale, exprimarea orală corectă din punct de vedere fonetic, lexical și sintactic,creativitatea și expresivitatea limbajului oral, capacitatea de înțelegere și transmitere a intențiilor, gândurilor, semnificațiilor mijlocite de limbajul scris.

O parte vitală a educării limbajului o constituie poezia, valorificată prin activitățile de memorizare. Poezia este o formă de artă ce încântă copiii și îi atrage pe aceștia prin muzicalitatea versurilor, prin frumusețea imaginilor artistice, prin modalitatea simplă dar eficientă de a reda fapte, idei, tablouri sau sentimente. Se știe că doar o singură strofă bine construită și cu un mesaj bine transmis poate oferi mai multe cunoștințe decât o întreagă activitate și poate modela mai mult decât orice sfat sau concluzie moralizatoare prin impresiile și emoțiile puternice care le generează.

Activitățile de memorizare fac posibilă dezvoltarea interesului copiilor pentru creațiile literare, prin intermediul forței expresive a limbajului artistic,îmbogățesc conținutul vieții afective prin valorificarea mesajului emoțional transmis de textul liric, dezvoltă deprinderea de însușire conștientă a poeziei prin înțelegerea conținutului, a sensului cuvintelor și a figurilor de stil utilizate de autor,dezvoltă deprinderea de a reda nuanțat și expresiv o poezie, formează și dezvoltă deprinderea de a memora și reproduce voluntar și logic în vederea adaptării copiilor la sarcinile complexe ale învățării în ciclul primar.

Scopurile memorizării constau în dezvoltarea gândirii logice a copilului, pe baza succesiunii sentimentelor și ideilor  poetice, a textelor literare, dezvoltarea atenției și a puterii de concentrare, dezvoltarea memoriei voluntare prin comunicarea unor obiective urmărite în demersul didactic, prin conștientizarea efortului solicitat, prin însușirea, în timp, de către copii, a schemelor mnemice (asociații dirijate), dezvoltarea auzului fonematic al copiilor, dezvoltarea capacității de a păstra și de a reproduce cunoștințele, formarea deprinderii de a recita corect si expresiv și sensibilizarea copiilor la expresivitatea limbajului prin însușirea unor cuvinte și expresii cu valoare emotivă.

Am ales această temă pornind de la aceste considerente și observând atenția tot mai mare care este acordată domeniului de comunicare în grădiniță, căutând, prin această lucrare, să evidențiez rolul memorizărilor de poezii în dezvoltarea limbajului la preșcolari precum și rezultatele unei cercetări personale, prin care mi-am propus să contribui la o mai bună cunoaștere a importanței acestor activități de valorificare a creațiilor lirice din literatura pentru copii în îmbogățirea și expresivitatea limbajului verbal.

Lucrarea este organizată în două părți, dintre care:

Prima parte abordează o serie de probleme teoretice și metodologice legate de dezvoltarea limbajului în învățământul preșcolar sub aspectul definirii conceptului de limbaj, caracteristici ale limbajului la această vârstă și educarea sa în grădiniță, descrierea activităților de memorizare ca mijloc al dezvoltării limbajului în învățământul preșcolar sub aspectul psihologic și didactic precum și trăsăturile specifice ale poeziei întâlnite în cadrul acestor activități.

În cea de-a doua parte a lucrării am prezentat ipoteza, obiectivele, metodologia utilizată precum și rezultatele cercetării pe un lot de 20 de copii de la grupa mare B de la Grădinița cu Program Prelungit,,Castelul Magic’’ din Pitești, în vederea susținerii proiectului de cercetare cu privire la importanța memorizării poeziilor în îmbogățirea și expresivitatea limbajului oral la preșcolari.

Ca structură, lucrarea este alcătuită din patru capitole:

Capitolul 1 – Dezvoltarea limbajului în învățământul preșcolar,cu trei subcapitole:

1.1. Definirea conceptului de limbaj.Caracteristici

1.2. Trăsături definitorii ale dezvotării limbajului la preșcolari

1.3. Educarea limbajului în contextul noului curriculum preșcolar

Capitolul 2 – Memorizarea-Mijloc al dezvoltării limbajului în grădiniță, cu următoarele subcapitole:

2.1. Caracteristicile fundamentale ale memoriei

2.2. Trăsături ale memoriei la vârsta preșcolară

2.3. Activitatea de memorizare

2.3.1. Activitatea de memorizare ca activitate monodisciplinară

2.3.2. Activitatea de memorizare ca activitate integrată

Capitolul 3 – Poezia din cadrul activităților de memorizare, conținând trei subcapitole:

3.1. Definirea conceptului de poezie. Caracteristici

3.2. Specificul poeziei pentru copiii preșcolari

3.3. Valoarea formativă a poeziilor din cadrul activităților de memorizare

Capitolul 4 – Proiectul de cercetare: Importanța memorizării poeziilor în îmbogățirea și expresivitatea limbajului oral, cu subcapitolele:

4.1. Ipoteza

4.2. Obiective

4.3. Eșantionul de lucru

4.4. Metodele cercetării

4.5. Desfășurarea experimentului

4.6. Analiza și interpretarea rezultatelor

CONCLUZII

ANEXE

Obiectivele propuse pentru acestă lucrare sunt:

Identificarea influenței memorizării poeziilor asupra îmbogățirii limbajului oral cu cuvinte și expresi literare la preșcolari.

Identificarea influenței memorizării poeziilor asupra expresivității limbajului oral la preșcolari.

Rezultatele cercetării experimentale pe care am prezentat-o în conținutul lucrării au confirmat faptul că memorizarea poeziilor constituie un mijloc important de dezvoltarea limbajului preșcolarilor prin valorificarea textului liric ce constituie declanșatorul decisiv pentru însușirea conștientă a limbajului artistic și literar.

CAPITOLUL 1: DEZVOLTAREA LIMBAJULUI

ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREȘCOLAR

Definirea conceptului de limbaj.Caracteristici

Limbajul reprezintă principalul mijloc de comunicare interumană, un factor de dezvoltare spirituală și de progres social al oamenilor având un rol determinant în dezvoltarea personalității umane.

În ,,Dicționarul Explicativ al Limbii Române’’ găsim următoarele definiții pentru limbaj:,,1.sistem de comunicare alcătuit din sunete articulate, specific oamenilor, prin care aceștia își exprimă gândurile, sentimentele și dorințele; limbă, grai.2.Limba unei comunități umane istoricește constituită. 3.Mod specific de exprimare a sentimentelor și a gândurilor în cadrullimbii comune și naționale.’’(D.E.X., 98, p.572)

Limbajul este deseori confundat cu limba ce este definită în lucrarea ,,Mic dicționar de terminologie lingvistică’’coordonată de Gh.Constantinescu-Dobridor ca ,,un mijloc principal de comunicare între membrii unei colectivități umane, istoricește constituită, alcătuit din mai multe sisteme: fonetic, lexical șigramatical’’(Constantinescu-Dobridor Gh., 1980, p.266). După Ion Coteanu, limbajul reprezintă ,,un sistem lingvistic mai mult sau mai puțin specializat în redarea conținutului de idei specifice unei activități profesionale, unuia sau mai multor domenii din vaița social-culturală, cum sunt arta literaturii, știința și tehnica, filsofia, critica literară și artistică, istoria, viața familială etc., care, toate, au, ori tind să aibă, cuvinte,expresii și reguli proprii de organizare, rezultate din diverse restricții impuse limbii’’.(Coteanu Ion, 1973, p.45).

Limbajul este o componentă a limbii, o configurație specială pe care limba o capătă în funcție de o destinație aparte, adică atunci când are de îndeplinit o funcție particulară, și nu doar funcția de a comunica pur și simplu.Așa se face că vorbim despre limbajul specific unor domenii de activitate (limbajul științific, de exemplu) sau al unor categorii sociale, ori despre limbajul folosit într-un anumit secol istoric sau în comunități izolate, despre limbajul bacovian, după cum, în sens figurat, putem vorbi despre limbajul florilor, al culorilor, etc.

Orice mijloc prin care se dă expresie gândirii și prin care se realizează comunicarea între oameni este un limbaj, iar când sistemul de comunicare este alcătuit din sunete articulate prin care oamenii își exprimă gândurile, sentimentele, dorințele și le fac cunoscute semenilor, avem de a face cu limbajul verbal sau articulat.

Limbajul verbal are două aspecte: unul oral (rostit și auzit) și unul scris(semnele grafice corespunzătoare sunetelor articulate sau reprezentând sunetele respective).Limbajul ,,uzual, general, comun, cu fapte și reguli lingvistice folosite în împrejurări obișnuite, neoficiale (normale, neafective) de toți vorbitorii instruiți aiunui idiom.’’(Constantinescu-Dobridor Gh., Op.cit., p.266) reprezintă limbajul standard.Limbajul artificial are două accepții: limbajul prețios, neuzual și limbajul creat de om, care pot fi înțelese pe baza unei convenții anumite cum ar fi limbajul simbolurilor matematice.Limbajul artistic este limbajul propriu creatorilor de literatură și creațiilor artistice iar limbajul poetic este limbajul specific poeziei.

Scopul important al limbajului este acela de a transmite informații, îndeplinind astfel funcția de comunicare iar comunicarea organizează mesajele în tipuri diferite ceea ce presupune funcții ale limbajului. După modelul Roman Jakobson (Jakobson Roman, 1963, pp.213-220) aceste funcții, în număr de șase, sunt corespunzătoare fiecărui element al schemei de comunicare:

Funcția referențială (denotativă, cognitivă)ce este centrată pe referent și prin intermediul ei indivizii unei colectivități își comunică informații asupra realului sau cu privire la reacțiile pe care le provoacă.

Funcția expresivă (emotivă), centrată pe emițător, prin care se introduce ,,perspectiva individualității intelectuale, afective etc., a stării afective a emițătorului, a atitudinii luifață de realitatea extraverbală’’(Irimia Dumitru, 1999, p.31).

Funcția conativă sau de apel orientată către destinatar. Utilizând această funcție, emitentul își organizează mesajul și sub aspectul reacției pe care vrea să o provoace la destinatar. Mărcile acestei funcții sunt imperativul și vocativul.

Funcția fatică sau de contact prin care se stabilește dialogul, se prelungește sau se întrerupe comunicarea și se verifică circuitul sau calitatea recepției.

Funcția metalingvistică ce asigură ca mesajul unui text să se focalizeze asupra codului limbii, urmărind explicarea unor componente specifice.Explicarea poate fi solicitatăde interlocutor sau anticipată de emitent.

Funcția poetică ce transformă un mesaj verbal într-o operă de artă, absolutizează mesajul în el însuși și structura lui verbală primește un grad maxim de autonomie.

După modul de implicare a limbii, limbajul poate fi verbalrealizat cu ajutorul cuvintelor, nonverbal ce nu utilizează cuvinte și paraverbal ce însoțește vorbirea căpătând sens și semnificație doar împreună cu aceasta.

Limbajul nonverbal cuprinde totalitatea gesturilor, expresiilor mimico-faciale, posturilor corporale etc. care însoțesc, dublează sau substituie vorbirea cu scopul de a întări, completa sau înlocui informația exprimată oral sau, din contră, săcontrazică conținutul celor expuse verbal.

Limbajul paraverbal este dependent de vorbire și reprezintă ansamblul elementelor purtătoare de semnificație, de nuanțare sau modificare a conținuturilor enunțate verbal. Acestea sunt: intensitatea vorbirii, intonația, ritmul, pauzele, topica, alegerea cuvintelor, repetițiile etc.

În funcție de gradul de accesibilitate pentru participanții la comunicare, limbajul verbal se clasifică în limbaj extern, accesibil celorlalți și limbaj intern ce este accesibil doar propriei persoane desfășurându-se în sfera lăuntrică, mintală a individului. Limbajul extern este oral și scris, în funcție de natura suportului utilizat:în cazul celui oral întâlnim cuvintele rostite iar în cel scris avem cuvinte scrise.

Limbajul oral se caracterizează prin emiterea și receptarea unor semnale verbale sonore echivalentul cu a vorbi și a asculta și reprezintă forma fundamentală a limbajului iar, după numărul de interlocutori, include mai multe forme specifice camonologul, dialogul sau colocviul.

Limbajul scris constă în elaborarea, receptarea și înțelegerea unor semne grafice apărând mai târziu decât limbajul oral și, pentru a fi însușită, presupune intenționalitate, efort constant și instruire specială.

Achiziționarea și perfecționarea limbajului de către preșcolari este esențială pentru integrarea în societate și adaptarea la cerințele formative și instructive ale ciclului școlar primar.

Trăsături definitorii ale limbajului la preșcolari

La vârsta preșcolară limbajul se dezvoltă sub aspect fonetic, semantic și gramatical în strânsă interdependență cu celelalte achiziții psihice și sub influența mediului social și a acțiunilor educative. Copilul devine, în această perioadă, un vorbitor locatar și auditor potențial.

Până la vârsta de 4-5 ani, copilul își însușește toate sunetele limbii materne și reușește să pronunțe corect sunetele izolate și integrate în cuvinte, deși datorită nematurizării aparatului fono-articulator apar unele dificultăți ca dislalia (polilaliile – sunetele ,,s’’, ,,ș’’, ,,r’’, ,,t’’; sigmatismul, rotacismul, etc.), omisiunile (pronunță ,,caun’’ în loc de ‚,scaun’’), substituțiile: ,,ș’’ și ,,j’’ înlocuite cu ,,s’’și ,,z’’(,,zoc’’ în loc de,,joc’’), inversiunile ce presupun schimbarea ordinii firești a fonemelor din cuvinte (,,stlică’’ în loc de ,,sticlă’’) defecte de articulare, tulburări de debit și ritm de vorbire ori disfonii, mai rare sunt prezentedistonii, bradilaliile și tahilaliile ca defecte de emisie, rezonanță și motricitate verbală, defecte sau tulburări de tipul mutismului, logofia (teama de vorbire), afonia (vorbirea șoptită) și disfrazii.

Preșcolarul delimitează cuvântul ca unitate fonică, lexicală și gramaticală iar analiza fluxului vorbirii este încă deficitară contopind într-un singur cuvânt substantivul precedat de prepoziție și până la 4 ani exprimă substantivul împreună cu verbul și identifică cu ușurință în structura cuvântului silabele și sunetul inițial întâmpinând greutăți în identificarea sunetelor din interiorul cuvântului.

Sub aspect gramatical, se observătrecerea la forme din ce în ce ai complexe și mai corecte, preșcolarulfolosind cu precădere substantivele în nominativ, dar după vârsta de 5 ani învață repede structura genitivului și a dativului. Tot după această vârstă, el folosește adecvat singularul și pluralul substantivelr și fac acordul între subiect și predicat. Dintre timpurile verbale, prezentul este folosit corect, fiind idntificat cu situația concretăa momentului comunicării, iar imperfectul este combinat cu prezentul. Adverbele de loc și de timp, numeralele și numeroasele adjective îi îmbogățesc vorbirea.

Arhitectonica frazei, deși simplă, este mai flexibilă decât la antepreșcolar, în cadrul frazei propozițiile sunt mai lungi, mai complexe și sunt coordonate copulativ.Topica propoziției reproduce ordinea ideilor ce exprimă insuficienta organizare a gândirii.Caracteristic vârstei preșcolare este faptul că limbajul mai păstrează caracterul situativ dar apare și se dezvoltă limbajul contextual înregistrându-se astfel următoarele progrese în dezvoltarea psihică a copilului: se intensifică funcția intelectuală a limbajului, apar elemente de planificare a activității pe plan mintal și cuvântul reglează întreaga activitate a acestuia.

Datorită lărgirii experienței cognitive și comunicării cu adultul, se lărgește vocabularul. Astfel, la 3 ani, vocabularul conține minim 400 de cuvinte, mediu între 700 și 800 și maximaproximativ 1000 cuvinte ajungându-se la 6 ani ca vocabularul să conțină minim 1500 de cuvinte, mediu 2000 și maxim 2500 cuvinte.

Preșcolarul simte nevoia să folosească cuvinte noi și de multe ori le creează el însuși, pornind de la structurile cunoscute. Datorită caracterului concret al gândirii, acesta utilizează cu precădere cuvintele care denumesc obiecte și fenomene din mediul apropiat.În cazul cuvintelor polisemantice alege semnificațiile cele mai concrete.Pentru a exprima realitățile abstracte folosește perifraze, cuvinte create ad.hoc și alte cuvinte și de multe ori la această vârstă, copilul atribuie cuvintelor sensuri aproximative și chiar eronate.

Comunicarea nonverbală însoțește pe cea verbală, uneori substituind-o și contribuind la nuanțarea exprimării mai ales în recitarea poeziilor. Se întâlnesc situații când sunetul este intensificat prea mult, când sunetele sunt prelungite, când textul este redat cântat sau insuficienta accentuare a sunetelor în cadrul unui cuvânt.

Cea mai importantă achiziție în planul limbajului este constituirea limbajului intern începând cu vârsta de 2-3 ani când copilul vorbește cu el însuși în timpul jocului sau când trebuie să adoarmă. De la vârsta de 4-5 ani își exprimă emoțiile, fanteziile și este utilizată ca o strategie de gândire cu voce tare.Formarea limbajului intern este importantă ca strategie de autoreglare cu funcții importante în fixarea experienței cognitive și în organizarea activității iar frecvența utilizării acestuia crește odatăcu rezolvarea sarcinilor dificile.

Pe lângă dezvoltarea vocabularului, însușirea regulilor gramaticale copilul trebuie să cunoască modalitatea de a conversa cu o altă persoană, felul cum trebuie să se adreseze, să formuleze o rugăminte. Toate acestea intră în sfera pragmaticii, ce se referă la cunoștințele necesare pentru utilizarea limbajului în scopul comunicării.La vîrsta preșcolară, acest aspectprogresează vizibil, copilul de 3 ani fiind atent la reacția receptorului și capabil să reformuleze un mesaj neînțeles de interlocutor, cel de 4 ani adaptându-și mesajul în strânsă relație cu vârsta, sexul și statutul social al receptorului și în funcție de contextul comunicării iar la vârsta de 5 ani utilizează limbajul pentru medierea unor conflicte, în adresarea politicoasă și este capabil să reia o conversație de unde este întreruptă.

Specificul dezvoltării limbajului la această vârstă, sub toate aspectele sale, indică faptul că preșcolarul are anumite disponibilități pentru întâlnirea cu poezia în cadrul activităților de memorizare a educării limbajului din grădiniță.

Educarea limbajului în contextul noului curriculum preșcolar

Vârsta preșcolară, între 3 și 6 ani, are o valoare definitorie în evoluția intelectuală și afectiv-relațională a copilului. Aceasta înseamnă că, de la această vârstă, copiii trebuie să dobândească și consolideze capacitatea de a comunica cu cei din jur, de a-și exprima în mod inteligibil impresiile, gândurile, ideile. Astfel, vorbirea furnizează gândirii semnele prin care se fixează individualitatea obiectelor, se descoperă relațiile dintre ele și se opune progresiv o experiență generalizată situațiiilor concrete; la rândul ei gândirea are un rol activ în selecția și dirijarea construcțiilor verbale. Aceste relații reciproce, intime, de interdependență dintre gândire și limbaj impune adulților și cu atât mai mult educatoarelor o grijă stăruitoare pentru dezvoltarea la copil a limbajului.

Importanța pe care trebuie să o acorde educatoarea dezvoltării limbajului la preșcolari este consemnată în toate cercetările psihologice pornind de la observarea că, de fapt, comunicarea verbală forțează inteligența la ordonare complexă a datelor ce se comunică – ori, precum se știe – orice efort acționează în mod complex formativ.Educatoarea contribuie, prin întreaga activitate desfășurată cu grupa de copii, la formarea deprinderii acestora de a se exprima corect, coerent și expresiv.Convorbirile realizate, lecturile după imagini sau tablouri, povestirile reproduse după copii, memorarea poeziilor, antrenarea în diverse jocuri didactice, redarea unor întâmplări trăite sau imaginate de preșcolari, lecturile unor texte literare sunt tot atâtea forme aflate la dispoziția educatoarei prin care ea poate conduce și stimula nu numai capacitatea de exprimare a copilului dar și expresivitatea (verbală sau gestuală), fantezia, imaginația, sensibilitatea, puterea de înțelegere a copilului.

În grădiniță accentul pricipal este pus pe activitățile de comunicare, pe dialogul liber, pe formarea deprinderilor de exprimare ordonată a gândurilor, de însușirea treptată a structurii gramaticale a limbii.

Pentru favorizarea educării conduitei verbale a preșcolarilor este necesar ca activitatea educativă să fie făcută în așa fel încât preșcolarii să fie stimulați săparticipe în mod activ la activități, atât verbal cât și mental iar atât latura lexicală, cât și latura semantică și cea gramaticală se realizează prin intermediul tuturor activităților și factorilor adiacenți procesului instructiv-educativ.

,,Curriculumul pentru învățământul preșcolar’’ actual prezintă o abordare sistemică, în vederea asigurării continuității în interiorul aceluiași ciclu curricular, interdependenței dintre disciplinele școlare (clasele I-II) și tipurile de activități de învățare din învățământul preșcolar, deschiderii spre module de instruire opționale.

Accentele noi prezente în curiculumul revizuit sunt:

a) diversificarea strategiilor de predare-învățare-evaluare, cu accent deosebit pe metodele activ- participative, joc și evaluare;

b) mediul educațional ce trebuie să permită dezvoltarea liberă a copilului și să pună în evidență dimensiunea interculturală și pe cea a incluziunii sociale; în acest sens,,Ghid de bune practici pentru educația timpurie a copiilor între 3-6/7 ani’’ recomandă amenajarea în sala de grupă a urmatoarelor zone: bibliotecă, știință, artă, joc de rol, jocuri de masă, construcții și nisip și apă dar uneori însă spațiul limitat nu permite amenajarea tuturor acestora și atunci în împărțirea sălii de grupă trebuie amenajate cel puțin 2 colțuri: al bibliotecii și al păpușii (distincte). Celalalte zone pot fi amenajate împreună sau chiar în afara sălii de grupă. (M.E.C.T., 2008, p.44)

c) familia ca partener în educația copiilor prin implicarea activă a membrilor familiei în activitățile defășurate în grădiniță, o colaborare reală între cei doi parteneri responsabili de educația preșcolarilor.

Totodată, ,,Curriculumul pentru învățământul preșcolar’’ promovează conceptul de dezvoltare globală a copilului, considerat a fi central în perioada copilăriei timpurii. Perspectiva dezvoltării globale a copilului accentuează importanța domeniilor de dezvoltare a copilului, în contextul în care, în societatea de azi, pregătirea copilului pentru școală și pentru viață trebuie să aibă în vedere nu doar competențele academice, ci, în aceeași măsură, capacități, deprinderi, atitudini ce țin de dezvoltarea socio – emoțională (a trăi și a lucra împreună sau alături de alții, a gestiona emoții, a accepta diversitatea, toleranța etc.), dezvoltarea cognitivă (abordarea unor situații problematice, gîndirea divergentă, stabilirea de relații cauzale, etc., asocieri, corelații etc.), dezvoltarea fizică (motricitate, sănătate, alimentație sănătoasă etc.). Abordarea curriculumului din perspectiva dezvoltării globale vizează cuprinderea tuturor aspectelor importante ale dezvoltării complete a copilului, în acord cu particularitățile sale de vârstă și individuale.

Dezvoltarea limbajului în grădinițe se realizează, în special, în cadrul activităților de educarea limbajului. Specificul acestor activități este determinat de finalitățile educațieitimpurii din ,,Curriculum pentru învățământul preșcolar’’(M.E.C.T.,2008):

,,Dezvoltarea liberă, integrală și armonioasă a personalității copilului, în funcție de ritmul propiu și de trebuințele sale, sprijinind formarea autonomă și creativă a acestuia.

Dezvoltarea capacității de a interacționa cu alți copii, cu adulții și cu mediul pentru a dobândi cunoștințe, deprinderi, atitudini și conduite noi. Încurajarea explorărilor, exercițiilor, încercărilor și experimentărilor, ca experiențe autonome de învățare.

Descoperirea, de către fiecare copil, a propiei identități, a autonomiei și dezvoltarea unei imagini de sine pozitive.

Sprijinirea copilului în achizițonarea de cunoștințe, capacități, deprinderi și atitudini necesare acestuia la intrarea în școală și pe tot parcursul vieții.’’

Activitatea de educarea limbajului face parte din domeniile experiențiale, ,,adevărate câmpuri cognitive integrate’’( L.Vlăsceanu) care,,transced granițile dintre discipline și care, în contextul dat de prezentul curriculum, se întâlnesc cu domeniile tradiționale de dezvoltare a copilului, respectiv:domeniul psihomotric, domeniul limbajului, domeniul socio-emoțional,domeniul cognitiv’’(M.E.C.T.S,Preda Viorica și colaboratorii, 2010, p.11)și se integrează în Domeniul Limbă și Comunicare. Acest domeniu ,,acoperă stăpânirea exprimării orale și scrise, ca și abilitatea de a înțelege comunicarea verbală și scrisă’’și se recomandă ca toate instituțiile de învățământ preșcolar să ,,furnizeze contexte în care preșcolarii să se poată exprima și să utilizeze activ mijloacele de comunicare.’’(M.E.C.T.S, Preda Viorica și colaboratorii, op.cit., 2010, p.12)

Educarea limbajului se poate desfășura ca o activitate de sine stătătoare (o disciplină) sau poate fi desfășurată în cadrul activităților integrate, pe două niveluri de vârstă: nivelul I (3-5 ani) și nivelul II (5-6 ani), pe baza programului anual de studiu care se va organiza în jurul a șase mari teme: Cine sunt/ suntem?, Când, cum și de ce se întâmplă?, Cum este, a fost și va fi aici pe pământ?, Cum planificăm/ organizăm o activitate?, Cu ce și cum exprimăm ceea ce simțim? și Ce și cum vreau să fiu?.

Durata medie a desfășurării activității de educarea limbajului este între 15 și 35 de minute (15 minute la grupa mică, 20 minute la grupa mijlocie și 30-35 minute la grupa mare.

,,Curriculumulpentru învățământul preșcolar’’prevede următoarele obiective cadru pentru Domeniul Limbă și Comunicare:

,,Dezvoltarea capacității de exprimare orală, de înțelegere și utilizare corectă a semnificațiilor structurilor verbale orale;

Educarea unei exprimări verbale corecte din punct de vedere fonetic,lexical, sintactic;

Dezvoltarea creativității și expresivității limbajului oral;

Dezvoltarea capacității de a înțelege și transmite intenții, gânduri, semnificații mijlcite de limbajul scris.’’ (M.E.C.T.S., 2008)

Obiectivele cadru sunt transpuse în următoarele obiective de referință:

,,-Să participe la activitățile de grup, inclusiv la activitățile de joc, atât în calitate de vorbitor, cât și în calitate de auditor;

-Să înțeleagă i să transmită mesaje simple;să reacționeze la acestea;

-Să audieze cu atenție un text, să rețină ideile acestuia și să demonstreze că l-a înțeles;

-Să distingă sunetele ce compun cuvintele cuvintele și să le pronunțe corect;

-Să-și îmbogățească vocabularul activ și pasiv pe baza experienței, activității personale și/sau a relațiilor cu ceilalți și simultan să utilizeze un limbaj oral corect din punct de vedere gramatical;

-Să recepteze un text care i se citește ori i se povestește, înțelegând în mod intuitiv caracteristile expresive și estetice ale acestuia;

-Să fie capabil să creeze el însuși (cu ajutor) structuri verbale, rime, ghicitori, povestiri, mici dramatizări, utilizând intuitiv elementele expresive;

-Să recunoască existența scrisului oriunde îl întâlnește;

-Să înțeleagă că tipăritura (scrisul) are înțeles (semnificație);

-Să găsească ideea unui text, urmărind indiciile oferite de imagini;

-Să manifeste interes pentru citit;

-Să recunoască cuvinte simple și litere în contexte familiare;

-Să recunoască literele alfabetului și alte convenții ale limbajului scris;

-Să utilizeze materiale scrise în vederea executării unei sarcini date;

-Să perceapă și să discrimineze între diferitele forme, mărimi, culori – obiecte, imagini, forme geometrice, tipuri de contururi etc.;

-Să utilizeze efectiv instrumentele descris, stăpânind deprinderile motrice elementare necesare folosirii acestora;

-Să utilizeze desene, simboluri pentru a transmite semnificație;

-Să descopere că scrierea îneplinește anumite scopuri, cerințe sociale și să se folosească de acestă descoperire;

-Să înțeleagă semnificația cuvintelor, literelor, și cifrelor, învățând să le traseze.’’ (M.E.C.T.S., 2008)

Educarea limbajului în gradiniță, deși este prevazută să se desfășoare în 1-2 activități (la nivelul I – o activitate și la nivelul II – două activități) pe săptămână la grădinițele cu program normal și 2-4 activități (la nivelul I – două activități și la nivelul II – patru activități), având în vedere activitatea de completare, la grădinița cu program prelungit, conform cu ,,Planul de Învățământ’’ din ,,Curriculum pentru educație timpurie a copiilor de la3 la 6/7 ani,’’ în fapt, deține o pondere mult mai mare întrucât preșcolarii utilizează limbajul oral în toate tipurile de activități curriculare și extracurriculare beneficiind de un model auditiv oferit în cadru institutionalizat de educatoare dar și de o dirijare cu tact a activităților lingvistice în sensul însușirii corecte a termenilor și a structurilor gramaticale ale limbii dar și în ceea ce privește îmbogățirea și nuanțarea lexicului. Se poate chiar afirma că educarea limbajului copiilor în gradiniță se face permanent, indiferent de tipul activității sau de moment.

După organizare, principalele modalități de concepere a activităților de educarea limbajului sunt: pe baza unui material suport intuitiv (iconografic), pe baza unui suport – textliterar și în situații comunicaționale special create, gen ,,Timpul povestirilor’’ pornind de la experiența concretă dar și personală a copilului sau de la anumite situații contextuale ca de exemplu: ,,La farmacie: ,,Salutul’’ (formula inițială), ,,Vă rog’’, ,,Mulțumesc’’, ,,Salutul de plecare’’.

Educarea limbajului ca activitate comună (activitatea educativă organizată și condusă de educatoare, desfășurată de toți copiii dintr-o grupă regulamentar constituită într-o perioadă de timp determinată în scopul parcurgerii unei teme din programă și a concretizării obiectivelor urmărite), se desfășoară utilizând următoarele mijloace de realizare: povestirea, convorbirea, lectura după imagini, joc și memorizarea și apelează la metode ca: ,,metode de comunicare orală și expozitive’’- povestirea, repovestirea, descrierea, explicația, expunerea, instructajul, ,,metode de comunicare orală interactive’’ – conversația, dezbaterea, ,,metode de instruire prin problematizare’’ – problematizarea, ,,metode de explorare directă a realității’’ – observarea, ,,metode de explorare indirectă arealității’’– demonstrația, ,,metode fundamentate pe acțiune practică reală’’ – exercițiul, ,,metode de acțiune simulată’’- jocul didactic, ,,metode de raționalizare a conținuturilor și operațiilor depredare/ învățare’’- Instruirea Asistată de Calculator (IAC). (Păiși Mihaela, Loredana Sofia Tudor, Maria Magdalena Stan, 2009, p.32-42)

În conformitate cu acest curriculum, învățământul preșcolar alături de clasele I și a II-a reprezintă ciclul achizițiilor de bază (fundamentale), de unde se poate deduce necesitatea continuității în procesul instructiv – educativ.

Învățământul preșcolar constituie prima formă de instruire și educare organizată, sistematică și competentă, prima formă organizată de socializare a copilului și oferă condiții optime pentru copii de a se manifesta în mod activ, dirijați permanent de cadre specializate.

În toate activitățile desfășurate în grădiniță, copiii realizează achiziții cognitive, își formează deprinerea de a acționa la comandă, de a stabili relații de cooperare cu educatoarea și cu ceilalți copii, își dezvoltă capacitatea de a comunica verbal și nonverbal, își formează deprinderi intelectuale și motrice. Privită din această perspectivă, învățământul preșcolar anticipează învățământul din ciclul primar: cunoștințele acumulate în grădiniță, abilitățile achiziționate facilitează integrarea socială a copilului și asigură continuitatea între cele două etape ale sistemului de învățământ.

CAPITOLUL II: MEMORIZAREA – MIJLOC

AL DEZVOLTĂRII LIMBAJULUI ÎN GRĂDINIȚĂ

2.1. Caracteristicile fundamentale ale memoriei

Memorizarea, ca mijloc de realizare a dezvoltării limbajului în învățământul preșcolar se bazează pe memorie. Memoria este procesul psihic cognitiv de întipărire, stocare și reactualizare a informațiilor. Andrei Cosmovici în ,,Psihologia Școlară’’ (1999) definește memoria ca ,,ofuncție psihică fundamentală care faceposibilă fixarea, conservarea, reunoașterea și reproducerea fenomenelor psihice.’’(Cosmovici Andrei, Luminița Iacob,1999,p.136).Așa cum vedem dintr-o altă definiție ,,latura procesuală a memoriei se relevă în succesiunea și intercondiționarea a trei faze principale: a) engramarea sau fixarea (memorarea în accepțiunea tradițională); b) păstrarea sau conservarea; c) ecforarea sau reactualizarea.(Golu M.,2007, p.539) Astfel, memorarea sau engramarea constă în întipărirea, fixarea experienței cognitive, afective și volitive, păstrarea sau conservarea este acel proces al memoriei care presupune reținerea pentru un timp a acelor elemente memorate și reactualizarea este recunoașterea sau reproducerea materialului păstrat în memorie.

Memoria umană funcționează ca un mecanism psihic complex ce face legătura între situații diferite, fapte disparate cronologic, având atributul de a regla și autoregla viața comportamentală a omului. Caracteristicile sale sunt următoarele:caracterul activ, caracterul selectiv, caracterul relativ – fidel, caracterul situațional, caracterul mijlocit, caracterul inteligibil.

Memoria are o organizare eterogenă, având diverse forme de manifestare iar pentru delimitarea lor, cercetătorii au delimitat patru criterii:

a) După conținutul predominant al activității psihice:memoria motrică, memoria afectivă, memoria plastic-intuitivă, memoria verbal-logică;

b) După durata fixării și păstrării:memoria imediată (senzorială) necesară desfășurării normale a procesului perceptiv, memoria de scurtă durată (MSD), pentru care limita superioară a păstrării este de trei minute, memoria de lungă durată (MLD), pentru care limita superioară a păstrării echivalează cu durata vieții individului.

c) După prezența sau absența scopului, a intenției de a memora:memoria involuntară (neintenționată),memoria voluntară (intenționată), Foarte important în memorarea voluntară sunt: stabilirea conștientă a scopului, depunerea efortului voluntar și utilizarea unor procedee speciale care să favorizeze memorarea cum ar fi repetiția.

d) După prezența sau absența gândirii în activitatea de memorare: memoria logicăși memoria mecanică.

Uitarea este un fenomen opus memoriei și constă în ștergerea informațiilor, experiențelor, amintirilor.Ea poate fi: totală,caracterizând fenomene patologice, parțială sau lacunară.

2.2. Trăsături ale memoriei la vârsta preșcolară

Etapa de vârstă 3–6 ani (stadiul gândirii intuitive, preoperaționale): este perioada când se fac eforturi de trecere spre formele superioare și mai productive ale memoriei, care coexistă cu cele mai simple și mai puțin productive. Datorită unor particularități ale scoarței cerebrale, ale proceselor de excitație și inhibiție (plasticitatea, mobilitatea) copilul memorează cu mare rapiditate, dar și uită cu aceeași rapiditate. Insuficienta dezvoltare a inhibiției la nivelul scoarței cerebrale face ca memoria copilului preșcolar să fie nediferențiată, difuză, nesistematică. Astfel, pentru a stăpâni neputința propriei lor capacități de a păstra și reactualiza, copiii adaugă de la ei, inventează, fapt confundat și condamnat pe nedrept de părinți cu minciuna.

La copilul preșcolar predomină mai ales memoria intuitiv–plastică, concretă și cea afectivă, adică se rețin mai ales figurile și evenimentele imediate, ca și tot ceea ce provoacă emoții puternice, pozitive sau negative. Cu toate acestea, unele cerințe ale activității în care preșcolarul este implicat impun necesitatea de a reține voluntar și logic, fapt care duce la constituirea acestor două forme superioare ale memoriei. La 4 ani copilul face efort pentru a fixa și păstra regulile jocurilor, la 5–6 ani el începe să utilizeze procedee elementare de întipărire, fixare și reproducere, face încercări active de a-și aminti. Tot acum crește rapiditatea, volumul, durata de păstrare, exactitatea păstrării și fidelitatea reactualizării.Experimentele arată că din 5 cuvinte arătate o singurã datã cu voce tare, copiii de 3-4 ani memorează în medie un cuvânt. Cei de 4-5 ani, câte 3 cuvinte, în timp ce, cei de 5-6 ani memorează aproximativ 4 cuvinte. Performanțele cresc dacă memoria are loc în condiții naturale, de joc și a exersării. Tot în această perioadă apar și primele amintiri personale, care sunt adesea incerte, mai ales de tip afectiv (intervine așa – numitul fenomen al amneziei infantile).

De-a lungul timpului s-au impus trei puncte de vedere care încearcă să explice precaritatea și inexactitatea amintirilor din mica copilărie:

-Freud considera că amnezia infantilă se produce datorită reprimării de către copii a instinctului sexual față de proprii părinți;

-creierul (hipocâmpul) nu este suficient de maturizat pentru a susține o memorie explicită;

-limbajul copilului mic se află în proces de dezvoltare, fapt care permite întipărirea informațiilor în memoria episodică, dar creează dificultăți în ceea ce privește regăsirea ulterioară a informațiilor.

Unele cercetări au arătat că în activitățile de joc repetat de un copil de 3, 4 ani, acesta poate ajunge să asimileze notele caracteristice unui comportament mnezic superior. Capacitatea de memorare după 4 ani este deosebit de activă. Acest lucru poate fi observat în ușurința cu care  copiii preșcolari memorează diferite poezii, povestiri etc.

La copiii de vârsta preșcolară, memorarea involuntară a unui material ce constituie obiect al activității prezintă o productivitate sporită în comparație cu memorarea voluntară. Totuși treptat memorarea voluntară va ocupa din ce în ce mai mult teren. Faptul că acești copii pot memora voluntar un text este evidențiat de capacitatea acestora de a reda textul în cuvinte proprii. Această notă personală nu apare imediat după memorare ci după un anumit timp.

Capacitatea de reproducere sau memoria reproducătoare atinge un nivel maxim în perioada preșcolară. Memoria are totuși și un caracter nediferențiat, difuz – fapt care face ca, uneori, copiii să confunde obiectele care se aseamănă, lucru care este evidențiat mai ales în momentul reproducerii când se produc confuzii.

Memoria de lucru permite dezvoltarea funcției executorii, controlul conștient asupra gândurilor, acțiunilor și emoțiilor pentru atingerea obiectivelor și rezolvarea problemelor.

Emotivitatea își pune amprenta și asupra memoriei. ,,Copilul memorează mai ușor, păstrează mai bine, și reproduce mai exact lucrurile care primesc o „întărire” emotivă, în special pozitivă.’’(JurcăuN. ,Megieșan,G. 2001, p.57)

Memoria are și un caracter intuitiv-concret, astfel că se memorează mai ușor atunci când există și un suport vizual.

Memoria verbal-logică apare mai târziu, ea reprezentând o treaptă superioară în evoluția preșcolarului deoarece conținutul este format din materialul verbal iar din materialul verbal se memorează mai ușor descrierile și acelea în care se accentuează elementul afectiv.

Cunoscând trăsăturile specifice ale memoriei și în special cea a vârstei preșcolare, se pot optimiza strategiile practice de acțiune eficiente, specifice, în cadrul activităților din învățământul preșcolar.

2.3. Activitatea de memorizare

2.3.1. Activitatea de memorizare ca activitate monodisciplinară

Memorizarea este o activitate de învățare, în cadrul activităților pe domenii experiențiale, domeniul limbă și comunicare, activitatea de educarea limbajului, organizată în grădiniță, pentru însușirea conștientă a poeziilor de către preșcolari.

Pentru a avea activități de memorizare de o bună calitate trebuie, mai întâi, să formăm copiilor capacitatea de a audia diferite texte narative și lirice, să-i familiarizăm cu latura estetică a unei comunicări verbale. Astfel, educatoarea trebuie să procure și să pună la dispoziția copiilor texte bine alese, aceștia receptându-le în mod direct de la ea sau prin intermediul mijloacelor audio-vizuale, vizionări de piese de teatru, lecturi ale adulților (în special al părinților).Se va pune în evidență coloratura textelor, frumusețea versurilor, expresivitatea dialogurilor.

Este important în toate aceste împrejurări ca ,,textele să fie recitate cu foarte mare grijă pentru expresivitate, în cele două accepții ale sale:

-expresivitatea limbajului oral propriu–zis, evidențiată prin intonație, pauze,ritmul vorbirii precum și prin modificări ale vocii în funcție de personajul ce vorbește ori de situația prezentată; vocea este mai groasă ori mai subțire, calmă ori înficoșată, molcomă sau grăbită, veselă, sprințară ori misterioasă, șoptită.

-expresivitatea transmiterii ideilor și trăirilor emoționale; în acest caz, pe lângă utilizarea mijloacelor de expresie verbală, trebuie utilizate expresii faciale (mimica), precum și cele corporale (mișcări expresive ale corpului și pantonimă).’’(Dumitrana Magdalena, 1999, p.86.)

Pe lângă aceste modalități, educatoarea poate să facă afirmații pe marginea frumuseții textului, spunând părerea ei de ordin estetic și motivând cele zise.

Este de preferat ca prezentarea poeziilor să se facă de la o vârstă cât mai fagedă, astfel, copiii devenind mai receptivi și chiar mai critici.

Sarcina educatoarei este să cunoască pentru început, la intrarea copiilor în grădiniță ce experiențe au avut aceștia în ceea ce privește poezia, știut fiind faptul că, încă de foarte mici,copiii sunt supuși, în famile sau în alte unități (creșă, alte grădinițe), să memoreze poezii pentru diverse spetacole date în fața părinților sau musafirilor.

În atragerea preșcolarilor în universul poeziei, atitudinea educatoarei are un rol deosebit. Ea trebuie să arate o bucurie evidentă atunci când recităori citește o poezie, sau când vorbește despre aceasta. Versurile le poate utiliza în orice moment al zilei mai ales pentru copiii mici, în vedearea cultivării capacității de a sesiza ritmurile și rimele. ,,Poezia nu necesită ocazii speciale pentru a fi spusă ori ascultată.Dacă este păstrată numai pentru ocazii, copiii vor fi frustrați de multe și minunate experiențe.’’(Dumitrana Magdalena, ibidem, op.92)

După ce s-au format la copii o atitudine pozitivă și o motivație puternică prin plăcerea de a asculta și recita o poezie se poate trece la desfășurarea acvtivităților de memorizare.

Memorizarea, ca activitate de educarea limbajului organizată, sistematică, productivă, trebuie proiectată judicios în ansamblul celorlalte activități din grădiniță, corespunzător obiectivelor pe grupe de vârste și se poate desfășura,,fie sub forma ei tradițională, pe un singur domeniu, fie sub formă de activități integrate, cu caracter interdisciplinar.’’(Damșa I.,M.Tomșa-Damșa, Z.Ivănuș, 1996, p.68)

Programa școlară permite educatoarei libertatea de a selecta textele literare cele mai potrivite scopului educativ, trebuințelor cognitive și afective ale copiilor, în conformitate cu tema proiectului sau subtema, pe marginea căreia să realizeze materiale intuitive care să faciliteze memorarea și stăpânirea mecanismelor memorării.

Prin memorizare se urmărește:

Dezvoltarea gândirii logice a copilului;

Dezvoltarea atenției și a puterii de concentrare;

Dezvoltarea memoriei voluntare prin comunicarea unor obiective urmărite, prin conștientizarea unui efort intelectual minim necesar pentru fixare, prin însușirea unor scheme mnemice;

Dezvoltarea auzului fonematic al copiilor;

Dezvoltarea capacității de înmagazinare și de reproducere a cunoștințelor;

Formarea și dezvoltarea deprinderii de a recita corect și expresiv;

Sensibilizarea copiilor la expresivitatea limbajului prin însușirea unor cuvinte și expresii cu valoare emotivă.

Principalele sarcini ce revin educatoarei în cadrul activității de memorizare sunt:

– dezvoltarea interesului copiilor și a dorinței lor de a memora o poezie; Preșcolarului trebuie să îi placă poezia, să sesizeze mijloacele de exprimare poetică cu ajutorul educatoarei care trebuie să găsescă metode și procedee cât mai variate prin care procesul de învățare a poeziei să devină plăcut și atrăgător.Exemplu: să apeleze la elemente de joc ca bătăile din palme la un anumit vers din poezie, să execute anumite mișcări sugerate de textul literar, să repete în cor anumite onomatopee etc.

– îmbogățirea conținutului vieții afective a copiilor prin intermediul poeziei;

Valoarea activităților de memorizare, ca și interesul copiilor față de aceste activități depind în mare măsurăde sentimentele pe care poezia le trezește la copii.Textele literare alese de educatoare trebuie atent studiate și valorificate din plin pentru a trezi prin intermeiul lor cele mai nobile sentimente cum ar fi dragostea pentru animale și vietățile din mediul înconjurător,admirația și respectul pentru natură, prin poezii precum ,,Primăvara’’ de Vasile Alecsandri, ,,Scrisoare de larândunele’’ de Czeslaw Jannczarski, ,,Vara’’ de Emilia Căldăraru, ,,Ce te legeni?’’ de Mihai Eminescu, ,,Balada unui greier mic’’ de George Topârceanu, ,,Iarna’’ de Virgil Carianopol, ,,Puișorul moțat’’ de Elena Farago, ,,Cățelușul șchiop’’ de Elena Farago, ,,Zdreanță’ de Tudor Arghezi,etc.

– însușirea conștientă a poeziei; Aceasta se sprijină pe înțelegerea deplină a textului poeziei,mai exact a conținutului, a sensului cuvintelor și a figurilor de stil folosite de poet. Educatoarea trebuie să asigure condițiile îndeplinirii acestei sarcini prin alegerea poeziei în raport cu puterea de înțelegere a copiilor, la folosirea procedeelor potrivite pentru a asigura înțelegerea ei de către preșcolari, precum și realizarea legăturii dintre conținutul poeziei și propria lor experiență.

– formarea deprinderilor de a memora și reproduce voluntar și logic poeziile, a deprinderii de a le reda nuanțat și expresiv;În procesul învățării poeziilor, educatoarea trebuie să folosească metode și procedee corespunzătoare și să acorde atenție pronunțării clare, corecte și expresive a cuvintelor mai ales că poezia e recitată de preșcolari prin imitarea modelului oferit de aceasta.De aceea, copiii trebuie ajutați să înțeleagă cum să recite cât mai frumos poezia. Cele mai multe poezii pentru copii sunt redate la persoana I, singular, sub forma unei confesiuni din care se degajă un sentiment. Dacă poezia este redată în dialog sau conține și dialog, copiii vor fi îndemnați să intoneze versurile așa cum ar vorbi personajul în cauză. Astfel, furnica gospodină din poezia ,,Gospodina’’ de Otilia Cazimir, vorbește ca un om copleșit de treburi; intonația, dar – mai ales – ritmul trebuie să reflecte această realitate. Nuanțele de intonație sunt determinate și de tipul de comunicare: narativă, adresativă, exclamativă sau interogativă. Trebuie evitat ca în timpul memorării copiii să recite monoton, uniform, intonând în același fel fiecare cuvânt, indiferent de semnificația contextului.

Demonstrația educatoarei de a recita este un exercițiu eficient pentru formarea unor deprinderi corecte de reglare a respirației în timpul comunicării, a obișnuinței de a adopta unritm care să-i permită copilului să pronunțe corect, integral, toate silabele și mai ales pe cele finale, pe care adesea le ,,înghite’’.

Poeziile care conțin onomatopee, paronime, aliterații constituie un material eficace pentru realizarea unei pronunții corecte a unor sunete, pentru formarea auzului fonematic.

– însușirea în mod practic a conținutului și frumuseților limbii literare; Chiar dacă înțelegerea și receptarea conștientă a poeziei sunt îngreunate de faptul că limbajul poetic este preponderent figurat, iar imaginea artistică are valoare generală, de simbol, preșcolarii își însușesc forma de redare expresivă a unui text literar, cu ajutorul educatoarei, prin desprinderea înțelesului sensului figurat al figurilor de stil folosite de poet.Copiii au deseori surpriza de a descoperi că un cuvânt pe care îl cunosc foarte bine nu-l mai înțeleg, pentru că în noul context el are alt înțeles. De exemplu: peisajul de iarnă din poezia ,,Ninge’’ de D.Rachici, este realizat cu metafore care, cu sensul lor propriu, fac parte din limbajul cotidian: ,,Pomii cu cojoc de nea’’, casele ,,par de zahăr și frișcă’’, câmpul ,,este dat cu var’’iar imaginea lui Zdreanță din poezia cu același nume a lui Tudor Arghezi e făcut din ,,petice’’, ,,ferfenițe’’, cu ,,nara cârnă’’și cu o ureche ,, de pungaș fără pereche.’’ Este de la sine înțeles că nu sensul figurat al cuvântului este perceput de copil, ci ideea că este un cuvânt frumos, iar comunicarea plăcută. Alegerea unor poezii a căror formă corespunde cerințelor unei arte adevărate, cu un limbaj simplu dar plin de poezie, contribuie nu numai la îmbogățirea vorbirii preșcolarilor, dar și la formarea unui gust artistic autentic, a capacității de a sesiza și a reacționa pozitiv în fața frumuseții limbii literare.

  Scopurile memorizării constau în dezvoltarea gândirii logice a copilului, pe baza succesiunii sentimentelor și ideilor  poetice, ale textelor literare, dezvoltarea atenției și a puterii de concentrare, dezvoltarea memoriei voluntare prin comunicarea unor obiective urmărite în demersul didactic, prin conștientizarea efortului solicitat, prin însușirea, în timp, de către copii, a schemelor mnemice (asociații dirijate ), dezvoltarea auzului fonematic al copiilor, dezvoltarea capacității de a păstra și de a reproduce cunoștințele, formarea deprinderii de a recita corect și expresiv și sensibilizarea copiilor la expresivitatea limbajului prin însușirea unor cuvinte și expresii cu valoare emotivă.

Metodele și proceeele utilizate în activitățile de memorizare sunt de cele mai multe ori cele tradiționale utilizate în diferite etape ale desfășurării lor.

Demonstrația reprezintă una din metodele de bază în activitățile de memorizare, fiind intuitivă și răspunzând caracterului senzorial al percepției preșcolarilor. Ea este însoțită de explicație în cazul mesajelor și cuvintelor și a expresiilor necunoscute de copii din textul literar ce urmează a fi memorat.

Exercițiul constă în repetarea conștientă a poeziilor în vederea memorării logice și integrale a poeziei, a perfecționării recitării poeziei, pe baza comparației cu modelul oferit de educatoare. Reușita exercițiului ține de calitatea modelului oferit, care trebuie să fie clar, accesibil, de trezirea interesului și morivării copilului de a repeta, de modul de dozare, de sintetizarea treptată a fragmentelor însușite deja, de ajutorul și corectările făcute de educatatoare și de respectarea ritmului individual de lucru.

Conversația euristică, de descoperire, îl conduce pe copil la cunoștințe noi prin întrebări asupra altor cunoștințe dobândite anterior pentru a facilita însușirea conștientă a poeziei propuse spre memorare.

Jocul este utilizat pentru a asigura atmosfera emoțională care să motiveze interesul copiilor pentru învățarea poeziei. Poștașul care aduce o scrisoare, păpușa sau personajul îndrăgit ce asistă la activitate, ,,De-a rățuștele în lac’’sunt câteva exemple de jocuri folosite cu succes în memorizare. În activitatea de consolidare a poeziilor învățate se folosește jocul pentru reactualizarea poeziilor, a titlurilor și a temelor propuse.

Observarea este întâlnită în etapa de pregătire a copiilor pentru memorizare prin valorificarea experienței imediate provocate de aceasta. Pentru a memora poezii precum ,,Iarna’’ de Vasile Alecsandri, ,,Iarna pe uliță’’ de George Coșbuc se poate pleca de la observarea directă a fenomenului de ninsoare.

Narațiunea se poate realiza când se dorește familiarizarea copiilor cu textul poeziei. Într-o formă simplă, atractivă, educatoarea poate prezenta conținutul poeziei și să facă accesibile expresiile și figurile poetice.

Metodele moderne, cum ar fi: pălăriile gânditoare, cubul, explozia stelară, brainstormingul,problematizarea etc.sunt mai puțin utilizate deoarece specificul activității de memorizare nu permite desfășurarea metodelor activ-participative și interactive și le găsim adaptate învățământului preșcolar, în activitățile de consolidare și verificareîn special la nivelul II, grupa mare. Exemplu: Șase medalii ale valorii (Six Value Medals) este o metodă ce poate fi folosită în înțelegerea mesajelor poeziilor mai ales a celor cu caracter moral. În poezia ,,Cățelușul șchiop’’ de Elena Farago, copiii pot fi împărțiți în 6 grupe așezate în cerc, fiecare având la gât câte o medalie specifică grupului din care face parte. Cei cu medalia de argint reprezintă organizarea și se vor ocupa de organizarea grupelor, aranjarea mobilierului, repetarea poeziei. Copiii cu medalia de aur vor reprezenta valorile umane și vor enumera faptele bune și rele întâlnite în poezie și vor realiza o paralelă între acestea, purtătorii medaliilor de alamă ce simbolizează percepția, vor spune ce s-ar fi întâmplat dacă băiatul nu ar fi lovit cățelul și ce ar fi făcut ei dacă ar fi fost în locul cățelului, preșcolarii cu medalia de lemncare vor pune accentul pe valorile ecologice din poezie-cum trebuie să ne comportăm cu vietățile din natură și cei cu medalia de sticlă ce reprezintă creativitatea vor realiza diferite scene din poezie prin desen, modelaj sau activități practice, vor lua un interviu cățelușului, etc.

Ținând cont de particularitățile gândirii, vorbirii și imaginației copiilor, mai ales la preșcolarii mici, în familiarizarea copiilor cu textul poeziei se pot folosi materiale intuitive precum ilustrațiile ce reprezintă fragmente sau momente ale poeziei, jucării, obiecte sau accesorii care să sugereze tema poeziei.

Tipurile de activități de memorizare sunt determinate de sarcinile didactice acestea fiind:

-activități de predare – învățare;

-activități de fixare (repetare), orientate spre însușirea temeinică a poeziilor memorate în activități de predare – învățare și spre consolidarea deprinderilor de reproducere conștientă și expresivă;

-activități de verificare a însușirii poeziei, a exactității reproducerii și a temeiniciei memorării.

În învățământul preșcolar, aceste trei tipuri de activități de memorizare nu sunt distincte, ci sunt activități mixte: într-o activitate de predare – învățare a unei poezii trebuie realizată și o secvență de fixare și consolidare a unor memorizări anterioare, înrudite ca tematică. De asemenea, în alte activități de educarea limbajului se poate desfășura o secvență de verificare și consolidare a unor memorizări.

Structura unei activități comune de memorizare cuprinde următoarele etape:

1. Organizarea activității, care constă în asigurarea cadrului adecvat de desfășurare precum aerisirea sălii de clasă, așezarea mobilierului în semicerc sau în careu deschis, pregătirea materialului didactic și organizarea copiilor.

2. Desfășurarea activității, ce cuprinde două secvențe:

Secvența I ce cuprinde următoarele momente:

Introducerea copiilor în tema activității prin reactualizarea și precizarea reprezentărilor și a cunoștințelor implicate în textul poeziei. Prin variate metode (povestire, conversație, explicație, exercițiu ș. a. ) copiii sunt pregătiți pentru familiarizarea cu conținutul de idei și de sentimente ale poeziei. Metodele și mijloacele de realizare a acestei secvențe depind de grupa de vârstă și de specificul și complexitatea textului literar. Pentru facilitarea înțelegerii poeziei se pot folosi ilustrații, diapozitive, CD-uri audio și video,imagini power-point care concretizează momente ale poeziei. 

Familiarizarea copiilor cu textul literar se realizează în funcție de specificul, accesibilitatea și complexitatea textului literar. În cazul poeziilor simple, accesibile, se poate renunța la introducerea pregătitoare. Receptarea poeziilor desciptive se poate asigura printr–o convorbire bazată pe ilustrații, tablouri adecvate sau printr-o scurtă povestire, în care se folosesc cuvinte și expresii din textul literar, astfel pregătindu-se înțelegerea și însușirea acestora. În familiarizarea cu textul și memorarea poeziei, un rol deosebit îl are și materialul didactic, alături de recitarea-model de către educatoare. Prima recitare-model creează emoția care contribuie la realizarea învățării. A doua recitare -model, urmărește analiza textului  prin care preșcolarii descoperă trăirile afective, sentimentele și muzicalitatea versurilor, îi  pregătește pe copii pentru memorarea poeziei.

  Recitarea-model trebuie să îndeplinească anumite cerințe: să fie clară, expresivă, să fie însoțită de mimică și gesticulație adecvate, să creeze emoție copiilor, motivându-i pentru învățare.

Expresivitatea recitării se realizează prin: schimbarea tonului vocii, accente și pauze logice psihologice și gramaticale; respectarea ritmului și a rimelor poeziei, mimică și gesticulație.

Secvența a II -a – predarea-învățarea poeziei, ce reprezintă veriga principală a activității de memorizare, desfășurată într-un cadru emoțional favorabil audierii, învățării și reproducerii poeziei. În funcție de conținutul și gradul de dificultate al poeziei, învățarea acesteia se face în întregime (învățare globală) sau pe unități logice. Poeziile simple, atractive, se învață global,cele mai dificile se memorează pe unități logice, care nu întotdeauna concordă cu versul sau cu o strofă. Fiecare unitate logică de memorat se reproduce numai după ce au fost recitate unitățile logice anterioare. Această repetare a unităților precedente contribuie la înțelegerea unității de conținut a poeziei și fixează în memorie fragmentele logice în succesiunea lor firească, dezvoltă memoria logică.

În activitățile cu preșcolarii trebuie exersată numai recitarea individuală, prin care educatoarea urmărește corectitudinea pronunțării, fidelitatea reproducerii, expresivitatea, gradul de înțelegere a textului de către fiecare copil solicitat. Recitarea colectivă nu permite acest control individual, în cazul unor copii, această recitare reducându-se la reproducerea unui cuvânt sau chiar a silabei finale a unității reproduse. Recitarea colectivă se poate folosi numai în încheierea activității, dacă poezia n-are versuri-refren sau versuri care pot sugera ecouri, onomatopee ș. a. (exemplu: în poezia ,,Somnoroase păsarele’’ de Mihai Eminescu, ultimul vers al fiecarei strofe fiind o urare, aceste versuri pot fi reproduse în cor, cu intensitatea vocii din ce în ce mai scazută).

În recitarea individuală, copilul solicitat trebuie să spună titlul și autorul poeziei, să reproducă versurile cu ajutorul educatoarei, pe baza materialului intuitiv. Copiii trebuie stimulați prin aprecieri individuale, prin aplauze sau alte procedee de motivare a învățării, înregistrarea audio, selecționarea pentru programul serbării, pentru un concurs de recitări, întrecere intre grupuri de copii ș.a.

În activitatea de consolidare a memorării se pot realiza: recitări pe roluri, procedeu prin care se ajunge la recitarea corectă și la fixarea conținutului de idei sau a unor elemente de limbaj poetic, îmbinarea recitării individuale cu cea colectivă, ca în cele expuse mai sus sau prin intermediul unui personaj îndrăgit de copii și recitarea selectivă, ca modalitate de verificare a gradului de concretizare a memorării.

Pentru dezvoltarea dicției și pentru sesizarea muzicalității și frumuseții limbajului, se utilizează urmatoarele procedee: analiza, împreună cu copiii, a unor versuri, folosirea unor elemente de joc prin care se relevă ritmul și rima poeziei; mimarea unor stări sufletești, reproducerea unor onomatopee sau a unor mișcări specifice unor fenomene ale naturii ș.a.

3. Încheierea activității:

Are ca obiect prioritar fixarea celor învățate. Trebuie utilizate acele procedee care trezesc și întrețin interesul copiilor pentru poezie: intonarea unui cântec cu tema asemanatoare,redarea în desen a unor aspecte ale conținutului poeziei, folosirea unui CD, a unei înregistrări video și audio, executarea unor mișcări imitative, aprecieri colective și mai ales individuale ș.a.

Memorizarea ca activitate de fixare (repetare) a poeziilor are ca scop asigurarea unei memorări temeinice a textului și consolidarea deprinderii de recitare clară și expresivă. Ea se planifică, de regulă, în aceeași săptămână, în cadrul aceleiași teme.Acest tip de activitate are o structură diferită față de cea de predare-învățare și cuprinde: Organizarea activității; Desfășurarea activității, cu următoarele secvențe: Introducerea în activitate: Anunțarea activității și reamintirea poeziei ce urmează a fi repetată. Se pot folosi jocul, ghicitoarea, recitarea câtorva versuri pentru a le reaminti copiilor poezia, titlul și autorul; Fixarea cunoștințelor: Reproducerea poeziei de către copii. Educatoarea recurge la diferite elemente de joc care să-i antreneze pe copii: recitare pe roluri, în cor, în lanț;  Încheierea activității: Poate fi realizată prin recitarea poeziei de către întreaga grupă, organizarea unui mini – concurs, executarea unui cântec care să aibă o temă asemănătoare cu cea a poeziei. Educatoarea va face aprecieri individuale și colective cu privire la activitatea desfășurată.

2.3.2. Activitatea de memorizare ca activitate integrată:

Activitatea integrată în învățământul preșcolar se referă la activități de învățare care fac să interrelaționeze diverse elemente pentru a constitui un tot armonios, de nivel superior, mai multe secvențe didactice, situații de învățare, ale căror conținuturi, ale două sau ale mai multor domenii experiențiale sau categorii de activitate, se articulează în jurul unui nucleu de integrare curriculară. Aceasta presupune ,,crearea de conexiuni semnificative între teme sau competențe care sunt de regulă formate disparat, în interiorul diferitelor discipline.ceste teme sau competențe au o puternică legătură cu viața cotidiană a elevilor și își propun, direct sau indirect, să contribuie la formarea unor valori și atitudini.’’(Ciolan L., 2003, p.24)

Integrarea se poate realiza la nivel:

– multi / pluridisciplinar, o temă care aparține unui domeniu este supusă analizei din perspectiva mai multor discipline, acesta rămânând independentene însă unele în raport cu altele, fiecare obiect de studiu contribuind, în funcție de specificul propriu, la clarificarea temei investigate;

– interdisciplinar ce presupune ignorarea limitelor stricte ale obiectelor de studiu axându-se pe teme comune diferitelor discipline și prin centrarea pe obiective de învățare care vizează formarea și dezvoltarea competențelor cheie, învățarea pe tot parcursul vieții, gândirea critică, comunicativitate, lucrul în echipă, cetățenie responsabilă, ocupabilitate;

– transdisciplinar fiind caracterizată prin dezvoltarea personală, integrală a copiilor, centrarea pe viața reală, pe problemele semnificative, așa cum apar ele în context cotidian, renunțarea completă la limitele disciplinelor de studiu, pornind de la nevoile, interesele și caracteristicile individuale ale copiilor, furnizând metode și tehnici de muncă intelectuală și ajutându-l ,, să-și organizeze fiecare dintre demersurile sale în situații diverse.’’(Ciolan L., ibidem, p.1)

La nivelul curriculumului preșcolar, integrarea poate îngloba toate activitățile care se desfășoară pe parcursul unei zile, activitățile liber alese (ALA) și activitățile pe domenii experiențiale (ADE) dintr-o zi, activitățile pe domenii experiențiale (ADE) dintr-o zi sau activitatea de bază este o anumită activitate didactică dintr-un domeniu experiențial (ADE) în care sunt înglobate elemente din mai multe domenii experiențiale (DE), indiferent de programul zilei.

Activitatea de memorizare, fiind inclusă în Domeniul Limbă și Comunicare (DLC), poate fi integrată cu activități din:

-Domeniul Estetic și Creativ (DEC), artistico-plastice favorizând astfel însușirea limbii literare concomitent cu perceperea mediului ambiant, oferind cunoștințe și formând atitudini estetice, intelectuale și morale. Familiarizarea copiilor cu textul poeziei și corelarea imaginilor artistice conținute de versuri cu prezentări prin activități plastice este o modalitate optimă de desfășurare a activității de memorizare.Exemplu: Activitate integrată: DLC+DEC ,,La mulți ani, mămică dragă!’’: memorizare: ,,De ziua mamei’’de Elena Farago și cântec: E ziua ta, mămico!’’; Activitate integrată:DLC+DEC: ,,Uraa, ninge, ninge!’’: memorizare: ,,Ninge’’de Otilia Cazimir și pictură: ,,Ninge cu fulgi mari’’;

-Domeniul Om și Societate (DOS), memorizarea constituind suportul pentru exersarea anumitor deprinderi practice la preșcolari în cadrul activităților practice. Exemplu: Activitate integrată: DLC+DOS ,,Coșul cu fructele toamnei’’: memorizare: ,, Toamna’’ de Demostene Botez și preparare:,,Salata de fructe’’

-Domeniul Științe (DȘ), activitățile matematice devin mai plăcute și mai accesibile atunci când copilul este pus în situația de a manipula elemente sau personajele unui text literar memorat. Exemplu: Activitate integrată DLC+DȘ:,,Gândăceii ies la soare!’’: memorizare: ,,De pe-o ,,bună dimineață’’ de Otilia Cazimir și exercițiu cu material mărunt: ,,Numără gândăceii!’’

-Domeniul Psihomotric (DPM), tema sau mesajul unor poezii pot constitui punctul de plecare în exersarea unor deprinderi motrice. Exemplu: Activitate integrată DLC+DPM: ,,Omul de zăpadă’’: memorizare:,,Omul de zăpadă’’de Rusalin Mureșanu și dans tematic: ,,Dansul oamenilor de zăpadă’’.

Activitatea de memorizare poate fi integrată cu toate tipurile de activități desfășurate pe parcursul unei zile. (Anexa1)

CAPITOLUL 3: POEZIA DIN CADRUL ACTIVITĂȚILOR DE MEMORIZARE

3.1. Definirea conceptului de poezie. Caracteristici

Poezia reprezintă un limbaj al sentimentului și al imaginației, ,,o artă a limbajului care exprimă o emoție, un sentiment, o idee, prin ritm, armonie și imagine’’(Andrei Mariana, 2004, p.14) și definită ca ,,modalitate a literaturii care exprimă mesajul artistic cu ajutorul imaginilor expresive al unui limbaj concentrat, al afectivității, al rimei, al ritmului etc.’’(D.E.X.,1998, p.815)

Cuvântul poezie își are, etimologic, originea în verbul grecesc poiein (a face, a produce), a cărui semnificație nu lămurește totuși esența creației poetice (poiesis însemna inițial orice tip de producție, iar poietes orice tip de producător). (Tatarkiewicz Wladislaw, 1978, p.58.)

Specificul poeziei este dat de relația care se stabilește între formă (versuri, muzicalitate, caracteristicile limbajului poetic) și conținut (expresia emoțională a sentimentelor, expresia unei logici, etc.). Astfel, poezia poate să aparțină genului liric sau genului epic. Genul liric (< fr.lyrique, derivat din fr.lyre, lat.lyra – liră) reprezintă ,,totalitatea operelor literare care se constituie pe baza categoriei estetice de liric, categorie prin care eul creator își exprimă în opera de artă în chip nemijlocit reacția față de fenomenele lumiiexterioare și față de propriile metamorfoze interioare.’’ (Dicționar de termeni literari, 1976, p.239)

Specii literare ale genului liric sunt: imnul, oda, elegia, meditația, satira, epistola, pastelul.

Deși poezia lirică este expresia unei voci, a unui eu ce își comunică direct mesajul, trăirile, în multe situații, discursul este mascat de procedee specifice genului epic, prin introducerea în spațiul literar a unor elemente narative. Faptele relatate în acest fel aparțin genului epic (< gr. epikos- cuvânt, zicere, discurs) dar modalitățile de expresie și tehnica folosită sunt cele poetice, astfel încât acestea aparțin tot poeziei. Astfel, întâlnim următoarele specii literare specifice genului epic: epopeea, fabula, legenda, balada, poemul.

Esența actului poetic este concentrată prin particularizarea temei de către un motiv(o unitate minimală de semnificație care, prin recurență, generează izotopia (unitatea de sens) a ansamblului) sau o structură de motive. Motivul sau motivele centrale care se repetă într-o operă sau în totalitatea operelor unui anumit autor se numesc laitmotive.

Rezultatul procesului de reprezentare mentală a impresiilor produse de poezie formează imaginea artistică care este perceptibilă prin exercitarea funcției iconice, a cuvântului, care proiectează în spațiul mental imagini, care sunt reprezentări sensibile cu o mare forță de sugestie.

Pe acest temei se constituie și imaginile produse de figurile de stil, procedeele prin care se modifică sensul propriu al unui cuvânt sau construcția gramaticală obișnuită, în scopul sporirii expresivității.

Figurile de stil pot fi clasificate în mai multe categorii categorii:

figuri semantice:alegoria, comparația, epitetul, (ornant, individual, cromatic, personificator, metaforic, hiperbolic, inversat), oximoronul, personificarea;

figuri de construcție: anacolut, enumerația, gradația, inversiunea, repetiția, refrenul;

figuri de gândire și de compoziție: antiteza, hiperbola, metafora, metonimia;

figuri de adresare (de insistență): interogația retorică,invocația,invectiva, imprecația;

figuri de sunet: aliterația, asonanța,onomatopee.

Particularitatea esențială a poeziei față de proză, teoretizată de poeticile clasice și menținută în linii mari până astăzi, este organizarea textului în versuri și comunicarea unui mesaj artistic prin elemente de prozodie (<fr. prosodie, gr. prosodia, intonare, accentuare),știința grupării cuvintelor în unități ritmice, de pronunțare ritmată a cuvintelor, sinonimă, în acest sens cu metrica:

Versul (< fr.fr.vers, lat.versus, întoarcere, rând, șir al scrierii) = un rând dintr-o poezie,ce presupune o pauză finală și uneori una mediană, marcată prin cezură, care îl împarte în secvențe, numite emistihuri. Există versul silabic, versul ritmic, versul alb,

Ritmul (< fr.rythme, lat.rythmus, gr.rzthmos, mișcare regulată și măsurată, cadență melodică), reprezintă repetarea ordonată a silabelor accentuate și neaccentuate și a pauzelor într-un vers. Prin îmbinarea silabelor accentuate și neaccentuatese ajunge la formarea unei unități ritmice, numită picior metric.

Întâlnim ritmuri: binare, în care unitatea metric (piciorul metric) este formată din 2 silabe:ritmul trohaic, cu unitatea metrică numită troheu, prima silabă fiind accentuată, iar a doua neaccentuată; iambic, cu piciorul metric numit iamb, cu a doua silabă accentuată; ternare:dactilic, bazat pe un dactil;anapestic, numit și ritm antidactilic, cu ultima silabă accentuată;amfibrahic, bazat pe un amfibrah; cretic, bazat pe unitatea cretică, opusă amfibrahului, formată din două silabe accentuate și una neaccentuată; cuartenare, bazate pe unități ritmice de 4 silabe, dintre care una poartă accentul: peon I, peon II; peon III; peon IV. Există și ritmuri mai rare: cvinar, alcătuit din unități metrice de cinci silabe, mesomacru, senar, hipermesomacru.

Strofa (< fr. strophe, gr.strophe, întoarcere) reprezintă, în versificația modernă, diferite combinații asociative ale versurilor, în funție de măsură, ritm, rimă, idee poetică.

După numărul versurilor conținute, există o varietate de forme ale strofei: monoversul, distihul, terțina, catrenul, sextina.

Rima (<fr.rime) denumește una dintre cele mai importante figuri de sunet ale poeziei și constă în coincidența sonoră a finalului a două sau mai multor versuri, începând cu ultima vocală accentuată. Fiind un mijloc de bază în constituirea armoniei poetice (eufonia), alături de ritm, rima a fost analizată amănunțit de-a lungul timpului, rezultând numeroase moduri de clasificare. Cea mai cunoscută este în funcție de poziția rimelor în cadrul strofei, prin care își exercită rolul esențial de armonizare sonoră a versurilor componente: rime împerecheate, (a a b b), rime încrucișate, (a b a b), rime îmbrățișate, (a b b a), rime interpolate,(a bc c b), monorimă, rime variate, rime interioare.

O clasificare sugestivă pentru efectele sonore produse este aceea în funcție de numărul de sunete coincidente de la sfârșitul versurilor ce rimează: rima simplă, cu sunete ce cuprind un singur accent principal (masculină,feminină), rima complexă, când rimează cuvinte ce includ, pe lângă accentele principale, și accente secundare (dactilice, hiperdactilice).

Limbajul poetic este rezultatul utilizării particularizate a tuturor resurselor stilistice și prozodice oferite de limbă, cu scopul producerii de efecte artistice și estetice. Limbajului poetic îi sunt caracteristice ambiguitatea și deschiderea, crearea de conotații multiple care să ofere numeroase posibilități de receptare și de interpretare, de proiectare a textului poetic dincolo de el însuși.

Trăsăturile specifice limbajului poetic sunt:

a) Afectivitatea: Limbajul poetic e, în esență, afectiv și nu intelectual, el adresându-se în primul rând sensibilității și nu rațiunii; funcția sa cea mai importantă e cea estetică și nu ce referențială.b) Opacitatea: Limbajul poetic nu reprezintă ceva anume, ci se autoreprezintă, devine autarhic, el fiind autoreferențial, tinzând către transparența zero.

c) Intraductibilitatea: Orice expresie poetică autentică e ,,unică, irepetabilă’’ (Parfene Constantin, 1993, p.66) implicând în actul comunicării toate nivelurile de limbă și de aceea nu poate fi substituită cu altă expresie fără a-și altera sensul (se mai vorbește în acest caz de sinonimie absentă); ca atare, o traducere perfectă într-o altă limbă e imposibilă întrucât chiar și sensurile unor cuvinte obișnuite pot să difere de la o limbă la alta.

d) Caracterul conotativ: Limbajul poetic are o mare intensitate de sugestie și o deschidere semnificantă teoretic infinită, el fiind, prin însăși natura sa, echivoc datorită înlocuirii reprezentării directe cu sugestia și, ca atare, e deschis interpretărilor multiple.

e) Caracterul simbolic: Cuvântul poetic devine simbol, adică un ,,mijloc de a spune ceva ce nu poate fi nici înțeles, nici exprimat în alt chip.’’(Evseev Ivan, 1983, pp.28-29) Aceasta înseamnă că dincolo de sensul literal al enunțului se deschid întotdeauna alte semnificații mai adânci la nivelul suprastructurii poemului, semnificații niciodată epuizabile prin lectură.

3.2. Specificul poeziei pentru copiii preșcolari

Poezia ocupă un loc prioritar în literatura pentru copii, prin modalitatea de a exprima un mesaj artistic cu ajutorul imaginilor poetice, apelând la un limbaj concentrat, în structuri originale și valorificând resursele infinite ale artei cuvânului.

Conceptual, literatura pentru copii desemnează o parte a literaturii naționale, incluzând totalitatea creațiilor care, ,,prin profunzimea mesajelor, gradul de accesibilitate și nivelul realizării artisitice se dovedește capabilă să intre în relație afectivă cu cititorii lor.’’ (Stoica Cornelia, Eugenia Vasilescu, 1995, p.5) Hristu Cândroveanu, în lucrarea sa ,,Literatura pentru copii’’(1988) precizează că literatura pentru copii este, în fapt: ,,literatură pur și simplu, literatură pentru toată lumea, literatură frumoasă.(…)univers infantil,(..)creațiile artistice inspirate de lumea copiilor, literatura frumoasă…ce înfățișează sufletul copilului, miracolul vârstei.’’ (Cândroveanu Hristu, 1988, pp.7-26)

Caracterul aparte a literaturii pentru copii reiese din specificul receptării la vârsta preșcolară conform următorilor factori: gradul mai redus al dezvoltării psihice (gândire, limbaj, emoții și sentimente estetice), sfera de interese, trebuințele și preocupările centrate în jurul jocului, al lipsei de griji, al permanentei interogări asupra lumii și posibilitățile reduse de identificare a mesajului artistic, copiii trebuind inițiați.

I. Pascadi, în lucrarea ,,Nivele estetice’’ (1972), menționează că funcția artistică a operelor pentru copii are trei coordonate principale :

1. ,,coordonata cognitivă sau informativă – opera ne comunică informații artistice organizate într-un mesaj specific și transmise printr-un cod;’’

2. estetică – valorificare a virtuților estetice ale limbajului. Pe lângă cele patru categorii estetice fundamentale (frumosul, urâtul, comicul, tragicul) există subcategoria specifică literaturii pentru copii – grațiosul, duiosul, miniaturalul);

3. formativă – mesajul artistic al operei, în varietatea semnificațiilor sale receptate de către copii, semnificații la care se ajunge prin ieșirea din planul abstract al textului literar și analogia dintre tema și motivele operei și viață, adaugându-se situații din existenta cotidiană a copilului. Ele vor contribui la educarea acestora conform unor virtuți morale alese. (Pascadi I., 1972, p.140)

La vârsta preșcolară copiii sunt foarte apropiați de poezie fiind atrași de ritmul, de jocul exuberant al rimelor, de sonorizarea cuvintelor și a asocierii de cuvinte și căutând în ea imagini vizuale și auditive simple dar pline de dinamism și forță de sugestie, efecte muzicale, realizate prin procedee variate: cuvinte și expresii onomatopeice, repetiții, armonii imitative. Poezia îl introduce pe copil în universul acesteia prin dezvăluirea conținutului emoțional, ideatic și caracterul de plasticizare a cuvântului și urmează legile prozodiei clasice cu structurarea versurilor în strofe, păstrarea ritmului, a rimei și a măsurii.

Prin conținutul lor tematic variat, poeziile abordate în grădiniță lărgesc orizontul de cunoaștere al copiilor despre mediu și viață. Astfel, întâlnim:

a) Poezii despre copilăriei (familie, grădiniță) sunt o adevărată feerie infantilă, copilăria, cu jocurile, bucuriile și suferințele ei inspirând poeți din toate timpurile. Aceste poezii reprezintă un univers cu bogate rezonanțe afective și morale în planul expresiei artistice. Lumea copilăriei, așa cum este surprinsă în versuri, de scriitorii clasici sau contemporani, este o lume minunată, o lume cu ,,zmeie de hârtie și creioane colorate, cu cer de pace, cu glas de păsări, și flori de vară, brâu de ape cristaline, zbor de harnice albine’’, o lume cu jocuri și cântece vesele, cu soare ce o scânteiază, cu plai de dor, după cum afirmă Elena Farago în poezia ,,Lumea ta, copilărie.’’ Pe lângă toate acestea, lumea copilăriei este o lume plină de taine, de mistere, de necunoscute, de întrebări ce așteaptă răspunsuri corespunzătoare. Exemple de poezii: ,,Iarna pe uliță’’ de G.Coșbuc, ,,Doi frați cuminți’’ de Elena Farago, ,,Bunica’’de Otilia Cazimir, ,,Pe stradă’’ de G. Zamfir, ,,Prietenii’’de Dan Faur, ,,Cemiros au meseriile’’ de C.Rodorre, ,,Copilăria’’ de Ana Blandiana, ,,La Grădiniță’’ de T.Oancea etc.

b) Poezii despre natură și viețuitoare ce se constituie într-o secvență îndrăgită de copii, receptivitatea timpurie explicându-se prin optica antropomorfizantă asupra vieții. Aceștia regăsesc în lumea animalelor, a păsărilor, a gâzelor și a plantelor, aspecte ale existenței proprii, cu preocupările cotidiene, cu grijile și satisfacțiile caracteristice vârstei, cu jocurile preferate. Autori precum Tudor Arghezi , George Topârceanu, Otilia Cazimir ne invită să ne aplecăm cu sensibilitate privirile asupra albinelor, greierilor, cărăbușilor, furnicilor care își împart existența cu omul văzut în diferite ipostaze: copil, tânăr și matur.În aceste poezii ne întâmpină un univers plin de gingășie, de delicatețe, de prospețime și de lumină. Animale, păsări, gâze devin pentru poeți prilej de admirație și de nedisimulatăuimire în fața miracolului alcătuirii și împlinirii rostului lor.Aceste poezii au un rol important în viața copiilor, pentru că învață a admira lumea înconjurătoare, a observa și cele mai mici părți ale mediului înconjurător, viața animalelor mărunte și chiar a învăța din felul lor de viață, din greșelile lor. E bine să atragem atenția copiilor asupra făpturilor mici ca să descopere ei înșiși frumusețea lumii, a naturii, și astfel să aibă dorința de a ocroti. Se dezvoltă fantezia copiilor imaginând întâmplări cu animale. Limbajul poeziilor este pe înțelesul lor, își pot îmbogăți vocabularul și cunoștințele cu nume de animale (lăcustă, bondar, cuc, pitulici, scatiu, etc.), cu însușiri ale lor (zdrențuros, flocos, pungaș, nerod, zburdalnic, pestriș), cu numele locurilor unde trăiesc animalele (stup, furnicar), cu numele hranei. Exemple de poezii: Vasile Alecsandri – ,,Bradul’’, ,,Miezul iernei’’, Iarna, Primăvara; Tudor Arghezi – Zdreanță; O furnică, Tâlharul pedepsit, Iscoada, Bună dimineața, Primăvară!; George Topârceanu – Rapsodii de toamnă, Balada unui greier mic; George Coșbuc – Povestea gâștelor, Mâțișorii, La Paști, Vine ploaia, Sosirea rândunicii; Elena Farago – Cățelușul șchiop, Gândăcelul, Motanul pedepsit, Bondarul leneș, Pedeapsa mâței; Otilia Cazimir – Pentru tine, primăvară, Furnica etc.

c) Poezii despre patrie și eroi ca o dovadă de o profundă și caldă simțire a poeților față de țară și de neam, prilej de rememorare a trecutului, de înțelegere a prezentului și de descifrare a viitorului.Exemple de poezii: Ioan Nenițescu – ,,Țara mea’’; Vasile Alecsandri – ,,Hora Unirii’’, G.Sion – ,,Limba Românească’’, E.Dragoș – ,,Tricolorul’’ etc.

Dată fiind influența poeziei asupra dezvoltării tuturor laturilor personalității preșcolarului, memorizarea ocupă un loc important în activitatea instructiv-educativă a grădiniței dezvăluind copiilor frumusețea limbii noastre, muzicalitatea ei, astfel, pregătindu-i pe acești micuți pentru viitoarea receptare profundă a literaturii.

3.3. Valoarea formativă a poeziilor din cadrul activităților de memorizare

La vârsta preșcolară, poeziile însușite în cadrul activităților de memorizare de la educarea limbajului au un rol deosebit în formarea personalității copilului prin dezvoltarea laturilor educaționale în special pe cele de:

-educație intelectuală a preșcolarilor, prin lărgirea orizontului cognitiv, îmbogățirea reprezentărilor despre obiecte, mediul înconjurător, fenomene ale naturii. Prin intermediul poeziilor ascultate sau învățate, copiii își lărgesc treptat orizontul de cunoaștere. Multe dintre poezii dezvăluie acestora unele aspecte caracteristice anotimpurilor: ,,Primăvara’’de V.Alecsandri, ,,Toamna’’de Demostene Botez, ,,Iarna’’ de George Coșbuc, ,,Ninge’’ de Otilia Cazimir, etc.,ilustrează secvențe sau fenomene din natură: ,,În grădina de legume’’ de Rodica Zidăroiu, ,,Vânt de toamnă’’ de Maria Lovin, ,,Plecarea cocorilor’’ de George Savin; aspecte de muncă: ,,Gospodina’’, ,,Micul constructor’’, surprind trăsăturile specifice ale unor animale îndrăgite de ei, modul lor de comportament: ,,Zdreanță’’ de Tudor Arghezi, ,,Cățelușul Șchiop’’ de Elena Farago, ,,Veverița’’ de Dimitrie Rachici, ,,Rândunica’’ deVirgil Carianopol; se familiarizează cu unele obiceiuri, tradiții, legate fie de sărbătorile specifice anotimpurilor, fie de cele religioase: ,,În ziua de Paști’’ de Elena Farago, ,,1 Iunie’’de N.Nasta, ,,De ziua mamei’’ de Lidia Constantinescu;

Poezia îl ajută pe copil să se exprime, să gândească, să analizeze, să compare, să clasifice, să generalizeze, oferind, astfel, baze altor procese psihice importante în evoluția cognitivă a preșcolarului;

-educație morală: prin dezvoltarea unor sentimente și comportamente precum: dragostea față de părinți și familie (,,De ziua mamei’’ de T. Constantinescu, ,,Frățiorul meu’’ de Mioara Stoica, ,,Să ascultăm de părinți’’ de Elena Eugenia Oltan , etc.), față de natură și viețuitoarele ei (,,Gândăcelul’’de Elena Farago, ,,Păsărica–n timpul iernii’ de Ion Creangă, ,,Cățelușul șchiop’’de Elena Farago, etc.), respect pentru trecutul țării lor, (,,Eroii’’ de Petre Ghelmez, ,,Steagul nostru’’ de M. Pop, ,,Limba noastră’’, de A.Mateevici, ,,Patria’’ de Vasile Romanciuc etc.). Din poezii ca: ,,Ce știa un prichindel’’ de Crișan Constantinescu, ,,Să fim politicoși’’de Elena Farago, ,,Plângăreața’’ de Stelian Filip,,,Lăudărosul’’, de Sanda Sfinchi sau ,,Ce seîntâmplă cu copacii,’’ de Ana Ruse, preșcolarii învață să fie politicoși, bine crescuți, să-i salute pe cei cunoscuți, să mulțumescă pentru binele făcut de cei din jur, să nu facă mofturi la mâncare, să nu fie lăudăroși și să spună întotdeauna adevărul, să respecte regulile de circulație, să iubească și să ocrotească natura, să-i ajute pe cei aflați în impas, să-și respecte părinții și bunicii.

Din conținutul altor poezii, copiii învață reguli de conviețuire în grup, conștientizează consecințele pozitive și negative ale actelor sale și asupra celorlalți, cunosc valorile creștine, cunosc sărbători religioase, învață reguli privind protecția mediului înconjurător, dezvoltându-le dragostea față de natură și față de necuvântătoare, învață reguli de igienă personală și reguli de circulație.(,,Matei cel harnic’’ de M.Filip, ,,Spune adevărul’’, ,,Copilul rău’’ de G.Dumitrescu, ,,Uite vine MoșCrăciun’’de O.Cazimir, ,,Floriile’’ de Vasile Alecsandri, ,,Fapte bune’’de V. Tulbure, ,,Gândăcelul’’ de E.Farago, ,,Ce e bine și ce e rău’’ de V.Maiacovschi, ,,Stopul’’ de F.Iordăchescu, ,,Greierul și furnica’’ de Al.Donici etc.)

-educație estetică realizată prin poezii în care copiii învață să înțeleagă frumosul din artă, din natură, din viața omului, să sesizeze muzicalitatea și frumusețea limbii materne,îi emoționează, le dezvoltă percepția estetică și le stimulează creativitatea.

Așa cum arată G.Văideanu în lucrarea sa Cultura estetică școlară (1967) ,,în spiritul didacticii contemporane, valențele formative ale artei în general, deci și a poeziei se amplifică. Pedagogia modernă modifică relația elev-artă în sensul transpunerii de la poziția de spectator receptiv a elevului, la aceea de spectator avizat și critic, iar de aici mai sus, spre poziția de interpret și creator de artă sau de frumos, având astfel, posibilitatea de a încorpora frumosul în propria-i viață și activitate.’’(Văideanu G., 1967, p.156)

Învățând și recitând versuri, copiii descoperă în cuvinte sensuri noi, neașteptate, își însușesc expresii literare, figuri poetice care intră în vocabularul lor, colorându-l și nuanțându-l. În același timp, în măsura în care copiii au înțeles versurile, intenția și sentimentele poetului, învață să recite expresiv, să respecte pauzele gramaticale, logice și psihologice marcate de punctuație, de sensul propoziției sau a frazei ritmate.

CAPITOLUL 4: PROIECT DE CERCETARE – IMPORTANȚA MEMORIZĂRII POEZIILOR ÎN ÎMBOGĂȚIREA ȘI EXPRESIVITATEA LIMBAJULUI ORAL

4.1. IPOTEZA:

Presupunem că utilizarea memorizării poeziilor în cadrul activităților de educarea limbajului în învățământul preșcolar contribuie la îmbogățirea și expresivitatea limbajului oral la preșcolari.

4.2.OBIECTIVE:

Pentru a investiga de o manieră limitată dar coerentă și sistematică importanțamemorizării poeziilor în îmbogățirea și expresivitatea limbajului oral la preșcolari mi-am propus următoarele obiective:

1. Identificarea influenței memorizării poeziilor asupra îmbogățirii limbajului oral cu cuvinte și expresii literare la preșcolari.

2. Identificarea influenței memorizării poeziilor asupra expresivității limbajului oral la preșcolari.

4.3. EȘANTIONUL DE LUCRU

Cercetarea pentru lucrarea de față s-a realizat pe un lot de 20 de preșcolari de la grupa mare B (nivel II) de la G.P.P. Castelul Magic, Pitești și s-a desfășurat în perioada16 septembrie 2013-11 aprilie 2014 al anului școlar 2013-2014.

Grupa a fost alcătuită din 20 de preșcolaridin care 13 copii au vârsta de 5 ani și 7 copii au vârsta de 6 ani iar 12 sunt băieți și 8 sunt fete. Preșcolarii provin din mediul urban, din familii organizate-19,dezorganizate-0, plecați în străinătate cu copii lăsați cu tutore legal-1, biparentale, de naționalitate română, cu venituri foarte bune-9, bune-8 și satisfăcătoare-3, nivelul de pregătire al părinților fiind: cu studii superioare-8, studii medii-12.Copiii sunt dezvoltați atât din punct de vedere fizic cât și din punct de vedere psihic conform vârstei, toți având continuitate în grădiniță și la aceiași grupă.

1.Tabel grafic cu preșcolarii din grupa mare

Fig. 1. Diagrama areolară privind partiția pe vârste

Fig. 2. Diagrama areolară privind partiția pe gen

2.Tabel grafic cu situația mediului familial a preșcolarilor din grupa mare B

Menționez că cele două eșantioane respectă criteriile omogenității, din punct de vedere al rezultatelor școlare, și al reprezentativității,neoperându-se nici un fel de selecție în constituirea grupei inclusă în investigație.

4.4. METODELE CERCETĂRII:

În alegerea metodelor de cercetare am avut în vedere urmãtoarele:

-recurgerea la metode obiective de cercetare, adică la metode prin care să poată fi observate, înregistrate și măsurate acțiunile subiectului;

-utilizarea de metode care să poatã să facă posibilă abordarea sistematicã a fenomenului investigat;

-folosirea unui sistem complementar de metode care să permită investigarea fenomenului, atât sub aspectul manifestării sale generale, cât și specific.

În vederea testării ipotezei și a realizării obiectivelor am apreciat ca fiind potrivită folosirea:

metodei experimentul în care grupa a avut parte de activități de memorizare;

metoda observației ce a vizat comportamentul preșcolarilor la activități, în vederea sesizării atitudinii acestora în momentul desfășurării activităților de memorizare, precum și observarea rezultatelor acestora;

metoda studierii produselor activității preșcolarilor, respectiv a fișelor de lucru, testelor, a lucrărilor practice și a altor produse realizate de aceștia în urma activităților propuse;

metoda testelor pe care am utilizat-o în etapa constatativă (preexperimentală) și în etapa finală (postexperimentală);

Am utilizat următoarele instrumente de cercetare: teste inițiale, teste finale, proiecte didactice experimentale, grafice, diagrame, tabele.

4.5. DESFĂȘURAREA EXPERIMENTULUI:

Experimentul s-a desfășurat conform procedurii clasice în trei etape: etapa constatativă (pre-experimentală), etapa experimentală și etapa finală (postexperimentală).

1.Etapa constatativă (preexperimentală):

Perioada de desfășurare corespunde săptămânii 23-29 septembrie 2013, din anul școlar 2013-2014, în cadrul evaluării inițiale specifice învățământului preșcolar prin care s-a urmărit stabilirea punctului de pornire în desfășurarea demersului experimental prin identificarea nivelului de dezvoltare cognitivă a copiilor, a intereselor sale de cunoaștere, precum și a depriderilor deținute la acel moment.

Probele de evaluare inițială, observarea în cadrul activităților, au fost alcătuite în funcție de ,,Curriculum pentru învățământ preșcolar’’.

Am observat, în condiții cât mai variate, la fiecare copil de la această grupă, atât în cadrul jocurilor și activităților didactice alese cât și în activitățile pe domenii experiențiale că majoritatea copiilor prezentau comportamente însușite în cadrul Domeniului Limbă și Comunicare.

La educarea limbajului am selectat și aplicat probe de evaluare orale care să permită preșcolarilor să se manifeste liber, creativ, și astfel s-au constatat mai ușor cunoștințele dobândite și capacitățile de aplicare a acestora în practică.

În această direcție, am planificat următoarele probe predictive:

Proba numărul 1: ,,Micii recitatori’’

Sarcina urmărită: Verificarearecitării expresive a unei poezii, la alegerea copiilor.

Materiale didactice: microfon, medalii, diplome

Desfășurarea probei: Copiii, aflați pe o scenă improvizată, au recitat, pe rând, o poezie cunoscută de ei. La sfârșit au primit diplome și medalii.

Timp de lucru: 25 minute-30 de minute

Itemi:

Recită un fragment sau toată poezia!

Recită clar și corect poezia!

Respectă intonația specifică poeziei!

Punctaj: Pentru fiecare item rezolvat corect se acordă un punct. Pentru foarte bine (F.B.)=3 puncte; bine (B.)=2 puncte; suficient (S.)=1 punct; insuficient (I.)=0 puncte;

Rezultatele obținute au fost centralizate după cum urmează:

3.Tabel cu rezultatele grupei:

4. Tabel sintetic al rezultatelor probei 1:

Fig. 3. Diagrama areolară privind rezultatele de la proba nr.1:

Fig.4 Frecvența rezultatelor de la proba nr.1:

Proba numărul 2: ,,Recunoaște poezia!’’

Sarcina urmărită: Verificarea modului în care au fost însușite poeziile de la grupa mijlocie, respectiv: ,,Toamna’’de Demostene Botez,

Materiale didactice: imagini cu aspecte din poeziile memorate la grupa mijlocie, marionete reprezentând personaje din poezii,

Desfășurarea probei: Cu ajutorul imaginilor reprezentând aspecte din poeziile propuse spre reactualizare, a unor versuri recitate de educatoare sau a unor marionete simbolizând personaje din respectivele poezii, copiii au recunoscut poeziile, le-au recitat și au alcătuit câte o propoziție cu cuvinte sau expresii literare întâlnite în textul poeziilor, păstrându-le sensul.

Timp de lucru: 25 minute -30 de minute

Itemi:

Recunoaște poezia cu menționarea titlului și al autorului!

Recită corect poezia recunoscută!

Alcătuiește propoziții cu cuvinte și expresii literare din poeziile reactualizate, păstrând sensul acestora;

Punctaj: Pentru fiecare item rezolvat corect se acordă un punct. Pentru foarte bine (F.B.)=3 puncte; bine (B.)=2 puncte; suficient (S.)=1 punct; insuficient (I.)=0 puncte;

Rezultatele obținute au fost centralizate după cum urmează:

5.Tabel cu rezultatele grupei :

6.Tabel sintetic al rezultatelor probei 2:

Fig.5. Diagrama areolară privind rezultatele de la proba nr.2:

Fig.6 Frecvența rezultatelor de la proba nr.2

Testele de evaluare inițială au reflectat volumul și calitatea de cunoștințe ale preșcolarilor la început de an școlar, constituind un punct de pornire în demersul formativ.

Etapa experimentală:

Aceasta s-a desfășurat în perioada 30 septembrie 2013–30 martie 2014 și a constat în organizarea și desfășurarea memorizărilor de poezii propuse în planificarea săptămânală a activității instructiv-educative pentru grupa mare B, sub forma tradițională ca activitate de învățare: Educarea limbajului, în cadrul Domeniului Limbă și Comunicare sau ca activități integrate, cu caracter interdisciplinar.

,,Curriculum preșcolar’’ insistă asupra caracterului orientativ al tematicii și, astfel, conținutul activităților de memorizare l-am selectat în concordanță cu particularitățile de vârstă și individuale ale preșcolarilor, cu nivelul de pregătire al lor, cu tematica abordată conform planificării, cu obiectivele specifice educării limbajului la acest nivel și mai ales ținând cont de valoarea autentică a creațiilor literare naționale și a cuprins următoarele poezii: ,,Balada unui greier mic’’ de George Topârceanu, ,,Supa de zarzavat’’de Otilia Cazimir, ,,Cățelușul șchiop’’ de Elena Farago, ,,Somnoroase păsărele’’ de Mihai Eminescu, ,,Limba românească’’ de George Sion, ,,Brăduțul’’ de Nicolae Nasta, ,,De pe o bună-dimineață’’ de Otilia Cazimir.

Strategiile didactice prin care am realizat activitățile de memorizare au fost:

a) Metode și procedee:

– tradiționale: conversația, observația, explicația, exercițiul, demonstrația;

– activ-participative: șase medalii ale valorilor, brainstorming-ul, problematizarea, explozia stelară;

b) Mijloace de învățământ:

Pentru facilitatea însușirii conștiente a poeziilor și înțelegerea cuvintelor și a expresiilor poetice am utilizat imagini cu aspecte din poezia predată ca suport intuitiv și mai ales prezentare PPT ce, pentru mine, a însemnat o modalitate de a ieși din tiparele clasice, de a-i obișnui pe copii să privească dincolo de imaginile sau planșele ilustrate, să descopere imaginile animate, care prin mișcare, pot exprima acțiunea, iar prin aceasta, copiiii să fie cooptați spre o învățare mult mai conștientă, materiale intuitive naturale, tehnice: audio-vizuale.

c) Forma de organizare a grupei de preșcolari a fost frontală, pe grupe și individuală.

d ) Desfășurarea activităților s-a realizat conform proiectelor didactice, păstrându-se ordinea metodologică specifică și etapele activității după R.M.Gagne, L.Briggs, în Principiile de design ale Instruirii (1977).

Captarea atenției s-a realizat prin apelarea la diverse procedee:

-ghicitoare: ‚,Cui îi place să roadă un os,/Și-i este omului prieten credincios?’’la poezia ,,Cățelușul șchiop’’ de Elena Farago;

-elementul surpriză: O mămică ce a adus o supă proaspătă de legume pentru a se face astfel trecerea la memorizarea poeziei Supa de zarzavat de Otilia Cazimir;

-conversație: despre anotimpul de toamnă cu prezentarea unei chitări ce a făcut legătura cu caracteristica specială a greierului din poezia Balada unui greier mic de George Topârceanu; (Anexa 2), despre România, români și limba română pentru predarea poeziei Limba românească de George Sion;

-joc – exercițiu: ,,Spune ceva despre primăvară!’’; cu ajutorul unui microfon fermecat copiii spun o caracteristică a anotimpului primăvara pentru poezia ,,De pe o bună-dimineață’’ de Otilia Cazimir;

-prezentarea unor imagini video pe calculator:utilizate în predarea poeziei ,,Somnoroase păsărele’’ de Mihai Eminescu;

-interpretarea de către educatoare a unui cântec acompaniată de chitară pentru poezia ,,Brăduțul’’de Nicolae Nasta.

În dirijarea învățării, prin recitarea model am urmărit, de fiecare dată, să prezint poezia clar, expresiv, cu respectarea pauzelor impuse de cerințele de ordin gramatical, logic și psihologic, însoțită de mimică și gesticulație adecvate, fără să exagerez, căutând să creez emoție și să motivez preșcolarii pentru a învăța poezia.

Pentru a înțelege cuvintele și expresiile din poeziile predate am apelat de multe ori la activități pregătitoare pentru ca preșcolarii să se familiarizeze cu înțelesul metaforic al limbajului poetic.

La poezia ,,Limba românească’’ de George Sion, în cadrul Activităților liber alese (ALA) am realizat lectura unor strofe din poezii sub raportul muzicalității.Am întrebat copiii dacă le plac și de ce. La răspunsul lor, am adăugat ideea că ele conțin cuvinte frumoase, parcă ar fi cântate, sunt armonioase, ca o muzică. Apoi copiii au fost și ei întrebați cum sună limba românească atunci când o vorbim, când o ascultăm, așa ca în poeziile pe care le știu,pentru a ajunge la concluzia că limba română este o limbă armonioasă , ca un cântec.Le-am explicat ce bucurie, ce plăcere trăiesc românii aflați în alte țări îndepărtate când aud din întâmplare vorbindu-se românește pe stradă, în magazine; ei simt că le saltă inima de bucurie și intră în vorbă cu acei necunoscuți. Limba noastră li se pare și mai frumoasă, mai dulce, de parcă ar aduce miere pe buze.

În poezia ,,Somnoroase păsărele’’ de Mihai Eminescu am explicat personificarea izvoarele suspină prin cuvintele susură, fac zgomot redus, încet ,,Pe când codrul negru tace’’ am explicat prin imaginea unei păduri întunecate, unde păsările au adormit, nu mai ciripesc, deci este întuneric și liniște. Cuvântul feerie l-am asociat frumuseții iar versul ,,Totu-i vis și armonie’’ l-am asociat cu starea de liniște, pace și frumusețe.

În poezia ,,Brăduțul’’de Nicolae Nasta am lăsat mai întâi preșcolarii să îmi explice ei cuvintele și expresiile poetice pe baza suportului intuitiv ca mai apoi să aduc completări folosind imagini PPT: ,,crește-n bună pace’’= în liniște, în înțelegere cu alte plante, ,,culmi’’=vârf, ,,poartă mii de ace’’= frunzele bradului poartă numele de ace și bradul are o mulțime de astfel de frunze, ,,urlă crivățul’’= sunetul acestui vânt puternic este tare și seamănă cu un urlet, un strigăt puternic și care durează un timp, ,,crivățul’’= un vânt rece, puternic care suflă iarna.

La obținerea performanței, în funcție de conținutul poeziei și de numărul strofelor, învățarea poeziilor am realizat–o pe unități logice. Am recitat fragmentul de mai multe ori și câte doi-trei copii au repetat individual fiecare fragment sau strofă. Am trecut la celelalte fragmente sau strofe reluându-le pe cele exersate, ca la sfârșit, să se repete toată poezia de către copii pe grupe sau individual realizându-se, astfel, asigurarea transferului iar preșcolarii au memorizat poezia în mod sistematic și temeinic, datorită asociațiilor care s-au stabilit prin repetarea strofelor sau a fragmentelor în ordinea dată.

În repetarea individuală a poeziei am urmărit pronunțarea corectă, fidelitatea reproducerii, gradul de înțelegere a conținutului poeziei punând accent pe recitarea clară, nuanțată și expresivă.

Fixarea conținutului poeziei, a cuvintelor și a expresiilor poetice am realizat-o prin următoarele modalități:

a) jocuri–exerciții prin care copiii au construit propoziții cu cuvintele și expresiile poetice din textul poeziei memorate, au găsit sinonime, antonime pentru cuvintele noi din poezii, au despărțit în silabe cuvintele și au găsit cuvântul pereche/cuvântul care rimează cu cel dat. Exemplu: păsărele-rămurele, tace-pace, feerie-armonie;(,,Somnoroase păsărele’’ de Mihai Eminescu);

b) povestirea liberă a textului poeziei folosind expresii și cuvinte din text pe care am utilizat-o la memorizarea poeziei ,,De pe-obună dimineață’’de Otilia Cazimir;

c) redarea unor imagini din poezie prin intermediul desenului, picturii sau a modelajului.

Asigurarea conexiunii inverse și evaluarea activităților s-au realizat prin aprecierile verbale individuale sau colective asupra modului cum a fost memorată poezia și am evidențiat copiii care au îndeplinit obiectivele operaționale propuse.

Activitățile au fost încheiate prin audiția unor cântece ce aveau o temă asemănătoare cu poezia predată (,,Supa de zarzavat’’de Otilia Cazimir cântată de Tudor Gheorghe), familiarizarea cu proverbe pe aceeași temă cu poezia: ,,Cine muncește are’’, ,,Meseria e brățară de aur’’, (,,Balada unui greier mic’’ de George Topârceanu), redarea unor mișcări imitative sau a unor onomatopee în legătură cu conținutul poeziei: imitarea cățelușului șchiop din poezia ,,Cățelușul șchiop’’ de Elena Farago.

Etapa finală (postexperimentală):

Această etapăs-a desfășurat în perioada 31 martie 2014 – 11 aprilie 2014 și a fost marcată de două probe echivalente cu cele din etapa constatativă (preexperimentală) dar cu un grad sporit de dificultate:

Proba A: ,,Cel mai bun recitator!’’

Sarcina urmărită: Verificarea recitării nuanțate și expresive a unei poezii din cele predate anterior

Materiale didactice: personajul ,,Micky Mouse’’, cupa ,,Cel mai bun recitator’’

Desfășurarea probei: La invitația personajului ,,Micky Mouse’’ fiecare preșcolar va recita o poezie, la alegere, din cele însușite în cadrul activităților de memorizare. Copilul care a recitat cel mai corect și expresiv poezia va primi cupa ,,Cel mai bun recitator!’’ iar ceilalți, câte o diplomă de încurajare.

Timp de lucru: 25 minute -30 de minute

Itemi:

Recită toată poezia;

Redă clar și corect poezia;

Respectă intonația și expresivitatea poeziei (accentul, pauza impusă de cerințele de ordin gramatical, logic și psihologic, ritmul, tonul și nuanțarea vocii, însoțite de mimică și gesticulație adecvate);

Punctaj: Pentru fiecare item rezolvat corect se acordă un punct. Pentru foarte bine (F.B.)=3 puncte; bine (B.)=2 puncte; suficient (S.)=1 punct; insuficient (I.)=0 puncte;

Rezultatele obținute au fost centralizate după cum urmează:

7.Tabel cu rezultatele grupei:

8.Tabel sintetic al rezultatelor probei A:

Fig.7 Diagrama areolară privind rezultatele de la proba A:

Fig.8 Frecvența rezultatelor probei A:

Proba B: ,,Răspunde repede și bine!’’

Sarcina urmărită: Verificarea modului în care au fost însușite poeziile: Balada unui greier mic de George Topârceanu, Somnoroase păsărele de Mihai Eminescu, Brăduțul de Nicolae Nasta, De pe o bună-dimineață de Otilia Cazimir.

Materiale didactice: Ecusoane, steluțe aurii, probe, coșulețe,

Desfășurarea probei: Preșcolarii sunt împărțiți în două grupe: ,,Albinuțele’’ și ,,Florile’’.Fiecare copil de la fiecare grupă trebuie să rezolve trei probe:1.Spune care este titlul și autorul poeziei! 2. Spune ce știi despre poezia…3.Formează o propoziție cu …(cuvinte sau expresii poetice din poezii).Fiecare răspuns corect se punctează cu o steluță aurie.Echipa cu cele mai multe steluțe aurii câștigă concursul și primește o stea mare aurie.

Timp de lucru: 25 minute -30 de minute

Itemi:

1.Spune care este titlul și autorul poeziei!

2. Spune ce știi despre poezia…

3.Formează o propoziție cu …(cuvinte sau expresii poetice din poezii).

Punctaj: Pentru fiecare item rezolvat corect se acordă un punct. Pentru foarte bine (F.B.)=3 puncte; bine (B.)=2 puncte; suficient (S.)=1 punct; insuficient (I.)=0 puncte;

Rezultatele obținute au fost centralizate după cum urmează:

9.Tabel cu rezultatele grupei:

10.Tabel sintetic al rezultatelor probei B:

Fig.9Diagrama areolară privind rezultatele de la proba B:

Fig.10 Frecvența rezultatelor probei B:

4.6. ANALIZA ȘI INTERPRETAREA REZULTATELOR:

Eficiența procedeelor experimentale a fost măsurată de analiza logico – comparativă a rezultatelor de la o etapă la alta a celor patru probe, după cum urmează: proba 1 cu proba A și proba 2 cu proba B.

11.Tabel comparativ al rezultatelor de la proba nr.1 și proba A:

Fig.11 Graficul cu rezultatele probelor nr.1 și proba A:

12.Tabel comparativ al rezultatelor de la proba nr.2 și proba B:

Fig.12Graficul cu rezultatele probelor nr.2 și proba B:

Corelând datele proprii cu cele cunoscute în literatura de specialitate consultată, pot susține cu suficient temei că ipoteza de lucru adoptată a fost pe deplin justificată, că într-adevăr utilizareamemorizării poeziilor în cadrul activităților de educarea limbajului în învățământul preșcolar contribuie la îmbogățirea și expresivitatea limbajului oral la preșcolari și are un rol deosebit în dezvoltarea limbajului acestora, sub toate laturile specifice.

CONCLUZII:

În urma acestui experiment am constatat că memorizarea poeziilor în cadrul activităților de educarea limbajului constituie o modalitate eficientă în dezvoltarea limbajului preșcolarilor, iar în realizarea obiectivelor propuse în cadrul cercetării am putut observa următoarele aspecte din perspectiva celor doi actori implicați în actul educațional:

La primul obiectiv: Identificarea influenței memorizării poeziilor asupra îmbogățirii limbajului oral cu cuvinte și expresii literare la preșcolari.

Preșcolarii:

-sunt foarte receptivi la cuvintele și expresiile literare noi; caută descifrarea sensurilor apelând la adulți;

-noile cuvinte și expresii sunt utilizate în alte contexte verbale, de cele mai multe ori la propunerea educatoarei, necesitând multe exersări până când se stabilesc în memoria copiilor și sunt disponibile în producțiile de limbaj ale acestora;

-își însușesc mult mai repede și mai ușor cuvintele explicate cu ajutorul mijloacelor moderne: prezentare P.P.T., filme de scurt metraj, imagini pe retroproiector, etc.

Educatoarea are un rol deosebit în obținerea rezultatelor eficiente la clasă prin:

– alegerea unor poezii cu un limbaj simplu dar cu imagini poetice sugestive în funcție de particularitățile de vârstă și individuale ale copiilor, de mediul din care provin și de interesul acestora;

– analizarea cu atenție a poeziilor pentru a se orienta în pregătirea conținutului de idei exprimat de versuri;

– căutarea sensurilor cuvintelor în dicționare de specialitate pentru respectarea adevărului științific și adaptarea lor la nivelul specific de vârstă;

– explicarea clară, concisă și pe bază de suport intuitiv al cuvintelor și expresiilor literare;

– formarea profesională continuă, lecturi literare particulare;

– găsirea unor contexte variate și repetate pentru utilizarea de către copii a noilor cuvinte și expresii însușite cu păstrarea sensului din poezie;

-dorința de a forma copiilor un gust artistic autentic prin formarea capacității de a sesiza și a reacționa pozitiv în fața frumosului literar.

La al doilea obiectiv: Identificarea influenței memorizării poeziilor asupra expresivității limbajului oral la preșcolari.

Preșcolarii:

-întâmpină dificultăți în recitarea poeziei sub aspectul expresivității și al coordonării respirației fiind concentrați pe a reda conținutul memorat și nu în a transmite mesajul textului;

-reușesc să recite clar, nuanțat și expresiv prin imitarea educatoarei;

-sunt influențați de stările afective transmise de mesajul poeziei dar și de starea lor emoțională în momentul recitării;

-sunt atrași de poeziile dialogate, cu multe onomatopee;

Educatoarea:

– să țină cont de specificul memoriei la vârsta preșcolară: caracterul concret – intuitiv, marea ei plasticitate, capacitatea și ușurința cu care copilul memorează, păstrează și reproduce ceea ce îl impresionează, absența procedeelor de memorare;

-are un rol deosebit în formarea deprinderii de recitare corectă, clară, nuanțată și expresivă la preșcolari fiind un adevărat model pentru copii;

-ar trebui să aibă un adevărat talent în recitarea poeziilor, o foarte bună dicție, un control al gesturilor, a ținutei corporale, a mimicii, a nuanțării vocii, a respirației; De aceea, ar fi recomandabil ca în cadrul instituțiilor abilitate în formarea educatoarelor sau a profesorilor pentru învățământul preșcolar să se desfășoare cursuri de actorie, de dicție bazate pe aplicații practice.

– să pună accentul pe exersarea corectă a reglării respirației, a ritmului specific, a pronunțării clare a sunetelor, mai ales pe cele finale;

-să nu citească poezia atunci când o prezintă ci să o expună din memorie pentru a se valorifica cu adevărat momentul demonstrativ al recitării;

-să găsească contexte de valorificare a poeziilor însușite de copii cum ar fi: serbările, concursurile, spectacole;

– să evite excesul de desfășurare a unui număr mare de activități de memorizare din perspectiva faptului că numărul de poezii memorate de copii dovedește părinților că aceștia ,,fac ceva’’ la grădiniță. Nu cantitatea poeziilor contează ci calitatea desfășurării activităților de memorizare.

Realizarea acestei lucrări mi-a cofirmat încă o dată valoarea activităților de memorizare de poezii în dezvoltarea limbajului la preșcolari și a contribuit la dezvoltarea calității actului educațional în munca mea de educatoare.

BIBLIOGRAFIE

ANEXA 1 – Proiect de activitate integrată

UNITATEA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: G.P.P.CASTELUL MAGIC, PITEȘTI

PROPUNĂTOR: Iaută Mihaela

NIVEL:II (5-6 ani)

GRUPA: Mare B, PUIȘORII

TEMA ANUALĂ DE STUDIU: CU CE ȘI CUM EXPRIMĂM CEEA CE SIMȚIM?

TEMA PROIECTULUI TEMATIC: Sărbătoarea Bucuriei

TEMA SĂPTĂMÂNII: În jurul bradului

TEMA ZILEI:Bradul de Crăciun

FORMA DE REALIZARE: Activitateintegrată (ADP+ALA I+ADE (DLC – Educarea limbajului + DOS – Activitate practică)+ALA II)

FORMA DE ORGANIZARE: frontal, individual, pe grupuri mici

TIPUL ACTIVITĂȚII: Consolidare și sistematizare de cunoștințe, priceperi și deprinderi

DURATA: o zi

PROGRAMUL ZILEI:

ADP:

Întâlnirea de dimineață:

Salutul ,,Bună dimineața, brăduților!’’

Prezența copiilor

Calendarul naturii

Noutatea zilei: Elementul surpriză: ,,Bradul de Crăciun’’

Tranziții:

,,Știi, dragă Moș Crăciune!’’- cântec;

,Într-o seară minunată!’’-cântec;

,Este iarnă la noi!’’ – cântec;

,,Să dansăm, lângă brad să repetăm

Pe Moș Crăciun să-l așteptăm!’’

Rutine:

,,Formăm rândul!’’

,,Știu să mă îngrijesc!’’

ALA I:

Artă: „Bradul împodobit! ” – desen

Joc de rol: ,,Să împodobim Bradul de Crăciun!’’

Construcții: ,,Bradul’’- construcții plane

ADE:

1.Domeniul Limbă și Comunicare: Educarea limbajului: ,,Brăduțul’’de Nicolae Nasta -memorizare

2.Domeniul Om și Societate: Activitate practică: ,, Podoabe pentru bradul de Crăciun’’- lipire

ALA II:

,,Să-i dansăm bradului!’’ – dans ritmic și joc popular

OBIECTIVE OPERAȚIONALE:

ALA I:

Artă:

-să realizeze corect conturul bradului unind punctele prin desen;

-să coloreze corespunzător desenul respectând conturul;

-să decoreze adecvat bradul;

Joc de rol:

-să denumească corect podoabele pentru brad;

-să decoreze adecvat bradul de Crăciun;

Construcții:

-să redea corect cu ajutorul figurilor geometrice și al bețișoarelor forma bradului;

-să verbalizeze acțiunile întreprinse referitoare la așezarea pieselor: deasupra, dedesubt, la stânga, la dreapta, în față, în spate.

ADE:

O1 – să enumere cel puțin două caracteristici ale bradului;

O2 – să explice corect cuvintele noi și expresiile poetice: crește-n bună pace, culmi, poartă mii de ace, urlă crivățul, crivățul, prin identificarea elementelor semnificative din imagini;

O3 – să redea corect și expresiv intonația, accentul, pauza, ritmul, tonul și nuanțarea vocii în timpul recitării;

04 – să lipească corect și estetic elementele reprezentative de podoabe pentru bradul de Crăciun;

05 – să parcurgă etapele de lucru pentru finalizarea lucrării;

ALA II:

-să execute corect mișcările specifice dansurilor;

-să respecte ritmul impus de dans;

Strategii didactice:

Metode și procedee: expunerea,conversația, explicația, exercițiul, demonstrația, turul galeriei

Mijloace de învățământ: scrisoare, brad, foi de desen, creioane colorate, podoabe pentru bradul de Crăciun: globuri, beteală, figurine, bețișoare, figuri geometrice, laptop, retroproiector, imagini PPT, ramuri de brad, hârtie glassată, hârtie creponată mototolită, figurine din carton colorat, lipici, pensule, hârtie de ajutor, cartonașele de semnalizare (Ajutor! Am terminat!), chitară, dvd-player, televizor.

Bibliografie:

1. Bârjoveanu Maria, Romel Bârjoveanu, Maria Olaru, Carte de învățătură pentru cei mici,părinți și bunici, vol.I, București, Editura Didactică și Pedagogică, 1995

2. Dumitrana Magdalena, Educarea limbajului în învățământul preșcolar, vol.I, Comunicarea orală, București, Editura Compania,1999

3. Păiși Lăzărescu Mihaela, Loredana Sofia Tudor, Maria Magdalena Stan, A deveni și a fieducator,Editura Universității din Pitești, Pitești, 2009;

4. Preda, V. – coordonator, Metodica activităților instructiv-educative în grădinița de copii, Editura Cheorghe-Cârțu Alexandru, Craiova, 2009;

5. Preda, V., Abordare în manieră integrată a activităților din grădiniță, Editura Humanitas Educational, București, 2005;

6. *** Curriculum pentru învățămâmt preșcolar (3-6/7 ani), M.E.C.T. – 2008

Scenariul zilei

Copiii se adună în sala de grupă.Activitatea debutează cu Întâlnirea de dimineață unde copiii vor fi așezați în semicerc.

Momentele întâlnirii de dimineață:

Salutul: ,,Dimineața a sosit

La grădiniță am venit

În semicerc ne-așezăm

Cu toții ne salutăm

A-nceput o nouă zi

Bună dimineața, copii!’’

Li se vor da un brăduț împodobit pe care îl vor ține în ambele mâini și îl vor saluta. Brăduțul va trece pe la fiecare copil. Educatoarea salută copiii. ,,Bună dimineața, brăduților!’’

Prezența: Fiecare copil își așează fotografia la panoul cu copiii prezenți. Educatoarea împreună cu preșcolarii va număra copiii prezenți, băieți și fete.

Calendarul naturii: ,,Data, ziua, luna, anul

Anotimpul ni-l arată

Deci, calendarul naturii

Să îl completăm îndată!’’

Se vor purta discuții cu copiii pentru a se stabili anotimpul, fenomene care caracterizează ziua în care suntem.

Noutatea zilei: Prezența bradului în sala de grupă adus de Moș Crăciun.

,, -Pe cine așteptăm în seara acesta?(Pe Moș Crăciun!) Priviți! Avem un brad în sala de grupă! Și o scrisoare:

Se stabilește cu copiii cum îl vor ajuta pe Moș Crăciun și cum îl vor face pe bradul de Crăciun să nu mai fie supărat și să devină frumos până la serbare.

Se anunță tema zilei:,, Bradul de Crăciun’’

Tranziție:,, Știi, dragă Moș Crăciune!’’- cântec

ALA I:

Se prezintă centrele și sarcinile de lucru.

Artă ,,Bradul împodobit’’ Copiii vor uni punctele de pe fișa lor de lucru obținând astfel conturul unui brad .Îl vor colora și decora prin desen.

Joc de rol: ,,Să împodobim Bradul de Crăciun!’’ Copiii vor împodobi bradul cu globuri, beteală, figurine.

Construcții: ,,Bradul’’ Copiii vor construi brazi din figuri geometrice și bețișoare.

Tranziție:,,Într-o seară minunată’’

ADE:

DLC – Educarea limbajului: ,,Brăduțul’’ de Nicolae Nasta – memorizare

Copiii vor memora cu ajutorul imaginilor de pe retroproiector poezia și o vor recita bradului de Crăciun.

Tranziție: Este iarnă la noi!- cântec

Domeniul Om și Societate: Activitate practică: ,, Podoabe pentru bradul de Crăciun’’- lipire

Copiii vor lipi podoabe pentru brad lăsate de Moș Crăciun: lănțișoare, globuri, brăduleți, clopoței. După ce vor finaliza lucrările vor așeza podoabele în brad .

Tranziție:

,,Să dansăm, lângă brad să repetăm

Pe Moș Crăciun să-l așteptăm!’’

ALA II: ,,Să-i dansăm bradului!’’ – dans ritmic și joc popular

Copiii vor repeta mișcările valsului și al jocului popular din cadrul programului de serbare.

Pe parcursul zilei se vor desfășura activități de rutină: ,,Formăm rândul!’ ,,Știu să mă îngrijesc!’’deprinderi de igienă, de ordine, servirea micului dejun și a prânzului.

În evaluarea zilei se vor rememora principalele activități ale zilei și finalitățile fiecăreia. Desfășurarea serbării de după-amiază și venirea lui Moș Crăciun va încheia activitatea și va constitui finalitatea zilei.

Desfășurarea activității:

ANEXA 2 – Proiect didactic: Activitate de memorizare

GRUPA: Mare B ,,Puișorii’’

DOMENIUL EXPERIENȚIAL: Limbă și comunicare

TEMA ANUALĂ: Când, cum și de ce se întâmplă?

PROIECT TEMATIC: TOAMNA

SUBTEMA: Toamnă aurie, toamnă roditoare

CATEGORIA DE ACTIVITATE: Educarea limbajului (DLC)

TEMA ACTIVITĂȚII: ,,Balada unui greir mic’’ de George Topârceanu

MIJLOC DE REALIZARE: memorizare

TIPULDE ACTIVITATE: predare – învățare

FORMA DE REALIZARE: frontal

LOCUL DESFĂȘURĂRII: sala de grupă

DURATA: 30 – 35 min.

SCOPUL ACTIVITĂȚII: Consolidarea deprinderii de a memora și reproduce voluntar și logic poezia redând nuanțat și expresiv versurile

OBIECTIVE OPERAȚIONALE:

O1. – să enumere cel puțin două caracteristici specifice anotimpului toamna;

O2. – să recite corect și expresiv poezia întreagă respectând intonația, accentul, pauza, ritmul, tonul și nuanțarea vocii în timpul recitării;

O3. – să formuleze cel puțin o propoziție corectă cu cuvintele și expresiile noi: baladă, zgribulit, țarină, coastă, humă, muiat în tuș, pudrat cu brumă, umple lumea toată, de-acuș, glasul stins, s-a isprăvit, necăjit;

STRATEGII DIDACTICE:

METODE ȘI PROCEDEE: expunerea narativă, conversația, demonstrația, explicația, exercițiul verbal, brainstorming-ul, explozia stelară,

MIJLOACE DIDACTICE: Planșe cu imagini din poezia: Balada unui greier mic de George Topârceanu, un greier și o furnică – siluete, panou, steluțe, fișe de lucru, creioane, stimulente;

BIBLIOGRAFIE:

Bizdună Maria, Neagu Alexandrina, Texte pentru educația limbajului la preșcolari, București, 1999;

Păiși Lăzărescu Mihaela, Ezechil Liliana, Laborator preșcolar,București, Editura V&I Integral, 2011;

MECTS, Curriculum pentru învățământul preșcolar, Prezentare și explicitări, București, Editura DPH, 2009;

DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII:

Anexa 3-Explozia stelară

Anexa 5 – Fișa de lucru pentru tema: Balada unui greier mic de George Topârceanu

1. Greierașul vrea să ajungă la Toamnă, caută drumul corect care-l duce pe greieraș la Toamnă!

2. Colorează cum dorești personajele și drumul corect!

BIBLIOGRAFIE

ANEXA 1 – Proiect de activitate integrată

UNITATEA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: G.P.P.CASTELUL MAGIC, PITEȘTI

PROPUNĂTOR: Iaută Mihaela

NIVEL:II (5-6 ani)

GRUPA: Mare B, PUIȘORII

TEMA ANUALĂ DE STUDIU: CU CE ȘI CUM EXPRIMĂM CEEA CE SIMȚIM?

TEMA PROIECTULUI TEMATIC: Sărbătoarea Bucuriei

TEMA SĂPTĂMÂNII: În jurul bradului

TEMA ZILEI:Bradul de Crăciun

FORMA DE REALIZARE: Activitateintegrată (ADP+ALA I+ADE (DLC – Educarea limbajului + DOS – Activitate practică)+ALA II)

FORMA DE ORGANIZARE: frontal, individual, pe grupuri mici

TIPUL ACTIVITĂȚII: Consolidare și sistematizare de cunoștințe, priceperi și deprinderi

DURATA: o zi

PROGRAMUL ZILEI:

ADP:

Întâlnirea de dimineață:

Salutul ,,Bună dimineața, brăduților!’’

Prezența copiilor

Calendarul naturii

Noutatea zilei: Elementul surpriză: ,,Bradul de Crăciun’’

Tranziții:

,,Știi, dragă Moș Crăciune!’’- cântec;

,Într-o seară minunată!’’-cântec;

,Este iarnă la noi!’’ – cântec;

,,Să dansăm, lângă brad să repetăm

Pe Moș Crăciun să-l așteptăm!’’

Rutine:

,,Formăm rândul!’’

,,Știu să mă îngrijesc!’’

ALA I:

Artă: „Bradul împodobit! ” – desen

Joc de rol: ,,Să împodobim Bradul de Crăciun!’’

Construcții: ,,Bradul’’- construcții plane

ADE:

1.Domeniul Limbă și Comunicare: Educarea limbajului: ,,Brăduțul’’de Nicolae Nasta -memorizare

2.Domeniul Om și Societate: Activitate practică: ,, Podoabe pentru bradul de Crăciun’’- lipire

ALA II:

,,Să-i dansăm bradului!’’ – dans ritmic și joc popular

OBIECTIVE OPERAȚIONALE:

ALA I:

Artă:

-să realizeze corect conturul bradului unind punctele prin desen;

-să coloreze corespunzător desenul respectând conturul;

-să decoreze adecvat bradul;

Joc de rol:

-să denumească corect podoabele pentru brad;

-să decoreze adecvat bradul de Crăciun;

Construcții:

-să redea corect cu ajutorul figurilor geometrice și al bețișoarelor forma bradului;

-să verbalizeze acțiunile întreprinse referitoare la așezarea pieselor: deasupra, dedesubt, la stânga, la dreapta, în față, în spate.

ADE:

O1 – să enumere cel puțin două caracteristici ale bradului;

O2 – să explice corect cuvintele noi și expresiile poetice: crește-n bună pace, culmi, poartă mii de ace, urlă crivățul, crivățul, prin identificarea elementelor semnificative din imagini;

O3 – să redea corect și expresiv intonația, accentul, pauza, ritmul, tonul și nuanțarea vocii în timpul recitării;

04 – să lipească corect și estetic elementele reprezentative de podoabe pentru bradul de Crăciun;

05 – să parcurgă etapele de lucru pentru finalizarea lucrării;

ALA II:

-să execute corect mișcările specifice dansurilor;

-să respecte ritmul impus de dans;

Strategii didactice:

Metode și procedee: expunerea,conversația, explicația, exercițiul, demonstrația, turul galeriei

Mijloace de învățământ: scrisoare, brad, foi de desen, creioane colorate, podoabe pentru bradul de Crăciun: globuri, beteală, figurine, bețișoare, figuri geometrice, laptop, retroproiector, imagini PPT, ramuri de brad, hârtie glassată, hârtie creponată mototolită, figurine din carton colorat, lipici, pensule, hârtie de ajutor, cartonașele de semnalizare (Ajutor! Am terminat!), chitară, dvd-player, televizor.

Bibliografie:

1. Bârjoveanu Maria, Romel Bârjoveanu, Maria Olaru, Carte de învățătură pentru cei mici,părinți și bunici, vol.I, București, Editura Didactică și Pedagogică, 1995

2. Dumitrana Magdalena, Educarea limbajului în învățământul preșcolar, vol.I, Comunicarea orală, București, Editura Compania,1999

3. Păiși Lăzărescu Mihaela, Loredana Sofia Tudor, Maria Magdalena Stan, A deveni și a fieducator,Editura Universității din Pitești, Pitești, 2009;

4. Preda, V. – coordonator, Metodica activităților instructiv-educative în grădinița de copii, Editura Cheorghe-Cârțu Alexandru, Craiova, 2009;

5. Preda, V., Abordare în manieră integrată a activităților din grădiniță, Editura Humanitas Educational, București, 2005;

6. *** Curriculum pentru învățămâmt preșcolar (3-6/7 ani), M.E.C.T. – 2008

Scenariul zilei

Copiii se adună în sala de grupă.Activitatea debutează cu Întâlnirea de dimineață unde copiii vor fi așezați în semicerc.

Momentele întâlnirii de dimineață:

Salutul: ,,Dimineața a sosit

La grădiniță am venit

În semicerc ne-așezăm

Cu toții ne salutăm

A-nceput o nouă zi

Bună dimineața, copii!’’

Li se vor da un brăduț împodobit pe care îl vor ține în ambele mâini și îl vor saluta. Brăduțul va trece pe la fiecare copil. Educatoarea salută copiii. ,,Bună dimineața, brăduților!’’

Prezența: Fiecare copil își așează fotografia la panoul cu copiii prezenți. Educatoarea împreună cu preșcolarii va număra copiii prezenți, băieți și fete.

Calendarul naturii: ,,Data, ziua, luna, anul

Anotimpul ni-l arată

Deci, calendarul naturii

Să îl completăm îndată!’’

Se vor purta discuții cu copiii pentru a se stabili anotimpul, fenomene care caracterizează ziua în care suntem.

Noutatea zilei: Prezența bradului în sala de grupă adus de Moș Crăciun.

,, -Pe cine așteptăm în seara acesta?(Pe Moș Crăciun!) Priviți! Avem un brad în sala de grupă! Și o scrisoare:

Se stabilește cu copiii cum îl vor ajuta pe Moș Crăciun și cum îl vor face pe bradul de Crăciun să nu mai fie supărat și să devină frumos până la serbare.

Se anunță tema zilei:,, Bradul de Crăciun’’

Tranziție:,, Știi, dragă Moș Crăciune!’’- cântec

ALA I:

Se prezintă centrele și sarcinile de lucru.

Artă ,,Bradul împodobit’’ Copiii vor uni punctele de pe fișa lor de lucru obținând astfel conturul unui brad .Îl vor colora și decora prin desen.

Joc de rol: ,,Să împodobim Bradul de Crăciun!’’ Copiii vor împodobi bradul cu globuri, beteală, figurine.

Construcții: ,,Bradul’’ Copiii vor construi brazi din figuri geometrice și bețișoare.

Tranziție:,,Într-o seară minunată’’

ADE:

DLC – Educarea limbajului: ,,Brăduțul’’ de Nicolae Nasta – memorizare

Copiii vor memora cu ajutorul imaginilor de pe retroproiector poezia și o vor recita bradului de Crăciun.

Tranziție: Este iarnă la noi!- cântec

Domeniul Om și Societate: Activitate practică: ,, Podoabe pentru bradul de Crăciun’’- lipire

Copiii vor lipi podoabe pentru brad lăsate de Moș Crăciun: lănțișoare, globuri, brăduleți, clopoței. După ce vor finaliza lucrările vor așeza podoabele în brad .

Tranziție:

,,Să dansăm, lângă brad să repetăm

Pe Moș Crăciun să-l așteptăm!’’

ALA II: ,,Să-i dansăm bradului!’’ – dans ritmic și joc popular

Copiii vor repeta mișcările valsului și al jocului popular din cadrul programului de serbare.

Pe parcursul zilei se vor desfășura activități de rutină: ,,Formăm rândul!’ ,,Știu să mă îngrijesc!’’deprinderi de igienă, de ordine, servirea micului dejun și a prânzului.

În evaluarea zilei se vor rememora principalele activități ale zilei și finalitățile fiecăreia. Desfășurarea serbării de după-amiază și venirea lui Moș Crăciun va încheia activitatea și va constitui finalitatea zilei.

Desfășurarea activității:

ANEXA 2 – Proiect didactic: Activitate de memorizare

GRUPA: Mare B ,,Puișorii’’

DOMENIUL EXPERIENȚIAL: Limbă și comunicare

TEMA ANUALĂ: Când, cum și de ce se întâmplă?

PROIECT TEMATIC: TOAMNA

SUBTEMA: Toamnă aurie, toamnă roditoare

CATEGORIA DE ACTIVITATE: Educarea limbajului (DLC)

TEMA ACTIVITĂȚII: ,,Balada unui greir mic’’ de George Topârceanu

MIJLOC DE REALIZARE: memorizare

TIPULDE ACTIVITATE: predare – învățare

FORMA DE REALIZARE: frontal

LOCUL DESFĂȘURĂRII: sala de grupă

DURATA: 30 – 35 min.

SCOPUL ACTIVITĂȚII: Consolidarea deprinderii de a memora și reproduce voluntar și logic poezia redând nuanțat și expresiv versurile

OBIECTIVE OPERAȚIONALE:

O1. – să enumere cel puțin două caracteristici specifice anotimpului toamna;

O2. – să recite corect și expresiv poezia întreagă respectând intonația, accentul, pauza, ritmul, tonul și nuanțarea vocii în timpul recitării;

O3. – să formuleze cel puțin o propoziție corectă cu cuvintele și expresiile noi: baladă, zgribulit, țarină, coastă, humă, muiat în tuș, pudrat cu brumă, umple lumea toată, de-acuș, glasul stins, s-a isprăvit, necăjit;

STRATEGII DIDACTICE:

METODE ȘI PROCEDEE: expunerea narativă, conversația, demonstrația, explicația, exercițiul verbal, brainstorming-ul, explozia stelară,

MIJLOACE DIDACTICE: Planșe cu imagini din poezia: Balada unui greier mic de George Topârceanu, un greier și o furnică – siluete, panou, steluțe, fișe de lucru, creioane, stimulente;

BIBLIOGRAFIE:

Bizdună Maria, Neagu Alexandrina, Texte pentru educația limbajului la preșcolari, București, 1999;

Păiși Lăzărescu Mihaela, Ezechil Liliana, Laborator preșcolar,București, Editura V&I Integral, 2011;

MECTS, Curriculum pentru învățământul preșcolar, Prezentare și explicitări, București, Editura DPH, 2009;

DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII:

Anexa 3-Explozia stelară

Anexa 5 – Fișa de lucru pentru tema: Balada unui greier mic de George Topârceanu

1. Greierașul vrea să ajungă la Toamnă, caută drumul corect care-l duce pe greieraș la Toamnă!

2. Colorează cum dorești personajele și drumul corect!