Dezvoltarea Economica Sustenabila A Comunei Deleni, Judetul Iasi, In Conditiile Politicilor Agricole Comune
DEZVOLTAREA ECONOMICĂ SUSTENABILĂ A COMUNEI DELENI, JUDEȚUL IAȘI, ÎN CONDIȚIILE POLITICILOR AGRICOLE COMUNE
CUPRINS
INTRODUCERE
PARTEA I – CONSIDERAȚII GENERALE
CAPITOLUL 1. DEZVOLTAREA RURALĂ ȘI SUSTENABILITATEA
1.1. Spațiul rural românesc
1.2. Rolul agriculturii în dezvoltarea rurală
1.3. Dezvoltarea durabilă a agriculturii în condiții sustenabile
CAPITOLUL 2. POLITICA AGRICOLĂ COMUNĂ 2014 – 2020 ÎN ROMÂNIA
2.1. Politica agricolă comună 2014 – 2020 – obiective ale agriculturii și dezvoltării
rurale
2.2. Programul pentru dezvoltare rurală (PNDR
2.3. Politica agricolă comună 2014 – 2020
PARTEA a-II-a – CONTRIBUȚII PROPRII
CAPITOLUL 3. MONOGRAFIA COMUNEI DELENI
3.1. Scurt istoric, descierea factorilor naturali
3.2. Școli și instituții de învătământ; obiective turistice
3.3. Activități economice, agricultura
3.4. Strategia – Europa 2020 la nivelul comunei Deleni
CAPITOLUL 4. PROIECTE DE INVESTIȚII REALIZATE ÎN COMUNA DELENI PENTRU ATINGEREA OBIECTIVELOR STRATEGICE DE DEZVOLTARE
4.1. Modernizarea străzilor
4.2. Renovarea și modernizarea Caminului Cultural Alexandru Tănase Deleni
4.3. Dotarea ansamblului folcloric Deleni
4.4. Construire grădiniță comuna Deleni
CAPITOLUL 5. CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI
ANEXE
BIBLIOGRAFIE
Lista figurilor
Lista tabelelor
INTRODUCERE
În vederea stabilirii unei politici de dezvoltare rurală eficiente la nivel național este imperios necesară completarea plăților directe și măsurilor de piață ale politicii agricole comune (PAC) de la nivelul Uniunii Europene cu forme de sprijin naționale, contribuindu-se astfel la îndeplinirea obiectivelor programelor de dezvoltare rurală.
În acest context, este de remarcat sprijinul acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) care asigură demararea și punerea în aplicare eficientă a programului de dezvoltare rurală, România elaborând programul național adaptat contextelor specifice, care respectă prioritățile Uniunii în privința agriculturii și zootehniei. Evoluția și specializarea sectorului de creștere a animalelor necesită un nivel corespunzător de formare tehnică și economică a fermierilor, precum și o capacitate mai mare de a-și spori competitivitatea, astfel încât să utilizeze mai eficient resursele, dar și să îmbunătățească performanțele obținute, contribuind totodată la durabilitatea economiei rurale.
În vederea soluționării problemelor existente la nivelul exploatațiilor zootehnice sunt de un real folos diversele forme de sprijin ale fermierilor care să le permită dezvoltarea unor ferme aflate în corelație cu legislația națională și europeană în vigoare, care să respecte cerințele referitoare la securitatea alimentară, igiena și bunăstarea animalelor, diversificarea și obținerea de produse locale de calitate superioară.
Ca urmare, popularizarea diferitelor forme de sprijin pentru sectorul zootehnic este necesar să se realizeze prin intermediul serviciilor de consiliere agricolă, care ajută fermierii să îmbunătățească gestionarea durabilă și performanța generală a exploatației lor.
Inovarea și transferul de cunoștințe asociat acesteia sunt instrumente de dezvoltare vitale
pentru Europa rurală. Inovarea este un factor de progres social, economic și ecologic. Transferul
de cunoștințe susține procesul de inovare prin faptul că menține întreprinderile, organizațiile și indivizii informați și favorizează schimbul de idei pe tema noilor practici, care pot avea o influență hotărâtoare. Prin urmare, inovarea în materie de dezvoltare rurală nu trebuie considerată în niciun caz ca fiind un concept elitist.
Noile abordări privind dezvoltarea operațiunilor comerciale, gestionarea resurselor de mediu și/sau a activităților comunităților locale prezintă relevanță și posibilități de realizare pentru toți cei care au un interes în zonele rurale ale Europei, în general, și ale României, în particular. Această stare de fapt se reflectă în programele și politicile la nivel european pentru perioada 2014-2020. În plus, inovarea este introdusă ca temă transversală în Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020. Toate măsurile din cadrul PNDR 2014-2020 urmăresc și acordă prioritate contribuțiilor inovatoare, iar principalele surse de susținere a inovării vor fi măsurile care finanțează cooperarea și serviciile de consiliere și de animație.
La nivelul PNDR 2014-2020, a fost introdusă o măsură specială (M16) dedicată cooperării, care vizează consolidarea legăturilor dintre agricultură, producția alimentară și silvicultură, pe de o parte, și cercetare și inovare, pe de altă parte, inclusiv în scopul unei gestionări mai bune a mediului și al unei performanțe de mediu îmbunătățite. Dezvoltarea de proiecte pilot, noi produse, practici, procese și tehnologii inovatoare în sectoarele agricol, alimentar și forestier, crearea și consolidarea interacțiunilor dintre cercetători, fermieri, proprietarii de păduri și procesatori vor fi susținute prin intermediul Sub-măsurii 16. 1.
– „Sprijin pentru înființarea și funcționarea grupurilor operaționale (GO), pentru dezvoltarea de proiecte pilot, noi produse, practici, procese si tehnologii în sectoarele agricol, alimentar și forestier”. Astfel, în următoarea perioadă de programare vor fi sprijinite proiectele care conțin elemente inovatoare și care contribuie la dezvoltarea sustenabilă. În contextul dat, în cadrul acestei publicații sunt diseminate beneficiile inovării și contribuția ei la creșterea și revitalizarea
economiei rurale. De asemenea, publicația include o scurtă prezentare a surselor de finanțare disponibile în următoarea perioadă de programare, dar și o serie de proiecte de succes care pot servi ca sursă de inspirație pentru proiectele viitoare.
PARTEA I – CONSIDERAȚII GENERALE
CAPITOLUL 1. DEZVOLTAREA RURALĂ ȘI SUSTENABILITATEA
1.1. Spațiul rural românesc
România dispune de un potențial de dezvoltare important, dar insuficient utilizat. Deținând o suprafață totală de 238.391 km2 și o populație de 21,356 milioane de locuitori, ea se situează pe locul 7 în Uniunea Europeană atât după suprafață (6,0 %) cât și după populație (4,25 %). Pe zone geografice (munte, deal și câmpie) teritoriul țării este repartizat în proporții relativ echilibrate.
Zonele rurale, reprezentative pentru Romania, au resurse substanțiale de dezvoltare astfel, în 2012, spațiul rural avea o suprafață de 207 522 km2 (87,1 %), iar pe acest teritoriu locuia 45,0 % din populația României.
Populației rurală nu este distribuită uniform pe teritoriul țării. Astfel, populația rurală are o pondere ridicată în anumite regiuni (Figura nr. 1.1).
Figura 1.1 – Populația rurală deținută în regiuni de dezvoltare
În Sud Muntenia – 58,6 %, Nord – Est – 56,8 % și Sud- Vest Oltenia – 51,9 %, cea mai mare densitate, exceptând regiunea București – Ilfov, înregistrându-se în regiunea Nord – Est (63,24 loc/km2) în timp ce în partea de vest a țării spațiul rural este mai puțin populat (26,51 loc/km 2 în regiunea Vest). Aceste disparități își pun amprenta asupra dezvoltării socio – economice a zonei respective și asupra calității vieții populației rurale.
Populația rurală cunoaște un declin demografic, fiind în continuă scădere și în curs de îmbătrânire. În perioada 2005 – 2011 populația rurală a scăzut cu 65 646 de persoane, iar conform prognozelor demografice scăderea acesteia va continua în ritm moderat, până în 2015, după care urmează un declin accentuat în perioada 2015 – 2050.
Principalii factori ai declinului demografic sunt sporul natural negativ și migrația. Prin efectele ei cumulate migrația a contribuit la accentuarea disparităților regionale și comunitare (rata migrației nete a fost de 16,0 ‰ în 2011; fluctuațiile regionale s-au încadrat între maximum 16,43 ‰ în regiunea Sud – Vest Oltenia și minimum 13,4 ‰ în regiunea Nord Vest).
În timp ce, la nivel național, analiza structurii populației pe categorii de vârstă nu relevă diferențe semnificative (categoria 0 – 14 ani a scăzut cu 0,6 % ajungând la 15 % în 2012, iar categoriile 15 – 64, respectiv categoria de peste 65 ani au avut un trend ușor ascendent – cu 0,4 %, respectiv 0,2 %), fenomenul de diminuare și îmbătrânire a populației rurale este mult mai evident. Astfel, categoria 0 – 14 ani, a scăzut (de la 17,8 % în 2005 la 16,6 % în 2012), în timp ce categoria de peste 65 de ani se menține la niveluri semnificativ înalte (18,7 % în 2005 și 18,3 % în 2012).
Procesul de îmbătrânire se manifestă diferit în profil teritorial, regiunile Sud – Est, Sud – Vest Oltenia și Vest fiind cele mai afectate.
În planul dezvoltării economice, Romania este pe o poziție modestă în Uniunea Europeană, ponderea în PIB-ul european în 2012 fiind de numai 1 %. Chiar dacă după 2010 PIB-ul pe locuitor (euro) a înregistrat un trend ascendent, totuși, raportat la media Uniunii Europeane, în termeni de PPS/locuitor, acesta reprezintă doar 49 %. În acest context, investițiile și competitivitatea din România constituie încă elemente care trebuie îmbunătățite, pentru a se reuși o accelerare a creșterii economice și asigurarea unei convergențe a veniturilor cu cele din UE.
În ceea ce privește sectorul agricol și economia rurală, în general, continuă să aibă potențial de creștere substanțial, încă insuficient exploatat. Agricultura a generat 30897,7 mil lei valoarea adăugată brută (VAB), reprezentând 6,0 % din totalul VAB. Evoluția distribuției VAB pe sectoare de activitate relevă scăderea continuă a ponderii agriculturii (6,4 % din VAB total în 2010; 6,0 % în 2012) în favoarea sectoarelor secundar (42,1 % în 2010; 42,3 % în 2012) și terțiar (51,5 % în 2010; 51,7 % în 2012). Deși acest fenomen reflectă un proces de apropiere a structurii economiei românești de cea existentă în restul SM, ponderea sectorului agricol rămâne totuși de peste trei ori mai mare decât în Uniunea Europeană (1,7 % în 2012).
Productivitatea muncii, în 2012, în agricultură, silvicultură și pescuit a fost de 2.464 Euro/persoană ocupată, fiind de aproape 5 ori mai mică decât media națională (12.527 Euro/persoană ocupată), pe când în sectorul secundar (industrie și construcții) și terțiar, valorile înregistrate au fost de 1,5, respectiv 1,3 ori mai mari.. IMM-urile din rural implicate în desfășurarea activităților non-agricole ( industrie, servicii și turism rural) au o pondere redusă.
Analiza micro – întreprinderilor din spațiul rural evidențiază capacitatea redusă a acestora de a răspunde necesității de a furniza locuri de muncă pentru populația din spațiul rural.
Dezvoltarea afacerilor la scară mică este recunoscută ca fiind sursa cea mai importantă de locuri de muncă/obținere de venituri în spațiul rural, atât pentru economiile deja dezvoltate, cât și pentru cele în curs de dezvoltare. Dintre IMM-urile active cu profil non-agricol la nivel național, numai 18,1 % își desfășurau activitatea în mediul rural la nivelul anului 2011.
În Romania, populația ocupată se diminuează atât la nivel național cât și în rural.
La nivel național, în 2012, rata ocupării, ca expresie a gradului de concentrare a populației ocupate în vârstă de 15 – 64 ani, era de 59,5 %, mai mică față de media europeană cu 4,7 pp;
În spațiul rural, se înregistrează o scădere a ratei de ocupare la principala grupă de vârstă, 15 – 64 ani ( 61,6 % în 2005 comparativ cu 60,7 % în 2012 ).
O analiză a populației ocupate pe sectoare de activități ale economiei naționale indică scăderea numărului persoanelor ocupate în sectorul primar și terțiar (- 2,6 % în agricultură și – 4,4 % în industrie și construcții și o creștere cu 14,5 % în sectorul terțiar).
Analizând structura populației ocupate din punct de vedere al statutului profesional, remarcăm că, la nivelul anului 2012, lucrătorii pe cont propriu și lucrătorii familiali neremunerați din mediul rural reprezentau 89 % din totalul populației încadrată la acest statut profesional. De asemenea, în contextul economiei rurale, ponderea lor este de 42,6 % din totalul populației ocupate în rural în 2012, aspect ce este asociala nivelul anului 2011.
În Romania, populația ocupată se diminuează atât la nivel național cât și în rural.
La nivel național, în 2012, rata ocupării, ca expresie a gradului de concentrare a populației ocupate în vârstă de 15 – 64 ani, era de 59,5 %, mai mică față de media europeană cu 4,7 pp;
În spațiul rural, se înregistrează o scădere a ratei de ocupare la principala grupă de vârstă, 15 – 64 ani ( 61,6 % în 2005 comparativ cu 60,7 % în 2012 ).
O analiză a populației ocupate pe sectoare de activități ale economiei naționale indică scăderea numărului persoanelor ocupate în sectorul primar și terțiar (- 2,6 % în agricultură și – 4,4 % în industrie și construcții și o creștere cu 14,5 % în sectorul terțiar).
Analizând structura populației ocupate din punct de vedere al statutului profesional, remarcăm că, la nivelul anului 2012, lucrătorii pe cont propriu și lucrătorii familiali neremunerați din mediul rural reprezentau 89 % din totalul populației încadrată la acest statut profesional. De asemenea, în contextul economiei rurale, ponderea lor este de 42,6 % din totalul populației ocupate în rural în 2012, aspect ce este asociat mai curând cu agricultura de subzistență și cu lipsa alternativelor decât cu spiritul antreprenorial.
1.2. Rolul agriculturii în dezvoltarea rurală
Economia rurală prezintă diferențieri semnificative în funcție de regiuni, de trăsăturile demografice specifice, sociale și economice. Această diferențiere este vizibilă mai ales în ceea ce privește sărăcia în spațiul rural românesc, reflectată într-un nivel scăzut de trai al populației și în lipsa de surse de venituri alternative.
Economia rurală este preponderent primară, cu pondere a agriculturii de circa 60 % în structura acesteia (comparativ cu circa 14 – 15 % în UE), cu efecte negative asupra gradului de ocupare al populației rurale active, nivel redus de procesare a materiei prime agricole și, prin consecință de formare a valorii adăugate și de fiscalizare nesemnificativă a producției agricole și alimentare.
La nivel regional, din punct de vedere al contribuției la VAB, conform datelor statistice la nivelul anului 2009, sectorul primar (agricultură, pescuit, silvicultură) este cel mai bine reprezentat în regiunile Sud – Est și Nord – Est, cu o pondere de 11,76 %, respectiv 11,13 %, regiunea București – Ilfov având cea mai mică pondere (0,29 %).
Cea mai dezvoltată regiune, prin contribuția pe care sectorul industrie îl are la ponderea VAB, este reprezentată de regiunea Sud – Muntenia ( 34,29 %), urmată de regiunea Centru ( 32,58 %), regiunea București – Ilfov fiind cea mai slab industrializată ( 19,68 %).
După cum se observă, în toate regiunile, sectorul terțiar (servicii – comerț) este predominant, regiunile de dezvoltare București – Ilfov și Nord – Est depășind ca pondere media națională ( Figura 1.2).
Figura 1.2 – VAB pe principalele ramuri de activitate
Activitățile specifice, altele decât cele agricole și forestiere în spațiul rural, depind de distribuția teritorială/comerț și de alte activități ale lanțului de distribuție. Astfel, se poate spune că principalele activități depind de resursele naturale locale disponibile, de relieful și de tradițiile zonei.
În ceea ce privește VAB național, comparativ cu statele Uniunea Europeană, în România cea mai mare pondere la VAB o are agricultura, deși productivitatea este scăzută comparativ cu celelalte sectoare de activitate.
La fel ca și în celelalte state europene, industria românească reprezintă cea mai importantă ramură a economiei, fiind depășită ca pondere în VAB doar de Cehia (26,4 % România, 30,3 % Cehia).
1.3. Dezvoltarea durabilă a agriculturii în condiții sustenabile
Dezvoltarea durabilă, în contextul unei agriculturi europene puternice, devine o necesitate
în ceea ce privește conservarea resurselor naturale și, totodată, o responsabilitate față de viitoarele generații, în beneficiul cărora trebuie să se asigure protecția, conservarea și îmbunătățirea calității apei, aerului și solului, dar și păstrarea și îmbogățirea biodiversității și a peisajelor din UE. Politica agricolă comună alocă fonduri importante agriculturii durabile, contribuind, prin componenta de management durabil al resurselor naturale, și la realizarea Strategiei Europa 2020.
Cu alte cuvinte, în scopul dezvoltării durabile se urmărește și răspunderea în fața provocărilor viitorului privind domenii precum alimentația, resursele naturale și utilizarea teritoriului, implementându-se, în acest sens, reforme cu obiective mai bine direcționate și care să susțină agricultura prietenoasă cu mediul. La nivel național, dezvoltarea durabilă a mediului rural este sprijinită prin PNDR.
Începând cu anul 2007, în România au fost puse bazele promovării utilizării continue și durabile a terenurilor agricole și forestiere, fiind create astfel premisele menținerii patrimoniului natural și ale conservării valorii naturale ridicate a zonelor rurale. PNDR 2014 – 2020 va continua eforturile necesare dezvoltării durabile a spațiului rural, prin abordarea strategică a următoarelor obiective:
restructurarea și creșterea viabilității exploatațiilor agricole;
gestionarea durabilă a resurselor naturale și combaterea schimbărilor climatice;
diversificarea activităților economice,
crearea de locuri de muncă,
îmbunătățirea infrastructurii și serviciilor pentru îmbunătățirea calității vieții în zonele rurale,
Aceste obiective sunt în acord cu cele definite în strategiile naționale, PAC și Strategia Europa 2020. Atât la nivel național, cât și european există instrumente și mecanisme care vizează încurajarea fermierilor pentru a deservi societatea ca întreg, prin continuarea practicării activităților agricole prietenoase cu mediul, promovarea practicilor agricole tradiționale, extensive, menținându-se în același timp peisajul și caracteristicile sale, calitatea resurselor naturale, inclusiv calitatea solului și diversitatea genetică.
Pentru acoperirea acestor nevoi, fermierii sunt sprijiniți să aplice metode de producție agricolă compatibile cu protecția și îmbunătățirea calității mediului, care implică pierderi de venit și costuri suplimentare față de metodele convenționale de producție agricolă.
De asemenea, pentru îmbunătățirea condițiilor de mediu specifice ecosistemelor forestiere, în completarea măsurilor de protecție a mediului stabilite de legislația națională, s-a prevăzut aplicarea unor măsuri de limitare a intervențiilor silvo-tehnice, care presupun pierderi de venit pentru care deținătorii de păduri trebuie să fie despăgubiți.
Măsurile menționate vor avea ca rezultat conservarea speciilor sălbatice și a habitatelor naturale pe terenurile agricole și forestiere, inclusiv pe terenurile agricole cu înaltă valoare naturală, precum și menținerea și creșterea acestei valori.
CAPITOLUL 2. POLITICA AGRICOLĂ COMUNĂ 2014 – 2020 ÎN ROMÂNIA
2.1. Politica Agricolă Comună 2014 – 2020 – obiective ale agriculturii și dezvoltării rurale
Politica Agricolă Comună (PAC) este una dintre primele politici comune ale Uniunii Europene, fiind fundamentată pe principiile pieței unice, preferinței comunitare (favorizarea consumului de produse originare din Uniunea Europeană) și al solidarității financiare (măsurile comune sunt finanțate dintr-un buget comun).
Agricultura a fost domeniul pentru care s-a prevăzut aplicarea unei politici comune încă din primele etape ale construcției europene.
Politica agricolă a Europei se decide la nivelul Uniune Europeana de către guvernele statelor membre și este pusă în aplicare de către statele membre.
PAC urmărește sprijinirea veniturilor agricultorilor, încurajându-i totodată să producă mărfuri de înaltă calitate cerute de piață și să găsească noi modalități de a-și îmbunătăți activitatea, precum sursele ecologice regenerabile de energie.
Politica Agricolă Comună s-a dorit a fi soluția pentru atingerea a trei categorii de obiective:
economice – promovarea progresului tehnic, alocarea optimă a resurselor, creșterea producției;
sociale – nivel de viață echitabil pentru agricultori, prețuri rezonabile pentru consumatori
politice – garantarea securității alimentare.
Prin Politica Agricolă Comună, țările membre și-au dorit atingerea următoarelor obiective:
1. creșterea productivității în agricultură, promovarea progresului tehnic, asigurând dezvoltarea rațională a producției agricole și utilizarea optimă a factorilor de producție, în special a muncii;
2. asigurarea unui nivel de viață echitabil populației agricole, în special prin ridicarea venitului individual al celor ce lucrează în agricultură;
3. stabilizarea piețelor;
4. garantarea securității în aprovizionare;
5. asigurarea de prețuri rezonabile pentru consumatori.
Obiectivele politicii de dezvoltare rurală, definite în Regulamentul Consiliului nr. 1257/17 mai 1999 referitor la sprijinul pentru dezvoltare rurală, sunt:
Ameliorarea exploatațiilor agricole
Garantarea siguranței și calității produselor agricole
Asigurarea unor niveluri stabile și echitabile ale veniturilor fermierilor
Protecția mediului
Dezvoltarea de activități complementare și alternative generatoare de locuri de muncă, pentru a contracara procesul de depopulare a zonelor agricole și a întări substanța economică și socială a zonelor rurale
Îmbunătățirea condițiilor de muncă și viață în zonele rurale și promovarea șanselor egale.
Principiile care stau la baza politicii de dezvoltare rurală, definite în același regulament, sunt:
Principiul multifuncționalității agriculturii, în sensul unei interpretări mai largi acordate activităților agricole, în plus față de rolul tradițional de furnizor de produse agricole
Principiul abordării multisectoriale și integrate a economiei rurale, în sensul diversificării activităților, creării de surse suplimentare de venit și ocupare, și prezervării patrimoniului rural
Principiul flexibilității financiare în sprijinirea dezvoltării rurale, în sensul descentralizării deciziei, subsidiarității, și implicării partenerilor locali
Principiul transparenței în elaborarea programelor de dezvoltare rurală, bazat pe simplificarea legislației
În Comunicarea Comisiei Europene: “PAC în perspectiva anului 2020: cum să răspundem provocărilor viitorului privind alimentația, resursele naturale și utilizarea teritoriului“ se propun 3 opțiuni:
Status Quo îmbunătățit – continuarea graduală a procesului de reformă cu ajustarea inechităților între statele membre (echilibrarea plăților directe)
Sprijin mai echilibrat, mai bine direcționat și mai durabil – o reformă substanțială și oportună cu obiective mai bine direcționate spre nevoile diversificate ale fermierilor care își propune să sprijine și agricultura prietenoasă cu mediul
Reformă semnificativă a PAC (eliminarea politicii de sprijin a veniturilor și susținere a pieței, practic a pilonului 1, păstrarea filosofiei politice a pilonului 2) – sprijin orientat în special spre problemele de mediu și cele legate de schimbările climatice.
2.2. Programul pentru dezvoltare rurală (PNDR)
Politica de dezvoltare rurală a Uniunii Europene (UE) a evoluat continuu pentru a răspunde noilor provocări legate de zonele rurale. Cea mai recentă reformă, care însoțește un proces amplu de revizuire a Politicii Agricole Comune (PAC), s-a finalizat în decembrie 2013, odată cu aprobarea actelor legislative de bază pentru perioada 2014 – 2020.
Politica de dezvoltare rurală pentru perioada 2014 – 2020 se axează pe trei obiective strategice pe termen lung, care se aliniază Strategiei Europa 2020 și obiectivelor PAC.
Astfel, aceasta își propune:
să stimuleze competitivitatea agriculturii;
să garanteze o gestionare durabilă a resurselor naturale și combaterea schimbărilor climatice;
să favorizeze dezvoltarea teritorială echilibrată a economiilor și comunităților rurale, inclusiv crearea și menținerea de locuri de muncă.
Reforma din 2013 păstrează multe dintre principiile politicii de dezvoltare rurală aplicate în perioada 2007 – 2013. Politica este implementată tot prin intermediul programelor naționale și/sau regionale de dezvoltare rurală (PDR), derulate pe perioade de șapte ani.
Reforma din 2013 aduce o serie de schimbări:
îmbunătățește abordarea strategică pentru elaborarea PDR-urilor;
consolidează conținutul măsurilor de dezvoltare rurală;
simplifică normele și/sau reduce sarcina administrativă aferentă, atunci când este posibil;
corelează și mai mult politica de dezvoltare rurală, finanțată din Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (FEADR), cu politicile de dezvoltare regională, finanțate din fonduri structurale și de investiții europene (FSIE).
În elaborarea programelor naționale, statele membre vor trebui să respecte cel puțin patru dintre cele șase priorități comune la nivel european:
încurajarea transferului de cunoștințe și a inovării în agricultură, silvicultură și zonele rurale;
creșterea viabilității/competitivității tuturor ramurilor agriculturii și promovarea tehnologiilor agricole inovatoare și a gestionării durabile a fondului forestier;
promovarea organizării lanțului alimentar, a bunăstării animalelor și a gestionării riscurilor în agricultură;
refacerea, conservarea și consolidarea ecosistemelor care sunt legate de agricultură și silvicultură;
promovarea utilizării eficiente a resurselor și sprijinirea tranziției către o economie cu emisii reduse de dioxid de carbon și rezistentă la schimbările climatice în sectoarele agricol, alimentar și silvic;
promovarea incluziunii sociale, a reducerii sărăciei și a dezvoltării economice în zonele rurale.
Aceste șase priorități de dezvoltare rurală înglobează domenii de acțiune detaliate. În cadrul programelor de dezvoltare rurală, fiecare stat membru stabilește obiective cantitative pentru fiecare domeniu de acțiune, în baza analizei nevoilor din teritoriul acoperit de PDR.
Apoi, sunt stabilite măsurile care se vor selecta pentru a atinge obiectivele și fondurile ce se vor aloca pentru fiecare măsură. Sumele necesare pentru finanțare provin din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), din fonduri naționale și/sau regionale și, în anumite cazuri, din surse private.
PNDR 2014 – 2020 contribuie la consolidarea dezvoltării pe termen mediu și lung a sectorului agricol și a spațiului rural, începută odată cu aderarea României la Uniunea Europeană și susținută prin PNDR 2007 – 2013.
Pe baza analizelor realizate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale s-a decis ca noul PNDR să conțină un număr mai restrâns de măsuri, doar 15, față de cele 27 din PNDR 2007-2013.
Au fost menținute o serie de măsuri care s-au bucurat de succes în PNDR 2007 – 2013, cum ar fi cele destinate modernizării și creșterii viabilității exploatațiilor agricole, încurajării instalării tinerilor fermieri, modernizării infrastructurii rurale, creării de microîntreprinderi non-agricole în mediul rural și promovării inițiativelor locale LEADER.
Au fost incluse noi măsuri: pentru dezvoltarea sistemului de irigații și reabilitarea sistemului de îmbunătățiri funciare, pentru sprijinirea agriculturii ecologice, pentru redresarea sectorului de pomicultură, pentru gestionarea riscurilor economice și de mediu la care sunt expuși fermierii, pentru formarea de parteneriate între fermieri, consultanți, cercetători, mediul de afaceri și alți actori interesați.
Noul PNDR propune concentrarea măsurilor de sprijin pe maximizarea impactului prin:
simplificarea procedurilor, în special în stadiul întocmirii documentațiilor pentru proiectele pentru care se solicită finanțare;
reducerea timpului de evaluare a proiectelor depuse;
consolidarea Grupurilor de Acțiune Locală (GAL), în vederea dezvoltării sustenabile a teritoriilor rurale.
Astfel, plecând de la nevoile reale ale beneficiarilor și în vederea optimizării implementării noului PNDR, conducerea MADR și a Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) au acționat pentru:
Creșterea eficienței și reducerea ratei de eroare și a timpului de procesare a documentației specifice prin reorganizarea agenției, specializarea personalului pe tipuri de investiții, descentralizarea unor activități la nivelul structurilor județene ale agenției, utilizarea la capacitate maximă a sistemului informatic integrat.
Reducerea timpului necesar pentru solicitarea fondurilor prin depunere online a cererilor de finanțare
Prima sesiune cu depunere online s-a desfășurat între 20 mai – 31 iulie 2014, 369 cereri de finanțare fiind depuse online.
Simplificarea procesului de achiziție prin întocmirea și publicarea bazei de date cu prețuri de referință pentru mașini, utilaje și echipamente agricole.
Baza de date a fost aprobată prin Ordinul ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr. 1571 din 15.10.2014.
Facilitarea decontării cheltuielilor efectuate de către beneficiari privați ai noului PNDR prin devansarea decontării plăților aferente cheltuielilor eligibile.
AFIR va putea deconta cheltuielile eligibile din cadrul proiectelor de investiții, doar în baza facturilor prezentate la dosarul cererii de plată, dovada plății făcute de către beneficiarii privați urmând a se face într-un termen prestabilit.
Simplificarea mecanismului de acordare a avansului încă de la prima achiziție avizată de AFIR.
Facilitarea decontării TVA-ului pentru beneficiarii publici – decontarea contravalorii TVA încă de la prima cerere de plată, pe bază de factură.
Reducerea controalelor pe teren pentru verificare, fără a periclita asigurarea unui control atent al derulării PNDR.
AFIR a anunțat recent măsurile care vor fi luate în perioada următoare, pentru îmbunătățirea implementării PNDR 2014 – 2020 și pentru eficientizarea accesării și derulării fondurilor europene. Printre acestea se regăsesc:
reducerea perioadelor de evaluare a cererilor de finanțare la maximum 3 – 4 luni;
organizarea de sesiuni de depunere continue cu evaluare periodică;
simplificarea procedurii de prezentare a documentației atașate cererilor de finanțare, a procedurilor tehnico-economice și de achiziții;
definirea clară a mijloacelor de transport ligibile prin PNDR 2014-2020;
contractarea proiectelor selectate, ulterior întocmirii Proiectului Tehnic, pentru a evita numeroasele acte adiționale;
depunerea online a ofertelor pentru achizițiile private, similar SEAP pentru a
asigura transparența gestionării fondurilor europene;
încheierea unor parteneriate cu instituțiile financiare pentru îmbunătățirea mecanismului de asigurare a cofinanțării private;
simplificarea procedurilor de verificare, în ceea ce privește condițiile de eligibilitate și selecție;
se va pune un accent deosebit pe calitatea și sustenabilitatea investițiilor finanțate din fondurile PNDR.
2.3. Politica Agricolă Comună 2014 – 2020 la nivelul comunei Deleni
Dezvoltarea durabilă a comunei se va axa pe cele 5 coordonate principale ale Strategiei Europa 2020 și anume:
1. Ocuparea forței de muncă
rată de ocupare a forței de muncă de 75 % în rândul populației cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani
2. Cercetare, dezvoltare și inovare
un nivel al investițiilor publice și private în cercetare și dezvoltare de 3 % din PIB-ul UE
3. Schimbări climatice și energie
reducerea cu 20 % a emisiilor de gaze cu efect de seră (sau chiar cu 30 %, în condiții favorabile) față de nivelurile înregistrate în 1990
creșterea ponderii surselor de energie regenerabile până la 20 %
creșterea cu 20 % a eficienței energetice
4. Educație
reducerea abandonului școlar la sub 10 %
creșterea la peste 40 % a ponderii absolvenților de studii superioare în rândul populației în vârstă de 30-34 de ani
5. Sărăcie și excluziune socială
reducerea cu cel puțin 20 de milioane a numărului persoanelor care suferă sau riscă să sufere de pe urma sărăciei și a excluziunii sociale
Politica agricolă comună la nivelul comunei Deleni urmărește realizarea mai multor obiective și anume:
Obiectiv specific agricol prioritar 1 – Agricultură de bază – Segment de Bază: Cultura Mare – porumb, grâu, floarea – soarelui, soia, etc.
Prin intermediul prezentului obiectiv se urmărește revitalizarea agriculturii de bază la nivelul comunei Deleni prin sprijinirea tuturor agricultorilor, indiferent de nivelul de mărime sau de complexitatea producției agricole realizate de către aceștia.
Pentru îndeplinirea acestui deziderat primăria va sprijini realizare unei piețe ecologice – bio cu produse tradiționale, unde toți producătorii de la nivelul comunei, indiferent de cantitatea produsă, vor putea comercializa, piața fiind promovată la nivelul județului Iași pe de o parte, dar și la nivelul Regiunii Nord Est pe de altă parte pentru atragerea de clienți.
Obiectiv specific agricol prioritar 2 – Pomicultură – zonă pomicolă cu Stațiune de cercetare pomicolă
Prin intermediul obiectivului se urmărește revitalizarea producției pomicole a zonei, zona fiind una foarte cunoscută pentru fructele produse și comercializate, atât la nivel național cât și internațional.
Obiectiv specific agricol prioritar 3 – Viticultură – terenuri cu calități pentru vița de vie
Zona Deleni este o zonă preponderent viticolă, fiind amplasată în una din cele mai cunoscute podgorii din țară. Prin intermediul obiectivului se urmărește revitalizarea producției viticole a zonei, zona fiind una foarte cunoscută pentru strugurii, dar și pentru vinul realizat.
Obiectiv specific agricol prioritar 4 – Piscicultură – lanț de iazuri cu potențial piscicol existent pe raza comunei Deleni
Obiectivul urmărește revitalizarea producției piscicole a zonei, fiind o zona propice pentru realizarea de lacuri mici și medii și pentru producția de pește destinată consumului sau procesării de mică industrie.
Obiectiv specific agricol prioritar 5 – Legumicultură – culturi de roșii, ardei, ceapă, mazăre, morcov, usturoi etc.
Prin intermediul obiectivului se urmărește revitalizarea producției legumicole a zonei, zona fiind una foarte cunoscută pentru legumele produse și comercializate, atât la nivel național cât și internațional.
Obiectiv specific agricol prioritar 6 – Dezvoltare fabrici de prelucrare a fructelor și legumelor – conserve etc.
Realizarea de fabrici de procesare a legumelor și fructelor – in diverse forme de conservare prin fierbere, uscare etc. – va conduce la creșterea valorii adăugate a fructelor și a legumelor produse în zonă, la crearea de noi locuri de muncă pentru personalul implicat în aceste activități și la deschiderea de noi oportunități de afaceri. Totodată, aceste tipuri de fabrici asigură o cerere constantă și de un anumit nivel pentru producția locală, ceea ce în timp va conduce implicit la stimularea producătorilor agricoli locali in vederea creșterii nivelul producției proprii, in contextul unei piețe de desfacere asigurată.
Obiectiv specific agricol prioritar 7 – Creșterea animalelor
Prin intermediul obiectivului se urmărește revitalizarea sectorului zootehnic la nivelul comunei, atât pentru comercializarea dar și prelucrarea directe dar și a celor derivate precum și posibilitatea de deschidere de afaceri în sectorul producției de preparate din carne.
Principalele animale crescute la nivelul comunei sunt: ovine, caprine, bovine, porcine, pasări de curte.
Se propune, tot prin intermediul acestui obiectiv, realizarea unui abator precum și a unei fabrici de prelucrare a cărnii și de realizare de produse derivate.
Se are în vedere și crearea unui Centru de colectare și se va stimula dezvoltare de afaceri în cadrul sectorului de prelucrare a laptelui.
Obiectiv specific agricol prioritar 8 – Apicultură
Prin intermediul obiectivului se urmărește revitalizarea apiculturii, ca și îndeletnicire străveche pe meleagurile comunei Deleni.
Obiectiv specific agricol prioritar 9 – Susținere mici întreprinzători pentru accesare fonduri din agricultură
Realizarea acestui obiectiv este în deplină concordanță cu Obiectivul Specific 1 – prin care se va asigura consultanță gratuită pentru toți cetățenii care doresc realizarea de acest tip de activitate din cadrul comunei atât pentru creșterea randamentului cât și pentru accesarea de fonduri nerambursabile.
Obiectiv specific agricol prioritar 10 – Zone predispuse pentru înființare culturi plante medicinale cătină, măceș etc.
Se va identifica la nivelul comunei zonele predispuse pentru realizare acestui tip de culturi și vom sprijini cetățenii care sunt proprietari în cadrul acestor zone să dezvolte astfel de culturi.
Obiectiv specific agricol prioritar 11 – Activități din morărit și panificație
Prin intermediul obiectivului se urmărește prelucrarea superioară a grâului, valoare adăugată și totodată crearea de noi locuri de muncă la nivelul comunei.
PARTEA a II a – CONTRIBUȚII PROPRII
CAPITOLUL 3. MONOGRAFIA COMUNEI DELENI
3.1. Scurt istoric, descierea factorilor naturali
1. Scurt istoric al comunei Deleni
Denumirea localitații Deleni vine de la premisa faptului că locuitorii erau de la vechea așezare în Iugani mai în deal. Astfel se numeau cei din deal, Deleni.
Prima atestare documentară a comunei Deleni, ca localitate precum și apariția în documente este de la 7 iulie 1430 pe vremea domnului Alexandru cel Bun.
Prin împărțire, moșiile Delenilor, cele din sus de Hârlău, îi revin lui Jurju Jumătate.
Mai târziu aceste locuri ajung în stăpânirea lui Vasile Lupu, care le primește de la socrul său când s-a căsătorit cu Doamna Todosca. O altă soră a doamnei Todosca se va căsători cu un boier din neamul Cantacuzinilor. Rămâne în grija lui Vasile Lupu până când domnița Ruxanda se întoarce văduva de la cazacii de pe Nistru. Ea s-a căsătorit cu Timus Himcinschi, dar după 6 luni acesta moare într-o bătălie. Avem mențiunea că domnița Ruxanda se stabilește la Deleni și rămâne aici până spre sfârșitul vieții. Tot în această perioadă în vecinătate la Feredeni își așează curțile un nobil de origine poloneză Krupenschi. Datorită vecinătății lor au fost nenumărate probleme care le aveau datorită hotarului dintre ei. Conflictele dintre domnița Ruxanda și Krupenschi au fost numeroase atestate și de actele domnești prin care domnul trimitea ispravnicul împreună cu hotarnicul care stabileau hotarele dintre moșii.
După moartea domniței Ruxanda, moșiile de la Deleni au fost lăsate ca moștenire de către domniță către un nepot, Iordache Cantacuzino. Astfel moșiile de la Deleni intra în proprietatea Cantacuzinilor. Iar mai apoi, prin căsătoria unei domnițe Cantacuzino cu un boier Ghika, moșiile trec în stăpânirea Ghikuleștilor. Această familie este prezentă încă de la 1565, când este amintit primul dintre Ghika – Matei. Trec mai multe generații și de-a lungul vremii se măresc curțile și în anul 1802 se construiesc curțile noi care se văd și astăzi.
Satul Maxut are denumirea, se pare, de la un boier Iani Maxut, care este menționat în documente ca fiind în hotar cu moșia Delenilor. Mai târziu curțile revin unui boier Ghika, care este rudă cu cel de la Deleni.
Satul Poiana se pare că vine de la locul unde s-a așezat locuitorii și unde se presupune că au fost așezați și țiganii de pe moșiile boierești în urma dezrobirii de la 1848. Multă vreme a fost împreună cu Boscoteni, dar la ultima împărțire administrativ – teritorială Poiana a rămas cu Delenii în județul Iași, iar Boscotenii au revenit comunei Frumușica din județul Botoșani.
Satul Feredeni au denumirea de la feredeu sau locuitorii de pe vale, fiind așezați pe valea apei ce se numește Cerbătoarea. A făcut parte din moșiile boierului Lupu Krupenschy și care a construit aici și o biserică ce a fost și foarte bogată, primind multe terenuri și alte daruri și bani.
Satul Slobozia inițial s-a numit Ruși, dar a preluat numele de Slobozia de la slobozire – se pare de la slobozirea din robie. Sunt mărturii documentare prin care atestă că aici au fost aduși robi țigani și care lucrau pe moșiile boierilor, dar au fost sloboziți odată cu dezrobirea țiganilor de la 1848.
Acest sat a fost mărul discordiei dintre cele două mari familii de boieri – pe deoparte domnița Ruxanda, iar pe cealaltă parte familia Krupenschy. Avem nenumărate relatări documentare prin care domnul țării trimite hotarnic pentru a stabili hotarul între cele două moșii.
Satul Leahu-Nacu, o localitate mai nouă, care s-a format mult mai recent, se pare cu stabilirea inițială numai pentru lucrul pământului pe perioada de primăvară – vară – toamnă; cu timpul, proprietarii acestor terenuri s-au stabilit aici definitiv.
2. Factorii naturali la nivelul comunei Deleni
Clima caracteristică comunei Deleni șe încadrează în tipul de climă temperat – continentală de nuanță excesivă, specifică Podișului Moldovei.
Temperatura aerului (valori medii multianuale) este cuprinsă între 9 – 10C. Mediile lunii cele mai reci (ianuarie) prezintă valori care scad sub – 4C, iar temperatura medie a lunii cele mai calde ( iulie) este de 21C.
Precipitațiile atmosferice în ceea ce privește cantitățile medii anuale sunt cuprinse între 500 și 550 mm, în luna cea mai secetoasă (februarie) precipitațiile înregistrează valori de 30 – 40 mm iar în luna cea mai bogată în precipitații (iunie) valori de 70 – 80 mm.
Din punct de vedere al vânturilor, aria comunei Deleni se află într-o zonă influențată de vânturile dominante din sectorul vestic (V, NV, SV).
Flora și vegetația – comuna Deleni se află la limita a două mari provincii floristice care aparțin regiunii euro-siberiene: provincia est-carpatică, la vest, și provincia balcano-moesică, la est. Prima este forestieră, a doua este de silvostepă cu elemente de stepă.
Vegetația forestieră este reprezentată de pădurea de stejar în amestec cu specii de carpen și fag, și chiar făgete cu pâlcuri de tisă, tei, ulm, jugastru, arțar, frasin, cireș sălbatic, măr pădureț, păr pădureț.
Între arbuști și subarbuști întâlnim: alun, corn, păducel, sânger, lemnul râios, lemnul câinesc, porumbar, măceș. Stratul ierbos are în componentă mai frecvent speciile: rogozul de pădure, sovârful, pojarnița, pătlagina, urzica moartă, mentă, vinarița, ghiocei, viorele, toporași, lăcrămioare.
Faună – speciile faunistice din zona nordului județului Iași aparțin pădurii de foioase, dar și silvostepei. Fauna de pădure este reprezentată de un număr destul de redus de mamifere, între care: căprioara, cerbul lopătar, mistrețul, vulpea, viezurele, lupul, pisica sălbatică.
Între păsări se remarcă: ghionoaia, ciocănitoarea, mierla, privighetoarea, presură, pițigoiul, cucul, pupăza.
Mamiferele specifice silvostepei sunt în primul rând rozătoarele: iepurele, popândăul, cățelul pământul, șoarecele de câmp.
Dintre păsări întâlnim: ciocârlia, potârnichea, prepelița, graurul, rața sălbatică, gâsca sălbatică, lișița,barza albă, bâtlanul, pescărușul.
Fauna acvatică este reprezentată de mamifere precum șobolanul de apă, de păsări prin anseriforme precum rațe sălbatice, ralide-lișița; ciconiforme: sfârcul cenușiu, barza albă; laride: pescărușul, privighetoarea și cucul ce populează mai ales luncile pârâurilor în sălcii, plopi și răchitișul marilor ape. Se mai întâlnește broasca testoasă de apă, broasca de lac și tritonul.
Ihtiofauna este prezentată de: crap, caras, roșioară, crapi chinezești.
3.2. Școli și instituții de învătământ; obiective turistice
1. Școli și instituții de învătământ ce funcționează pe raza comunei Deleni sunt prezentate în Tabelul 3.1.
La nivelul comunei există un număr de 7 școli și 7 grădinițe care funcționeză sub coordonarea Școlii cu clasele I-VII din satul Deleni, existând un număr de 1379 elevi și 355 de preșcolari.
Tabelul nr. 3.1
Școli și grădinițe din comună
Școlile din comună sunt prezentate și în figurile următoare:
Școala Gimnazială din satul Slobozia Școala Gimnazială din satul Poiană
Școala Gimnazială din satul Feredeni Școala Gimnazială din satul Maxut
Școala generală cu clasele I – VIII Deleni
Figura nr. 3.1. – Școlile din comună
2. Obiective turistice:
Mânăstirea Lacuri „Sihăstria din Codrul Delenilor”
Figura nr. 3.2 – Mânăstirea Lacuri din Codrul Delenilor
Mănăstirea Lacuri este cunoscută și sub numele de „Sihăstria din Codrul Delenilor” având hramul „Sf. Nicolae”, este atestată documentar pentru prima dată la 29 iunie 1724 și a fost ctitorită de marele vistiernic Iordache .
În anul 1940, schitul trece în patrimoniul Episcopiei Iașilor, astfel la 29 iulie 1941 aprobându-se redeschiderea schitului pentru enoriași (fusese închis la 1888).
Timp de 60 de ani, acest schit nu a funcționat din cauza disputelor testamentare între urmașii familiei Ghica și clarificarea drepturilor Mitropoliei Moldovei
. Pentru reconstrucția acestuia s-au strâns fonduri de la credincioși cu ajutorul părintelui Nicodim Enescu. Cu acest prilej, și Teodor Grigore Ghica (moștenitor al familiei Ghica), declara că renunță la mănăstire în favoarea reorganizării schitului.
Mănăstirea Lacuri a fost închisă în timpul regimului comunist și redeschisă după 1990 de monahul Calinic, venit de la Mănăstirea Secu. În 1991 vine stareț Eleodor, care pleacă în 1992, când vine ca stareț Xenofont Irimia de la Horaița
În 1993 vine părintele Petroaie de la Sihăstria, în 1995 starețul Nicodim pleacă la Iași la Centru Eparhial și vine stareț la Mănăstirea Lacuri Filaret Gălbeaza
În 1995, mănăstirea este condusă de starețul Dometie Gălbeaza (deoarece fratele lui suferă un accident). În 1997 este numit stareț ieromonahul Andrei Petroaie, care este și în prezent (fiind însoțit de un singur călugăr).
Biserica „Adormirea Maicii Domnului”
Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Deleni este un lăcaș de cult ortodox ctitorit în anul 1669 de marele vistiernic Toderașcu Cantacuzino – Deleanu. Ea se află în apropierea conacului familiei Cantacuzino – Deleanu, fiind înconjurată de un zid de incintă din piatră.
Figura nr. 3.3 – Biserica „Adormirea Maicii Domnului”
Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Deleni a fost inclusă pe Listă monumentelor istorice din județul Iași din anul 2004 la numărul 1368, ca parte a Ansamblului Conacului Cantacuzino – Deleanu din Deleni, având codul de clasificare IS-II-m-A-04146.02.
Biserica cu hramul “Adormirea Maicii Domnului” a fost construită în anii 1668-1669 de către marele vistiernic Toderașcu Cantacuzino – Deleanu (1635 – 1686), în apropierea curții boierești. Ea a fost clădită din piatră și cărămidă.
Lăcașul de cult a fost reparat în perioada 1721 – 1722 de către nepotul ctitorului, hatmanul Iordache Cantacuzino – Deleanu (1688 – 1759), care a înzestrato “cu toate podoabele” făcute de iznoavă, după cum scrie și în pisania bisericii. Același boier a construit în jurul anului 1730 și un conac boieresc în apropierea bisericii.
Biserica are o decorație simplă, deasupra ușii de la intrare existând o floare săpată în piatră.
Tâmpla bisericii este sculptată în lemn, iar icoanele au fost pictate în septembrie-octombrie 1747 de zugravul Ioasaf de la Mănăstirea Vatopedu (Muntele Athos), pe cheltuiala hatmanului Iordache Cantacuzino. Biserica a fost reparată în anul 1824.
Conacul Cantacuzino – Deleanu
Ansamblul Conacului Cantacuzino – Deleanu din Deleni a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2004 la numărul 1366, având codul de clasificare IS-II-a-A-04146.
El este format din următoarele patru obiective:
Conacul Cantacuzino – Deleanu – datând din 1730 și având codul IS-II-m-A- 04146.01;
Biserica „Adormirea Maicii Domnului” – datând din 1669 și având codul IS-II-m-A-04146.02;
Spitalul – datând din secolul al XX-lea și având codul IS-II-m-A-04146.03;
Zid de incintă – datând din secolul al XVIII-lea și având codul IS-II-m-A- 04146.04.
Figura nr. 3.4 – Conacul Cantacuzino – Deleanu
La începutul secolului al XVII-lea, proprietarul moșiei Deleni a devenit marele vistiernic Toderașcu Cantacuzino – Deleanu (1635 – 1686), care s-a stabilit aici, fondând ramura boierilor Cantacuzino – Deleanu. El era fiul marelui spătar Iordache Cantacuzino (1581 – 1663); acesta din urmă descindea dintr-o veche dinastie de împărați bizantini și era unul dintre cei mai bogați boieri moldoveni ai vremii. Iordache Cantacuzino era cumnat cu domnitorul Vasile Lupu (1634 – 1653), soțiile lor fiind fiicele marelui boier Costea Bucioc, proprietarul moșiei Șerbești.
Nepotul acestuia, hatmanul Iordache Cantacuzino – Deleanu (1688-1759) a construit în jurul anului 1730 un castel la moșia sa din Deleni, unde îl va găzdui pe domnitorul Grigore al II-lea Ghica (1726 – 1733), cu prilejul primei logodne a fiului său cel mare, beizadea Scarlat Ghica, în 1730, cu Safta, fiica minoră a lui Iordache Cantacuzino – Deleanu.
Moșia va trece pe rând, prin moștenire, la Teodor Ghica – Deleni (1820 – 1865), Grigore Ghica – Deleni (1847 – 1938) și Teodor Ghica – Deleni (1885 – 1958.
În timpul celui de-al doilea război mondial, timp de doi ani (1944 – 1946), în castelul din Deleni au fost încartiruite trupe sovietice. Soldații sovietici au devastat clădirea, punând pe foc ușile, ferestrele și mobilierul vechi și distrugând obiecte valoroase. Clădirea a găzduit un timp Căminul cultural din Deleni (din 1949), devenind apoi sediu al unui Preventoriu T.B.C.
Boierii Ghika Deleni
„În Moldova, un conac superb era la Deleni. O casă frumoasă, aproape un château în sensul modern al cuvântului, mare, de mare refinament, dominând frumos locul, de pe o colină. Intrarea se făcea, cu trăsura sau mașina, print-o alee umbroasă, cu plopi. Locul era întreținut cu multă cheltuială, avea un personal stilat.”, își amintea Alexandru Palologu. Conacul de pe dealul Pietrăria a fost se pare construit în anul 1730 de vornicul Iordache Cantacuzino Deleanu și extins în 1802 de marele logofăt Costache Ghica Deleni (1758- 1818) și soția sa Măriuța Cantacuzino.
Figura nr. 3.5 – Reședința familiei Ghika
Cel care a transformat această moșie a fost Grigore Ghika Deleni (1847-1938), care de altfel s-a născut la Deleni. Acesta era fiul lui Teodor și al Phenaretei, fiica domnitorului Barbu Ștrirbey. Prințul Ghika Deleni era „un boier de tip vechi, ostil oricărei inovații, ducând o existență izolată”. Prefect al Botoșaniului, era un membru important al Jockey Club din Iași. A fost căsătorit cu Maria Pandele având nouă copii: Henrietta, Maria, Olga, Teodor, Lisette, Alexandru, Ioana, Emil, Ioan și Constantin.
Ansamblul curții boierești „Krupenski”
Figura nr. 3.6 – Biserica din satul Feredeni
Satul Feredeni se găsește în partea de nord a comunei de-a lungul pârâului Ferbătoarea. Tot aici, în perimetrul curților sale, s-a zidit și biserica cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, satul Feredeni își are originile în a treia domnie a lui Petru Șchiopul (17octombrie 1583 – 29 august 1591). Biserica monument istoric „Adormirea Maicii Domnului” a fost ctitorită de boierul Iordache Krupenski, în anul 1790. Lăcașul are formă de navă, cu ziduri foarte groase (1,5 m), altarului fiindu-i anexat un veșmântar și celor două pridvoare o criptă, unde sunt depuse osemintele familiei Krupenski.
În cele din urmă locașul a fost încoronat cu o turlă frumos împodobită cu ornamente florale încadrându-l în stilul neoclasic. O contribuție la fel de importantă ca și a ctitorului este cea a fiului acestuia, Grigorie Krupenski, care a împodobit locașul cu ce era mai de preț la acea vreme: candelabre, icoane, candele, evanghelii, apoi adaugă veșmântarul, cripta familiei și gardul din piatră acoperit cu olane ce înconjoară biserica.
Cea mai de preț comoară a Bisericii din Feredeni este un fragment din Moaștele Sf. M. Mc. Gheorghe‚ „Purtătorul de Biruință”, care ocrotește locașul, așezarea și pe toți locuitorii ei, odihnindu-se la Biserica din Feredeni de două veacuri.
Conacul Polizu din satul Maxut
Figura nr. 3.7 – Conacul Polizu
Conacul Polizu a fost construit între anii 1870 – 1878 de către boierul Constantin Ghica – Deleni, descendent al măriilor familii Cantacuzino, Ghica și Deleanu. Clădirea a funcționat ca reședința de vară pentru întâlnirile și vacanțele petrecute de familie în Moldova.
În anul 2005, după procese și lupte, moștenitoarea de drept a conacului, Irina Ioana Rișcuția, a intrat în posesia lui. În urma unei asocieri cu un om de afaceri, Constantin Ștefănucă, conacul a intrat într-un lung proces de renovare și recondiționare, proces care s-a finalizat în anul 2010.
Atmosfera pe care conacul încearcă să o transmită este una din secolele XVIII – XIX, aceea de opulență moderată a unei familii de boieri care participă deopotrivă la muncile câmpului sau în livadă și apoi la mese îmbelșugate. Există obiecte foarte vechi în conac, majoritatea fiind din perioada secolelor XVIII – XIX, însă nici un obiect de mobilier nu face parte din fostele bunuri ale familiei.
Constantin T. Ghika Deleni (1848 – 1910) și Grigore T. Ghika Deleni (1847 – 1938) erau frați, fiii lui Teodor Ghika Deleni și ai Phenaretei, născută Știrbei. Fratele mai mare, Grigore, a moștenit Deleni, conacul părintesc, iar Constantin și-a construit în apropriere, la Maxut, pe o moșie ce avea 1.000 de hectare, o reședință nouă, izolată, situată în vârful dealului, pe un teren denivelat. Construită între 1878 și 1880, este compusă dintr-o clădire principală și câteva corpuri anexă. Constantin Ghika Deleni nu și-a dorit un palat, ci o reședință impozantă, dar necostisitoare, confortabilă și în același timp funcțională. O combinație între casă de vacanță și fermă, întrucât totul urma să fie crescut, fabricat, recoltat pe domeniu. Constantin Ghika Deleni, deputat și vicepreședinte al Senatului, a fost căsătorit de două ori.
S-a păstrat grădina amenajată cu un bazin de apă, unde arborii alternează în cadrul unei bine calculate armonii, evocând atmosfera secolului al XIX-lea. Aceasta contrastează cu noua amenajare a curții, proaspăt pavată cu piatră de râu.
Clădirea are acum o rețea de apă și un generator de curent propriu și se dorește construirea unui generator eolian. În exterior au fost reparate fațadele, soclul din piatră, decorațiile și tâmplăria ferestrelor, scara terasei urmează a fi complet reconstruită. Terasa dinspre grădină, susținută pe pilaștrii din blocuri de piatră, a fost și ea refăcută. Atât tâmplăria, cât și baluștrii au fost înlocuiți, vechea grădină de iarnă din lemn fiind imposibil de păstrat. În interior nu s-au păstrat sobele, instalația de încălzire fiind complet înlocuită. Au fost amenajate băi cu finisaje moderne diferite în fiecare cameră. Parchetul este din lemn de cireș, iar dușumele din stejar, băițuit cu ulei de rapiță.
Luminătorul parterului a fost de asemenea reparat. Încăperile boltite ale subsolului sunt în curs de amenajare. Se dorește transformarea acestei reședințe boierești într-un conac de vânătoare cu circuit închis. De altfel, proprietarii urmează să construiască față în față cu vechiul conac un hotel nou, care să ofere servicii și dotări de cinci stele (piscină, teren de tenis, sală de fitness).
Aici funcționează deja o fermă cu produse naturale, atât fructe, cât și legume.
Conacul este inclus în circuitul turistic.
Biserica „Sfântul Apostol Andrei”
Lucrările la nouă biserică au început în primăvara anului 2003 și ele au fost supravegheate de P.S. Calinic Botoșăneanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Iașilor, care în mai multe rânduri a vizitat șantierul acestui important edificiu, dând sfaturi deosebit de utile și folositoare tânărului păstor din această parohie în continuarea lucrărilor. În prezent la nouă biserică s-au terminat lucrările la tencuiala exterioară iar în interior s-a pregătit pentru pictură și s-au achiziționat mai multe obiecte de inventar (catapetesma, stranele, policandrele etc.)
Biserica cu hramul „Sf. M.M. Gheorghie” din satul Slobozia
Slobozia se găsește între satul Deleni și satul Feredeni și a fost sat component al moșiei Ghiculeștilor. Prin grija acestor boieri s-a construit biserica cu hramul „Sf. M.M. Gheorghie”, sărbătorit anual la data de 23 aprilie. Biserica „Sf. V. Mihail și Gavriil” din satul Maxut Biserică din sat este ctitoria lui Grigore și Pulheria Ghica și are hramul „Sf V.Mihail și Gavriil”.
La intrarea în biserică, este o placă scrisă cu caractere slavone. În fiecare an, la data de 8 noiembrie, este hramul bisericii la care iau parte toți locuitorii satului și din jurul lui precum și invitați din afară sau fii ai satului care au plecat și se întorc la sărbătoare. De curând s-a înființat o parohie nou și a cărei păstorire o face pr. Tenchiu Emanuel. Pe locul unde se va construi o nouă biserică s-a construit o capelă unde se slujește și are hramul „Sf. Mina”.
3.3. Activități economice, agricultura
Analiza structurii economice a localității a evidențiat 3 aspecte majore:
rolul important al agriculturii;
dezvoltarea relativ redusă a industriei;
slaba dezvoltare a serviciilor .
Comuna Deleni are un caracter predominat agricol și anume în volumul activității economice s-au realizat în proporție de 37,7 % în agricultură, 17,5 % în industrie, iar restul de 44,8 % în sfera circulației și a serviciilor.
Între resursele subsolului sunt zăcămintele de piatră, exploatate într-o carieră la vest de Deleni, precum și apele subterane freatice sau captive care pot constitui surse pentru alimentarea cu apă a localităților comunei.
Zăcământul cel mai important ce se găsește în perimentrul localității este gresia care se exploatează într-o carieră organizată pe o suprafață de cca 1 km, fiind utilizată ca și piatră pentru drumuri și construcții.
Pe teritoriul comunei sunt izvoare de apă minerală ce pot fi valorificate, principalele puncte de izvoare sunt la Pîrcovaci ( oraș Hîrlău) unde se găsesc ape biocarbonatate, magneziene, calcice.
În zona satului Poiana se exploatează argila pentru ceramic folosită de meșterii olari în realizarea renumitei ceramic negre de Poiana.
În ceea ce privește industria, pe teritoriul comuni Deleni nu putem vorbi de o ramură principală a acesteia însă o mica dezvoltare avându-o industria mica și artizanală practicată de un număr redus de meșteșugari. Cei mai numeroși sunt: olari, cojocari, tâmplari, fierari și croitori.
În comună mai există croitori, zidari, plăpumari, tinichigii, cizmari, care lucrează în general pentru cerințele locuitorilor comunei. O parte dintre aceștia au lucrat sau lucrează în cadrul Cooperativei Meșteșugărești ”Unirea Meșteșugarilor” din orașul Hîrlău.
În comună în anul 2014, conform datelor furnizate de Registrul Comerțului, erau înregistrate 145 Societăți comerciale din care 36 % de tip S.R.L. ( Tabelul nr. 3.2 și 48 % meșteșugari specializți în diferite meserii, care acoperă o gamă largă de necesități locale și asociații familiar cu profil commercial.
Tabelul nr. 3.2
Societăți care își desfășoară activitatea pe raza comunei
Sursa: Registrul Comerțului
În funcție de codul C.A.E.N. ponderea în total economie la nivelul comunei Deleni este prezentată în Figura nr. 3.9.
Figura nr. 3.9 – Economia conform codului C.A.E.N.
Fiind o localitate din mediul rural, principala ocupație a locuitorilor comunei Deleni este agricultura și creșterea animalelor, dar prima activitate reușește să absoarbă cea mai mare parte a populației active a comunei.
Activități de tip A.F., P.F., S.R.L., S.A.
La nivelul anului 2014 pe raza comunei Deleni existau 85 de societăți, asociații familiare și persoane fizice funcționabile. Dintre acestea aveau obiect de activitate:
Comerț – 62 unități: o tonetă la Slobozia, 22 de baruri, 8 unități de bar magazin și 32 de magazine mixte
Prestării servicii – 27 unități cu activități și
Piețe – 2 unități.
Din punct de vederea a zonării producției agricole, comuna se încadrează în zona A, zona Hîrlău, zona favorabilă producției agricole. Condițiile pedoclimatice din zona agricolă Deleni indică soluri favorabile pentru majoritatea plantelor de cultură: grâu, porumb, sfeclă, floarea soarelui, culturi legumicole.
În ceea ce privește situația fondului funciar, comuna se prezintă astfel ( Tabelul nr. 3.3):
Tabelul nr. 3.3
Situația fondului funciar la 31 decembrie 2014 – Comuna Deleni
După întindere comuna se află în grupa comunelor mari ale județului Iași, suprafața arabilă reprezentând 53,74 % din suprafața agricolă. Din evidențele cadastrale rezultă că suprafața agricolă are o pondere de 44,99 % în suprafața totală a comunei, existând premize pentru practicarea pe aceste suprafețe a unei agriculturi intensive.
Potențialul productiv al zonei teritoriului comunei Deleni se încadrează după studiile efectuate de O.J.S.P.A. Iași în următoarele stări calitative:
Zone de fertilitate: arabil II, grădini de legume și zarzavat III
Zone de favorabilitate: vii III, livezi IV, pășuni IV, fânețe IV
În comună există 3645 de proprietăți funciare cu 4551 ha rezultate prin aplicarea legii 18/1991, revenind în medie pe proprietate 1,25 ha cu 30 % sub nivelul mediu al județului.
Structura culturilor de câmp este dezechilibrată, porumbul deținând o pondere exagerat de mare în producția vegetală a comunei Deleni, în condițiile aceste este imposibilă realizarea unei rotații a culturilor corespunzătoare, producțiile medii și totale obținute sunt modeste, fiind sub potențialul productiv al zonei.
Ponderea pajiștilor este ridicată în cadrul patrimoniului funciar al zonei însă potențialul productiv al zonei este modest, în condițiile aplicării unor programe speciale de regenerare a pășunilor și a fâneților la nivelul anului 2013 producțiile vor crește.
În sectorul pomi – vitivcol, producțiile medii și totale sunt fluctuante, fiind puternic influențate, atât de potențialul zonei și de calitatea meterialului biologic plantat, cât și de condițiile meteorologice, cele mai mari ponderi revin speciilor de meri și pruni. Modificările mari în suprafața de plantații se datorează defrișărilor tehnologice.
3.4. Strategia Europa 2020 în contextul comunei Deleni
Europa 2020 reprezintă strategia UE de creștere economică pentru următorii zece ani. Într-o lume aflată în permanentă schimbare, UE dorește să devină o economie inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii.
Aceste trei priorități se sprijină reciproc și sunt în măsură să ajute UE și statele membre să obțină un nivel ridicat de ocupare a forței de muncă, de productivitate și de coeziune socială.
În practică, Uniunea a stabilit cinci obiective majore – privind ocuparea forței de muncă, inovarea, educația, incluziunea socială și mediul/energia – care urmează să fie îndeplinite până în 2020. Statele membre au adoptat propriile lor obiective naționale în aceste domenii.
Pentru ca Strategia Europa 2020 să dea roade, a fost instituit un sistem de guvernanță economică menit să coordoneze acțiunile politice derulate la nivelul UE și la nivel național.
Creștere economică inteligentă
Aceasta presupune îmbunătățirea prestației UE în următoarele domenii:
educație (încurajarea procesului de învățare și de îmbunătățire a competențelor)
cercetare și inovare (crearea de noi produse și servicii care să genereze creștere economică și noi locuri de muncă și să ne ajute să facem față provocărilor de ordin social)
societatea digitală (utilizarea tehnologiilor informației și comunicațiilor)
Creștere durabilă – pentru o economie mai competitivă, mai ecologică și mai eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor
Pentru a asigura o creștere economică durabilă, trebuie:
să dezvoltăm o economie mai competitivă, cu emisii scăzute de CO2, care să utilizeze resursele în mod eficient și durabil
să protejăm mediul, să reducem emisiile de gaze cu efect de seră și să stopăm pierderea biodiversității
să profităm de poziția Europei ca lider în dezvoltarea de noi tehnologii și metode de producție ecologice
să introducem rețele electrice inteligente și eficiente
să valorificăm rețelele europene pentru a le acorda întreprinderilor (în special micilor producători) un avantaj competitiv suplimentar
să îmbunătățim mediul de afaceri, în special pentru IMM-uri
să-i ajutăm pe consumatori să aleagă produse și servicii, în cunoștință de cauză.
Creștere favorabilă incluziunii – o economie cu o rată ridicată a ocupării forței de muncă, asigurând coeziunea economică, socială și teritorială
Creșterea favorabilă incluziunii presupune:
rată mai mare de ocupare a forței de muncă – locuri de muncă mai bune și mai numeroase, în special pentru femei, tineri și lucrători de peste 55 de ani
creșterea capacității de anticipare și gestionare a schimbării prin investiții în formare profesională și îmbunătățirea competențelor
modernizarea piețelor muncii și a sistemelor de protecție socială
garantarea accesului tuturor la beneficiile creșterii economice.
Noua guvernanță economică a UE se bazează pe trei piloni:
consolidarea agendei economice printr-o supraveghere mai atentă din partea UE.
Acest pilon include: prioritățile politice și obiectivele stabilite în cadrul Strategiei Europa 2020, angajamentele suplimentare pe care și le-au asumat statele membre participante la Pactul euro plus, consolidarea supravegherii de către UE a politicilor economice și fiscale, ca parte a Pactului de stabilitate și creștere, dar și prin intermediul noilor instrumente menite să stopeze dezechilibrele macroeconomice, adoptarea unei noi metode de lucru – semestrul european – care permite discutarea priorităților economice și bugetare în aceeași perioadă a fiecărui an.
asigurarea stabilității zonei euro. În anul 2010, UE a reacționat la criza datoriei suverane prin crearea unor mecanisme temporare de sprijin pentru statele membre. Acestea vor fi înlocuite în 2013 de un mecanism permanent, respectiv Mecanismul european de stabilitate (MES). Aceste măsuri de sprijin sunt condiționate de aplicarea unor programe de reformă și consolidare fiscală și au fost elaborate în strânsă colaborare cu FMI.
redresarea sectorului financiar, care se va realiza prin intermediul unui sistem concentrat de acțiuni propuse la nivel european, așa cum arătăm în continuare.
Consolidarea pieței unice
Creșterea economică și crearea de noi locuri de muncă depind de existența unor piețe sănătoase, bine conectate, în cadrul cărora concurența și accesul consumatorilor să poată stimula activitatea economică și inovarea.
Mai există încă o serie de obstacole care trebuie depășite:
probleme legate de activitățile transfrontaliere
rețele insuficient interconectate
aplicarea neuniformă a reglementărilor privind piața internă
complexitatea juridică datorată existenței a 27 de seturi de măsuri normative diferite pentru anumite operațiuni.
De asemenea, trebuie să îmbunătățim accesul întreprinderilor mici la piața unică și să dezvoltăm spiritul antreprenorial, de exemplu simplificând dreptul societăților comerciale (procedurile de faliment, statutul societății private etc.) oferindu-le antreprenorilor care au eșuat în afaceri șansa de a o lua de la capăt.
Consumatorilor europeni trebuie să le dăm posibilitatea de a achiziționa bunuri și servicii din alte țări ale UE, cu mai multă ușurință și încredere, în special on-line.
Investiții în creșterea economică
Criza financiară a avut un impact puternic asupra capacității întreprinderilor și administrațiilor europene de a finanța proiecte de investiții și inovare.
Pentru a îndeplini obiectivele Strategiei Europa 2020, UE va avea nevoie de:
un cadru de reglementare care să garanteze eficiența și siguranța piețelor financiare
instrumente inovatoare pentru a finanța investițiile necesare, inclusiv parteneriatele dintre sectorul public și privat.
Aceste priorități pentru o creștere economică pe termen lung au fost incluse în propunerile Comisiei privind viitorul cadru financiar multianual al UE (2014 – 2020).
În prezent, Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european și Fondul de coeziune reprezintă peste o treime din bugetul total al UE.
Prin aceste instrumente se garantează că banii sunt investiți în mod eficient pentru a sprijini dezvoltarea inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii.
Finanțarea UE sprijină:
crearea de locuri de muncă mai numeroase și de calitate mai bună
dezvoltarea de noi tehnologii
cercetarea de vârf
accesul la internet de mare viteză
infrastructura inteligentă de transport și energie
eficiența energetică și energiile regenerabile
dezvoltarea întreprinderilor
ameliorarea competențelor și formarea profesională
Instrumentele de politică externă
Pentru a favoriza creșterea, UE trebuie să se asigure că piețele internaționale sunt deschise și echitabile și că relațiile comerciale se bazează pe un cadru reglementat la nivel internațional. UE va promova:
dimensiunea externă a diverselor politici interne (ex. energie, transport, agricultură, cercetare și dezvoltare)
comerțul și coordonarea la nivel internațional a politicilor macroeconomice
participarea fermă și eficientă în forurile internaționale, cum ar fi G20, pentru a contribui la elaborarea viitoarei ordini economice mondiale.
Europa 2020 în România
Recomandările propuse pentru România 2012
După doi ani de declin, PIB real în România se estimează a fi crescut în 2011 cu 0,5 – 2 %. Pentru anul 2015, pe partea din spate a unei încetiniri în Europa, creșterea este de așteptat să încetinească la 1,4%; creșterea cererii interne se prognozează a fi motorul principal al creșterii economice și investițiilor; susținută de îmbunătățirea absorbției fondurilor europene, este de așteptat să joace un rol-cheie în 2015 – 2016.
România trebuie să pună în practică o politică economică cu un accent special pe măsuri de reformă structurală; se vizează îmbunătățirea funcționării pieței muncii și a creșterii potențialului economic. Concomitent, se va pune accent pe continuarea consolidării fiscale, reforma administrației fiscale și îmbunătățirea managementului financiar public și de control, precum și pe stabilitatea financiară, precum și a piețelor financiare de reformă.
Referitor la obiectivele naționale urmărite în cadrul strategiei Europa 2020, România a înregistrat progrese limitate în 2011. Sectorul care trebuie susținut cel mai mult este cel care vizează investițiile în cercetare și dezvoltare, rata de ocupare, rata de părăsire timpurie a școlii și numărul de persoane expuse riscului de sărăcie sau excluziune. România trebuie să își intensifice eforturile pentru accelerarea corelării economiei naționale cu obiectivele strategiei Europa 2020.
Prezentare generală a recomandărilor
Punerea în aplicare a măsurilor prevăzute în Decizia 2009/459/CE, astfel cum a fost modificată prin Decizia 2010/183/EU, împreună cu măsurile prevăzute în Decizia 2011/288/EU și specificate mai detaliat în memorandumul de înțelegere din 23 iunie 2009 și ulterior acesteia suplimente, și în Memorandumul de înțelegere din 29 iunie 2011 și în completările ulterioare.
Programul Național de Reforme
Toate statele membre s-au angajat în implementarea strategiei Europa 2020. Fiecare țară are propriile realități și circumstanțe economice și transpune obiectivele generale ale UE în obiective naționale în Programul Național de Reformă – un document care prezintă politicile țării și măsuri pentru a susține creșterea economică și locuri de muncă și pentru a atinge obiectivele Strategiei Europa 2020.
Indicatori macroeconomici
Rata de angajare a populației active
Ținta națională: 70% din populația cu vârsta cuprinsă între 20-64 de ani să aibă un loc de muncă
Ținta europeană: 75% din populația cu vârsta cuprinsă între 20-64 de ani să aibă un loc de muncă
Rata de angajare a populației active se calculează prin raportarea numărul persoanelor angajate la numărul total de persoane cu aceeași categorie de vârstă.
Cheltuieli pentru cercetare și dezvoltare
Ținta națională: 2% din PNB
Ținta europeană: 3% din PNB
Reducerea poluării cu emisii de gaze
Ținta națională: reducerea cu 19% (față de anul de referință 2005)
Ținta europeană: reducerea cu 20% (față de anul de referință 1990)
Energii regenerabile
Ținta națională: creșterea cu 24% a consumului de energii regenerabile
Ținta europeană: creșterea cu 20% a consumului de energii regenerabile
Nivel primar de educație în școli
Ținta națională: scăderea nivelului de abandon școlar sub 11,3% din numărul total al copiilor din ciclul primar de învățământ
Ținta europeană: scăderea nivelului de abandon școlar sub 10% din numărul total al copiilor din ciclul primar de învățământ
Creșterea nivelului de educație superioară
Ținta națională: cel puțin 26,7% din totalul populației cu vârste cuprinse între 30-34 de ani să își finalizeze studiile liceale și/sau superioare
Ținta europeană: cel puțin 26,7% din totalul populației cu vârste cuprinse între 30-34 de ani să își finalizeze studiile liceale și/sau superioare
Obiective de dezvoltare economică și socială propuse pentru Deleni 2020
Dezvoltarea durabilă a comunei se va axa pe cele 4 coordonate principale ale Strategiei Europa 2020 și anume:
1. Ocuparea forței de muncă
rată de ocupare a forței de muncă de 75% în rândul populației cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani
2. Cercetare, dezvoltare și inovare
un nivel al investițiilor publice și private în cercetare și dezvoltare de 3% din PIB-ul UE
3. Schimbări climatice și energie
reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră (sau chiar cu 30%, în condiții favorabile) față de nivelurile înregistrate în 1990
creșterea ponderii surselor de energie regenerabile până la 20%
creșterea cu 20% a eficienței energetice
4. Educație
reducerea abandonului școlar la sub 10%
creșterea la peste 40% a ponderii absolvenților de studii superioare în rândul populației în vârstă de 30-34 de ani
5. Sărăcie și excluziune socială
reducerea cu cel puțin 20 de milioane a numărului persoanelor care suferă sau riscă să sufere de pe urma sărăciei și a excluziunii sociale
Astfel, Strategia Europa 2020 reprezintă un element central conceptual al întregii noastre strategii de dezvoltare – respectiv DELENI 2020, prin obiectivele și proiectele pe care ni le propunem pentru comunitatea noastră urmărind atingerea parțială a obiectivelor europene, fiind astfel aproape de cetățenii comunității, dar și la unison cu dezvoltarea complexă europeană, pornind de la ceea ce suntem și tinzând către ceea ce ne dorim să devenim.
CAPITOLUL 4. PROIECTE DE INVESTIȚII REALIZATE ÎN COMUNA DELENI PENTRU ATINGEREA OBIECTIVELOR STRATEGICE DE DEZVOLTARE
4.1. Modernizarea străzilor
Comuna Deleni este situată în partea vestică a județului Iași, la o distanță de 10 km de orașul Hîrlău, are în componență satele: Deleni, Maxut, Slobozia, Feredeni, Slobozia, Poiana și Leahu – Nacu, reședința comunei Deleni este în satul Deleni.
Comuna Deleni are accesibilitate la DJ 281 A și DN 28 B. Având o suprafață de 15120 hectare, o populație de 10560 de locuitori. Principala activitate economică desfășurată în comuna Deleni este agricultura de subzistență.
Insuficiența fondurilor necesare asigurării amenajării, întreținerii străzilor (drumurilor sătești) au condus la o gospodărire precară a acestora, care sunt neîntreținute, impracticabile pe orice anotimp.
Structura rutieră actuală este improprie traficului auto și circulației pietonilor. Circulația vehicolelor și autovehicolelor se desfășoară anevoios în orice anotimp, nefiind asigurate condiții minime pentru viața și activitatea locuitorilor. Starea străzilor (drumurilor sătești și comunale) influențează negativ viața economică, socială și culturală a locuitorilor comunei Deleni.
Descrierea investiției:
Situația precară a străzilor din comuna Deleni, a creat o serie de efecte negative. Străzile (drumurile sătești) sunt drumuri de pământ și sunt impracticabile mai ales in perioada anotimpurilor cu cantități mari de precipitații.
Prin modernizarea străzilor se asigură accesul foarte ușor către orașul Hîrlău situat la 10 km, localitate la care este arondată administrativ comuna Deleni, de unde se asigură și serviciile pentru intervenție în caz de urgență și accesul ambulanței, poliției și jandarmeriei.
Totodată prin asigurarea unor străzilor accesibile pe toată durata anului va influența benefic activitatea economico – comercială, creșterea valorii terenului agricol, îndeosebi a celui intravilan, prin creșterea interesului localnicilor de a construi și reabilita locuințele, și stoparea migrării populației active din mediul rural în mediu urban. Este posibil ca această investiție să dezvolte exploatațiile agricole prin revigorarea numărului de animale ca urmare a posibilităților de valorificare a produselor agricole. Sunt resurse de materii prime pentru construirea unor societăți mici în vederea valorificării laptelui, cerealelor, fructelor sau altor produse de consum.
Construirea și modernizarea străzilor (drumurilor sătești) va realiza o serie de obiective din Programul Național pentru Dezvoltare Rurala 2014 – 2020, privind „Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătățirea serviciilor de baza pentru economia si populația rurala si punerea in valoare a moștenirii rurale”.
Modernizare satelor îndeplinește cerințele obiectivului general: „îmbunătățirea condițiilor de viață pentru populație, asigurarea accesului la serviciile de baza și protejarea moștenirii culturale și naționale din spațiul rural in vederea realizării unei dezvoltări durabile".
De asemenea, prin modernizarea străzilor se realizează obiectivele operaționale ale programului:
îmbunătățirea infrastructurii fizice de bază în spațiul rural;
îmbunătățirea accesului la servicii de bază pentru populația rurală;
creșterea numărului de sate renovate;
creșterea numărului de obiective de patrimoniu din spațiu rural, de sprijinire a activității culturale și naționale în vederea unei dezvoltări durabile.
Obiectivele social – economice propuse pentru dezvoltare, prin programele locale pe termen mediu și lung au la baza o analiză bazată pe necesitați și posibilități, pentru rezolvarea nevoilor imediate și de perspectivă. S-au analizat diverse variante sub forma de scenarii, pentru construirea unei soluții de referință și identificarea alternativelor promițătoare.
Pentru modernizarea străzilor au fost propuse mai multe scenarii și anume:
Scenariul Nr. I – de a nu se interveni și de a nu se investi în infrastructură pentru construirea și modernizarea străzilor (drumurilor sătești).
Acest scenariu presupune continuarea lucrărilor de întreținere a drumurilor comunale și sătești, în conformitate cu CD 175-75, în limita fondurilor disponibile prin:
reprofilare și curățare de noroi;
amenajare și refacere de șanțuri din pământ;
amenajare de podețe;
aport de balast și nisip din surse locale în cantități foarte mici 200 mc/Km pentru drumurile de pământ;
Pe aceasta variantă, fondurile alocate, insuficiente, nu sunt folosite eficient, lucrările executate sunt de regulă de calitate redusă, degradările vor apărea la scurt timp datorită stagnării apelor pe platforma drumului, în șanțuri și a hidraulicii defectuoasă a podețelor. Nu există posibilitatea controlului de către specialiști, cu mijloace adecvate, pe faze de execuție a lucrărilor, recepția este asigurată de regulă de către funcționari din cadrul primăriei.
În această variantă poate mai puțin costisitoare, starea străzilor se menține în condiții necorespunzătoare, care duc la o insatisfacție din punct de vedere social al locuitorilor Comunei Deleni și la o inhibare din punct de vedere economic.
Se va menține în continuare situația din învățământ, cu deficiențe în educație, abandon școlar, lipsa atractivității personalului didactic bine pregătit, datorită dificultăților în deplasarea elevilor, preșcolarilor și a personalului didactic mai ales pe timp defavorabil.
De asemenea se va menține caracterul economiei din zona bazat pe o agricultură subzistențială, lipsa de interes a investitorilor, cu toate că tot mai mulți investitori au ajuns la concluzia că investițiile în agricultura românească, unde terenurile și forța de muncă sunt ieftine, pământurile au calități superioare din punct de vedere al fertilității și ecologiei produselor, pe termen mediu și lung, sunt generatoare de beneficii și profit.
Menținerea unor mari probleme de sănătate în rândul populației, care este îmbătrânită, prin lipsa de interes a personalului medical de a se stabili în zona și a greutăților în deplasarea pacienților.
Această variantă generează implicit venituri scăzute la nivelul administrației locale din taxe și impozite.
Scenariul Nr. II – modernizarea străzilor (drumuri sătești), prin accesarea fondurilor nerambursabile acordate de Uniunea Europeană și Guvernul României, Axa III – „Calitatea vieții în zone rurale și diversificarea economiei rurale” Măsura 322 ce are ca obiectiv „Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătățirea serviciilor de bază pentru economia și populația rurală și punerea în valoare a moștenirii culturale”.
Din inventarul străzilor (drumurilor sătești) comunei Deleni, s-au ales pentru modernizare următoarele sectoare de drum: DC 153 km 0 + 000 1+958 cu lungimea de 1958 m; DS Feredeni – Jitărie cu lungimea de 2770 m, DC 153 km 4 + 888 6 + 406 cu lungimea de 1518 m;
Traseele pentru care s-a optat în vederea modernizării, au o lungime totală de 6246 m, sunt drumuri din pământ fiind greu practicabile în orice anotimp.
Traseele nu sunt sistematizate, șanțurile și podețele sunt subdimensionate și colmatate.
Nu au pante spre șanțuri, apa pluvială stagnează sau se scurge în lungul platformei drumului, accelerând procesul de degradare și eroziune.
Drumurile laterale nu sunt amenajate, nu sunt șanțuri, podețe, apele pluviale se scurg pe platforma drumului. Totodată nu sunt asigurate măsuri pentru siguranța circulației, lipsesc indicatoarele de semnalizare.
Deși acesta variantă este mai costisitoare, pe termen mediu și lung vor apărea avantajele economice, sociale și de mediu, care vor contribui la atingerea obiectivelor stabilite și la micșorarea decalajelor dintre satele romanești și cele din Uniunea Europeană.
Avantajele scenariului varianta II – din analiza fezabilității din punct de vedere economic, social și mediu:
creșterea vitezei de transport;
reducerea consumului de carburanți, lubrifianți, piese de schimb, prelungirea duratei de viata a autovehicolelor;
reducerea costurilor de operare a transportului;
reducerea costurilor de exploatare;
reducerea ratei accidentelor prin adoptarea de măsuri de siguranță;
îmbunătățirea accesibilității pe teritoriul comunei Deleni;
asigurarea măsurilor pentru protecția mediului prin reducerea prafului, zgomotului, noxelor, preluarea și descărcarea apelor pluviale;
impact direct și indirect asupra dezvoltării economice, sociale și culturale:
creșterea nivelului investițional și atragerea de noi investitori autohtoni și străini, care sa dezvolte zona;
stoparea sau diminuarea migrației populației din zona rurală către mediul urban sau în alte țări;
atragerea și stabilirea specialiștilor necesari în administrație, sănătate, învățământ;
crearea de noi locuri de muncă;
creșterea veniturilor populației și sporirea contribuției la bugetul de stat prin impozite și taxe pe baza dezvoltării economice;
asigurarea condițiilor optime pentru deplasarea copiilor către școli în
condiții de confort și siguranță;
creșterea implicit a calității vieții în mediul rural;
reducerea nivelului de sărăciei, a numărului persoanelor asistate social;
accesul îngreunat la principalele obiective economice, sociale, culturale și la exploatațiile agricole;
lipsa asigurarea asistenței medicale și veterinare se desfășoară cu greutate;
În concluzie situația actuală a străzilor determină un nivel de trai scăzut, o stare de sărăcie și înapoiere a satelor, mai accentuată în satele din județul Iași și păstrarea unui decalaj uriaș între România și țările membre ale Uniunii Europene.
Din analiza scenariului tehnico – economic, varianta II, prin modernizarea străzilor din Comuna Deleni ce fac legătura cu satele Poiana și Feredeni, se asigură satisfacerea cerințelor traficului actual și de perspectivă în condiții de siguranță și confort.
Traseele propuse a se moderniza asigură accesul locuitorilor satelor comunei Deleni la principalele obiective economice, sociale și instituții: școli, grădinițe, moară, magazine, dispensar uman, dispensar veterinar, biserici și cimitir, și totodată realizează accesul la drumul național DN 28 B.
Realizarea unei căi de acces modernizată pentru locuitorii satelor comunei Deleni, va avea influențe benefice imediate asupra ridicării standardelor în vigoare privind condițiile igienico-sanitare ale locuitorilor și a activităților productive ce se desfășoară în zonă.
Prin realizarea acestui obiectiv, se asigură legătura localităților Poiana și Feredeni cu centrul comunei respectiv localitatea Deleni. Localitatea Deleni prin DJ 281A, ce realizează legătura cu orașul Hîrlău și municipiul Iași centrul administrativ al județului Iași, localități indispensabile pentru viața acestor cetățeni, în fapt pentru rezolvarea problemelor de sănătate, comerciale, învățământ, cultură sau juridice ce se pot concretiza în cele două municipii menționate.
Străzile modernizate facilitează exploatarea eficientă a terenurilor arabile și a produselor animaliere rezultate de la circa 3000 capete animale, deținute de locuitorii comunei, ce pot fi valorificate pe piețele agroalimentare a orașelor Hîrlău și Iași.
Lungimea totală a străzilor (drumurilor sătești) ce va fi modernizată este de 6246 m, traversează un relief de șes si deal.
Astfel prin Modernizarea străzilor (drumurilor sătești) din Comuna Deleni, județul Iași, în corelare cu sprijinul financiar accesibil prin PNDR pentru măsurile încadrate în cele 3 Axe se preconizează dezvoltarea următoarelor tipuri de investiții:
Modernizarea exploatațiilor agricole;
Îmbunătățirea și dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea agriculturii
Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistență;
Sprijin pentru crearea și dezvoltarea de micro-întreprinderi;
Încurajarea activităților turistice.
4.2. Renovarea și modernizarea Caminului Cultural ”Alexandru Tănase” Deleni
Figura nr. 4.1 – Căminul Cultural „Al. Tănase”, Deleni
I. Descrierea investiției:
I.1. Situația existentă a obiectului de investiție:
Imobilul existent este situat în intravilanul satului Deleni, comuna Deleni, județul Iași.
Imobilul este compus din lotul de teren și clădirea cu funcțiunea de cămin cultural, se află în patrimoniul Comunei Deleni și este în domeniul public.
Conform extrasului de Carte funciară suprafața lotului de teren pe care este amplasată clădirea are suprafața de 1152 mp.
Clădirea a fost construită în anul 1965, are categoria de importanță normală, „C” conform H.G. 261/1994 anexa 2, și prezintă următoarele caracteristici:
Arie construită: 495,65 mp;
Arie desfășurată: 593,91 mp;
Aria utilă: 449,15 mp;
Volum: 2580,10 mp;
Regim de înălțime: Parter + Etaj;
Înălțimea la coama: 10,00 m;
Înălțimea la streașină: 4,30 m;
POT: existent;
CUT: existent;
Și următorul funcțional:
Parter:
Veranda: ……………………………………17,80 mp;
Hol acces:…………………………………..37,40 mp;
Hol:……………………………………………..2,70 mp;
G.S. persoane cu handicap motoriu:..……….2,70 mp;
Grup sanitar: ……………………………….7,80 mp;
Sala primire: ……………………….……….16,15 mp;
Sala de lectura: …………………..…………52,20 mp;
Scena ………………………………..……….….54,95 mp;
Sala de spectacol ………………………..… 189,10 mp;
Hol 3: …………………………………………8,61 mp;
Hol 4: ………………………..……………………..6,00 mp;
C.T.: ………………………………………….7,85 mp;
Etaj:
Camera operator……………………………..………8,61 mp
Birou 1……………………………………..……………12,40 mp
Birou 2……………………………………….…………..14,70 mp
Hol……………………………………………..………..8,61 mp
Balcon…………………………………………………..17,80 mp
II. Date tehnice ale investiției
II.1. Descrierea lucrărilor de bază și a celor rezultate ca necesare de efectuat în urma realizării lucrărilor de bază:
Lucrările de baza care au fost efectuate sunt cele de consolidare a structurii, prin realizarea centurii de beton armat, la cota + 4,70 m, realizarea planșeului din beton armat care se va descărca pe o rețea de grinzi principale și secundare, realizarea planșeelor, în restul încăperilor, pe structură simplă din beton armat. Realizarea șarpantei din lemn ecarisat și ignifugat cu învelitoare din tablă profilată cutată.
II. 2. Descrierea lucrărilor de modernizare a clădirii.
Clădirea modernizata va funcționa conform fluxului specific acestui tip de instituție, având: sala de spectacole, holuri, birouri, grupuri sanitare.
Sunt asigurate toate accesele în clădire atât principale cât și secundare pentru servicii și evacuări în caz de incendiu.
Clădirea are asigurate utilitățile necesare unei bune funcționări și a respectării cerințelor de calitate conform Legii 10/1995.
S-au înlocuit pardoselile, suprafețele au fost placate cu gresie antiderapantă în grupurile sanitare și pe holurile de acces, și cu parchet în birouri și sala multifuncțională.
S-a înlocuit tâmplăria existentă cu tâmplărie din P.V.C. cu geam termopan.
Pereții exteriori au fost fi termoizolați cu polistiren expandat de 10 cm grosime, și tencuieli exterioare decorative.
Pereții la interior au fost tencuiți cu mortar M25-T, peste care s-a aplica tun strat de glet și zugrăveli lavabile.
Suprafețele pereților din grupurile sanitare, au fost placați cu faianță.
Toate suprafețele de lemn au fost protejate contra incendiilor, prin ignifugare.
Au fost refăcute conform normativelor în vigoare, instalațiile electrice interioare și exterioare, instalațiile de alimentare cu apă, sanitare, dotarea cu centrală termică pe combustibil solid.
Vor fi prevăzute echipamentele necesare, pentru accesare internet, protecție contra incendiilor, de securitate și ante-efracție.
Au fost refăcute trotuarele perimetrale și aleile de acces
Iluminatul a fost asigurat în principal în mod natural, prin ferestrele încăperilor, cât și prin iluminat artificial conform normativului PE 136.
Alimentarea cu energie electrică se face de la rețeaua naționala de distribuție.
Clădirea a fost prevăzută cu instalație de paratrăsnet;
Alimentare cu apa potabilă a consumatorilor din incinta se face de la rețeaua de apă potabilă existentă în zonă prin intermediul unui cordon de branșament cu apometru;
Apele uzate provenite de la grupurile sanitare se vor deversa în rețeaua stradală existentă.
Confortul termic de energie este asigurat de o centrală termică de 120 KW pe combustibil solid în care se va prepara și apa caldă.
Instalația de încălzire interioară va fi alcătuită din corpuri de încălzire în conformitate cu normativ J13/2002 si STAS 1907-2/1997
III. Durata de realizare și etapele principale sunt conform cu :
Graficul de realizare a investiției a fost de 9 luni
V. Valoarea totală a investiției a fost de: 2.830,30 mii lei;
VI. Sursele de finanțare a investiției
Sursele de finanțare a investiției au fost constituite din fonduri nerambursabile – măsura 322 prin FEADR
contribuția U.E. = 80 %;
contribuția Guvernului României = 20%;
G.A.L. Colinele Moldovei are în
Având în vedere faptul că, comuna Deleni aparține Grupului de Acțiune Locală „Colinele Moldovei” în prezent GAL „Colinele Moldovei are 40 de proiecte depuse, din care 32 eligibile și contractate, 2 eligibile și încă necontractate, un proiect în evaluare și măsura deschisă la GAL, astfel:
30 de contracte semnate, în valoare de 2.074.284 de euro, reprezentând 81.51% din totalul strategiei;
două proiecte eligibile (dar care încă nu au semnat contracte de finanțare) în valoare de 240.000 de euro, reprezentând 9.43% din totalul strategiei;
un proiect în evaluare, în cadrul M 421 „Implementarea proiectelor de cooperare”, în valoare de 30.000 de euro, reprezentând 1.17% din totalul strategiei.
Unul dintre proiectele finalizate prin intermediul GAL Colinele Moldovei a fost și „Modernizare cămin cultural în comuna Deleni, județul Iași”.
Proiectul a fost finanțat prin Axa Leader M 413.22 – „Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătățirea serviciilor de bază pentru economia și populația rurală și punerea în valoare a moștenirii rurale”, cu o valoare a sprijinului nerambursabil de 67.500 de euro, însă valoarea totală a proiectului a fost de 98.802 de euro, diferența reprezentând contribuția susținută din bugetul local.
Proiectul a fost selectat în prima sesiune lansată la nivelul GAL Colinele Moldovei, în cursul anului 2013, în perioada mai – august.
Prin implementarea acestui proiect ce a dus la crearea la nivel local a cadrului specific în care să se desfășoare activități cultural- artistice și educative, precum și a premiselor ca tradițiile și obiceiurile locale să se transmită și generațiilor viitoare, cu atât mai mult cu cât zona este bogată în moștenire artistică.
etc.).
4.3. Dotarea ansamblului folcloric Deleni
Figura nr. 4.2- Ansamblul folcloric „Coragheasca”
În comuna Deleni a existat și se mai menține o bogată activitate cultural – artistică. Beneficiind de vechi tradiții folclorice, locuitorii comunei Deleni au promovat și continuă să transmită din generație în generație obiceiurile strămoșilor.
De peste 70 de ani a fost înființat la Căminul Cultural din Deleni Ansamblul folcloric „Coragheasca”, format din tineri care au promovat cu succes renumitul dans bărbătesc „Corăgheasca”.
În această perioadă, Ansamblul „Corăgheasca” a participat la mai multe concursuri și festivaluri, în țară și peste hotare, obținând importante premii și distincții.
În prezent, prin sprijinul Primăriei Deleni, există Ansamblul „Corăgheasca”, format din 26 de tineri, care au o frumoasă activitate la nivelul județean și național. Numeroasele premii obținute la diferite concursuri și festivaluri naționale certifică valoarea artistică a acestui ansamblu.
Demersurile Primăriei comunei Deleni pentru revitalizarea activității Ansamblului „Corăgheasca”, reprezentând dotare cu aparatură, instrumente muzicale și costume naționale, prin Proiectul integrat „Modernizare străzi (drumuri sătești) în comuna Deleni, Construire grădinița în comuna Deleni, Renovarea și Modernizarea Căminului Cultural „Alexandru Tănase” Deleni și Dotare ansamblu folcloric Corăgheasca”, construire un sprijin real în păstrarea și continuitatea tradițiilor din aceasta bogată zonă etnofolclorică a țării.
Acest patrimoniu etnografic a fost promovat cu dăruire de Ansamblul folcloric „Corăgheasca”, grup folcloric ce desfășoară aceste activități în cadrul Căminului Cultural Deleni.
Ansamblul folcloric „Corăgheasca” din Deleni activează în parteneriat cu Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Iași.
Ansamblul folcloric „Corăgheasca” din Deleni a impresionat profund publicul din România și din străinătate. Afirmația de mai sus este demonstrată de numeroasele participări și premieri la festivaluri și concursuri.
Ansamblul folcloric „Corăgheasca” din Deleni trebuie sprijinită pentru a-și putea continua activitatea. Astfel este nevoie de aparatură audio-video nouă, performantă, pentru îmbogățirea culegerilor folclorice și implicit a patrimoniului.
Descrierea funcțională și tehnologică
Pentru buna desfășurarea a activităților folclorice a Ansamblului folcloric „Corăgheasca” din Deleni, se va dota cu următoarele:
Tabelul nr. 4.1.
Dotări pentru orchestră
Tabelul nr. 4.2
Dotări pentru amplificare
Tabelul nr. 4.3
Dotări costume naționale
Tabelul nr. 4.4
Total material și cheltuieli în dotare grupului folcloric ”Corăgheasca”
Finanțarea investiției
Din valoarea totală a investiției de 173,27 mii RON, sursele de finanțare propuse
Tabelul nr. 4.5
Sursele de finanțare a proiectului
4.4. Construire grădiniță comuna Deleni
Figura nr. – Grădiniță comuna Deleni
Prin tema de proiectare se solicită construirea unei grădinițe în satul Deleni, avându-se în vedere că în satul Deleni, nu fucționează o grădiniță adecvată pentru condițiile din UE.
Obiectivul principal al Măsurii 322 Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătățirea serviciilor de bază pentru economia și populația rurală și punerea în valoare a moștenirii rurale" este îmbunătățirea standardului de viață prin creșterea spiritului antreprenorial al populației rurale, accesul la serviciile de bază precum și la valorificarea resurselor locale tradiționale.
Prin acțiunea de față „Construire Grădinița în comună Deleni,” se va contribui la îmbunătățirea serviciilor de bază pentru comunitatea locală.
În satul Deleni, nu funcționează o grădiniță. În acest sens, Primăria comunei Deleni, a întocmit o listă cu părinții din satul Deleni, care au semnat pentru construirea unei grădinițe în satul Deleni, părinți care au copii preșcolari.
Noua clădire trebuie să fie atât în conformitate cu cerințele privitoare la asigurarea la seism cât și față de principalele cerințe de calitate solicitate pentru clădirile destinate învățământului (siguranța în exploatare de combustibil, izolarea la zgomot, siguranța la foc etc.).
Grădinița ce se dorește a se construi prin măsura 322, trebuie să adăpostească un număr total de copii egal cu 160. Părinții din satul Deleni au semnat o listă de adeziune de unde reiese numărul de copii ce se vor înscrie la grădiniță. Sălile au fost dimensionate în funcție de normele în vigoare, astfel încât o sală de clasa va cuprinde între 15 și 20 de elevi. Numărul total de cadre didactice este de 5.
Grădinița pentru copii din satul Deleni, prezintă următoarele nivele de înscriere sunt cele de mai jos:
Antepreșcolar:
nivelul 2 – 3 ani
Preșcolar:
nivelul 3 – 4 ani (grupa mică)
nivelul 4 – 5 ani (grupa mijlocie)
nivelul 5 – 6/7 ani (grupa mare / pregătitoare)
Pentru activitățile de învățământ este urmărită și respectată programa Ministerului Educației, aceasta având incluse obligatoriu, următoarele: educarea cognitivă prin educarea limbajului, activitate matematică, cunoașterea mediului, educație socio-afectivă prin educație pentru societate, educație estetico-artistică prin activitate artistico-plastică și educație muzicală, educație psiho-motorie și fizică prin activitate practică și educație fizică.
Prin realizarea acestei grădinițe, copii din satul Deleni, și numai vor beneficia de o grădinița dotată la standarde europene, cu personal calificat.
Comuna Deleni are o opotunitate prin implementarea acestui proiect, pe lângă cele sociale sunt și cele financiare, aceasta având ca beneficiu finanțarea lucrărilor prin intermediul fondurilor europene nerambursabile.
Scopul general al proiectului este realizarea unei grădinițe care să ducă la creșterea calității vieții și a nivelului învățământului în comună Deleni.
Rezultate așteptate:
creșterea calității vieții și a nivelului învățământului
creșterea numărului de copii care frecventează învățământul primar
realizarea de investiții și crearea de locuri de muncă
Proiectul este partea integrată din Strategia adoptată de Consiliul Județean Iași și se găsește și în strategia de dezvoltare locală a comunei Deleni.
Terenul pe care se va amplasa obiectivul este în proprietatea publică.
Populația deservită va fi de 10560 locuitori, 3077 locuințe, și 160 copii în conformitate cu datele oficiale preluate de la autoritățile publice locale.
Proiectare se încadrează în prioritațiile prevăzute prin Planul Urbanistic General și Planul Județean de Amenajare a Teritoriului.
Date tehnice ale investiției
Zona și amplasamentul;
Terenul de amplasament are suprafața de 2587 mp di se află în intravilanul localității și este domeniu public,. Din punct de vedere geografic, teritoriul Comunei Deleni este situat în județul Iași, în partea de NE a României, latitudinea 47°27'35.96” N și longitudinea 26°52' 53.12” E.
Amplasamentul localității este inclinată de la Vest spre Est pe o distanță de 8-9 km, cu o diferență de nivel 400 m, punctul cel mai înalt ajungând la 594 m fata de nivelul mării.
Aspectul general al comunei, este deluros, terenurile agricole sunt de bună calitate agricultura diversificată începând de la cultivarea legumelor, cereale, plante tehnice, viticultură și pomicultură și creșterea animalelor.
b) Statutul juridic al terenului care urmează să fie ocupat;
Condițiile actuale și influența acestora asupra realizării obiectivelor proiectului sunt:
Starea terenului pe care vor amplsate obiectivele: terenul se află în proprietatea Primăriei Deleni;
Condiții legislative: proiectul se încadrează în prevederile legislative actuale și este în acord cu Strategia Națională și Regională de Dezvoltare Rurală.
Terenurile pe care se vor executa lucrările propuse în documentație aparțin domeniului public, fiind scoase din circuitul civil în conformitate cu art. 5 din Legea fondului funciar nr.18\1991.
c) Situația ocupărilor definitive de teren: suprafața totală, reprezentând terenuri din intravilan\extravilan;
Suprafețele de teren aferente realizării proiectului de realizare a grădiniței din satul Deleni comună Deleni aparțin Consiliul Local Deleni,județul Iași.
Suprafețele ocupate temporar – terenul ocupat temporar se află în totalitate de excavare, transport, montaj.
De asemenea, pentru organizarea de șantier este necesar să se stabilească o suprafață de cca. 500 m2 aferentă spațiilor pentru personale de șantier și depozitarea materialelor ce urmează a fi puse în operă.
Caracteristici principale ale construcție
Clădirea are forma în plan rectangulară cu dimensiunile maxime de 13.91×19.31m.
În verticală construcția este dezvoltată pe 1 nivel – parter.
Structura de rezistenta este zidărie cărămida. Șarpanta este din lemn.
Suprafața teren: St = 2587 m2
Regim de înălțime: P+1E
Aria construită: Ac = 380 mp
Aria desfășurată: Adc = 760 mp
Aria utilă: Au=680 mp
Volumul construcției: Vt = 2662 mc
POT= 14,68 %
CUT = 0,28
Clădirea studiată în cadrul prezentului proiect este în întregime nouă și va avea următoarele caracteristici:
fundațiile vor fi din beton armat, continue sub ziduri;
structura va fi pe didarie din cărămidă GVP 25 cm
planșeele vor fi din beton armat, și se va izola cu 20 cm vata minerală
închiderile exterioare și interioare vor fi din cărămidă
termoizolația pereților exteriori se va realiza cu termosistem de 10 cm grosime
tâmplăria va fi tip termopan, din aluminiu
structura acoperișului va fi tip șarpanta – din lemn;
învelitoarea va fi din panouri ondulate de fibră de sticlă cu inserție de bitum colorat culoarea maro-roșcat
Construirea unei grădinițe prin proiectul 7.5. din cadrul Strategiei de dezvoltare locală a comnei Deleni în perioada 2014 – 2020 se va realiza pe terenul existent și care este propus spre alocare pentru desfășurarea acestor activități.
Realizarea unor grădinițe moderne, dotate cu sisteme educaționale de ultimă generație va permite dezvoltarea personalității copiilor, crearea unui cadru organizațional mai propice de educare, posibilitatea de învățare a unei limbi străine.
Prin intermediul acestui proiect se vor atinge următoarele beneficii pentru comunitate:
Proiectul va permite creșterea condițiilor de educare, dotarea cu echipamente moderne de ultimă generație pentru dezvoltarea personalității copilului, realizarea procesului educațional precum și pentru deprinderea abilităților de comunicare in diverse limbi de circulație internațională Proiectul va permite implicit creșterea nivelului de trai al întregii comunități.
CAPITOLUL 5. CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI
Ideile inovatoare nu apar întotdeauna doar de la un „Evrika!”, ci ca rezultat al unei dezbateri active între indivizi care cunosc bine un subiect, dar au experiențe și perspective diferite asupra lui. Dacă dorim să fim în continuare competitivi într-o lume în continuă globalizare, trebuie să ne îndreptăm spre o economie bazată mai mult pe cunoaștere, să dezvoltăm proiecte inovatoare, care să asigure dezvoltarea durabilă a mediului rural românesc.
În acest sens, toți participanții trebuie să colaboreze și să facă schimb de informații și transfer de cunoștințe la nivel regional, interregional și european. Aceasta este și una dintre
semnificațiile integrării europene. Cooperarea teritorială sub forma celei transfrontaliere sau transnaționale poate ajuta la stimularea creativității și inovării printr-un dezvoltate în comun.
Politicile de dezvoltare rurală promovează cooperarea și sprijină dezvoltarea de rețele de cooperare și grupuri operative care să facă schimb de experiență și de bune practici și să dezvolte noi oportunități. soluție efectivă pentru transformarea în realitate a potențialului pe care comunitățile locale îl pot valorifica pentru a se putea înscrie în această nouă abordare a dezvoltării satului european, una prin care se încurajează întoarcerea și/sau stabilirea tinerilor în teritoriul Leader și dezvoltarea economică, socială și culturală a acestuia. Pentru a sprijini respectivul demers, noua programare pune accentul pe stimularea parteneriatelor, transferul de cunoștințe și implementarea inițiativelor inovatoare, dar mai ales pe prezența activă a cetățenilor la luarea deciziilor strategice pe termen lung.
Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020 include șase priorități de dezvoltare, prima dintre ele referindu-se la „încurajarea transferului de cunoștințe și a inovării în agricultură, silvicultură și în zonele rurale”. Transferul de cunoștințe și informarea au un rol foarte important, datorită faptului că sprijină inovarea și facilitează dezvoltarea, folosirea și transferul de idei, produse sau tehnologii noi, pentru a îmbunătăți un anumit sistem de producție, produs sau serviciu. Acțiunile privind transferul de cunoștințe și acțiuni de informare vizează măsuri de creștere a competitivității și diversificării din agricultură și necesitatea restructurării și modernizării sectorului agricol, încurajarea afacerilor orientate spre piață, procesarea și comercializarea produselor agricole, dar și măsuri legate de îndeplinirea obiectivului gestionării durabile a terenurilor și de protecție a mediului, aplicarea de tehnologii și practici prietenoase cu mediul, bune practici de producție agricolă și de utilizare a energiei regenerabile.
Inovarea este un aspect inclus în prioritățile Politicii Agricole Comune (PAC) și ale Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020 și contribuie la creșterea inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii. Cercetarea este necesară pentru a asigura baza pentru ideile și conceptele inovatoare atât pentru procese, cât și pentru produse, în vederea consolidării productivității agricole, alături de promovarea utilizării durabile a resurselor și conservarea mediului. Instituirea unui Parteneriat European pentru Inovare (PEI) în domeniul agriculturii este menționată în comunicarea „O Uniune a inovării” (inițiativa emblematică din cadrul Strategiei Europa 2020), care menționează, printre altele, capitolul „Productivitatea și durabilitatea agriculturii”. Acesta este o consecință a cererilor multiple de acoperire a decalajului dintre lumea cercetării și comunitatea agricolă, contribuind astfel la o aplicare mai rapidă a abordărilor inovatoare în practica agricolă și la un feedback sistematic cu privire la nevoile de practici pentru cercetători. Până în prezent, programele privind inovarea au fost utilizate doar într-o mică măsură. Prin urmare, în următoarea perioadă de programare vor fi depuse eforturi suplimentare pentru a exploata mai bine potențialul politicii de dezvoltare rurală pentru sprijinirea inovării. Se va pune accent pe informarea și încurajarea celor interesați să facă uz de măsurile de stimulare a inovării produselor, proceselor și tehnologiilor, într-un context comercial. În acest sens, rețeaua PEI va avea un rol-cheie în a alimenta și răspândi noile idei.
PAC stimulează productivitatea și îi ajută pe agricultori să fie mai productivi și să-și îmbunătățească abilitățile tehnice, prin: folosirea practicilor menite să reducă emisiile de gaze cu efect de seră, utilizarea tehnicilor agricole ecologice, îndeplinirea standardelor în materie de sănătate publică, mediu și bunăstare a animalelor, producerea și punerea pe piață a specialităților alimentare regionale, sporirea productivității zonelor împădurite, găsirea de noi utilizări ale produselor agricole în cosmetică, medicină sau artizanat. De asemenea, prin reforma acesteia se oferă o serie de oportunități, în sensul încurajării agricultorilor de a se organiza în grupuri de producători de tipul cooperativelor, fapt care le-ar permite să-și comercializeze mai bine produsele. Se pune un accent mai mare pe cooperativele agricole, punctând rolul tot mai important pe care îl vor juca în cadrul tuturor sectoarelor. Ele vor avea astfel posibilitatea de a-și gestiona mai bine calitatea și cantitatea producției, iar în anumite sectoare, cum ar fi cele ale cărnii de vită, cerealelor și laptelui, vor putea fi negociate contracte colective. Aceste instrumente nu trebuie să rămână posibilități de ordin teoretic, ci trebuie puse în aplicare. Astfel, poziția agricultorilor la nivelul lanțului alimentar va fi consolidată. Cooperativele agricole sunt factori importanți în vederea contribuirii la prioritățile descrise în cadrul politicii de dezvoltare rurală a UE, iar investițiile și inovarea au un caracter determinant în acest sens. Este nevoie să existe sisteme de protecție față de imitații ale specificităților regionale, acoperite de legislația mărcilor și indicațiilor geografice, în cadrul viitoarelor tratative aferente negocierilor de liber-schimb, păstrându-se astfel calitatea și diversitatea producției europene. Diversitatea asigurată prin noua PAC conferă sectorului agricol al UE rezistență în fața situațiilor de criză. Prin proiectele propuse de participanții la dezvoltarea rurală se impune impulsionarea inovației și cercetării, iar cunoașterea astfel obținută trebuie transferată către agricultori. Prin proiectele și acțiunile aferente, trebuie avute în vedere adoptarea măsurilor de tip win-win, stabilirea unor acțiuni mai eficiente în privința utilizării resurselor, ceea ce ar avea beneficii ecologice și ar menține, în același timp, capacitatea de producție, mijlocind obținerea de profit. PAC a fost revizuită pentru a putea răspunde provocărilor viitoare, ținând cont de așteptările societății. Noua ei structură va aduce schimbări majore: sprijinul direct va deveni mai echitabil și va ține cont, într-o mai mare măsură, de aspectele de mediu, va fi consolidată poziția agricultorilor față de verigile din lanțul de aprovizionare cu alimente, iar politica, în general, va deveni mai eficientă și mai transparentă. Această reformă reprezintă un răspuns ferm al UE la provocările legate de securitatea alimentară, de schimbările climatice și de creșterea economică, de crearea de locuri de muncă în mediul rural. PAC va juca în continuare un rol esențial în îndeplinirea obiectivului general de promovare a unei creșteri inteligente favorabile incluziunii.
În perioada de programare 2014-2020, inovarea este susținută de PNDR prin două măsuri distincte: Măsura 16 – „Cooperare”, prezentată ca atare la începutul publicației, și Măsura 1 – „Transfer de cunoștințe și acțiuni de informare”. Transferul de cunoștințe și acțiunile de informare vor fi adaptate la nevoile tuturor celor care activează în sectorul agroalimentar.
Totodată, la nivel național și european au fost dezvoltate acțiuni, programe și politici care să sprijine dezvoltarea rurală într-un mod ecoinovator, înțelegând inovarea ca un motor al progresului. Obiectivele Strategiei Europa 2020 subliniază importanța tuturor zonelor rurale și
urbane din Europa, legată de valorificarea, în mod egal, a acestui motor al inovației. Produsele noi, serviciile, tehnologiile, procesele și formele de organizare pot ridica profiturile afacerilor din mediul rural și contribui la protejarea mediului înconjurător și la consolidarea mediului social.
În viziunea reprezentanților autorității publice locale, Comuna Deleni va deveni până în anul 2020 o localitate mai atractivă, prosperă și durabilă, cu o mare capacitate de creștere a numărului populației prin atragerea locuitorilor din satele și comunele învecinate. Calitatea vieții locuitorilor va spori și comuna va contribui la prosperitatea întregii zone prin diversificarea economiei locale și valorificarea avantajelor competitive datorate accesului la rețelele naționale de transport și a potențialului industrial și agricol ridicat.
În ceea ce privește, creșterea economică, aceasta va sta sub semnul conceptelor moderne de economie bazată pe cunoaștere, prin promovarea tehnologiilor informaticii și ale comunicațiilor, consultanță orientată către toate categoriile de populație și întreprinzători, atragerea fondurilor nerambursabile, a investițiilor și know – how – ului și creșterea gradului de pregătire a resurselor umane disponibile în comună.
Învățămantul local va fi orientat spre sprijinirea acestor transformări, spre menținerea calității actului didactic și a condițiilor de derulare a acestuia, prevenirea și combaterea abandonului școlar și promovarea conceptului de învățare continuă, astfel încât toate categoriile socio – profesionale și de vârstă să participe și să se identifice cu comunitatea.
Transformarea localității se va realiza pe principii de dezvoltare durabilă, asigurându-se o repartizare socială cât mai egală a beneficiilor, îmbunătățind accesul la bunăstare al grupurilor dezavantajate, precum și garantându-se protecția factorilor de mediu și utilizarea eficientă a resurselor naturale locale.
Creșterea calității vieții, asigurarea accesului la utilități, dezvoltarea infrastructurii de transport și revigorarea economiei locale vor deveni prioritare pentru următorii ani, astfel încât oferta de locuințe civilizate, de locuri de muncă adecvate pregătirii profesionale și de servicii comunitare să răspundă cu realism nevoilor si aspirațiilor cetățenilor și să creeze noi modele de viață și muncă. Pentru următorii ani, perioada 2014 – 2020, atenția va fi îndreptată spre dezvoltarea serviciilor către populație, investițiile de interes comunitar și noi activități social – culturale vor conduce la regenerarea aspectului localității. Standarde noi de design și management al localității vor îmbunătăți calitatea mediului construit și natural.
O atenție deosebită va fi acordată dezvoltării economiei locale și sprijinirii inițiativelor locale pentru creștere economică. Astfel, se va pune accent pe consilierea și accesul la informație al potențialilor investitori, crearea infrastructurii și cadrului propice pentru dezvoltarea de noi afaceri și consolidarea celor deja existente. Prioritare vor fi îmbunătățirea competitivității sectorului agricol și consolidarea poziției în cadrul lanțului alimentar, diversificarea structurală în cadrul sistemelor agricole și non-agricole, îmbunătățirea condițiilor pentru fermele mici și mijlocii.
Se preconizează o scădere în amploare a fenomenului de migrație a populației din comuna Deleni la orașe, odată cu reabilitarea, diversificarea si modernizarea dotărilor și a echipării tehnico – edilitare. Sporul migrator pozitiv face ca evoluția populației să fie în usoară crestere.
Prin programul de măsuri propus de autoritățile publice locale se urmărește creșterea ratei actuale de ocupare a populației și crearea unui număr de noi locuri de muncă în tipuri de activități terțiare.
În comuna Deleni crearea de noi locuri de muncă se poate face odată cu punerea în aplicare a propunerilor privind reabilitarea sectorului agricol, dar și a celor privind dezvoltarea unor activități de industrie mică și mijlocie precum și a serviciilor. Se estimează că resursele de muncă vor ajunge la valoarea de 60 % persoane active din total populație.
Necesarul de locuințe pe care îl reclamă sporul de populație poate fi rezolvat prin loturile libere din intravilan, cele proprietate personală și cele din proprietatea Primăriei ce vor fi concesionate, care au deja P.U.G.- uri aprobate de Consiliul Județean Iași și prin loturile aprobate.
Procesul de Programare a Dezvoltarii Durabile nu se încheie odată cu elaborarea Strategiei de Dezvoltare Locală, ci începe în acest moment. Acest document va servi ca “modus operandi” (manual de acțiune) pentru administrația publică locală cât și tuturor actorilor interesați să participe la dezvoltarea comunitară. Toate documentele de programare elaborate de către administrația publică locală vor fi în acord cu direcțiile strategice stabilite în cadrul acestui document, el însuși fiind în cocordanță cu documentele de rang superior (Strategia de Dezvoltare a Județului, Strategia de Dezvoltare Regională precum și Planul Național de Dezvoltare).
Implementarea Strategiei se va derula pe etape care vor fi organizate în funcție de resursele existente la momentul respectiv și de prioritățile locale. Validarea Strategiei se realizează prin participarea cetățenilor la deciziile administrative, aceasta având un caracter continuu. Comunitatea se va dezvolta pe parcursul implementării strategiei prin intermediul schimburilor de experiență cu instituții europene și prin aportul specialiștilor.
În final societatea civilă trebuie să decidă cum va arăta comunitatea în care vor să trăiască și tot ei sunt cei care vor controla punerea în fapt a acestor decizii.
Prezenta Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Deleni își propune ca, după implementarea la nivel local, aceasta să atingă obiectivele privind dezvoltarea economico – socială pentru perioada 2014-2020 privind:
ridicarea standardului de viață al locuitorilor comunei Deleni;
asigurarea unui grad sporit de competitivitate al tuturor sectoarelor de activitate;
sprijinirea dezvoltării economice prin promovarea parteneriatului public-privat și crearea de oportunități și facilități atractive pentru potențialii investitori autohtoni sau străini;
promovarea unei agriculturi performante și revigorarea spațiului rural, ca alternativă socio-economică a spațiului urban;
dezvoltarea și diversificarea serviciilor publice oferite cetățenilor;
modernizarea și dezvoltarea infrastructurii fizice și a celorlalte utilități publice;
protecția mediului înconjurător și dezvoltarea infrastructurii de mediu;
dezvoltarea serviciilor de asistență socială a persoanelor aflate în dificultate în vederea promovării incluziunii sociale, sprijinirii grupurilor sociale marginalizate și dezavantajate și inserției pe piața muncii a persoanelor dezavantajate;
dezvoltarea infrastructurii de afaceri.
Pe baza celor expuse anterior, menționez faptul că o societate durabilă este una puternică, sanătoasă și justă și care îndeplinește nevoile tuturor oamenilor, precum și pe cele ale comunităților viitoare, promovând bunăstarea personală, coeziunea și incluziunea socială și facilitând oportunități egale pentru toată lumea. Pentru aceasta s-au propus atât măsuri de dezvoltare a infrastructurii cât și măsuri pentru construirea unei societăți și a unei economii puternice, stabile și susținute, capabilă să asigure prosperitate și oportunități pentru toți cetățenii, în care costurile sociale și de mediu sunt suportate de cei care le creează, iar consumul eficient de resurse este încurajat.
BIBLIOGRAFIE
*** – H.G. nr.704/1993 “Regulamentul privind aplicarea legii contabilității”.
*** – Legea contabilității nr. 82/1991 cu modificările actelor normative M. O. 285/22.04.2011.
*** – Ministerul Finanțelor Publice, Reglementări contabile pentru agenții economici, Editura Economică, București, 2002.
*** – Ministerul Finanțelor, Sistemul contabil al agenților economici, Editura Economică, 1994
*** – Ordinul Ministerului Finațelor Publice nr. 1850/2004, privind registrele și formulare-le financiar-contabile, publicat în M.O. nr. 23 bis/ 07.01.2005, partea I.
*** – Ordinul Ministerului Finațelor Publice nr. 3055/29.10.2009 Pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu Directivele Europene M. O. 766/10.11.2010
*** – Ordinul Ministrului Finanțelor Publice nr. 306/2002, pentru aprobarea Reglementarilor Contabile simplificate armonizate cu Directivele Europene.
*** – Ordinul Ministrului Finanțelor Publice nr. 94/2001, pentru aprobarea Reglementarilor Contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunitatii Economice Europene si cu Standardele Internationale de Contabilitate.
*** – Standarde Internaționale de Contabilitate și Raportare Financiară, Editura Economică, București 2005.
*** Analiza socio – economică a regiunii Nord – Est 2014 – 2020,
*** Anuarul Statistic al județului Iași, 2013. Editura Alfa. Iași,
*** Legea nr. 215/2001 – Legea administrației publice locale,
*** Planul de Dezvoltare Regională Nord – Est (PDR Nord – Est),
*** Strategia de dezvoltare economică și socială a județului Iași pentru perioada 2009 – 2014,
*** Strategia de dezvoltare locală a comunei Gugești pentru perioada 2011 – 2020,
*** Strategia de dezvoltare locală a comunei Șcheia pentru perioada 2010 – 2015,
*** Strategia de dezvoltare locală economico – socială locală a comunei Amzacea pe perioada 2007 – 2013,
*** Strategia de dezvoltare locală pentru perioada 2007 – 2013 a comunei Miroslovești,
*** Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă a României Orizonturi 2013-2020-2030,
*** www.comunadeleni.ro
*** www.cordis.europa.eu
*** www.europapentrucetateni.eu
*** www.fonduriadministratie.ro
*** www.fonduri-structurale.ro
*** www.madr.ro
Achim Monica Violeta, 2009. Analiza economico – financiară. Editura Risoprint, Cluj – Napoca
Allen J. – coord., 1997. Ghidul financiar al întreprinzătorului. Editura București, București.
Allen J. – coord., 1997. Ghidul financiar al întreprinzătorului. Editura București, București.
Androniceanu A., 2005. Noutăți în managementul public. Editura Universitară, București.
Bătrâncea I., 2001. Analiza financiară pe bază de bilanț. Presa Universitară Clujeană, Cluj – Napoca.
Bătrâncea I., Trenca I., Bejenaru A., Borlea N., 2007. Analiza performanțelor și riscurilor bancare. Editura Risoprint, Cluj – Napoca.
Bidilean Vidu, 2011. Uniunea Euroepană. Instituții, Politici, Activități. Editura Universitară, București.
Brezeanu P., 2002. Gestiunea financiară a întreprinderii. Elemente inspirate din teoria și practica financiară a Uniunii Europene (vol. II). Editura Cavallioti, București.
Brezuleanu S., 2009. Management în agricultură. Editura Tehnopress, Iași.
Brezuleanu S., 2009. Management în agricultură. Editura Tehnopress, Iasi.
Chiran A., Elena Gîndu, 2004. Piața produselor agricole și agroalimentare – abordare teoretică și practică. Editura Ceres, București.
Chiran A., Elena Gîndu, 2004. Piața produselor agricole și agroalimentare – abordare teoretică și practică. Editura Ceres, București.
Chiran Aurel și colab., 2007. Marketing în agricultură. Editura AlmaPrint, Galați.
Ciucă, S., Pârciog, S., Lincaru, C., Mladen, L., Militaru, E., 2006. Resursele umane, in Elemente definitorii ale Planului Național de Dezvoltare 2007-2013, Probleme economice vol. 214-217, Centrul de informare și documentare Economică, București,
Cojoc Doina, 1999. Elemente de contabilitate agricolă. Editura „Ion Ionescu de la Brad”, Iași.
Cojoc Doina, Ignat Gabriela, 2009. Contabilitate și analiză economico financiară, Lucrări practice. Editura ”Ion Ionescu de la Brad”, Iași.
Cojoc Doina, Ignat Gabriela, Iațco C., 2008. Contabilitate pentru ingineri, Editura Pim, Iași
Colasse B., 2009. Analiza financiară a întreprinderii. Editura Tipomoldova, Iași.
Constantin, D.L., 1998. Economia regională. Editura Oscar Print, București,
Curteanu D., 2005. Managementul proiectelor publice. Editura Eficon Press. București.
Demetrescu C. G.,1972. Istoria contabilității. Editura Științifică, București.
Dobrescu E., Nicu A., 2009. Politici comunitare europene. Editura Pro Universitaria, București.
Dragotă V., Ciobanu Anamaria, Obreja L., Dragotă M., 2003. Management financiar. Editura Economică, București.
Feleagă N., I. Ionașcu, 1993. Contabilitatea financiară, vol. I, Editura Economică, București.
Georgescu N., 1999. Analiza bilanțului contabil. Editura Economică, București.
Gheorghiu Dinu M., Gîfu D., 2011. Dezvoltare comunitară și incluziune socială în perspectivă socio economică. Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, Iași.
Hoanță N., 2011. Gestiunea financiară a întreprinderii. Colecția Oeconomică, Editura C. H. Beck, București.
Horomnea E., 2010. Audit financiar, Concepte, standarde, norme. Editura Alfa, Iași.
Iancu A.,1998. Bazele teoriei politicii economice. Editura AII & Beck și IRLI, București.
Ignat Gabriela, Cojoc Doina, 2005. Contabilitatea – noțiuni de bază. Editura ”Ion Ionescu de la Brad”, Iași.
Ignat Gabriela, Cojoc Doina, 2008. Bilanțul contabil și reușita economică. Editura Pim, Iași.
Istrate C., 2009. Contabilitatea nu e doar pentru contabili. Editura Univ. Juridic, București.
Lup Aurel, Chirilă C., 2011. Economie și politică rural – agrară. Editura Universitară, București.
Manațe Daniel, 2006. Diagnosticul și evaluarea întreprinderii cotate și necotate. Editura Iroval, București.
Miron Liliana, 2010. Managementul economic al resurselor agriculturii și dezvoltarea rural – agrară în România. Editura Universitară, București.
Moise –Țiței Adina, 2011. Studiu privind dezvoltarea durabilă a României. Editura Universitaria, Craiova.
Nica Dumitru, 2006. Evaluarea patrimonială. Editura Universității Naționale de Apărare, București.
Nica Dumitru, 2006. Evaluarea patrimonială. Editura Universității Naționale de Apărare, București.
Niculescu Maria , 1997. Diagnostic global strategic, Editura Economică, București.
Niculescu Maria , 1997. Diagnostic global strategic, Editura Economică, București.
Paraschivescu M. D., W. Păvăloaia, 1994. Metodele de contabilitate și analiză financiară. Editura Neuran.
Pârlog C., 2002. Dezvoltare regională și integrare europeană. Editura Oscar Print, București
Petrescu S., 1995. De la clasic la modern în analiza economică, în vol. File din cronica performanțelor învățământului și culturii economice la Iași, Editura Policromia, Piatra Neamț.
Popa Dorina, 2010. Analiza economico – financiară. Editura Universității din Oradea.
Prisecaru P.,(coord.), 2004. Politici comune ale Uniunii Europene. Editura Economică, București.
Profiroiu M., 2006. Politici publice. Editura Economică. București.
Ristea M., 2005. Contabilitatea financiară a întreprinderii. Editura Universitară, București.
Ristea M., Corina – Graziella Dumitru, Cristina Ioanaș, Alina Irimescu, 2009. Contabilitatea societăților comerciale, vol. I, II. Editura Universitară, București.
Stanciu Ion, 1994. Gestiunea financiară a agenților economici. Editura Economică, București.
Ștefan G. și colab., 2006 – Economie și politici agroalimentare. Editura ALFA, Iași.
Ștefan G. și colab., 2007 – Economia și filierea produselor agroalimentare. Editura ALFA, Iași.
Ștefan G. și colab., 2007. Economia și filiera produselor agroalimentare. Editura Alfa, Iași
Ștefan G., 2008 – Analiza tehnico – economică, Note de curs USAMV- Iași
Ștefan Gavriil, 2001. Economie rurală, Note de curs, Usamv Iași.
Ștefan Maria-Cristina, 2008. Dezvoltare regională și locală. Editura Economică, București
Tabără N., Briciu S., 2012. Actualități și perspective în contabilitate, Editura Tipomoldova, Iași.
Toma C., 2010. Contabilitatea financiară a întreprinderii. Editura Universității Alexandru Ioan Cuza, Iași.
Ungureanu G., Mateoc – Sîrb N., 2009. Dezvoltare regională și rurală. Editura Tipo Moldova, Iași.
V. Robu, N. Georgescu, 2000. Analiza economico – financiară, Editura Omnia Uni, Brașov.
Vasile Băcăuanu, 1980. Podișul Moldovei-natura, om, economie. Editura științifică și Enciclopedică, București,
Vasile Chirica, Marcel Tanasache, 1985. Repertoriul arheologic al județului Iași, vol. II, Iași,
Vintilă Georgeta , 2006. Gestiunea financiară a întreprinderii. Editura Didactică și pedagogică, București.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Dezvoltarea Economica Sustenabila A Comunei Deleni, Judetul Iasi, In Conditiile Politicilor Agricole Comune (ID: 113943)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.