Dezvoltarea Fizica a Copiilor 0 3 Ani In Romania

"Cresterea este una din cele mai curioase manifestari ale

"fortei motrice"care regleaza, dirijeaza si coordoneaza

creatia si dezvoltarea fiintelor umane « 

Bouchut, 1867

INTRODUCERE

Problemele de crestere si ingrijire a copilului sanatos si bolnav au preocupat omenirea din cele mai vechi timpuri la chinezi, indieni, greci si romani.

De altfel, grija fata de copil are, in continutul ei, un puternic izvor instinctual, omul fiind stapanit de dorinta ferma a continuitati speciei umane.

Cresterea si dezvoltarea copilului de la nastere si pana la maturizare are loc pe diverse etape de varsta.Studii asupra factorilor interni sau externi care pot actiona in diverse momente asupra etapelor evolutive ale copiilor pot fi in scop profilactic inca din perioada de preconceptie, continuand cu perioada prenatala si postnatala.

Perioada postnatala este reprezentata de toate evenimentele prin care trece un copil dupa ce se naste si pana la maturizare.Aici intervine rolul societatii si al corpului medico-sanitar pentru a intari drepturile copilului:

1.”dreptul de a fi bine nascut”

2.”dreptul copilului la sanul mamei”

3.”dreptul mamei la sot”

Medicina preventiva trebuie sa se implice in mai mare masura in activitatile preventionale de la nivelul colectivitatilor de copii si tineri, unde se poate asigura protectia sanitatii si prevenirea bolilor unui numeros segment popunational.

“In notiunea de asistenta medicala primara este de neconceput ca responsabilitatea pentru cresterea copiilor si planningul familial sa fie lasate integral pe seama femeii. Asistenta medicala primara incearca sa angajeze un dialog intre femeie si barbat pentru a rezolva acest deziderat, luand in considerare si corectand indiferenta sau opozitia ferma a barbatului manifestata uneori fata de copil la a carei aparitie pe lume a contribuit direct.Este de neconceput ca o femeie sa suporte singura toate responsabilitatile aparute odata cu venirea copilului in familie”.

(Halfdan Mahler, 1984)

CAPITOLUL 1

FACTORII MEDIULUI INTERN SI EXTERN CARE INFLUENTEAZA PROCESUL DE CRESTERE

1.1 MECANISMUL CRESTERII SI DEZVOLTARII

Cresterea si dezvoltarea este un proces fundamental al copilariei, care incepe din momentul conceptiei produsului uman si pina la maturitate, perioada in care organismul este supus unor permanenete modificari morfo-functionale si psiho-intelectuale.

Cresterea si dezvoltarea au loc concomitent si se admite ca cele doua aspecte nu pot fi net separate ele fiind rezultatul unui proces complex genetic, nutritional,socio-economic, in care procesul de asimilare este superior celui de dezasimilare.

Procesul deezvoltarii umane incepe in momentul conceptiei si se incheie cu atingerea stadiului evolutiv de adult in jurul varstei de 22-25 ani.

Cresterea are doua componente :latura cantitativa echivalenta cu acumularea de substanta organica (hipertrofia) si latura calitativa in care are loc diferentierea structurala si functionala (hiperplazia).

In evolutie acumularile cantitative sunt urmate de saltul calitativ, astfel ca procesul cresterii determina in timp diferentierea,care va deveni apoi o fran pentru crestere, printr-un proces de feed-back.

Cresterea organismului se desfasoara conform urmatoarelor legi:

1.Legea alternantei:segmentele corpului nu cresc toate in acelasi timp, ci alternativ (membrele superioare cresc diferit de membrele inferioare).

2.Legea proportiilor:pentru fiecare perioada a copilariei exista in anumit ritm de crestere ( mai accelerata in perioada 0-3 ani, mai lenta in perioada 5-7 ani).

3.Legea antagonismului morfologic si pondreal:in perioada de crestere acumulativa, diferentierea este redusa si invers.

4.Legea cresterii inegale:fiecare segment al corpului are propriul sau ritm de crestere.

Modelul de crestere si dezvoltare nu este stattic in timp (Manolescu S.) Schimbarea modelului de crestere este in marime nu in proport

Organele si tesuturile legate functional se dezvolta in perioada postnatala, influentandu-se reciproc dupa o curba allometrica (caracteristica fiecariua).Directia de dezvoltare este in sens cefalo-caudal si proximo-distal.

Profilul general de crestere a organismului se desfasoara dupa o curba cu aspect sigmoid (cu doua faze de autoacceleratie si autoinhibitie).

Dupa nastere ritmul dezvoltarii este mai viu in primii 2-3 ani, iar pe masura ce copilul inainteaza in virsta ritmul de crestere se incetineste pina la pubertate cand ritmul de crestere se accelereaza putin din nou.

Dezvoltarea copiilor si tinerilor se desfasoara sub influenta conditiilor de viata care determina particularitatile individuale si de grup al acestui proces si evolutia nivelului mediu al dezvoltarii unor colectivitati omogene.

Dezvoltarea este influentata de factorii din mediul natural, dar mai ales de conditia mediului social in care traiesc acestea:alimentatie, locuinta,caracterul activitatii,nivelul de instruire si educatie,masurile de ocrotire a sanatatii.Mediul urban influienteaza stimulind dezvoltarea populatiei tinere ,care au inaltimea si greutatea mai mare decat a copiilor din mediul rural.

Factorii de mediu exogeni si factorii interni pot sa modifice accelerand sau incetinind ritmul dezvoltarii fiintei umane.

Dezvoltarea are un caracter prioritar in acel domeniu functional care este mai necesar intr-o etapa ontogenetica considerata.

Maturizarea sistemelor functionale cerebrale o precede pe cea gonadica.Astfel pentru insusirea limbajului vorbit, perioada de maxima plasticitate se situeaza in primii 2-3 ani de viata, posibilitatile de insusire a unei limbi straine se face optim la varsta de 4-6 ani, scaznd relativ treptat la pubertate.In primii 5 ani creierul se dezvolta intens, ajungand la 70% din greutatea finala a sa inca din primul an de viata.In aceasta perioada dezvoltarea musculaturii este mai lenta.Pe masura ce copilul inainteaza in varsta tesutul limfoid incepe sa regreseze, iar cel gonadic sa se dezvolte mai intens.

Ritmul cresterii nu este uniform atat la nivel organismic cat si suborganismic.Astfel in perioada de crestere mai intensa a trunchiului, membrele cresc mai putin si invers cresterea in lungime a diferitelor segmente alterneaza cu cresterea in grosime.

Cei mai importanti factori care influenteaza cresterea sunt nutritia si patologia din copilarie.O buna dezvoltare a aparatului respirator va influenta favorabil sistemul cardiovascular si nervos.

1.2 FACTORII EXOGENI

Organismul in crestere are o sensibilitate accentuata la actiunea factorilor de mediu reflectata in intensitatea reactiilor si calitatile lor.

Raspunsul organismului in dezvoltare are tendinta de generalizare rapida a reactiilor . La actiunea noxelor raspunsul are un caracter global sau de reactie in bloc a organelor care sunt legate functional sau genetic.Actiunea factorilor de mediu asupra organismului copilului determina 2 categorii de fenomene reactiv-adaptative:unele cu caracter strict specific legate de organul caruia factorul de mediu i se adreseaza si alta categorie de fenomene generale de adaptare, care intereseaza foarte multe din partile organismului.

(Prof. Gh. Tanasescu)

Raspunsul organismului copilului trebuie sa fie totdeauna apreciat in functie de virsta si sex.Observatiile repetate au aratat ca sexul masculin in perioada evolutiva are o receptivitate mai mare si un raspuns negativ mai pronuntat decat cel feminin.

Modul in care actioneaza factorii externi asupra dezvoltarii organismulii depinde de intensitatea si durata lor de actiune, ca si de varsta la care actioneaza ei.Perioadele cele mai sensibile sunt cele in care procesul de crestere este cel mai rapid (primele saptamani, primele luni, primii ani de viata, pubertatea).

1.2.a Alimentatia

Este un factor esential in procesul de crestere putand influenta dezvoltarea copilului inca din timpul vietii intrauterine.Deficientele in dieta mamei se vor repercuta asupra starii de nutritie a fatului.Subnutritia mamei va determina nasterea de copii cu greutate mica si cu lungime mai mica decat normala.

Efectul malnutritiei intrauterine se va reflecta si asupra dezvoltarii nervoase a copilui, deoarece in perioada intrauterina si primele 6 luni post natal celulele nervoase se multiplica foarte mult, precum si conexiunile dentritice, numarul de celule neurogliale si are loc mielinizarea.Subnutritia calitativa a gravidei poate determina embriopatii si fetopatii.

Carenta alimentara asupra dezvoltarii fizice a copiilor se va face simtita fie prin nivel redus statoral si ponderal in conditii de malnutritie, fie prin exces ponderal determinat de supraalimentatie.

Alimentatia deficitara actioneaza asupra dezvoltarii reducand rezistenta generala specifica si nespecifica a organismului la factorii agresivi fizici, chimici si de ordin psho-social, favorizand indeosebi patologia infectioasa.

Lipsurile alimentatiei in primul an de viata au o semnificatie deosebit de grava, deoarece determina o intarziere a dezvoltarii creierului si ca atare o intarziere a evolutiei neuropshice a sugarului.

Tipul de alimentatie al unor grupe de populatie esge conditionat intr-o anumita masura de productia alimentara, dar nivelul de consum al unor ratii alimentare echilibrate sau nu, este determinata de depriderile, obiceiurile si traditiile alimentare ale populatiei, de nivelu de cultura si educatie sanitara.Tot tipul alimentatiei poate conditiona atat nivelul cat si ritmul de dezvoltare a copiilor in diverse etape de varsta si influenteaza momentul aparitiei unor caractere somatice determinate genetic ca:dezvoltarea scheletului, dentitiei, maturizare pubertara.

Perioada copilariei si mai ales cea de sugar este cea mai crtica din punct de vedere nutritional.

Alimentatia optima a copiilor este importanta din mai multe motive.Rata cresterii, dezvoltarea si maturizarea sunt deosebit de rapide in primul an de viata ori acestea nu se pot realiza normal fara o nutritie corespunzatore.Astfel nutritia si alimentatia sugarului si copilului mic poate avea influenta mare asupra sanatatii la varsta adulta. In sfirsit un aport alimentar dezechilibrat si persistent va determina unele boli dismetabolice ca: obezitatea, ateroscleroza, diabet zaharat, boli cardiovasculare, imbatranirea precoce avindu-si radacinile, pe langa amprenta familiala si /sau ereditara si in greselele alimentare din primul an de viata (alimentatia artificiala incorecta, exces de fainoase, zahar, etc.)

La copil, aportul alimentar adecvat este necesar pentru a asigura:

ratia de intretinere care reprezinta 70-80 cal/kg/zi si este alcatuita din nevoi pentru intretinerea metabolismului bazal (mentinerea masei corporale) si nevoi pentru activitatea fizica ( joaca, tipat, termogeneza).

Ratia de crestere si dezvoltare reprezentata de nevoile energetice pentru cresterea organismului.

Nevoile nutritive sunt dependente de virsta si greutatea corporala, starea de sanatate sau de boala; aceste necesitati pot creste dramatic, iar aprecierea lor poate fi definita in cazul unor imbolnaviri.

Toate acestea exsplica unele particularitati nutritive la copil care trebuesc stabilite dupa anumite reguli in ceea ce priveste ratia alimentara :

legea aportului indispensabil al anumitor substante pe care organismul nu le poate sintetiza si de care nu se poate lipsi:

aminoacizi esentiali: metionina, lizina, triptofan

acizi grasi: linoleic, arahidonic

biocatalizatori

apa

legea minimului anumitor substante alimentare:

proteine si lipide = 1- 1,5 g/kg/zi

glucide = 3 g/ kg/ zi

3. legea echilibrului alimentar: se refera la raportul care trebue sa fie intre proteine, lipide, glucide pe diferite perioade de varsta a copilului (standardizate dupa anumite tabele)

Factorii nutritivi considerati indispensabili pentru mentinerea unei bune ereditara si in greselele alimentare din primul an de viata (alimentatia artificiala incorecta, exces de fainoase, zahar, etc.)

La copil, aportul alimentar adecvat este necesar pentru a asigura:

ratia de intretinere care reprezinta 70-80 cal/kg/zi si este alcatuita din nevoi pentru intretinerea metabolismului bazal (mentinerea masei corporale) si nevoi pentru activitatea fizica ( joaca, tipat, termogeneza).

Ratia de crestere si dezvoltare reprezentata de nevoile energetice pentru cresterea organismului.

Nevoile nutritive sunt dependente de virsta si greutatea corporala, starea de sanatate sau de boala; aceste necesitati pot creste dramatic, iar aprecierea lor poate fi definita in cazul unor imbolnaviri.

Toate acestea exsplica unele particularitati nutritive la copil care trebuesc stabilite dupa anumite reguli in ceea ce priveste ratia alimentara :

legea aportului indispensabil al anumitor substante pe care organismul nu le poate sintetiza si de care nu se poate lipsi:

aminoacizi esentiali: metionina, lizina, triptofan

acizi grasi: linoleic, arahidonic

biocatalizatori

apa

legea minimului anumitor substante alimentare:

proteine si lipide = 1- 1,5 g/kg/zi

glucide = 3 g/ kg/ zi

3. legea echilibrului alimentar: se refera la raportul care trebue sa fie intre proteine, lipide, glucide pe diferite perioade de varsta a copilului (standardizate dupa anumite tabele)

Factorii nutritivi considerati indispensabili pentru mentinerea unei bune calitati a vietii si pentru dezvoltare sunt:

. apa

. proteine

. lipide

. hidrati de carbon (glucide)

. vitamine

. fibre alimentare ( celuloza, pectine)

. minerale majore:

macroelemente: Na+, K+, Ca2+, P2+, Sulf, Clor,Oxigen, Hidrogen, Carbon, Azot.

Oligoelemente: Iod, Fe2+, Zinc, Cupru, Magneziu si Fluor.

Nevoile energetice ( nutritionale) variaza de la individ la individ si sunt dependente de o serie de factori: varsta, sex, mediul inconjurator, activitate fizica etc.Intelegem prin nevoi minime aportul minim zilnic pentru ca un anumit aliment sa poata asigura functia normala a organismului.Intelegem prin nevoi optime aportul optim pentru un anumit aliment, astfel incat sa se asigure o stare optima de sanatate fizica si psihica.

Studiul nevoilor nutritivese refera la nevoi energetice, de apa, proteine, glucide, saruri minerale si vitamine.

Principala sursa de energie pentru organism sunt glicidele si lipidele.Prin metabolizarea principiilor nutritive se obtin urmatoarele nevoi energetice:

1 gr. Prot.= 4 K.cal. En.

1 gr. Lipide= 9 K.cal. En.

1 gr. Glucide= 4,2 K.cal. En.

Astfel necesitatile energetice la copil trebue sa acopere cheltuelile zilnice necesare metabolismului de intretinere (alcatuit din metabolism bazal si nevoi de functionare), a proceselor de termoreglare, activitatii fizice, nevoilor de crestere si pierderi fecale.

Nevoile energetice pentru metabolismul bazal sunt foarte ridicate la copil si sugar.

Cresterea corporala antreneaza nevoi energetice foarte importante: 1g. de crestere ponderala necesita 5 K.cal.In primele luni de viata, cand cresterea ponderala este de circa 30 g./zi, nevoile de crestere sunt de 35-40 K.cal./kg./zi, adica un total de 100-150 K.cal./zi numai pentru crestere.Mai tarziu la varsta de 2 ani, nevoile de crestere sunt de circa 30 K.cal./kg./zi, la aceasta varsta cresterea cotidiana fiind de numai 6 g./zi.

Pentru activitatea fizica zilnica sunt necesare aproximativ 20 K.cal./kg./zi uneori putandu-se cheltui si pana la 50-80 K.cal/kg./zi.

Pierderile fecale reprezinta sub 10% din ingestia alimentelor si sunt in principal pierderi de lipide.

Ratii alimentare hipercalorice la sugar induc stimularea sistemului enzimatic al lipidogenezei rezultand hipertrofia si hiperplazia celulelor adipoase determinand obezitate precoce.

Ratii alimentare hipocalorice deprima sistemul nervos simpatic, cu scaderea secretiei de norepinefrina.Rezultatul va fi diminuarea cresterii staturo-ponderale si aparitia malnutritiei.

Alimentatia copiilor 0-3 ani trebuie sa fie o alimentatie corespunzatoare varstei pentru a conditiona o dezvoltare psihosomatica normala si contribuie totodata la profilaxia a numeroase afectiuni digestive, infecto-contagioase si parazitare, respiratorii, endocrine specifice acestor varste.

Alimentatia copilului in primele luni de viata este o alimentatie naturala prin care sugarul primeste in excusivitate lapte de la mama in primle patru luni.Dupa unii autori (Lelong M.) alimentatia este socotita o alimentatie de “traditie” ce asigura trecerea fara riscuri de la alimentatia placentara a fatului la cea diversificata a copilului.Laptele matern detine superioritetea nutritionala, imonologica si psihologica asupra oricarui alt produs lactat.Laptele matern este consumat proaspat si este practic lipsit de bacterii, nu necesita timp de preparare si este usor disponibil. El furnizeaza o multitudine de factori de aparare specfici si nespecifici ceea ce face sugarul sa fie rezistent la agresori infectiosi exogeni, in primele 3 luni de viata.In plus alimentatia naturala ofera mamei protectie anticanceroasa, favorizand reducerea sangerarii uterine si accelereaza involutia uterului.

Necesarul de apa

Este invers proportional cu varsta:la embrion= 90%, copil si adolescent=70 %, adult=60 %.Turnovarul apei la sugar este mai rapid si necesarul de apa/ unitate de greutate este mult mai mare decat la adult.(aprox.de trei ori mai mult).

Necesarul de proteine

In primele luni de viata este exclusiv din laptele matern.Ele au cea mai mare valoare biologica, urmand cele din laptele de vaca, carne, ou si proteine vegetale( grau, porumb).La sugar si copil mic trebuie sa reprezinte 10-15% din cantitatea totala de calorii necesare pe 24 h.Minimul proteic trebuie sa fie de 1-1,5 g./kg./zi.Valoarea minimului proteic depinde de varietatea de proteine, coeficientul de utilizare si factorii individuali.

Rata Dietetica Recomandata pentru proteine in alimentatia copilului este de:

-2,2 g./kg./zi in perioada de 1-6 luni;

-2g./kg./zi in perioada de 6-12 luni.

Reducerea aportului proteic la sugar si copil mic determina oprirea cresterii si aparitia manifestarilor caracteristice malnutritiei proteice (MP).Excesul de proteine determina tulburari digestive ca:diaree de putrefactie, eliminare renale excesiva de apa si solvati, favorizand obezitatea.

Necesarul de lipide

Ele reprezinta o forma majora de energie si o sursa aproape nelimitata de rezerve energetice sub forma de grasime.Favorizeaza absorbtia si transportul vitaminelor liposolubile (A,D,E,K) si asimilarea proteinelor.Contin substante indispensabile procesului de crestere sub forma acizilor grasi nesaturati esentiali.Minimul lipidic trebuie sa fie de 1-1,5 g./kg./zi.

Rata Dietetica Recomandata este de:

3-6 g./kg./zi pentru sugar (0-1 ani)

4-5 g./kg./zi pentru anteprescolar (1-3 ani)

Reducerea de grasimi din ratia alimentara determina oprirea cresterii, leziuni trofice ale pielii si mucuoaselor, fanerelor, scade absorbtia vitaminelor liposolubile, creste agregarea plachetara.Excesul de lipide produce obezitate, steatoza hepatica, diaree.

Necesarul de glucide (hidrati de carbon)

In primul trimestru de viata, principala sursa de glucide este lactoza din laptele matern (contine 70 % glucide). Lactoza faciliteaza absorbtia calciului si altor minerale ca: magneziu, mangan, fosfor.Glucoza este absolut necesara creierului, hematilor, rinichiului, corticosuprarenalei si miocardului. Ele reprezinta o sursa importanta de energie, sunt usor utilizabile si trebue sa reprezinte 50 % din nevoile calorice zilnice ale copilului. Minimul glucidic este de 3 g./kg./zi.

Excesul de glucide determina obezitate, diabet zaharat, carii dentare.

Necesarul de vitamine

Cu exceptia vitaminelor D si K , nounascutul are la dispozitie cantitati suficiente de vitamine furnizate din laptele matern. Vitamina D are rol important in metabolismul fosfo-calcic ca factor anti rahitic. Suplimentarea permanenta cu vitamina D este necesara pana la varsta de 18 luni, dupa care suplimentarea se face numai in sezonul neinsorit pina la varsta de 5-7 ani.

Ratia Dietetica Recomandata = 500 ui/zi (400-800 ui/zi). Vitaminele K intervin in pocesul de cuagulare a singelui, in biosinteza colesterolului.

Vitamina A contribue la mentinerea troficitatii normale a pielii si mucoaselor, in procesul de crestere a oaselor si dintilor.

Vitamina E intervine in metabolismul si functia organelor de reproducere, glandelor endocrine, muschi, sistem nervos, in procesul cresterii.

Vitaminele din grupul B (B1 are rol important in metabolismul glucidic, iar un aport scazut al acesteia poate induce scaderea apetitului pana la anorexie si inplicit anemierea copilului). Un deficit de vitamina B6 poate determina scaune diareice finalizand cu un sindrom de malabsorbtie. Deficitul de vitamina B12 conduce la anemia megaloblastica.

Necesarul de Fibre Alimentare

Sunt reprezentate de celuloza, pectine, liguina. Ele intra in alimentatia sugarului incepand cu 4-5 luni. Un aport scazut de fibre alimentare favorizeaza o serie de boli metabolice ca: ateroscleroza, dislipidemii, litiaza biliara, obezitate, diabet zaharat, cancer de colon.

Necesarul de minerale

Nevoile organismului in saruri minerale sunt mai mari in perioadele de crestere ale organismului, efort fizic, stari febrile.

Na reprezinta principalul cation extracelular, el participand la reglarea presiunii osmotice si echilibrului acido-bazal. Este asigurat de laptele de mama, laptele de vaca avand un continut de 3 ori mai mare. Excesul poate produce deshidratare hipernatremica.

K reprezinta principalul cation intracelular, el participa la mentinerea echilibrului acido-bazic, presiunii coloid-osmotice, intervenind in contractura musculara.

Fe : rezervele de Fe ale organismului se constitue in ultimile luni de sarcina, iar dupa nastere copilul le epuizeaza in 4-6 luni.Pentru prevenirea unei carente martiale este necesar un aport zilnic de Fe de 10 mg in medie pe zi .

Ca reprezinta elementul mineral cu cea mai mare pondere in structura organismului, ca principal constituent al osului. Sursele necesare de Ca2+ sunt asigurate din lapte si derivatele din lapte.

Ratia zilnica recomandata fiind 500-800 mg.

1.2.b Influenta mediului geografic si a climei asupra

dezvoltarii fizice a copiilor 0 – 3 ani

Mediul geografic influenteaza cresterea prin conditiile de micro climat:aer, soare, lumina, temperatura, umiditate, presiune atmosferica, raze ultraviolete.Efectele fiind mai mari in primii 5 ani de viata.

Influenta conditiilor geografice si de clima asurpa dezvoltarii fizice umane este in mare masura explicabila prin dependenta stansa dintre mediul ecologic, vegetatie si fauna, prin raportul dintre acest mediu natural si cinditile generale de viata. Se sustine ipoteza actiunii modelatoare a factorilor climatici asupra unor caracteristici corporale ale oamenilor.

Robert’S a gasit o relatie intens pozitiva intre lungimea relativa a extremitatilor inferioare in climatul cald si lungimea trunchiului in climatul rece.Climatul cald face ca nevoile alimentare sa fire mai mici si paralel si activitatea fizica a copiilor sa fie mai redusa (Lenz, 1971).

Altitudinea de peste 1500 m. determina un ritm de crestere mai mic, atat in timpul vietii intrauterine, cat si postnatal datorita hipoxiei cronice.Aceasta se bazeaza pe faptul ca atat inaltimea cat si greutatea copiilor din zonele montane inalte sunt mai reduse comparativ cu indivizii de acelasi sex si varsta dar care locuiesc la altitudini mai mici.S-a observat ca dezvoltarea osoasa si maturizarea pubertara a copiilor din regiunile de munte si platouri inalte sunt, de asemenea intarziate.

Acest fenomen este pus in legatura cu atmosfera mai saraca in oxigen la altitudinile mari dar mai ales cu starea economica mai precara a acestor populatii si implicit cu o alimentatie mai modesta, mai putin propice unor copii aflati in plin proces de crestere si dezvoltare.Braushig si Dreizon au aratat ca variatiile de crestere, in functie de anotimp, sunt mai putin evidente la copii din straturile socile cu nivel ridicat de trai.

Anotimpul: fiecare copil are un ritm sezonier propriu de dezvoltare.Observatii sistelnice au aratat ca ritmul de dezvoltare staturala si ponderala mai este dependent si de anotimp el fiind mai redus in perioada octombrie-martie comparativ cu perioada aprilie-septembrie.In lunile anului cu cea mai intensa insorire (aprilie-iulie) se observa cele mai rapide ritmuri de crestere staturala si ponderala (Schmidt-Monard, Reynolds si Soutag).De exemplu, sugarii cresc in greutate cel mai intens in lunile august si septembrie iar centrele de osificare apar mai rapid in cursul primaverii.Palmer apreciaza ca greutatea se mareste de 3-5 ori mai rapid toamna decat primavara.

Raspunzatoare pentru incetinirea cresterii in anotimpul rece ar fi dupa unii autori reducerea luminii solare.Alti autori incrimineaza alimentatia mai saraca si regimul de viata din timpul iernii.Cresterea mai intensa a inaltimii primavara si vara dupa De Rudder si Nylin s-ar datora stimularii functionale a tiroidei.

In tara noastra s-a constatat o anume variatie sezoniera a aparitiei menarhei cu un maxim de frecventa in anotimpul rece si altul in anotimpul verii (Tanasescu Gh., Danielescu si colaboratorii).

Variabilitatea locoregionala, diversitatea nivelului de trai al familiilor si legat de aceasta variabilitatea dezvoltarii fizice este in primul rand in funcie de aparteneta la paturi si clase sociale diferite.Particularitatile regionale, rezultatul dezvoltarii diferentiate industriale, agricole si cultural-sanitare a localitatilor si zonelor largi teritoriale determina structura social demografica a populatiei

1.2.c Factorii socio – economici

Pot influenta cresterea staturo-ponderala prin: conditiile sanitare,morbiditatea infectioasa si parazitara, alimentatia, locuinta,stresul,profesia parintilor, dinamica sociala, situatia financiara.

Dezvoltarea somato-psihica a copiilor este influentata de factori socio-familiali diferentiindu-se in functie de gradientul social.In primul trimestru de viata infuenta se exzercita asupra cresterii ponderale si apoi asupra celei staturale.Ponderea factorilor socio-economici nu este egala, raspunsul organismului fiind diferentiat.

In primele 6 luni din perioada postnatala actioneaza complexul conditiilor familiare, de locuit, nivelul de instruire si ocupatie a tatalui; dupa 6 luni, mai important este nivelul de instruire materna, ocupatia mamei, venitul familial.

In perioada 1-2 ani, factorii socio-economici actioneaza mai intens asupra inaltimii decat asupra greutatii, iar diferentierea pe sexe este mai evidenta din punct de vedere neuropsihic( fetele sunt mai sensibile si mai timpurii la actiunea factorilor socio-familiali).

In cel de-al 2 an de viata, situatia economica a familiei, conditiile de locuit, ocupatia tatalui exzercita o actiune mai marcanta asupra organismului copilului.

Pe perioada 0-3 ani, copilul este mai receptiv la actiunea factorilor sociali, sub aspectul dezvoltarii motricitatii, limbajului decat al functiilor de cunoastere si afectivitatii.Pentru dezvoltarea ulterioara neuro-psihica a copilului, factorul hotarator este gradul de cultura al ambilor parinti.

Observatii interesante au fost facute in legatura cu influenta locuintei asupra dezvoltarii fizice.Locuinta insalubra poate actiona inca din viata intrauterina asupra viitorului individului printr-o dezvoltare la nastere nesatisfacatoare.Relatia dintre starea sanitara a locuintei si dezvoltarea copiilor a aratat ca, in general, copii distrofici locuiesc in proportie mai mare in case necorespunzatoare( neigienice).Conditiile precare de locuit se fac resimtite rpin supraaglomerare, microclimat neconfortabil cu expunerea la supraincalzire sau racire, lipsa de insorire si de ventilatie care duce la o intensa impurificare cu praf si bacterii a aerului si suprafetelor.

Astfel locuinta insalubra poate actiona negativ tulburand dezvoltarea embrionului si fatului prin alterarea sanatatii femeii gravide.Supraaglomeratia favorizeaza transmiterea bolilor contagioase ( microbiene si virotice), iar spatiul insuficient tulbura somnul copiilor, activitatea de joc a acestora si mai tarziu va influenta randamentul scolar.In aceste familii cu locuinte nesatisfacatoare apar mai fregvent copii si adolescenti cu tulburari de comportament.

Socializarea copilului in gradinita contribuie, mai ales pentru familiile cu probleme, la o dezvoltare somatometrica si psihica mai armonioasa. Educatia acestor copii intr-un cadru institutionalizat contribuie la o scadere a discrepantelor de dezvoltare datorate mediului social mai defaforizant din care provin unii copii.Gradinita a incetat de mult sa mai fie doar un “serviciu social” ea facand parte pe drept din sistemele nationale de instructie publica dat fiind faptul caci copii reprezinta principala resursa sociala a viitorului.

Factorii afectivi-educativi: climatul familiei de calm, optimism, care incurajeaza actiunile copilului va favoriza dezvoltarea acestuia, in timp ce o familie in care exista stari conflictuale, unde parintii se cearta(familii dezorganizate) vor contribui la un ritm de dezvoltare intarziat. Dezvoltarea intelectuala este superioara la copii proveniti din familii cu un grad de cultura mai superior, care se ocupa de educarea lor, la copii care au frecventat gradinita, la copii educati in mediul urban si la copii proveniti din familii mai numeroase, unde fratii mai mari constituie modele de urmat.Copii fara familii, ingrijiti in caminile de copii abandonati, precum si cei aflati in ingrijirea altor persoane in afara parintilor (crescuti de rude, etc.) prezinta un ritm de crestere mai lent precum si diverse probleme de sanatate:scaderea acuitatii vizuale, a auzului, obezitate, carii dentare si astm bronsic.

Legat de actiunea mediului de viata urban si rural asupra dezvoltarii sau facut studii multiple dea lungul timpului deoarece s-a constatat ca exista diferente semnificative din diverse puncte de vedere. In prezent se admite ca ritmurile generale de crestere si dezvoltare sunt mai accelerate in mediul urban decat in cel rural. Dezvoltarea psiho-intelectuala este mai lenta in mediul rural din cauza unui quantum mai scazut al factorilor de stimulare fata de mediul urban.In contrast, in marele orase datorita gradului mare de poluare, zgomotului si stimulilor excesivi externi vor determina la acesti copii o frecventa sporita a nevrozelor si mai ales a tulburarilor de comportament.Evolutia staturala si ponderala, dentitia temporala si definitiva, precum si aparitia pubertatii sunt mai timpurii la copii din mediul urban.

Specialistii japonezi au aratat ca pina si ritmul somn-vege difera intre mediul urban si cel rural. S-a aratat ca persoanele din mediul urban au o activitate fizica mai modesta in comparatie cu cei din mediul rural si, ca la sate copii se culca mai devreme si se scoala mai devreme decat cei de la orase.

1.2.d Influenta inbolnavirilor asupra dezvoltarii copiilor

Boala influenteaza dezvoltarea in primul rind prin reducerea aportului alimentar datorita scaderii apetitului, dar si prin regimul de suprimare a alimentelor solide din dieta. Daca boala progreseaza rapid sau are o durata mare, rezervele energetice ale organismului se epuizeaza, anabolismul devenind insuficient pentru a compensa un catabolism exagerat.

In lupta impotriva agresiunii, reprezentata de imbolnavire, organismul infantil apare mult mai vulnerabil decat cel al adultului, datorita pe de o parte faptului ca agresiunea microbiana sau virala gaseste organismul copilului angajat deja intr-un efort energetic si plastic deosebit, caracteristic perioadei formative de crestere si dezvoltare, iar pe de alta parte datorita eforturilor adaptative deosebite in aceasta perioada la nevoile conditiilor de viata impuse de schimbarea modului de alimentatie, de termoreglare, de dobindirea treptata a capacitatii de aparare la infectii.

Studierea influentei unei boli acute sau cronice asupra dinamicii dezvoltarii fizice a copiilor in primii 3 ani de viata a permis constatarea unor modificari ale evolutiei cresterii in primii ani.Dezvoltarea normala a unui copil, apreciata dupa viteza sa de crestere in greutate, este pentru perioada de viata 0-3 ani intens influentata de numarul imbolnivirilor suferite de acesta si dependenta de natura si gravitatea afectiunilor contractate.

Infectiile cronice pot sa stanjeneasca atat cresterea ponderala cat si pe cea staturala, mai cu seama la copii mici.Daca factorii patologici acioneaza in periodele de crestere staturala intensa se produc tulburari predominant morfologice, iar daca actioneaza in perioada de crestere mai intensa ponderala (1-4 ani) se produc tulburari predominand metabolice.

Agentul patogen ar interveni deci in procesul de crestere prin actiunea:

Directa a microorganismelor la nivel celular, cu inhibarea mitozelor si intarzierea cresterii prin reducerea patrimoniului celular.

Indirecta prin impiedicarea utilizarii factorilor nutritivi sau prin accentuarea pierderilor acestora.

Mediata prin inducerea din partea agentului microbian a unor leziuni viscerale, endocrine sau nervoase capabile sa determine tulburari de crestere : infantelism,nanism,casexie,obezitate, auxopatie.

1.2.e Mediul si sanatatea copiilor

Poluarea biologica a atmosferei; aerul este un mediu favolrabil viabilitati micro-organismelor si transmiterii lor, aceasta cale jucand un rol important in procesul epidmiologic al infectiilor cu poarta de intrare respiratorie (Rujeola, Rubeola, Tusea convulsiva, Parotidita epidemica precum si a unor Enteroviroze, Adenoviroze).

Poluarea fizico-chimica a aerului; principalele surse de poluare sunt reprezentate de procesele de industrializare si/sau cele naturale (vulcanii).Arderea combustibilelor in diverse ramuri industriale, arderea incomplet a carburantilor folsiti la mijlocele de transport determina poluarea atmosferei prin eliminarea in aer a unor particule solide, gaze si vapori toxici.

In cazul unei poluari intense avem:

capacitatea de autopurificare a aerului depasit

capacitatea de aparare a organismului scazuta

receptivitatea la infectii crescuta.

Intr-o zona poluata poate actiona un singur poluant, dar cel mai adesea actioneaza o multitudine de substante nocive, cu actiune directa sau indirecta asupra organismului, evidentiata prin efecte acute sau cronice.

Morbiditatea prin afectiuni respiratorii este crescuta in zonele poluate si este reprezentata in principal de: bronsite, pneumonii, bronhopneumonii si crize de astm.Efectele pe populatia infantila au demonstrat o prevalenta crescuta a simtomelor bronsice (tuse matinala, tuse persistenta, tuse cronica, dispnee de efort, wheezing) si a celor de rinita ( rinita acuta si cronica cu manifestari alergice).

Poluarea atmosferica este implicata si in cresterea incidentei afectiunilor aparatului digestiv, tulburari neuropsihice, a afectiunilor alergice, hematologice (poliglobulii si mielocitoza), stomatologice, a rahitismului si altor avitaminoze, a cazurilor de intirziere in dezvoltarea fizica si a scaderii randamentului intelectual.

S-a constatat ca de multe ori, pentru diverse zone din tara, exista populatii pentru care si apa de baut este o problema importanta. De exemplu: raportandune la calitatea apei, mai ales la copii mici nitritii si compusii azotazi pot da nastere la cazuri de methemoglobinemie.

In concluzie starea de sanatate a populatiei si din cadrul ei a copiilor ca resurse viitoare de creatie, productie si reproducere a societatii este determinata pentru existenta si mai ales evolutia omenirii.Viitorul planetei si implicit al umanitatii depinde intr-o masura covirsitoare de starea prezenta si viitoare a mediului ambiant.

FACTORII ENDOGENI

1.3.a Factorii materni

Determinarea starii de sanatate a gravidei se face printr-o anamneza, care trebuie sa fie cat mai completa, insistandu-se mai ales pe antecedentele personale fiziologice si patologice ale aparatului reproducator.

Trebuie depistate bolile genetice, boli ereditare transmisibile, antecedente medicale si chirurgicale personale.De o deosebita importanta este istoricul sarcinilor anterioare, precum si istoricul sarcinii actuale.De asemenea se stabileste varsta gestationala in functie de data ultimei menstruatiei.

Examenul clinic general trebuie sa aprecieze tipul constitutional al femeii, starea de nutritie, cresterea ponderala din timpul sarcinii, starea functionala a tuturor aparatelor si sistemelor organismului gravidei.

Examenul obstetrical trebuie sa fie si el complet, incepand cu inspectia regiunii vulvare si examenul cu valvele al conului si vaginului si terminand cu tactul vaginal.Examenul fizic trebuie sa includa si manevra lui Leopold, precum si masurarea circumferintei abdominale si a inaltimii fundului uterin.

O atentie deosebita trebiue acordata gravidelor cu risc obstetrical crescut.Astfel la circulstante psihosociale putem incude: sarcina nedorita, familii dezorganizate, climat afectiv neprielnic, domiciliul femeii in zone geografice gre accesibile, fara posibilitati de transport de urgenta.La factorii generali se vor mentiona: varsta mamei- primiipare sub 20 ani si peste 35 ani, marele multipare ( rangul sarcinii si al nasterii), inaltimea sub 1,55 m, greutatea sub 45 kg, hipotrofie genitala, izoimunizare Rh sau de grup, boli auto imune, conditii de viata si munca, factori fizici ca: traumatisme, raze x, noxe chimice, nutritia dezechilibrara cantitativ si/sau calitativ.

Antecedentele ginecologice-obstetricale: uter cicatricial, malformatii sau tumori genitale, sterilitate tratata, bazin stramt, interventii chirurgicale in sfera genitala, sarcini cu complicatii sau o nastere la cel putin 1 an de la data fecundarii actuale, avort, nastere prematura, nasteri cu distocii mecanice, distocii de dinamica, hemoragii in delivrenta, nasterea unor feti morti, copii malformati, macrosomi, cu handicapuri, hipotrofice.

Boli preexistente sarcinii: cardiopatii, HTA, anemii, afectiuni ale placentei care vor determina reducerea aportului de oxigen necesar embrionului si fatului.Tulburarile endocrino-metabolice-obezitate, diabet zaharat, paratiriodism, hipo sau hipertiroidism.Tot in bolile acute si cronice materne intra bolile respiratorii, nefropatiile, infectii cronice ca: Lupus, Lues, Tuberculoza, Hepatita cronica, afectiuni ortpedice: cifoscolioza, schiopatare, anchiloza.

Boli infectioase: infectii cu virusi dermatotrope: rubeola, herpes, toxoplasmoza , listerioza; cu virusuri neurotrope: poliomielitic, coxeckie; infecie streptococice si stfilocotice, gripa, malaria ating dezvoltarea intraterina a copilului.

Intoxicatii: alcoolism, tabacism, administrarea de substante abortive: chinina, aminopterine, sulfamide, antidopamida, diuretice tiazidice, anticoagulante orale, propiltiuracil.Actiunea acestor medicamente in perioada de organogeneza= 15-60 zile dupa conceptie, produc malformatii congenitale.Medicamentele luate de gravida dupa perioada de organogeneza, mai ales in ultimile saptamani de gestatie sau in timpul travaliului pot da reactii adverse asupra functiei unor organe ale nou nascutului.

Tot factori materni ( intranatali) ce pot modifica negativ cresterea si dezvoltarea nou nascutului ulterior putem cita: ruptura de membrane de peste 6 ore, fara declanasarea contractiilor uterine, prolabarea de cordon, travaliu de peste 12 ore la multi pare si de peste 24 ore la primipare.

1.3.b Factorii genetici

Variabilitatea individuala in cresterea copiilor si tinerilor este conditionata si de factori genetici.Factorii genetici trebiue intelesi ca exprimand actiunea conditilor de mediu extern insumata in istoria dezvoltarii generatiilor inaintase si manifestata caracteristic in dezvoltarea ontogenetica a fiecarui individ.

Partcularitatile de sex ale dezvoltarii copiilor si tinerilor sunt determinate genetic.S-a constatat ca inca din perioada dezvoltarii intrauterine fetele au un avans in ceea ce priveste maturizarea scheletica, fenomen evident la nastere si care se pastreaza pe tot timpul vietii.Procesul de osificare al cartilagiilor de crestere se incheie la fete cu circa 2 ani timpuriu decat la baieti.

Ritmul cresterii individuale este deasemeni controlat de factorii genetici.Gemenii univitelini prezinta coeficienti de corelatie ai inaltimi partenerilor mai mari decat gemenii bivitelini.Factorii genetici au un rol major asupra inteligentei, fapt dovedid pe gemenii monozigoti crescuti separat, in conditii diferite de medii si care au acelasi coeficient intelectual.Copii cu o dezvoltare lenta au in general frati cu o dezcoltare la fel de lenta, pe cand cei cu dezvoltare rapida au frati la care, de asemenea se constata un ritm accelerat al dezvoltarii.

Ereditatea conditioneaza partial talia definitiva si dimensiunile copiilor la diferite varste.S-a observat de asemenea sa intre nivelul de dezvoltare al parintilor si cel copiilor este o corelatie strans pozitiva; parintii mai voinici au copii mai bine dezvoltati decat parintii scunzi.Fenomenul mentionat pare intr-o mare masura, conditionat de factorii genetici astfel copii cu talie mare provin din parinti care au si ei talie mare.

S-a putut arata ca existenta unor copii cu staturi foarte mici sau foarte mari este cauzata de un fenomen de homogamie; barbatii foarte inalti se casatoresc cu femei de asemenea inalte sau foarte inalte si au descendenti de asemenea inalti; barbati foarte scunzi se casatoresc cu femei scunde avand ca urmare descendenti de statura mica.

Se transmit de asemenea caracteristicile de baza ale morfologiei deiverselor rase umane.Dar cresterea copiilor si tinerilor, oricare ar fi rasa umana careia ii apartin, este in mod hotarator influentata de conditiile de viata.In numeroase cercetari s-a constatat ca in conditii social-economice identice, copii si tineri de diferite rase, prezinta deosebiri minime ale dezvoltarii atat somatice cat si fiziologice.

Negri nasc copii cu 1-2 cm mai mici in lungime si cu 100-200 g. mai putin in greutate, datorita conformatiei bazinului mamei, care este conditionat genetic; ritmul cresterii ponderale este mai accentuat la baietii negri.

Controlul genetic al cresterii se realizeaza plurifactorial. Se admite ca inaltimea si greutatea umana sunt determinate poligenic.

In ceea ce priveste mecanismele transmiterii genetice a caracteristicilor si aptitudinilor psihice umane nu exista in prezent o unitate de vederi. Cert este ca numarul de neuroni ai creierului uman aste o caracteristica genetica a speciei. Se sustine de asemenea determinarea genetica a structurii si capacitatilor functionale a organelor de simt s-ar transmite, de asemeni genetic calitatea echipamentului enzimatic la neuronilor.

Se cunoaste o patologie a dezvoltarii care s-a dovedit ca se si transmite genetic urmasilor: condrodistrofii, nanisme si gigantisme eriditare. In acest sens este foarte util Sfatul Genetic care este indicat persoanelor cu istoric familial pozitiv pentru o boala genetica si celor cu risc crescut de a da nastere unui copil cu nalfornatie congenitala. In cazul unui cuplu care are un copil cu sindrom specific, riscul de a da nastere unui alt copil cu defect congenital se majoteaza cu 3% pentru fiecare sarcina ulterioara (risc de baza).

Primul pas al sfatului genetic il reprezinta studiul pedigree-ului. Se va stabili pedigree-ul pentru 4 generatii la fiecarui progenitor. Acesta va include toate informatiile medicale pe care le putem obtine.

Se va cerceta provenienta etnica a tuturor membrilor familiei, cunoscand faptul ca anumite grupuri etnice prezinta un risc crescut de a avea copii cu anumite defecte la nastere. De exemplu: grecii si italienii prezinta risc ridicat pentru talasemie, evreii ashkenazi risc pentru Tay-Sachs, africanii pentru siclemie.

Interogatoriul condus cu abilitate va incerca sa stabileasca o eventuala cosanguinitate a parintilor, cunoscand riscul ca membrii aceleiasi familii pot fi purtatorii aceleiasi gene. Inportanta unui dialog corect este mai mare decat in alte specialitati medicale pentru ca se poate influenta decizia familiei de a avea sau nu urmasi (cu sau fara defecte congenitale).

Sindroame specifice cu copil plurimalformat au caracteristici generale reprezentate de: dizmorfism facial, talie mica, retard mintal, asociere de defecte structurale; exemplu: trisomia 21 (Sd. Down), trisomia 18 (Sd . Edwards), trisomia 13 (Sd. Patau), Sd. Alcoolic fetal, Sd. Cromozomului X fragil.

O serie de sindroame specifice au ca trasatura comuna talia mica a copilului, asociata cu alte anomalii structurale si aspect dizmorfic; ex: Sd. Turner, Sd. Noonan, acondroplazia si osteogeneza imperfecta.

O alta serie de sindroame sau de afectiuni congenitale se manifesta prin talia mare a copilului asociata anomaliilor structurale si aspectului dizmorfic; ex: Sd. Marfan, homocisteinuria, Sd. Klinefelter.

1.3.c Factorii metabolici

De o deosebita importanta pentru dezvoltarea copiilor si tinerilor sunt procesele metabolice care stau la baza fenimenelor de morfo si fiziogeneza.

Au fost descrise in ultimii ani multiple tulburari genetice ale metabolismului unor acizi aminati care determina tulburari grave ale dezvoltarii, in special al sistemului nervos, cum ar fi fenilcetonoria cu olegofrenia fenilcetonurica, galactozemia, care daca ar fi depistate de timpuriu ar beneficia de un tratament specific si deci copii cu astfel de afectiuni ar avea sanse crescute de supravietuire.

In 1908 Gorrod defineste aceste tulburari sub termenul de erori innascute de metabolism.Sub aceasta denumire este reunita o patologie foarte diversa, consecutiva unor abateri de la desfasurarea normala a diferitelor procese metabolice ale numeroaselor sobstante din organism (aminoacizi, hidrocarbonate, lipide, pigmenti, saruri minerale, vitamine).

Erorile innascute de metabolism sunt rare ca entitati individuale, dar pana in prezent sunt recunoscute un numar de peste 700 de boli si sindroame.

Aceste afectiuni au o origine genetica, cu mod de transmitere in general autosomal-recesiv si foarte rar X-lincate.

Bolile metabolice ereditare sunt enzimopatiile; ele sunt produse fie printr-un deficit al enzimelor catalizatoare, fie prin cel al enzimelor care asigura transportul substantelor biologice.

Dignosticul erorilor innascute de metabolism este important deoarece unele (fenilcetonuria, galactozemia) depistate precoce pot beneficia de un tratament specific; dignosticul tardiv antreneaza sechele neurologice ireversibile; pentru parinti si rude, diagnosticul este important in aplicarea sfatului genetic; nasterea unui copil bolnav poate fi prevenita prin contraceptie.

Astazi, screening-ul neonatal este universal acceptat pentru fenilcetonurie si hipotiroidism.

In unele tari este perfectionat screening-ul pentru galactozenie, homociseinurie, boala urinelor cu miros de artar.

In prezent se discuta programe de screening pentru fibroza chistica si distrofia musculara progresiva Duchenne.

In tarile dezvoltate din punct de vedere economic este posibil dignosticul prenatal in apoximativ 100 de boli metabolice genetice prin demonstrarea defectului enzimatic primar in tesutul fetal, ca si prin evidentierea acumularii metabolitilor sau produsilor de stocaj macromolecular in lichidul amniotic sau in celulele fetale (ex: fenilcetonuria, galactozemia, boli de stocaj lizozomale, etc.).

Tehnologiile avansate de studiu precoce al AND-ului fetal (saptamana 10) tind sa inlocuieasca diagnosticul prenatal al erorilor innascute de metabolism prin amniocenteza.

Cele mai frecvente erori innascute de metabolism la nounascut sunt reprezentate de fenilcetonurie (oligofrenia fenilpiruvica sau boala Folling) este o ltulburare metabolica ereditara a fenilalaninei, determinata de absenta sau de lipsa de activitate a fenilalaninhidroxilazei, enzima care transforma fenilalanina in tiruzina.Diagnosticul pozitiv se face cu ajutorul testului Guthrie.Galactozemia este o enzimopatie ereditara determinata de deficitul in galactozo-1-fosfat-uridil-transferaza, enzima care transforma in mod normal galactozo-1-fosfatul in glucozo-1-fosfat.Diagnosticul pozitiv se face printr-un test care demonstreaza absenta enzimei din hematii (Galactoscreen); mai exista : intoleranta ereditara la fructuoza, defecte in ciclul ureei (hiperamoniemiile), acidoze organice, convulsi piridoxino-dependente.

Dintre erorile innascute de metabolism ale sugarului si coplilui mic enumaram cateva boli determinate de deficitele unor enzime lizozomale ex: mucopolizaharidozele, gangliozidozele GM1 si GM3, fucozele, manozidozele si bolile neuro-vegetative.

1.3.d Factorii endocrini

Factorii endocrini intervin in cresterea si dezvoltarea umana atat in timpul nietii intrayterine cat si exstrauterine. De fapt ei au un rol determinant in dezvoltarea fatului si a copilului in crestere.

In primele stadii ale dezvoltarii embrionare si fetale, cresterea este stimulata de substante care sunt numite hormoni tisulari sau protohormoni. Functiile endocrine sunt asigurate incepand cu luna a 3 a vietii intrauterine, ca urmare a dezvoltarii glandelor endoctine proprii si de asemeni, a activitatii placentare care permite trecerea unor hormoni materni in circulatia fetala. Din acest moment se face simtita actiunea timusului prin hormonul sau tisular limfocitar. Pancreasul insular se dezvolta rapid dupa luna a 3 a pana la nastere.

Apare mai redusa functia tiroidei, a paratiroidelor si a hipofizei, organismul embrionar si fetal fiind tributar productiei hormonale materne in acest sector. Hormonii materni provin din hormonii placentari si hormonii produsi de organismul mamei care traverseaza bariera placentara.

Placenta produce gonadostimuline, care vor influenta dezvolterea gonadelor fetale si prolactina, care are efect aproximativ asemanator cu al STH-lui asupra cresterii fetale. STH-ul hipofizar se secreta din saptamana 8 de gestatie, deci dezvoltarea intrauterina a embrionului beneficiaza de actiunea hormonilor materni, placentari si fetali (STH).

Cea mai fregventa cauza a tulburarii de crestere este reprezentata de deficitul hormonului de crestere hipofizar (STH), urmand apoi tulburarile hormonilor tiroidieni.

In timpul vietii intrauterine se observa la fat o dezvoltare preponderenta a sistemului nervos vegetativ de tip bazal, ceea ce determina orientarea anabolica trofotropa, a metabolismului in aceasta perioada.

In timpul primelor luni de viata extrauterina cresterea sete controlata probabil inca de Pancreasul insular, Timus si CRS. Catre luna a 6 a dupa nastere, controlul cresterii si dezvoltarii copilului se afla sub influenta hormonilor axului Hipotalamo- Hipofizar si ai Tiroidei, avand fiecare un rol bine determinat in fiecare etapa a cresterii.

S-au evidentiat in unele celule asemanatoare celor endocrine si s-a propus existenta unui sistem endocrin periferic care a fost numit sistem paracrin. Principalii agenti ai sistemului paracrin sunt: factorii de crestere, care in general sunt niste polipeptide, cu rol in reglarea cresterii tisulare prin modificarea disponibilitatii celulare pentru diversi nutrienti.

Deosebirea dintre factorii de crestere si hormoni este doar una functionala si in plus diversitatea structurala a celor din urma.

La nivelul diferitelor tesuturi-tinta, efectul unor hormoni poate fi diferit: ei pot actiona ca anabolizanti sau catabolizanti. Efectul catabolic dintr-un tesut poate duce la cresterea aportului de substante nutritive pentru alt tesut, devenind astfel efect anabolizant pentru tesutul din urma.

Hormonii tiroidieni intervin in osteogeneza, favorizand hipertrofia condrocitelor din cartilajul de crestere, mineralizarea osoasa, osteoliza si rezorbtia osteoclastelor, stimuland sinteza proteica si multiplicarea celulara, intervin in metabolismul lipidic.

Hipofiza controleaza cresterea prin intermediul hormonului somatotrop (STH), hormon antihipofizar, anabolizant. El intervine ca reglator la cresterii, de aceea se mai numeste si “hormon de crestere”. Secretia inadecvata a lui determina nanism, iar secretia in exces determina gigantism.

STH actioneaza fie direct asupra receptorilor de crestere, fie prin intermediul unor factori de crestere numiti somatomedine.

STH influenteaza cersterea prin favorizarea proliferarii condrocitelor in cartilajul seriat, prin participarea la sinteza proteinelor, stimularea catabolismmului lipidic, favorizand retentia de azot, apa, sodiu.

Suprarenalele : glucocorticoizii au actiune inhibitoare asupra procesului de crestere; mineralocorticoizii stimuleaza secretia de AND si ARN m.

Timusul : actiune sinergica cu STH.

Pancreasul : intervine in crestere prin intermediul insulinei (hormon anabolizant) si prin glucagon (hormon catabolizant).

Glandele sexuale : hormonii androgeni testiculari ca si androgenii suprarenalieni accelereaza cresterea, stimuland cartilajele de crestere, stimuland sinteza de AND si ARN. Un exces de hormoni androgeni ar putea fi responsabili de inchiderea prematura a cartilajelor de crestere (oprirea cresterii staturale).

1.3.e Factorii emotionali

Factorii emotionali sunt corelati cu factorii socio-economici. Acesti factori reflecta pozitia copilului in familie, relatia lui cu ceilalti membri ai familiei sau cu comunitatea in care traieste; factorii emotionali se refera si la stresul familial sau la afectivitatea aratata copilului in cursul educatiei si dezvoltarii sale;

Ei pot avea o influienta pozitiva sau negativa asupra cresterii si dezvoltarii in functie de asocierea cu alti factorii inhibitori sau stimulativi.

CAPITOLUL 3

REZULTATE SI DISCUTII

Conform clasificarii din metodologie, colectivitatile teritoriale nominalizate pentru studiu au fost grupate in:

-Urban 1 (mare) : Bacau, Iasi, Galati.

-Urban 2 (mijlociu) : Barlad, Piatra-Neamt, Suceava.

-Urban 3 (mic) : Comanesti, Campulung-Moldovenesc, Radauti.

-Rural : 21 de centri.

Numarul subiectilor defalctati pe varste si sexe pentru fiecare localitate sau fiecare judet nu permite intodeauna sa consideram valorile medii ale indicatorilor antropo-metrici ca standardele de dezvoltare; regrupand insa subiectii pe cele 4 tipuri de colectivitate, valorile medii pot reprezenta standardele locoregionale pentru teritoriul Moldovei cu exceptia situatiei din Urban 3 : totdeauna pe efective mai mari de subiecti se pot face evaluari mai detaliate privind rata de crestere, momentele fiziologice ale alungirelor, rotunjirilor, saltului pubertar si al incrucisarii cutbelor greutatii si inaltimii celor doua sexe, deci se pot verifica legitatile cresterii atat pentru etapa 1999 cat si comparativ cu rezultatele secventei 1992.

3.1 Loturi examinate

Exceptand nou-nascutii, esantioanele de examinat pentru cele 4 tipuri de colectivitati din 7 judete ale Moldovei au avut urmatoarea structura pe varste:

Varsta Urban 1 Urban 2 Urban 3 Rural Total

1-12 luni 2520 2160 1080 6480 12.240

13-36 luni 1680 1440 720 4320 8160

Total 4200 3600 1800 10.800 20.400

Tabel 1. Numarul de subiecti exclusiv nou-nascuti / pe varste si medii de resedinta in esantionul de studiu, Moldova, 1999.

S-au examinat pe Moldova un numar de 20.400 subiecti cu varste intre 1 luna-36 luni ceea ce reprezinta 74,29 % din esantionul studiat pentru cele 7 judete ale Moldovei.

Tabel 2. Numarul de subiecti examinati in Moldova in 1999 pe varste, sexe, tipuri de colectivitate – ca si p = 100 din esantion.

Pentru toate cele 8 judete ale Moldovei, in secventa anuala anterioara din 1992 – se realizeaza examinarea a 75,08 % din esantion, ceea ce inseamna ca realizarea a doar 3/4 din esantion are motivatii decisive, prin inexistenta acestor varste in teritoriu din mediul estimat; consideram ca o recalculare a esantionului cu armonizarea la noua arhitectura demografica a teritoriului ar fi indeplinit conditia de reprezenravitate si s-ar fi realizat o mai buna proportie de examinare.

Cuprinderea in examinare a sexului feminin este un pic mai mare, iar pe tipuri de colectivitate, ceea mai mare este in Urban 1 si cea mai redusa in Urban 3.

Comparativ cu segventa 1992, in Urban 1 si 3 cuprinderea este mai redusa si creste in Urban 3 si in Rural (tabel 3 ).

Tabel 3. Proportia de realizare a examinarii pe tipuri de colectivitati in 1999 comparativ cu 1992 in Moldova ( p = 100 examinati ).

3.2 Aspecte de dezvoltare fizica pe tipuri de colectivitate

3.2.a Mediul urban I

Municipiile Iasi si Bacau se include in Urbanul Mare.

Esantionul propus pentru examinare a fost de 15.400 din care 700 nou-nascuti.

Au fost examinate 11.188 de persoane intre varsta de 1 luna- 36 luni ceea ce reprezinta76,1 % din esantion (Tabel 4). Structura esantionului pe virste si sexe a aratat cea mai buna cuprindere pentru virsta de 1 an.

Structura esantionului examinat in Urban I, 1999.

Tabel 4. Numarul de subiecti examinati Urban 1, in 1999 ( ca si p = 100 din esantionul calculat).

Valorile medii si abaterile standard ale greutatii si inaltimii pe grupe de varsta pentru cele doua sexe sunt prezente in anexele 1, 2, 3.

Rata medie de crestere pentru greutate si inaltime a fost calculata pe luna in primul an, pe trimestre pentru perioada 15-36 luni.

Au rezultat urmatoarele valori :

Greutate

Varstea Masculin Feminin

1-12 luni 0,50 ± 0,31 0,46 ± 0,24

13-36 luni 0,58 ± 0,44 0,52 ± 0,28

Pentru toate grupele de varsta, rata medie anuala de crestere in greutate este mai mare la baieti, rata de crestere scade cu varsta (figura 1).

Fig. 1 Rata medie anuala de crestere in greutate si tendinta acesteia cu varsta in mediul Urban 1, 1999.

Evolutia diferita a ratei de crestere la cele doua sexe este putin evidenta in aceasta perioada de varsta.

Inaltime

Varsta Masculin Feminin

1-12 luni 1,97 ± 0,84 1,92 ± 0,95

13-36 luni 2,33 ± 1,37 2,35 ± 1,67

Rezulta astfel un ritm de crestere cu circa 21 cm in primul an de viata si cresterea in inaltime scade cu varsta.

Fig. 2 Rata medie anuala de crestere in inaltime si tendinta acesteia cu varsta in mediul Urban 1, 1999.

Ca si pentru greutate cresterea in inaltime se atenueaza evident la fete dupa varsta de un an.

Evaluarea dezvoltarii fizice prin diagnosticul de dezvoltare fizica arata 67% armonic dezvoltati, cu frecventa mai mare la baieti ; dintre dizarmonii, la sexul masculin si pentru intreg lotul predomina dizarmoniile cu G+.

Fig. 3 Distributia subiectilor din mediul Urban 1, dupa diagnosticul de dezvoltare fizica, 1999, ( cazuri p=100 examinate).

Pe varste tendinta dezvoltarii armonice este de scadere, frecventele cele mai mari fiind inalnite sub un an.Dintre armonici predomina cei cu indicatorii mijlocii.

a) pe varste b) pe tipuri de indicatori

Fig. 4 Frecventa dezvoltarii armonice in mediul Urban 1, 1999.

3.2.b Mediul urban II

Mediul urban II (mijlociu) include orasele Suceava, Piatra Neamt, Barlad. Esantionul de studiu a fost de 1964 subiecti cu varsta intre 1 luna – 36 luni si 600 noi nascuti.Au fost examinate 82,6 % din total cu diferente pe varste si diferente mai mici pe sexe.Structura pe varste si sexe a fost:

Distributia pe varste si pe sexe este prezentata in tabelul 5, iar valorile medii si abaterile standard pentru greutate si inaltime pe grupe de varste si pe sexe sunt prezentate in anexele 4,5,6,7,8.

Tabel 5.Numarul de persoane examinate in Urban 2, Moldova 1999.

Rata medie de crestere are urmatoarele valori:

a) greutate

Varsta Masculin Feminin

1-12 luni 0,53 ± 0,28 0,48 ± 0,23

13-36 luni 0,64 ± 0,40 0,60 ± 0,28

Rata medie este mai mare la baieti si scade cu varsta.

Fig. 5 Rata medie anuala de crestere in greutate si tendinta acesteia cu varsta, in mediul Urban II, 1999.

b) Inaltimea

Varsta Masculin Feminin

1-12 luni (cm/l) 1,88 ± 1,13 1,82 ± 0,85

13-36 luni (cm/trim) 2,48 ± 0,87 2,44 ± 0,87

Ritmul de crestere ( cu aproximativ 20 cm/an ) din primul an se atenuiaza treptat;

Fig. 6 Rata medie anuala de crestere in inaltime si tendinta ei cu varsta in mediul Urban II, 1999.

Diagnosticul individual de dezvoltare fizica arata o frecventa de 67,6% armonici, 16,86% dizarmonici( cu + de greutate) si 15,51% dizarmonici ( cu – de greutate) cu urmatoarea distributie pe sexe ( fig.7) si pe varste ( fig.8).

Fig. 7 Distributia subiectilor dupa diagnosticul de dezvoltare fizica pe sexe in mediul Urban 2, 1999 ( cazuri p =100).

a) pe varste b) pe tipuri de indicatori

Fig. 8 Frecventa dezvoltarii armonice in mediul Urban 2, 1999.

Frecventa dezvoltarii armonice este mai mare la baieti, iar pe varste este o tendinta foarte usoara de crestere a frecventei dezvoltarii armonice.

Dintre armonici predomina cei cu indicatori mijlocii ( Fig. 6, b), iar ca aspecte extreme, sunt mai frecvente situatiile de armonici foarte mici si mici fata de cele cu armonici foarte mari si mari.

3.2.c Mediul urban III

In mediul Urban III ( mic ) au fost incluse localitatile: Comanesti, judetul Bacau si Campulung, Radauti; judetul Suceava. Investigarea s-a realizat numai in localitatile Comanesti si Campulung, cu un numar de 399 subiecti 1 luna-36 luni examinati; reprezentand 63,3% din esantionul propus.

Structura lotului examinat in Urban 3, Moldova 1999. defalcat pe varste si sexe numarul subiectilor.

Tabel nr. 6 Numarul subiectilor 1 luni –36 luni examinati in Urban III, Moldova 1999.

Pentru mediul Urban III, numarul de subiecti examinati pe fiecare grupa de varsta este mic, incat nu putem sa abordam standardele de dezvoltare pentru acest mediu; valorile obtinute sunt valorii medii pentru varsta si sexul respectiv ( anexele 10, 11, 12, 13 ) iar prelucrarile procentuale se pot lua in considerare intrucat s-au calculat pe grupe mai mari de varsta pentru ca numarul subiectilor examinati este cel de putin 100

Rata medie de crestere a fost calculata in acelasi mod ( lunar in primul an de viata, trimestrial in intervalul 13-36 luni) si arata urmatoarele aspecte:

greutate

Varsta Masculin Feminin

1-12 luni 0,52 ± 0,29 0,50 ± 0,42

13-36 luni 0,49 ± 0,34 0,44 ± 0,28

Cresterea medie este cvazipermanent mai mare la baieti – test t Student 21, 56. GL=483, p mai mic de 0,001.

Rata anuala de crestere are tendinta evidenta de scadere cu varsta la fetite.

Fig. 9 Rata anuala de crestere a greutatii si tendinta cu varsta.

inaltime

Varsta Masculin Feminin

1-12 luni (cm/l) 1,81 ± 1,15 1,78 ± 1,21

13-36 luni (cm/trim) 2,28 ± 1,73 2,33 ± 0,88

Astfel pentru cresterea medie in inaltime, sunt diferente in favoarea sexului masculin (– test t Student 11, 67. GL=483, p mai mic de 0,001).

Numarul mic de subiecti examinati creaza unele aspecte atipice ale evolutiei (inaltimi medii usor mai mici la baieti fata de fete), dar pe ansamblu putem aprecia o dezvoltare in inaltime medie la majoritatea subiectilor pentru perioada 0 – 36 luni.

Rata anuala de crestere a inaltimei – pe fondul tendintei de scadere a varstei are o perioara de acelerare intre 1- 12 luni.

Fig. 10 Rata anuala de crestere in inaltime si tendinta ei cu varsta, Urban III, 1999.

Evaluarea dezvoltarii fizice pe baza diagnosticului individual arata o fregventa de 66,5% armonici, usor mai mare la sexul masculin, dizarmoniile cu ( + de greutate sunt mai fregvente decat cele cu – de greutate)

Fig. 11 Distributia subiectilor examinati dupa diagnosticul de dezvoltare pe sexe, Urban III (cazuri p = 100 examinati), 1999.

a) pe varste b) pe tipuri de indicatori

Fig. 12 Fregventa dezvoltarii armonice in Urban III, 1999.

Pe grupe de varsta, evolutia dezvoltarii armonice are tendinta descrescatoare cu o frecventa maxima la grupa de varsta 1 – 3 ani (Fig. 12 a)

Pe tipuri de indicatori, domina cei mijlocii, urmati la mare distanta de armonicii cu indicatori foarte mici si/sau foarte mari (Fig. 12 b)

3.2.d Mediul rural

Mediul rural a cuprins 18 centre a cate 2200 subiecti (2100+100 nou-nascuti); din acest esantion stabilit, total 39.600 din care 1.800 nou-nascuti; s-au examinat 5.439 subiecti 1 – 36 luni ceea ce reprezinta 72,6% din toyal .

Distributia pe varste si sexe este astfel:

Exista o mai buna cuprindere a fetelor in examinare, iar pe varste cuprinderea a crescut cu varsta.

Situatia detaliata pe varste si sexe a numarului subiectilor examinati este prezentata in Tabelul 7, iar valorile medii ale indicatorilor sunt prezentate in anexele (13, 14, 15, 16 ).

Tabel 7. Numarul subiectilor 1 luni –36 luni examinati in Rural, Moldova 1999 pe varste si sexe.

Rata medie de crestere ( lunara, trimestriala si respectiv anuala) au urmatoarele aspecte:

a) greutate

Varsta Masculin Feminin

1-12 luni (kg/l) 0,52 ± 0,19 0,49 ± 0,25

13-36 luni (kg/trim) 0,53 ± 0,36 0,54 ± 0,36

Rata de crestere este mai mare la baieti cu exceptia varstelor 15-36 luni;

Fig. 13 Rata medie anuala de crestere in greutate si tendintelor cu varsta pe sexe, in mediul Rural 1999.

b)inaltime

Varsta Masculin Feminin

1-12 luni (cm/l) 1,77 ± 1,22 1,83± 0,82

13-36 luni (cm/trim) 2,45 ± 1,33 2,55 ±1,49

Rata medie de crestere este mai mare la sexul masculin. Pe varste anuale asistam la tendinta de atenuare a ritmului de crestere in inaltime

Fig. 14 Rata medie anuala de crestere in inaltime si tendinta pe sexe, in mediul Rural 1999.

Rata diferita de crestere a celor 2 sexe pe varste creaza cele 2 momente de incrucisare a curbelor inaltimei in perioadele ulterioare; ritmul cresterii este mai lent la fete si mai accelerat la baieti.

Evaluarea dezvoltarii fizice pe baza diagnosticului individual arata aproape 72% armonici (cu o frecventa usor mai mare la baieti) si frecvente aproximativ egale a dizarmoniilor cu +/- de greutate (Fig. 15).

Fig. 15 Distributia subiectilor din mediul Rural, dupa diagnosticul de dezvoltare fizica, pe sexe-1999 ( cazuri p = 100 examinati).

Pe varste, frecventa dezvoltarii armonice are tendinta de crestere ( Fig. 16 a), iar pe tipuri de indicatori (Fig. 16 b) domina masiv cei cu indicatori mijlocii.

a) pe varste b) pe tipuri de indicatori

Fig. 16 Frecventa dizarmoniilor in Rural 1999:

CAPITOLUL 4

SINTEZA REZULTATELOR PE MOLDOVA

4.1 Aspecte comparative pe mediul de rezidenta

In cele 7 judete ale Moldovei, cu 8 localitati si 18 centre rurale s-au investigat 10.732 subiecti cu varste intre 1 – 36 luni, ceea ce reprezinta o cuprindere de 74,3% din esantionul nominalizat.

Pe varste si medii de rezidenta, cuprinderea in examinare reprezinta proportii diferite

Varsta Urban 1 Urban 2 Urban 3 Rural Moldova

1-12 luni 1455 1132 368 2211 5166

13-36 luni 985 832 521 3228 5566

Total 2440 1964 889 5439 10732

Fig. 17 Indici de cuprindere pe sexe (persoane examinate p = 100 din esantion).

Detaliat pe varste si sexe, numarul de persoane investigate pe Moldova se prezinta astfel:

( Tabel 8 ).

Tabel 8. Numarul subiectilor 1 – 36 luni investigati in Moldova, 1999

4.2 Valori medii comparative

Intrucat pentru mediile urbane exista situatii diferite pentru diferite varste nu se pot face aprecieri privind mediul care ar avea, constant, cele mai favorabile niveluri ale indicatorilor de dezvoltare.

In mediul rural, la toate varstele la fete valorile medii ale indicatorilor sunt mai mici decat in mediile urbane.

Exemplificari cu valorile medii ale greutatii si inaltimei la ambele sexe pentru cote varste: (Fig. 18, 19, 20, 21 ).

Fig. 18 Valori medii ale greutatii fetelor pentru unele varste pe medii , Moldova 1999.

Fig. 19 Valori medii ale inaltimei fetelor pentru unele varste pe medii , Moldova 1999.

Fig. 20 Valori medii ale greutatii la baieti pentru unele varste pe medii , Moldova 1999.

Fig. 21 Valori medii ale inaltimii la baieti pentru unele varste pe medii , Moldova 1999.

Rata medie de crestere lunara pentru primul an de viata, trimestriala pentru perioada 1 – 3 ani, prezinta urmatoarele particularitati:

Tabel 9.

Tabel 10.

Pentru sexul masculin – cresterea medie in greutate este mai redusa in mediul rural.

pentru inaltime , practic la toate varstele, rata de crestere este mai redusa in rural.

Pentru sexul feminin – sunt rezultate contradictorii pe varste intre medii, cu o accelerare a cresterii atat in greutate cat si in inaltime in mediul rural dupa 1,5 ani .

Rata medie de crestere calculata unitar (annual) pentru toata etapa arata urmatoarele:

pentru toate mediile, tendinta de scadere cu varsta dar cu alternante ale perioadelor cu ritm accelerat si ritm mai lent de crestere si cu existenta saltului in greutate si inaltime (Fig. 22)

Fig. 22 Rata medie anuala de crestere in greutate si in inaltime, pe sexe si medii de rezidenta, Moldova 1999.

Fig. 23 Frecventa dezvoltarii armonice pe medii in Moldova,1999.

Fig. 24 Distributia persoanelor 0 – 18 ani din Moldova, dupa diagnosticul de dezvoltare fizica 1999.

Pe varste gasim urmatoarele niveluri de dezvoltare armonica in Moldova:

Tabel 11.

In urban 1, 2, 3, exista tendinta de scadere a dezvoltarii armonice cu varsta, incat in urban III, la 18 ani doar usor peste jumatate din subiectii examinati sunt armonic dezvoltati.

Doar in rural asistam la o tendinta de crestere cu varsta a frecventei dezvoltarii armonice, cu cele mai mari niveluri la 1 – 13 ani.

Pentru intreg lotul examinat pe Moldova, tendinta este de usoara scadere.

Pe sexe, fregventa dezvoltarii armonice este nai mare la baieti fata de fete: M=70,6%,

F =68,3%.

Pe tipuri de indicatori, se schiteaza o distributie gausiana a acestora, cu cea mai mare proportie a indicatorilor mijlocii (Fig.25)

Fig. 25 Distributia persoanelor cu dezvoltare armonica pe tipuri de indicatori, Moldova 1999.

4.4 Aspecte comparative cu segventa 1992 a studiului longitudional pe Moldova

In anul 1992 studiul s-a realizat in toate cele 8 judete ale Moldovei, fiind examinati 11.262 subiecti cu varsta cuprinsa intre 1 luna – 3 ani, ceea ce a reprezentat 75,08% din esantion cu cea mai mica cuprindere in rural ( Tabel 12); in 1999 cuprinderea a fost mai mare in mediul Rural si in Urban 2 fata de 1992 si mai scazuta in Urban 1 si Urban 3; pentru intreg teritoriul Moldovei, cuprinderea a fost usor mai mica fata de 1992, reprezentand insa ca si in etapa precedenta doar 3/4 din esantionul calculat.

Tabel 12.

Si in secventa din 1992, cele mai mici valori medii ale greutatii au fost in rural; ca niveluri comparative in cele 2 secvente notam, cel mai adesea, niveluri mai mari ale indicatorilor din etapa 1999 fata de 1992. Acest aspect este mai evident in Urban 1 si Urban 2 pentru grupa de varsta 15 – 36 luni si mai ales pentru baieti.

Frecventa dezvoltarii armonice releva aspecte mai nefavorabile in segventa 1999, fiind pentru toate mediile de resedinta si la ambele sexe mai mica decat in 1992 (Tabel 13)

Tabel 13.

Pentru toate varstele in Urban 1, 2 , Rural si pentru unele varste in Urban 3 gasim de asemenea niveluri mai favorabile ale dezvoltarii armonice in 1992 (Tabel 14).

Tabel 14.

Pe tipuri de indicatori, in ambele secvente domina net indicatorii mijlocii, dar este usor mai fregventa in 1992 dezvoltarea armonica cu indicatori mari si foarte nari (Tabel 15).

Tabel 15.

CAPITOLUL 2

MATERIAL SI METODA

Scopul si obiectivul lucrarii

Lucrarea are ca obiectiv evaluarea nivelului de dezvoltare fizica a copiilor 0 – 36 luni din Moldova in vederea evaluarii unor standarde necesare aprecierii normalitatii procesului de crestere si dezvoltare. Investigarea prin determinarile efectuate permite cunoasterea modificarilor nivelului de dezvoltare fizica in relatie cu factorii mezologici avand ca scop stabilirea unor masuri specifice de promovare a starii de sanatate.

Obiectivele masurabile si evaluabile sunt :

inregistrarea variabilitatii parametrilor de dezvoltare somatici in relatie cu unele aspecte sociale si regionale.

cunoasterea nivelului principalilor parametri somato – functionali la grupa de varsta 0 – 36 luni.

2.2 Metode de evaluare a dezvoltarii fizice

Nivelul dezvoltarii fizice la un moment dat si in evolutie se poate aprecia prin numerosi indicatori, intre care :

indicatori somatoscopici

indicatori somatometrici

indicatori fiziometrici

indicatori de maturizare

Examenul somatoscopic apreciaza prin organele de simt, dezvoltarea copilului ; prin aceasta se urmareste :

starea tegumentelor si mucoaselor

starea tesutului subcutanat

starea sistemului ganglionar

starea sistemului muscular

postura organismului

Indicatorii somatometrici ( antropometrici ) se cunosc prin determinari cantitative si reprezinta o apreciere obiectiva a dezvoltarii fizice.

Masurarea acestor indicatori – greutate, inaltime, perimetrul cranian, perimetrul toracic : realizeaza o apreciere obiectiva a dezvoltarii fizice.

Acesti indicatori determinati individual se compara cu standardele nationale de dezvoltare ( valoarea medie a indicatorului pentru varsta, sexul si mediul de rezidenta corespunzator copilului examinat )

In baza standardelor nationale, se stabilesc urmatoarele intervalle :

media x ± 1 σ (abatere standard) = indicatori mijlocii

x + 2 σ (abatere standard) = indicatori mari

x + 3 σ (abatere standard) = indicatori foarte mari

x – 2 σ (abatere standard) = indicatori mici

x – 3 σ (abatere standard) = indicatori foarte mici

Greutatea si inaltimea copilului examinat se apreciaza prin incadrarea in nivele din aceste intervalle, dar diagnosticul de dezvoltare fizica se stabileste corelativ si anume :

avand greutatea si inaltimea se afla in acelasi interval sigmal, copilul este armonic dezvoltat si vor exista :

armonici cu indicatori foarte mici – greutataea si inaltimea sunt in intervalul x – 2 σ ; x – 3 σ.

armonici cu indicatori mici – greutataea si inaltimea sunt in intervalul x – 1 σ ; x – 2 σ.

armonici cu indicatori mijlocii – greutataea si inaltimea sunt in intervalul x ± 1 σ.

armonici cu indicatori mari – greutataea si inaltimea sunt in intervalul x + 1 σ ; x + 2 σ.

armonici cu indicatori mari – greutataea si inaltimea sunt in intervalul x + 2 σ ; x + 3 σ.

Cand greutatea si inaltimea sunt separate de cel putin un interval sigmal, copilul este dizarmonic dezvoltat si pentru ca dintre cei doi indicatori, inaltimea este indicatorul cel mai stabil, ne referim la inaltime si stabilim dizarmonia cu plus / minus de greutate.

Evaluarea dezvoltarii fizice in colectivitate

Cunoasterea stadiului si evolutiei dezvoltarii fizice prin acesti indicatori se face :

in mod curent ( anual )

cu ocazia examenilor medicale periodice si de bilant a sanatatii

cu ocazia unor anchete medicale complexe, studii epidemiologice descriptive sau analitice

prin anchetele medicale de mare anvergura organizate pe meri teritorii sau la mari intervalle de timp ; pe intreaga populatie sau pe esantioane selectate pe criterii bine definite, dintre care unelea servesc pentru ponderea esantioanelor.

Realizarea unor asemenea studii implica un program operational cu urmatoarele etape :

elaborarea programului de cercetare – fise de cercetare cu instructiuni, eventuala pilotare a fisei, pregatirea aparaturii, instruirea personalului.

executarea examinarii medicale si a masuratorilor

prelucrarea datelor

analiza, interpretarea rezultatelor :

Principalii indicatori antropometrici au fost prelucrati prin indicatori de tendinta centrala (media antropometrica x) si de dispersie ( abatere standard σ, coeficent de variabilitate CV % ), pe varste, sexe, medii de rezidenta si s-au elaborat standardele de dezvoltare locoregionale.

Rata diferita de crestere pe varste si sexe a permis verificarea legitatilor cresterii pentru acest esantion populational.

S-au conturat astfel, momentele fiziologice ale celor doua “alungiri” , doua “rotungiri” pe curbele greutatii si inaltimei celor doua sexe.

2.3 Lotul de studiu

Esantionul stabilit pentru studiu in Moldova reprezinta 5,69% din populatia 0 – 19 ani, cu variatii teritoriale mari – de la 2,8% in jud. Botosani, la peste 7% in jud. Galati si Suceava.

Existand noi – nascuti (cate 100 pentru fiecare centru), ramane pentru examinare un esantion de 6.100, din acestea 5.566 subiecti, ceea ce reprezinta 75,08% din numarul total de persoane din esantion ; cuprinderea a fost diferita pe judete si pe medii de rezidenta.

Ca si in etapa din 1992 investigarea s-a desfasurat in aceleasi centre nominalizate si pe aceleasi esantioane.

In cele 8 judete ale Moldovei, populatia 0 – 19 ani reprezenta in 1992 = 29,81% din numarul de locuitori, cu variatii de la 27,7% Vrancea la 31,27% Vaslui, fata de 28,4% la nivel national, ceea ce inseamna o pondere mai mare a populatiei tinere in Moldova, mai ales in judetele Botosani, Suceava, Iasi, Vaslui.

Esantionul de examinat reprezinta pentru fiecare localitate multiplul de 2.200 cu urmatoarea distributie pe grupe de varsta :

in primul an = 12 grupe lunare a 30 copii ( 15 baieti, 15 fete ) = 360 subiecti.

Pentru 1 – 3 ani = 8 grupe trimestriale a 30 copii ( 240 subiecti ).

Total 2.100 subiecti 1 – 36 luni.

Acest efectiv se completeaza cu noi – nascuti pana la numarul total de 2.200.

Prelucrarile noastre s-au realizat pentru multiplu de 2.100 intrucat nu am inclus in lot nou – nascutii si s-au realizat pe judete si pe cele 4 tipuri de colectivitate : Urban I, Urban II, Urban III si Rural.

CONCLUZII

Cu conditionare multifactoriala cainsasi sanatatea, studierea dezvoltarii fizice a copiilor este un important indicator al acesteia. Indicatorii antropometrici detecteaza gratie masuratorilor ce se executa, dezvoltarea fizica, permitand evaluari comparative cu alte teritorii, alte colectivitati, alte perioade.

Studiul longitudinal la nivel national, initiat in 1950 si repetat cu periodicitate din 7 ani permite aprecierea dezvoltarii fizice a populatiei 0 – 18 ani din tara noastra in centre stabilite, pe criterii bine definite:

Populatia 0 – 3 ani in Moldova are mari variatii teritoriale, ca pondere in populatia generala. Cu o pondere de 29,81% in structura populatiei in Moldova, mai mare decat la nivel national, populatia 0 – 3 ani reprezinta 27,7 % in Vrancea, pana la 31,3 % in Vaslui.

Esantionul calculat in 1950 (ca multiplu de 2200), in functie de populatia din acea perioada / reprezinta in prezent un procent diferit din efectivul total al populatiei 0 – 3 ani din diferite teritorii, de la 3,11 % din total in judetul Botosani si pana la 8,38 % in judetul Galati.

Examinarea esantioanelor s-a realizat in proportie de 74,3 % comparativ cu 1992 (75,08 %), dar cu diferente teritoriale, pe varste si mai putin pe sexe.

Pe baza principalilor 2 indicatori somatometrici greutate si inaltime – am calculat nivelurile medii pe varste, sexe, medii de rezidenta si atunci cand numarul de subiecti a permis acest lucru valorile medii pot fi considerate standardele de dezvoltare.

Pe medii de rezidenta, constatam cele mai mici niveluri medii pentru mediul Rural.

Pe sexe, nivelurile medii sunt mai mici pentru fete.

Rata medie anuala de crestere prezinta, pentru ambii indicatori, pentru ambele sexe si pentru toate mediile, tendinta de scadere cu varsta, cu unele alternante ale perioadelor cu ritm mai viu cu cele cu ritm mai lent.

Rata de crestere se atenuiaza evident la fete cu varsta, accentuandu-se diferentele in greutate si inaltime in favoarea sexului masculin.

Fata de secventa 1992 sunt niveluri medii mai mari ale indicatorilor, mai evidente in mediile Urban 1, 2, mai evident pentru grupa de varsta 15 – 36 luni si mai evident la baieti.

10) Apreciem, ca, desi exista varste la care nivelul mediu al unui sau ambilor indicatori este mai mare in 1999 fata de 1992, asistam totusi in ultimii 7 ani, la o depreciere a dezvoltarii fizice sub raportul fregventei dezvoltarii armonice.

11) Evaluarea dezvoltarii fizice pe baza standardelor de dezvoltare pentru teritoriul Moldovei arata un nivel modest al frecventei dezvoltarii armonice, cu diferente teritoriale ( nivelul cel mai favorabil se noteaza in rural), pe sexe ( nivelul mai favorabil la baieti), cu tendinta de scadere cu varsta si cu o ierarhizare a judetelor de la nivelul cel mai mare la Vrancea ( numai rural) , pana la cel mai mic la Neamt.

Cea mai accentuata tendinta de scadere a fregventei dezvoltarii armonice se constata in mediul Urban 3, urmat de mediul Urban 1;pentru Rural, se noteaza tendinta de crestere cu varsta.

Fregventa dezvoltarii armonice este pentru toate varstele, pentru ambele sexe si toate mediile de rezidenta mai mica in 1999 fata de 1992 (Moldova 1992-6,2%; 1999-4,9%) si cu o fregventa mai redusa a armonicilor cu indicatori mari si foarte mari (1992-6,2%; 1999-4,9%).

In segventa 1999, a studiului longitudional initiat la nivel national in 1950, si-a dovedit oportuniitatea pe Moldova pentru urmatoarele argumente:

pe un numar mare de subiecti ( 10.732 ) s-au verificat legitatile cresterii pe sexe,

varste , medii de rezidenta 

– s-au realizat comparatii teritoriale si fata de segventa anterioara

– s-au elaborat standardele de dezvoltare locoregionale care pot fi utilizate de

serviciile medicale primare si de specialitate din Moldova .

Dezvoltarea fizica este “ o metoda non invaziva ce reflecta sanatatea si alimentatia si este un element predictiv al sanatatii si supravietuirii ”

( Fernando Anfezana, subdirector general OMS ).

BIBLIOGRAFIE ( SELECTIVA )

Antal A. – Igiena scolara. Edit. Medicala, Bucuresti 1978.

Arbore Elena. S.c. – Aspecte preliminare privind dezvoltarea fizica a copiilor si adolescentilor din Romania – 1993, mediul urban. Ses. ,st. ISP Cluj. Oct., 1993.

Cristescu Maria – Consideratii asupra relatiilor intre varsta biologica si varsta cronologica, Ses. St. ISP Iasi, 1995.

Cordeanu Aurelia – Igiena copiilor si adolescentilor. Editura Semne.

Enachescu D., Marcu M. – Sanatate publica si menegiment sanitar, Edit. ALL, Bucuresti 1995.

E. P. Ciofu – Esential in pediatrie, Editura Medicala Amaltea 1997.

F. Iordachescu – Pediatrie , Editura National 1998.

Mason J.B. – Surveillance nutritionelle, OMS,1987.

Manescu S. – Tratat de igiena, vol. 1,2,3, Ed. Med. 1984.

Manescu S., Tanasescu Gh., Dumitrache S., Dumitrescu H., – Tratat de igiena vol. 2, Ed. Med. 1985

11) Nistorescu F. – Dinamica dezvoltarii fizice la copiii si adolescentii din

Romania intre 1985, Ses. ISP, Bucuresti,1994.

12) Tanasescu Gh. – Igiena copilului si adolescentului,IMF, Bucuresti 1979.

Tanasescu Gh. – Contributii la o stiinta a dezvoltarii: 35 de ani asupra

dezvoltarii fizice si psihologice a copiilor si adolescentilor, Ses. Stiint., ASM

Bucuresti, oct., 1985.

Vasilov Marieta, Albu Adriana – Alimentatia in unele colectivitati de copii –

factor de influientare a dezvoltarii fizice, Bul. Inform IPSMP Bucuresti, Seria

2, mai, 1994.

Vasilov Marieta – Studiul longitudional a dezvoltarii fizice a coliilor si

tinerilor – segventa transversala 1992. Rezultate in cele 8 judete ale

Moldovei, Bul. Inform IPSMP Bucuresti, Seria 2, noiembrie 1994

Vasilov Marieta, Damaschin Floarea – Sanatatea copiilor – indicator de

sanatate al comunitatii, Ed. COMANDOR, Constanta, 1999.