Dezvoltarea Economica a Frantei In Perioada Actuala

DEZVOLTAREA ECONOMICĂ A FRANȚEI IN PERIOADA ACTUALĂ

CUPRINS

Sursa: http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/submitViewTableAction.do

Conform Institutului Național de Statistică al Franței și Eurostat, populația Franței a evoluat considerabil în perioada 2011-2015 de la 64.978.721 de persoane înregistrate în 2011 la 66.415.161 în anul 2015 (tabelul 1). Franța înregistrează astfel o creștere demografică rapidă. Acest aspect se datorează unei rate a natalității ridicate în raport cu o rată a mortalității mult mai scazută. Această situație este incurajată de un stil de viață mai sănătos și de încurajarea natalității. De la 5450057 în anul 2011, mortalitatea a crescut la 600000 în anul 2015 iar natalitatea a scăzut un pic de la 823394 în anul 2011 la 800000 în anul 2015.

Figură 1 Evoluția populației în Franța în perioada 2011- 2015

 Sursa: date preluate de la http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/submitViewTableAction.do

Tabel 2 Beneficiari ai pensiei minime în Franța în anul 2014

Sursa: Institutul național de statistică al Franței: http://www.insee.fr/fr/themes/tableau.asp?reg_id=0&ref_id=allocminvieillesse

Tabel 3 Riscul de sărăcie pentru țările europene

Sursa: Eurostat: http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/submitViewTableAction.do

Figură 2 Nivelul sărăciei în țările europene

Sursa: date preluate de la Eurostat: http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/submitViewTableAction.do

Procentul pensionarilor în totalul populației este în medie de 3,7. 6,7% din totalul populației sunt pensionari cu varse de peste 90 de ani (tabelul 2). Nivelul vârsei mortalității este de cele mai multe ori peste 90 de ani în Franța. Populația Franței are un nivel de trai ridicat. Astfel se explică nivelul scăzul al mortalității francezilor comparativ cu populația altor state europene. Franței este printre cele mai puternice în Europa. Putem spune că acest lucru se datorează nivelului de trai din Franța, a susținerii din partea statului francez pentru a încuraja natalitatea prin sprijin social oferit familiilor pentru a-și crește copiii și a le putea oferi o educație corespunzătoare. Veniturile ridicate ale francezilor comparativ cu veniturile populației din alte state europene oferă populației un nivel de trai mai bun. Comparativ cu alte țări europene acest sprijin este mai mare astfel se explică faptul că în unele state cum ar fi România se înregistrează o natalitate mai scăzută.

În 2014, Indicele Dezvoltării Umane al Franței actualizat anual de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare, era de 0,961în creștere cu 3 procente față de anul anterior care plasează țara pe locul 8 la nivel mondial după Suedia.

Figură 3 Indicatorii mediului de afaceri în Franța și încetinirea creșterii economice

Sursa: Institutul Național De Statitică al Franței-Anchete de afaceri: http://www.insee.fr/fr/themes/info-rapide.asp?id=105

După cum putem observa în tabelul 3 și figura 1, Franța este o țară dezvoltată economic, printre cele mai dezvoltate am putea spune. Acest aspect se datorează veniturilor ridicate a populației provenite din activitatea în principalele sectoare economice. Evoluția fructuasă a principalelor sectoare econmice se datorează în primul rănd factorilor geografici care contribuie la dezvoltarea fiecărui sector economic.

În luna martie 2016, climatul de afaceri din Franța, este oarecum stabil deși scade puțin față de luna precedentă. Climatul de afaceri pierde două puncte în industrie și un punct în sectorul serviciilor. Cu toate acestea, el a câștigat teren în comerțul cu amănuntul în comerțul en-gros. Rămăne stabil în construcții.

PIAȚA FORȚEI DE MUNCĂ

Franța a cunoscut o perioadă de glorie când rata șomajului era aproape 0. Din păcate însă acea perioadă „a fost oadă” întrucât în prezent Franța se confruntă cu un deficit pe piața forței de muncă și încă de la începutul anului 1970. Cu toate eforturile făcute pentru a se redresa, se pare că nu reușește să mai atingă acel nivel glorios ci din contră numărul șomerilor crște de la an la an. Situația numărului șomerilor este chiar un „dezastru” pentru Franța clasând-o în topul ultimelor 10 state cu un număr foarte mare al șomerilor. Pentru a observa mai bine acestă situație a Franței vom vizualiza tabelele și graficele de mai jos cu date concrete oferite de Institutul Național de Statistică al Franței și Eurostat.

Figură 4 Rata șomajului în Franța

Sursa: http://www.insee.fr/fr/themes/info-rapide.asp?id=14

Rata șomajului este reprezentată de numărul șomerilor procentual în forța de muncă conform Biroului Internațional al Muncii (BIM). Forța de muncă reprezintă numărul total al persoanelo ocupate și șomerilor. Datele sunt prezentate în formă ajustată pe 4 trimestre.

În medie , în al patrulea trimestru 2015, rata șomajului în baza Biroului Internațional al Muncii este de10,3% din forța de muncă din Franța. Numărul șomerilor a scăzut față de trimestrul anterior, la fel și rata șomajului a scăzut cu 0,1 puncte fata de trimestrul anterior, și a revenit la nivelul din prima jumătate a anului 2015 (10,0%). Redresarea poate fi pusă pe seama redresării economiei generată cel mai probabil de scăderea prețului la petrol.  Declinul afectează toate grupele de vârstă.

Figură 5 Rata șomajului la nivel internațional în anul 2015 trimestrul 2

Sursa: http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do

Figură 6 Rata șomajului la nivel european în 2015 trimestrul 2

Sursa: date preluate de pe: http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do

Deși este o țară dezvoltată din punct de vedere economic cu factori geografici care favorizează dezvoltarea sectoarelor economice cum ar fi clima și relieful care încurajează turismul și stimulează dezvoltarea agriculturii și a ceșterii animalelor (Franța fiind o țară, în mod special, cunoscută pentru producția viticolă și pentru producția de brănzeturi dintre cele mai renumite), Franța este una dintre țările cu un număr mare al șomerilor situându-se printre ultimele 8 state europene cu un număr mare al șomerilor.

Măsurile luate de statul francez pentru micșorarea șomajului urmăresc populația activă ocupată urmărind prevenirea șomajului prin recalificare adecvată a populației având oportunitatea de a-și gasi mai ușor un loc de muncă și prin indepărtarea imigranților și revenirea lor în țările de origine.

O soluție și o oportunitate în același timp de reducere a șomajului ar fi crearea de noi locuri de muncă. Pe termen scurt pot fi integrați în muncă în domenii precum protecția mediului. Franța este o țară care se implică mult în promovarea și dezvoltarea acestui domeniu. Drept dovadă faptul că este o țară curată și mai puțin poluată. Acestă preocupare nu doar generează locuri de muncă ci și rezultate corespunzătoare. Principalele activități creatoare de locuri de muncă în acest domeniu sunt:

Reciclarea materiilor și marerialelor ce pot fi reutilizate

Gestionarea deșeurilor și eliminarea lor

Protecția resurselor mediului în conjurăror cum ar fi aerul și apa vitale pentu umanitate care fiind poluate vor genera efecte negative asupra organismelor umane și vor genera creșterea mortalității la vârste fragede a populației. În Franța marea parte a populației a înregistrat decese la vârste de peste 90 de ani. Protecția mediului ar putea fi unul din factorii importanți care contribuie la micșorarea mortalității în Franța.

Gestionarea pădurilor și reânoirea continuă a acestora prin plantații de puieți care să o reântinerească continuu

Dezvoltarea domeniului de cercetare științifică ținând cont continuu de protecția mediului în cadrul procesului de cercetare

Promovarea unor acțiuni de curățare și depoluare a apelor din Franța prin încurajarea populației către acest domeniu și prin educarea ei de a o menține curată

Figură 7 Ocuparea forței de muncă (populația ocupată pe sexe) la nivel internațional în anul 2014

Sursa: http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do

Figură 8 Ocuparea fortei de muncă pe sexe la nivel internațional în anu 2014

Sursa: http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do

Deși Franța este printre fruntașe în ceea ce privește numărul șomerilor ea este printre primele când vine vorba de populația care are un loc de muncă. Acest aspect se datorează populației numeroase cu drept de muncă și cu potențial renumită pentru productivitate și pentru calitatea forței de muncă.

Tabel 4 Ratele de ocupare în funcție de vârstă în UE în 2014

Sursa: http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do

Rata de ocupare a forței de muncă este reprezentată de populația cu varsa cuprinsa intre 15 și 64 de ani cu drept de muncă. Indicatorul are la bază rezultatele anchetelor referitoare la forța de muncă din Uniunea Europeană.

Măsurile de diminuare a șomajului prevăd și măsuri de prevenire a acestuia. Aceste măsuri privesc populația deja ocupată și prevăd:

garantarea locului de muncă deja ocupat

mărirea constantă a salariilor și stimularea randamentului personalului prin oferirea unor pachete pentru concedii de odihna

înlăturarea inegalității rasiste între salariile bărbaților și al femeilor

oferirea de prime pentru stimularea salariaților

În literatura de specialitate există o serie de măsuri care privesc ocuparea forței de muncă și reducerea șomajului. Eithne Mclaughlin vorbește despre aceste măsuri în lucrarea sa „Understanding Unemployement: New Perspectives on Active Labour Market Policies”. Printre măsurile recomandate pentru ocuparea forței de muncă și evitarea și reducerea șomajului amintim:

măsurile cre urmăresc îmbunătățirea repartiției fondului total de muncă

măsurile care urmăresc eliminarea de pe piața muncii a unor categorii de ofertanți care descurajează folosirea forței de muncă feminine sau fac diferențe intre sexe la plata salariilor

măsuri care urmăresc invesarea procesului de înlocuire a factorilor de producție încurajând sectorul de prestări servicii și investind capitalul muncii în resurse umane

măsuri care încurajează dezvoltarea mobilității pentru populația activă prin reorganizarea învâțământului care stimulează și direcționează tinerii către domenii dinamice de activitate care vor elimina riscul șomajului în viitorul apropiat și oferirea de mijloace de transport care facilitează deplasarea populației la locul de muncă sau decontarea valorică transportului în contul angajatului

măsuri care urmăresc crearea de locuri de muncă prin investiții în sectoarele dinamice cu potențial care vor contribui la micșorarea șomajului

PRINCIPALELE SECTOARE DE ACTIVITATE

AGRICULTURA ȘI INDUSTRIA AGROALIMENTARĂ

Asemenea celorlalte state industrializate, Franța se confruntă cu scăderea numărului de angați din domeniul agricol astfel că soluția acestei probleme a fost modernizarea și tehnologizarea mecanizată prin care se înlocuiește mare parte din necesarul de forță de muncă umană cu munca tehnologică mecanizată.

Franța deține 520.000 exploatații agricole ceea ce o face principala putere agricolă europeană. În majoritatea ramurilor agricole Franța ocupă un loc fruntaș, printre primii trei.  Dezvoltarea fructuasă a sectorului agricol se datorează în cea mai mare parte factorilor geografici care favorizează dezvoltarea sa. Franța este principalul producător de vin și brânzeturi selecționate la nivel mondial. De asemenea Franța ocupă un loc fruntaș și în producția de cereale, lactate, semințe și rădăcinoase, și este printre primii și când vine vorba de creșterea animaleleor. Astfel Franța devine una dintre cele mai dezvoltate industrii agroalimentare la nivel european și mondial. Franța se bucură de o mare diversitate de factori geografici care contribuie continuu la dezvoltarea sectoarelor economice. Printre acestea se numără: relieful mixt echilibrat, clima (în nord-vest predomină clima temperat maritimă, în centru este clima temperată de tranziție, la sud clima subtropical mediteraneană, iar în sud-vestul țării este clima temperat alpină), hidrologia alcătuită din rețeaua hidrologică ce tranzitează țara. Alți factori care favorizează dezvoltarea sectoarelor economice sunt resursele financiare cum sunt fondurile europene menite sa sprijine dezvoltarea lor și resursele umane renumite în Europa ca fiind cele mai eficiente. Dezvoltarea ramurilor agricole generează o gamă diversă de produse alimentare și băuturi atât pentru consumul uman cât și pentru cel animal. Franța ocupă primul loc în ceea ce privește producția agricolă la nivel european fiind apoi urmată de Gerania, Italia, Turcia, Spania și România. Franța este printre cei mai mari producători europeni în toate sectoarele agricole (producția de cereale, producția de animale cu tot ce implică ea de la expluatarea lor în viață până la tăierea lor și consumarea cărnii în procesele alimentare, producția de vinuri din care mai bine de jumătate este producția vinurilor selecționate).

Terenurile agricole alcătuite din soluri fertile pe suprafețe foarte mari au clasat Franța pe primul loc fiind, așa cum am menționat în paragraful anterior, fiind principalul producător și exportator al produselor agricole la nivel European și pe locul doi la nivel mondial după SUA. Principalele produse exportate sunt cerealele, carnea și produsele obținute din expluatarea păsărilor, carnea de vită, produsele lactate, carnea de porc și vinurile franțuzești care sunt dintre cele mai renumite nu doar la nivel European ci și la nivel mondial.

Tabel 5 Cereale pentru producția de boabe inclusiv semințe (tone la 1000 ha)

Sursa: http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do

Figură 9 Cereale pentru producția de boabe inclusiv seminte (tone la 1000 ha)

Sursa: http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do

Figură 10Clasamentul evoluției produciei de cereale în anul 2015 la nivelul Uniunii Europene

Sursa: http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do

După cum putem observa în tabelul 5 și figura 10 Franța ocupă locul doi când vine vorba de producția de cereale în anul 2015, în fruntea clasamentului fiind Turcia care a înregistrat 11713 t la 1000 ha o productivitate mult mai mare decât a Franței iar pe ultimul loc în clasament se află Islanda cu 2 t la 1000 h după Cipru cu 27,35 t la 1000 h. Acest aspect se datorează reliefului mixt cu câmpii și podișuri întinse pe suprafețe mari care favorizează dezvoltarea armonioasă a plantațiilor de cereale permițând plantarea lor pe suprafețe foarte mari, datorită hidrologiei care permite irigarea plantațiilor, datorită climei temperate cu ierni blânde și veri calde. Tocmai datorită condițiilor geografice pe care le oferă Franța, principala activitate a francezilor este agricultura cu tot ce implică ea. 33, 46 % din suprafața țării este teren arabil folosit strategic la plantarea diverselor culturi. Din punct de vedere economic, dezvoltarea armonioasă a culturilor de cereale se datorează fondurilor Europene menite sa sprijine dezvoltarea armonioasă a sectorului agricol. Producția de cereale a evoluat de la 9234,67 în anul 2010 la 9534,66 în anul 2015. Productia de cereale a scazut la nivelul Uniunii Europene la majoritatea statelor membre, Franța numărându-se printre ele. Motivul principal al aceastei scăderi ar putea fi condițiile climatice nefavorabile din sezonul agricol datorate ușoarei modificări a climei generată de fenomenul încălzirii globale. În 2015, producția de cereale din Franța a scăzut ușor cu 0,6% comparativ cu anul antecedent.

Tabel 6 Producția de rapiță, semințe de floarea soarelui și soia (tone la 1000 ha)

Sursa: http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do

Figură 11 Producția de rapiță, semințe de floarea soarelui și soia (tone la 1000 ha)

Sursa: http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do

Figură 12 Clasamentul productiei de rapiță și semințe de floarea soarelui la nivelul Uniunii Europene în anul 2014

Sursa: http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do

Producția de  rapița și semințe de floarea soarelui reprezintă principalele tipuri de produse petroliere pentru Uniunea Europeană. Analizănd tabelul 6 și figura 10, observăm că Franța este cel mai mare producător în acest sector agricol (2236,14 t la 1000 h) fiind urmată de România (1487,64 t la 1000 h), Germania (1414,2 t la 1000 h), Bulgaria (1034,14 t), Polonia (952,5 t) și Spania (827,41 t) la nivelul anului 2014. Cea mai slabă producție în anul 2014 este înregistrată de Albania (0,9 t) urmată de Olanda (3 t) În 2015, ultimul an de analiză, Franța a produs 2204,5 mii tone. În anul 2014 producția Franței reprezenta 19,37% din producția Uniunii Europene. Acest aspect se datorează în primul rând factorilor geografici care favorizează dezvoltarea acestor culturi cum ar fi: clima, relieful majoritar de câmpie și podișuri, solul bogat în substanțe minerale care permite dezvoltarea armonioasă a culturilor și hidrologia care permite irigarea culturilor. Toți acești factori au conlucrat împreună generând cele mai bune rezultate statului francez la nivelul Uniunii Europene. Comparativ cu anul 2014, în anul 2015 producția a înregistrat o ușoară scădere atât în Franța cât și în majoritatea țărilor Uniunii Europene. Acest aspect ar pute avea ca principală cauză ușoara modificare nefavorabilă a condițiilor climatice generate de fenomenul încălzirii globale care au crescut temperaturile și au generat ușoare efecte negative asupra recoltelor. Acest fenomen generat de nivelul ridicat de poluare ar putea avea efecte tot mai grave asupra tuturor culturilor agricole.

Tabel 7 Producția de rădăcinoase (tone la 1000 ha)

Sursa: http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do

Figură 13 Producția de rădăcinoase (tone la 1000 ha)

Sursa: http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do

Figură 14 Clasamentul evoluției productiei de radacinoase în anul 2014 la nivelul Uniunii Europene

Sursa: http://ec.europa.eu/eurostat/tgm/table.do?tab=table&plugin=1&language=fr&pcode=tag00034

Când vine vorba de culturile de rădăcinoase, în anul 2015 Franța este cea mai mare producătoare de rădăcinoase la nivelul Uniunii Europene cu o producție de 565,94 t la 1000 h urmată de Germania cu 554,1 t. În 2015 peste 17% din culturile de rădăcinoase ale Uniunii Europene provin din Franța, aceasta fiind principalul producător de rădăcinoase. Acest aspect se datorează în primul rând suprafețeor mari și numeroase de teren cu soluri fertile disponibil pentru exploatare agricolă, climei temperate care permite dezvoltarea culturilor, potențialului hidrologic care este principala sursă pentru irigații, și reliefului predominant de câmpie care permite dezvoltarea plantațiilor. Deși Franța este producătorul principal de rădăcinoase în abul 2015 pentru UE, producția sa a scăzut comparativ cu anul antecedent când era clasată pe locul al doilea. În majoritatea statelor europene s-au înregistrat scăderi considerabile ale producției de rădăcinoase. Turcia a înregistrat o scădere drastică comparativ cu anul 2013 când se afla în fruntea clasamentului cu o productie de 698 t. Această evoluție negativă a producției de rădăcinoase s-ar putea datora în mare parte poluării solului care nu mai permite evoluția productivă a plantelor și modificărilor climatice negative generate de fenomenul încălzirii globale datorate poluării aerului. Astfel se explică modificările subite repetate ale temperaturilor care influențează negativ culturile. Cea mai slabă evoluție este înregistrată de Malta și Luxemburg cu 0,69 t respectiv 0,71 t. Comparativ cu anul 2014, producția de rădăcinoase din anul 2015 din Franța a scăzut cu 5%.

Tabel 8 Producția de vin la nivelul statelor europene

Sursa: http://ec.europa.eu/eurostat/tgm/table.do?tab=table&plugin=1&language=fr&pcode=tag00034

Franța este principalul producător de vin la nivelul UE cu 47097 hl realizați în anul 2014 în scădere față de anul 2012 când s-au înregistrat 50575 hl fiind perioada cea mai glorioasă pentru Franța din ultimii șase ani (figura 16). În ultimii șase ani Franța și-a păstrat locușl de onoare în fruntea clasamentului ca principal producător de vinuri al Uniunii Europene.

Figură 15 Producția de vin la nivelul statelor Europene

Sursa: http://ec.europa.eu/eurostat/tgm/table.do?tab=table&plugin=1&language=fr&pcode=tag00034

Figură 16 Clasamentul evoluției producției de vinuri în anul 2012 la nivelul Uniunii Europene

Sursa: http://ec.europa.eu/eurostat/tgm/table.do?tab=table&plugin=1&language=fr&pcode=tag00034

Producția de vin este recolta anului de comercializare care începe 01 august anul n-1 și se termină 31 iulie în anul n (n fiind anul indicat în antetul tabeluui). De exemplu, producția pentru anul 2015 începe la 01 august 2014 și se termină la 31 iulie 2015. După cum putem observa în graficele și tabelul de mai sus, Franța este principalul producător de vinuri la nivelul Uniunii Europene urmată de Italia și Spania. În anul 2015 Franța a avut o producție de vin de 47094 hl. Acest aspect se datorează condițiilor geografice prielnice pentru culturile viticole pe care Franța le posedă. Relieful și solurile fertile ale Franței îmbinate cu o climă temperată care permite dezvoltarea culturilor dar nu în ultimul rând datorită potențialului hidrologic al tării care permite irigarea corespunzătoare a culturilor. Astfel se explică succesul francezilor și eficiența producțiilor viticole. Agricultura și creșterea animalelor se dezvoltă atât în zona de munte cât și în zona de câmpie și podiș. Evoluția producției de vinuri în Franța se redresează de la un an la altul după scăderea considerabilă înregistrată în anul 2013, iar în anul 2015 a înregistrat o creștere de 10,96% comparativ cu anul 2014. Este cea mai mare creștere înregistrată de Franța după scăderea bruscă a producției din anul 2013. Se poate spune că anul 2015 a fost o nouă perioadă de glorie pentru Franța. Dacă în celelalte sectoare agricole producția a scăsut în 2015 comparativ cu anul antecedent în sectorul viticol lucrurile au funcționat total diferit clima fiind favorabilă pentru dezvoltarea eficientă a producției viticole. În Spania situația este total opusă deoarece producția de vin a scăzut cu 12,83% fată de anul 2014 datorită condițiilor climatice nefavorabile pentru dezvoltarea culturilor vitiloce care au afectat producția viticolă de anul trecut (2015).

Tabel 9 Produse proaspete obținute din prelucrarea laptelui (1000 t) la nivelul Uniunii Europene

Sursa: http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do

Figură 17 Produse proaspete obținute din lapte (1000 t) la nivelul Uniunii Europene

Sursa: http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do

Când vine vorba de expluatarea animalelor, și producția de lapte și produse derivate din lapte, Franța ocupă locul 3 la nivelul Uniunii Europene, primele două locuri fiind ocupate de Marea Britanie și Germania însă se află tot printre principalii producători de lapte, drept dovadă faptul că franța se numără printre principalii producători de brânzeturi renumite foarte selecționate. Cred că toată lumea a auzit de brânza Brie care este produsă în Franța. Acest aspect se datorează din punctul meu de vedere condițiilor geografice existente care permit creșterea animalelor cum ar fi relieful bogat în câmpii cu soluri fertile și pășuni verzi și întinse, hidologia care permite atât irigarea pășunilor pentru a genera producția de hrană pentru animale cât și pentru adăparea lor. Astfel se explică faptul că francezii au ca principală activitate încă din cele mai vechi timpuri agricultura și creșterea animalelor fiind un popor de agricultori.

Tabel 10 Produse fabricate din lapte cu conținut de grăsimi (t) la nivelul Uniunii Europene

Sursa: http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do

Figură 18 Produse fabricate din lapte cu conținut de grăsimi la nivelul Uniunii Europene (t)

Sursa: http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do

Tabel 11 Sacrificări carne de bovine la nivelul Uniunii Europene (mii tone)

Sursa: http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do

Figură 19 Sacrificări carne de bovine la nivelul Uniunii Europene (mii tone)

Sursa: http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do

Când vine vorba de creșterea și sacrificarea animalelor Franța este, la fel ca și în celelalte sectoare agricole, principalul producător de carne de bovine al Uniunii Europene urmat de Germania, Marea Britanie, Italia și Spania. Acest aspect se datorează condițiilor geografice care permite creșterea acestor animale. Existența reliefului predominant de câmpie cu pășuni amplasate pe soluri fertile care oferă hrană animalelor pe tot parcursul anului și hidrologia care permite irigarea pășunilor și adăparea animalelor. Și relieful montan este foarte prielnic pentru dezvoltarea acestor anumale îtrucât pășunile montane mai puțin poluate și apă de izvor bogată în substanțe minerale ar favoriza creșterea unor animale într-un stil foarte sănătos iar calitatea laptelui și a cărnii acestor animale ar fi cu mult superioară celor crescute la cămăpie unde aerul este mai poluat datorită industriei și circulației autovehiculelor. De altfel dezvoltarea armonioasă a culturilor de cereale este un factor ca re favorizează cresterea animalelor si dezvoltarea acestui sector.

Tabel 12 Sacrificări de bovine (mii de capete de animale) la nivelul Uniunii Europene

Sursa: http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do

Bovinele franceze sunt hrănite în principal cu iarbă și cereale, spre deosebire de omologii lor hrănite cu semințe din Statele Unite. Ele sunt crescute pentru a produce atât lapte cât și carne. În Franța sunt sacrificate anual 377,26 mii de capete de animale pentru consumul de carne. Carnea de vită franceză este, în general, mai dur, mai puțin marmorat cu grăsime, și mai puțin gustoase atunci când este în cele din urmă tăiată, fiartă și a scăzut în porții pe plăci de cină.

Figură 20 Sacrificări de bovine (mii de capete de animale) la nivelul Uniunii Europene

Sursa: http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do

După cum putem observa în figura 16, Franța este principalul producător de carne de bovine la nivelul Uniunii Europene fiind urmată de Germania, Italia și Marea Britanie.

INDUSTRIA

Ca și în celelalte sectoare economice, Franța ocupă un loc fruntaș și în sectorul industriei, în toate ramurile sale. Putem afirma faptul că Franța este a patra putere industrială a lumii. Întreprinderile industriale reprezintă peste 70% din PIB. Industria Franței se dezvoltă foarte armonios iar acest aspect se datorează atât condițiilor geografice cât și populației cu un nivel superior de productivitate renumită la nivel European și mondial. Franța este liderul mondial în mai multe domenii industriale cum ar fi: industria automobilelor, aeronautică, aerospațială, agro-alimentară, electronică, energetică nucleară, farmaceutică, cosmetică, a produselor de lux, minerit, industria textilă, industria lemnului, construcțiilor, a încălțămintei, a construcțiilor navale, siderurgia. Deși anumite producții idustriale din Franța sunt realizate în alte țări datorită existenței forței de muncă mai ieftine, majoritatea sun pe teritoriul țării. În unele ramulri ale industriei Franța ocupă locul întâi la nivel mondial cum ar fi producția anvelopelor, producția brânzeturilor, producția cosmelicelor, producția vinurilor, producția automobilelor.

Tabel 13 Evoluția producției industriale în luna martie 2016 în Franța

Sursa: http://www.insee.fr/fr/themes/info-rapide.asp?id=10&date=20160510

După cum putem observa în tabelul de mai sus în Franța industria manufacturieră (de fabricație) deține ponderea cea mai mare din totalul industriei iar ea este împărțită în cinci subramuri: industria agroalimentară, industria petrolieră, industria mujloacelor de transport și alte produse industriale. Din păcate întreaga industrie manufacturieră a avut o evoluție negativă comparativ cu lunile antecedente. Industria extractivă a crescut cu 3,7% comparativ cu luna antecedentă iar industria construcțiilor a înregistrat o ușoară creștere și se redresează treptat după sezonul de iarnă când această industrie stagnează datorită condițiilor climatice din acest sezon nefavorabile tuturor activităților desfășurate în industria construcțiilor. Fiind o țară în continuă dezvoltare se explică și procentul considerabil pe care industria construcțiilor îl deține în totalul industriilor. Datorită reliefului foarte diversificat și al climei favorabile Franța are un potențial turistic imens expluatat la capacitate maximă. Astfel se explică evoluția fructuasă a industriei constricțiilor generată de necesitatea continua de activitate în acest sector.

Tabel 14 Evoluția producției în industria alimentară bautură și tutun

Sursa: http://www.insee.fr/fr/themes/document.asp?reg_id=0&ref_id=T16F182#inter2

Industria cărnii și a preparatelor din carne a scăzut cu aproximativ 1% față de anul precedent. Cei mai importanți producători de carne din UE sunt Franța, Germania, Italia și Spania. Industria de prelucrare a peștelui se datorează existenței numeroaselor fluvii pe continentul francez și este strâns legată de activitatea de pescuit. Activitatea acestei subramuri a scăzut cu 7% față de anul 2013. Acest aspect se poate datora poluării și a nerespectării perioadei de prohibit menită să încurajeze dezvoltarea speciilor. Dezvoltarea industriei uleiurilor și grăsimilor vegetale și animale se datorează dezvoltării culturilor de rapiță și semințe și creșterii animalelor a căror dezvoltare este direct influențată de factorii geografici. Dezvoltarea lor se datorează reliefului cu soluri fertile care oferă o evoluție eficientă culturilor și oferă hrană animalelor și a rețelei hidrografice care ajută la irigarea plantațiilor și adapă animalele. Clima temperată este si ea un factor care influențează pozitiv dezvoltarea acestor subsectoare. Industria Hranei pentru animale este direct legată de dezvoltarea culturilor vegetale și de cereale a căror dezvoltare este încurajată de existenta bogata a rețelei hidrologice, a solurilor fertile, a reliefului și climei. Din punct de vedere al băuturilor alcoolice Franța este renumită pentru producția vinurilor care este direct legată de productivitatea viilor favorizată de existența climei temperate, a colinelor, a rețelei hidrologice și mai ales a solurilor fertile. Industria produselor de panificație și morărit a crescut cu 0,8% față de anul precedent. Acest aspect se datorează influenței pozitive factorilor geografici precum clima temperată, relieful predominant de câmpie, existenta unor sisteme de irigații conectate la rețeaua hidrologică, și a solurilor fertile care încurajează dezvoltarea culturilor de cereale.

Tabel 15 Evoluția industriei automobilelor la nivelul UE

Sursa: http://www.insee.fr/fr/themes/document.asp?reg_id=0&ref_id=T16F183

După cum putem observa în tabelul de mai sus, Franța se numără printre primele trei state producătoare de automobibe la nivelul Uniunii Europene producând în 2014 un număr de 1796 mii de autoturisme. Acest aspect se datorează atât nivelului de trai ridicat din Franța care permite achiziționarea cu ușurință a unui autoturism cât și factorilor geografici care favorizează dezvoltarea celorlalte sectoare în mod special al sectorului agricol și turistic care sunt cele mai influențate me mediul geografic favorabil existent în Franța. Astfel Franța asigură 14,31% din producția de automobile la nivelul Uniunii Europene.

Tabel 16 Evoluția inscrierilor automobilelor la nivelul UE

Sursa: http://www.insee.fr/fr/themes/document.asp?reg_id=0&ref_id=T16F183

Analizând cu atenție figura de mai sus observăm că Franța este pe locul 3 ca dezvoltare a industriei automobilelor. Pe locul întâi este Germania urmată de Regatul Unit (Marea Britanie). Dezvoltarea acestei industrii este strâns legată de producția de petrol necesar pentru combustibilii care antrenează funcționarea automobilelor care deși nu are o pondere foarte mare în totalul industriilor ea a înregistrat o evoluție pozitiv în luna martie 2016 în creștere cu 3,7% comparativ cu luna februarie a acestui an. Evoluția pozitivă a acestui sector ar putea influența scăderea prețurilor la motorină care la răndul său ar putea influența pozitiv achiziționarea și producția de automobile. Dezvoltarea acesei subramuri va genera automat dezvoltarea industriei anvelopelor și a pieselor și utilajelor necesare pentru producția automobilelor.

Tabel 17 Înmatriculări autoturisme în funcție de tipul de energie

Sursa: http://www.insee.fr/fr/themes/document.asp?reg_id=0&ref_id=T16F183

După cum putem observa în tabelul de mai sus clienții favorizează autoturismele cu combustibil motorină (diesel) acest lucru se datorează variației prețurilor la conbustili generat de creșterea industriei extractive a pentrolului care va genera, așa cum am menționat în paragraful anterior, variația prețurilor la petrol prin scăderea lor. Mașinile cu combustibil hibrid sunt în număr foarte foarte mic în scădere cu 4 unităti fată de anul antecedent. Încurajarea automobilelor hibride ar contribui la reducerea poluării aerului care ar aplana problemele climatice generate de nivelul de poluare al aerului. Din păcate producția lor este la un nivel foarte redus și nu are tendințe de creștere.

Tabel 18 Producția producătorilor francezi de automobile

Sursa: http://www.insee.fr/fr/themes/document.asp?reg_id=0&ref_id=T16F183

În 2014, volumul producției industriei automobilelor iși revine ușor (+ 3%), după doi ani consecutivi de declin. Acesta beneficiază de inversare la creșterea investițiilor și a exporturilor și aproape opri declinul consumului populației.

În 2014, comerțul exterior al produselor de automobile a crescut după declin în ultimii doi ani. Exporturile au crescut cu 1,8% în valoare (+ 1,3% în volum). Ele sunt susținute în special de vânzările de autovehicule în Spania. În această țară, planul pentru a ajuta sectorul auto (casare) este extinsă și, în sens mai larg, a consumului privat se îmbunătățește. În schimb, exportul de contract de piese pentru autovehicule. 

Tabel 19 Înmatriculări auto noi în Franța

Înmatriculări de autoturisme noi a crescut ușor în 2014 (+ 0,3%), dar rămâne la un nivel foarte scăzut. Ponderea acestor vehicule în totalul înmatriculărilor a crescut cu 3,3 puncte la 33%. Înmatriculările de a În Franța producerea automobilelor este controlată de concernele Renault și Peugeot Citroen. Grupul Peugeot Citroen este cel mai mare producător de automobile. Din 1796 de autoturisme înmatriculate în Franța 55,34% sunt mașini franceze din care 536 sunt făcute de grupul Peugeot fiind preferate de către populație în defavoarea grupului Renaut.

Exporturile de automobile din Franța au crescut în 2014 datorită programelor cu prime de casare a automobilelor vechi. Creșterea acestei prime la nivelul UE îcurajează exportul chiar și în tări mai puțin dezvoltate cu venituri mai mici ale populației și stimularea de achiziționare a autoturismelor noi în defavoarea celor achiziționate în regim second hand.

ENERGIE

Principalele forme de energie consumate în Franța sunt: petrolul, gazele naturale și electricitatea. În anul 2014 Franța este a doua sursă de energie din totalul raportat la nivelul Uniunii Europene cu o pondere de 15,5% din totalul raportat la nivelul celor 28 de tari Europene. Compatrativ cu anul precedent productia de energie a scazut cu 4%. Principalul producător de energie la nivelul UE este Germania.

Tabel 20 Producția de energie a Franței În context European. Mii tone echivalent în petrol

Sursa: http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do

Figură 21 Evoluția producției de energie (mii tone echivalentul in petrol)

Sursa: http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do

Tabel 21 Evoluția producției de energie electrica neta și evoluția consumului casnic la nivelul Uniunii europene în anul 2014 (unitate de măsură twh)

Sursa: http://www.insee.fr/fr/themes/document.asp?reg_id=0&ref_id=T16F193, date preluate de la Agenția Internațională pentru Energie

În anul 2014 producția de energie în Franța a atins pragul de 539.3 twh din care 415.6 twh energie nucleară și 65,9 energie hidraulică. Franța este al doilea parc nuclear din lume primul loc fiind ocupat de parcul american. Franța deține 59 de reactoare nucleare. Energia regenerabilă ocupă un rol deosebit de important în producția de energie electrică fiind în continuă creștere. Acest aspect se datorează energiei hidroelectrice în continuă dezvoltare încurajată de potențialul hidrologic imens pe care Franța îl deține. Din punct de vedere al producției energiei hidraulice Franța nu ocupă primul loc dar este printre cele mai importante țări producătoare la nivel mondial. Consumul de energie electrică este descurajat de condițiile meteorologice deosebit de blânde astfel că datorită variațiilor climatice. Datorită modificărilor de temperatură scade consumul de energie.

Tabel 22 Producția și consumul de gaze naturale în perioada 2013-2014. Franța la nivel mondial (unitate de măsură miliarde m3)

Sursa: http://www.insee.fr/fr/themes/document.asp?reg_id=0&ref_id=T16F193, date preluate de la Agenția Internațională pentru Energie

În ultimii ani (2013,2014) consumul de gaze naturale se confruntă cu evoluții descendente. Acest aspect se datorează condițiilor climatice. Astfel consumul de gaze naturale a scăzut în anul 2014.

Tabel 23 Import gaze naturale în Franța în anul 2014

Sursa: http://www.insee.fr/fr/themes/document.asp?reg_id=0&ref_id=T16F193, date preluate de la Agenția Internațională pentru Energie

Principalul importator de gaze naturale al Franței este Norvegia care importă 198 miliarde kwh urmată de Rusia ca importator secundar. În total Franța importă de la alte țări 437 miliarde kwh de gaze naturale.

Tabel 24 Consumul de petrol la nivel mondial în anul 2014

Sursa: http://www.insee.fr/fr/themes/document.asp?reg_id=0&ref_id=T16F192

Analizând cu atenție tabelul de mai sus putem constata că el mai mare consumator de petrol este SUA. Frața nu se numără printre principalii consumatori de petrol. Consumul de petrol în Franța scade considerabil în timp. Acest aspect se datorează creșterii prețului la petrol și nu numai după cum putem observa în tabelul de mai jos. Evoluția prețurilor nu încurajează consumul în Franța.

Producția de petrol în Franța se retrage și nu mai asigură decât 1% din consum asfel că Franța importa petrol și energie de la alte țări. Cantitatea de petrol importată în 2014 este de 53.6 miliarde de tone. Dup cum putem observa mai jos principala sursă de import este Africa cu 19.6 miliade tone și un procent de 36,6 %.

Tabel 25 Surse de import a petrolului în Franța

Tabel 26 Evoluția prețurilor în Franța la energie (euro/cifa tonă)

Sursa: http://www.insee.fr/fr/themes/document.asp?reg_id=0&ref_id=T16F192

Creșterea prețurilor la energie se datorează deficitului de producție și necesității importurilor de energie. Cel mai mare preț este înregistrat de produsele petroliere rafinate. Din anul 2000 până în anul 2014 a crescut foarte mult prețul la petrol (de la 228 euro/cifa tona la 570 euro/cifa tona). Cu 250% în ultimii 14 ani.

COMERȚ

Comerțul francez este un sector foarte dezvoltat care se transformă continuu odată cu tehnologia și cu noua economie, economia digitală. Franța realizează schimburi de mărfuri atât la nivel național, comerțul interior cât și la nivel internațional, comerțul exterior, cu multe țări la nivel european și mondial. Franța exportă o multitudine de produse provenite din toate ramurile industriale. Cele mai renumite sunt: produsele agricole (cereale, carne, lapte, vin, branzeturi), automobilele marca Peugeot și Renault, anvelopele Michelline și produsele cosmetice marca L”Oreal. Comerțul exterior este orientat către țările puternic dezvoltate ale Pieței Comune cum sunt: Germania, Italia, Japonia, Turcia, Spania, SUA, Marea Britanie. Din punct de vedere geografic comerțul este încurajat de relief și de climă care permit transportul mărfurilor în cele mai bune condiții. Transportul mărfurilor poate fi realizat atât terestru cât și aerian și fluvial sau maritim. Tipul de transport este stabilit după mai multe criterii cum ar fi natura mărfurilor, clima la momentul transportului, costurile de transport care sunt incluse ulterior în prețul mărfurilor, etc. Clima temperată a Franței permite oricând utilizarea oricărui mijloc de transport însă trebuie luate în calcul și condițiile meteorologice.

Tabel 27 Cifra de afaceri netă provenită din comerț în cadrul UE pe sectoare de activitate la nivelul anului 2014 (unitate de măsură: miliarde euro)

Sursa: Date preluate de la Institutul Național de Statistică al Franței http://www.insee.fr/fr/themes/document.asp?reg_id=0&ref_id=T16F201

Analizând tabelul de mai sus, observăm că Franța este pe locul trei pe piața europană. În anul 2014 cifra cea mai mare de afaceri provenită din comerț este înregistrată din comerțul en gros (776,4 miliarde euro). Cifra de afaceri din comerțul cu automobile este foarte mică. Acest aspect se datorează prețurilor foarte ridicate din ultimii ani la combustibil generat de prețul ridicat al petrolului.

Tabel 28 Evoluția comerțului în Franța pe sectoare de activitate în anul 2014

Sursa: Date preluate de la Institutul Național de Statistică al Franței http://www.insee.fr/fr/themes/document.asp?reg_id=0&ref_id=T16F201

Evoluția comerțului en gros este foarte bună însă nu toate sectoarele se bucură de această evoluție. Comerțul cu ridicata al bunurilor de consum și al echiapmentelor de informare și comunicare înregistrează o creștere de 8,3% comparativ cu anul 2013. După scăderea din anul 2013 din comerțul cu produse agricole în anul 2014 se înregistrează o usoară creștere de 3,1 %. Acest aspect se datorează atât solurilor fertile, climei temperate și a reliefului cât mai ales a condițiilor meteorologice care sprijină evoluția recoltelor. Evoluția negativă a producției de petrol și necesitatea importului care influențează negativ prețul petrolului și a combustibilului influențează negativ costurile de transport și de producție a mărfurilor.

TURISM

Asemenea multor țări europene, Franța deține un potențial turistic imens alcătuit atât natural cât și antropic. Turiștii se orientează către către zone geografice cu numeroase obiective turistice. Din punctul meu de vedere ca turist cele mai dezvoltate zone turistice cu cel mai mare potențial sunt valea Loarei, Paris, Alpii, Zona Orleance, Coata de Azur, Litoralul mării Mediterane și litoralul oceanului Atlantic. Din punct de vedere al dezvoltării acestui sector economic, Franța ocupă primul loc la nivel mondial ca atracție turistică înantea Statelor Unite ale Americii de această dată. În 2014 au trecut granița 83,8 milioan turiști ceea ce demonstrază din nou existența unui potențial turistic imens.

Tabel 29 Turiști la frontiere la nivelul UE în 2014 (unitate de măsură:milioane)

Sursa: http://www.insee.fr/fr/themes/document.asp?reg_id=0&ref_id=T16F206

Din punct de vedere turistic Franța își menține statutul de cea mai vizitată țară a lumii cu 83,3 milioane de turiști care trec granița. Tendințe variat în funcție de originea turiștilor: clienții europeni, peste 80% dintre turiști străini în Franța, este în scădere, în timp ce clienții extra-europene a venit mult mai mare. Relieful variat, clima temperată și imensul potențial atropic, naturalși cultural încurajează turismul și menține poziția fruntasă a Franței în clasament ca fiind cea mai importantă atracție turistică a lumii.Cea mai mare parte a atracțiilor turistice este amplasată în Ile de France.

Tabel 30 Încasări din turismul internațional în anul 2014

Sursa: http://www.insee.fr/fr/themes/document.asp?reg_id=0&ref_id=T16F206

Din punct de vedere al încasărilor provenite din turismul internațional, Franța este pozișionată pe locul al doilea după Spania iar pe primul loc se află SUA. În anul 2014, Franța a încasat 43,2 miliarde de euro din turismul internațional. Acest aspect se datorează atât numărului mare de turiști care trec granița Francei cât și a prețurilor ridicate și a turiștilor proveniți din țări dezvoltate economic care au venituri mai mari. Atragerea unui număr mare de turiști care contribiue la dezvoltarea unui turism și a unei economii sustenabile se datorează în mare parte și facilităților și acesibilității prin căi de acces terestre, fluviale sau aeriene. Căile fluviale nu sunt doar căi de acces ci și punct de atracție natural turistic. Turițtii profită de ocazie pentru a se plimba pe fluviile ce parcurg Franța.

Tabel 31 Capacitatea de cazare în Franța 2014

Sursa: http://www.insee.fr/fr/themes/document.asp?reg_id=0&ref_id=T16F206

SERVICII

Activitatea serviciilor presupune capacitatea tehnică și intelectuală. Comparativ cu activitatea industrială aceasta nu implica un bun tangibil. Serviciile sunt foarte complexe începănd de la serviciile administrative, transporturi, imobiliare, tehnice și științifice, educație, sănătate, etc.

Tabel 32 Caracteristici ale serviciilor pe piața din Franța în anul 2013

Sursa: http://www.insee.fr/fr/themes/document.asp?reg_id=0&ref_id=T16F202

Tabel 33 Comerțul exterior al serviciilor pe piața nefinanciară

Sursa: http://www.insee.fr/fr/themes/document.asp?reg_id=0&ref_id=T16F202

În 2014, producția în serviciile de piață nefinanciare a crescut cu 1% față de 2013, determinată de cererea internă susținută (+ 1,2%). Valoarea adăugată a acestei ramuri, care măsoară veniturile generate, a crescut un pic mai lent (+ 0,6%). Cu toate acestea, serviciile de piață contribuie la o treime din bogăția națională în 2014. În ciuda unei încetiniri în comparație cu anii precedenți, servicii de piață în creștere mai rapidă decât economia franceză în ansamblu (+ 0,2%).

Tabel 34 Cererea și oferta de servicii comerciale în Franța

Sursa: http://www.insee.fr/fr/themes/document.asp?reg_id=0&ref_id=T16F202

Comparativ cu anul 2013, în anul 2014, producția de servicii a înregistrat o ușoară creștere cu 4 procente fapt care conduce către crearea de noi locuri de muncă. Observăm însă că importurile sunt mai mari decăt exporturile astfel că noile locuri de muncă se crează pentru muncitorii străini nu pentru cei locali. Se apelează la importuri deoarece de cele mai multe ori forta de muncă este mai ieftină.

CONCLUZII

Din punct de vedere economic, Franța este a cincea putere a lumii și ocupă primul loc la nivel european. Cu un potențial geografic imens care permite dezvoltarea armonioasă a toturor sectoarelor econimice menținăndu-și poziția fruntașă. Clima temperată, relieful variat, solurile fertile, potențialul hidrologic și condițiile meteorogice favorabile au favorizat dezvoltarea armonioasă a sectorului agricol care a contribuit la evoluția economică a statului. Un alt sector care s-a dezvoltat armonios datorită factorilor geografici este turismul. Datorită potențialului geografic și turisti, Franța a devenit un punct de atractie pentru foarte multi turisti straini, fiind țara care atrage cei mai multi turiști de peste graniță. Asemenea tuturor sectoarelor, industria este sectorul care asigura cele mai multe venituri în bugetul statului datorită cifrei de afaceri obținută din activitatea sa. Comerțul este un sector vital care colaborează cu toate celelalte sectoare. Fără el, activitatea lor ar fi inutilă pentru dezvoltarea economică a tării. Produsele finite obținute din activitatea celorlalte sectoare urmează a fi comercializate prin export către alte țări la preturi concurențiale care contribuie la dezvoltarea armonioasa a economiei.

BIBLIOGRAFIE

*** Demograful francez R. Pressat în Revista statistică, volumul 23, Direcțuinea, 1974, pagina 74

*** Hotărâri ale guvernului României și alte acte normative, Ediția 8,Partea 1, Romania, Regia Autonomă, "Monitorul Oficial", 2006, pagina 127

Eithne Mclaughlin, Understanding Unemployment: New Perspectives on Avtive Labour Market Policies, Editura Routhledge, Tayler & Francis Group, New York 1992, pagina 163

Gheorghe Plămădeală, Geografia ramurilor economiei mondiale, Ministerul educației al Republicii Moldova, Universitatea alecu Roso din Bălți, Bălți 2013

Eugen Weber, My France, The Belknap Press, London , 1991

WEBGRAFIE

Eurostat: http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/submitViewTableAction.do

Institutul Național De Statistică al Franței: http://www.insee.fr/fr/themes/detail.asp?reg_id=0&ref_id=bilan-demo&page=donnees-detaillees/bilan-demo/pop_age3.htm

Institutul național de statistică al Franței: http://www.insee.fr/fr/themes/tableau.asp?reg_id=0&ref_id=allocminvieillesse

Eurostat: http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/submitViewTableAction.do

http://hdr.undp.org/sites/default/files/2015_human_development_report.pdf

http://www.insee.fr/fr/themes/info-rapide.asp?id=14

http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do

http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/Pig_farming_sector_-_statistical_portrait_2014

http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do

Sursa: http://www.insee.fr/fr/themes/document.asp?reg_id=0&ref_id=T16F183

http://www.insee.fr/fr/themes/info-rapide.asp?id=10&date=20160510

=== ECONOMIA FRANTEI 2 NOU FINAL ===

DEZVOLTAREA ECONOMICĂ A FRANȚEI IN PERIOADA ACTUALĂ

CUPRINS

Sursa: informații preluate de la eurostat: http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/submitViewTableAction.do

Conform Institutului Național de Statistică al Franței și Eurostat, populația Franței a evoluat considerabil în perioada 2011-2015 de la 64.978.721 de persoane înregistrate în 2011 la 66.415.161 în anul 2015 (tabelul 1). Franța înregistrează astfel o creștere demografică rapidă. Acest aspect se datorează unei rate a natalității ridicate în raport cu o rată a mortalității mult mai scazută. Această situație este incurajată de un stil de viață mai sănătos și de încurajarea natalității. De la 5450057 în anul 2011, mortalitatea a crescut la 600000 în anul 2015 iar natalitatea a scăzut un pic de la 823394 în anul 2011 la 800000 în anul 2015.

Figură 1 Evoluția populației în Franța în perioada 2011- 2015

 Sursa: date preluate de la eurostat http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/submitViewTableAction.do

Tabel 2 Beneficiari ai pensiei minime în Franța în anul 2014

Sursa: Institutul național de statistică al Franței: http://www.insee.fr/fr/themes/tableau.asp?reg_id=0&ref_id=allocminvieillesse

Tabel 3 Riscul de sărăcie pentru țările europene

Sursa: Eurostat: http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/submitViewTableAction.do

Figură 2 Nivelul sărăciei în țările europene

Sursa: date preluate de la Eurostat: http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/submitViewTableAction.do

Procentul pensionarilor în totalul populației este în medie de 3,7. 6,7% din totalul populației sunt pensionari cu varse de peste 90 de ani (tabelul 2). Nivelul vârsei mortalității este de cele mai multe ori peste 90 de ani în Franța. Populația Franței are un nivel de trai ridicat. Astfel se explică nivelul scăzul al mortalității francezilor comparativ cu populația altor state europene. Franței este printre cele mai puternice în Europa. Putem spune că acest lucru se datorează nivelului de trai din Franța, a susținerii din partea statului francez pentru a încuraja natalitatea prin sprijin social oferit familiilor pentru a-și crește copiii și a le putea oferi o educație corespunzătoare. Veniturile ridicate ale francezilor comparativ cu veniturile populației din alte state europene oferă populației un nivel de trai mai bun. Comparativ cu alte țări europene acest sprijin este mai mare astfel se explică faptul că în unele state cum ar fi România se înregistrează o natalitate mai scăzută.

În 2014, Indicele Dezvoltării Umane al Franței actualizat anual de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare, era de 0,961în creștere cu 3 procente față de anul anterior care plasează țara pe locul 8 la nivel mondial după Suedia.

Figură 3 Indicatorii mediului de afaceri în Franța și încetinirea creșterii economice

Sursa: Institutul Național De Statitică al Franței-Anchete de afaceri: http://www.insee.fr/fr/themes/info-rapide.asp?id=105

După cum putem observa în tabelul 3 și figura 1, Franța este o țară dezvoltată economic, printre cele mai dezvoltate am putea spune. Acest aspect se datorează veniturilor ridicate a populației provenite din activitatea în principalele sectoare economice. Evoluția fructuasă a principalelor sectoare econmice se datorează în primul rănd factorilor geografici care contribuie la dezvoltarea fiecărui sector economic.

În luna martie 2016, climatul de afaceri din Franța, este oarecum stabil deși scade puțin față de luna precedentă. Climatul de afaceri pierde două puncte în industrie și un punct în sectorul serviciilor. Cu toate acestea, el a câștigat teren în comerțul cu amănuntul în comerțul en-gros. Rămăne stabil în construcții.

PIAȚA FORȚEI DE MUNCĂ

Franța a cunoscut o perioadă de glorie când rata șomajului era aproape 0. Din păcate însă acea perioadă „a fost oadă” întrucât în prezent Franța se confruntă cu un deficit pe piața forței de muncă și încă de la începutul anului 1970. Cu toate eforturile făcute pentru a se redresa, se pare că nu reușește să mai atingă acel nivel glorios ci din contră numărul șomerilor crște de la an la an. Situația numărului șomerilor este chiar un „dezastru” pentru Franța clasând-o în topul ultimelor 10 state cu un număr foarte mare al șomerilor. Pentru a observa mai bine acestă situație a Franței vom vizualiza tabelele și graficele de mai jos cu date concrete oferite de Institutul Național de Statistică al Franței și Eurostat.

Figură 4 Rata șomajului în Franța

Sursa: http://www.insee.fr/fr/themes/info-rapide.asp?id=14

Rata șomajului este reprezentată de numărul șomerilor procentual în forța de muncă conform Biroului Internațional al Muncii (BIM). Forța de muncă reprezintă numărul total al persoanelo ocupate și șomerilor. Datele sunt prezentate în formă ajustată pe 4 trimestre.

În medie , în al patrulea trimestru 2015, rata șomajului în baza Biroului Internațional al Muncii este de10,3% din forța de muncă din Franța. Numărul șomerilor a scăzut față de trimestrul anterior, la fel și rata șomajului a scăzut cu 0,1 puncte fata de trimestrul anterior, și a revenit la nivelul din prima jumătate a anului 2015 (10,0%). Redresarea poate fi pusă pe seama redresării economiei generată cel mai probabil de scăderea prețului la petrol.  Declinul afectează toate grupele de vârstă.

Figură 5 Rata șomajului la nivel internațional în anul 2015 trimestrul 2

Sursa: http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do

Figură 6 Rata șomajului la nivel european în 2015 trimestrul 2

Sursa: date preluate de pe: http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do

Deși este o țară dezvoltată din punct de vedere economic cu factori geografici care favorizează dezvoltarea sectoarelor economice cum ar fi clima și relieful care încurajează turismul și stimulează dezvoltarea agriculturii și a ceșterii animalelor (Franța fiind o țară, în mod special, cunoscută pentru producția viticolă și pentru producția de brănzeturi dintre cele mai renumite), Franța este una dintre țările cu un număr mare al șomerilor situându-se printre ultimele 8 state europene cu un număr mare al șomerilor.

Măsurile luate de statul francez pentru micșorarea șomajului urmăresc populația activă ocupată urmărind prevenirea șomajului prin recalificare adecvată a populației având oportunitatea de a-și gasi mai ușor un loc de muncă și prin indepărtarea imigranților și revenirea lor în țările de origine.

O soluție și o oportunitate în același timp de reducere a șomajului ar fi crearea de noi locuri de muncă. Pe termen scurt pot fi integrați în muncă în domenii precum protecția mediului. Franța este o țară care se implică mult în promovarea și dezvoltarea acestui domeniu. Drept dovadă faptul că este o țară curată și mai puțin poluată. Acestă preocupare nu doar generează locuri de muncă ci și rezultate corespunzătoare. Principalele activități creatoare de locuri de muncă în acest domeniu sunt:

Reciclarea materiilor și marerialelor ce pot fi reutilizate

Gestionarea deșeurilor și eliminarea lor

Protecția resurselor mediului în conjurăror cum ar fi aerul și apa vitale pentu umanitate care fiind poluate vor genera efecte negative asupra organismelor umane și vor genera creșterea mortalității la vârste fragede a populației. În Franța marea parte a populației a înregistrat decese la vârste de peste 90 de ani. Protecția mediului ar putea fi unul din factorii importanți care contribuie la micșorarea mortalității în Franța.

Gestionarea pădurilor și reânoirea continuă a acestora prin plantații de puieți care să o reântinerească continuu

Dezvoltarea domeniului de cercetare științifică ținând cont continuu de protecția mediului în cadrul procesului de cercetare

Promovarea unor acțiuni de curățare și depoluare a apelor din Franța prin încurajarea populației către acest domeniu și prin educarea ei de a o menține curată

Figură 7 Ocuparea forței de muncă (populația ocupată pe sexe) la nivel internațional în anul 2014

Sursa: http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do

Figură 8 Ocuparea fortei de muncă pe sexe la nivel internațional în anu 2014

Sursa: http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do

Deși Franța este printre fruntașe în ceea ce privește numărul șomerilor ea este printre primele când vine vorba de populația care are un loc de muncă. Acest aspect se datorează populației numeroase cu drept de muncă și cu potențial renumită pentru productivitate și pentru calitatea forței de muncă.

Tabel 4 Ratele de ocupare în funcție de vârstă în UE în 2014

Sursa: http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do

Rata de ocupare a forței de muncă este reprezentată de populația cu varsa cuprinsa intre 15 și 64 de ani cu drept de muncă. Indicatorul are la bază rezultatele anchetelor referitoare la forța de muncă din Uniunea Europeană.

Măsurile de diminuare a șomajului prevăd și măsuri de prevenire a acestuia. Aceste măsuri privesc populația deja ocupată și prevăd:

garantarea locului de muncă deja ocupat

mărirea constantă a salariilor și stimularea randamentului personalului prin oferirea unor pachete pentru concedii de odihna

înlăturarea inegalității rasiste între salariile bărbaților și al femeilor

oferirea de prime pentru stimularea salariaților

În literatura de specialitate există o serie de măsuri care privesc ocuparea forței de muncă și reducerea șomajului. Eithne Mclaughlin vorbește despre aceste măsuri în lucrarea sa „Understanding Unemployement: New Perspectives on Active Labour Market Policies”. Printre măsurile recomandate pentru ocuparea forței de muncă și evitarea și reducerea șomajului amintim:

măsurile cre urmăresc îmbunătățirea repartiției fondului total de muncă

măsurile care urmăresc eliminarea de pe piața muncii a unor categorii de ofertanți care descurajează folosirea forței de muncă feminine sau fac diferențe intre sexe la plata salariilor

măsuri care urmăresc invesarea procesului de înlocuire a factorilor de producție încurajând sectorul de prestări servicii și investind capitalul muncii în resurse umane

măsuri care încurajează dezvoltarea mobilității pentru populația activă prin reorganizarea învâțământului care stimulează și direcționează tinerii către domenii dinamice de activitate care vor elimina riscul șomajului în viitorul apropiat și oferirea de mijloace de transport care facilitează deplasarea populației la locul de muncă sau decontarea valorică transportului în contul angajatului

măsuri care urmăresc crearea de locuri de muncă prin investiții în sectoarele dinamice cu potențial care vor contribui la micșorarea șomajului

PRINCIPALELE SECTOARE DE ACTIVITATE

AGRICULTURA ȘI INDUSTRIA AGROALIMENTARĂ

Asemenea celorlalte state industrializate, Franța se confruntă cu scăderea numărului de angați din domeniul agricol astfel că soluția acestei probleme a fost modernizarea și tehnologizarea mecanizată prin care se înlocuiește mare parte din necesarul de forță de muncă umană cu munca tehnologică mecanizată.

Franța deține 520.000 exploatații agricole ceea ce o face principala putere agricolă europeană. În majoritatea ramurilor agricole Franța ocupă un loc fruntaș, printre primii trei.  Dezvoltarea fructuasă a sectorului agricol se datorează în cea mai mare parte factorilor geografici care favorizează dezvoltarea sa. Franța este principalul producător de vin și brânzeturi selecționate la nivel mondial. De asemenea Franța ocupă un loc fruntaș și în producția de cereale, lactate, semințe și rădăcinoase, și este printre primii și când vine vorba de creșterea animaleleor. Astfel Franța devine una dintre cele mai dezvoltate industrii agroalimentare la nivel european și mondial. Franța se bucură de o mare diversitate de factori geografici care contribuie continuu la dezvoltarea sectoarelor economice. Printre acestea se numără: relieful mixt echilibrat, clima (în nord-vest predomină clima temperat maritimă, în centru este clima temperată de tranziție, la sud clima subtropical mediteraneană, iar în sud-vestul țării este clima temperat alpină), hidrologia alcătuită din rețeaua hidrologică ce tranzitează țara. Alți factori care favorizează dezvoltarea sectoarelor economice sunt resursele financiare cum sunt fondurile europene menite sa sprijine dezvoltarea lor și resursele umane renumite în Europa ca fiind cele mai eficiente. Dezvoltarea ramurilor agricole generează o gamă diversă de produse alimentare și băuturi atât pentru consumul uman cât și pentru cel animal. Franța ocupă primul loc în ceea ce privește producția agricolă la nivel european fiind apoi urmată de Gerania, Italia, Turcia, Spania și România. Franța este printre cei mai mari producători europeni în toate sectoarele agricole (producția de cereale, producția de animale cu tot ce implică ea de la expluatarea lor în viață până la tăierea lor și consumarea cărnii în procesele alimentare, producția de vinuri din care mai bine de jumătate este producția vinurilor selecționate).

Terenurile agricole alcătuite din soluri fertile pe suprafețe foarte mari au clasat Franța pe primul loc fiind, așa cum am menționat în paragraful anterior, fiind principalul producător și exportator al produselor agricole la nivel European și pe locul doi la nivel mondial după SUA. Principalele produse exportate sunt cerealele, carnea și produsele obținute din expluatarea păsărilor, carnea de vită, produsele lactate, carnea de porc și vinurile franțuzești care sunt dintre cele mai renumite nu doar la nivel European ci și la nivel mondial.

Tabel 5 Cereale pentru producția de boabe inclusiv semințe (tone la 1000 ha)

Sursa: http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do

Figură 9 Cereale pentru producția de boabe inclusiv seminte (tone la 1000 ha)

Sursa: http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do

Figură 10Clasamentul evoluției produciei de cereale în anul 2015 la nivelul Uniunii Europene

Sursa: http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do

După cum putem observa în tabelul 5 și figura 10 Franța ocupă locul doi când vine vorba de producția de cereale în anul 2015, în fruntea clasamentului fiind Turcia care a înregistrat 11713 t la 1000 ha o productivitate mult mai mare decât a Franței iar pe ultimul loc în clasament se află Islanda cu 2 t la 1000 h după Cipru cu 27,35 t la 1000 h. Acest aspect se datorează reliefului mixt cu câmpii și podișuri întinse pe suprafețe mari care favorizează dezvoltarea armonioasă a plantațiilor de cereale permițând plantarea lor pe suprafețe foarte mari, datorită hidrologiei care permite irigarea plantațiilor, datorită climei temperate cu ierni blânde și veri calde. Tocmai datorită condițiilor geografice pe care le oferă Franța, principala activitate a francezilor este agricultura cu tot ce implică ea. 33, 46 % din suprafața țării este teren arabil folosit strategic la plantarea diverselor culturi. Din punct de vedere economic, dezvoltarea armonioasă a culturilor de cereale se datorează fondurilor Europene menite sa sprijine dezvoltarea armonioasă a sectorului agricol. Producția de cereale a evoluat de la 9234,67 în anul 2010 la 9534,66 în anul 2015. Productia de cereale a scazut la nivelul Uniunii Europene la majoritatea statelor membre, Franța numărându-se printre ele. Motivul principal al aceastei scăderi ar putea fi condițiile climatice nefavorabile din sezonul agricol datorate ușoarei modificări a climei generată de fenomenul încălzirii globale. În 2015, producția de cereale din Franța a scăzut ușor cu 0,6% comparativ cu anul antecedent.

Tabel 6 Producția de rapiță, semințe de floarea soarelui și soia (tone la 1000 ha)

Sursa: http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do

Figură 11 Producția de rapiță, semințe de floarea soarelui și soia (tone la 1000 ha)

Sursa: http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do

Figură 12 Clasamentul productiei de rapiță și semințe de floarea soarelui la nivelul Uniunii Europene în anul 2014

Sursa: http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do

Producția de  rapița și semințe de floarea soarelui reprezintă principalele tipuri de produse petroliere pentru Uniunea Europeană. Analizănd tabelul 6 și figura 10, observăm că Franța este cel mai mare producător în acest sector agricol (2236,14 t la 1000 h) fiind urmată de România (1487,64 t la 1000 h), Germania (1414,2 t la 1000 h), Bulgaria (1034,14 t), Polonia (952,5 t) și Spania (827,41 t) la nivelul anului 2014. Cea mai slabă producție în anul 2014 este înregistrată de Albania (0,9 t) urmată de Olanda (3 t) În 2015, ultimul an de analiză, Franța a produs 2204,5 mii tone. În anul 2014 producția Franței reprezenta 19,37% din producția Uniunii Europene. Acest aspect se datorează în primul rând factorilor geografici care favorizează dezvoltarea acestor culturi cum ar fi: clima, relieful majoritar de câmpie și podișuri, solul bogat în substanțe minerale care permite dezvoltarea armonioasă a culturilor și hidrologia care permite irigarea culturilor. Toți acești factori au conlucrat împreună generând cele mai bune rezultate statului francez la nivelul Uniunii Europene. Comparativ cu anul 2014, în anul 2015 producția a înregistrat o ușoară scădere atât în Franța cât și în majoritatea țărilor Uniunii Europene. Acest aspect ar pute avea ca principală cauză ușoara modificare nefavorabilă a condițiilor climatice generate de fenomenul încălzirii globale care au crescut temperaturile și au generat ușoare efecte negative asupra recoltelor. Acest fenomen generat de nivelul ridicat de poluare ar putea avea efecte tot mai grave asupra tuturor culturilor agricole.

Tabel 7 Producția de rădăcinoase (tone la 1000 ha)

Sursa: http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do

Figură 13 Producția de rădăcinoase (tone la 1000 ha)

Sursa: http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do

Figură 14 Clasamentul evoluției productiei de radacinoase în anul 2014 la nivelul Uniunii Europene

Sursa: http://ec.europa.eu/eurostat/tgm/table.do?tab=table&plugin=1&language=fr&pcode=tag00034

Când vine vorba de culturile de rădăcinoase, în anul 2015 Franța este cea mai mare producătoare de rădăcinoase la nivelul Uniunii Europene cu o producție de 565,94 t la 1000 h urmată de Germania cu 554,1 t. În 2015 peste 17% din culturile de rădăcinoase ale Uniunii Europene provin din Franța, aceasta fiind principalul producător de rădăcinoase. Acest aspect se datorează în primul rând suprafețeor mari și numeroase de teren cu soluri fertile disponibil pentru exploatare agricolă, climei temperate care permite dezvoltarea culturilor, potențialului hidrologic care este principala sursă pentru irigații, și reliefului predominant de câmpie care permite dezvoltarea plantațiilor. Deși Franța este producătorul principal de rădăcinoase în abul 2015 pentru UE, producția sa a scăzut comparativ cu anul antecedent când era clasată pe locul al doilea. În majoritatea statelor europene s-au înregistrat scăderi considerabile ale producției de rădăcinoase. Turcia a înregistrat o scădere drastică comparativ cu anul 2013 când se afla în fruntea clasamentului cu o productie de 698 t. Această evoluție negativă a producției de rădăcinoase s-ar putea datora în mare parte poluării solului care nu mai permite evoluția productivă a plantelor și modificărilor climatice negative generate de fenomenul încălzirii globale datorate poluării aerului. Astfel se explică modificările subite repetate ale temperaturilor care influențează negativ culturile. Cea mai slabă evoluție este înregistrată de Malta și Luxemburg cu 0,69 t respectiv 0,71 t. Comparativ cu anul 2014, producția de rădăcinoase din anul 2015 din Franța a scăzut cu 5%.

Tabel 8 Producția de vin la nivelul statelor europene

Sursa: http://ec.europa.eu/eurostat/tgm/table.do?tab=table&plugin=1&language=fr&pcode=tag00034

Franța este principalul producător de vin la nivelul UE cu 47097 hl realizați în anul 2014 în scădere față de anul 2012 când s-au înregistrat 50575 hl fiind perioada cea mai glorioasă pentru Franța din ultimii șase ani (figura 16). În ultimii șase ani Franța și-a păstrat locușl de onoare în fruntea clasamentului ca principal producător de vinuri al Uniunii Europene.

Figură 15 Producția de vin la nivelul statelor Europene

Sursa: http://ec.europa.eu/eurostat/tgm/table.do?tab=table&plugin=1&language=fr&pcode=tag00034

Figură 16 Clasamentul evoluției producției de vinuri în anul 2012 la nivelul Uniunii Europene

Sursa: http://ec.europa.eu/eurostat/tgm/table.do?tab=table&plugin=1&language=fr&pcode=tag00034

Producția de vin este recolta anului de comercializare care începe 01 august anul n-1 și se termină 31 iulie în anul n (n fiind anul indicat în antetul tabeluui). De exemplu, producția pentru anul 2015 începe la 01 august 2014 și se termină la 31 iulie 2015. După cum putem observa în graficele și tabelul de mai sus, Franța este principalul producător de vinuri la nivelul Uniunii Europene urmată de Italia și Spania. În anul 2015 Franța a avut o producție de vin de 47094 hl. Acest aspect se datorează condițiilor geografice prielnice pentru culturile viticole pe care Franța le posedă. Relieful și solurile fertile ale Franței îmbinate cu o climă temperată care permite dezvoltarea culturilor dar nu în ultimul rând datorită potențialului hidrologic al tării care permite irigarea corespunzătoare a culturilor. Astfel se explică succesul francezilor și eficiența producțiilor viticole. Agricultura și creșterea animalelor se dezvoltă atât în zona de munte cât și în zona de câmpie și podiș. Evoluția producției de vinuri în Franța se redresează de la un an la altul după scăderea considerabilă înregistrată în anul 2013, iar în anul 2015 a înregistrat o creștere de 10,96% comparativ cu anul 2014. Este cea mai mare creștere înregistrată de Franța după scăderea bruscă a producției din anul 2013. Se poate spune că anul 2015 a fost o nouă perioadă de glorie pentru Franța. Dacă în celelalte sectoare agricole producția a scăsut în 2015 comparativ cu anul antecedent în sectorul viticol lucrurile au funcționat total diferit clima fiind favorabilă pentru dezvoltarea eficientă a producției viticole. În Spania situația este total opusă deoarece producția de vin a scăzut cu 12,83% fată de anul 2014 datorită condițiilor climatice nefavorabile pentru dezvoltarea culturilor vitiloce care au afectat producția viticolă de anul trecut (2015).

Tabel 9 Produse proaspete obținute din prelucrarea laptelui (1000 t) la nivelul Uniunii Europene

Sursa: http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do

Figură 17 Produse proaspete obținute din lapte (1000 t) la nivelul Uniunii Europene

Sursa: http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do

Când vine vorba de expluatarea animalelor, și producția de lapte și produse derivate din lapte, Franța ocupă locul 3 la nivelul Uniunii Europene, primele două locuri fiind ocupate de Marea Britanie și Germania însă se află tot printre principalii producători de lapte, drept dovadă faptul că franța se numără printre principalii producători de brânzeturi renumite foarte selecționate. Cred că toată lumea a auzit de brânza Brie care este produsă în Franța. Acest aspect se datorează din punctul meu de vedere condițiilor geografice existente care permit creșterea animalelor cum ar fi relieful bogat în câmpii cu soluri fertile și pășuni verzi și întinse, hidologia care permite atât irigarea pășunilor pentru a genera producția de hrană pentru animale cât și pentru adăparea lor. Astfel se explică faptul că francezii au ca principală activitate încă din cele mai vechi timpuri agricultura și creșterea animalelor fiind un popor de agricultori.

Tabel 10 Produse fabricate din lapte cu conținut de grăsimi (t) la nivelul Uniunii Europene

Sursa: http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do

Figură 18 Produse fabricate din lapte cu conținut de grăsimi la nivelul Uniunii Europene (t)

Sursa: http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do

Tabel 11 Sacrificări carne de bovine la nivelul Uniunii Europene (mii tone)

Sursa: http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do

Figură 19 Sacrificări carne de bovine la nivelul Uniunii Europene (mii tone)

Sursa: http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do

Când vine vorba de creșterea și sacrificarea animalelor Franța este, la fel ca și în celelalte sectoare agricole, principalul producător de carne de bovine al Uniunii Europene urmat de Germania, Marea Britanie, Italia și Spania. Acest aspect se datorează condițiilor geografice care permite creșterea acestor animale. Existența reliefului predominant de câmpie cu pășuni amplasate pe soluri fertile care oferă hrană animalelor pe tot parcursul anului și hidrologia care permite irigarea pășunilor și adăparea animalelor. Și relieful montan este foarte prielnic pentru dezvoltarea acestor anumale îtrucât pășunile montane mai puțin poluate și apă de izvor bogată în substanțe minerale ar favoriza creșterea unor animale într-un stil foarte sănătos iar calitatea laptelui și a cărnii acestor animale ar fi cu mult superioară celor crescute la cămăpie unde aerul este mai poluat datorită industriei și circulației autovehiculelor. De altfel dezvoltarea armonioasă a culturilor de cereale este un factor ca re favorizează cresterea animalelor si dezvoltarea acestui sector.

Tabel 12 Sacrificări de bovine (mii de capete de animale) la nivelul Uniunii Europene

Sursa: http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do

Bovinele franceze sunt hrănite în principal cu iarbă și cereale, spre deosebire de omologii lor hrănite cu semințe din Statele Unite. Ele sunt crescute pentru a produce atât lapte cât și carne. În Franța sunt sacrificate anual 377,26 mii de capete de animale pentru consumul de carne. Carnea de vită franceză este, în general, mai dur, mai puțin marmorat cu grăsime, și mai puțin gustoase atunci când este în cele din urmă tăiată, fiartă și a scăzut în porții pe plăci de cină.

Figură 20 Sacrificări de bovine (mii de capete de animale) la nivelul Uniunii Europene

Sursa: http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do

După cum putem observa în figura 16, Franța este principalul producător de carne de bovine la nivelul Uniunii Europene fiind urmată de Germania, Italia și Marea Britanie.

INDUSTRIA

Ca și în celelalte sectoare economice, Franța ocupă un loc fruntaș și în sectorul industriei, în toate ramurile sale. Putem afirma faptul că Franța este a patra putere industrială a lumii. Întreprinderile industriale reprezintă peste 70% din PIB. Industria Franței se dezvoltă foarte armonios iar acest aspect se datorează atât condițiilor geografice cât și populației cu un nivel superior de productivitate renumită la nivel European și mondial. Franța este liderul mondial în mai multe domenii industriale cum ar fi: industria automobilelor, aeronautică, aerospațială, agro-alimentară, electronică, energetică nucleară, farmaceutică, cosmetică, a produselor de lux, minerit, industria textilă, industria lemnului, construcțiilor, a încălțămintei, a construcțiilor navale, siderurgia. Deși anumite producții idustriale din Franța sunt realizate în alte țări datorită existenței forței de muncă mai ieftine, majoritatea sun pe teritoriul țării. În unele ramulri ale industriei Franța ocupă locul întâi la nivel mondial cum ar fi producția anvelopelor, producția brânzeturilor, producția cosmelicelor, producția vinurilor, producția automobilelor.

Tabel 13 Evoluția producției industriale în luna martie 2016 în Franța

Sursa: http://www.insee.fr/fr/themes/info-rapide.asp?id=10&date=20160510

După cum putem observa în tabelul de mai sus în Franța industria manufacturieră (de fabricație) deține ponderea cea mai mare din totalul industriei iar ea este împărțită în cinci subramuri: industria agroalimentară, industria petrolieră, industria mujloacelor de transport și alte produse industriale. Din păcate întreaga industrie manufacturieră a avut o evoluție negativă comparativ cu lunile antecedente. Industria extractivă a crescut cu 3,7% comparativ cu luna antecedentă iar industria construcțiilor a înregistrat o ușoară creștere și se redresează treptat după sezonul de iarnă când această industrie stagnează datorită condițiilor climatice din acest sezon nefavorabile tuturor activităților desfășurate în industria construcțiilor. Fiind o țară în continuă dezvoltare se explică și procentul considerabil pe care industria construcțiilor îl deține în totalul industriilor. Datorită reliefului foarte diversificat și al climei favorabile Franța are un potențial turistic imens expluatat la capacitate maximă. Astfel se explică evoluția fructuasă a industriei constricțiilor generată de necesitatea continua de activitate în acest sector.

Tabel 14 Evoluția producției în industria alimentară bautură și tutun

Sursa: http://www.insee.fr/fr/themes/document.asp?reg_id=0&ref_id=T16F182#inter2

Industria cărnii și a preparatelor din carne a scăzut cu aproximativ 1% față de anul precedent. Cei mai importanți producători de carne din UE sunt Franța, Germania, Italia și Spania. Industria de prelucrare a peștelui se datorează existenței numeroaselor fluvii pe continentul francez și este strâns legată de activitatea de pescuit. Activitatea acestei subramuri a scăzut cu 7% față de anul 2013. Acest aspect se poate datora poluării și a nerespectării perioadei de prohibit menită să încurajeze dezvoltarea speciilor. Dezvoltarea industriei uleiurilor și grăsimilor vegetale și animale se datorează dezvoltării culturilor de rapiță și semințe și creșterii animalelor a căror dezvoltare este direct influențată de factorii geografici. Dezvoltarea lor se datorează reliefului cu soluri fertile care oferă o evoluție eficientă culturilor și oferă hrană animalelor și a rețelei hidrografice care ajută la irigarea plantațiilor și adapă animalele. Clima temperată este si ea un factor care influențează pozitiv dezvoltarea acestor subsectoare. Industria Hranei pentru animale este direct legată de dezvoltarea culturilor vegetale și de cereale a căror dezvoltare este încurajată de existenta bogata a rețelei hidrologice, a solurilor fertile, a reliefului și climei. Din punct de vedere al băuturilor alcoolice Franța este renumită pentru producția vinurilor care este direct legată de productivitatea viilor favorizată de existența climei temperate, a colinelor, a rețelei hidrologice și mai ales a solurilor fertile. Industria produselor de panificație și morărit a crescut cu 0,8% față de anul precedent. Acest aspect se datorează influenței pozitive factorilor geografici precum clima temperată, relieful predominant de câmpie, existenta unor sisteme de irigații conectate la rețeaua hidrologică, și a solurilor fertile care încurajează dezvoltarea culturilor de cereale.

Tabel 15 Evoluția industriei automobilelor la nivelul UE

Sursa: http://www.insee.fr/fr/themes/document.asp?reg_id=0&ref_id=T16F183

După cum putem observa în tabelul de mai sus, Franța se numără printre primele trei state producătoare de automobibe la nivelul Uniunii Europene producând în 2014 un număr de 1796 mii de autoturisme. Acest aspect se datorează atât nivelului de trai ridicat din Franța care permite achiziționarea cu ușurință a unui autoturism cât și factorilor geografici care favorizează dezvoltarea celorlalte sectoare în mod special al sectorului agricol și turistic care sunt cele mai influențate me mediul geografic favorabil existent în Franța. Astfel Franța asigură 14,31% din producția de automobile la nivelul Uniunii Europene.

Tabel 16 Evoluția inscrierilor automobilelor la nivelul UE

Sursa: http://www.insee.fr/fr/themes/document.asp?reg_id=0&ref_id=T16F183

Analizând cu atenție figura de mai sus observăm că Franța este pe locul 3 ca dezvoltare a industriei automobilelor. Pe locul întâi este Germania urmată de Regatul Unit (Marea Britanie). Dezvoltarea acestei industrii este strâns legată de producția de petrol necesar pentru combustibilii care antrenează funcționarea automobilelor care deși nu are o pondere foarte mare în totalul industriilor ea a înregistrat o evoluție pozitiv în luna martie 2016 în creștere cu 3,7% comparativ cu luna februarie a acestui an. Evoluția pozitivă a acestui sector ar putea influența scăderea prețurilor la motorină care la răndul său ar putea influența pozitiv achiziționarea și producția de automobile. Dezvoltarea acesei subramuri va genera automat dezvoltarea industriei anvelopelor și a pieselor și utilajelor necesare pentru producția automobilelor.

Tabel 17 Înmatriculări autoturisme în funcție de tipul de energie

Sursa: http://www.insee.fr/fr/themes/document.asp?reg_id=0&ref_id=T16F183

După cum putem observa în tabelul de mai sus clienții favorizează autoturismele cu combustibil motorină (diesel) acest lucru se datorează variației prețurilor la conbustili generat de creșterea industriei extractive a pentrolului care va genera, așa cum am menționat în paragraful anterior, variația prețurilor la petrol prin scăderea lor. Mașinile cu combustibil hibrid sunt în număr foarte foarte mic în scădere cu 4 unităti fată de anul antecedent. Încurajarea automobilelor hibride ar contribui la reducerea poluării aerului care ar aplana problemele climatice generate de nivelul de poluare al aerului. Din păcate producția lor este la un nivel foarte redus și nu are tendințe de creștere.

Tabel 18 Producția producătorilor francezi de automobile

Sursa: http://www.insee.fr/fr/themes/document.asp?reg_id=0&ref_id=T16F183

În 2014, volumul producției industriei automobilelor iși revine ușor (+ 3%), după doi ani consecutivi de declin. Acesta beneficiază de inversare la creșterea investițiilor și a exporturilor și aproape opri declinul consumului populației.

În 2014, comerțul exterior al produselor de automobile a crescut după declin în ultimii doi ani. Exporturile au crescut cu 1,8% în valoare (+ 1,3% în volum). Ele sunt susținute în special de vânzările de autovehicule în Spania. În această țară, planul pentru a ajuta sectorul auto (casare) este extinsă și, în sens mai larg, a consumului privat se îmbunătățește. În schimb, exportul de contract de piese pentru autovehicule. 

Tabel 19 Înmatriculări auto noi în Franța

Înmatriculări de autoturisme noi a crescut ușor în 2014 (+ 0,3%), dar rămâne la un nivel foarte scăzut. Ponderea acestor vehicule în totalul înmatriculărilor a crescut cu 3,3 puncte la 33%. Înmatriculările de a În Franța producerea automobilelor este controlată de concernele Renault și Peugeot Citroen. Grupul Peugeot Citroen este cel mai mare producător de automobile. Din 1796 de autoturisme înmatriculate în Franța 55,34% sunt mașini franceze din care 536 sunt făcute de grupul Peugeot fiind preferate de către populație în defavoarea grupului Renaut.

Exporturile de automobile din Franța au crescut în 2014 datorită programelor cu prime de casare a automobilelor vechi. Creșterea acestei prime la nivelul UE îcurajează exportul chiar și în tări mai puțin dezvoltate cu venituri mai mici ale populației și stimularea de achiziționare a autoturismelor noi în defavoarea celor achiziționate în regim second hand.

ENERGIE

Principalele forme de energie consumate în Franța sunt: petrolul, gazele naturale și electricitatea. În anul 2014 Franța este a doua sursă de energie din totalul raportat la nivelul Uniunii Europene cu o pondere de 15,5% din totalul raportat la nivelul celor 28 de tari Europene. Compatrativ cu anul precedent productia de energie a scazut cu 4%. Principalul producător de energie la nivelul UE este Germania.

Tabel 20 Producția de energie a Franței În context European. Mii tone echivalent în petrol

Sursa: http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do

Figură 21 Evoluția producției de energie (mii tone echivalentul in petrol)

Sursa: http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do

Tabel 21 Evoluția producției de energie electrica neta și evoluția consumului casnic la nivelul Uniunii europene în anul 2014 (unitate de măsură twh)

Sursa: http://www.insee.fr/fr/themes/document.asp?reg_id=0&ref_id=T16F193, date preluate de la Agenția Internațională pentru Energie

În anul 2014 producția de energie în Franța a atins pragul de 539.3 twh din care 415.6 twh energie nucleară și 65,9 energie hidraulică. Franța este al doilea parc nuclear din lume primul loc fiind ocupat de parcul american. Franța deține 59 de reactoare nucleare. Energia regenerabilă ocupă un rol deosebit de important în producția de energie electrică fiind în continuă creștere. Acest aspect se datorează energiei hidroelectrice în continuă dezvoltare încurajată de potențialul hidrologic imens pe care Franța îl deține. Din punct de vedere al producției energiei hidraulice Franța nu ocupă primul loc dar este printre cele mai importante țări producătoare la nivel mondial. Consumul de energie electrică este descurajat de condițiile meteorologice deosebit de blânde astfel că datorită variațiilor climatice. Datorită modificărilor de temperatură scade consumul de energie.

Tabel 22 Producția și consumul de gaze naturale în perioada 2013-2014. Franța la nivel mondial (unitate de măsură miliarde m3)

Sursa: http://www.insee.fr/fr/themes/document.asp?reg_id=0&ref_id=T16F193, date preluate de la Agenția Internațională pentru Energie

În ultimii ani (2013,2014) consumul de gaze naturale se confruntă cu evoluții descendente. Acest aspect se datorează condițiilor climatice. Astfel consumul de gaze naturale a scăzut în anul 2014.

Tabel 23 Import gaze naturale în Franța în anul 2014

Sursa: http://www.insee.fr/fr/themes/document.asp?reg_id=0&ref_id=T16F193, date preluate de la Agenția Internațională pentru Energie

Principalul importator de gaze naturale al Franței este Norvegia care importă 198 miliarde kwh urmată de Rusia ca importator secundar. În total Franța importă de la alte țări 437 miliarde kwh de gaze naturale.

Tabel 24 Consumul de petrol la nivel mondial în anul 2014

Sursa: http://www.insee.fr/fr/themes/document.asp?reg_id=0&ref_id=T16F192

Analizând cu atenție tabelul de mai sus putem constata că el mai mare consumator de petrol este SUA. Frața nu se numără printre principalii consumatori de petrol. Consumul de petrol în Franța scade considerabil în timp. Acest aspect se datorează creșterii prețului la petrol și nu numai după cum putem observa în tabelul de mai jos. Evoluția prețurilor nu încurajează consumul în Franța.

Producția de petrol în Franța se retrage și nu mai asigură decât 1% din consum asfel că Franța importa petrol și energie de la alte țări. Cantitatea de petrol importată în 2014 este de 53.6 miliarde de tone. Dup cum putem observa mai jos principala sursă de import este Africa cu 19.6 miliade tone și un procent de 36,6 %.

Tabel 25 Surse de import a petrolului în Franța

Tabel 26 Evoluția prețurilor în Franța la energie (euro/cifa tonă)

Sursa: http://www.insee.fr/fr/themes/document.asp?reg_id=0&ref_id=T16F192

Creșterea prețurilor la energie se datorează deficitului de producție și necesității importurilor de energie. Cel mai mare preț este înregistrat de produsele petroliere rafinate. Din anul 2000 până în anul 2014 a crescut foarte mult prețul la petrol (de la 228 euro/cifa tona la 570 euro/cifa tona). Cu 250% în ultimii 14 ani.

COMERȚ

Comerțul francez este un sector foarte dezvoltat care se transformă continuu odată cu tehnologia și cu noua economie, economia digitală. Franța realizează schimburi de mărfuri atât la nivel național, comerțul interior cât și la nivel internațional, comerțul exterior, cu multe țări la nivel european și mondial. Franța exportă o multitudine de produse provenite din toate ramurile industriale. Cele mai renumite sunt: produsele agricole (cereale, carne, lapte, vin, branzeturi), automobilele marca Peugeot și Renault, anvelopele Michelline și produsele cosmetice marca L”Oreal. Comerțul exterior este orientat către țările puternic dezvoltate ale Pieței Comune cum sunt: Germania, Italia, Japonia, Turcia, Spania, SUA, Marea Britanie. Din punct de vedere geografic comerțul este încurajat de relief și de climă care permit transportul mărfurilor în cele mai bune condiții. Transportul mărfurilor poate fi realizat atât terestru cât și aerian și fluvial sau maritim. Tipul de transport este stabilit după mai multe criterii cum ar fi natura mărfurilor, clima la momentul transportului, costurile de transport care sunt incluse ulterior în prețul mărfurilor, etc. Clima temperată a Franței permite oricând utilizarea oricărui mijloc de transport însă trebuie luate în calcul și condițiile meteorologice.

Tabel 27 Cifra de afaceri netă provenită din comerț în cadrul UE pe sectoare de activitate la nivelul anului 2014 (unitate de măsură: miliarde euro)

Sursa: Date preluate de la Institutul Național de Statistică al Franței http://www.insee.fr/fr/themes/document.asp?reg_id=0&ref_id=T16F201

Analizând tabelul de mai sus, observăm că Franța este pe locul trei pe piața europană. În anul 2014 cifra cea mai mare de afaceri provenită din comerț este înregistrată din comerțul en gros (776,4 miliarde euro). Cifra de afaceri din comerțul cu automobile este foarte mică. Acest aspect se datorează prețurilor foarte ridicate din ultimii ani la combustibil generat de prețul ridicat al petrolului.

Tabel 28 Evoluția comerțului în Franța pe sectoare de activitate în anul 2014

Sursa: Date preluate de la Institutul Național de Statistică al Franței http://www.insee.fr/fr/themes/document.asp?reg_id=0&ref_id=T16F201

Evoluția comerțului en gros este foarte bună însă nu toate sectoarele se bucură de această evoluție. Comerțul cu ridicata al bunurilor de consum și al echiapmentelor de informare și comunicare înregistrează o creștere de 8,3% comparativ cu anul 2013. După scăderea din anul 2013 din comerțul cu produse agricole în anul 2014 se înregistrează o usoară creștere de 3,1 %. Acest aspect se datorează atât solurilor fertile, climei temperate și a reliefului cât mai ales a condițiilor meteorologice care sprijină evoluția recoltelor. Evoluția negativă a producției de petrol și necesitatea importului care influențează negativ prețul petrolului și a combustibilului influențează negativ costurile de transport și de producție a mărfurilor.

TURISM

Asemenea multor țări europene, Franța deține un potențial turistic imens alcătuit atât natural cât și antropic. Turiștii se orientează către către zone geografice cu numeroase obiective turistice. Din punctul meu de vedere ca turist cele mai dezvoltate zone turistice cu cel mai mare potențial sunt valea Loarei, Paris, Alpii, Zona Orleance, Coata de Azur, Litoralul mării Mediterane și litoralul oceanului Atlantic. Din punct de vedere al dezvoltării acestui sector economic, Franța ocupă primul loc la nivel mondial ca atracție turistică înantea Statelor Unite ale Americii de această dată. În 2014 au trecut granița 83,8 milioan turiști ceea ce demonstrază din nou existența unui potențial turistic imens.

Tabel 29 Turiști la frontiere la nivelul UE în 2014 (unitate de măsură:milioane)

Sursa: http://www.insee.fr/fr/themes/document.asp?reg_id=0&ref_id=T16F206

Din punct de vedere turistic Franța își menține statutul de cea mai vizitată țară a lumii cu 83,3 milioane de turiști care trec granița. Tendințe variat în funcție de originea turiștilor: clienții europeni, peste 80% dintre turiști străini în Franța, este în scădere, în timp ce clienții extra-europene a venit mult mai mare. Relieful variat, clima temperată și imensul potențial atropic, naturalși cultural încurajează turismul și menține poziția fruntasă a Franței în clasament ca fiind cea mai importantă atracție turistică a lumii.Cea mai mare parte a atracțiilor turistice este amplasată în Ile de France.

Tabel 30 Încasări din turismul internațional în anul 2014

Sursa: http://www.insee.fr/fr/themes/document.asp?reg_id=0&ref_id=T16F206

Din punct de vedere al încasărilor provenite din turismul internațional, Franța este pozișionată pe locul al doilea după Spania iar pe primul loc se află SUA. În anul 2014, Franța a încasat 43,2 miliarde de euro din turismul internațional. Acest aspect se datorează atât numărului mare de turiști care trec granița Francei cât și a prețurilor ridicate și a turiștilor proveniți din țări dezvoltate economic care au venituri mai mari. Atragerea unui număr mare de turiști care contribiue la dezvoltarea unui turism și a unei economii sustenabile se datorează în mare parte și facilităților și acesibilității prin căi de acces terestre, fluviale sau aeriene. Căile fluviale nu sunt doar căi de acces ci și punct de atracție natural turistic. Turițtii profită de ocazie pentru a se plimba pe fluviile ce parcurg Franța.

Tabel 31 Capacitatea de cazare în Franța 2014

Sursa: http://www.insee.fr/fr/themes/document.asp?reg_id=0&ref_id=T16F206

SERVICII

Activitatea serviciilor presupune capacitatea tehnică și intelectuală. Comparativ cu activitatea industrială aceasta nu implica un bun tangibil. Serviciile sunt foarte complexe începănd de la serviciile administrative, transporturi, imobiliare, tehnice și științifice, educație, sănătate, etc.

Tabel 32 Caracteristici ale serviciilor pe piața din Franța în anul 2013

Sursa: http://www.insee.fr/fr/themes/document.asp?reg_id=0&ref_id=T16F202

Tabel 33 Comerțul exterior al serviciilor pe piața nefinanciară

Sursa: http://www.insee.fr/fr/themes/document.asp?reg_id=0&ref_id=T16F202

În 2014, producția în serviciile de piață nefinanciare a crescut cu 1% față de 2013, determinată de cererea internă susținută (+ 1,2%). Valoarea adăugată a acestei ramuri, care măsoară veniturile generate, a crescut un pic mai lent (+ 0,6%). Cu toate acestea, serviciile de piață contribuie la o treime din bogăția națională în 2014. În ciuda unei încetiniri în comparație cu anii precedenți, servicii de piață în creștere mai rapidă decât economia franceză în ansamblu (+ 0,2%).

Tabel 34 Cererea și oferta de servicii comerciale în Franța

Sursa: http://www.insee.fr/fr/themes/document.asp?reg_id=0&ref_id=T16F202

Comparativ cu anul 2013, în anul 2014, producția de servicii a înregistrat o ușoară creștere cu 4 procente fapt care conduce către crearea de noi locuri de muncă. Observăm însă că importurile sunt mai mari decăt exporturile astfel că noile locuri de muncă se crează pentru muncitorii străini nu pentru cei locali. Se apelează la importuri deoarece de cele mai multe ori forta de muncă este mai ieftină.

CONCLUZII

Din punct de vedere economic, Franța este a cincea putere a lumii și ocupă primul loc la nivel european. Cu un potențial geografic imens care permite dezvoltarea armonioasă a toturor sectoarelor econimice menținăndu-și poziția fruntașă. Clima temperată, relieful variat, solurile fertile, potențialul hidrologic și condițiile meteorogice favorabile au favorizat dezvoltarea armonioasă a sectorului agricol care a contribuit la evoluția economică a statului. Un alt sector care s-a dezvoltat armonios datorită factorilor geografici este turismul. Datorită potențialului geografic și turisti, Franța a devenit un punct de atractie pentru foarte multi turisti straini, fiind țara care atrage cei mai multi turiști de peste graniță. Asemenea tuturor sectoarelor, industria este sectorul care asigura cele mai multe venituri în bugetul statului datorită cifrei de afaceri obținută din activitatea sa. Comerțul este un sector vital care colaborează cu toate celelalte sectoare. Fără el, activitatea lor ar fi inutilă pentru dezvoltarea economică a tării. Produsele finite obținute din activitatea celorlalte sectoare urmează a fi comercializate prin export către alte țări la preturi concurențiale care contribuie la dezvoltarea armonioasa a economiei.

BIBLIOGRAFIE

*** Demograful francez R. Pressat în Revista statistică, volumul 23, Direcțuinea, 1974, pagina 74

*** Hotărâri ale guvernului României și alte acte normative, Ediția 8,Partea 1, Romania, Regia Autonomă, "Monitorul Oficial", 2006, pagina 127

Eithne Mclaughlin, Understanding Unemployment: New Perspectives on Avtive Labour Market Policies, Editura Routhledge, Tayler & Francis Group, New York 1992, pagina 163

Gheorghe Plămădeală, Geografia ramurilor economiei mondiale, Ministerul educației al Republicii Moldova, Universitatea alecu Roso din Bălți, Bălți 2013

Eugen Weber, My France, The Belknap Press, London , 1991

WEBGRAFIE

Eurostat: http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/submitViewTableAction.do

Institutul Național De Statistică al Franței: http://www.insee.fr/fr/themes/detail.asp?reg_id=0&ref_id=bilan-demo&page=donnees-detaillees/bilan-demo/pop_age3.htm

Institutul național de statistică al Franței: http://www.insee.fr/fr/themes/tableau.asp?reg_id=0&ref_id=allocminvieillesse

Eurostat: http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/submitViewTableAction.do

http://hdr.undp.org/sites/default/files/2015_human_development_report.pdf

http://www.insee.fr/fr/themes/info-rapide.asp?id=14

http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do

http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/Pig_farming_sector_-_statistical_portrait_2014

http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do

Sursa: http://www.insee.fr/fr/themes/document.asp?reg_id=0&ref_id=T16F183

http://www.insee.fr/fr/themes/info-rapide.asp?id=10&date=20160510

Similar Posts