Dezvoltarea Durabila a Turismului In Judetul Brasov

CUPRINS

INTRODUCERE

CAPITOLUL I. Dezvoltarea durabilă. Concepte, definiții

Conceptul de dezvoltare durabilă

Dezvoltarea turismului durabil

Factorii implicați în dezvoltarea turismului durabil

Ecoturismul și dezvoltarea durabilă

CAPITOLUL II. Strategii de dezvoltare durabilă în România

2.1 Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă 2013-2020-2030 (SNDD)

2.2 Agenda Locală 21

CAPITOLUL III. Turismul și dezvoltarea durabilă în Județul Brașov

3.1 Prezentarea generală a județului

3.2 Analiza situației actuale a județului Brașov

3.3 Turism, cultură, patrimoniu cultural

3.4 Proiectul ”Strategia de dezvoltare a județului Brașov orizonturi 2013-2020-2030”

CAPITOLUL IV. Studiu de caz: Perspective de dezvoltare durabilă a municipiului Brașov

CAPITOLUL I. DEZVOLTAREA DURABILĂ. CONCEPTE, DEFINIȚII

Pentru prima dată, ca răspuns la ivirea problemelor de mediu si a crizei resurselor naturale, în cadrul Conferinței privind mediul de la Stockholm din anul 1972, se recunoaște la nivelul întregului glob faptul că activitățile umane pun în pericol viitorul Terrei, contribuind la degradarea mediului.

Conceptul de dezvoltare durabilă

Dezvoltarea durabilă este, conform Raportului Bruntland, „dezvoltarea care urmărește satisfacerea nevoilor prezentului, fără a compromite posibilitățile generațiilor viitoare de a-și satisface propriile nevoi".

În cadrul Declarației asupra Mediului și Dezvoltării, dezvoltarea durabilă este definită ca fiind „acel proces de dezvoltare care răspunde nevoilor actuale fără a periclita capacitatea generațiilor viitoare de a răspunde propriilor lor nevoi. […..] Pentru ca dezideratul dezvoltării durabile să poata fi atins, protecția mediului va constitui parte integrată a procesului de dezvoltare și nu poate fi abordată indepedent de acesta."

Odată cu includerea conceptului de dezvoltare durabilă în cadrul Tratatului de la Maastricht în anul 1997, acesta a devenit un obiectiv asumat și la nivelul Uniunii Europene. În anul 2001 a fost adoptată Strategia de Dezvoltare Durabilă la Gotheborg, adăugându-i-se dimensiunea externă in anul 2002 la Barcelona, pentru ca mai apoi, în anul 2006, să fie adoptată Strategia de Dezvoltare Durabilă a Uniunii Europene revizuită.

Numită și dezvoltare susținută, dezvoltarea durabilă trebuie percepută prin prisma interdependenței dintre următorii factori: economici, politici, culturali, sociali și naturali.

Din punctul de vedere al autorilor Radu Negru și Mihai Vodă, „dezvoltarea durabilă este controlată de trei laturi ale activității umane: societatea civilă, administrația locală și centrală, sectoarele economice”. Educația are și ea un rol important în sensul dezvoltării durabile, astfel că trebuie să se realizeze pe tot parcursul vieții și să poată beneficia de aceasta toți cei care vor să învețe și să furnizeze oportunități de punere în practică a cunoștințelor, a capacităților si deprinderilor căpătate anterior.

La 5 ani după Conferința pentru Mediu și Dezvoltare de la Rio de Janeiro, în 1997, importanța educației a fost pusă în evidență în cadrul celei de a XIX-a Sesiuni extraordinare a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite întrunită pentru examinarea nivelului de aplicare a Agendei 21. Decizia adoptată pune în evidență faptul că pentru o dezvoltare durabilă este necesar ca sistemele educaționale să fie subvenționate corespunzător în vederea eficienței la toate nivelurile.

Conform autorilor Radu Negru și Mihai Vodă, „esența dezvoltării durabile este reprezentată de integrarea armonioasă a dezvoltării economice, a guvernării responsabile, a asigurării coeziunii sociale și a comuniunii om-natură”. Aceste aspecte denotă din principiile dezvoltării durabile formulate în cadrul ”Agendei 21” a Conferinței ONU pentru Mediu și Dezvoltare de la Rio (1992):

oamenii reprezintă nucleul tuturor inițiativelor de dezvoltare;

abordarea în vederea căutării soluțiilor pentru rezolvarea problemelor să fie una hostilică;

stimularea comunităților umane pentru a-și recunoaște valorile culturale, morale și spirituale;

capacitatea comunităților de a-și respecta drepturile la propria dezvoltare;

suveranitatea națională presupune garantarea securității oamenilor și a calității mediului;

egalitatea între sexe;

unitatea, ordinea și pacea națională;

echitatea spațială, justiția socială care se impune să asigure distribuția corectă a resurselor și oferirea de șanse egale pentru membrii societății;

asistarea democratică la luarea hotărârilor;

asigurarea convergenței de interese a diferitelor grupuri prin rezistența instituțională;

dezvoltarea economică viabilă, fundamentată pe egalitatea dintre comunități, vârste, clase sociale, grupuri etnice, zone geografice, generații;

răspândirea populației umane, astfel încat să nu depășească forța de suport a mediului;

sănătatea ecologică prin acceptarea faptului că natura reprezintă o moștenire comună pentru generațiile viitoare;

echitatea între teritoriile biogeografice în managementul resurselor naturale;

colaborarea globală a națiunilor de pe Terra;

în vederea executării acestor cerințe este indispensabilă respectarea unor strategii clare, din punct de vedere economic, politic, cultural, tehnologic, științific, ecologic, social și instituțional.

Au avut loc campanii de succes Agenda Locală 21, după Summitul Pământului de la Rio, în Bolivia, China, Suedia, Marea Britanie, Turcia, Bulgaria, acestea fiind doar câteva dintre statele angajate în acest proces. România se numără, de asemenea, printre exemplele de succes în implementarea Agendei Locale 21.

Dezvoltarea turismului durabil

Conform Dicționarului Poliglot Explicativ de Termeni Utilizați în Turism dezvoltarea durabilă a turismului este „acel tip de dezvoltare a activității de turism care pune accent pe valorificarea în prezent a resurselor astfel încât să se mențină capacitatea de reproducere a acestora și în viitor”. Documentul Beyond Green Horizon definește turismul durabil ca fiind „ […..] turismul și infrastructura aferentă care atât în prezent cât și în viitor operează productiv între limitele capacității de regenerare a resurselor naturale;  recunoaște contribuția adusă de oameni și comunitățile locale, de obiceiuri și moduri de viață la experiența turistică; acceptă faptul că populația trebuie să beneficieze în mod egal de profitul economic din turism la baza căruia stă dorința lor de a fi gazde pentru turiști”.

Turismul este o activitate dependentă de resursele naturii și de patrimoniul cultural al fiecărei societăți, fiind necesar ca acesta să se racordeze conceptului de dezvoltare durabilă. Turismul a adoptat noțiunea de dezvoltare durabilă, apărând conceptul de „turism durabil” care dezvoltă ideea satisfacerii nevoilor turiștilor actuali, protejând mediul și oportunitățile pentru viitor în același timp. Dezvoltarea activităților turistice dintr-un teritoriu trebuie să țină cont de capacitatea de primire a turiștilor și echipamentele turistice din acel teritoriu, asigurându-se astfel o funcționare durabilă la toate nivelurile corespondente nevoilor de utilizare.

Conform OMT, evoluția unui turism durabil ține cont de nevoile turiștilor și destinațiile acestora, în același timp menținând și îmbunătățind posibilitățile viitoare. Aceste considerente sunt realizabile prin gestionarea tuturor resurselor, satisfacerea nevoilor economice, estetice și sociale și apărarea integrității culturale a ecosistemelor, biodiversității și a sistemelor de susținere a vieții.

Noțiunea de dezvoltare durabilă a turismului este privită din mai multe puncte de vedere și anume :

resursele turistice naturale, cultural-istorice și altele trebuie să fie protejate astfel încât să poată fi folosite și în viitor la fel ca în societatea actuală;

dezvoltarea turistică se face într-o manieră în care să nu rezulte probleme ecologice ori socioculturale grave în regiunea amenajată;

calitatea generală a mediului din regiunea turistică trebuie ocrotită și, la nevoie, îmbunătățită;

destinațiile turistice trebuie să conserve atracția și potențialul lor comercial astfel încât să se mențină interesul turiștilor;

turismul trebuie să prezinte profitabilitate pentru toți membrii societății.

Principiile generale care trebuie respectate de către autorități, comunități, întreprinzători și agenți de turism în vederea dezvoltării durabile a turismului sunt:

mediul înconjurător are valoare intrinsecă, îndeosebi pentru turism; de el trebuie să beneficieze și generațiile viitoare;

turismul trebuie privit ca o activitate complexă și pozitiva de care trebuie să se bucure turiștii, mediul ambiant, comunitățile;

relația dintre mediul ambiant și turism trebuie să fie una pozitivă, astfel că mediul poate susține activitatea turistică pe termen lung in condițiile în care dezvoltarea turismului nu duce la degradarea mediului, ci dimpotrivă, îl ptotejează și ajută la conservarea și îmbunatățirea lui;

dezvoltarea activității de turism se face conform caracteristicilor locului unde se desfășoară: ecologice, sociale, economice, culturale, arhitecturale;

dezvoltarea turismului trebuie să aibă ca scop echilibrarea nevoilor turiștilor cu cele ale destinațiilor și gazdelor acestora;

aceste principii trebuie respectate de activitatea turistică, guvernele și autoritățile responsabile cu protecția mediului și organismele internaționale.

Pentru a preveni conflictele cu mediul, cu comunitatea locală, cu alte sectoare economice, dezvoltarea turismului durabil trebuie abordată încă din fazele de proiectare și construire a echipamentelor turistice. În dezvoltarea durabilă a turismului este necesară conlucrarea dintre autorități, agenți economici, apărătorii protecției mediului, prestatori locali de servicii turistice, touroperatori , agenții de turism și turiștii, ca beneficiari.

Factorii implicați în dezvoltarea turismului durabil

Dezvoltarea turistică durabilă în plan teritorial este complexă din punct de vedere al pregătirii, planificării și gestionării, astfel că este necesară realizarea acesteia în două faze, agenții economici și instituțiile implicate având responsabilități proprii în ceea ce privește desfășurarea activității, respectarea proiectelor și a conceptelor de durabilitate economică.

Faza inițială este reprezentată de planificarea, proiectarea și dezvoltarea turistică, aceasta fiind precedată de studii preliminarii care au rolul de a stabili locația, tipul, dimensiunile echipamentelor turistice, armonizarea cu mediul ambiant și condițiile de realizare.

În dezvoltarea turismului local, autoritățile, agenții economici și populația locală au roluri importante. Agenții economici care inițiază sau execută proiectele de amenajare și dezvoltare turistică urmăresc ca acestea să se dezvolte fără a crea probleme de mediu și să respecte prevederile locale și naționale în domeniu. Populația locală, fiind implicată în proiectele de amenajare și dezvoltare turistică durabilă, trebuie să fie consultată în acest sens. Conform Legii nr. 137/1995 privind protecția mediului în țara noastră, populația locală are dreptul de a se opune dezvoltării unor proiecte pentru turism atunci când consideră că interesele sale sau mediul ambiant sunt prejudiciate. Legislația privind protecția mediului și cea referitoare la planificarea activităților cu referire la procesul de amenajare sunt foarte importante. Toate țările membre Uniunii Europene au fost obligate să introducă în legislația Națională un act care să țină cont de impactul marilor poiecte de investiții asupra mediului, conform Directivelor acestui parteneriat.

În faza de desfășurare a activității turistice, influențele acesteia asupra mediului pot fi monitorizate si supravegheate prin diferite moduri de către agenții abilitați în acest sens. La acr. 137/1995 privind protecția mediului în țara noastră, populația locală are dreptul de a se opune dezvoltării unor proiecte pentru turism atunci când consideră că interesele sale sau mediul ambiant sunt prejudiciate. Legislația privind protecția mediului și cea referitoare la planificarea activităților cu referire la procesul de amenajare sunt foarte importante. Toate țările membre Uniunii Europene au fost obligate să introducă în legislația Națională un act care să țină cont de impactul marilor poiecte de investiții asupra mediului, conform Directivelor acestui parteneriat.

În faza de desfășurare a activității turistice, influențele acesteia asupra mediului pot fi monitorizate si supravegheate prin diferite moduri de către agenții abilitați în acest sens. La aceștia apelează, în vederea realizării unor strategii adecvate sau monitorizării impactului asupra mediului, prestatorii de servicii. În întâmpinarea nevoilor turiștilor și a populației locale de a avea un mediu nepoluat vin touroperatorii și organizațiile de turism, intervenind în promovarea acelor destinații sau în susținerea unităților turistice care nu sunt în conflict cu mediul ambiant.

Ecoturismul și dezvoltarea durabilă

Conform Declarației de la Quebec , „ecoturismul este o formă de turism alternativ și trebuie să includă spre definire următoarele elemente: produsul are la bază natura și elementele sale; managementul ecologic în slujba unui impact minim; contribuție în conservare; contribuție la bunăstarea comunităților locale; educație ecologică”.

Ecoturismul este perceput în mod diferit în funcție de zona geografică în care se manifestă. În America de Nord, ecoturismul se dezvoltă în ariile naturale virgine, acolo unde intervenția umană este foarte redusă, pe când în Europa ecoturismul este strâns legat de turismul rural, cel din urmă fiind legat de prezența umană și de comunitatea locală.

Definiția ecoturismului preluată oficial de legislația din România spune că „acesta este o formă de turism în care principalul obiectiv este observarea și conștientizarea valorii naturii și a tradițiilor locale și care trebuie să îndeplinească următoarele condiții: să contribuie la conservarea și protecția naturii; să utilizeze resursele umane locale; să aibă caracter educativ, respect pentru natură – conștientizarea turiștilor și a comunităților locale; să aibă impact negativ nesemnificativ asupra mediului natural și socio-cultural”.

Următoarea figură prezintă locul ecoturismului în cadrul pieței turistice; ecoturismul apare ca o subpiață a turismului în arii naturale, având în același timp legături puternice cu turismul cultural și cel rural.

Fig. I-1 Ecoturismul ca segment de piață

Sursa: Megan Epler Wood, Ecotourism: Principles, Practices and Polices for Sustainability (2002); Eagles P., International Ecotourism Management (1997)

Ecoturismul a apărut în Statele Unite ale Americii în anul 1980 în urma creșterii cererii turiștilor pentru un turism bazat pe natura „sălbatică”. Ecoturismul este o modalitate de valorificare durabilă a resursei turistice, datorită minimalizării efectelor negative asupra mediului ambiant.

CAPITOLUL II. STRATEGII DE DEZVOLTARE DURABILĂ ÎN ROMÂNIA

Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă este o orientare de perspectivă, pe termen mediu și lung și conține obiective țintă, măsuri de implementare și evaluarea surselor de finanțare realiste pentru orizontul anilor 2013, 2020 și 2030.

Agenda locală 21 (AL21) s-a înființat în anul 1992, ca o inițiativă a Conferinței Națiunilor Unite pentru Mediu și Dezvoltare, denumită și Summitul Pământului de la Rio, fiind baza și planul de acțiune ale conceptului de dezvoltare durabilă. Națiunile care iau parte la Agenda 21 sunt monitorizate de Comisia Internațională pentru Dezvoltare Durabilă și sunt încurajate să promoveze Agenda 21 la nivel local și regional în cadrul proprilor tari. Agenda 21 tratează problema dezvoltării societăților și economiilor prin concentrarea asupra conservării și protecției mediului și a resurselor naturale.

2.1 Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă 2013-2020-2030

Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă are ca scop racordarea României la o noua filosofie de dezvoltare, adoptată de Uniunea Europeană și larg împărtășită la nivel global: cea a dezvoltării durabile.

Strategia prevede obiective efective pentru trecerea, intr-un interval de timp echilibrat și realist, la modelul de dezvoltare generator de valoare adaugată înalta, proiectat de interesul pentru cunoaștere și inovare, orientat spre atingerea unor obiective strategice concrete pe termen scurt, mediu si lung pentru îmbunătățirea permanentă a calității vieții oamenilor și a relațiilor dintre ei în echilibru cu mediul ambiant.

Scopul acestor obiective strategice este asigurarea, pe termen mediu și lung, a unei creșteri economice ridicate și implicit reducerea semnificativă a decalajelor economico-sociale dintre România și celelalte state membre ale Uniunii Europene.

Obiectivele enunțate în Strategie, ca urmare a dezbaterilor la nivel național și regional, se referă la menținerea, consolidarea, extinderea și adaptarea continuă a configurației structurale și capacității funcționale ale capitalului natural ca bază pentru perpetuarea și creșterea capacității sale de rezistență in fata constângerii pentru dezvoltare socială și creștere economică si față de impactul previzibil al modificărilor climatice.

Strategia propune o perspectivă a dezvoltării durabile a României, cu obiective care depășesc durata ciclurilor electorale și preferințele politice conjuncturale. 

Ca orientare generală, lucrarea vizează realizarea următoarelor obiective strategice pe termen scurt, mediu și lung:

Orizont 2013: Încorporarea organică a principiilor și practicilor dezvoltării durabile în ansamblul programelor și politicilor publice ale României ca stat membru al UE.

Orizont 2020: Atingerea nivelului mediu actual al țărilor Uniunii Europene la principalii indicatori ai dezvoltării durabile.

Orizont 2030: Apropierea semnificativă a României de nivelul mediu din acel an al țărilor membre ale UE din punctul de vedere al indicatorilor dezvoltării durabile.

Structura documentului este alcătuită din cinci părți:

Partea I prezintă cadrul conceptual, definește noțiunile utilizate și ilustrează principalele repere ale Strategiei pentru Dezvoltare Durabilă reînnoite a UE (2006), stadiul actual al procesului de elaborare a indicatorilor de bază ai dezvoltării durabile și măsurile relevante luate de România in perioada de pre- si post-aderare;

Partea II cuprinde o măsurare a situației actuale a capitalului natural, antropic, uman și social din România. Această abordare este conformă cu ultimele recomandări (mai 2008) ale Grupului de Lucru combinat al Oficiului de Statistică al UE (Eurostat), Comisiei Economice ONU pentru Europa (UNECE) și Organizației pentru Cooperare si Dezvoltare Economică (OCDE) privind evaluarea performanțelor dezvoltării durabile in funcție de evoluția celor patru forme de capital.

Partea III înfațișează o viziune de perspectivă, determinând obiective precise pe cele trei orizonturi de timp, urmărind exact logica provocărilor cheie și a temelor inter-sectoriale, așa cum sunt prezentate în Strategia pentru Dezvoltare Durabilă a UE reînnoita.

Partea IV sudiază problemele specifice cu care se confruntă România și fixează obiective pentru grăbirea procesului de trecere la modelul de dezvoltare durabilă, totodată cu reducerea si eliminarea decalajelor existente în raport cu nivelul mediu de performanță al celorlalte state membre ale Uniunii Europene.

Partea V conține recomandări concrete privind crearea si modalitățile de funcționare ale cadrului instituțional destinat să asigure implementarea, monitorizarea și raportarea asupra rezultatelor Strategiei Naționale pentru Dezvoltare Durabilă revizuite. Propunerile țin cont de experiența și practicile celorlalte state membre ale UE și vizează adoptarea unor soluții novatoare, adaptate la condițiile specifice ale României, privind responsabilizarea autorităților publice și implicarea activă a factorilor sociali în săvârșirea obiectivelor dezvoltării durabile.

2.2 Agenda Locală 21

Națiunile Unite au stabilit, în cadrul Summitului Pământului de la Rio, că punctul de pornire pentru realizarea unei dezvoltări durabile se află la nivel local, astfel că două treimi din cele 2500 de obiective de acțiune din cadrul Agendei 21 se adresează consiliilor locale. Fiecare autoritate locală trebuie să iși realizeze propria strategie, în urma discuțiilor purtate cu populația locală asupra problemelor de interes major.

Agenda 21 reprezintă modelul de dezvoltare durabilă din punct de vedere social, economic si de mediu. Guvernele, organizațiile non-guvernamentale (ONG), industria și societatea civilă sunt încurajați să ia parte in acest proces. Agenda 21 oferă un cadru pentru abordarea problemelor sociale și de mediu precum poluarea aerului. Apei si solului, defrisarile, pierderea biodiversitatii, sanatatea, tendintele demografice, saracia, consumul de energie, problemele legate de productia si transportul deseurilor.

Principiile dezvoltării durabile trebuie să fie nucleul oricărei strategii locale. Agenda Locală 21 tratează tema dezvoltării durabile ca o activitate a comunităților, implicând toate sectoarele societății, inclusiv grupurile comunitare, întreprinderile și minoritățile etnice.

Agenda Locală se focalizează asupra problemelor de ordin social, economic și de mediu și propune rezolvări la problemele existente prin încurajarea unor practici mai eficace. Se constientizează faptul ca dezvoltarea durabilă poate fi realizabilă fară a face rabat de la calitatea vieții, prin practicarea unui comportament sustenabil.

Romania este, de asemenea, considerată drept un exemplu de succes în implementarea Agendei Locale 21.  

Implementarea Agendei Locale 21 a inclus 13 localități:

în perioada 2003 – 2004: Arad, Bolintin Vale, Câmpina, Fălticeni, Mediaș, Pitești, Sibiu, Sighișoara, Slatina, Târgu Jiu, Târgoviște, Vatra Dornei, Zimnicea);

în perioada anilor 2004 – 2005: Bistrița, Borsec, Brașov și județul Mureș;

în perioada anilor 2005 –2006: Constanța, Gura Humorului, Medgidia și județul Brașov;

în perioada anilor 2006 – 2008: „Agenda Locală 21” s-a extins în alte 2 comune, 4 orașe, 3 județe, și în sectorul 2 al Municipiului București.

Domeniile de implementare a noii etape au fost selectate pe baza câtorva criterii, cum ar fi:

promovarea participării echilibrate a tuturor regiunilor din Romania;

încurajarea participării entităților teritoriale cu valori scazute la indicatorii de dezvoltare, în special în zona de nord-est, sud și sud-est, respectiv în județele Alba, Neamț, Tulcea și în orașele Alba-Iulia, Tulcea, Ovidiu și Babadag.

În etapa a cincea a proiectului, elementul nou și cel mai important a fost implementarea sa în zona rurală, în comunele Fălciu – județul Vaslui și Mihail Kogalniceanu – județul Constanța. De asemenea, aria în care se derulează proiectul a fost extinsă prin colaborarea cu autoritățile din sectorul 2 București în vederea adoptării principiilor de dezvoltare durabilă.

CAPITOLUL III. TURISMUL ȘI DEZVOLTAREA DURABILĂ ÎN JUDEȚUL BRAȘOV

Prezentarea generală a județului

Situat în partea centrală a țării, în zona de sud-est a Transilvaniei, pe cursul mijlociu al Oltului, în interiorul arcului carpatic, județul Brașov ocupă, din punct de vedere fizico-geografic, cea mai mare parte a depresiunilor Brașov și Făgăraș.

Amplasarea sa în partea centrală a României, la îmbinarea a două mari lanțuri muntoase, Carpații Orientali și Carpații Meridionali, face ca județul Brașov să se învecineze cu alte 8 județe, și anume: Argeș, Dâmbovița, Prahova, Buzău, Covasna, Harghita, Sibiu și Mureș.

Conform Legii 315/2004 privind dezvoltarea regională în România, județul Brașov face parte din Regiunea de Dezvoltare 7 Centru, alături de județele Sibiu, Mureș, Harghita, Covasna și Alba.

Fig. III-1 Regiunea de dezvoltare 7 Centru

Sursa: Strategia de dezvoltare a Județului Brașov orizonturi 2013-2020-2030

Relieful județului este accidentat și crește în altitudine de la nord spre sud. La nord se află Depresiunea Făgărașului și Depresiunea Brașov, despărțite de către culmile secunde ale Munșilor Perșani, iar la nord-vest se întinde o parte din Podișul Târnavelor. Spre sud se înalță versantul nordic al Făgărașului care depășește în unele locuri 2000m altitudine, Munții Bucegi, Piatra Craiului, Postăvaru, Piatra Mare, Munții Ciucaș și o parte din Munții Întorsura Buzăului. Văile tributare Oltului, culoarul Bran-Rucăr, pasurile Predeal, Predeluș, Bratocea și Tabla Buții, introduc pronunțate denivelări transversale în acest aliniament muntos, reducându-i masivitatea și individualizând o serie de masive, cu particularități distincte.

Fig. III-2 Harta fizică a județului Brașov

Sursa: Strategia de dezvoltare a Județului Brașov orizonturi 2013-2020-2030

Clima județului este temperat-continentală, mai precis caracterizată de nota de tranziție între clima temperată de tip oceanic și cea temperată de tip continental; mai umedă și răcoroasă în zonele montane, cu precipitații relativ reduse și temperaturi ușor scăzute în zonele mai joase. Pe vârful Omu se înregistrează cea mai joasă temperatură medie anuală (-2,6 grade Celsius) și cea mai ridicată medie de precipitații anuale din țară (1.346mm).

Populația înregistrată la 1 ianuarie 2012 a fost de 599.706 de locuitori.

Fig. III-3 Populația județului Brașov la 1 ianuarie 2012

Sursa: Institutul Național de Statistică

Resursele naturale. Județul Brașov deține 32 de arii protejate dintre care două sunt parcuri naționale/naturale (Piatra Craiului și Bucegi). Suprafața ariilor protejate din județ este de 27.313,7 ha, reprezentând cca. 7% din suprafața județului Brașov. Apele de munte și de șes sunt populate de specii diferite de pești (păstrăv, lipan, mreană etc.), iar în sistemele cu exces de umezeală, ca și în păduri, abundă specii de amfibieni, reptile, păsări (șorecarul comun, șorecarul încălțat, barza albă, barza neagră, vânturei, hereți, potârnichi, acvile, cocoșul de munte, prundărișul de piatră) și mamifere (capra neagră, ursul, căpriorul, mistrețul, râsul etc.).

În subsolul județului Brașov se găsesc diverse resurse: roci magmatice (în special bazalt), roci sedimentare, mineralități metalifere, ape minerale (Zizin – cu ape carbogazoase-bicarbonatate), ape clorosodice la Perșani, Grid, Veneția de Jos, Rupea, Homorod și ape sărate de zăcământ din depozitele de nisipuri sarmațiene (Băile Rotbav). La acestea se pot adăuga izvoarele mezotermale de sub Măgura Codlei și de la Hoghiz (izvor carstic).

Hidrografie. În alcătuirea resurselor de apă ale județului Brașov intră pe de o parte apele subterane – freatice și de adâncime – pe de altă parte, apele de suprafață, reprezentate de rețeaua de râuri care străbate teritoriul județului și de lacurile naturale și artificiale. Întreg teritoriul județului se încadrează în bazinul hidrografic de ordin superior al Oltului care străbare județul pe o distanță de apoximativ 210km de la confluența cu Râul Negru până la confluența cu Râul Ucea. Cei mai importanți afluenți ai Oltului din județ sunt Timiș, Ghimbășel, Bârsa, Homorodul Mare și Șercaia. Tabolul apelor de suprafață este completat cu lacurile glaciare din Munții Făgărașului (Urlea și Podragu) și cu lacurile artificiale.

Căile de comunicație de pe teritoriul județului facilitează legătura între toate regiunile țării. Brașovul este un important nod feroviar, deținând cea mai mare densitate de căi ferate din Regiunea de Dezvoltare Centru (62km/1000kmp). Județul este străbătut de șoselele internaționale E60 și E68 și 844 km drumuri județene.

Învățământul este un domeniu cu tradiție în județul Brașov. În Scheii Brașovului, cu aproape cinci secole în urmă (1945) a luat ființă prima școală românească și tot aici își tipărește în secolul al XVI-lea, diaconul Coresi primele cărți în limba română. În 1850 ia ființă, cu sprijinul mitropolitului Andrei Șaguna, primul liceu în limba română. Astăzi, învățământul brașovean dispune de universități de stat și universități particulare, acoperind o gamă extinsă de domenii și specializări.

Turismul este un factor de bază în economia județului. În ansamblul mișcării turistice din România, județul Brașov ocupă locul II (după județul Constanța) ca număr de structuri de cazare și număr de locuri de cazare oferite, constituind cea mai importantă și frecventată zonă sub aspectul turismului cu caqracter montan, concentrând totodată o mare diversitate de obiective turistice. Brașovul, atestat documentar în anul 1235, este o destinație preferată de turiști deoarece păstrează și astăzi un patrimoniu cultural de excepție: Biserica Neagră, renumită în toată Europa ca fiind cea mai mare construcție în stil gotic din sud-estul Europei, Biserica Bartolomeu, una dintre cele mai vechi clădiri în stil romanic, Biserica Sf. Nicolae și Prima Școală Românească din Șchei. Județul Brașov este renumit pentru activitățile turistice și potențialul pe care acesta îl deține în domeniu. La nivelul Regiunii de Dezvoltre 7 Centru, 43% dintre structurile turistice ale regiunii sunt concentrate în județul Brașov. Ansamblurile sătești cu biserici fortificate din Prejmer și Viscri fac parte din lista patrimoniului mondial UNESCO. Alte obiective cultural-istorice din județul Brașov sunt: Castelul Bran, Cetatea Râșnov, Cetatea Făgărașului.

La nivel administrativ, din punct de vedere administrativ-teritorial, în județul Brașov există 58 de administrații publice. Astfel, județul Brașov cuprinde:

4 municipii: Brașov, Făgăraș, Coldea și Săcele;

6 orașe: Zărnești, Râșnov, Rupea, Victoria, Predeal și Ghimbav;

48 comune și 149 de sate.

Autoritățile administrației publice locale a județului sunt Instituția Prefectului Brașov, subordonată direct Guvernului României, Consiliul Județean Brașov, primăriile municipale, primăriile orășenești și primăriile comunale. Între acestea există rapoarte de cooperare și colaborare.

Analiza situației actuale a județului Brașov

Potrivit datelor Direcției Județene de Statistică (ianuarie 2012), județul Brașov are o populație de 599.706 de locuitori. Comparativ cu datele înregistrate în 2002 la Recensământul populației și locuințelor, în 2012 populația județului a înregistrat o creștere ușoară.

EMBED MSGraph.Chart.8 \s

Fig. III-4 Evoluția populației județului Brașov

Sursa: Direcția Județeană de Statistică Brașov

În cadrul Anuarului Statistic al Județului Brașov sunt prezentate câteva date statistice, și anume:

la 1 iulie 2012 ponderea populației urbane în totalul populației a fost de 72,8%, iar cea a populației rurale de 27,2%;

în județul Brașov densitatea populației (111,9 loc/kmp) este mai mare decât cea înregistrată la nivelul Regiunii Centru (73,8 loc/kmp)

a crescut în 2012, comparativ cu 2011, densitatea populației în mediul rural (de la 38,8 la 39,5 loc/kmp), datorită migrației populației din mediul urban în cel rural;

cea mai mare densitate a populației la nivelul județului o regăsim în orașul Victoria (1260,1 loc/kmp), iar cea mai mică în comuna Șoarș (11,4 loc/kmp);

conform surselor administrative, populația stabilă a județului Brașov la 1 iulie 2012 comparativ cu 2011 a crescut cu încă 1138 de persoane, reprezentând 2,8% din totalul populației României și 23,8% din totalul populației Regiunii Centru;

durata medie a vieții la nivelul județului Brașov este în creștere, ajungând la 75,61 ani în anul 2012, fiind mai mare decaât cea din Regiunea Centru (74,69 ani);

sporul natural continuă să fie pozitiv, județul Brașov situându-se pe locul trei în ierarhia națională;

populația ocupată civilă în județul Brașov în anul 2012 comparativ cu 2011 a crescut cu 3,7%; ea reprezintă 22,8% din populația ocupată a Regiunii Centru;

în anul 2012 câștigul mediu net lunar din județul Brașov a fost mai mare cu 10% comparativ cu cel al Regiunii Centru;

ca număr de salariați în topul național, județul Brașov se află pe locul al 6-lea după București și județele Timiș, Cluj, Constanța și Prahova;

județul Brașov se situează pe locul 4 între județele țării în privința numărului de policlinici și pe locul 5 în privința numărului de ambulatorii de specialitate;

produsul intern brut în județul Brașov în anul 2011 a fost de 18076,6 milioane lei prețuri curente (serie brută), în creștere cu 1,9% în termeni nominali și în scădere cu 5,7% față de anul 2010 în termeni reali;

produsul intern brut al județului Brașov reprezenta 29,4% din cel al Regiunii Centru, ocupând astfel locul 1 în cadrul Regiunii;

produsul intern brut pe locuitor al județului Brașov era cu 23,7% superior PIB-ului/locuitor al Regiunii Centru, ocupând locul 6 la nivel național;

în anul 2012 față de anul 2011, lungimea drumurilor publice în județul Brașov a rămas constantă, în timp ce numărul vehiculelor pentru transportul mărfurilor a crescut cu 2,5%, iar cel al autoturismelor cu 4,3%. Scade în schimb numărul pasagerilor transportați;

densitatea drumurilor publice din județul Brașov a fost în anul 2012 de 29,9km/100kmp, mai mică decât în Regiunea Centru (32,8km)

în privința lungimii străzilor modernizate, județul Brașov se situează pe locul 4 în topul național.

Turism, cultură, patrimoniu cultural

Sectorul turistic a fost identificat ca fiind catalizatorul pentru dezvoltarea economiei, incuzându-l ca parte esențială a planului de dezvoltare națională. Județul Brașov a crescut și s-a dezvoltat ca destinație turistică. Cu o capacitate de peste 14.000 de locuri de cazare, săli de conferință și atracții turistice, turismul brașovean s-a adaptat și dezvoltat într-un ritm rapid pentru a răspunde oportuntăților de pe piață.

Tabelul nr. III-1 Evoluția structurilor de primire turistică din județul Brașov

Sursa: Direcția Județeană de Statistică Brașov

EMBED MSGraph.Chart.8 \s

Fig. III-5 Evoluția structurilor de primire turistică cu funcțiuni de cazare la 31 iulie

Sursa: Direcția Județeană de Statistică Brașov

În anul 2012 se înregistrează un număr de 646 de structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare, observandu-se o evoluție față de anul anterior, și anume o creștere cu 120 de structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare. Această evoluție se datorează în principal creșterii numărului de pensiuni de la 362 în anul 2011 la 445 în 2012.

Potențialul turistic al județului Brașov

Județul Brașov reprezintă una dintre cele mai variate zone în ceea ce privește oferta turistică din România, atât prin obiectivele naturale (monumente ale naturii, rezervații naturale, parcuri naționale), sporturi de iarnă, sporturi extreme – alpinism, parapantă, deltaplanorism, vânătoare și pescuit, cât și prin obiectivele istorice-arheologice (cetăți, castele, biserici, muzee etc.). Poziționarea geografică a județului Brașov în zona montană din centrul țării favorizează dezvoltarea turismului sub forme diverse. Potențialul turistic al județului Brașov îmbină elemente ale cadrului natural cu valori culturale și istorice. Trecutul bogat în istorie și îmbinarea culturală și multietnică din acest teritoriu fac din Brașov unul dintre cele mai interesante locuri, nu numai din România, dar și din întreaga regiune.

Potențialul natural. Suprafața județului Brașov se suprapune pe două mari unități morfostructurale: Carpații și Podișul Transilvaniei. Areale și trasee turistice cu valoare peisagistică deosebită, parcurile naționale sau naturale, rezervații și monumente ale naturii, rețeaua hidrografică compun cadrul natural al județului.

Relieful este variat prezentând o mare complexitate morfologică și morfogenetică. Se disting trei trepte majore de relief:

treapta munțilot înalți, cu poziție periferică, ce trece de 1.700m altitudine înregistrată în Făgăraș, Piatra Craiului, Bucegi, Bârsei (Postăvarul, Piatra Mare) și Ciucaș;

treapta munților scunzi, între 800 și 1.700m, formată în principal de ”clăbucetele” Întorsurii Buzăului, Dârstelor, Coldei și Perșani; tot în această grupă se mai încadrează munții Tâmpa, Poiana Brașovului;

treapta depresiunilor și a dealurilor de podiș, situate între 450 și 700m altitudine; câmpiile apar desfășurate în depresiuni intramontane și submontane interne.

Munții și dealurile reprezintă aproape jumătate din suprafața județului. Această resursă extraordinară oferă una dintre cele mai intacte biodiversități din Europa, precum și o serie de pachete turistice bazate pe o natură atractivă prin diversitatea sa excepțională. Peisajul montan este în marea sa majoritate acoperit de păduri, ceea ce restricționează accesul, dar protejează flora și fauna diversă, pe alocuri, endemică. Aerul curat de munte reprezintă și el o atracție pentru numărul tot mai mare de turiști care caută o vacanță sănătoasă într-un mediu curat. Turiștii veniți în județul Brașov pot practica activități sportiv-recreative în toate anotimpurile anului. De asemena, combinația de pădure și agricultură oferă un mozaic pastoral atractiv care poate atrage cicliști, excursioniști, fotografi amatori și ecoturiști.

Masivele muntoase ale județului, integrate în circuitul turistic intern și internațional cu spații de cazare, agrement și practicare a sporturilor specifice sunt:

Masivul Piatra Mare, cu trasee turistice montane ușor accesibile oferă obiective turistice naturale deosebite și posibilități de lansare cu parapanta;

Masivul Bucegilor, Parc Natural de interes național, prezintă peisaje atractive cu spectaculoase văi glaciare și cabane de creastă, oferă posibilități de practicare a drumețiilor montane, alpinismului, snowboardului și a schiului de fond și alpin;

Masivul Patra Craiului, declarat Parc Național, este unic în Carpații Românești, prin relieful impunător al crestei calcaroase în lungime de 25km. Aici se găsesc specii rare de floră și faună. Sunt oferite turiștilor servicii de cazare în cabane și refugii montane, precum și în moderne pensiuni din localități limitrofe;

Munții Ciucaș, zonă aflată în prezent în curs de legiferare ca parc natural, prezină spectaculoase forme de relief megalitice. Este puțin amenajată, prezentând oferte de tip agroturistic doar în localitățile de la baza masivului;

Munții Perșani, mai mult scunzi cuprind oferte turistice în zona nord-vestică a județului, constând în arii protejate și monumente ale naturii, obiective istorice, culturale și monumente de arhitectură;

Munții Făgăraș reprezintă o zonă aflată în prezent în curs de legiferare ca parc național; sunt cei mai înalți și spectaculoși munți din România.

Principalele rezervații și monumente ale naturii ce reprezintă atracții turistice sunt:

Coloanele de bazalt de la Racoș, din defileul Oltului, săpat în Munții Perșani;

Piatra Craiului (rezervație de faună și floră), adăpostește o plantă unică în lume: garofița Pietrii Craiului;

Tâmpa, parcul de recreere al brașovenilor, reprezintă nu numai un punct de atracție pentru turiști, ci și un ”laborator” pentru oamenii de știință;

Punctul fosilier vama Strunga, situat pe versantul vestic al Bucegilor, este cunoscut de geologi de mai bine de un secol, prin fauna fosilieră cu peste 150 de specii de amoniți;

Dealurile Cetății (Lempeș) și Sânpetrului – pajiștile, precum și zona împădurită din jurul lor dezvoltă o serie de specii de silvostepă;

Mlaștinile eutrofe de la Hărman și Prejmer – rezervație ce adăpostește floră și faună rară cu numeroase relicte glaciare;

Pădurea Bogății – rezervație forestieră situată în Munții Perșani, între Hoghiz și Măieruș, pe o distanță de 17km. Este formată în special din făgete și adăpostește o faună bogată, fiind teren de vânătoare cu regim de rezervație;

Complexele carstice de la Șirnea, Peștera, Măgura și Fundata, situate parțial pe masivele calcaroase, oferă o lume misterioasă a peșterilor, cheilor și dolinelor, elemente de certă polarizare a fluxului turistic;

Rezervația de zimbri „Valea Zimbrilor” de la vama Buzăului și rezervația de urși de la Zărnești „Libearty”.

Pe teritoriul județului Brașov se găsesc două zone protejate, Parcul Național Piatra Craiului și Rezervația Nașională Bucegi și se preconizează înființarea celui de-al treilea parc național în Munții Ciucaș. Aceste trei zone protejate pot contribui și la dezvoltarea pieței ecoturismului, turismului naturii și turismului de aventură ușoară.

Fig. III-6 Reserse turistice naturale în județul Brașov

Sursa: Strategia de dezvoltare a Județului Brașov orizonturi 2013-2020-2030

Potențialul antropic. Resursele culturale, comunitare și de patrimoniu oferă o combinație deosebită de arhitectură, clădiri de patrimoniu, monumente și evenimente comunitare, un trecut istoric bazat pe o multitudine culturală și o îmbinare a stilului de viață modern cu cel tradițional agrar și medieval. Fortărețe impresionante, castele, case istorice și biserici saxone, unice în lume, oferă un potențial în dezvoltarea turismului cultural. Din păcate, multe clădiri istorice, biserici și castele nu sunt incluse în circuitul turistic din cauza slabei promovări sau ignoranței vizitatorilor, stării fizice a construcțiilor și datorită netransformării lor în atracții turistice moderne și competitive. Pe de altă parte, dezvoltarea rapidă și necontrolată a turismului poate duce la efecte negative asupra societății, dar și asupra culturii regionale pe termen mediu și lung.

De o importanță deosebită este municipiul Brașov, unul din cele mai bine păstrate orașe medievale, unde centrul istoric arhitectural este conservat într-o stare bună (Biserica Neagră, cartierul Schei, Piața Sfatului, zidurile de apărare ale vechii cetăți împreună cu turnurile și bastioanele). În județ se oferă posibilitatea de a vizita cetăți medievale – Codlea, Făgăraș, Hoghiz, Prejmer, Râșnov, Rupea.

Cetățile țărănești reprezintă o contribuție pe care arhitectura medievală de zid a Transilvaniei a înscris-o în patrimoniul artistic european. Din această categorie fac parte cetățile țărănești cu biserici de incintă (Bod, Cincșor, Codlea, Cristian, Ghimbav, Hălmeag, Măieruș, Prejmer, Rotbav, Sânpetru), ridicate de sașii și românii locuitori ai satelor respective în secolele XIII-XVI. Cetatea Feldioarei (cetatea Marienburg) – ridicată de cavalerii teutoni între 1211-1225 și apoi transformată în 1457 în cetate țărănească (azi ruine). Sub zidurile cetății a avut loc lupta dintre oștile moldovene ale lui Petru Rareș și cele ale lui Ferdinand I de Habsburg, terminată cu victoria moldovenilor (1529).

Bisericile cetăți care se găsesc într-un număr însemnat de sate (Beia, Bunești, Cața, Cincu, Drăușeni, Fișer, Homorod, Merchiașa, Meșendorf, Prejmer, Roadeș, Șoarș, Viscri). Cele mai bine păstrate se găsesc în localitățile Hărman – cetate țărănească ridicată în anul 1500 în jurul bisericii romanice (1280), Biserica Luterană Feldioara (sec. XII-XV), Hălchiu etc. Bisericile cetăți/fortificate de la Prejmer și Viscri au fost recunoscute ca parte a patrimoniului UNESCO.

Alte vestigii istorice: Castrul roman Pons Vetus (Hoghiz, ruine), Castelul Haller (Hoghiz, 1553); Castelul feudal de la Racoș (1625); Castelul de la Sâmbăta de Sus, la 20 km sud-vest de Făgăraș, ridicat de domnitorul Țării Românești, Constantin Brâncoveanu, 1688-1714 (astăzi uine); Castelul de la Sâmbăta de Jos, construit în 1770 de către baronul Brukenthal, guvernator al Transilvaniei, etc., prezintă și ele importanță turistică atât prin arhitectură, cât și prin peisajul natural în care sunt încadrate. Promovarea acestor resurse nu se ridică însă la nivelul potențialului pe care îl pot oferi. Cel mai important punct de atracție turistică, recunoscut pe plan internațional este Castelul Bran prin legenda lui Dracula.

Unități administrativ-teritoriale cu concentrare mare a patrimoniului construit cu valoare culturală de interes național:

Municipii: Brașov, Codlea, Făgăraș, Săcele

Orașe: Râșnov, Rupea, Zărnești

Comune: Beclean, Bod, Bran, Bunești, Cața, Cincu, Dumbrăvița, Feldioara, Hălchiu, Hărman, Homorod, Jibert, Lisa, Moeciu, Ormeniș, Prejmer, Sânpetru, Șercaia, Șoarș, Voila, Vulcan.

Fig. III-6 Reserse turistice naturale în județul Brașov

Sursa: Strategia de dezvoltare a Județului Brașov orizonturi 2013-2020-2030

Forme de turism practicate în județul Brașov. Complexă și diversificată, oferta turistică a județului asigură condiții pentru practicarea a numeroase forme de turism:

Turismul montan este favorizat de existența masivelor muntoase, a suprafeței mari acoperite cu păduri, a existenței traseelor marcate, a cabanelor montane și bazelor de cazare din localitățile limitrofe, precum și a promovării acestor zone pe plan național și internațional propice pentru practicarea drumeției, a sporturilor de iarnă, alpinismului, speoturismului. Locații cum ar fi Predeal și Poiana Brașov care sunt centrate pe sezonul de schi dar, datorită frumuseții peisajului au un potențial ridicat pentru dezvoltarea turismului și în afara sezonului rece. Poiana Brașov ocupă locul întâi între stațiunile de schi din țară, oferind schiorilor 10 pârtii cu grade diferite de dificultate, cu o lungime totală de 17 kilometri și dotate cu instalații de transport pe cablu. Orașul Predeal dispune de 7 pârtii de schi omologate internațional cu o lungime totală de aproximativ 8 km amenajați. În municipiul Brașov funcționează de la începutul anului 2010 un patinoar olimpic. În județul Brașov există o rețea bună de transport pe cablu. Sunt două telecabine care fac legăura între poalele muntelui Tâmpa și vârful acestuia, în municipiul Brașov și alte două telecabine în Poiana Brașov din Kanzel și cea de la Capra Neagră, care urcă pe muntele Postăvarul. Pe lângă acestea au fost puse în funcțiune și telegondole și 6 tele-schi-uri în Poiana Brașov și în Predeal.

Turismul cultural-istoric este favorizat de existența a numeroase monumente istorice și de arhitectură pe întreg teritoriul județului, de multitudinea de obiceiuri, tradiții, evenimente culturale cu caracter periodic. Mare parte dintre evenimente sunt organizate/sprijinite de autoritățile publice locale și mai nou sunt organizate și de către Clubul Economic German în parteneriat cu Asociația pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului din județul Brașov. Turismul religios este practicat mai ales la Mânăstirea de la Sâmbăta de Sus unde au loc, în timpul marilor sărbători creștine, slujbe religioase ce atrag un aflux mare de credincioși. Mai mult, pe teritoriul județului se găsesc șapte complexe monahale și numeroase biserici cu valoare istorică și arhitecturală deosebită.

Turismul sportiv de tip alpinism, schi alpin, schi fond, echitație, mountainbike, deltaplanorism și planorism, vânătoare și pescuit sportiv în zonele colinare și montane ale județului, „vânătoarea de imagini” tip safari ale unor specii precum lupul, ursul și râsul, în județul Brașov trăind 30% din populația de mari carnivore a Europei, precum și birdwatching la Dumbrăvița denumită "Delta Brașovului" sau “Delta dintre munți” unde au fost identificate peste 200 specii de păsări.

Turismul științific tematic pe secțiuni de biodiversitate, speologie, geologie, paleontologie în rezervațiile naturale ale județului.

Turismul rural reprezintă una dintre cele mai eficiente soluții de armonizare a cerințelor turismului cu exigențele protejării mediului și dezvoltării durabile. Frumusețea zonei rurale și conservarea culturii face ca acest segment să fie foarte atractiv atât pentru turismul intern, cât și pentru turismul extern. În ultimii ani turismul rural s-a dezvoltat într-un ritm spectaculos.

Ecoturismul este o formă de turism în care principala motivație a turistului este observarea și aprecierea naturii și a tradițiilor locale legate de natură și care trebuie să îndeplinească următoarele condiții (definiția consacrată a Organizației Mondiale a Turismului): conservarea și protejarea naturii; folosirea resurselor umane locale; să aibă un caracter educativ, respect pentru natură; să realizeze conștientizarea turiștilor și a comunităților locale; să aibă un impact negativ minim asupra mediului natural și socio-cultural. În județ există pensiuni eco-certificate, precum și tururi eco-certificate oferite de operatori brașoveni: zona Zărnești – acest tip de turism este dezvoltat în stadiul cel mai avansat din România, favorizat atât de cadrul natural excepțional (Parcul Național Piatra Craiului), cât și de activitatea de organizare și promovare a acestui tip de turism de către Administrația Parcului Național Piatra Craiului; zona Vama Buzăului, poartă de intrare în Masivul Ciucaș, unde funcționează, în prezent, Centrul Educațional de Ecologie și Ecoturism; zona Bunești – Viscri, zonă incipientă în practicarea ecoturismului, dar cu un potențial deosebit pentru o dezvoltare ulterioară în această direcție; zona Făgăraș, favorizată de cadrul natural, în care se practică un turism incipient de tip ecoturism, dar fără o strategie coerentă și unitară în acest sens.

Turismul de afaceri și conferințe, din perspectiva căruia județul Brașov se bucură de un interes în creștere favorizat de dotările oferite de multe dintre hotelurile și pensiunile din județ (săli de conferință utilate corespunzător)

Turismul de recreere: stațiunile Poiana Brașov, Predeal, Bran – Moieciu – Fundata;

Turismul de circulație, practicat în ambele forme de tranzit și itinerant/de circuit;

Turismul de sfârșit de săptămână, practicabil în zonele montane și subcarpatice;

Turismul balnear/de tratament este nevalorificat încă la adevărata valoare, deși există potențial – zona Homorod, Predeal, Perșani.

Circulația turistică în județul Brașov

În perioada 2001-2012, majoritatea turiștilor care au vizitat și practicat diferitele forme de turism în județul Brașov sunt de origine română. Interesul turiștilor străini pentru Brașov a crescut și el, însă într-un ritm mai lent.

Tabelul nr. III-2 Evoluția numărului de turiști în perioada 2001-2012

Sursa: Direcția Județeană de Statistică Brașov

Deși în anul 2009 în contextul crizei economice s-a înregistrat o scădere a numărului de turiști față de anul de vârf 2008, numărul turiștilor a crescut cu 37,6% față de anul 2001. După anul 2009, s-a înregistrat o evoluție continuă în ceea ce privește numărul de turiști.

Județul Brașov este al doilea județ la nivel național privind numărul de unități de cazare turistică existente. Județul Brașov a avut cel mai mare număr de unități de cazare turistică existentă, cel mai mare număr de sosiri și de înnoptări ale turiștilor, din Regiunea Centru. Numărul turiștilor care s-au cazat în județul Brașov în anul 2012 a crescut cu 14,8% față de anul 2011, în timp în Regiunea Centru a crescut cu 15,3%.

EMBED MSGraph.Chart.8 \s

Fig. III-7 Evoluția numărului de turiști în județul Brașov

Sursa: Direcția Județeană de Statistică Brașov

Infrastructura de cazare este reprezentată de hoteluri, hanuri și moteluri, vile și cabane turistice, bungalouri, sate de vacanță, campinguri, tabere de elevi, pensiuni (urbane, rurale și agroturistice). Numărul de înnoptări din hoteluri a crescut în anul 2012 față de anul 2011 cu 13,5%, în timp ce numărul de locuri din hoteluri a crescut cu 15,9 %. Cel mai mare număr de vizitatori străini au venit din Germania și Israel.

Din datele înregistrate reiese faptul că turiștii români, la fel ca și cei străini ce se cazează în structurile din județ preferă hotelurile. Acest lucru poate fi explicat atât prin numărul de locuri mai mare de care dispun acestea, cât și de posibilitățile de divertisment/recreere (piscine, centre de îngrijire corporală, etc.)

Marketing turistic

Promovarea turismului brașovean poate fi realizabilă prin:

Rețeaua de centre de informare turistică;

Site-ul www.brasovtourism.eu;

Participarea la târguri naționale și internaționale.

Servicii de informare turistică. În ultimii ani au fost înființate centre de informare turistică în județ. La nivel de județ activitatea de promovare/marketing turistic nu reprezintă încă un sprijin real în ceea ce privește punerea în valoarea a potențialului de care dispune județul. Județul dispune de 10 Centrele de Informare turistică: (CIT) Piața Sfatului din municipiul Brașov, Făgăraș, Râșnov (coordonat de Primărie), Centrul de Informare de Patrimoniu UNESCO din incinta Cetății Râșnov, Săcele, Sâmbăta de Sus, Șinca Nouă, Predeal, Centrul de Informare Turistică de la Liceul Sportiv (lângă Baza Sportivă Olimpia), Punctul de Informare Turistică din fața Gării CFR Călători Brașov.

Misiunea acestor centre este de a oferi turiștilor informații privind potențialul turistic, locația obiectivelor, programul de vizitare a obiectivelor de interes turistic, mijloace de acces, detalii privind infrastructura de cazare. Brandul turistic. În anul 2009 a fost lansat cu ocazia participării la Târgul Internațional de Turism de la Berlin. brandul turistic “Brașov, Be.Live it”. Brandul este vital pentru poziționarea internațională a județului.

Brandul turistic al Brașovului este dezvoltat și coordonat de către Asociația de Promovare și Dezvoltare a Turismului din Județul Brașov – APDT, în cooperare cu Consiliul Județean Brașov și Agenția de Dezvoltare Durabilă a Județului Brașov.

Fig. III-7 Logo brand turistic Brașov

Sursa: www.brasovtourism.eu

Evenimente. Cultura și spiritualitatea județului sunt reflectate prin numeroasele evenimente care au loc anual în județ. Clubul Economic German (DWK) în parteneriat cu Asociașia de Promovare și Dezvoltare a Turismului în județul Brașov (APDT) și Consiliul Județean Brașov au început organizarea și dezvoltarea unor evenimente în scopul reînvierii și/sau dezvoltării unor tradiții, creării unor atracții turistice unice și sustenabile, dinamizării circulației turistice. Principalele manifestări derulate în 2009 și 2010 sunt: Micul Oktoberfest, Târgul de Crăciun (Christkindlesmarkt), Turnirul Cetăților, Evenimentele Primăverii etc. O serie de evenimente, deși se adresează comunităților locale, atrag și turiști români și străini. Cu toate acestea data și locul unde se desfășoară diverse evenimente nu sunt cunoscute majorității turiștilor, cât și rezidenților deoarece nu există un calendar comun al evenimentelor.

Pentru a crește numărul de turiști trebuie să existe un efort de marketing mai concertat la nivel individual și colectiv (de ex. prin ANTREC sau ANAT), pentru a atrage mai mulți turiști din București și din alte părți. Majoritatea pachetelor turistice ale unităților, deși atractive, au fost concepute pentru a deservi în special turiștii români (nu pot fi ofertate activități cum ar fi: excursii de zi cu vizitarea atracțiilor turistice din zonă sau din împrejurimi, programe agro-turistice, drumeții între comunități, de la cabană la cabană etc).

Servicii

O serie de articole pentru recreere în aer liber, cum ar fi biciclete de munte, canoe, corturi etc. sunt destul de puțin disponibile pentru închiriere. În cazul stațiunilor ce oferă facilități pentru practicarea sporturilor de iarnă Poiana Brașov, Predeal se înregistrează prețuri mari practicate în raport cu calitatea oferită- prețuri ce pot depăși ca valoare servicii din destinații similare din Europa unde lungimea și calitatea pârtiilor este net superioră.

Servicii de masă. Gastronomia tradițională locală este puțin exploatată cu toate că există un interes al turistului vest european pentru mâncarea organică și gătită în casă. De asemenea, mâncarea organică reprezintă un punct de atracție veritabil pentru piețele occidentale. Germanii, de exemplu, au un interes deosebit pentru destinațiile unde se servește mâncare proaspătă.

Agenții de turism (Operatorii de turism și Agenți de turism). Operatorii de turism reprezintă un element important pentru dezvoltarea unei regiuni de destinație. Există aproximativ 60 de agenții de turism, iar câțiva dintre marii operatori deservesc principala piață națională și internațională a autocarelor. Parte dintre agenții au inclus în oferta lor produse specializate de turism care să permită o ședere mai lungă a turiștilor în zonă.

Opțiuni de instruire pentru turism. Deși există programe de instruire pentru turism disponibile în mai multe locații din județ, este evidentă nevoia de extindere și actualizare a instruirii pentru turism. Dacă județul se va poziționa în noile segmente de piață atunci industria va avea nevoie de programe suplimentare de instruire pe teme cum ar fi planificare, marketing și management, servicii de ghizi turistici, ghizi montani etc. De asemenea, personalul trebuie pregătit pentru a răspunde cerințelor specifice ale turistului mai experimentat, în mod special ale celor interesați de ecoturism, patrimoniu cultural, observarea animalelor sălbatice, sănătate și stare de bine.

Poliție și servicii medicale. Există servicii adecvate de poliție, precum și medicale care să răspundă cerințelor turiștilor. Creșterea numărului de turiști în zonele protejate va necesita operațiuni de cercetare și salvare mai bune.

Serviciul Salvamont. Serviciul Public Județean Salvamont Brașov a fost înființat, în cadrul Consiliului Județean Brașov, în anul 1997. Din mai 2001 a fost descentralizat, înființându-se ca serviciu public de interes județean, cu personalitate juridică. În prezent organigrama serviciului cuprinde 14 angajați: directorul, un director adjunct, un inspector de specialitate, 11 salvatori montani. De asemenea, serviciul are încheiate contracte de voluntariat cu 16 persoane pentru activitatea de salvare montană și doi medici. În luna iunie 2008, Serviciul Public Județean Salvamont Brașov a preluat formația Salvamont Săcele, iar în ianuarie 2009 a preluat formația Salvamont Victoria fiind astfel răspunzătoare și de masivii Piatra Mare, Ciucaș și Făgăraș. Serviciul Public Județean Salvamont Brașov organizează și coordonează activitatea Salvamont la nivelul județului Brașov, activitate care se desfășoară zonal prin Serviciile Publice Salvamont existente în localitățile: Brașov, Râșnov, Predeal, Zărnești și comuna Bran, acoperind în totalitate teritoriul montan existent în județul Brașov.

Asociații și organizații. Dintre organizațiile naționale care functioneaza în județ și care au o contribuție substanțială la dezvoltarea și promovarea acestei industrii pot fi enumerate:

ANAT – Patronatul Asociația Națională a Agențiilor de Turism;

AER – Asociația de Ecoturism din România;

ANGT – Asociația Națională a Ghizilor Turistici;

AGMR – Asociația Ghizilor Montani din România;

ANSMR – Asociația Națională a Salvatorilor Montani din România;

B&B – Asociația Română pentru cazare si turism ecologic Bed&Breakfast;

FIHR – Federația Industriei Hoteliere din România;

FPTR – Federația Patronatelor din Turismul Românesc;

OPTBR – Organizația Patronală a Turismului Balnear din România;

RCB – Asociația Națională a Organizatorilor de Conferințe și Expoziții din România (Romanian Convention Bureau);

ANTREC – Asociația Națională de Turism Rural, Ecologic și Cultura;

ANBCT – Asociația Națională a Bucătarilor și Cofetarilor din Turism;

FRSB – Federația Română de Schi Biatlon;

Organizații Non Guvernamentale.

Contribuția acestora e semnificativă, dar ele sunt interesate în mod special de activitățile din sectorul lor. Nu există o asociație regională de turism funcțională care să traseze direcția de dezvoltare generală și marketingul pentru turism în județ. Există organizații nonguvernamentale care sprijină dezvoltarea turismului prin implementarea de proiecte. Însă dacă astfel de inițiative sunt izolate nici rezultatele individuale nu pot fi valorificate.

O inițiativă de promovare a turismului înființată de autoritățile locale județene este “Asociația pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului” (APDT) cu misiunea de a promova imaginea județului Brașov ca destinație turistică. Astfel din 2006 APDT a prezentat și promovat valorile turistice din județ în cadrul unor târguri și manifestări de profil organizate în țară sau în afara granițelor naționale. Mare parte dintre obiectivele turistice din județ sunt semnalizate prin intermediul indicatoarelor rutiere tip săgeată.

Județul Brașov va obține beneficii importante dacă va avea un turism dinamic. Rezultatele pot fi diverse, cu efecte multiple. În principiu, rezultatele pozitive pot fi obținute cu ajutorul unui management turistic dinamic.

Importanța turismului

Principalul obiectiv al oricărei activități turistice este generarea sursei de venit. Pornind de la această premisă, rolul sectorului privat este esențial. Consecințele economice rezultate din promovarea turismului, depășesc rezultatele tangibile ale afacerilor. Dezvoltarea turismului generează și revitalizarea globală a sectorului privat, a prim distribuitorilor, firmelor de catering, a hotelurilor etc. Aceasta poate avea efecte și asupra sectorului de stat prin realizarea de noi industrii, atrase în zonă ca urmare a creării unei imagini propice a zonei.

Adaptarea infrastructurii, renovarea clădirilor, îmbunătățirea imaginii zonei etc. va avea un efect imediat asupra îmbunătățirii nivelului de trai al rezidenților. Astfel, efortul care va fi făcut în acest sens de administrația locală trebuie înțeles ca o investiție pe termen lung datorită beneficiilor generale obținute prin dinamizarea turismului, dar și ca o investiție pe termen scurt cu beneficii imediate pentru cetățeni și, astfel, pentru societate.

Îmbunătățirea mediului înconjurător, recunoașterea externă realizată prin decizia vizitatorilor de a alege județul Brașov ca destinație turistică vor conduce la creșterea mândriei și întărirea identității rezidenților.

Conform “Agendei pentru un turism european durabil și competitiv” 2007 al Comisiei Europene, pentru a atinge un echilibru între bunăstarea turiștilor, mediu și competitivitatea întreprinderilor și a destinațiilor este necesară o abordare politică integrată și globală în cadrul căreia toate părțile interesate să împărtășească aceleași obiective:

gestionarea durabilă a resurselor naturale și culturale;

reducerea la minimum a poluării și a utilizării resurselor;

gestionarea schimbării în interesul bunăstării cetățenilor;

reducerea caracterului sezonier al cererii;

combaterea impactului pe care îl are transportul asupra mediului;

crearea unui turism accesibil tuturor;

îmbunătățirea calității locurilor de muncă din sectorul turismului;

garantarea siguranței turiștilor și a comunităților locale din zonele turistice.