. Dezvoltarea Fabricii de Medicamente Si Prezentarea Ei (s.c. Xyz S.a.)

CAPITOLUL I. INTRODUCERE

1.1. Obiectivele lucrãrii

Lucrarea își propune prezentarea fabricii de medicamente SC Terapia SA și a strategiilor adoptate aici pentru diminuarea poluãrii mediului, în contextul dezvoltãrii durabile a societãții umane. Fabrica de medicamente Terapia produce prin sintezã chimicã medicamente, prin tehnologii care produc poluare. Am dorit sã aflu concret modul în care aceastã intreprindere este preocupatã de diminuarea efectelor negative asupra mediului, prin mãsuri de ordin economic.

1.2. Poluarea mediului

Poluarea reprezintă contaminarea cu substanțe toxice a mediului natural, ce afectează sănătatea viețuitoarelor și naturii, precum și ecosistemele (organismele vii și împrejurimile). Deși unele cauze ale poluării sunt naturale, majoritatea sunt cauzate de om.

Deteriorarea mediului înconjurător este consecința unor activitãți economice create și desfãșurate de om, în lupta acestuia pentru prosperitate și confort. În esențã, preocupãrile pentru protecția mediului sunt o formã de negociere în care trebuie sã aflãm ce poate face Omul naturii pentru ca El sã supraviețuiascã și ce nu trebuie sã-i facã pentru ca Ea sã supraviețuiascã.

Factorul uman poate cauza perturbãri ale ecosistemului, adeseori cu implicații mai complexe decât cele provocate de factorii naturali.

Cele mai grave consecințe ale poluãrii naturii de cãtre activitãțile economice desfãsurate de om sunt urmãtoarele (Pratt, 1995):

I Poluarea chimicã a apei, aerului și solul

II Dispariția unor specii de plante și animale

III Dezechilibrele ecologice

I. Poluarea chimica este produsã de cãtre activitãțile industriale și cele din agriculturã.

Aceasta este acceleratã de eroziuni și fisuri ale solului, care favorizeazã pãtrunderea agenților poluatori în apa freaticã și în apele de suprafațã, alterând astfel abundența și diversitatea speciilor.

Otrãvirea nu se oprește la distrugerea florei și faunei râurilor, ea continuã și avanseazã prin agricultura care se face pe solul contaminat.

O consecințã gravã a poluãrii chimice este perturbarea ecosistemului terestru prin micșorarea stratului de ozon, efectul de serã datorat în special creșterii stratului de bioxid de carbon și ploile acide.

Stratul de ozon este important din punct de vedere ecologic pentru cã el protejeazã biosfera de o supraexpunere la radiațiile UV. Dintre activițãtile umane care au ca și consecințã scãderea stratului de ozon sunt: arderea combustibililor, degajarea de clor din activitãțile industriale, agenții frigorifici, solvenți, etc.

Măsurătorile din ultimii ani la nivel global, evidențiază o tendința generală de micșorare a grosimii stratului de ozon, ceea ce a condus la necesitatea conformării la nivel mondial a prevederilor Protocolului de la Montreal privind reducerea emisiilor ce distrug stratul de ozon.

Creșterea cantitãții de radiații UV care ating suprafața planetei datoritã micșorãrii stratului de ozon are consecințe foarte grave (Nãdisan, 2000):

– scãderea cu 1% a stratului de ozon crește cu 2% cantitatea de raze UV care ajung pe suprafața pãmântului. Acest fapt duce la creșterea cu 5-7 % a incidentelor cancerului de piele, creșterea incidentelor de cataractã și scãderea generalã a sistemului imunitar al organismului.

– o cantitate mare de raze UV perturbã fotosinteza din ecosistemul acvatic și terestru, fapt care are un impact negativ asupra lanțului de alimentație.

Efectul de serã are ca și consecințã încãlzirea globalã a atmosferei. Stratul de CO2 reține cãldura degajatã de pãmânt și nu-i permite sã se transmitã în spațiu. Deoarece încãlzirea pãmântului nu are loc uniform, se constatã o accentuare a diferențelor de temperaturã între diferite regiuni ale globului, fenomen care conduce la creșterea curenților de aer, a vântului, a inundațiilor și, în general, la agravarea catastrofelor naturale.

În județul Cluj principalele surse generatoare de gaze cu efecte de seră sunt: activitățile de producere a energiei electrice și termice, activitățile industriale, traficul rutier, depozitarea deșeurilor.

Valorile estimate a emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din arderea combustibililor în sursele staționare în anul 2001, au fost de 1537 mii tone din care cea mai mare parte a fost poluare cu CO2.

Ploile acide se formeazã din gazele degajate de motoarele cu ardere internã și de unii fertilizatori chimici utilizați în agriculturã. În naturã, formarea acidului carbonic are loc natural, din apã și bioxid de carbon. În consecințã, în mod natural apa de ploaie are pH-ul acid, 5,6. Existã însã precipitații cu caracter mai acid datorate bioxidului de sulf și oxizilor de azot degajați în atmosferã, care, în prezența apei, se transformã în acizi, crescând aciditatea precipitațiilor. Avansarea toxinelor în lanțul trofic are loc prin solubilizarea în apa acidulatã a unor sãruri toxice din sol.

Ploile acide afecteazã ecosistemul acvatic și terestru, având numeroase efecte negative, dintre care amintim:

– atacarea suprafeței plantelor micșoreazã rezistența acestora la boli și dãunãtori

– micșorarea ratei reproducerii animalelor și diminuarea dezvoltãrii lor

– dizolvarea unor metale (aluminiul, plumbul, mercurul) și a altor substanțe toxice din rezidurile miniere sau solurile contaminate, produc otrãvirea apelor.

II. Dispariția unor specii de plante și animale se datoreazã unor practici ale agriculturii moderne: monoculturile, utilizarea metodelor chimice pentru eradicarea unor dãunãtori, distrugerea locurilor de perpetuare a prãdãtorilor și paraziților, etc.

III. Dezechilibrele ecologice se produc, în special, la tãierea neraționalã a pãdurilor care are ca și consecințe agravarea eroziunii solului, creșterea stratului de CO2 și dispariția unor specii pe care aceasta le conține.

1.3. Dezvoltarea durabilã

Cu toate cã oamenii de științã au avertizat din timp despre agravarea consecințelor pe care le produce poluarea asupra planetei, hotãrârile care sã împiedice acest lucru au fost amânate sau luate cu timiditate.

Azi oamenii au început sã vadã cât de complex este conceptul de dezvoltarea durabilã. Aceasta nu este numai o problemã de mediu, ci este în același timp o problemã de tehnologie, economie, comerț internațional, drepturile omului, sãnãtate, etc.

Protocolul de la Kyoto din 1987, al Convenției cadru a Națiunilor Unite, privind schimbările climatice, a solicitat statelor membre să reglementeze emisiile unui grup de șase gaze cu efect de seră: bioxid de carbon, metan, perfluorocarburi, hidrofluorocarburi, peroxid de azot și hexafluorsulf. Dintre aceste gaze, CO2 este considerat ca fiind rãspunzător de poducerea a cca. 30% din acest efect. Un succes remarcabile a fost reducerea la jumãtate a gãurii din stratul de ozon, prin interzicerea efectivã a utilizãrii clorofluorurii de carbon în industrie în tãrile dezvoltate și în alte regiuni. Dacã în anul 2000 mãsurãtorile au arãtat cã aceasta are suprafața de 27.2 milioane km2, în anul 2002 aceasta era de 15 milioane km2 (Spencer, 2002).

Un pas important s-a fãcut acum 10 ani , în1992 la Rio de Janeiro, unde a avut loc Conferința Națiunilor Unite despre Mediu și Dezvoltare. Aici s-a atras atenția întregii lumi asupra agravãrii poluãrii planetei și a necesitãrii elaborãrii unor strategii mondiale complexe de dezvoltare economicã în armonie cu natura.

Conferința asupra Mediului din zona Adriaticii din 10 iunie 2002 a fost un alt pas important. Aici a avut loc un eveniment care a contribuit la rãspândirea ideii de dezvoltare durabilã: implicarea clerului în probleme de mediu și dezvoltare economicã. Peste 250 de cercetãtori, politicieni, clerici, jurnaliști, au dezbãtut modalitatea în care religia poate influența accentuarea preocupãrilor pentru mediu. A fost cea de-a IV-a conferințã care a avut loc sub auspiciile Patriarhatului Ecumenic și Președintele Comisiei UE. Patriarhul Ecumenic Bartholomeu, denumit Green Patriarh, este primul lider crestin ortodox care a dat importanțã majorã acestui subiect, fãrã sã o considere prea pãmânteanã.(Antonov, 2002)

În declarația istoricã de la Veneția, care a avut loc la terminarea acestei conferințe, Papa Ioan Paul al II-lea și Patriarhul Ecumenic Bartholomeu s-au aliat pentru a urgenta implicarea bisericii în aceastã problemã. A fost prima convenție dintre catolici și ortodocși semnatã în ultimii 1000 de ani. Cei doi lideri ai bisericii au evidențiat aspectele etice ale protecției mediului și au afirmat: ”Noi nu am fost înzestrați cu puteri nelimitate de Creator, suntem doar administratorii sau supraveghetorii acestei moșteniri comune“, adãugând cã trebuie sã ne revizuim conceptul despre pãcat, care sã nu fie considerat doar rãul fãcut asupra semenilor ci și cel aspra naturii.

O altã acțiune importantã, de amploare, care a avut loc în august 2002, a fost Conferința Mondialã de la Johannesburg, intitulatã UNITED NATIONS WORLD SUMMIT ON SUSTAINABLE DEVELOPMENT. Organizatã de Națiunile Unite, la conferințã au participat 191 de delegați guvernamentali cu peste 21000 de oficiali acreditați, practic peste 40.000 de oameni. (Pop, 2003).

Problemele discutate aici au fost din urmãtoarele domenii:

Apã și canalizare

Pescuit

Biodiversitatea și managementul ecosistemelor

Sănătate

Energie

Agricultură

Sărăcia și alte probleme generale

Apã și canalizare

Problemma Apei, a fost cea mai importantã temã la care s-au propus soluții concrete. Discuțiile s-au desfãșurat sub deviza “Fãrã apã nu existã viitor”.Anul 2003 a fost declarat de SUA Anul Internațional al Apei. S-a propus ca Al Treilea Forum al Apei sã aibã loc la Kyoto.

S-a estimat cã va crește consumul de apã al omenirii cu 40% în urmãtorii 2 ani. Un motiv serios de îngrijorare și de a urgenta acțiunile în acest domeniu este perspectiva ca 3,5 bilioane de oameni ,adică jumãtate din populația de pe glob ,va suferii de lipsa apei potabile în urmãtorii 25 de ani.

Delegații de la Johannesburg au fost preocupați de accesul la tehnicile de purificare a apei, care ar putea salva 2 milioane de oameni anual, cei care mor pentru cã beau apã murdarã.

Țãrile Central și Est Europene (CEE)au fãcut hobby pentru aceastã idee și susțin cã problema apei (lacul Ohird, Marea Balticã, Marea Neagrã, Dunãrea,etc) necesitã cooperãrii interanționale nu numai între țarile din regiune. Reprezentanții REC (Regional Environmental Center) au arătat că problema apei din acestă regiune este la fel de gravă ca și în alte părți ale globului și cuprinde: poluare, deteriorarea calității apei, resurse, probleme instituționale și financiare.

Ecosistemul în CEE este afectat datorită transformărilor de suprafață, shimbărilor regimului hidrologic, poluarea prin tehnologii agricole neadecvate și procentul scăzut de tratare a apelor uzate. O altă problemă care s-a dezbătut pe larg a fost despre inundații și secetă, versus nevoia crescândă de consum de apă.

Colaborările internaționale instituționale privind problema apei în Europa sunt la ora actuală complicate, netransparente, iar agențiile nu colaborează bine cu guvernele. Există speranță ca acestă situație să se îmbunătățească când regiunea se va alinia la directivele elaborate de UE privind problema apei. UE ți-a propus investiții de 500-1000 $/ cap de locuitor în această regiune, sumă enormă dacă este comparat cu PIB-ul pe cap de locuitor în aceste țări.

O inițiativă importantă luată la Johannesbourg, care afectează regiunea CEE, este inițiativa UE denumită Water inititive, un pareteneriat strategic între UE, Africa și 12 țări din estul Europei, Caucaz și Asia Centrala. Deoarece UE a contribuit cu cea mai mare suma, 1,4 bilioane dolari/an, aceasta va conduce și organiza activitatea pentru atingerea scopurilor propuse.

Pescuitul

Participanții au fost de acord ca pescuitul să se facă astfel ca să fie atins maximul potențialului piscicol în anul 2015. S-a stabilit realizarea unei rețele a ariilor marine protejate până în anul 2012. Acestă dată este considerată de unii participanți ca fiind prea îndepărtticipanți ca fiind prea îndepărtată, deoarece peste 70% din potențialul piscicol este deja epuizat sau supraexploatat .

Biodiversitatea și Managementul Ecosistemelor

Participanții au fost de acord cu reducerea pierderilor biodiversității până în 2010 și scăderea tendinței de degradare a resurselor naturale.

Țările în curs de dezvoltare trebuie să aibă acces la alternativele chimice care nu distrug stratul de ozon până în 2010. Unul dintre succesele remarcabile este interzicerea efectivă a utilizării cloroflorurilor de carbon în industrie în țările dezvoltate și alte regiune de fapt care a dus la reducerea la jumătate a găurii din stratul de ozon. Dacă în anul 2000 măsurătorile au arătat că acesta are suprafață de 22,2 milioane km2 în anul 2002 acesta este de 15 milioane km2.

S-a propus implementarea unui plan global de protejare a apelor naturale față de poluarea care se produce prin sol.

Sănătate

Până în 2020 chimicalele trebuie să fie utilizate și produse astfel ca ele să nu dauneze sănătății omului și mediului. Cooperarea pentru reducerea poluării aerului și apei este importantă iar țările în curs de dezvoltare vor avea accesul la altenativele chimice care nu distrug startul de ozon, până în 2010.

Energia

Nu au fost exprimate angajamente clare în acest domeniu.

Unele țări în curs de dezvoltare, UE și CEE au fost de acord cu impulsionarea utilizării resurselor neconvenționale de energie.

Participanții au fost de acord cu creșterea accesului la serviciile moderne, creșterea eficienței energetice și creșterea utilizării surselor regenerabile. Se vor suporta cheluielile pentru asigurarea surselor de energie pentru 35% în următorii 20 de ani.

Nu s-au stabilit standardele și termene de introducere a energiei neconvenționale.

Agricultura

Delegații au fost de acord sã dezvolte strategiile pentru securitatea alimentației pentru Africa pânã 2005.

Sărăcia și alte probleme generale.

Rezultatele din acest capitol sunt dezamãgitoare. Participanții au insistat cu ideea, afirmatã și în întîlnirile precedente, ca sã fie înjumãtãțit numãrul de oameni care trãiesc cu mai puțin de 1 dolar pe zi pânã în 2015.

Existã consens pentru replanificarea resurselor naturale globale. Pentru acest proient s-au acordat 3 bilioane de dolari de cãtre UN, la care s-au adãugat 80 de milioane dolari acordate de UE.

În CEE eradicarea sãrãciei și coeziunea socialã sunt obiective importante. Pentru atingerea nivelului economic de dezvoltare al țãrilor din vest, resursele tehnologice și financiare ale acestor țãri sunt puține.Din acest motiv aceste țãri nu se gãsesc pe lista țãrilor care acordã bani pentru strategiile de dezvoltare durabilã.

1.4. Economia și Ecologia – două fețe ale aceleiași monede

Pânã nu de mult omenirea a privit cele douã sisteme, sistemul ecologic și sistemul economic separt. Extinderea studiilor asupra raporturilor reciproce dintre ecologie și economie va apropia rezultatele cercetãrilor de realitate.

Economia și ecologia în calitatea lor de părți componente ale realității își au propriul lor statut deontologic și deci funcționarea și evoluția lor este guvernatã atât de legile universului natural cât și de propriile lor legi. Aceste părți își au independența și autonomia lor relative (Negucioiu, 2003).

Economia realã cuprinde în structura și conținutul său ansamblul forțelor productive cu ajutorul cărora oamenii acționează asupra materiei și asupra naturii pentru a obține bunurile necesare, precum și ansamblul relațiilor ce se statornicesc între oameni atunci când ei actionează asupra naturii în scopul menționat. Ansamblul forțelor productive și al relațiilor economice privite în unitatea și interacțiunea lor constituie sistemul economic în accepțiunea largă a noțiunii.

Ecosistemul terestru este alcãtuit din totalitatea organismelor vii și mediul fizic care le înconjoarã, între acestea existând o sustinere și o relaționare reciprocã. Cu alte cuvinte, ecosistemul terestru este format din suma factorilor biotici și abiotici fiecare având capacitatea de autoconservare, autogenerare și autoprogres, prin mecanisme proprii (Pratt, 1995).

Identitate și deosebire

Simpla observare a realitații arată că sistemul ecologic și sistemul economic nu sunt separate unul de altul și nu sunt puține situațiile în care părti din ecologic sunt în același timp și părți ale economicului, iar pãrți ale economicului fac parte din ecologic.

Ecologicul este economic și economicul este ecologic (Negucioiu, 2003). Oamenii, ca toate ființele vii, aparțin ecosistemului terestru, dar în același timp reprezintă și cel mai important factor de producție, una dintre cele mai importante forme ale capitalului – capitalul uman. Tot omul, privit ca subiect și actor al vieții economice a dobândit și alte codeterminãri economice. Astfel, el este proprietar sau non proprietar, producător, distribuitor, comerciant și consumator, creditor sau debitor, furnizor, vânzãtor sau/și cumpărãtor de mărfuri. Însăși procesul de producție este un complex proces biologic, economic și social.

Concomitent, alte elemente ale naturii devin ale economiei atunci când sunt introduse în circuitul economic, în fluxurile economice materiale. Lemnul tăiat dintr-o pãdure devine materia primã pentru fabrica producătorului de mobilã ca și pentru cea a producătorului de celuloză sau de hârtie. La fel stau lucrurile și cu alte subsțante ale naturii – cum sunt cărbunii, țițeiul, gazele naturale extrase și introduse în circuitul economic în calitate de bunuri de capital sau bunuri de consum. Însãsi pămîntul este și devine element al economiei în calitate de mijloc de muncă, de obiect al muncii și de condiție materială a desfașurării proceselor de producție. Pământul oferă spațiu tuturor genurilor de activitate economică.

Capacitatea sistemului ecologic de a rezista în fața acțiunii factorilor perturbatori are limitele sale care, atunci când sunt depãsite, se produc dezechilibre provocând criza ecologicã, sistemul ecologic își epuizeazã puterile de a suporta creșterea și dezvoltarea economicã.

Etimologic vorbind, ecologia și economia au, o rãdãcinã comunã – oikos.

Originea cuvântului economie este grecescul oikomania, compus din oikos = casã, gospodãrie casnicã, cetate și nomos = lege. Rãdãcinile cuvântului ecologie sunt douã cuvinte grecești – oikos în accepțiunea de mai sus și logos = științã, discurs, cuvântare, ordine.

Rãdãcina << eco>> este prezentatã în ambelor numele: eco-nomie și eco-logie. Noțiunea “ecosistem” ar putea sã fie tradusã la fel de corect prin conceptul de sistem ecologic cât și de sistem economic (Negucioiu, 2003).

CAPITOLUL II. PREZENTAREA FABRICII DE MEDICAMENTE S.C. TERAPIA S.A.

2.1. Scurt istoric

TERAPIA a fost fondată în Cluj-Napoca în 1921 de către prof. univ. dr. Reinbold Adalbert și Dr. Wilhelm Stern, fiind la început un mic laborator de produse farmaceutice. Ulterior Dr. Wilhelm Stern a reușit să coopereze cu compania vieneză "A. Egger Sohn". Din 1931 Dr. Wilhelm Stern a devenit singurul proprietar al companiei pe care a redenumit-o "Instalația Farmaceutică Românească".

Au fost cooptați în Consiliul de Adminstrație și au devenit acționari, exponenți ai vieții medicale și universitare clujene. În anii 1940-1944 filiala și-a păstrat denumirea în UFAROM (Uzinele Farmaceutice Române), iar fabrica din Cluj s-a transformat în Napochemia. Din acestă perioadă erau în profil specialități farmaceutice ca: fiole, soluții și siropuri, foarte multe având la bază substanțe din import.

Mai târziu, intreprinderea a intrat în posesia unui nou laborator al unui colectiv al Institutului de Igienă care din 1964 a fost predată la Biofarm, București care are profil de produse de extracție.

În 1949 fabrica obține în chirie o mare parte a clădirii din strada Munkacs nr.28 (actuală str. Craiova), unde s-a instalat o secție de siropiri și vitamine naturale.

Din 1968 este anexată intreprinderii secția din Vișeu unde produsul de bază este morfină și o serie de pulberi și capsule de uz veterinar.

Au urmat anii 1980-1989 în care fondurile de investiții primite au fost foarte mici, dotarea tehnică a condiționării rămânând la nivelul anilor 1977.

După 1990 societatea a început să fie vizitată de delegații ale firmelor străine interesate îm cooperarea pe linia fabricării unor medicamente, moment din cre s-a impus necesitatea cunoașterii “regulilor de bună fabricație” aplicate în acest sector.

TERAPIA a devenit societate comerciala pe acțiuni în septembrie 1991, toate instalațiile și utilajele precum și patrimoniul intelectual și mărcile de fabricație fiind deținute pânã atunci de stat.

Între 1992-1994 firma a fost vizitată de un inspector internațional al firmei Janssen care s-a constituit în vizite tehnice preaudit și audit și s-au finalizat cu măsuri corective care au fost derulate în fluxul de producție.

Firma a trecut în proprietate privată în anul 1996 prin procesul de privatizare în masă.

Începând cu data de 1 aprilie 1997 S.C. TERAPIA S.A. este cotatã la Bursa de Valori București, la catergoria 1.

Terapia Cluj este una dintre cele mai renumite companii farmaceutice românești, atat din punct de vedere al tehnologiilor de fabricatie precum și al sortimentului și calitãții produselor. Investițiile realizate în ultimii patru ani, de peste 15,4 mil USD, sunt orientate în principal spre modernizarea secțiilor de producție și alinierea standardelor de calitate la normele europene.

Terapia Cluj deține din anul 1999 certificatul GMP (Good Manufacturing Practice) cu numãrul 1 acordat în România de Agenția Națioanalã a Medicamentelor.

Începând cu anul 2001, Terapia Cluj deține propria rețea națională de distribuție a medicamentelor cu centre de distribuție în cele mai importante orașe din țară.

Intensificarea prezenței pe piețele regionale s-a concretizat în anul 2001 prin realizarea demersurilor de înregistrare a reprezentanței din Rusia – birou care este operațional din acest an și înregistrarea pe piețele externe a noi produse.

Cadrul juridic al constituirii și funcționării societății.

S.C. “TERAPIA” s-a constituit ca societate comercială în baza Legii nr. 15/1990 și a Legii nr. 31/1990, având ca obiect de activitate producerea și comercializarea de medicamente și a intermediarilor pentru medicamente.

Societatea comercială S.C. “TERAPIA” S.A. este o societate pe acțiuni, cu capital integral privat, având sediul în Cluj-Napoca, str. Fabricii nr. 124, județul Cluj și a fost constituită în baza Legii nr. 58/1991 și a Legii nr. 55/1995. În baza prevederilor acestei legi, a fost convocată Adunarea Generală Extraordinară a Acționarilor, la data de 16 noiembrie 1996, care a ales noii administratori și cenzori, a adoptat Contractul și Statutul Societății și a elaborat un program de perspectivă pentru perioada următoare.

Obiectul de activitate :

Obiectul de activitate este prevăzut în Statutul Societății și în Contractul de Societate, discutat și aprobat de Adunarea Generală a Acționarilor (A.G.A.) și constă în producerea și comercializarea medicamentelor, a produselor farmaceutice și a altor produse chimice. Societatea produce substanțe active din punct de vedere farmaceutic, prin procese de sinteză organică fină și formule farmaceutice condiționate sub formă uscată sau umedă.

Producția S.C. “Terapia” S.A. este destinată în proporție de 78% uzului uman și 22% uzului veterinar.

2.2. Sortimentul de produse fabricate și beneficiarii lor

Preocuparea permanentã de diversificare a sortimentului de produse este realizabilã la intreprinderea Terapia datoritã capitalului uman, specialisti de înaltã performantã. La ora actualã se produc medicamente pentru urmãtoarele domenii terapeutice:

Medicația aparatului cardio-vascular

Medicația sistemului nervos

Medicația sângelui

Medicația aparatului digestiv

Preparate hormonale

Produse pentru medicația metabolismului

Medicația Antimicrobiană și Antiparazitară

Medicația Aparatului Respirator

Alte medicații

Principalele produse ale societății sunt prezentate în ANEXE, Tabelul I

În ultimul deceniu S.C. “TERAPIA” S.A. a ocupat locul 3 în ierarhia producătorilor de medicamente din România, având în vedere cifra de afaceri.

Din punct de vedere al sintezei de principii active și de intermediari pentru medicamente, “TERAPIA” a ocupat primul loc pe țară. De asemenea, societatea deține locul I pe țară din punct de vedere al gradului de înnoire al producției. Societatea dispune de cel mai bine organizat sector de condiționare din țară, deși nu răspunde în totalitate normelor internaționale de bună practică în industria de medicamente. Acestea au asigurat intreprinderii o pozitie stabilã pe piața internă.

Poziția de unic producător din țară pentru toate produsele din nomenclatorul său a constituit un factor favorizant pentru societatea “TERAPIA”, singurul competitor cu care a trebuit să se confrunte fiind importul de medicamente, competiție care nu a avut loc până în 1990, datorită restricțiilor valutare și limitării drastice a importului de medicamente.

Evoluția producției societății în ultimii 10 ani nu este o consecință a fluctuației cererii, respectiv a pieței, piața internă a medicamentelor fiind caracterizată în această perioadă de o lipsă cronică de ofertă. Reducerea și restrângerea nomenclatorului medicamentelor din import, precum și pauperizarea populației a condus la o scădere forțată a consumului de medicamente din România, în contrast cu creșterea morbidității și alterarea gravă a stării generale de sănătate a populației.

În prezent, producția a cunoscut o puternică diversificare în cadrul fiecărei medicații, preconizându-se aportul unei game largi de medicamente din categoria efervescentelor – aspirină, vitamina C, paracetamol, multivitamine. Deocamdată, aceste medicamente efervescente nu au fost lansate pe piață, ele aflându-se în faza de testare.

Beneficiarii interni ai S.C. “TERAPIA” S.A. sunt:

unități aparținând Ministerului Sănătății,oficiile farmaceutice județene sau zonale;

depozite particulare;

spitale.

unități aparținând Ministerului Industriilor – Departamentului Industriei Chimice și

Petrochimice:

S.C. SICOMED S.A. BUCUREȘTI;

S.C. BIOFARM S.A. BUCUREȘTI;

S.C. MEDUMAN S.A. VIȘEU DE SUS;

unități aparținând Ministerului Agriculturii:

S.C. FARMOVET S.A. BUCUREȘTI.

– Alți beneficiari interni tradiționali, cum ar fi oficiile farmaceutice care se găsesc în 17 orașe mari de pe întreg teritoriul României: Bacău, Brașov, București, Cluj, Constanța, Craiova, Deva, Galați, Iași, Oradea, Ploiești, Satu – Mare, Suceava, Slobozia, Târgu – Mureș, Timișoara.

– Beneficiarii interni cu ponderea cea mai mare în volumul desfacerilor sunt:

Centrofarm București

Arcatim Timișoara

Napofarm Cluj-Napoca

Farmacom Brașov

Beneficiarii externi importanți sunt:

Boehringer Germania;

Romital

Sintofarm Italia

Impexquimica Spania.

De asemenea, sunt unii beneficiari externi noi:

Chemat Anglia

Tocile Olanda

Sombadja Cehia

Medexport Rusia

Romulus Ungaria

Ciech Cehia

Din prezentarea sortimentelor de medicamente și produse comercializate de către S.C.”TERAPIA” S.A. este evident faptul cã aceasta se înscrie printre principalii producători de medicamente din țară, asigurând necesarul pe plan intern dar acționând și în plan extern, ceea ce permite intrarea de valută în țară și de participare la acoperirea plăților externe în valută.

2.3. Particularitățile organizării și a managementului societății

Societatea comercială “Terapia” este condusă de Adunarea Generală a Acționarilor, care se poate modifica în timp, ca urmare a posibilității de modificare a deținerii numărului de acțiuni de către diverse persoane fizice sau juridice.

La data de 11 aprilie 2003, componența A.G.A. este prezentatã în ANEXE, în Tabelul II și Figura I.

A.G.A. a validat Consiliul de Administrație cu următoarea componență:

Consiliul de Administrație (C.A.):

Tetu Ioan- Președinte al C.A.

Vivien Ashton -membru

Lysander Tennant-membru

Angela Ioniță -membru

Stelian Mitu –membru

Structura managementul

-director general, Dr. Dorin Toderaș
-director economic, Sanda Codreanu
-director divizie farmaceutică, Marius Cherecheș
-director divizie chimică, Horațiu Mureșanu
-director resurse umane, Angelica Procopie

Comitetul de Direcție are componența:

Director general( Terapia )- Președinte;

Director general ( RIC)- Vicepreședinte;

Director economic- Vicepreședinte;

Director comercial – Vicepreședinte;

Director tehnic- Vicepreședinte.

2.4. Structura de organizare la S.C.“TERAPIA”S.A.

Structura organizatorică este un factor deosebit de important în organizarea muncii și circulația costurilor unui produs.

În raport cu subdiviziunile din structura de producție și concepție are loc sectorizarea cheltuielilor, a producției obținute și a veniturilor realizate de aceste decupaje organizate în cadrul societății.

La societatea comercială “TERAPIA” se deosebesc compartimente privind producția de bază, privind producția auxiliară, precum și cele privind serviciile funcționale prin intermediul cărora se transpun în fapt principalele funcții ale societății comerciale.

Este necesar să ținem seama de destinația producției, ordinea de efectuare a lucrărilor de calculație începând cu secțiile furnizoare și continuând cu cele consumatoare.

La secțiile auxiliare și de deservire metoda de organizare a calculației este alta decât la secțiile principale.

Organizarea S.C. “Terapia” S.A. combină atât structura de tip funcțional, cât și pe cea de tip produs.

Organigrama din Figura 2 este o reprezentare grafică a structurii organizatorice și comerciale la S.C.TERAPIA .S.A .

Directorului general i se subordonează:

– directorul tehnic – coordonează investițiile și planul de dezvoltare tehnologică, activitatea biroului de proiectare și a celui de producție;

În subordinea directorului tehnic se găsesc următoarele birouri funcționale:

Birou proiectare.

Birou investiții și dezvoltare tehnologică.

Birou pază și PSI.

Birou producție.

Birou protecția mediului.

– directorul economic – elaborează bugetul de venituri și cheltuieli, analizează situația din conturile curente și din conturile de împrumut comparativ cu limitele de creditare stabilite, stabilește cea mai mică bază de impozitare posibilă cu respectarea reglementărilor fiscale în vigoare, analizează și ia măsuri pentru creșterea rentabilității și reducerea cheltuielilor, participă la organizarea sistemului informațional, aprobă sancțiuni contravenționale în cazul abaterilor de la disciplina financiară.

În subordinea directorului economic se găsesc următoarele compartimente funcționale:

Compartiment privatizare

Compartiment financiar

Compartiment contabilitate

Birou CFI.

– directorul comercial – coordonează activitatea de aprovizionare cu materii prime și materiale, de prospectare a pieții, de desfacere, activitatea de transport și de protecție a mediului.

În subordinea directorului comercial se găsesc următoarele compartimente funcționale:

Compartiment aprovizionare

Compartiment desfacere

Birou marketing

Birou transport

Societatea dispune de un Oficiu de Calcul, fără ca sistemul informațional să utilizeze în totalitate tehnica de calcul, fluxul informațional fiind neoptimizat.

Numărul mare de produse din nomenclatorul societății, problemele pe care le ridică acestea în relație cu piața, impune computerizarea activității începând de la compartimentele de concepție și până la nivelul secțiilor productive.

2.5. Potențialul uman managerial al societății

Ioan Tetu

Președinte al Consiliului de Administrație , Domnul Tetu este cetățean român, are 68 de ani și este absolvent al Facultății de Farmacie cu diplomă de farmacist. Experiența sa de muncă include Ministerul Industriei Chimice, IMECO și Chimimportexport (ca șef Divizie Import Medicamente), ICE Chimica (ca Director adjunct);din anul 1975 a lucrat la Romferchim București (ca Vicepreședinte de Consiliului de Administrație) iar în prezent este Director General și Președinte al Consiliului de Administrație la Romferchim București.

Ioan Tetu este membru al Consiliului de Administrație al Terapia din 1996 și Președinte al acestuia din anul 2000.

Vivien Asthon

Doamna Vivien Asthon are 54 de ani și este un consultant independent sare a lucrat în România din anul 1993, mai întâi ca și consilier de privatizare cu Pricewaterhause pentru fondul de Know How al Guvernului Marii Britanii având apoi responsabilitatea acordării de asistență tehnică fondul de Know How de la Bursa de Valori București. Ulterior a reprezentat Banca Internațională Flemings în România implicindu-se în primul stagiu de privatizare al Combinatuli SIDEX. A fost membră al Consiliul de Administrație al Romanian Invest Company (RIC) până în 1999 iar In prezent este membră al Consiliul de Administrație IMSAT București.

Lysander Tennant

Domnul Lysander Tennant are 34 de ani, este absolvent al New Colege, University of Oxford cu licența în limbi moderne . Are o experiență de nouă ani în domeniul financiar și al investițiilor, în perioada 1992-1997 activând pe funcția de Manager pentru “BZW Invest Management” iar între 1997 –2001 având funcția de Manager de portofoliu –Emergin Markets la “American Expres Asset Management”.

În acea perioadă s-a ocupat de administrarea de conturi în fondurile mutuale și de pensii și a fost responsabil pentru investiții în țările europene în curs de dezvoltare. În prezent lucrează la New Europe Capital Ltd, o companie britanică recent înfințată, membră a grupului din care face parte și Capital SA București. Este vorbitor de limba engleză, rusă, română, franceză și germană.

Stelian Mitu

Cetățean român absolvent al programului MBA Româno-Canadian și al Universității “Politehnica” București – inginerie chimică. Din 1997 lucrează pentru NCH Advisoris Inc.Sucursala București și companii afiliate și este în prezent director de investiții. În prezent este membru în Consiliul de Administrație al Terapia Cluj și Președinte al Consiliului de Administrație la Anticorosiv București.

Anghelina Ioniță

Doamna Ioniță este cetățean român , are 33 de ani și deține un MBA al Universității din Pittsburg, SUA. De asemenea este absolventă a Programului de Management din Centrul Internațional de Management Budapesta și a Academiei de Studii Economice București.. A lucrat în cadrul Băncii Române pentru Dezvoltare.

În perioada 1990 – 1992, în cadrul Băncii Naționale a României în perioada 1992-1995, și la Bursa de Valori București în perioada 1995-1997 ca Șef al Departamentului Membrii și apoi ca Director General Adjunct. În Iulie 1997 doamna Ioniță și-a început cariera în managementul fondurilor de investiții la East Fund Management București (EFMB)

Doamna Ioniță este în acest moment Vicepreședinte la EFMB- filiala Viena. Începând cu luna februarie 2003, doamna Ioniță este membră CA la Terapia Cluj-Napoca și lucrează împreună cu EFMB pentru dezvoltarea de proiecte noi de”asset management” în România.

CAPITOLUL III. PROBLEME DE POLUAREA MEDIULUI LA S.C. TERAPIA S.A.

3.1. Principalele probleme de mediu ale Județului Cluj

Poluarea de fond – reprezintă poluarea existentă în zonele în care nu se manifestă direct influența surselor de poluare. În județul Cluj nu există stații pentru monitorizarea poluării de fond.

Poluarea de impact – este poluarea produsă în zonele aflate sub impactul direct al surselor de poluare.

Principalele substanțe toxice emise în atmosferă de sursele de poluare sau formate în aer sub acțiunea substanțelor poluante sunt: ozonul, hidrocarburile, oxidul de carbon, dioxidul de sulf, oxizii de azot, hidrogenul sulfurat, amoniacul, substanțele toxice aeropurtate, pulberile sedimentabile și în suspensie. În vederea unei mai bune monitorizări a calitatii aerului din județul Cluj, în primul semestru al anului 2002, Serviciul de monitorizare din cadrul Inspectoratului de Protecție a Mediului Cluj a reactualizat și extins rețeaua de monitorizare a calității factorilor de mediu, atât din punct de vedere al indicatorilor urmăriți și al numărului punctelor de recoltare, cât și din punct de vedere al amplasării stațiilor în vederea monitorizării la sursă a poluării de impact produsă de marii agenți poluatori.

Datele prezentate în aceastã lucrare se referã la poluarea de impact.

Pe platforma industrială a municipiului Cluj-Napoca sunt amplasate aproximativ 50 unități industriale care a căror influență este determinantă în ceea ce privește gradul general de poluare al apei, aerului și solului. Acestea sunt monitorizate de cãtre Inspectoratul Pentru Protectia Mediului Cluj.

SC Terapia Cluj, unitate profilatã pe producția de medicamente de uz uman și veterinar, amplasată pe platforma industrială a municipiului Cluj-Napoca, emite în atmosferã: amoniac, acid clorhidric, hidrogen sulfurat, substanțe volatile organice, oxizi de sulf și de azot, etc. Depășiri semnificative ale concentrațiilor maxime admise de normativele în vigoare s-au înregistrat la doi indicatori, măsurați în mod sistematic, amoniac și acid clorhidric.

Astfel, analizele efectuate de cãtre SC Terapia Cluj, au evidentiat în anul 2001, concentrații maxime ce depãșesc la NH3 de până la 5,3 ori limita admisă, iar în anul 2002 de pâna la 2,8 ori limita admisă.Figura 3 De asemenea, pentru HCl concentrația maximă a depãșit CMA (concentrația medie admisã) de până la 5,43 ori în anul 2001 și de 1,7 ori în anul 2002. Se constată că în anul 2002, comparativ cu anul 2001, s-au înregistrat valori mult diminuate ale concentațiilor mãsurate, concentrațiile medii încadrându-se in limitele admise, ca urmare a preocupãrilor ce existã în aceastã intreprindere pentru reducerea poluãrii. Figura 4.

Alături de SC Terapia existã alte unități industriale care participă la sinergismul poluanților în această zonã.

SC CUG Cluj- unitate profilată în turnarea și prelucrarea metalelor, evacuează în atmosfera cantități însemnate de pulberi metalice, oxizide azot și de sulf.

SC Carbochim- profilată pe producția de materiale abrazive, evacuează în atmosferă un complex de noxe: compuși organici volatili, vapori fenolici, gaze de ardere provenite din procesul tehnologic de fabricare a carburii de siliciu, oxizi de azot, monoxid de carbon și bioxid de carbon, ponderea cea mai mare fiind pulberile sedimentabile de carbura de siliciu. Și în cazul SC Carbochim, concentrațiile medii lunare se înscriu în general în limitele admise, dar concentrațiile maxime măsurate depăsesc de până la 2 ori limitele admise. Datorită inchiderii secției de carbura de siliciu și electrocorindon, concentrațiile de pulberi în suspensie au scăzut mult sub limitele admise.

SC Sanex, unitate profilată pe producția de materiale ceramice evacuează în atmosfera pulberi sedimentabile și în suspensie, precum și gaze de ardere, în proporție de 95% din procesul tehnologic. Măsurătorile efectuate reflectã depășiri la pulberi în suspensie, maxima masurată fiind de 0,8 mg/mc față de 0,5 admis. Concentrațiile medii anuale se înscriu în limita admisă, situându -se în jurul valorii de 0,4 mg/mc.

Platforma Industrialã Nord a municipiului Dej , S.C. Somes S.A – reprezintă cea mai importantă sursă de poluare a atmosferei cu noxe ce conțin : H2S , Cl2 , NO2 , SO2, mercaptani .

SC Refrabaz Dej -unitate profilată pe producția de caramizi refractare evacuează cantități însemnate de particule fine de materie și de produs care datorită ineficienței instalațiilor de reținere

( filtre cu saci ) afectează solul și aerul pe o raza de cca 1- 2 km.

În zona Turda- Campia-Turzii, cele mai importante surse de poluare a atmosferei sunt S.C. “Cimentul” Turda, SC Gypsum Turda pentru pulberi sedimentabile, respectiv S.C. “Casirom “ Turda și SC Industria Sârmei Câmpia- Turzii pentru pulberi în suspensie.

SC Cimentul SA Turda – Prin finalizarea investiției la Desprãfuitorul uscator de clincher alb, și prin modernizările de la moara de măcinare nr.10 s-a reusit reducerea concentrației pulberilor sedimentabile sub valoarea C.M.A. În anul 2002 concentrația medie anuala a fost de 14,03 g/mp / luna față de cea admisã 17 g / mp / lunã.

3.2. Strategia de protecție a mediului la S.C.Terapia S.A.

În zilele noastre tot mai mulți oameni își îndreaptă atenția asupra problemelor de mediu și trai deoarece pământul este un depozit foarte bogat de resurse naturale care fac posibilă existența vieții. În întreaga lume se fac demonstrații în care oamenii cer să nu se mai folosească substanțe care distrug mediul. Acțiunile pentru reducerea poluării sunt foarte importante daca vrem ca viața pe pământ să continue. Noi toți trebuie să contribuim la supravițuirea omenirii prin combaterea poluării.

În cursul anului 2001 fabrica de medicamente TERAPIA a evacuat în râul Somesul Mic un volum de 138,3 mii mc ape uzate neepurate, prin cele 5 guri de descărcare, afectând negativ calitatea apelor datorită depășirilor față de limitele admise la indicatorii : amoniu ,cianuri .

Evoluția concentrațiilor medii anuale la NH4, în apele reziduale deversate în Someș sunt prezentate în Tabelul III , Figura 4. Din anul 1996 pânã în 2002 aceasta a scãzut cu un ordin de mãrime, de la 0.178 la 0.038 mg/mc, sub concentrația medie admisã.

Ca urmare a punerii în funcțiune, în cursul anului 2001, a instalației în flux continuu de ß-alaninã, precum și a instalației de stripare, s-au înregistrat scăderi importante ale concentrației în amoniu din apele uzate evacuate. Astfel, se constată o reducere a azotului amoniacal de la 620 mg/l- medie luna ianuarie 2001, la 254 mg/l-medie luna iulie 2001, respectiv 60 mg/l-medie luna noiembrie 2001. De asemenea, a scăzut încărcarea de la 3892 mg/l-medie luna ianuarie 2001, la 1717 mg/l-medie luna iulie 2001, respectiv 1333 mg/l-medie luna noiembrie 2001.

În conformitate cu prevederile Legii Apelor 107/1996 și a Ordinului MAPPM 275/1997 s-a instituit regimul de supraveghere specială pentru SC TERAPIA SA Cluj, ca urmare a nerespectării măsurilor stabilite pentru asigurare condițiilor înscrise în autorizația de gospodărire a apelor. Astfel, în prima decadã a lunii octombrie 2001 s-a desfãșurat prima întrunire a Comisiei de Supraveghere Specială , cu scopul stabilirii unor programe de acțiune, în vederea îmbunătățirii calitative a apelor uzate evacuate în receptor.

Analiza măsurilor și a lucrărilor din Programul de Etapizare aratã urmãtoarele rezultate:

– instalație de -alaninã în flux continuu – realizată 100%;

– instalația de stripare și incinerare gaze reziduale – realizată parțial , fără instalația de incinerare, întrucât studiul de fezabilitate realizat de firma germană "ENVIRO CHEMIE" propune oxidarea catalitică la 5000 C, o soluție modernă , cu costuri mai mici și beneficii de mediu, nerealizatã încã.

– filtrarea nămolului din stațiile de neutralizare – instalația de filtrare realizează reducerea volumului de nămol depozitat, prin uscarea acestuia, respectiv reducerea impurificării pânzei freatice din zona haldei – realizată

– amenajarea haldei pentru nămoluri industriale, prin finalizarea rampei de deservire și a drumului de acces,- realizat parțial

– modernizarea rețelei de canalizare- realizată parțial, fiind executate principalele magistrale de canalizare.

Poluarea apei

Poluarea apelor apare atunci când rezidurile din industrie sau agricultură se integrează în circuitul natural al apei.

Poluarea apei curgătoare este de obicei invizibilă deoarece rezidurile sunt dizolvate de apă. Există însă și poluanți care se văd cum ar fi detergentul care face spumă și combustibilii care plutesc la suprafața apei.

Poluanții ajung în apă prin mai multe căi – cea mai importantă este agricultura și industria. Industria produce o mare parte de factori poluanți care infesteazp apa. Multe fabrici deverseazp reziduri toxice în râurile curgătoare din apropiere. Poluarea apelor are ca efect distrugerea viețuitoarelor, mai ales a peștilor.

Apele curgătoare infestate cu reziduri toxice se varsă în mari și oceane și astfel se poluează și acestea. Totuși principalii poluatori ai mărilor și oceanelor sunt țițeiul, precum și alte substanțe petrochimice, dar și apele uzate provenite din canalele de scurgere din marile orașe.

Teoretic existã mai multe tipuri de poluare a apei: poluarea biologicã, poluarea fizic poluareachimicã, poluarea menajerã, poluarea industrialã, poluarea agro- zootehnicã,

Poluarea biologică – bacteriologică, virusologică și parazitologică – legată în mod direct de prezența omului. Este cel mai vechi tip de poluare cunoscut și apare caracteristic zonelor subdezvoltate sau în curs de dezvoltare;

Poluare fizică cu precădere cu substanțe radioactive, dar și termică sau determinată de elemente insolubile plutitoare sau sedimentabile. Este cel mai nou, mai recent tip de poluare, în general caracteristic zonelor avansate sau intens dezvoltate;

Poluare chimică, este reprezentată de pătrunderea în apă a unor substanțe chimice diverse, de la cele organice ușor degradabile până la cele toxice cu persistență îndelungată, și cu remanență. Acest tip de poluare poate fi întâlnită atît în zonele avansate din punct de vedere economic, cât și în cele rămase în urmă, având evantaiul de cuprindere cel mai mare atât ca elemente poluante, cât și ca consecințe.

Efectul cel mai des întâlnit, produs de poluarea chimică a apei constă în influențarea diverselor substanțe poluante asupra proceselor biologice care se petrec în apele naturale. El este cunoscut sub denumirea generală de efect ecologic. În adevăratul echilibru ecologic al diferitelor biocenoze din apă este atât de sensibil încât schimbări infime, dar persistente, în compoziția apei pot duce la perturbări profunde și cu consecințe din cele mai importante. Se poate produce astfel o distrugere a microorganismelor din apă și ca atare oprirea sau încetinirea fenomenelor naturale de autopurificare a apei, cu persistența poluării și a consecințelor sale asupra utilizării apei în diferite scopuri. Uneori pot apărea și consecințe economice din cele mai grave prin distrugerea florei și faunei acvatice, în mod special a peștilor care sunt foarte sensibili la poluarea chimică a apei.

Poluarea chimică a apei se poate produce în mod accidental, dar de cele mai multe ori datorită îndepărtării necontrolate a diverselor deșeuri sau reziduri lichide sau solide. Sursele de poluare a apei sunt multiple, cel mai frecvent însă ele sunt reprezentate de rezidurile comunale, industriale și agrozootehnice.

Poluarea menajeră este dependentă de numărul populației. Încărcarea în poluanți organici și minerali a rezidurilor lichide menajere (comunale) este deosebit de mare, atingând 10 litri de nămol pe locuitor pe zi sau 50 kg materii solide uscate pe locuitor intr-un an (date ale Organizației Mondiale a Sănătății). Ele conțin materii organice putrescibile compuse în general din glucide, proteine și diverse lipide. Cel mai frecvent se întâlnesc acizi aminați, acizi grași, săpun, esteri, detergenți anionici, aminozaharuri, amine și amide și alți compuși organici. Aceste impurități sunt în mare parte decantabile dând naștere la straturi suprapuse de nămol organic.

Principalii constituenți neorganici caracteristici poluării menajere sunt sărurile dizolvate sub formă de ioni de sodiu, potasiu, calciu, magneziu, amoniu, cloruri, nitrați, bicarbinați, sulfați și fosfați. Cantitatea lor deși mai mică decât a poluanților organici este considerată totuși ca apreciabilă.

În ceea ce privește poluarea industrială este mult mai dificil de stabilit cantitatea poluanților. Aceștea pot fi reprezentați de materii prime, produși intermediari, produși finiți, coproduși sau subproduși. Enumerarea completă a poluanților industriali este de ordinul a mii de substanțe. Totuși, cel mai adesea, se intilnesc detergenți, solvenți, cianuri, metale grele, acizi minerali și organici, substanțe azotate, grăsimi, săruri, coloranți, pigmenți, compuși fenolici, agenți de spălare, sulfuri și amoniac etc. Mulți dintre acești poluanți au efecte toxice sau biocide. De multe ori poluanții industriali cuprind substanțe organice în cantitate mare ca și elemente insolubile în stare de suspensie sau sedimentabile.

În fine, poluarea agro-zoozehnică provine din reziduurile animale, produși de eroziune ai solului, îngrășăminte naturale sau sintetice, săruri neorganice, substanțe minerale rezultate din irigare, ierbicide și pesticide, biostimulatori, antibiotice etc. Nivelul poluant al rezidurilor animaliere rezultă și din faptul că ele depășesc pe cele umane intr-o proporție de 5 la 1 pentru consumul de oxigen, 7 la 1 pentru azotul total și 10 la 1 in ceea ce privește materiile solide totale (O.M.S.).

Supravegherea apelor subterane se desfașoarã la nivelul bazinelor hidrografice, pe unități morfologice, iar în cadrul acestora, pe structuri acvifere.Caracterizarea calității apelor subterane se efectuează pe baza interpretării rezultatelor determinării atât a indicatorilor generali, care se referă la încadrarea naturala a apelor freatice, cât și a unor indicatori specifici, care se stabilesc în funcție de natura surselor de poluare.

În jud. Cluj calitatea apelor subterane este urmaritã prin intermediul laboratoarelor: DSP Cluj ( fântâni și izvoare din mediul rural, microcentrale), DAST Cluj( cinci foraje de rețea: Gherla, Iclod, Jucu, Reteag și Dej), IPM Cluj și SC Terapia (zona Terapia).

Poluarea solului:

Solul reprezintă acel strat viu de la suprafața litosferei care permite nașterea ecosistemelor vegetale și face legătura între litosferă și biosferă. Solul este un sistem strategic al biosferei care, în limite foarte largi, contribuie la dezintoxicarea acesteia , prin sistemele de biodegradare foarte multiple pe care le pune la dispoziția ei.

Capacitatea solului de a prelungi noxele societății umane este limitată, iar abuzurile crează dezechilibre și funcționalitatea este greu de reparat.

Poluarea solului constă în acele acțiuni antropice care, de regula conduc la dereglarea funcționalității normale a acestuia ca suport și mediu de viață în cadrul diferitelor ecosisteme.

Dereglările solului se manifestă diferit:

-dereglări fizice: fenomene de compactare, generatoare, generate de lucrări ale solului, stricarea structurii solului .

-dereglări chimice: sunt generate în deosebi de poluarea solului cu metale grele, diferite pesticide și îngrașăminte.

-dereglări biologice: generate de poluarea solului cu germeni de boli transmisibile plantelor și animalelor.

-dereglări radioactive: solurile captează foarte ușor poluarea radioactivă pe care le transmit cu ușurință plantelor și animalelor pentru o perioadă lungă de timp.

Poluări accidentale în anul 2001

În anul 2001 au avut loc în total 18 poluări accidentale din care 16 au fost poluări ale apelor curgătoare (3 pe râul Someș, 5 pe pârâul Nadăș,7 pe râul Arieș și una pe râul Crișul Repede) și 2 ale aerului (una la SC Terapia cu amoniac și alta în municipiul Cluj-Napoca pe Calea Turzii cu acid clorhidric).

În anul 2002, nu s-au produs poluări accidentale care să afecteze calitatea pânzei freatice.

Poluarea aerului

Se vorbește despre poluarea atmosfericã atunci când una sau mai multe substanțe, sau amestecuri de substanțe poluante sunt prezente în atmosferă în cantități sau pe o perioada care pot fi periculoase pentru oameni, animale sau plante și contribuie la punerea în pericol sau vătămarea activității sau bunăstării persoanelor” (Organizația Mondiala a Sănătații O.M.S.)

Substanțele poluante din atmosfera sunt substanțe gazoase, lichide sau solide, care le modifică compoziția.

Surse industriale majore a poluării atmosferice sunt unitãțile industriale și arderea combustibililor.

Pe platforma industrială a municipiului Cluj-Napoca sunt amplasate aproximativ 50 unități industriale, monitorizate de catre IPM Cluj, care evacuează în atmosferă poluanți gazoși, proveniți atât din procesele tehnologice cât și în urma proceselor de combustie și a căror influență este determinantă în ceea ce privește gradul general de poluare.

Principalele substanțe toxice emise în atmosferă de sursele de poluare sau formate în aer sub acțiunea substanțelor poluante sunt: ozonul, hidrocarburile, oxidul de carbon, dioxidul de sulf, oxizii de azot, hidrogenul sulfurat, amoniacul, substanțele toxice aeropurtate, pulberile sedimentabile și în suspensie. În vederea unei mai bune monitorizări a calității aerului din județul Cluj, în primul semestru al anului 2002, Serviciul de monitorizare din cadrul Inspectoratului de Protecție a Mediului Cluj a reactualizat și extins rețeaua de monitorizare a calității factorilor de mediu, atât din punct de vedere al indicatorilor urmăriți și al numărului punctelor de recoltare, cât și din punct de vedere al amplasării stațiilor în vederea monitorizării la sursă a poluării de impact produsă de marii agenți poluatori.

Rețeaua de supraveghere a poluării de impact cuprinde 17 stații pentru monitorizarea pulberilor sedimentabile și a precipitațiilor cu frecvență lunară, 3 stații pentru determinarea pulberilor în suspensie și 3 stații pentru monitorizarea poluanților gazoși: dioxid de sulf, dioxid de azot și amoniac, cu monitorizare continuă.

Amplasarea stațiilor de supraveghere a avut în vedere acoperirea spațială a zonelor afectate de poluarea produsă de:

– traficul rutier în zona centrală a municipiilor: Cluj-Napoca , Turda , Dej, Câmpia-Turzii.

-sectorul industrial: SC Terapia ( amoniac, acid clorhidric), SC Sanex Cluj, SC CUG Cluj, SC Sinterom Cluj, SC Carbochim Cluj, SC Refrabaz Dej, SC Casirom Turda, SC Industria- Sârmei Câmpia-Turzii (pulberi în susensie și sedimentabile, gaze de ardere)

-depozitele de deșeuri menajere și industriale: SC Salprest Cluj-rampa de deșeuri Pata-Rat, Rampa de deșeuri Cetan Dej, Rampele de deșeuri din Turda și Câmpia-Turzii (gaze rezultate din autoaprinderea deșeurilor menajere)

Indicatorii determinați sistematic de către laboratorul IPM Cluj sunt indicatorii practicați pe plan mondial: NH3, NO2, SO2, pulberi sedimentabile și pulberi în suspensie iar prin automonitorizarea efectuată de către marii agenți economici poluatori se urmăresc concentrațiile în emisie și a unor poluanți specifici: NH3, H2S, HCL, CL, NO2, mercaptani, pulberi sedimentabile și pulberi în suspensie.

S.C. Terapia S.A Cluj a efectuat lucrări de retehnologizare la secția pantotenat și au fost montate avertizoare interne pentru urmarirea evacuărilor de noxe la sursă.

Evoluția calității aerului – 1996-2002

Pe ansamblul judetului Cluj calitatea aerului s-a încadrat in limitele admise situație reflectată și de coeficientul general de poluare a aerului, care a înregistrat constant valori subunitare cu tendințe descrescãtoare în ultimii ani, Tabel IV.

Poluarea industrialã și traficul rutier reprezintă sursele majore ale poluării atmosferice în judetul Cluj. Platformele industriale ale municipiilor Cluj – Napoca , Dej și Turda , precum și arterele urbane cu trafic intens constituind zonele cele mai afectate din punct de vedere a poluării aerului.

IPM Cluj a monitorizat concentrațiile de pulberi sedimentabile produse atât de traficul rutier cât și de activitățile industriale, în puncte situate în 7 localități de pe raza judetului Cluj.

Cele mai ridicate valori ale concentrațiilor de pulberi sedimentabile s-au înregistrat în municipiile Turda și Cluj-Napoca, unde se constatã o tendintã de scãdere, de cca 3 ori a concentrațiilor determinate de la începutul spre sfârșitul intervalului considerat.

Evoluția cantităților de deșeuri industriale depozitate la principalele halde de acest gen din județul Cluj este prezentatã în Tabelul V.

Deșeurile industriale sunt tratate în general de cãtre agenții economici care le produc. Tratarea urmarește în primul rând recuperarea componentelor prețioase, valorificabile.Unele deșeuri industriale sunt colectate selectiv: fier, fonta, cupru, aluminiu, hartie, carton, textile etc. și valorificate prin unități de tip REMAT, altele sunt eliminate în depozite proprii sau orașenești.

Tratarea deseurilor periculoase:

Deșeurile periculoase încă nu și-au găsit rezolvarea pe scara largă, ci doar punctual. Astfel, unii agenți economici din județul Cluj incinerează deșeurile la incineratorul din Timisoara, unele spitale au incineratoare proprii dar improprii normelor legislative actuale, unii agenți economici au halda proprie dar neamenajată iar alții au început să facă stoc din aceste deșeuri.

Deși se cunoaște situația celor aproximativ 15.000 tone de HCH din zona Turda, înca nu s-a reușit implementarea nici unei soluții de neutralizare sau eliminare.Tot în așteptare se află și situația celor 3566 kg Hg și 1,5 tone deșeu cu conținut de mercur, cca 70 tone rodanura de potasiu și cca 20 tone acrilat de butil – toate provenind de la S.C. U.C.T. S.A Turda, cu deosebirea că acestea se află în paza și sub supravegherea agenților economici care au cumpărat activele și pasivele care le adaposteau.

Marile societăți din județ, SC TERAPIA SA Cluj și SC SOMEȘ SA Dej, urmãresc prin analize fizico-chimice calitatea pânzei freatice din zona proprie de activitate. Acestea au pus în evidența o deteriorare a calității apelor subterane în zona Terapia astfel:

– la puțurile din incinta unității s-au înregistrat depășiri la indicatorii: reziduri fixe de 1,12-4,0 ori, fenoli de 80-571 ori, azotiți de 1,23-1,4 ori, cianuri de 1-5 ori, amoniu de 74,2 ori, Fe de 8 ori;

-la puțul din zona caminului de nefamiliști s-au înregistrat depășiri la indicatorii: fenoli de 100 ori, ori, cianuri de 1-3 ori, amoniu de 1,3-1,45, Fe de 7 ori;

-la puțurile din zona haldei de reziduri chimice s-au înregistrat depășiri la indicatorii : reziduri fixe de 1,35-4,0 ori , cloruri de 1,37 ori, cianuri de 1,6-3 ori , amoniu de 1,4 ori , Fe de 1,46 – 5,3 ori.

3.2.3. Cheltuieli pentru protecția mediului la Terapia

Pentru a pune în practică misiunea companiei cu privire la protejarea, conservarea și refacerea mediului înconjurãtor, S.C. TERAPIA Cluj, se angajează să-și desfașoare activitățile în cadrul unui parteneriat global care să respecte calitatea, sănătatea siguranța față de mediul înconjurător, ținând cont de necesitățile și așteptările angajaților, concitadinilor și clienților societății. Programul se desfãsoarã sub deviza Calitate pentru sănătate, siguranță și respect față de mediu

Societatea dorește sã se conformeze legislatiei și standardelor de mediu astfel încât să asigure desfãșurarea proceselor tehnologice în siguranță, acționând conștient și responsabil față de mediu în scopul conservării resurselor energetice și asigurării dezvoltării durabile a generațiilor viitoare.

Societatea Terapia depune eforturi financiare pentru respectarea normelor de mediu prin reducerea cantităților de deșeuri rezultate din fluxurile de fabricație prin îmbunătățirea proceselor și modernizarea instalațiilor tehnologice, acordând o atenție deosebită extinderii soluțiilor de reciclare a deșeurilor în scopul economisirii materiilor prime și energiei.

Intreprinderea Terapia asigură un control riguros al operațiilor considerând prevenirea accidentelor un obiectiv prioritar, pregătiți oricând să intervină rapid și eficient, în cazul unor situații de criză.

Firma este conștientă că încrederea publică se câștigă prin performanță, comunicare și implicare și mizează pe sprijinul și comportamentul civilizat și responsabil față de mediu al tuturor angajaților ei pentru a putea deveni lideri în domeniul calității, sănătății, siguranței și respectului față de mediu, contribuind la bunăstarea comunității în care își desfăsoară activitatea și dovedește că sunt membrii activi și credibili ai acesteia.

În judetul Cluj exista un nr. de 26 unități cu impact major asupra mediului, considerate obiective de categoria A, din care face parte și Terapia. Acestea sunt autorizate cu programe de conformare, etapizare sau sunt în procedura de autorizare/reautorizare.

La nivelul anului 2001 investițiile din programele de conformare și etapizare s-au ridicat la nivelul de 304.439 milioane lei, din care 112.917 milioane din sursele unităților respective, 26.094 mil. lei de la bugetul de stat, 15.690 mil. lei de la bugetele locale iar 161.266 mil. lei alte surse( externe).

Lucrările cele mai importante executate la Terapia sunt:

-instalație beta alaninã

-instalație stripare

-refacere sistem canalizare

Din raportul intreprinderii Terapia referitor la investitiile de mediu realizate în anul 2002, prezentate în Tabelul VI, rezultã cã au fost cheltuiți 8.8 miliarde de lei pentru:

tratarea biologicã a apelor uzate

refacerea sistemului de canalizare

refacerea sistemului de ventilatie

achiziționarea aparaturii speciale de monitorizare a emisiilor

achiziționarea aparaturii speciale de monitorizare a apei uzate și freatice

amenajarea unor depozite pentru deșeuri reciclabile

amenajare depozit deșeuri pentru turte de filtrare, carbune epuizat și alte deșeuri destinate depozitării în halda

refacere gospodărie de apă

amenajare halda ecologică

alte măsuri pentru diminuarea emisiilor difuze și modernizarea staței de aer

Preocuparea intreprinderii pentru diminuarea poluãrii a fost intensificatã în anul 2003, (Tabelul VII)astfel cã în trimestru I al anului s-au cheltuit deja 9.4 miliarde de lei pentru rezolvarea urmãtoarelor probleme de mediu:

-studierea și instalația bilogicã de tratare a apelor uzate

refacerea sistemului de canalizare

gospodãrirea apei

depozitul solvenți

amenajare halda ecologicã

– modernizarea instalației frigorifice

CAPITOLUL IV.

CONCLUZII

1. Problematica protecției mediului în contextul dezvoltãrii durabile a societãții umane are ca și componentã principalã economicul.

2. Extinderea studiilor asupra raporturilor reciproce dintre ecologie și economie va apropia rezultatele cercetãrilor de realitate, deoarece economicul este ecologic si ecologicul este economic (Negucioiu 2003)

3. Investițiile realizate în ultimii patru ani la intreprinderea de medicamente SC TERAPIA SA, de peste 15,4 mil USD, sunt orientate în principal spre modernizarea secțiilor de producție și alinierea standardelor de calitate la normele europene. Garanția împlinirii acestor deziderate este datã de calitatea și pregãtirea performantã a persoanelor din conducerea societãții precum și a celor implicate în cercetare și producție.

4. Din punctul de vedere al sintezei de principii active și de intermediari pentru medicamente, “TERAPIA” a ocupat primul loc pe țară. De asemenea, societatea deține locul I pe țară din punct de vedere al gradului de înnoire al producției.

5. Societatea Terapia dorește sã se conformeze legislației și standardelor de mediu astfel încât să asigure desfãșurarea proceselor tehnologice în siguranță, conservarea resurselor energetice și o dezvoltare durabilã care sã asigure șansa de viațã pentru generațiile viitoare. Programele de reducere a poluãrii prin procesele tehnologice la TERAPIA se desfãșoarã sub deviza Calitate pentru sănătate, siguranță și respect față de mediu .

6. SC Terapia SA Cluj, unitate profilatã pe producția de medicamente de uz uman și veterinar, amplasată pe platforma industrială a municipiului Cluj-Napoca, emite în atmosferã: amoniac, acid clorhidric, hidrogen sulfurat, substanțe volatile organice, oxizi de sulf și de azot, etc. Depășiri semnificative ale concentrațiilor maxime admise de normativele în vigoare s-au înregistrat la doi indicatori, măsurați în mod sistematic, amoniac și acid clorhidric.

7. În cursul anului 2001 unitatea a evacuat în râul Somesul Mic un volum de 1 383 mii mc ape uzate neepurate, prin cele 5 guri de descărcare, afectând negativ calitatea apelor datorită depășirilor față de limitele admise la indicatorii: amoniu ,cianuri. Ca urmare a punerii în funcțiune, în cursul anului 2001 a instalației de ß-alaninã în flux continuu, precum și a instalației de stripare, s-au înregistrat scăderi importante ale concentrației în amoniu din apele uzate evacuate.

8. Analizele fizico-chimice au pus în evidențã o deteriorare a calității apelor subterane în zona Terapia, unde s-au determinat concentrații peste limita admisã de fenoli, cianuri, azotiti, amoniu si fier.

9. În conformitate cu prevederile Legii Apelor 107/1996 și a Ordinului MAPPM 275/1997 s-a instituit regimul de supraveghere specială pentru SC TERAPIA SA Cluj, ca urmare a nerespectării măsurilor stabilite pentru asigurare condițiilor înscrise în autorizația de gospodărire a apelor. Astfel, în prima decadă a lunii octombrie 2001 s-a desfãșurat prima întrunire a Comisiei de Supraveghere Specială, cu scopul stabilirii unor programe de acțiune în vederea îmbunătățirii calitative a apelor uzate evacuate.

Sarcinile asumate de intreprindere pentru reducerea poluãrii au fost îndeplinite astfel:

– instalație de -alaninã în flux continuu – realizat 100%;

– instalația de stripare și incinerare gaze reziduale – realizată partial ,

-filtrarea nămolului din stațiile de neutralizare pentru reducerea impurificării pânzei freatice din zona haldei – realizată.

– amenajarea haldei pentru nămoluri industriale, prin finalizarea rampei de deservire și a drumului de acces, realizătă partial.

– modernizarea rețelei de canalizare- realizată parțial,

10. Spre deosebire de anii precedenți, în anul 2002 și 2003 nu au fost înregistrate poluãri accidentale a apei și aerului la Terapia.

11. Societatea Terapia depune eforturi financiare pentru respectarea normelor de mediu prin reducerea cantităților de deșeuri rezultate din fluxurile de fabricație, prin îmbunătățirea proceselor și modernizarea instalațiilor tehnologice, acordând o atenție deosebită extinderii soluțiilor de reciclare a deșeurilor în scopul economisirii materiilor prime și energiei.

Preocuparea intreprinderii pentru diminuarea poluãrii este realã. deoarece în anul 2001 s-au cheltuit 304.439 milioane lei, în anul 2002 s-au cheltuit 8.9 miliarde iar în trimestru I al anului 2003 s-au cheltuit deja 9.4 miliarde de lei pentru reducerea poluãrii mediului.

12. La ora actualã biroul de protectie a mediului se aflã în subordinea directorului tehnic.

Gestionarea rezidurilor și a problemelor de poluare fac parte integrantã din fiecare proces tehnologic aplicat în intreprindere și în sarcina celor care elaboreazã și aplicã tehnologiile.

ANEXE

Tabel I.

Sortimentul de produse fabricat la SC TERAPIA SA

Tabel II.

Structura acționariarilor la data de 11 Aprilie 2003

Tabel III.

Evoluția concentrațiilor medii de NH4 în apele reziduale deversate în Someș

Tabel IV.

Coeficienții de poluare a aerului în județul Cluj

Tabel V.

Evoluția cantitãții de deșeuri industriale

Tabel VI.

Sumele cheltuite la Terapia pentru realizarea investițiilor de mediu – anul 2002

Tabel VII.

Sumele cheltuite laTerapia pentru realizarea investițiilor de mediu

trimestrul I 2003

Figura 2. Organigrama S.C.Terapia S.A.

Figura 1. Structura actionarilor la SC TERAPIA SA, în nr. de acțiuni

Figura 3. Evoluția concentrațiilor medii anuale de NH3, emise în aer la Terapia

Figura 4. Deversarea de NH4 pe Someșul Mic din fabrica Terapia

Evoluția concentrației de NH4 emisã în Someș

BIBLIOGRAFIE