Dezvoltarea Durabila In Comuna Radovanu din Judetul Călărasi

INTRODUCERE

Lucrarea de față, iși propune să prezinte principalele aspecte ale dezvoltarii durabile pentru comuna Radovanu din județul Călărași.

Acest concept – dezvoltare durabilă – a început să câștige teren în România,deoarece, deși s-au făcut progrese imense în ultimii ani, realitatea este că tara noastră are încă o economie bazată pe consumul intensiv de resurse, o societate și o administrație aflate încă în căutarea unei viziuni unitare și un capital natural afectat de riscul unor deteriorări ce pot deveni ireversibile.

Pentru a reda conceptul de dezvoltare durabilă, limba engleză ne ofera termenii sustainability, sustainable și sustainable development, intrarea lor în lexicul limbii engleze datând cel puțin cu câteva sute de ani în urmă. Acești termeni provin din latinescul „sub” și „tenere” care înseamnă a susține sau a păstra.

În limba română există două concepte relativ similare: sustenabilitate și dezvoltare durabilă. Potrivit Dicționarului Explicativ al Limbii Române, sustenabilitatea este „calitatea unei activități antropice de a se desfășura fără a epuiza resursele disponibile și fără a distruge mediul, deci fără a compromite posibilitățile de satisfacere a nevoilor generațiilor următoare”. Când se referă la dezvoltarea socio-economică de ansamblu a unei țări sau regiuni, este de obicei preferat termenul sinonim "dezvoltare durabilă". Aceste concepte au intrat în jargonul limbii române după anul 1989, fiind folosite mai mult în documente tehnice și oficiale și mai puțin în limbajul curent.

În concret,dezvoltarea durabilă este definită de către Comisia Mondială a Mediului ca "dezvoltarea care urmareste satisfacerea nevoilor prezentului, fără a compromite posibilitatea generațiilor viitoare de a-si satisface propriile nevoi”.

Pornind de la ideea că o localitate trebuie analizata împreuna cu teritoriul ce-i apartine,în cele ce urmează ,mi-am propus sa redau conceptul de dezvoltare durabila raportat la comuna Radovanu, iar pentru abordarea unui astfel de subiect,un rol esențial îl joacă prezentarea situației actuale a localității precizate si activitățile desfășurate în interesul dezvoltării durabile.

Astfel, dezvoltarea durabilă a comunităților locale reprezintă o provocare și o prioritate în același timp.

O provocare, pentru că o comunitate trebuie să fie receptivă la transformările și schimbările externe și interne care o pot afecta, adaptându-se acestor schimbări prin acțiuni și inițiative strategice locale și prioritate, pentru că dodul în care se dezvoltă localitatea îi afectează prezentul și șansele de viitor.

" Veșnicia s-a născut la sat"

Lucian Blaga

Cuprins

INTRODUCERE………………………………………………………………………

CAPITOLUL 1 PREZENTAREA GENERALĂ A COMUNEI RADOVANU, JUDEȚUL CALARASI………………………………………………………………………………………………………

Prezentarea generală a regiunii Sud –Est, a județului Calarasi și a comunei Radovanu…………………………………………………………………………………………………

Condițiile naturale ale comunei Radovanu, județul Calarasi…………………………..

Relieful…………………………………………………………………………………………..

Geologia……………………………………….

Hidrologia……………………………………………………………………………………….

Clima……………………………………………………………………………………………..

Vegetația……………………………………………………………………………………….

CAPITOLUL 2 INDICATORI DE REFERINȚĂ PRIVIND SITUAȚIA ACTUALĂ A COMUNEI RADOVANU, JUDEȚUL CĂLĂRAȘI………………………………………………..

2.1 Suprafața comunei Radovanu, județul Calarasi și structura acesteia………………..

2.2 Activitatea agricolă a comunei Calarasi…………………………………………………….

2.3 Populația comunei Calarasi în anii 2013-2015……………………………………………………

2.4 Suprafețe cultivate, producția medie la hectar și producția obținută în județul Calarsi și la nivel de comună, în perioada 2013-2015………………………………………………………………

2.5 Situația efectivului de animale în comuna Radovanu, județul Calarasi în perioada 2013-2015………………………………………………………………………………………………………………..

2.6 Situația economico-financiară a comunei Radovanu, județul Calarasi………………

2.6.1 Veniturile obținute la nivelul comunei Radovanu în anul 2015 din producția vegetală și producția animală…………………………………………………………………………………

2.7 Situația educațională la nivelul comunei Radovanu, județul Calarsi

2.8 Informații turistice despre Radovanu, județul Calarasi……………………………………..

CAPITOLUL 3 DIAGNOSTICUL ACTIVITĂȚII DESFĂȘURATE LA NIVELUL COMUNEI RADOVANU, CU AJUTORUL ANALIZEI PRIN METODA SWOT………………………..

3.1 Analiza așezării georgrafice și cadrul natural al comunei Radovanu, județul Calarasi..

3.2 Populația și resursele umane din cadrul comunei Radovanu, județul Calarasi………….

3.3 Infrastructura comunei Radovanu, județul Calarasi………………………………………………

3.4 Economia comunei Radovanu, județul Calarasi………………………………………………….

3.5 Analiza generală de situație asupra comunei Radovanu, județul Calarasi folosind metoda Analizei SWOT…………………………………………………………………………………………………..

3.6 Viziunea privind dezvoltarea durabilă a comunei Radovanu în perioada 2014-2020..

3.6.1 Strategia de dezvoltare durabilă a Regiunii Sud-Est………………………….

3.6.2 Strategia de dezvoltarea a județului Calarasi…………………………………………….

3.6.3 Proiecte necesare strategiei de dezvoltare durabilă în perioada 2014-2020 în comuna

Radovanu…………………………………………………………………………………………………………..

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI…………………………………………………………………….

BIBLIOGRAFIE………………………………………………………………………………………………

CAPITOLUL 1

PREZENTARE GENERALĂ A COMUNEI RADOVANU, JUDEȚUL CĂLĂRAȘI

1.1Prezentare generală a regiunii Muntenia, a judetului Călărași și a comunei Radovanu.

Regiunea Sud-Muntenia, cu o suprafață de 34.453 kmp reprezentând 14,45 % din suprafața României, este situată în partea de Sud-Sud Est a acesteia, invecinându-se la Nord cu Regiunea Centru, la Est cu Regiunea Sud-Est, la Sud cu Bulgaria, limită fiind dată de granița naturală – fluviul Dunărea iar la Vest cu Regiunea Sud-Vest.

Nefiind o structură administrativă, Regiunea Sud-Muntenia este formată din: 7 județe (Argeș, Călărași, Dâmbovița, Ialomița, Giurgiu, Prahova și Teleorman), 16 municipii, 32 orașe și 509 comune cu 2018 sate.

Sursa: www.isc-web.ro

Figura numărul 1.1 Hartă Regiunea Sud-Muntenia si Județe

Regiunea Sud-Est are o populație de 3,061.286 locuitori în anul 2015, însemnând 15,40 % din populația țării, cu o densitate de 82,1 loc/kmp, sub media pe țară care este de 90,3 loc/kmp.

Călărași este un județ în sud-estul regiunii Muntenia din România. Reședința sa este municipiul Călărași.

Sursa:www.județul.călărași.ro

Figura numărul 1.2 Harta județului Călărași

Județul Călărași cuprinde 50 de de comune.

Vecinii județului Călărași:

la est: județul Constanța

la vest: județul Ilfov (nord-vest) și județul Giurgiu (sud-vest)

la nord: județul Ialomița

la sud: Bulgaria — regiunea Silistra și regiunea Ruse

Populația județului, la 1 iulie 2015, era de 318.097 locuitori (1,5% din populația țării). Din punct de vedere al distribuției pe medii, 38,5% din populația județului trăiește în mediul urban și 61,5% în mediul rural, gradul de urbanizare al populației fiind sub media pe țară.

Principala bogăție naturală o constituie terenurile agricole – 393,3 mii ha – la sfârșitul anului 2015, (2,9 % din suprafața agricolă a țării), din acestea 97,3 % reprezentând teren arabil.
Solurile sunt constituite în cea mai mare parte din diferite tipuri de cernoziomuri și soluri aluvionare ce au o fertilitate ridicată.

Rețeaua hidrografică se compune din două bazine hidrografice, bazinul Dunării și al Argeșului și  dintr-un subbazin, cel al Mostiștei.

Fluviul Dunărea delimitează teritoriul județului în sud și sud – est de la km 300 (Cernavoda) la km 450 (Gostinu), se desparte în două brațe – Borcea pe stânga și Dunărea Veche pe dreapta – care închid între ele: Balta Ialomiței sau Insula Mare a Ialomiței.

Comuna Radovanu este situată în partea de sud-est a României și extremitatea vestică a județului Călărași, la intersecția coordonatelor de 24° 10' longitudine estică și 44° 13' latitudine nordică. Aceasta se află în Lunca Argeșului, pe malul drept al acestuia. Localitatea se găsește la 18 km de orașul Oltenița și 47 de km de București.

Scurt istoric

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Oltenița a județului Ilfov și era formată doar din satul de reședință, având 4600 de locuitori, care locuiau în 770 de case și 9 bordeie. În comună funcționau o biserică (aflată lângă ruinele fostului palat Ghica) și o școală mixtă cu 197 de elevi (dintre care 24 de fete), iar cel mai mare proprietar de pământuri era societatea „Dacia”. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în plasa Budești a aceluiași județ, cu alcătuirea actuală (satele Radovanu și Valea Popii).

În 1950, comuna a fost inclusă în raionul Oltenița al regiunii București, iar în 1968 a revenit la județul Ilfov, reînființat. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Călărași.

Sursa:www. Harta_comune_jud_Calarasi.ro

Figura numărul 1.3 Harta Comuna Radovanu județului Călărași

Vecini:

în nord satul Crivăț, comuna Budești;

în est satul Șoldanu;

în sud satul Chirnogi;

în sud-vest satul Căscioarele.

Comuna este formată din satele Radovanu și Valea Popii și are o populație totală de 4980 de locuitori. Dintre aceștia, 60% sunt apți de muncă.

1.2 Condtii naturale

1.2.1Relieful

Localitatea Radovanu este amplasată în marea câmpie a Burnazului orientată pe direcția vest-est , iar relieful comunei este caracterizat de doua trepte morfologice, respectiv lunca Argeșului, pe o lățime cuprinsă intre 3 – 4 Km si câmpul înalt(altitudinea maximă în Dealul Radovanului- 83,8 m), cu altitudini cuprinse intre 70-80 m, fără planuri de racordare cu lunca, situat la circa 20 – 25 m mai sus.

Lunca Argeșului se poate împărți în două sectoare: Lunca Argeș-Sabar de la Bolentin din Vale si pana la Izvoare si Lunca propriu-zisa a Argeșului din zona Radovanu-Curcani până la Oltenița.

Cele două sate sunt așezate în lunca și suferă de excesul de umiditate din sol, datorat sistemului de irigații care a dus la ridicara pânzei freatice în unele zone până aproape la nivelul solului.

Pe Dealul Radovanului au fost găsite vestigii materiale ale culturii getice care dovedesc existența în zonă a unei localități fortificate, cu meșteșugari pricepuți în prelucrarea metalelor. Obiectele găsite în cursul săpăturilor se găsesc în prezent la Muzeul Național de Istorie din București și la Muzeul de istorie al orașului Oltenița.

1.2.2 Geologie(litologia depozitelor de suprafată)

Pe teritoriul comunei Radovanu solurile sunt foarte ferile, predominând cernoziomurile de diferite tipuri (cernoziomuri carbonatice, cernoziomuri propriu-zise, cernoziomuri cambice, cernoziomuri argiloiluviale),dar si solurile aluvionale,datorită râului Argeș.

Caracteristici geotehnice:

În urma forajelor executate în zonă s-a pus în evidență următoarea litologie:

0,00 – 0,60 m: strat vegetal

0,60 – 7,80 m: praf argilos, argilă prăfoasă loessoidă gălbuie

7,80 – 9.60 m: argilă prăfoasă cafeniu-gălbuie

Nivelul hidrostatic al pânzei freatice a fost întâlnit la adâncimi între 3.00-7.00 m de la suprafața terenului.

1.2.3 Hidrografia

Rețeaua hidrografică a comunei Radovanu este reprezentată de râul Argeș aflat la limita de nord a teritoriului administrativ, la granita cu comuna Soldanu și de lacul Coadele, un lac cu apă dulce, amplasat în zona de sud a satului Radovanu. Foarte important de menționat este faptul că în Dealul Radovanului există numeroase izvoare subterane cu apă potabilă, ce alimentează mai multe cișmele din comună.

1.2.4 Clima

Clima comunei este de tip continental,cu veri foarte călduroase, atingând valori de peste 35°C. Vânturile dominante fiind Crivățul care se izbește de coama platoului înalt, la baza căruia se află localitatea, precum și Austrul al cărui efect este mai putin resimțit. Acest tip de climat este specific Câmpiei Române având valorile termice cu amplitudini anuale ale mediilor lunare cuprinse intre 23-25 °C.

1.2.5 Vegetația

Vegetația din comuna Radovanu aparține zonei de stepă cu numeroase tipuri de graminee precum: colilia, spinul vântului, negara, pirul, paiușul și arbuști precum măceșul și porumbarul, însă vegetația naturală este înlocuita, în cea mai mare parte, de culturi agricole.

CAPITOLUL 2

INDICATORI DE REFERINȚĂ PRIVIND SITUAȚIA ACTUALĂ A COMUNEI RADOVANU, JUDEȚUL CĂLĂRAȘI

În acest capitol am făcut o analiză asupra agriculturii comunei, având în vedere suprafețele cultivate, producțiile medii la hectar, structura forței de muncă, veniturile obținute din activitatea de bază a locuitorilor în perioada de referință, 2013-2015.

2.1 Suprafața comunei Radovanu, județul Călărași și structura acesteia

Comuna Radovanu are o suprafață de 5.819 ha fiind una dintre cele mai mici comune ale Județului Călărași și este distribuită astfel:

Din totalul suprafeței comunei de 5819 ha, Suprafața agricolă este de 4.807 ha din care 4.729,72 ha în extravilan și 77,28 ha în intravilan iar diferența fiind ocupată de suprafața neagricolă de aproximativ 1.000 ha.

Structura suprafeței comunei Radovanu

Tabel 2.1

Sursa: Evidențele primăriei comunei Radovanu

Figura numărul 2.1 Structura suprafeței comunei Radovanu

Suprafața comunei se împarte în teren agricol și teren neagricol, ponderea cea mai mare fiind deținută de terenul agricol de peste 80% crescând ușor în anul 2015 iar suprafața neagricolă ocupând doar 20% în anul 2015.

Grafic 2.1

Sursa: Calcule proprii pe baza tabelului 2.1

Structura suprafeței agricole a comunei Radovanu în anii 2013-2015.

Tabel 2.2

Sursa: Evidențele primăriei comunei Radovanu

Suprafața arabilă în anul 2015 crește cu 4,5% față de anii precedenți mai exact cu 207 ha.

În anul 2015 suprafața arabilă deține ponderea cea mai mare de peste 93%, adică 4.507 ha urmată de pășuni cu 4,2% adică 205 ha iar diferența este ocupată de vii cu suprafața de 91 ha (1,8%) și livezi cu doar 4 ha.

Grafic 2.2

Sursa: Calcule proprii pe baza tabelului 2.2

Structura suprafeței neagricole a comunei Radovanu în anul 2015.

Tabel 2.3

Sursa: Evidențele primăriei comunei Radovanu

Grafic 2.3

Sursa: Calcule proprii pe baza tabelului 2.3

Din suprafața neagricolă ponderea cea mai mare este deținută de drumuri și ape cu un procent de 34% aprximativ 460 de ha, urmată de construcții cu 285 ha (22%) și păduri si terenuri degradate și neproductive cu un procent de 5% adică aproximativ 5 ha.

2.2 Activitatea agricolă a comunei Radovanu

Activitatea de bază a locuitorilor din comuna Radovanu este agricultura. Având un relief specific de deal cu teren fertil ce favorizează cresterea și dezvolarea plantelor în vederea obținerii de producții maxime la hectar. Se cultivă suprafețe mari de cereale și plante tehnice, în sectorul individual sau privat, terenul agricol fiind administrat atât în arendă de către prestatorii de servicii cât și de producători individuali. De asemenea cetățenii comunei se ocupă și de creșterea animalelor.

Peste 35 % din populația comunei lucrează în domeniul agricol.

Produsele agricole rezultate în urma activităților specifice sunt transportate la cele două silozuri din comuna învecinată sau se vând pe piețele de desfacere din apropierea comunei.

2.3 Populția comunei Radovanu

Populația comunei Radovanu la data de 1 ianuarie 2016 este de 4.077 de locuitori, în scădere semnificativă față de anii anteriori. Majoritatea locuitorilor sunt români (95%), cu o minoritate de romi (2,21%) iar diferența populației, apartenența etnică nu este cunoscută.

Populația comunei Radovanu pe criterii de sexe, în perioada 2014-2016

Tabel 2.4

Sursa: Date preluate din Anuarul Statistic 2014-2016, aparținând INSSE

După cum putem observa un declin demografic în ultimii ani ai comunei Radovanu s-a datorat atat migrației negative (numărul celor care părăsea comuna era mai mare față de celor care soseau pentru a se stabilii în comuna), cât și potențialului economic care nu putea asigura ocuparea resurselor de munca.

Grafic 2.4

Sursa: Calcule proprii pe baza tabelului 2.4

Din totalul populației, 51% este reprezentată de sexul feminin adică 2128 de persoane iar 49% de cel masculin cu numărul de 2035 de persoane.

Structura populației pe categorii de vârstă

Tabel 2.5

Sursa: Date preluate din Anuarul Statistic 2014-2016, aparținând INSSE

În ceea ce privește structura pe grupe de vârstă se remarcă pe ansamblu o populație îmbătrânită: 28% din totalul populației are vârsta peste 65 de ani; ponderea grupei cu vârsta cuprinsă intre 25 și 64 de ani este de 55% în creștere față de anii anteriori iar a copiilor și studenților este de 17%.

Se remarcă de asemenea o rezervă redusă de populație tânără (copii între 0 – 14 ani)

Grafic 2.5

Sursa: Calcule proprii pe baza tabelului 2.5

Populația activă la nivelul comunei este de aproximativ 2.000 de persoane reprezentând o pondere de peste 50% din totalul populației. Majoritatea populației ocupate lucreză în afara localității, la firme particulare, la instituții ale statului dar și în comună în domeniul agricol, ramură de bază a dezvoltării comunei.

Conform anuarului statistic în comuna Radovanu rata sărăciei este de 25%.

Structura populației din comună în funcție de religie

Tabel 2.6

Sursa: Direcția județeana de statistică/www.calarasi.inesse.ro

După cum se poate observa în tabelul de mai sus peste 95% din populație este de religie ortodoxi iar diferența de 5% sunt adventiști de ziua a șaptea și alte religii.

Structura populației din comună în funcție de religie

Grafic 2.6

Sursa: Calcule proprii pe baza tabelului 2.6

Migrația la nivelul comunei Radovanu a înregistrat în anul 2014, un bilanț negativ în ceea ce privește schimbările de reședință. Comform anuarului de statistică din anul 2014 aparținând Institutului Național de Statistică că: în anul 2014 s-au înregistrat 25 de plecări din comună și doar 5 stabiliri.

În prezent la nivelul comunei activează 2 medici generaliști și 4 asistente medicale în cadrul dispensarului din sat.

Pe raza comunei Radovanu activează un numar de 40 de agenți economici, care își desfășoara activitatea pe diferite domenii ale pieței, printre care se numără:

Agenții economici de la nivelul comunei Radovanu

Tabel 2.7

Sursa Evidențele primăriei comunei Radovanu

2.4 Suprafețe cultivate, producția medie la hectar și producția obținută în județul Călărași și la nivel de comună, în perioada 2013-2015.

Fiind un județ situat în câmpie, agricultura este activitatea economică principală a acestuia. Circa două treimi din producția agricolă a județului o reprezintă aportul sectorului vegetal. Producția vegetală este orientată cu precădere spre culturile de cereale – boabe, plante oleaginoase și leguminoase.

Județul deține cea mai mare producție de carne de pui din România.  Gradul de sărăcie poate fi explicat prin faptul că terenurile au fost comasate, în Călărași, sunt ferme relativ mari, dar și mulți oameni în mediul rural fără venituri. 

Baza agriculturii o reprezintă terenul agricol, în suprafata de 426,6 mii ha (2,9% din suprafața agricolă a țării) având urmatoarea structură : 97,5% teren arabil ,1,3 % pășuni și fânețe și 1,2 % vii si livezi. 

În anul 2015, județul Călărași a dat 6,1% din producția de grâu și secară a României (locul 3 în rândul județelor țării), 8,9% din producția de orz și orzoaică (locul 2), 8,5% din producția de floarea-soarelui (locul 3).

În județul Călărași există un adevărat „pilon” al cercetării agricole românești – Institutul de Cercetări pentru Cereale și Plante Tehnice Fundulea – care a realizat de-a lungul anilor sute de soiuri de hibrizi de cereale, plante tehnice furajere cu calități productive superioare. Pe lângă acesta își îndeplinesc activitatea de cercetare încă două unități de profil: Stațiunea de Cercetări pentru Plante Medicinale și Aromatice Fundulea și Stațiunea de Cercetări pentru Culturi Irigate Mărculești.

Suprafața cultivată în anul 2015 în Județul Călărași a fost de 393,317 mii ha și este distribuită astfel: suprafață cultivată cu grâu și orz este de 164.801 ha cu o producție medie la ha de 4.235 kg/ha, porumb cu o suprafață de 95.164 ha cu o producție medie la ha de 6.475 kg/ ha, floarea soarelui 44.125 de ha și producția medie de 2.425 kg/ha, rapiță cu o suprafață de 56.962 ha și producția medie de 2.753 kg/ha, soia cu o suprafață de 7.714 ha și o producția medie la ha este de 3.197 kg , lucernă -echivalent masă verde 6.937 ha, producția medie de 1.642 kg/ha și mazăre cu o suprafață însemnată în ultimii ani de 4.325 ha cu o producție medie de 2.965kg/ha.

Grafic 2.7

Sursa: Calcule proprii pe baza tabelului 2.8

Din graficul de mai sus putem vedea că suprafața cea mai mare o are cultura de grâu și secară de aproape 50% din suprafața arabilă a județului mai exact 164.801 ha urmată de porumb cu un procent de 29% cu 95.164 ha și rapiță cu 17% cu o suprafață de 56.962 ha.

În anul 2014 suprafața cultivată a fost mai mare cu 405.481 de ha și este distribuită astfel:

Tabel 2.8

sursa www.statistici.insse.ro/

În anul 2014 observăm că din cauza secetei accentuate producțiile medii la ha sunt mai mici comparativ cu anul 2015.

În anul 2013 suprafața cultivată în Județul Călărași ajunge la pragul maxim de 422,103 ha si este distribuită astfel :

Tabel 2.9

sursa www.statistici.insse.ro/

Producția medie la ha în anul 2013, după cum observăm în tabelul de mai sus, este mult mai scăzută comparativ cu anii 2014, respectiv 2015.

Suprafețe cultivate, producția medie la hectar și producția obținută în comuna Radovanu județul Călărași în perioada 2013-2015.

Comuna Radovanu contribuie simțitor la dezvoltarea agriculturii din județul Călărași existând numeroși producători agricoli.

Suprafața agricolă a comunei Radovanu este de 4 807 ha și este distribuită astfel în anul 2015:

Tabel 2.10

sursa www.statistici.insse.ro/

Principalele culturi cultivate în comună sunt cerealele precum grâul și porumbul ce împreună dețin peste 60% din suprafață.

Pe ultimul loc sunt tomatele, pepenii si mazarea cu o suprafață de 15 ha, 20ha respectiv 21 ha la mazăre.

Grafic 2.10

Sursa: Calcule proprii pe baza tabelului 2.10

Suprafața agricolă a comunei Radovanu distribuită astfel în anul 2014:

Tabel 2.11

sursa www.statistici.insse.ro/

Suprafața agricolă a comunei Radovanu distribuită astfel în anul 2013:

Tabel 2.12

sursa www.statistici.insse.ro/

Situația producției de animale de la nivelul județului Calărași este în continuă creștere,acest fapt datorându-se creșterii potențialului agriculturii, ramură de zootehnie și a acordării subvențiilor de catre Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură(APIA),dar și a modernizării fermelor zootehnice prin Programul Național de Dezvoltare Rurală(PNDR) 2014-2020.

Situația județului Călărași:

Tabel 2.13

Situatia efectivului de animale de la nielul judetului Calarasi este in continua crestere,acest fapt datorandu-se cresterii potentialului agriculturii,ramura de zootehnie si a acordarii subventiilor de catre Agenta de Plati si Interventie pentru Agricultura(APIA),dar si a modernizarii fermelor zootehnice prin Programul National de Dezvoltare Rurala 2014-2020.

In ceea ce priveste cresterea numarului de bovine,in judetul Calarasi ,in anul 2015 se inregistreaza o crestere de 7% fata de anul 2013. Ponderea cea mai mare se inregistreaza in anul 2015 la Caprine cu 14% fata de anul 2013.

O scadere se inregistreaza la numarul de cabaline in anul 2015 cu aproximativ 13% fata de anul anterior.

Situatia efectivului de animale la nivelul Judetului Calarasi intre anii 2013 – 2015

Situatia efectivului de animale din Comuna Radovanu Judetul Calarasi intre anii 2013 – 2015.

Situatia efectivului de animale din comuna Radovanu este in continua crestere,acest fapt datorandu-se cresterii potentialului agriculturii,ramura de zootehnie si a acordarii subventiilor de catre Agenta de Plati si Interventie pentru Agricultura(APIA),dar si a modernizarii fermelor zootehnice prin Programul National de Dezvoltare Rurala 2014-2020.

Cea mai mare pondere se afla la efectivul de caprine unde se inregistreaza o crestere semnificativa in anul 2015 de 70% copmarativ cu anul 2014, urmata de numarul de familii de albine cu o crestere de aproximativ 20% in anul 2015 fata de anul precedent iar la efecrivul de ovine cresterea este doar de 4%.

O scadere usoara se inregistreaza la afectivul de pasari cu aproximativ 2 % in anul 2015 fata de anul 2014 Numarul de cabaline ramane canstant pe parcursul a celor 3 ani

Situatia efectivului de animale la nivelul comunei Radovanu in anul 2015 comparativ cu Judetul Calarasi.

Situatia efectivului de animale la nivelul comunei copmarativ cu judetul calarasi este urmatoarea: numarul de bovine reprezinta 0,51% din totalul judetului Calarasi.

Efectivul de caprine este de 325 ceea ce reprezinta 0,98% din totalul judetului. In ceea ce priveste numarul de ovine si porcine aceste detin ponderea de 1,22% ovine respectiv 0,27% porcine din totalul judetului.

Ponderea cea mai scazuta o reprezinta efectivul de animale cu doar 0.15% iar cea mai mare pondere o reprezinta familiile de albiene cu apoximativ 6%.

Productii medii pe cap de animal la nivelul comunei Radovanu Judetul Calarasi intre anii 2013 – 2015.

Analizand datele, luand in considerare numarul de locuitori ai comunei Radovanu si efectivul de animale productia obtinuta din cresterea animalelor este intr-o continua crestere si este apropiata de media nationala dar ub cea europeana insa este suficienta pentru asigurarea hranei locuitorilor orientati mai mult catre productia vegetala.

2.6 Situatia economica financiara la nivelul comunei Radovanu, judetul Calarasi

Valorificarea produselor agricole obtinute din activitatea agricola a locuitorilor se face prin vanzarea lor catre agentii economici din comuna sau din judet ce se ocupa cu colectarea acestora sau in piata aflata in comuna si targul deschis in week-end.

2.6.1Veniturile obtinute la nivelul comunei Radovanu in anul 2013 din productia vegetala si productia animala.

Calcularea veniturilor obtinute intr-o perioada de un an din valorificarea produselor agricole, se face prin pretul mediu al produselor agricole in anul respectiv in judetul Calarasi si prin productia medie inregistrata la nivelul comunei Radovanu.

Valoarea productiei vegetale la hectar se afla inmultind productia medie obtinuta la hectar pentru fiecare cultura si pretul mediu/kg din judetul Calarasi in anul 2013-2014-2015.

Valoarea productiei vegetale obtinuta la hectar in comuna Radovanu,judetul Clarasi in anul 2013

2.7 Situatia educationala la nivelul comunei Radovanu

Scurt istoric

Inceputurile invatamantului organizat in comuna Radovanu dateaza din anul 1864 ca urmare a promulgarii legii de organizare a instructiunii publice, prin care invatamantul primar devenea obligatoriu, general si gratuit.Sub influenta schimbarilor care se produceau in tara, Dimitrie Ion Ghica a donat in acest an un local format din patru camere spre a servi ca scoala.Pana in preajma anului 1880 aici cursurile se defasurau pe durata unei singure zile cu un singur invatator la patru clase . Inainte sa vanda mosia sa din Radovanu, Dimitrie Ion Ghica a facut o a doua donatie constand in locuinta sa formata din cinci camere plus terenul aferent cu o suprafata de zece mii metri patrati. Aceasta cladire este in prezent demolata. pe locul ei fiind construit localul nou al GPN Radovanu. Pana in anul 1924, cand s-a trecut la invatamantul pe jumatate de zi, cursurile s-au desfasurat tot pe parcursul unei zile intregi.

In ultimul deceniu al secolului trecut scoala era frecventata de circa 100 de elevi din totalul de 670 de copii de varsta scoala intre sapte si doisprezece ani. Cu intretinerea acestora se cheltuiau anual 5358 lei. Numarul elevilor a crescut in primul deceniu al acestui secol datorita nevoii de persoane stiutoare de carte in administratia comunei si a cresterii amenzii de la 5 la 15 lei pentru cei ce nu se prezentau la examen. In perspectiva scolarizarii unui numar mai mare de elevi, primaria comunei cerea in 1897 Societatii Dacia-Romania, noul propietar al mosiei Radovanu, un teren de 7505 metri patrati pentru a construi un local nou. Scoala urma sa se construisca in dosul scolii vechi, donate de D.I.Ghica. Acest noul local cu patru sali a fost construit in 1927 iar in 1928 a fost construita scoala cu o singura clasa din Coadele. Pentru a-si mai acoperi o parte din cheltuieli, scoala a mai primit, prin reforma agrara din 1921 1, 5 ha de pamant, suprafata detinuta la aceasta data fiind de 2,5 ha. In anul 1969 este dat in folosinta loacalul nou al scolii din satul Valea Popii. In anul 1971 a fost dat in folsinta ultimul din cele trei localuri ale scolii, cladire cu parter plus un nivel. In urma reconstiturii dreptului de proprietate asupra terenurilor, incepand cu anul 2005 scoala are in proprieteate suprafata de 10 ha teren agricol.

Situatia actuala a sistemului educational din comuna Radovanu, judetul Calarasi

In prezent, comuna Radovanu, detine 2 unitati scolare,respectiv Scoala Gimnaziala „Dimitrie Ion Ghica” si Gradinita Radovanu(structura a Scolii Gimnaziale Dimitrie Ion Ghica)

Scoala Gimnaziala „Dimtirie Ion Ghica”- functioneaza cu 5 clase ciclul primar si 7 clase ciclul gimnazial ;

Gadinita Radovanu -3 grupe(mica,mijlocie,mare)

Cadre didactice

Educatori-3

Invatatori-5

Profesori-10

Proiecte educationale

In colaborare cu Politia Locala Radovanu,Comitetul de parinti si profesorul documentarist „Scoala-familie”

In colaborare cu Comisiile Metodice de stiinte reale si stinte reale-„ Integrarea activitatilor practice in procesul instructiv-educativ desfasurat la clasele primare

In parteneriat cu Biblioteca Scolii Gimnaziale Dimitrie Ion Ghica- „Cartea-prietena mea”

2.8 Informatii turistice despre comuna Radovanu,judetul Calarasi

In comuna Radovanu,judetul Calarasi, nu exista o forma organizata de turism,insa

pe raza comunei exista mai multe obiective turistice ce pot fi vizitate si constau in ruine ale unor constructii foarte vechi si situri arheologice din perioada neoliticului ,respectiv :

1.”Situl arheologic de la Valea Coadelor(o asezare medievala si una din secolele al VIII-lea si al IX-lea);

2.”Asezarea de la Muscalu”(asezare omeneasca din neolitic,atribuita culturii Boiana si culturii Gumelnita);

3.”Gorgana Intaia de la fratii Dinca”(sec. al II-lea î.e.n);

4.”Situl de la Coada Malului”(o asezare si o necropola din perioada Latene);

5.”Asezarea fortificata de la Jidovescu”(dateaza din perioada Latene);

6.”Situl de la Valea Popii(asezare din sec. al II-lea î.e.n și o necropolă din perioada Latene);

7.Ruinele” Palatului Ghica”(dateaza din secolul al XVIII-lea);

8.Ruinele bisericii “Adormirea Maicii Domnului”(ridicata in 1754);

Obiectele descoperite in suturile arheologice sunt expuse in Muzeul Civilizatiei Gumelinita din Municipiul Oltenita,astfel turistii au posibilitatea sa viziteze atat siturile arheologice cat si obiectele descoperite.

De asemenea,comuna Radovanu este recunoscuta pentru relieful deosebit,dat fiind ca este pozitionata in lunca Argesului,iar campia se ridica precum muntele,creand astfel senzatia unui relief montan cu peisaje deosebite si cu o panorama deosebita a comunei.

CAPITOLUL 3

DIAGNOSTICUL ACTIVITATII DESFASURATE LA NIVELUL COMUNEI RADOVANU CU AJUTORUL ANALIZEI PRIN METODA SWOT

3.1Definitia analizei SWOT

Analiza SWOT este o metodologie de analiza a unui proiect.Numele este descriptiv:STRENGTHS(puncte tari),WEAKNESS(puncte slabe),OPPORTUNITIES(oportunitati) si THREATS(riscuri/amenintari).

Analiza SWOT permite concentrarea atentiei asupra zonelor cheie si realizarea de prezumtii in zonele asupra carora exista cunostinte mai putin detaliate.In urma aceste analize se poate decide daca zona isi poate indeplini planul si in ce conditii.

Pentru a putea reprezenta situatia actual a comunei Radovanu ,analiza SWOT isi propune o prezentare a punctelor tari,slabe,a oportunitatilor si a amenintarilor care determina spatiul geografic si socio-uman al comunei Radovanu,in vederea evaluarii potentialului tehnic ,economic si social al zonei

Analiza SWOT reflecta o analiza a punerii in valoare si a corelarii punctelor tari,slabe,oportunitati si riscuri in scopul promovarii teritoriului si a atragerii de investitori .

Concluziile analizei SWOT pot reprezenta pentru liderii comunitatii un instrument de fundamentare si elaborare a programelor de actiune si dezvoltare a localitatii Radovanu pe termen mediu si lung.

Unele “oportunitati” si “amenintari” vor aparea din “punctele tari” si “punctele slabe” ale comunei.

3.2 Analiza generala a comunei Radovanu folosind metoda analizei SWOT

3.3Viziunea privind dezvoltarea durabila a comunei Radovanu in perioada 2014-2020

3.3.1Strategia de dezvoltare durabila a regiunii Sud-Muntenia

La nivelul regiunii Sud-Muntenia exista 5 mari obiective privind dezvoltarea pe o perioada indelungata,fapt ce ar conduce la imbunatatiri considerabile in folosul generatiilor prezente si viitoare.

Obiectivele sunt:

1.Ocuparea fortei de munca

O rata de ocupare a fortei de munca de 75 % din randul populatiei cuprinse intre

20-64 ani.

2.Cercetare –dezvoltare-inovare

Un nivel al investitiilor publice si private in cercetare – dezvoltare de 3% din PIB-ul Uniunii Europene

3.Schimbari climatice si energie

Reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de sera fata de nivelurile inregistrate in 1990

Cresterea ponderii surselor de energie regenerabila pana la 20%

Cresterea cu 20% a eficientei energetice

4.Educatie

Reducerea ratei abandonului scolar la sub 10%

Cresterea la peste 40% a poderii absolventilor de studii superioare in randul populatiei in varsta de 30 – 34 de ani

5.Saracie si excluziune sociala

Reducerea cu cel putin 20 de milioane a numarului persoanelor care sufera sau risca sa sufere de pe urma saraciei si a excluziunii sociale

3.3.2 Strategia de dezvoltare a judetului Calarasi

Principalele obiective de dezvoltare durabila a judetului sunt:

PRIORITATEA 1:dezvoltarea durabila a infrastructurii judetene si locale inclusiv a infrastructurii turistice

PRIORITATEA 2:cresterea competitivitatii

PRIORITATEA3:protectia mediului si cresterea eficientei energetice

PRIORITATEA 4:dezvoltarea rurala

3.3.3 Strategia de dezvoltare a comunei Radovanu

Pornind de la prioritatile si obiectivele identificate la nivel de regiune si la nivel de judet, se propune o serie de proiecte care sa permita dezvoltarea durabila a comunei in perioada 2014-2020.

Principalele domenii de dezvoltare vizate sunt:

INFRASTRUCTURA

AGRICULTURA

EDUCATIE SI CULTURA

RESURSE UMANE

Proiecte care indeplinesc conditiile de eligibilitate si finantabilitate:

Modernizarea infrastructurii de transport prin asfaltarea drumului judetean care leaga comuna Radovanu de comuna Crivat.Drumul faciliteaza circulatia catre Municipiul Bucuresti,dar si catre judetul Giurgiu.

Proiectul este cuprins ca obiectiv in strategia de dezvoltare locala.De asemenea, in cadrul consultarii opiniei publice realizate in procesul de elaborare a strategiei de dezvoltare locala,majoritatea populatiei intervievate a raspuns ca este importanta realizarea acestui obiectiv de investitii.

Asfaltarea strazilor comunale,crearea de trotuare pietonale,decolmatarea si betonarea santurilor,sunt alte trei prioritati ce faciliteaza circulatia la nivelul comunei. Strazile comunale fac legatura intre obiectivele socio-economice din comuna si drumul judetean ……sosea…..Proiectul este cuprins in Strategia de Dezvoltare Locala.

Infiintarea retelei de canalizare si a unei statii de epurare are ca scop accesul populatiei la utilitati.

Construirea unui parc ce are ca scop amenajarea unor locuri de joaca sigure pentru copiii din comuna si a unor spatii de recreere pentru intreaga populatie a comunei.

Modificari socio-economice ca urmare a implementarii proiectelor:

Fluidizarea circulatiei;

Modernizarea retelei de transport rutier;

Consolidarea terenurilor;

Fluidizarea transportului de marfuri(impact pozitiv asupra dezvoltarii economiei la nivel local);

Accesul populatiei la locul de munca,serviciile medicale,educatie,cultura,recreere,etc;

Scurgerea apelor in urma decolmatarii si betonarea santurilor

Cresterea gradului de confort al locuitorilor

Cresterea numarului de investitii pe teritoriul comunei

Petrecerea timpului liber intr-un mod placut

Evitarea accidentelor rutiere prin crearea locurilor de joaca special amenajate,tinand cont de faptul ca unii copii folosesc soseaua drept spatiu de joaca.

CONCLUZII SI RECOMANDARI

Pe parcursul lucrarii am realizat diferite aspecte ale desfasurarii proceselor agricole, economice si sociale ale comunei Radovanu din judetul Calarasi.

In concluzie, comuna Radovanu este favorizata de prezenta solurilor fertile ce permit o buna dezvoltare a agriculturii. Un alt aspect important este dat de pozitia geografica,comuna fiind traversata de DJ….ce face legatura cu Municipiul Oltenita, cu judetul Giurgiu, respectiv cu Municipiul Bucuresti.Problema care se ridica in cazul asezarii geografice a comunei este legata de predispozitia la seceta.

In urma acestor concluzii se recomanda accesarea fondurilor europene nerambursabile pentru dezvoltarea sistemelor de irigatii,care sa reduca efectul secetei asupra productiilor agricole.

In cea de-a doua parte a lucrarii se constata expunerea situatiei economice a comunei Radovanu, unde au fost evidentiate veniturile realizate la nivelul comunei din activitatile agricole vegetale si animale. Din punct de vedere al activitatii economice au reiesit urmatoarele concluzii: de completat

In cea de-a treia parte a cercetarii, comuna Radovanu a fost analizata pe baza celor patru indici ai metodei SWOT: puncte tari,puncte slabe, oportunitati si amenintari, care determina spatiul geografic si socio-uman al comunei Radovanu,in vederea evaluarii potentialului tehnic ,economic si social al zonei. Analiza prin metoda SWOT are scopul de a corela cei patru indici pentru a determina cele mai bune solutii de modernizare si dezvoltare la nivelul comunei.