Dezvoltarea Durabila a Turismului In Statiunea Montana Paltinis

INTRODUCERE

Lucrarea „Dezvoltarea durabilă a turismului în stațiunea montană Păltiniș” cuprinde 4 capitole și abordează o formă de turism complexă, respectiv cea a turismului montan, cu scopul de a evidenția dimensiunea actuală a acestei piețe în Păltiniș, perspectivele reale de dezvoltare ale turismului montan în zonă și, în baza cercetărilor de marketing întreprinse, care sunt propunerile privind direcțiile strategice de dezvoltare ale turismului în Păltiniș pentru asigurarea unui trend evolutiv și constant.

Păltinișul este o binecunoscută stațiune climaterică și de vacanță, situată pe panta nord-estică a Munților Cindrel (Carpații Meridionali) reunind sub numele său două superlative: stațiunea situată la cea mai înaltă altitudine din țară (1442 m) și prima stațiune montană din România (1894).

Situarea stațiunii în centrul țării, în apropierea municipiului Sibiu, permite accesul rapid al turiștilor, indiferent de zona lor de reședință.

Așezarea teritorială și potențialul turistic al stațiunii Păltiniș favorizează practicarea unor forme variate de turism de exemplu: turismul de iarnă, drumeția montană, odihna și recreere, turism de weekend, precum și programe de turism rural (zona fiind cunoscută pt satele turistice pitorești și primitoare).

Păltinișul beneficiază de o climă alpină temperată, cu influențe vestice, ceea ce face ca grosimea stratului de zăpadă să fie semnificativ mai mare, pe toata durata iernii, decat în alte zone ale țării. Altitudinea mare, asociată cu orientare nordică a pantelor pe care se practică schi de tura și schi fond, creează condiții deosebite pentru păstrarea stratului de zăpadă, din decembrie până în aprilie – în medie 170 zile/an.

CAPITOLUL I

POTENȚIALUL TURISTIC AL STAȚIUNII MONTANE PĂLTINIȘ

Localizare și căi de acces

Situată în județul Sibiu, pe latura de nord-est a Munților Cibin (Carpații Meridionali) sub vârful cu același nume, având spre nord despicătura adancă a cheilor Cibinului, spre sud creasta principală care o separă de Valea Sadului și care înaintează spre vest până în Vârful Cîndrel, stațiunea Păltiniș este una dintre cele mai pitorești și mai frumoase localități din sudul Ardealului.

Este situată la intersecția meridianului

de 23° 55' longitudine estică cu paralela 45° 39'

latitudine nordică.

Fig. 1 – Localizare pe harta Romaniei

(http://www.rotravel.com/Harti-ale-Romaniei/Harta-Sibiu-c1)

Se află la o distanță de aproximativ 90 km de Mediaș și de 32 km sud-vest de orașul Sibiu, de care este legat prin șoseaua modernizată DJ 106A.

Accesul în stațiune se realizează prin următoarele căi de acces: rutiere : pe DN 1 de la Oradea sau pe DN 7 (E 15 A) de la București la Sibiu, apoi drumul local prin comuna Rãșinari pânã în stațiune, feroviare : Gara Sibiu pe linia București – Brașov – Sibiu, apoi cu mijloace auto pânã în stațiune, aeriene : Aeroportul Sibiu – curse TAROM pe linia București – Sibiu, apoi cu mijloace auto pânã în stațiune. Drumul de acces este bun, exceptând porțiunea de pe raza localității Rășinari și câteva segmente scurte ale serpentinelor de după Curmătura Ștezii. Ruta Rășinari – Păltiniș reprezintă cea mai facilă cale de acces în Munții Cîndrel.

Stațiunea este accesibilă dinspre Sibiu, situată pe E1 (Halmeu – Satu Mare – Cluj-Napoca – Pitești) și E68 (Nădlac – Arad – Deva – Sibiu – Brașov). Intre Păltiniș și București este o distanță de 310 km (pe E70 și E81).

Municipiul Sibiu are în același timp și stația CFR cea mai apropiată care deservește stațiunea, situată pe magistrala București – Rm. Valcea – Sibiu – Deva (sau Cluj), care poate face legatură cu punctele de frontieră Giurgiu, în sud, și Curtici sau Episcopia Bihor în vest și nord-vest.

1.2. Relieful și alcătuirea geologică

Județul Sibiu este poziționat în centrul țării și este structurat pe două etaje principale de relief: cel montan (21% din suprafața teritoriului) în partea de sud a județului și cel de podiș (79% din suprafața teritoriului) în partea centrală și de nord.

Etajul montan este alcătuit din trei grupe muntoase despărțite de către defileul Oltului, și anume: grupa Cindrel și grupa Lotru la dreapta Oltului și cea a Făgărașului la stânga Oltului. Pe teritoriul județului, în grupa Făgăraș altitudinile depășesc 2.500 de metri, cuprinzând mai multe vârfuri aflate între primele 10 în ordinea altitudinii din România (Vf. Negoiu – 2.535 m, Vf. Vânătoarea lui Buteanu – 2.507 m, Vf. Lespezi – 2522 și Vf. Colțul Călțunului – 2510 m – acestea două din urmă se găsesc chiar la granița cu județul Argeș). Din punct de vedere geologic, sunt alcătuiți, în cea mai mare parte, din șisturi cristaline.

Grupa Munților Cindrel (este cuprinsă în totalitate de teritoriul județului Sibiu si ocupa o suprafata de 900 km²) precum și grupa munților Lotru se

Fig. 2 – Principalele grupe de relief ale judetului Sibiu

(http://www.cjsibiu.ro)

desfășoară în partea de sud-vest a județului, fiind caracterizate de altitudini ce urcă până la peste 2.200 de metri (Vf. Cindrel – 2.244 m – fiind cel mai înalt), însă în trepte mai puțin abrupte decât cele ale grupei de la sud-est (Făgăraș). Ca alcătuire geologică și ca vârstă, cele două grupe de munți sunt relativ unitare, însă se deosebesc prin altitudine și prin faptul că sunt delimitate natural prin defileul Oltului, la Turnu Roșu – Câineni. Rocile specifice sunt constituite din micașisturi, paragnaise, șisturi cloritoase, sericitoase și cuarțitice, amfibolite și calcare cristaline, în general roci cu o șistuozitate accentuată.

Peisajul montan al județului, incluzând lacuri glaciare, păduri, pajiști alpine, abrupturi și stânci se constituie într-o importantă resursă naturală pentru turismul din județul Sibiu. Partea centrală și nordică a județului cuprinde unitățile de relief Podișul Hârtibaciului (partea central-estică – axa Sibiu – Agnita, împărțit la rândul lui în două părți de râul cu același nume), Podișul Târnavelor (partea nordică – axa Copșa Mică – Mediaș – Dumbrăveni) și Podișul Secașelor (partea vestică – axa Apoldu de Jos – Ocna Sibiului, situat la vest de culoarul Visei). Fiecare din aceste diviziuni geo-morfologice are trăsături specifice, constituindu-se în adevărate individualități geografice.

Depresiunile se întâlnesc în zona de contact dintre munți și Podișul Transilvaniei.

Depresiunea Făgărașului este situată între Munții Făgăraș și Podișul Hârtibaciului și este străbătută de râul Olt.

Depresiunea Sibiului este situată în dreapta Oltului, în locul în care acesta părăsește Depresiunea Făgărașului și intră spre S, către munte. Ea este o depresiune de contact, dezvoltată mai mult în dauna podișului de la N și are un pronunțat caracter asimetric, iar drenajul său se face prin Olt, către munte.

Depresiunea Saliștei este o unitate restrânsă ca spațiu, situată în continuarea Depresiunii Sibiului, în nord-vestul acesteia, de care se leagă prin Cheița Orlatului și este străbătută de Pârâul Negru. Prezintă extrem de multe asemănări cu depresiunea Sibiului (asimetrie generală, existența șesurilor aluvionare în trepte, așezarea satelor și includerea lor în zona de margine a Sibiului).

Depresiunea Apoldului (sau Secașului) este o depresiune intracolinară situată în continuarea Depresiunii Saliștei și străbătută de pârâul Secaș (afluent al Mureșului).

Stațiunea Păltiniș se găsește la poalele Munților Cindrel, situată la cea mai mare altitudine din țară, cca de 1442 m. Muntii Cindrel sunt reprezentați în apropierea localitații de culmile montane: Vârful Oncești (1713 m), Culmea Păltiniș (1410 m), Culmea Poplaca (1447 m), de origine cristalină. În fata stațiunii, despărțite prin valea râului Daneasa, afluent al Râului Mare, se desfașoara culmile secundare ale Muntelui Batrâna (1911 m) și larga poiană a stânei Găujoara. Un element deosebit este dat de prezența reliefului glaciar de pe versantul nordic al culmii Serbota – Frumoasa – Cindrel, unde există 4 lacuri glaciare: Iezerul Mare, Iezerul Mic, Gropata, Iujbea Rãșinarului; primele 2 lacuri, alături de peisajele de excepție, fac parte din rezervația Iezerele Cindrelului.

1.3. Condițiile climatice favorabile turismului

În cadrul județului Sibiu, se poate menționa zonarea climatică, în funcție de treptele de relief, dupa cum urmează:

– climat de luncă și depresiune : se încadrează stațiile meteorogice Dumbrăveni și Sibiu (altitudinea între 300 și 450 m)

– climat submontan: se încadrează stația meteorologică Boița (altitudine >500 m)

– climat montan: se încadrează stația meteorologică Păltiniș (altitudine >1400 m)

– climat alpin: se încadrează stația meteorologică Bâlea Lac (altitudine >2000 m)

Datorită poziției sale geografice, climatul general este temperat continental cu influențe mai reci și umede, ca urmare a activității mai intense a maselor de aer nord-boreale și vestice.

Temperatura medie anuală în județul Sibiu are o distribuție lunară caracterizată prin scăderea valorilor termice din luna august până în luna ianuarie, creșterea temperaturii din februarie până în iulie și prin scăderea valorilor termice odată cu creșterea altitudinii. Temperaturile medii anuale oscilează între 9° C în Depresiunea Apoldului și 0° C în zona munților înalți. Pe creasta Munților Făgăraș, temperatura medie anuală este de- 2° C, pe când în depresiunile de contact aceasta atinge 8° C. Temperaturile medii ale lunii iulie au valori între 18° C în zona dealurilor și depresiunilor și 8° C în zona munților. Temperaturile medii ale lunii ianuarie au valori de -4° C in Depresiunea Făgăraș și în valea Târnavei Mari și între -6° C si -8° C în munți ( pe vârfurile înalte ating chiar -10° C). Datorită poziției sale, Depresiunea Făgăraș are o aerisire mai slabă, ceea ce face ca pe fundul ei să se localizeze iarna aer rece, favorizând inversiunile termice.

În legătură cu variația temperaturii în cursul anului, trebuie analizat și fenomenul înghețului. La munte, primele zile de îngheț apar cel mai devreme încă din luna septembrie, în timp ce ultimele zile cu îngheț se prelungesc până în luna mai, fiind dăunătoare pomilor, si implicit dăunătoare agriculturei. Numărul zilelor cu îngheț intr-un an este de 190-200.

În zona Transilvaniei, din care face parte și Sibiul, iarna este supusă unor invazii de aer rece și umed, venit din nordul și nord-vestul Europei, din vecinătatea insulelor Islanda și Groenlanda (aer polar-oceanic) care aduce zăpadă și ger.

Temperaturile minime absolute atinse au fost de -31° C (Sibiu, în 1928), -33,8°C

(Depresiunea Făgăraș, 1943), iar maxima absolută a fost de 37,6° C (la Boița, în 1946).

Precipitațiile atmosferice anuale prezintă o evoluție caracterizată prin creșterea cantităților de apă din luna februarie până în iunie și descreșterea din iunie până în februarie. Prin modul de dispunere generală a reliefului și prin dominarea influențelor vestice, distribuția cantităților medii anuale de precipitații este de la 600-700 mm în zona de podiș la 1300-1400 mm la treapta înaltă a munților.

Cantitatea de precipitații scade de la sud la nord – Paltiniș (910mm), Saliște (709mm), Sibiu (662mm), Mediaș (625mm) -, în direct cu coborârea generală a reliefului, dar și de la est la vest în funcție de condițiile locale ale reliefului și de deplasările aerului. Cele mai multe precipitații cad în sezonul cald, lunile iunie- iulie fiind cele mai ploioase.

Primele ninsori pot sa cadă în luna noiembrie, iar ultimile la începutul lunii aprilie. Stratul de zăpadă se menține în general 50-60 de zil vecinătatea insulelor Islanda și Groenlanda (aer polar-oceanic) care aduce zăpadă și ger.

Temperaturile minime absolute atinse au fost de -31° C (Sibiu, în 1928), -33,8°C

(Depresiunea Făgăraș, 1943), iar maxima absolută a fost de 37,6° C (la Boița, în 1946).

Precipitațiile atmosferice anuale prezintă o evoluție caracterizată prin creșterea cantităților de apă din luna februarie până în iunie și descreșterea din iunie până în februarie. Prin modul de dispunere generală a reliefului și prin dominarea influențelor vestice, distribuția cantităților medii anuale de precipitații este de la 600-700 mm în zona de podiș la 1300-1400 mm la treapta înaltă a munților.

Cantitatea de precipitații scade de la sud la nord – Paltiniș (910mm), Saliște (709mm), Sibiu (662mm), Mediaș (625mm) -, în direct cu coborârea generală a reliefului, dar și de la est la vest în funcție de condițiile locale ale reliefului și de deplasările aerului. Cele mai multe precipitații cad în sezonul cald, lunile iunie- iulie fiind cele mai ploioase.

Primele ninsori pot sa cadă în luna noiembrie, iar ultimile la începutul lunii aprilie. Stratul de zăpadă se menține în general 50-60 de zile în depresiuni și podiș, iar la munte in jur de 100 de zile. Acesta este factorul cel mai important în practicarea turismului montan. Posibilitatea practicării sporturilor de iarnă este strict determinată de durata și nivelul stratului de zăpadă. În munții ce depășesc altitudini de 2000 m, zăpezile sunt abundente și se păstrează minim șase luni pe an. Numărul mediu al zilelor cu cer acoperit oscilează între 140 în depresiuni și 170 la munte .

În zona Sibiului, circulația generală a atmosferei se supune circulației la nivel european. Vânturile sunt puternic influențate de relief atât în privința direcției, cât și în cea a vitezei. În functie de frecvențele medii anuale înregistrate, se constata predominarea vânturilor din N–V (13%) și S–E (8,2%). Vitezele medii anuale oscilează între 1,8 și 4,5 m/s la Păltiniș.

Vânturile locale sunt brizele de munte și Vântul mare ( Mâncătorul de zăpadă), un vânt dinspre munte cu caracter de foehn care se manifestă la începutul primăverii, în special în depresiunile de la poalele munților, fiind un vânt cald, care provoacă încălziri accentuate și topiri bruște de zăpadă. Vântul care bate dinspre Mureș se numeste „ Mureșan”. Vara mai bate și Austrul ( dinspre sud-vest). Un alt vânt predominant bate dinspre nord – est, însă el este înlocuit cu o mișcare a aerului, canalizată pe culoarul Visei dinspre depresiunea Sibiului.

Ca o consecință a corelațiilor dintre componentele climatice și caracteristicile geomorfologice ale spațiului geografic sibian, în zonele depresionare de la contactul cu muntele, se manifestă inversiuni de temperatură, puternic resimtite in timpul iernii, care se produc in conditii de calm atmosferic. Se simt ca perioade geroase în zonele depresionare, care se sting doar odată cu schimbarea masei de aer, datorită circulației atmosferice.

Se ajunge uneori ca temperatura din depresiuni să fie egală cu cea de pe vârfurile montane, iar porțiunea mediană a versantului rămâne mai caldă. În urma măsurătorilor efectuate de Stația Meteo Sibiu, în ultimii zece ani s-au înregistrat inversiuni de origine termică, dinamică și frontală; anual se produc în jur de 100 de inversiuni termice, frecvența cea mai mare revenind celor de natură termică (cca 70,2 zile/an). În momentul producerii fenomenelor climatice menționate, în zonele montane vremea este frumoasă, în schimb, în arealele depresionare, aceasta este închisă și nefavorabilă deplasărilor turistice.

Stațiunea Păltiniș se bucură de o climă alpină temperat-boreală, cu influențe vestice. Aceasta face ca iarna să dureze 4,5 luni, vara 5,5 luni, iar stratul de zăpadă să se mențină în medie 170 de zile pe an.

1.4. Hidrografia zonei

Teritoriul județului este împânzit de râurile care deversează în bazinele hidrografice ale Oltului și Mureșului. Cumpăna apelor dintre acestea o formează Munții Lotrului (Vârful Șteflești) și se continuă prin Munții Cindrel, după care coboară pe o linie relativ paralelă cu a Văii Hârtibaciului.

Oltul, cel mai important râu care străbate județul Sibiu, drenează partea de sud a acestuia pe o lungime de 56 km și colectează, pe partea sa stângă, râurile care izvorasc din munții Făgăraș: Arpașu, Cârțișoara, Porumbacu – format din Șerbota și Râul Mare –, Avrig, Ghirloțel, Valea Neagră, Bâlea, Scoreiu, Sărata, , Mârșa, Racovița, Moașa, Fătu, Valea Merilor, Strâmba, iar pe partea dreaptă apele Pârâului Nou și ale Cibinului, cu afluenții săi: Hârtibaciu, Sadu, Sebeș, Ruscior. Astfel, Oltul înregistrează cea mai mare valoare a densității râurilor din țară (1,4 km / km2), datorită afluenților săi de stânga, în zona depresiunii Făgărașului.

Cibinul pornește sub numele de Râul Mare de pe fața nordică a Cindrelului, prin două ramuri, cu obârșia în cele două căldări glaciare cu lacuri: Iezerul Mare și Iezerul Mic. Acesta are o lungime de 58 km până la vărsarea în Olt și o serie de afluenți; cei mai importanți sunt Pârâul Negru (sau al Săliștei), care la rândul său are o sumedenie de afluenți (pâraiele Drojdia, Tilișca, Sibiel, Orlat), Sebeșul, pâraiele Cisnădiei și Tocilelor, Sadu și Hârtibaciul. Acesta din urmă are o lungime de aproape 90 km, curgând printr-o vale largă care aproape că taie în diagonală podișul cu același nume și își adună afluenții de pe ambele părți, mai numeroși fiind cei ce își au obârșia în dealurile dinspre Târnava Mare.

Partea de N și NV a județului este traversată de Târnava Mare, care aparține bazinului Mureșului, pe o distanță de aproximativ 72 km.

Sebeșul, afluent al Mureșului, cunoscut la origini și sub numele de Frumoasa, formează hotarul vestic al județului. Afluenții importanți îi primește din Munții Cindrelului, dar cel mai important dintre ei este Secașul, cu o lungime de 42 km, ce traversează zona Apoldului, a Miercurii Sibiului, unde aduna câteva pâraie (Sângătin, Amnaș, Apoldu, Dobârca, Pustia, Gârbova).

Se observă că teritoriul județului Sibiu este racordat indirect la bazinul hidrografic al Mureșului, prin principalii săi afluenți Sebeș si Târnava. Drenajul zonei prezentate, cu toată diversitatea sa morfologică și hidrografică, este practic asigurat de trei râuri: Târnava Mare și Sebeșul – orientate spre V și N și Oltul – spre S. Particularitățile reliefului și climei evidențiază două tipuri de regim ale râurilor: unul specific Carpaților Meridionali, cu ape mari începând din aprilie (datorită topirii zăpezilor) până în iulie (datorită ploilor), cu o scurgere minimă în timpul iernii și unul propriu bazinului transilvan, cu viituri mari încă de timpuriu, cu debite minime în iulie, august și septembrie și cu unele creșteri în timpul ploilor de toamnă.

De asemenea menționăm prezența unor lacuri artificiale de interes hidroenergetic și pentru alimentarea cu apă a localităților : Negovanu pentru alimentarea hidrocentralei Sadu V, lacurile de la hidrocentralele Sadu I și Sadu II tot pe Valea Sadului, lacul de la Pisc de pe Valea Cibinului cu profil mixt de alimentare cu apă și hidroenergetic), piscicole și de irigații. Există, de asemenea, la Ocna Sibiului, lacuri care au luat naștere în urma prăbușirii tavanelor unor saline și care au o certă valoare terapeutică: Brâncoveanu, Lacul fără fund.

Din punct de vedere hidrogeologic, caracteristicile pânzei freatice din județ sunt influențate de următorii factori :

– cantitatea de precipitații căzută în bazinul de colectare;

– interacțiunea între nivelul pânzei freatice și nivelul râului în bazinul căruia se află pânza.

Din punct de vedere al chimismului apei freatice, acesta variază în funcție de doi factori :

– rocile în care se află pânza ;

– impurificarea artificială datorată acțiunii antropice.

1.5. Vegetația și fauna

Ca urmare a reliefului predominant muntos și zonelor deluroase, predomină pădurile de foioase și conifere. Vegetația specifică etajului subalpin este reprezentată de pajiști întinse, unde elementele floristice predominante sunt iarba stâncilor, iarba vântului, etc., iar în zona Munților Cindrel, suprafețe întinse sunt acoperite de păsuni alpine. Flora este diversă, bogată, reprezentată de stejar, arțar, fag, carpen, brad, molid, bujor, jneapăn. Peisajele naturale deosebite sunt oferite și de traseele montane: Păltiniș – Rășinari, peste dealul Valard; Păltiniș – Sibiu, pe valea pârâului Steza; Păltiniș – Vf. Cindrel; Păltiniș – Cabana Fântânele, pe poteca Calea Studenților.

Extinderea suprafețelor agricole și de pășunat în detrimentul celor împădurite, vânatul excesiv, dezvoltarea transporturilor și implicit intensificarea circulației umane, sunt doar câteva elemente principale, care au influențat în mod negativ evoluția faunei (în special a celei de interes cinegetic), în sensul scăderii dramatice a speciilor și numărului de animale. Relieful și vegetația caracteristică teritoriului județului Sibiu favorizează prezența unei faune specifice zonei de munte și podis. Fauna este variată, reprezentată prin următoarele specii de animale sălbatice: caprele negre, ursul, mistrețul, lupul, cerbul, pisici sălbatice, nevăstuici, veverite, cocosul de munte, mierla și vulturul plesuv. Fauna acvatică este reprezentată de specii ca: păstrav, biban, clean, crap, știucă, șalău și mreană, motiv care face din pescuit o preocupare constantă în timpul liber.

1.6. Arii naturale protejate

Parcul Natural Cindrel

Acesta reprezintă o zonă protejată, complexă de floră, faună, geomorfologică și hidrografică cuprinzând culmi netede și circuri glaciare.

Parcul se află la limita sud-vestică a teritoriului administrativ al județului Sibiu, având o suprafață de 9,873 ha. Arealul conferit acestei zone este delimitat de Vf. Piatra Albă (2178 m) în sud, Vf. Iujbita (1989 m) în est, Vf. Rozdesti (1954 m) în nord-est până la Vf. Foltea (1963 m) continuând cu Vf. Serbota Mare (2016 m) înspre vest. Parcul este situat în arealul comunelor Gura Râului, Rașinari, Tilișca și Jina. Starea de conservare a ecosistemului Parcul National Candrel este relativ bună, însă este afectată de pășunatul excesiv și de practicarea unui turism neecologic, precum și de braconaj.

Fig. 3 – Imagine Parcul Cindrel

(http://www.infopensiuni.ro/sibiu/obiectiveturistice)

Accesul se face pe următoarele rute:

1.Sibiu-Păltiniș-poteca de munte –Traseu marcat DJ106 A Sibiu-Păltiniș

2.DJ 106 C Sibiu-Cisnădie- DJ 105 G Sadu-Rau Sadului- Gâtu Berbecului- Rozdești-Saua Candrel-Steflești

3.Sebeș- Sugag-Saua Candrel- Steflești acces prin județul Alba

Iezerele Cindrelului

Este o rezervație mixtă prezentând valori geologico-peisagistice, floristice și faunistice unitare având o suprafață totală de 609,6 ha. Este situată în arealul comunei Gura Râului, pe versantul nordic al platoului Frumoasei, aproape de vârful Cindrel (2244 m).

Rezervația cuprinde 2 văi glaciare, cu lacurile Iezerul Mare și Iezerul Mic. Iezerul Mare este situat la o altitudine de 1999 m, are o suprafață de 3 ha, iar adâncimea maximă este de 13,30 m. Forma aproape ovală a lacului măsoară 320 m în lungime și 189 m în lățime. Iezerul Mic este situat la 1946 m altitudine, are o formă aproape dreptunghiulară, măsurând doar 80 m lungime, 58 m lățime și având o adâncime maximă de 1,7 m.

Reliefului alpin i se adaugă elemente floristice și faunistice interesante: salcia pitică, degitaret, ridichioasă, capră neagră, prundărasul de munte – pasăre alpină. Se întinde între 1750-2205 m și 2205 m altitudine. Accesul se face din Sibiu DJ 106 A – Rășinari – Păltiniș – Poiana Găujoara – Șaua Bătrâna – Cindrel – Iezere (traseu marcat: triunghi roșu, bandă roșie).

Fig. 4 – Iezerele Cindrelului

(http://sibiu.yan-studios.com/ro/galerie_foto)

Rezervația naturală "Lacul fără fund"

“Lacul fără fund", cunoscut și sub numele de "Lacul Lemnelor" și "Lacul Francis" face parte din complexul lacustru de natură antropogenă care acoperă o mare dolină a stratului de sare de zăcământ.

Aflat într-o zona de dealuri, este un lac de mărime mijlocie, care s-a format pe locul fostei saline Francisc, salina închisă și abandonată din anul 1775. Prin prăbușirea tavanului salinei s-a creat un crater care în timp a acumulat apă.

Fig. 5 – Lacul fără fund ( http://www.infopensiuni.ro/ocna-sibiului/obiective-turistice/)

Adâncimea lacului este de 34,5 m, (în pofida denumirii), iar diametrul este de 40 – 50 m, având o formă ovală. Concentrația sării este de 318g/l la adâncime, în timp ce la suprafață atinge doar 96g/l.

“Lacul fără Fund” e declarat arie naturală protejată, "rezervație naturală", categoria IV, conform încadrării IUCN, prin fenomenul sau unic de heliotermie.

Importanța acestui lac este legat de regimul său chimico-termic. Temperatura apei este în funcție de repartizarea concentrațiilor de sare pe verticala, care crește în profunzime. La suprafața lacului se află o pânza de apă dulce permanentă, iar la adâncimea sa, un strat de apă sărată ce acumulează căldura, temperatura apei ajungând la 46˚C la doar 2 metri adâncime. Pentru a menține fenomenul de heliotermie este necesar ca stratul de apă de la suprafață să nu fie agitat. Diferența de salinitate și temperatura este utilizată în scopuri terapeutice.

Flora și fauna lacului sunt direct influențate de caracterele climatice și de chimismul apei. Din analizele efectuate se constată prezența bacteriei Beggiatoa, în toate profilele, ea fiind o specie halotolerantă, specifică apelor salmastre.

1.7. Factorii naturali terapeutici

România se bucură de o mare diversitate de factori naturali terapeutici, care pot fi utilizați în tratarea celor mai diverse afecțiuni, la indicațiile medicilor specializați, în funcție de calitățile lor terapeutice și de bazele de tratament existente în stațiuni.

Stațiunea Păltiniș este localitatea care dispune de factori naturali terapeutici și ambientali utilizați pentru odihna activă, agrement și alte activități turistice.

Factorul natural terapeutic principal al stațiunii Păltiniș este bioclimatul alpin, tonic și stimulent, caracterizat printr-o presiune atmosferică joasă, aer bogat în radiații ultraviolete, fără praf sau particule alergice, cu o accentuată ionizare, care oferă turiștilor excelente condiții curative.

Acest bioclimat alpin recomandă stațiunea Păltiniș în tratamentul asteniilor, bolii Basedow, organismului slăbit, suprasolicitării fizice și intelectuale, anemiilor secundare și tulburărilor de creștere la copii, dereglărilor pleuropulmonare (sechele după pleurizie și după pneumopatii virale sau bacteriale) și bolilor endocrine (hipertiroidia benignă).

1.8. Scurt istoric al stațiunii

Numele german al stațiunii a fost dat de izvorul HOHE RINNE, lângă care s-au ridicat primele trei clădiri ale Casei de Cura (Kurhaus auf der Hohen Rinne).

Numele românesc PĂLTINIȘ provine de la vârful cu același nume, având la origine paltinii care creșteau în zonă. Primele clădiri au început să fie construite în 1892 de către Societatea Carpatină Ardeleană a Turiștilor – Siebenbuergischer Karpatenverein (SKV), ele urmând să rămână 50 de ani în exploatarea gratuită a S.K.V. In 1942, la expirarea contractului, S.K.V. a pierdut licitația pentru reînnoirea acestuia în favoarea Universității din Cluj, refugiată la Sibiu. Arhitectura primelor vile din lemn de la Kurhaus auf der HOHEN RINNE a fost inspirată din cea a cabanelor alpine din Tirolul austriac. La 1900, stațiunea atinsese o anumită maturitate și era de mulți considerată ”cel mai frumos loc din munții de la răsărit de Karlovy Vary”. Aici se tratau afecțiunile pulmonare, nevrozele, oaspeții beneficiind încă de la început de proceduri balneare în funcție de afecțiuni. Până la Primul Război Mondial s-a dat o deosebită atenție amenajării mediului natural din jurul stațiunii și pe lângă cabanele ridicate de SKV s-au construit o serie de vile particulare, stațiunea cunoscând o extindere constantă. In 1926/1927 s-a organizat primul sezon de iarnă din istoria stațiunii.

Dupa cel de-al doilea Război Mondial, S.K.V.-ul a fost desființat. Cabanele au intrat în posesia sindicatelor și întrepriderilor. In anii ’60 și ’70 s-au făcut renovări și au apărut noi spații de cazare, iar organizarea „turismului de masa” a făcut ca Păltinișul să aibă aproape tot timpul vizitatori. In anii ’70 si ’80, în pofida lipsurilor și a politicii de sistematizare din alte locuri, stațiunea și-a păstrat aspectul și farmecul. Vechile cabane au fost conservate. Toate vilele de la ”Kurhaus auf der Hohen Rinne” au supraviețuit epocii comuniste.

Unul dintre punctele marcante din istoria Păltinișului îl constituie faptul că aici și-a petrecut ultimii ani din viață marele filozof Constantin Noica. Locuința lui a devenit loc de pelerinaj și de dialog de tip socratic pentru admiratorii și discipolii săi (vezi Jurnalul de la Păltiniș de Gabriel Liiceanu). La moartea sa, la 4 decembrie 1987, Noica este înmormântat la Schitul din apropierea Păltinișului, lângă biserica cu hramul "Schimbarea la față" (construit în 1928 la inițiva Mitropolitului Nicolae Bălan al Ardealului).

In prezent, Păltinișul se află în continuă dezvoltare, extindere și modernizare. El este destinația ideală pentru turismul de relaxare, de refacere și pentru turismul de afaceri, care a favorizat transformarea sa într-o stațiune pentru toate anotimpurile.

CAPITOLUL II.

BAZA DE CAZARE, INFRASTRUCTURA ȘI FORMELE DE TURISM

Ascensiunea spre Păltiniș începe prin încântătoare zone de agrement situate pe dealuri rotunjite sau platouri întinse presărate cu stâni, pentru ca la doar 32 km de Municipiul Sibiu ( de care de altfel si apartine din punct de vedere administrativ si de care este legată printr-o soșea modernizată cu trecere prin Rășinari), să întâlnim un peisaj alpin de o frumusețe nemărginită, învăluit în arome de cetină și parfumul fructelor de pădure.

Fig. 6 – Stațiunea Păltiniș

(http://metropotam.ro/Recomandari/2008/02/)

Stațiunea Păltiniș este un loc de plecare pentru turiștii ce vor să cutreiere Munții Cindrelului, Valea Sadului, Cheile Cibinului .

De asemenea, este o destinație turistica căutată, în special în sezonul de iarnă când mii de turiști vin să se bucure de aerul curat și zăpada consistentă de pe pârtii. Vârfurile înzăpezite ale munților din România sunt perfecte pentru snowboarding. Stațiunea Păltiniș oferă 7 pârtii de schi de dificultăți diferite, schiorii au la dispoziție un telescaun  (pe o distanță de 1025 m și o diferență de nivel de 241 m), un teleschi (pe o distanță de 410 m și o diferență de nivel de 138 m) și o instalație pentru nocturnă.

În apropierea stațiunii se află orașul Sibiu, o veritabilă cetate medievală cu multe obiective turistice: Turnul Consiliului, Bastionul Fierarilor, Biserica Evanghelică cu picturi murale și o impresionantă orgă, casele particulare vechi (casa Haller, casa Reissen) și renumitul Palat Brukenthal sunt doar câteva dintre ele. Alte localități demne de vizitat sunt Sibiel, care adăpostește un muzeu de icoane pe sticlă, și Rășinari, ambele fiind sate de oieri cu tradiții folclorice remarcabile.

Păltinișul este o opțiune interesantă pentru un weekend prelungit destinat sporturilor de iarna, plimbărilor prin rezervația Iezerele Cindrelului la faimoasele lacuri glaciare sau drumețiilor pe traseele montane.

Locația fermecătoare, aerul curat și numeroasele oportunități de drumeții au făcut din Păltiniș preferatul tuturor. Această stațiune este un loc cu personal prietenos, antrenament revigorant care oferă posibilitatea de a petrece timp într-o sălbăticie de o frumusețe inegalabilă.

2.1. Baza de cazare

Stațiunea deține mai multe hoteluri, pensiuni, numeroase cabane și vile. Cei care vin la Păltiniș se pot bucura de diverse modalități de recreere, cum ar fi restaurante, club cu teatru și cinema, discotecă, bibliotecă, terenuri de sport (tenis, volei, handbal), trasee turistice (plimbări prin stațiune și în zonele învecinate sau drumeții prin munții din împrejurimi: Gâtul Berbecului – 1.175 metri, Santa – 1.230 metri, Piscu Vulturului – 1.490 metri, cheile și cascada Cibinului, vârful Cindrel – 2.244 metri.

Așezat în centrul stațiunii Păltiniș, Hotel Cindrel, clasificat la categoria 4 stele, oferă servicii de cazare în 48 spatii cazare , respectiv 17 camere duble categoria 3 stele, 23 camere duble categoria 4 stele, 5 apartamente categoria 4 stele , servicii de alimentație publică în restaurantul cu o capacitate de 100 locuri. Serviciile de agrement ale hotelului sunt: piscină interioară încălzită cu acces gratuit pentru clienții hotelului, biliard, sala tenis de masa, saună, sala fitness, masaj, plimbări cu ATV, sala internet, servicii de găzduire, conferințe în sala de conferințe modern echipată cu o capacitate de 90 locuri.

Fig. 7 – Hotel Cindrel (http://www.camerehotel.ro/cazare_Paltinis.html)

„Casa Turiștilor”(2 stele) este situată tot în centrul stațiunii și este alcătuită din corpurile 16, 17 și 18. Aici se găsesc 57 de camere și are o capacitate de 116 locuri de cazare, fiecare dispunând de baie proprie, telefon și tv satelit. Restaurantul și barul oferă 120 de locuri, iar sala de conferințe poate găzdui peste 100 de persoane. De asemenea dispune de o sala de fitness cu jacuzzi, sauna și masaj.

Fig. 8 – Hotel Casa Turiștilor

(http://www.camerehotel.ro/cazare_Paltinis.html)

Pensiunea „Casa de Piatră” (categoria 1 stea)

Casa de Piatră este amplasată în centrul Păltinișului și oferă 37 de locuri de cazare în camere de 2 și 3 paturi. Vila dispune de parter + 4 nivele. La parter funcționează un restaurant de 44 de locuri și barul de zi. La etajul 1 există două camere clasificate la categoria 2 stele, care au grup social propriu și TV color. La nivelul II funcționează discoteca ăi barul de noapte. Celelalte nivele superioare reprezentând spațiile de cazare. La nivelul III există 2 camere duble care beneficiază de grup social propriu și TV color. Fiecare nivel superior de cazare are 6 camere și este prevăzut cu 2 grupuri sociale.

Fig. 9 – Pensiunea “Casa de Piatră”

( http://www.camerehotel.ro/cazare_Paltinis.html)

Pensiunea „Mirani-Păltiniș”

Situată într-o zonă deosebită, pe drumul ce leagă Sibiul de stațiunea montană Păltinis, la 15 km de Sibiu, la poalele Munților Cindrel, pe cursul Văii Stezii, nouă în peisajul zonei, Pensiunea Mirani dispune de 24 de locuri în 10 camere duble și un apartament cu grup sanitar propriu, Tv, balcon.

Fig. 10 – Pensiunea Mirani

(http://www.cazare-la.ro/Pensiuni_paltinis )

De asemenea, dispune de :
– restaurant cu o capacitate de 120 locuri (organizare momente festive: nunți, botezuri, aniversări, petreceri private).
– terasă cu o capacitate de 60 locuri
– sala de conferințe, parcare proprie, foișor, grătar în curte, loc de joacă pentru copii.

Vila Păltiniș

Se află vis-a-vis de cel mai nou complex de pârtii de schi "Arena Păltiniș Ski And Snowbord Resort", inaugurat în decembrie 2010. La cota 1400, Vila Păltiniș va întâmpina cu: 3 camere cu pat matrimonial și 1 apartament format din 2 camere cu pat matrimonial.

„Vila dintre Brazi”

Situată la intrarea în Păltiniș, Vila dintre Brazi oferă cazare în 2 corpuri având 10 și 5 camere confortabile, fiecare cameră fiind dotată cu televizor, frigider și baie.

2.2.Forme de turism practicate

Stabilită ca o prioritate în dezvoltarea socio-economicaă a României, acțiunea de promovarea a potențialului turistic și aceea de creare a unei infrastructuri necesare turismului are în acest moment și surse de finanțare nationale și europene pentru realizare.

Stațiunea este renumită și pentru multiplele posibilități oferite amatorilor de turism activ, de aventură și sportiv (cu componente variate: sporturi convenționale de iarnă, sporturi extreme, enduro), în special în zonele montane.

Interesele turiștilor se concentrează asupra următoarelor activități:

Drumeții pe jos prin munții Piatra Craiului și Cindrel, dar și pe văi sau prin păduri din zona de podiș – în funcție de pregătirea fizică, turiștii pot alege trasee diverse ca grad de dificultate, existând inclusiv trasee pentru profesioniști (alpinism); aceste drumeții sau excursii sunt fie componenta de bază a produsului turistic, fie o parte de agrement a unui produs turistic complex;

Practicarea sporturilor de iarnă (în special schi) pe pârtiile consacrate de la Păltiniș; suscită doar un interes local și regional, fiind mai degrabă o posibilitate de agreement pentru turiștii sosiți în aceste zone atrași de alte elemente, decât special pentru schi; având în vedere că România nu este o destinație de schi competitivă pe plan european, principalii vizitatori interesați de schi sunt români;

Cicloturismul rutier sau montan sunt activități ce beneficiază de un cadru natural și antropic propice în Sudul Transilvaniei (drumurile montane, șoselele mai puțin aglomerate către o serie de atracții culturale); interesul turiștilor pentru practicarea acestui tip de turism este strâns legat de existența unor trasee sau zone marcate pentru bicicliști, respectiv a unor hărți elocvente;

Sporturi motorizate (ATV, motociclism „enduro”) pe drumurile forestiere și sporturi extreme (parapantă, moto-deltaplan, tiroliană); ture de Mountain Bike se desfășoară în masive muntoase ca Lotru, Cindrel și în Mărginimea Sibiului, în special pe drumurile forestiere de la poalele munțiilor, pe drumurile forestiere ce străbat văile masivelor muntoase, cât și pe potecile turistice cu un grad de înclinare mai mic și mai

puțin dificile; în cazul acestor activități pentru pasionați, componenta de turism (adică sosirea în zonă a altor practicanți decât cei localnici) este influențată de proximitate (zona va atrage în primul rând practicanții acestor sporturi din orașele cele mai apropiate și care nu au zone propice), dar și de evenimentele de profil organizate în zonă, respectiv de importanța comunității de adepți ai sporturilor motorizate din regiune.

Stațiunea Păltiniș beneficiază de perioada cea mai lungă de ski, este considerat punctul de pornire pentru multe trasee turistice în Munții Cindrel și Muntii Lotrului.

Principala formă de turism practicată în stațiunea Păltiniș este sportul de iarnă. Condițiile de schi sunt excelente iarna, începând din decembrie și până în aprilie pentru oameni de toate vârstele, profesioniști, precum și începători, schiori de fond și de tură. Suscită doar un interes local și regional, fiind mai degrabă o posibilitate de agreement pentru turiștii sosiți în aceste zone atrași de alte elemente, decât special pentru schi; având în vedere că România nu este o destinație de schi competitivă pe plan european, principalii vizitatori

interesați de schi sunt români.

Fig. 11 – Harta cu zone de turism activ și agrement

(www.cjsibiu.ro – Harta realizata de Marketscope)

Veți putea beneficia aici de o ofertă variată, care cuprinde schiul alpin clasic, dar și practicarea de activități sportive la modă, precum snowboarding-ul. Pentru schiul de fond se folosesc mai multe trasee omologate de forurile de specialitate. In stațiunea montană Păltiniș, există 7 pârtii, enumerate în tabelul de mai jos.

Tabel 1 – Pârtiile de ski din stațiunea Păltiniș ( www.tourismguide.ro/x/partii_de_ski_paltinis)

O altă formă de turism este turismul rural care s-a dezvoltat în ultimii ani, ca urmare a creșterii gradului de urbanizare. La acest factor a contribuit și faptul că principalele puncte de atracție turistică și de patrimoniu se află în zonele rurale. Acest tip de turism se practică și în zona etnografică a Mărginimii Sibiu – Păltiniș, pensiunile fiind organizate într-o asociație națională – ANTREC (Asociația de turism rural, ecologic și cultural) ce stimulează și promovează turismul rural.

Turismul cultural implică cele mai diverse categorii sociale și de vârstă și constă în vizitarea siturilor rurale a căror distincție se datorează existenței monumentelor istorice, caselor memoriale, de exemplu în Păltiniș se poate vizita Schitul Păltiniș sau Casa memorială Constantin Noica.

Alte forme de turism practicate sunt turismul de sejur pentru odihnă – favorizat de factorii naturali, cadrul peisagistic, mediul nepoluat și o gastronomie specifică zonei, turismul de sfârsit de săptamăna – are asigurate condiții deosebite datorită distanțelor relativ mici între stațiune și Sibiu sau Mediaș; turismul de tranzit – favorizat de situarea zonei în apropierea altor zone semnificative din punct de vedere turistic – drumeția practicată în special vara – acesta fiind favorizată de prezența masivelor : Gâtul Berbecului – 1.175 metri, Santa – 1.230 metri, Cheile și Cascada Cibinului, vârful Cindrel – 2.244 metri.

2.3. Analiza indicatorilor turistici …………….

3. 3. Obiective turistice

Un important obiectiv turistic din stațiunea Păltiniș îl constituie Schitul Păltiniș, o biserica de lemn ridicată in deceniul trei al secolului al XX-lea, unde se află și mormântul filozofului român Constantin Noica.

Plecând din Sibiu către Păltiniș, după ce străbați Rășinarii lui Goga și lui Cioran, un sat care încă mai păstrează din atmosfera medievală, ajungi într-o zonă de o frumusețe deosebită, cu aer curat și pur, cu pajiști intinse, și miros proaspăt de fân. La o altitudine de 1350 m, la poalele munților Cindrel, se găsește Schitul Păltiniș cu biserica acestuia – Biserica Schimbarea la Față – unul dintre cele mai căutate locuri din județul Sibiu.

Fig.12 – Schitul Păltiniș (www.sibiul.ro)

Schitul este alcătuit dintr-o mică bisericuță din lemn, recent pictată, și o casa de odihnă pentru că Schitul Păltiniș aparține Arhiepiscopiei Sibiului și este ctitoria pururea pomenitului Mitropolit Doctor Nicolae Bălan al Ardealului. Biserica a fost construită din lemn de brad, intre anii 1925 și 1927. Schitul ctitorit de mitropolitul Nicolae Bălan are hramul Schimbarea la Fată a Domnului și beneficiază de o catapeteasmă realizată între anii 1944 și 1945, de către Constantin Vasile în stil neobizantin.

Bisericuța din Păltiniș a fost ridicată de către un grup de meșteri din Rășinari – localitate aflată în apropierea locului, nu departe de Sibiu. Executantul principal al acestei construcții a fost meșterul Șerban Cruciat din Rășinari, sub conducerea unui alt arhitect. Sfântul Altar și catapeteasma au fost executate de Societatea Autonomă Stil din București. Fresca ce imbracă interiorul micuț al bisericii este opera lui Ovidiu Preotescu.

Pictura iconostașului a fost realizată de pictorul Vasilescu în anul 1944. Dintre obiectele de valoare păstrate în Biserica schitului Păltiniș se numără icoana Sfintei Cuvioase Paraschiva, zugrăvită în jurul anului 1904, și o Psaltire din aceeași perioadă de început a secolului al XX-lea.Clopotnița schitului este construită spre platoul mai ridicat din apropierea bisericii unde se înaltă falnic și un grup de brazi. În turnul-clopotnița din brad sunt prezente două clopote din bronz.

Ultimii ani de viată ai lui Constantin Noica și i-a petrecut în acest loc linistit din inima naturi.Pe lângă mormantul filosofului, pelerinii pot vizita și "Casa memorială Constantin Noica", locul în care filozoful român și-a trăit ultimii ani de viață.

Aceasta este unul dintre punctele de interes prim ale stațiunii Păltiniș. Unul din cei care au avut șansa să îl cunoască pe marele filosof este și actualul părinte al Schitului Păltiniș – părintele Valeriu – căruia Noica i-a mărturisit credință în Dumnezeu, în anul 1987, înainte să moară.

Despre viața și opera lui Constantin Noica stau mărturie și exponatele adunate în Casa Memoriala ce ii poartă numele, în care acesta și-a trăit ultimii ani de viață, devenită un așezământ memorial apreciat de vizitator.

Alte atracții turistice sunt oferite de pârâul Dăneasa, afluent al Râului Mare, care la punctul “La Pisc”se formează Cheile Cibinului, de lacurile glaciare care se găsesc la altitudini de 1900 -2000 m, în partea de sud a masivului Cindrel, reprezentate de: Iezerul Mare, Iezerul Mic, Gropata, Iujbea Rășinarului.

În fiecare an, pe 19 decembrie în întreaga lume are loc World Snowboard Day. În România are loc la Arena Platos, Poiana Poplacii la Păltiniș. Nu există nici o taxă de participare și se poate urca gratis în vârful pârtiei. La final după vizionarea unui documentar despre snowboard se va lăsa cu o petrecere. Arena Platos este cel mai nou complex de pârtii din România.

Fig. 13 – Arena Platos și Afis Ziua mondială a Snowboardului

(http://www.h2o.ro/snow/ziua-mondiala-a-snowboard-ului.htm)

Situat pe platoul Poiana Poplăcii la 1 km înaintea stațiunii Păltinis la o altitudine de 1400 de metri în muntii Cindrel, complexul de ski și agrement oferă iubitorilor de sporturi de iarnă cinci pârtii dotate cu 4 instalații de transport pe cablu, tunuri de zăpadă, nocturnă, centru de închirieri, scoală de ski și un apre ski bar construit după model austriac.

3. 4. Strategii de dezvoltare

Studiile de piață arată că în prezent turismul se confruntă cu anumite provocări venind dinspre turiști, care aleg pachetele turistice sau ofertele turistice în funcție de imagine, siguranță, calitate, valoare, flexibilitate, aspecte care au un impact mai mare decât a putut industria să dezvolte până în prezent. Județul Sibiu și implicit Stațiunea Păltiniș a făcut progrese în ultimii ani, dar se impune, în continuare, aplicarea unui set coerent de măsuri care săcontribuie la o dezvoltare durabilă și echilibrată a turismului.

Stațiunea Păltiniș, deși are un potențial important de dezvoltare, fiind poziționată la intersecția principalelor trasee din Cindrel și dotată cu pârtie de schi se confruntă la rândul său cu probleme de infrastructură (drumul județean dintre Păltiniș și punctul Tărtărău), cât și cu o ofertă săracă de servicii de agrement și divertisment.

Zona turistică Păltiniș are capacitatea de a satisface o categorie de turiști relativ restrânși. Aceasta rezultă din faptul că baza de cazare, agrement și alimentație, au fost gândite și funcționează la un standard al anilor 1970-1985 fără ca în continuare să sufere modernizări în vederea lărgirii ofertei.

Trebuie acordată o atenție deosebită și serviciilor suplimentare ținând cont de faptul că populația își îndreaptă tot mai mult preocupările pentru lărgirea orizontului de informare, cunoaștere, grijă sporită pentru starea sănătății, îmbunătățirea condițiilor de viață.

3. 4. 1. Amenajarea pentru drumeție

Drumețiile turistice montane sunt practicate predominant vara, fiind o formă de turism agreată de turiștii de toate categoriile de vârstă.

Din „Stațiunea Păltiniș” sunt organizate excursii pe următoarele trasee turistice:

– Păltiniș – Rășinari – Sibiu – Mărginimea Sibiului – Alba Iulia

– Păltiniș – Stațiunea Ocna Sibiului – Păltiniș

– Păltiniș – Sibiu – Avrig – Carțisoara – Bâlea – Lac Bâlea – Cascada – Transfăgărășanul – Curtea de Argeș – Păltiniș

De asemenea, trasee, distinct marcate, pornesc din Păltiniș spre cele mai atrăgătoare peisaje oferite de Cheile Cibinului, Valea Sadului, Poiana și Vârful Cindrel (2244 m), de cabanele Curmătura Stezii, Gâtu Berbecului, Fântanele, risipite pe versanții munților. Dintre aceste trasee enumerăm:

Drumeția se desfășoară în inima Munților Cindrel pe următorul traseu: Stațiunea Păltiniș ( 1450 m alt ) – Poiana Găujoara – Șaua Bătrâna – Vârful Bătrâna ( 1911 m alt )  – Poiana Muncel –  Poiana Oncești (stația superioară a telescaunului Oncești )– Stațiunea Păltiniș – Cisnădioara..

Durata parcurgerii acestui traseu nu depășește 5-6 ore , iar diferența de nivel este de aproximatix 500 de metri.

Dificultate traseu:  ușor

Drumeția  se desfășoară pe următorul traseu:  Stațiunea Păltiniș – Poiana Tomnatec – Șaua Apa Cumpănită – Dealul Derjani – Vârful Fraga – Valea Caselor –  Rasinari – Cisnădioara.

Durata parcurgerii acestui traseu nu depășește 6 ore, iar diferența de nivel este de aproximatix 1000 de metri.

Dificultate traseu:  ușor

Drumeția se desfășoară pe următorul traseu: Cisnădie (Heltau cu altitudinea maximă de 1304 m) – Măgura Cisnădiei – Valea Argintului (vizitarea Monumentului natural “Calcarele eocene de la Cisnădioara” – Piatra Broaștei și biserica fortificată de la Cisnădioara ( Michelsberg ) – Cisnădioara.

Durata parcurgerii acestui traseu nu depășește 5 – 6  ore, iar diferența de nivel este de aproximatix 800 de metri.

Dificultate traseu:  ușor

Din acest punct de vedere zona poate exercita o puternică atracție turistică. Prezența acestor masive și tezaure de frumusețe pe care le posedă zona Păltiniș reprezintă condiția necesară, dar nu și suficientă pentru practicarea drumețiilor.

Amenajarile în acest scop prevăd pe lângă unități de cazare și alimentație urmatoarele cerințe privind amenajarea unor poteci marcate:

toate traseele necesită indicatoare de orientare și dirijare turistică;

asigurarea cu mijloace de transport până la punctele de plecare în trasee;

amenajarea unor locuri de popas și belvedere de-a lungul traseelor;

existența unor panouri în zonă care să indice turiștilor planul zonei turistice (drumuri, alei, puncte de cazare, de alimentație, de informare), etc.

În prezent zona Păltiniș nu îndeplinește aceste cerințe, marcajele turistice din împrejurimile stațiunii indicând doar puncte de plecare, durata de mers, dificultăți de teren, punctele de popas, destinații turistice în jurul stațiunii și altele.

3. 4. 2. Elemente recreative

Asigurarea odihnei și masa turiștilor, cât și asigurarea condițiilor necesare desfășurării distracției, sunt principalele elemente care trebuiesc luate în calcul în dezvoltarea unei zone turistice.

Agrementul ocupă un loc important din timpul turiștilor, în impresiile finale cu care aceștia rămân la întoarcerea acasă. Efectul dotărilor de agrement se materializează în sporirea numărului de turiști, creșterea încasărilor, respectiv serviciile oferite de agrement sunt principalul furnizor pentru creșterea încasărilor medii / zi turist – indicator important în aprecierea eficienței activității turistice și reducerea sezonalității.

În acest scop sunt necesare:

Programe culturale: teatru, seri de muzică de diferite genuri, spectacole, filme, expoziții, simpozioane cu diferite tematici;

Reamenajarea pârtiilor – asigurarea unor seri de turiști români și străini;

Asigurarea de lectură

3. 4. 3. Servicii de informare

Principalele surse de informare pe baza cărora este fundamentată planificarea vacanței sunt recomandările prietenilor și colegilor, internetul, experiența personală, iar abia apoi agențiile de turism.

Cei care aleg destinații de vacanță non-convenționale utilizează internetul drept sursă de informare într-o proporție mai ridicată decât cei care aleg destinații consacrate. Din ce în ce mai mult, consumatorii vor să poată să se informeze și să ia decizii cât mai eficient și mai rapid cu putință cu privire la destinațiile turistice. Noile tehnologii ar permite consumatorilor să caute informațiile și să-și facă rezervări pe cont propriu exact acolo unde doresc. Prezența Sibiului pe internet ar oferi posibilitatea unei promovări integrate a județului. Industria turistică trebuie să vină în întâmpinarea acestor schimbări și să profite din plin de avantajul oferit de noile canale de promovare, cum este Internetul.

În momentul de față județul Sibiu nu dispune de un instrument puternic de informare și promovare a turismului prin internet, nici de un portal de primire a propunerilor și ideilor inovatoare în domeniul turismului care să poată fi sprijinite de către Consiliul Județean.

Astfel, trebuie înființată o agenție de turism, trebuie realizat un site unde să existe informații în timp real, trebuie creată o bază de date care să facă referire la circulația turistică în stațiune, numărul unităților de cazare, locurile unităților de alimentație existente, mijloace de agrement, mijloace de transport. Acest centru de informare este necesar turiștilor în momentul în care vor să cunoască posibilitățile de cazare, de alimentație, de transport, de agrement și în functie de care să-și satisfacă opțiunile.

Sunt necesare în scopul informării:

tipărirea de hârtii cu toate traseele posibile;

demersuri pentru cooperarea eficientă între diferitele categorii de actori în turism (grupuri de lucru, simpozioane, târguri de contractări pentru a se întâlni cererea cu oferta de servicii turistice: spații de cazare, unități de alimentație publică, agenții de turism, muzee)

publicitate pe site-uri de specialitate, mass media;

tipărirea de broșuri și cu foi prin care sa se facă cunoscute obiectivele ce pot fi vizitate, programul de vizitare, taxe de intrare, trasee turistice, excursiile care se organizează, manifestări sportive, culturile din împrejurimi, alte manifestări la care turiștii pot avea acces;

serviciile turistice de bază și suplimentare implicit;

prin modernizarea și diversificarea spațiilor de cazare și alimentație publică existentă prin redotări și echipări la nivelul tehnicii actuale, telefonie, gestiune computerizată, sisteme de rezervare automată (centrale termice automatizate), zona turistică Păltiniș se va alinia cerințelor și exigențelor turiștilor de azi.

Rețeaua principalelor centre de informare turistică identificate acoperă zonele cu atracții turistice cheie din județ: Sibiu (patru centre – la Primărie, la aeroport, la gară, la muzeul în aer liber din cadrul CNM Astra), Avrig, Bazna, Biertan, Cisnădie, Mediaș, Ocna Sibiului, Rășinari, Săliște, Sibiel și Valea Viilor. Alte puncte de informare preconizate a fi deschise pe termen scurt sunt cele de la Cârțișoara (la muzeul „Badea Cârțan”), de la Săsăuș și de la Gura Râului (în cazul acestora au fost inițiative private). La Păltiniș a fost identificat un centru privat de informare turistică. Numărul de CIT-uri din județ este relativ mare, iar acoperirea principalelor zone turistice este bună.

Având în vedere rolul de informare și ghidare pe care îl au CIT-urile, perspectiva fiind creșterea calității produsului turistic județean (rețeaua extinsă de centre asigură niveluri superioare de confort și siguranță pentru turiști), este foarte importantă activitatea și modul de funcționare al CIT-urilor. Per ansamblu, principalele aspecte care pot fi imbunătățite pe viitor sunt faptul că unele centre nu funcționează încă permanent și au vizibilitatea redusă.

CAPITOLUL IV. DEZVOLTAREA DURABILĂ A STAȚIUNII PĂLTINIȘ

4.1. Dezvoltarea durabilă a Stațiunii

Strategia Națională de Dezvoltare Regională, elaborată pe baza Planurilor de Dezvoltare Regională și Cadrul Strategic Național de Referință 2007-2013 au identificat dezvoltarea turismului ca o prioritate de dezvoltare regională, dat fiind potențialul turistic existent în toate regiunile. Acest potențial justifică sprijinul financiar acordat reabilitării infrastructurii zonelor turistice și valorificării patrimoniului natural, istoric și cultural,  pentru  includerea acestora în circuitul turistic și promovarea lor în scopul   atragerii  turiștilor.

Alături de zone precum litoralul Mării Negre, Bucovina, Maramureș, Valea Prahovei sau Bran-Moeciu, județul Sibiu a reușit să se remarce ca destinație turistică de top în România atât pentru turiștii români, cât mai ales pentru străini (în principal în cadrul unor circuite turistice culturale, dar nu numai). Acest statut este conferit între altele de recunoașterea internațională a orașului cultural Sibiu, de popularitatea atracțiilor principale în rândul publicului (Sibiu, Mărginimea Sibiului, siturile UNESCO, Bâlea, Păltiniș, Ocna Sibiului), dar și de poziția fruntașă ocupată în peisajul turistic românesc (din perspectiva infrastructurii turistice, dinamicii numărului de turiști străini atrași, a interesului opiniei publice etc.). Oferta turistică bine conturată și variată alături de serviciile de bună calitate (ambele judecate prin prisma nivelului turismuluromânesc) și promovarea susținută pe canale variate sunt premisele pe care se bazează succesul actual și viitor al planurilor de dezvoltare turistică a județului.

Principalele probleme care afectează dezvoltarea turismului în județ rămân numărul destul de important de unități de cazare care nu sunt clasificate după normele Ministerului Turismului, insuficienta pregătire a personalului din turism (la nivel de management al activității turistice în special în mediul rural, în alimentație publică, la nivelul ghidaj profesional) și neexploatarea adecvată a unor resurse turistice cu potențial.

În 1992 (Summitul Mondial din Rio de Janeiro) liderii din majoritatea țărilor lumii au recunoscut importanța centrală a acțiunilor locale pentru atingerea dezideratelor dezvoltării durabile. Începând cu acel moment “Agenda 21” a devenit catalizatorul a numeroase proiecte și inițiative ce promovează dezvoltarea durabilă la nivel local. Agenda 21 are propriul mecanism de implementare prin strategiile de dezvoltare durabilă naționale, regionale și “Agenda 21 locală”.

Dezvoltarea durabilă înseamnă în primul rând asigurarea unei calități mai bune a vieții pentru toți, în prezent și pentru generațiile viitoare. Dezvoltarea durabilă mai înseamnă recunoașterea faptului că economia, mediul și bunăstarea socială sunt interdependente și anume faptul că un mediu afectat din punct de vedere al calității va influența negativ, mai repede sau mai târziu, dezvoltarea economică și mai ales calitatea vieții fiecăruia dintre noi. Dezvoltarea durabilă înseamnă și asigurarea satisfacerii nevoilor de bază ale oamenilor: locuințe, străzi sigure, oportunitatea de împlinire prin educație, informare, participare, sănătate, și loc de muncă. Toate acestea necesită o economie robustă, sănătoasă capabilă să creeze mijloacele necesare satisfacerii acestor nevoi, atât în prezent cât și pentru viitor.

Strategia de dezvoltare durabilă a zonei montane are la bază următoarele principii:

– Omul este partenerul întelept al naturii, din care face parte;

– Exploatarea judicioasă, controlată a resurselor montane, în folosul comunității locale și societății;

– Șanse egale pentru locuitori, prin condiții de viață paritare față de alte regiuni;

– Echilibru constant și supravegheat între sectoarele agricol și forestier;

– Relații intercomunitare armonizate;

– Politicile pentru zonele montane se stabilesc prin consultarea și acordul comunităților;

– Prevenirea/combaterea eroziunii umane și sărăciei,

– Conservarea bunele practice și a identității culturale;

– Reprezentarea comunităților montane la nivel județean, regional și național, cerința pentru evitarea dezechilibrelor și asigurarea unei dezvoltări durabile;

– Integrarea strategiei de dezvoltare durabilă a zonei montane cu cerințele U.E.;

Investițiile în turism și cultură vor permite regiunilor de dezvoltare să folosească avantajele oferite de potențialul lor turistic și patrimoniul cultural în identificarea și consolidarea identității proprii, pentru a-și îmbunătăți avantajele competitive în sectoare cu valoare adăugată mare și conținut calitativ și cognitiv ridicat, atât pe piețe tradiționale cât și pe piețe noi, în formare.

Turismul creează  oportunități  de creștere economică regională și locală și contribuie la crearea de noi locuri de muncă prin  valorificarea patrimoniului cultural și natural, specific fiecăreia din cele opt regiuni de dezvoltare, inclusiv din  zonele marginale, dezavantajate din punct de vedere economic și social. De asemenea, o parte importantă din noile locuri de muncă create constituie o oportunitate regională pentru ocuparea forței de muncă feminine. Valorificarea  atracțiilor turistice din diferitele zone ale țării  poate contribui la creșterea  economică a unor centre urbane în declin, prin favorizarea apariției și dezvoltării firmelor locale,  transformând areale cu competitivitate economică scăzută în zone atractive pentru investitori. Activitatea turistică creează cerere pentru o gamă largă de bunuri și servicii, achiziționate ulterior de turiști și companii de turism, inclusiv bunuri și servicii produse de alte sectoare economice  (comerț, construcții, transporturi, industria alimentară, confecții și încălțăminte, industria mică și de artizanat).

Dezvoltarea turismului  va ține cont de principiile dezvoltării durabile, în sensul conservării  și protejării patrimoniului natural și cultural, dar și al reducerii presiunii antropice asupra mediului, inerentă în condițiile practicării turismului pe scară largă.

Creșterea numărului de turiști, așteptată în condițiile dezvoltării turismului, va suprasolicita mediul înconjurător, afectând echilibrul ecosistemului. Presiunea asupra mediului va fi ținută sub control în regiunile cu un patrimoniu natural deosebit, pentru a permite valorificarea acestuia într-o manieră durabilă și printr-o repartizare spațială uniformă a activităților turistice.

În toate regiunile de dezvoltare, valorificarea atracțiilor turistice este în mare parte limitată de calitatea infrastructurii zonelor turistice, a serviciilor, în general, și a serviciilor de cazare și agrement, în special, toate acestea constituind obstacole majore în dezvoltarea turismului.

Propunerea unor direcții strategice de dezvoltare a turismului în județul Sibiu în perioada 2010-2020

Consiliul Județean Sibiu consideră că dezvoltarea durabilă și echilibrată a turismului în județul Sibiu reprezintă una din prioritățile sale pentru perioada 2010 – 2020.

Viziunea:

– În anul 2020, turismul va reprezenta un sector economic dinamic cu un aport însemnat la

dezvoltarea economică de ansamblu a județului Sibiu.

– Dezvoltarea turismului va reprezenta o oportunitate pentru locuitorii județului de a obține venituri suplimentare și de a-și îmbunătăți calitatea vieții.

– Turismul în județul Sibiu se va dezvolta într-o manieră durabilă, cu protejarea și punerea în valoare a patrimoniului natural, construit și a valorilor culturale materiale și imateriale.

– Județul Sibiu va deveni o destinație turistică sigură și de calitate, corespunzând standardelor

Uniunii Europene privind furnizarea produselor si serviciilor.

– Populația județului Sibiu va conștientiza importanța turismului, aceasta atrăgând după sine o mai mare/bună implicare socială și comunitară – moment cheie în procesul general al dezvoltării

turismului.

Studiile de piață arată că în prezent turismul se confruntă cu anumite provocări venind dinspre turiști, care aleg pachetele turistice sau ofertele turistice în funcție de imagine, siguranță, calitate, valoare, flexibilitate, aspecte care au un impact mai mare decât a putut industria să dezvolte până în prezent.

Județul Sibiu a făcut progrese în ultimii ani, dar se impune, în continuare, aplicarea unui set coerent de măsuri, obiective si prioritati strategice care să contribuie la o dezvoltare durabilă și echilibrată a turismului. Printre acestea enumeram:

Obiectiv: – Creșterea siguranței practicării turismului

Județul Sibiul, si implicit Staținea Păltiniș, va fi perceput ca o destinație turistică sigură, europeană, administrat de autorități publice competente și responsabile. Asigurarea siguranței practicării turismului reprezintă unul din obiectivele majore ale autorității publice, cu atât mai prioritar cu cât cele mai multe situații reprezintă și o obligație legală a acestora. Priorități strategice sunt:

Aplicarea fermă și consecventă a măsurilor legale pentru eliminarea riscurilor privind siguranța și sănătatea turiștilor,

Prevenirea incidentelor/accidentelor prin creșterea nivelului de informare a turiștilor și locuitorilor județului, în special asupra pericolelor și măsurilor de securitate montană,

Îmbunătățirea permanentă a eficacității și eficienței echipelor Salvamont Sibiu,

Asigurarea numărului optim de refugii montane,

Întreținerea corespunzătoare și marcarea traseelor montane,

Scurtarea duratei de intervenție în salvarea de vieți.

Obiectiv: – Creșterea calității experienței turistice în județul Sibiu

Sibiul va deveni o destinație turistică oferind experiențe de calitate pe tot parcursul anului. Se va realize corelarea între promisiunea făcută vizitatorilor și experiența trăită. Agenții economici vor fi sprijiniți și stimulați să crească calitatea produselor și serviciilor și sa vină în întâmpinarea nevoilor clienților.

Un prim set de intervenții va fi realizat de către Consiliului Județean prin extinderea, modernizarea și reabilitarea infrastructurii și rețelelor de utilități publice ce deservesc zonele cu potențial turistic, aflate în proprietate județeană. Acest tip de intervenție va avea un impact direct asupra îmbunătățirii experienței turistice în județul Sibiu, cu reflectare directă în creșterea numărului de turiști și în prelungirea duratei sejurului.

Stațiunea Păltiniș, deși are un potențial important de dezvoltare, fiind poziționată la intersecția principalelor trasee din Cindrel și dotată cu pârtie de schi, se confruntă la rândul său cu probleme de infrastructură (drumul județean dintre Păltiniș și punctul Tărtărău), cât și cu o ofertă săracă de servicii de agrement și divertisment. Oferta de cazare a întregii zone este importantă și cu grad de confort sporit. Prioritățile strategice sunt:-

Asigurarea rețelelor de utilități publice și drumurilor de acces către zonele de interes turistic;

Realizarea, încurajarea și sprijinirea investițiilor în infrastructura turistică;

Atragerea și absorbția finanțărilor din instrumente structurale și fonduri complementare;

Dezvoltarea unor produse turistice noi care să fructifice punctele tari și oportunități evidențiate în analiza SWOT a județului;

Îmbunătățirea permanentă a calității programului, a sejurului ales de turist.

Obiectiv: – Îmbunătățirea accesibilității Sibiului ca și destinație turistică

Produsele turistice ale Sibiului vor fi accesibile pentru piețele țintă prin prezența online, pe internet, precum și prin folosirea mijloacelor, canalelor tradiționale. Informațiile oferite celor interesați vor fi de o calitate superioară, reflectând poziționarea brandului Sibiu și contribuind la formarea unei imagini de ansamblu. Prioritățile strategice sunt:

Încurajarea unei prezențe cât mai mari a unităților de primire turistică pe internet;

Oferirea de informații cât mai complete despre Sibiu atât prin metodele tradiționale cât și prin cele moderne;

Îmbunătățirea informațiilor existente în punctele de intrare (aeroporturile, gările, autogările).

2. Analiza SWOT

Pentru a se putea propune o strategie de relansare a turismului în stațiunea Păltiniș este necesară o analiză a situației actuale a Păltinișului ca destinație turistică națională din perspectivă de marketing, pentru a putea identifica zonele de acțiune și modalitațile de intervenție.

În realizarea analizei SWOT, Păltiniș trebuie privită ca o destinație turistică unitară care deține atât puncte slabe, cât și puncte tare și care acționează pe o piață în mișcare, beneficiind de oportunități, dar lovindu-se și de amenințările inerente unei piețe imperfecte. Stabilirea obiectivelor și definitivarea strategiilor de marketing vor urmări amplificarea punctelor tari, înlăturarea, diminuarea și corectarea efectelor punctelor slabe, valorificarea oportunităților existente și contracararea impactului amenințărilor mediului extern

4. 2. 1. Puncte tari ale turismului montan

repartizarea uniformă, pe întreg teritoriu țării, a potențialului turistic montan și a celui pentru practicarea sporturilor de iarnă, în cea mai mare parte neamenajat;

peisaj natural deosebit, in unele cazuri original, bine păstrat, calitatea mediului relativ bună, climat temperat pe timp de vară, vegetație abundentă

frecvența redusă în Carpații românești a fenomenului de avalanșă;

creșterea interesului în rândul tineretului pentru practicarea schiului;

existența unei tradiții în practicarea turismului montan;

răspândirea relativ uniformă în zona montană a structurilor turistice de primire și alimentație;

existența în apropierea domeniilor schiabile montane a zonelor populate și a forței de muncă bine calificate, disponibile;

distanțele mici care separă aglomerațiile urbane de stațiunile și localitățile turistice montane;

înalt potențial turistic (turism bisezonal);

stațiuni turistice și balneare cu rol important în tratarea diverselor afecțiuni (Păltiniș, Bazna, Ocna Sibiului, Miercurea Sibiului);

numeroase monumente medievale, în mediul urban și rural bine consevate. Județul Sibiu este un muzeu în aer liber;

turismul rural și agroturismul se află în faza de dezvoltare, în mai multe zone din județul Sibiu. Turiști sunt interesați de spiritualitatea rurală plină de originalitate, de cultura populară (datini și obiceiuri), de peisaje;

activitatea unor ONG-uri pentru promovarea formelor de turism activ (drumeție, sporturi de iarnă), cultural și ecoturism;

condiții de securitate, rata criminalității redusă;

dezvoltarea centrelor de wellness in unitățile hoteliere.

Punctele tari ale stațiunii Paltinis sunt:

stațiune montană cu tradiție (prima din țară)

poziționare la intersecția principalelor trasee din Cindrel

existența unei pârtii de schi atractivă la nivel local și regional

aer ozonat cu proprietăți curative

varietatea reliefului – de la păduri de foioase la pajiști alpine și relief glaciar

starea bună de conservare a naturi

zone propice practicării zborurilor cu parapanta, ciclismului montan, curselor ATV și motociclismului

4. 2. 2. Puncte slabe ale turismului montan românesc

instalații de transport pe cablu învechite, uzate moral, mergând până la diminuarea gradului de siguranță a turiștilor;

domeniile schiabile sunt nemodernizate și nedotate cu instalații de producere a zăpezii artificiale și cu echipamente pentru întreținerea pârtiilor;

necorelarea dezvoltării actuale a turismului montan cu capacitatea structurilor turistice de primire și de alimentație;

deficiențe în întreținerea traseelor turistice montane omologate;

utilități edilitar – gospodărești învechite și în neconcordanță cu stadiul actual de dezvoltare a turismului montan, în localitățile montane;

slaba dezvoltare a rețelei de drumuri forestiere și a drumurilor de interes turistic în zonele montane.

lipsa unor dotări turistice corespunzătoare;

prețuri mari ale serviciilor prestate turiștilor romani in stațiunile montane care favorizează deplasarea acestora către destinații montane din alte țări cu o ofertă de profil mai variată, completă și care asigură experiențe și grade de satisfacții ale consumului turistic montan mai mari, sau spre oferte mai ieftine (Bulgaria, Austria), cu un raport preț-calitate avantajos

lipsa, insuficiența sau ineficiența acțiunilor de promovare a turismului montan romanesc la nivel internațional și național, de exemplu la nivelul județului Sibiu există o insuficientă promovare a proiectelor cu finanțare externă, cum este Sapard, dar există și o lipsă de specialiști, care să scrie astfel de proiecte;

lipsesc informațiile legate de monumentele istorice, de artă și de arhitectură în mai multe limbi de circulație internațională;

fondurile pentru refacerea siturilor istorice sunt insuficiente

Acestor puncte slabe generalizate la nivelul destinațiilor montane, li se alătură următoarele slăbiciuni specifice turismului montan din Păltiniș sunt:

puține unități de alimentație publică

organizarea administrativă ineficientă (stațiunea se află pe teritoriul administrativ al mai multor localități)

deficiențe în semnalizarea traseelor turistice din Munții Lotrului și Cindrel (de exemplu lipsa unor indicatoare cu schema marcajelor în Păltiniș, a panourilor cu locurile de popas)

starea drumurilor nu este satisfăcătoare în anumite zone turistice (Rășinari – Paltinis)

lipsa investițiilor în reabilitarea cabanelor existente în Munții Cindrel și Munții Lotru și starea precară a unor refugii montane (de

exemplu Călțun, Cânaia, Iezer)

ofertă săracă de servicii de agrement-divertisment

existența efectivă a unei singure pârtii de schi

slaba exploatare a Muzeului “Constantin Noica”

4. 2. 3. Oportunități ale turismului montan

dezvoltarea si modernizarea întregii baze turistice în raport cu cerințele unui turism internațional competitiv;

largi posibilități de dezvoltare a turismului rural prin apelarea la programul SAPARD;

un marketing turistic susținut și agresiv practicat pe diverse canale, inclusiv internet;

stimularea parteneriatului public-privat în turism;

dezvoltarea turismului cultural. Organizarea și promovarea promovarea unor evenimente culturale de importanța națională și internațională (Sibiul capitală culturală europeană, festivaluri, etc.). Patrimoniul construit reprezintă baza de plecare pentru diversificarea turismului internațional;

dezvoltarea turismului de evenimente (manifestări sportive internaționale, congrese),

interesul crescand al consumatorilor turistici față de diferite forme de turism activ:drumeție, cicloturism, turism ecvestru, alpinism, sporturi de iarnă, etc.,

atragerea unor investiții în turism prin afilierea la marile lanțuri hoteliere internaționale;

reabilitarea patrimoniului cultural și istoric;

existența unor programe de susținere a investițiilor în domeniul protecției mediului, reabilitarea și extinderea căilor de comunicații, a sistemelor de alimentare cu apă, canalizare epurare și de management a deșeurilor;

există oportunitatea de a crește ocuparea în turism, de a se diversifica activitățile în mediul rural prin dezvoltarea de mică hotelerie. Acolo unde permite clima cazarea se poate realiza în locuri neconvenționale (igluri din gheață, adăposturi sezoniere);

se pot înființa mai multe centre de informare, se pot construi piste pentru cicloturism, bazele sportive trebuie modernizate;

în stațiunile turistice și balneoclimaterice se pot înființa centre de tip Spa;

Printre oportunitățile stațiunii Păltiniș enumerăm:

reorganizarea administrativă a stațiunii Păltiniș pentru a se găsi o formulă eficientă de a se derula investiții ale autorității sau autorităților ce vor fi pe deplin responsabile de această stațiune

dezvoltarea domeniului schiabil (investiții în utilarea pârtiilor cu nocturnă, tun de zăpadă, etc.)

diversificarea serviciilor de alimentație publică și a ofertei de servicii de agrement în cadrul spațiilor de cazare (de exemplu minifotbal, tenis de masa sau de camp, biliard etc.)

organizarea de festivaluri, evenimente (concursuri de schi, sărbători ale sporturilor de iarnă) ca rezultat al colaborării autorităților cu proprietarii de unități turistice

promovare drept punct central pentru trasee în munții Cindrel și Lotru

4. 2. 4. Amenințări/Riscuri ale turismului montan

practicarea unui turism necontrolat duce la distrugerea florei și faunei din zonele protejate prin lege;

nivel redus al colaborării între operatorii economici cu interese în turism

nivelul de poluare din zona Copșa Mică poate conduce la scăderea numărului de turiști din nordul județului;

riscul dezinteresului unor întreprinzători pentru investiții datorită instabilității legislative în ceea ce privește industria

aderarea României la Uniunea Europeană poate influența agricultura în lipsa pregătirii în vederea eficientizării activității;

riscul stabilirii de clauze nefavorabile la exportul de produse agricole;

apariția mai frecventă a condițiilor meteorologice nefavorabile, declanșatoare de fenomene naturale de risc: alunecări de teren, inundații.

intensificarea competiției turistice internaționale pe fundalul competitivității reduse a ofertei turistice montane naționale

Dintre amenințările stațiunii Păltiniș enumerăm:

menținerea actualului sistem de organizare administrativă a Păltinișului sau lipsa convergenței strategiilor de dezvoltare turistică cu privire la stațiune ale localităților care ar continua să administreze în comun Păltinișul

lipsa unei promovări adecvate va împiedica dezvoltarea stațiunii și stagnarea interesului pentru aceasta la un nivel cel mult

regional

degradarea mediului înconjurător

dezvoltarea imobiliară haotică

Concluzii

Destinație turistică polivalentă, în care se remarcă îmbinarea atracțiilor culturale cu peisajul montan și cu atmosfera tradițională din sate, stațiunea Păltiniș reprezintă un spațiu de concentrare a unui intereselor diverse ale unui spectru larg de turiști. Pe lângă principalele elemente de interes, cum sunt cunoașterea patrimoniului cultural, contactul cu civilizația satelor tradiționale, relaxarea și turismul activ într-un mediu ambiant pitoresc și reconfortant sau factorii curativi, aceasta oferă și reale posibilități de exprimare pentru turismul de business (sub diferite forme: seminarii, conferințe, training, team building), cultivarea unor hobby-uri sau pentru degustarea specialităților gastronomice locale.

Realitățile constate prin trecerea in revistă a punctelor forte, a punctelor slabe, a oportunităților și amenințărilor semnalate in evoluția de perspectivă a turismului montandin statiune evidențiază potențialul și campul larg de acțiune al programelor și politicilor de marketing touristic.

În perspectiva susținerii dezvoltării turismului, trebuie ținut cont că interesele și prioritățile turiștilor sunt schimbătoare, având tendința să se diversifice și să se rafineze, astfel, intervenția asupra produsului turistic nu trebuie neapărat să se producă în urma unei prioritizări a elementelor de interes, ci mai degrabă fructificând reperele turistice ale județului, în jurul cărora să crescă valoarea și calitatea ofertei de turism de nișă.

BIBLIOGRAFIE

Alexandru Nedelea , Politici de marketing în turism, Editura Economică, București, 2003

Cristian Valentin Hapenciuc, Cercetarea statistică în turism, Editura Didactică și Pedagogică, București,2003

Florina Bran, Dinu Marin, Tamara Simon, Economia turismului și mediul înconjurător, Editura Economică, București, 1999.

Gabriela Stănciulescu și colectivul, Managementul turismului durabil în tările riverane Mării Negre, Editura All Beck, București, 2000

Gabriela Țigu, Turism montan, Editura Uranus, București, 2002

N. Neacsu, Turismul si dezvoltarea durabila , Editura Expert, Bucuresti, 2000.

V. Glăvan, Geografia turismului în România, Editura Institutului de Management Turism Editura Eden, București, 1996.

Vasile Glăvan, Turismul în România, Editura Economică, București, 2000

http://www.romturism.ro/

http://www.turistik.ro/romania/paltinis

www.turism.sibiu.ro/ro/paltinis.htm

http://www.scritube.com/geografie

itourblog.wordpress.com

http://www.infopensiuni.ro

România Turistică

http://ro.wikipedia.org/

http://www.ropedia.ro/localitati/Sibiu/Paltinis/

http://www.inromania.info/paltinis.html

http://www.infopensiuni.ro/sibiu/obiectiveturistice

http://sibiu.yan-studios.com/ro/galerie_foto

http://www.h2o.ro/snow/

http://www.turist info.ro

http://www.camerehotel.ro/cazare_Paltinis.html

http://www.iturism.ro

http://www.scritube.ro

http://www.insse.ro