Dezvoltarea Durabilă a Municipiului Carei

UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE GEOGRAFIE, TURISM ȘI SPORT

PROGRAMUL DE STUDIU PLANIFICARE TERITORIALĂ

FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT LA ZI

Lucrare de licență

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC

LECTOR UNIV. DR. LIVIU BUCUR

ABSOLVENT

CÂNȚA RAUL IOAN

ORADEA

2016

Universitatea din Oradea

Facultatea de Geografie, Turism și Sport

Departamentul de Geografie

Specializarea de Planificare Teritorială

LUCRARE DE LICENȚĂ

Dezvoltarea durabilă a municipiului Carei

Coordonator științific

Lector univ. dr. Liviu Bucur

[anonimizat] Ioan

Oradea

2016

Cuprins

Capitolul 1

1.1 Introducere 3

1.2 Dezvoltarea durabilă la nivel european 4

1.3 Dezvoltarea durabilă la nivel național 5

Capitolul 2

2.1 Așezarea geografică 8

2.2 Scurt istoric 9

2.3 Evoluția în timp 11

2.4 Relieful 14

Capitolul 3

3.1 Demografia 15

3.2 Utilizarea terenurilor 18

3.3 Infrastructură și echiparea teritoriului 21

3.4 Dezvoltarea economică 25

3.5 Premize ale dezvoltării durabile 29

Capitolul 4

4.1 Direcții de dezvoltare 30

4.2 Direcția 1 de dezvoltare. Modernizarea infrastructurii urbane și transport durabil, respectând în același timp echilibrul cu mediul natural 31

4.3 Direcția 2 de dezvoltare. Creșterea prosperității economiei locale, care să asigure standarde de viață și oportunități de angajare îmbunătățite calitativ 38

4.4 Direcția 3 de dezvoltare. Creșterea atractivității municipiului atât pentru locuitori cât și pentru investitori 43

4.5 Direcția 4 de dezvoltare. Creșterea responsabilității față de mediu, pentru asigurarea unui mediu sănătos de viață 48

4.6 Concluzii finale privind devoltarea durabilă 51

Bibliografie 53

Introducere

“Societatea bazată pe cunoaștere va deveni în mod inevitabil cu mult mai competitivă decât orice societate umană cunoscută, pentru simplul motiv că odată cu creșterea accesibilității informației, nu vor mai exista scuze pentru lipsa performanțelor. Nu vor mai exista țări “sărace”, ci doar țări ignorante.”

Am ales această temă datorită interesului meu asupra dezvoltării orașului meu natal, într-o bună armonie cu mediul înconjurător, care să asigure o perspectivă responsabilă și eficientă și cu un nivel de trai mai ridicat pentru generațiile actuale și viitoare.

Definiția dezvoltării durabile dată de către Comisia Mondială pentru Mediu și Dezvoltare (WCED) în 1987, în raportul “Viitorul nostru comun” cunoscut și ca “Raportul Brundtland “: “Dezvoltarea durabilă este dezvoltarea care urmărește satisfacerea nevoilor prezentului, fără a compromite posibilitatea generațiilor viitoare de a-și satisfice propriile nevoi.” O activitate prezentată în acest raport a fost problema sustenabilității țărilor sărace, din lumea a treia, nevoite să implementeze strategii pentru a se dezvolta și pentru a deveni bogate. Nivelul de trai, care depășește nivelul minim de bază, este durabil doar dacă standardele de consum, au peste tot în vedere sustenabilitatea pe termen lung.

Punctul de pornire a dezvoltării durabile l-a reprezentat criza economică mondială din 1929-1933, evoluând apoi prin integrarea sferelor economico-sociale și umane. A fost concepută ca soluție la criza ecologică determinată de imensa exploatare industrială a resurselor și degradarea îndelungată a mediului. Dezvoltarea durabilă combină eficient un progres treptat economic și social păstrând totodată echilibrul natural implicând găsirea unor resurse alternative.

Raportul “Limitele creșterii” din 1972, ale “Clubului de la Roma” a avut un impact major asupra evoluției conceptului de dezvoltare durabilă. Chiar înainte de criza petrolieră din 1973, acest raport aducea la cunoștiință faptul că lumea va fi în pericol, dacă oamenii nu își vor îndrepta atenția spre o rezolvare eficientă a dezechilibrului dintre explozia demografică și exploatarea resurselor, a creșterii cererii pentru energie si alimente și pentru a îmbunătății calitatea vieții.

Conform Dicționarului Explicativ al Limbii Române sustenabilitatea este “calitatea unei activități antropice de a se desfășura fără a epuiza resursele disponibile și fără a distruge mediul, deci fără a compromite posibilitățile de satisfacere a nevoilor generațiilor următoare.” Pentru a înțelege conceptul de dezvoltare durabilă trebuie să gândim bine pentru a face bine, trebuie să ne pese.

1.2 Dezvoltarea durabilă la nivel european

În 1972, la Stockholm se desfășoară Conferința Națiunilor Unite unde 114 state participante, printre care și România, își exercită îngrijorarea privind influența negativă asupra mediului, axându-se pe nevoia de creștere a nivelului de trai, poluare, deteriorarea mediului, pericolul dispariției unor specii și problema distrugerii resurselor. La această conferință a fost adoptat Planul de acținue privind mediul, cu 109 recomandări privind. Strategia Europeană de Dezvoltare Durabilă, cel mai important document în ceea ce privește dezvoltarea, a fost adoptată în 2001 de către Consiliul European de la Goteborg, revizuită ulterior în 2006 și în 2009, urmărește să creeze o economie competitivă și dinamică, bazată pe cunoaștere, documentul aflându-se într-o continuă evoluție. Alte acțiuni lansate în 2005 și 2006 au avut ca bază, ideea contribuției majore a interprinderilor europene, la crearea Strategiei de Dezvoltare Durabilă la nivel european.

Dezvoltarea durabilă în contextul Uniunii Europene apare în tratatul Uniunii în titlul 1, articolul trei, aliniatul trei al tratatului privind Uniunea Europeană “Uniunea instituie o piață internă. Aceasta acționează pentru dezvoltarea durabilă a Europei, întemeiată pe o creștere economică echilibrată…”.

Strategia “Europa 2020” propusă în 2010, înlocuiește strategia de la Lisabona din anul 2000, având 3 priorități, dezvoltarea inteligentă, durabilă și creșterea ocupării forței de muncă. Una din premisele esențiale ale dezvoltarii este planificarea strategică. La nivel european planificarea este considerată de multe ori mai importantă decât atragerea fondurilor europene. Fără o strategie coerentă, accesarea fondurilor europene devin activități prin care în loc să se promoveze dezvoltarea se risipesc mai degrabă banii publici. Strategia “Europa 2020” își propune atingerea țintei “20/20/20” privind clima și energia. Cu alte cuvinte prin această țintă se dorește o îmbunătățire cu 20% a gradului de eficiență energetică, 20% din totalul energiei consummate, să fie energie regenerabilă, reducerea cu 20% a emisilor cu efect de seră în raport cu anul 1990.Legislația Uniunii Europene privind dezvoltarea durabilă este asigurată prin tratatele încheiate de aceasta, prin regulamentele, directivele și deciziile emise de aceasta, cel mai important document privind acest domeniu este Strategia de Dezvoltare Durabilă a Europei.

Dezvoltarea durabilă la nivel național

Dezvoltarea durabilă la noi în țară trebuie să aibă în primul plan turismul, bogății și frumuseți deja avem, ne lipsește educația și respectul față de bunurile naturale care ne înconjoară. Avem impresia greșită că acestea ne aparțin și abuzăm cât se poate de ele, dacă continuăm lăcomia noi cei din viitor vom fi mai săraci decât acel copil care a murit de sete, foame și un aer infectat. De cele mai multe ori trebuie sa pierdem ca să realizăm ce putem avea.

În România conceptul de dezvoltare durabilă a început să capete atenție după evenimentele politice din 1989, emițându-se primele reglementări din domeniu, urmărind trendul care exista în Europa Occidentală. În anul 1997, cu sprijinul Academiei Române, s-a format Centrul Național pentru Dezvoltare Durabilă care se ocupă cu elaborarea unor propuneri și strategii în ceea ce privește dezvoltarea durabilă în România.

Documentele elaborate în acest domeniu, au avut un impact restrâns asupra politicilor publice la nivel național, până în anul 2008, când în urma aderării României la Uniunea Europeană, a fost adoptată Strategia de Dezvoltare Durabilă a României. Elaborarea unei strategii de dezvoltare este o obligație pe care România și-a asumat-o în urma aderării la spațiul Uniunii Europene. Programele operaționale, din perioada 2007 – 2013, introduc elemente ale strategiei naționale a Planului Național de Dezvoltare, care ajută în cele din urmă la realizarea țintelor Strategiei Naționale de Dezvoltare, unul din aceste programe este Programul Operațional Regional.

Strategia de Dezvoltare Durabilă a României adoptată în 2008 cuprinde 3 orizonturi și anume orizontul 2013, orizontul 2020 și orizontul 2030. Orizontul 2013 avea ca scop competitivitatea, dinamică și prosperă integrată cu succes in Europa, după părerea mea scopul acestui orizont nu a fost atins, deoarece implementarea programelor de finanțare, în unele cazuri, a fost o activitate prin care în loc să se promoveze dezvoltarea s-au risipit mai degrabă banii publici, de aceea este nevoie de o axare mai serioasă pentru realizarea obiectivelor următoarelor orizonturi. Orizontul pentru 2020 are obiectivul de a atinge nivelul mediu actual statelor membre Uniunii Europene, urmărind principalii indicatori ai dezvoltării durabile. Orizontul pentru 2030 are ca obiectiv o dezvoltare semnificativă a României față de nivelul mediu al statelor membre Uniunii Europene. Odată cu atingerea acestor obiective strategice se va asigura creșterea economică pe termen mediu și lung, astfel se vor reduce decalajele economice și sociale dintre România și celelalte state membre ale Uniunii Europene.

Legislația din România privind dezvoltarea sustenabilă își desfășoară activitatea conform legilor din domeniu, a hotărârilor de guvern, ordinelor și regulamentelor, publicate în monitorul oficial al României. Conform site-ului Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice dar și al site-ului Agenției pentru Protecția Mediului, următorul cadru legislativ, se adresează domeniului de dezvoltare:

“Legea dezvoltării regionale nr. 315/ 2004 privind dezvolatrea durabilă în România”

Legea nr 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul cu modificăriile și complectăriile ulterioare.

“Hotărârea Nr. 898/5.07.2006 privind aprobarea memorandumului de înțelegere dintre ministerul integrării europene și programul națiunilor unite pentru dezvoltare referitor la cofinanțarea și administrarea proiectului extinderea implementării agendei locale 21 în România.”

“Hotărârea Nr. 741/ 20.07.2011 privind reorganizarea Comitetului interministerial pentru coordonarea domeniului protecției mediului în politicile și strategiile sectoriale la nivel național.”

Conceptul de dezvoltarea regională, în România, are ca scop îmbunătățirea nivelului de trai, prin diverse direcții, cum ar fi stimularea investițiilor în sectorul privat, ramificarea activităților economice, descentralizarea privind luarea unor decizii de la guvern, spre o dezvoltare a comunităților regionale și reducerea șomajului. Pentru ca această dezvoltare să se poată aplica în România, a fost necesară regionalizarea ei, astfel în prezent teritoriul României este împărțit în 8 regiuni de dezvoltare, fiecare cuprinde cateva județe.

Cadrul instituțional, privind dezvoltarea regională este alcătuit din consiliul de dezvoltare regională, care coordonează activitățiile decurse din politicile de dezvoltare regională; agențiile de dezvoltare regională , care propune și elaborează strategia de dezvoltare regională, care și gestionează totodată fondul dezvoltării regionale; parteneriatele regionale, care asigură o transparență a procesului de elaborare a Planului Național de Dezvoltare.

2.1 Așezarea geografică

Municipiul Carei se află în nord-vestul României, în sud – vestul județului Satu Mare, la 8 km de cel mai apropiat punct de trecere a frontierei, de la Urziceni-Vállaj, spre Ungaria, așezat într-o regiune de câmpie joasă, la 120 metri deasupra nivelului mării, modelată prin eroziune fluviatilă și anume Câmpia Carei. Situat la 36 km de centrul administrativ al județului Satu Mare, la 96,5 km de Oradea și la 632 km de București.

Fig. 2.1. UAT-ul și localizarea Careiului la nivel national, județean și în Zona Metropolitană Satu Mare

Sursa: Figura este realizată în ArcGIS

Orașul se încadrează unui sector de climă continental moderată caracteristică regiunii României Nord-Vestice. Vânturile dominante care bat aici sunt vânturile de vest, însă cele mai puternice fiind cele nordice. Solul Câmpiei Careiului este predominat de cernoziomuri iar în unele părti și de sol argilo-nisipos, fapt pentru care a fost folosit în trecut pentru agricultură și creșterea vitelor, o parte din solul de la periferia orașului fiind și astăzi utilizat pentru agricultură. Hidrografia orașului cuprinde lacul Ianculești, un lac de 20.000 metrii pătrați. Resursele naturale sunt reprezentate în principal de terenurile arabile, păduri, pășuni, fânețe, floră, faună, precum și bogățiile subsolului (ape geotermale).

Coordonatele geografice ale orașului sunt 47 68 ̍ latitudine nordică și 22° 47 ̍ longitudine estică. Drumul European E671 sau național DN 19 leagă orașul Carei de Oradea prin sud–vestul orașului și de Satu Mare prin estul orașului. Drumul național DN1F leagă orașul Carei de Cluj Napoca prin sud-estul orașului, iar prin nord-vestul orașului se leagă de granița cu Ungaria de la Urziceni. Aceste legături, asigurate de rețeaua rutieră a orașului, sunt accesibile și pe cale feroviară, asigurate de rețeaua feroviară a orașului. Aeroportul International Satu Mare se află la 36 de km, care poate asigura transportul aerian.

2.2 Scurt istoric

Orașul Carei s-a dezvoltat în jurul cetății familiei nobiliare Károly. Comunele Chidea, Eta, Vada și Bobald, din jurul teritoriului Careiului de astăzi, au fost năvălite de tătari, în 1241, valahii din acele comune și-au făcut un cartier distins, pe moșiile lui Károly, numit “Orașul Haiducilor”, pe maghiară “Hajdúváros”, sub conducere proprie. Localitatea este atestată pentru prima dată în anul 1213 cu numele “Kárul”. Într-un document datat din 1320, apare denumirea “Villa Kárul”, reprezentând moșia lui Andrei de Kárul. În secolul al XIV-lea era doar o așezare mică, cu puține străduțe, casele țăranilor erau făcute din chirpici și acoperite cu trestie, în jurul domeniilor Károly și Vady.

Orașul s-a dezvoltat semnificativ în urma privilegilor emise de Sigismund de Luxemburg, prin care a acordat, familiei Károly, dreptul de a organiza, mai multe târguri printre care și “târgul de țară”, în Carei. Aceste privilegii au dus la creșterea numărului iobagilor. În 1428 localitatea apare în documente sub denumirea “Nagykároly”, în continuare cu privilegii de ținere a târgurilor săptămânale și anuale în Carei. Károly Lancz Laszlo construiește, în 1428, în locul conacului, prima casă de piatră cioplită în locul unde azi se înalță castelul, iar în 1592 Károly Mihály a fortificat orașul cu o cetate.

În secolele XVI-XVII orașul trece printr-o perioadă dificilă, în urma atacurilor turcilor și habsburgilor, aceștia au jefuit și incendiat localitatea, în cele din urmă a ajuns să fie pustiu. Rákóczi Francisc al II-lea avea să conducă o răscoală, a maghiarilor, românilor și secuilor, împotriva habsburgilor pe la începutul veacului al XVIII-lea. Aceste lupte, pentru eliberarea de sub stăpânirea habsburgilor sprijiniți de “lobonți”, s-au soldat cu pierderi foarte mari, încheiate cu pacea de la Satu Mare din 1711. În 1712 Károlyi Sandor a colonizat, până în 1774, 466 de familii de șvabi, formând 2 cartiere, Cartierul Șvabilor și Cartierul Meșteșugarilor. Cartierul Haiducilor a cuprins 3 străzi,(Vasile Lucaciu, Haiducilor și Titulescu din zilele noastre) format de câțiva locuitori veniți din Bobald, iar cei 1483 de evrei colonizați de Károlyi Sandor, până în 1847, au format Cartierul Evreilor, lângă castel. În 1794 Károly Iosif construiește un castel în locul vechii cetăți. Sigiliul și stema orașului au fost create în anul 1848, modificate în 1902 și 1907 de împăratul Ferenc Joszef.

Populația orașului era formată doar din maghiari până în secolul al XVI-lea, în urma colonizării orașului, a avut loc o schimbare a tabloului etnic, format din maghiari, români, evrei, șvabi, germani și rromi. În 1760 orașul Carei devine reședință de comitat a Sătmarului, până în 1926 când trece in județul Sălaj ca centru a plășii Carei iar între 1956 și 1968 ca reședință de raion, urmând ca după reforma administrativă din 1968 să devină din nou oraș al județului Satu Mare. În anul 1871, Careiul avea să devină un oraș cu consiliu organizat, prin această categorie administrativă a fost scos de sub jurisdincția plasei și subordonat direct comitatului. În același an orașul, devine nod feroviar.

La finalul celui de al 2-lea Război Mondial, la 25 octombrie 1944 Careiul a fost ultima breazdă de pământ românesc eliberată de sub stăpânire maghiară, în urma acestor lupte duse aici, a fost ridicat un monument, comemorând în fiecare an, pe 25 octombrie, ostașii români căzuți pe câmpul de luptă pentru eliberarea patriei. În perioada comunistă orașul a cunoscut o industrializare semnificativă, care a dus la cresterea numărului locuitorilor și la construirea unor cartiere noi de blocuri. Numele orașului a fost dat de numele familiei care deținea o moșie pe teritoriul orașului de astăzi. Nagy Laszlo consideră că numele orașului poate proveni dintr-un cuvânt, din limba veche turcească, pasărea “karul-karvaly”, pasăre prezentă pe stema familiei Karoly care ar putea reprezenta totemul familiei.

2.3 Evoluția în timp

Atestată documentar pentru prima dată în anul 1213, sub denumirea de “Kárul”, ca proprietate a lui Andrei de Kárul, localitatea Carei își are originea în teritoriile familiei Károly, care au dezvoltat de-a lungul timpului în jurul moșiei lor, teritorii ce aveau să se extindă până la nivelul creării unui oraș, cu o istorie bogată și o importanță regională. Conform pr. Prof. dr. Ioan M. Bota teritoriul Careiului de astăzi, a fost dată familiei Károly, care ar fi avut rudenii prin generația Kuplonilor, cu mult înaintea datei primei atestări documentare a localității.

Conform documentelor istorice așezarea familiei Károly precum și satele vecine Bobald, Chidea și Eta erau de mult locuite și aveau un număr mare de locuitori, pentru acea vreme, asta până în urma năvălirii tătarilor din 1241. În urma acestor evenimente, locuitorii satelor vecine care au mai rămas în viață, îndeosebi cei din Bobald au venit pe moșiile familiei Károly. Aceștia au primit câte 27 de iugăre de teren arabil pe persoană, în schimb, acești locuitori băștinași români, trebuiau să asigure paza casei Károly, aceștia au format un cartier numit “Orașul Haiducilor”, care și-au condus singuri cartierul, având o conducere formată din doi jurați, un jude de oraș și un comandant. Cartierul Haiducilor a cuprins 3 străzi,Vasile Lucaciu, Haiducilor și Titulescu din zilele noastre.Haiducii aveau puși la dispoziția casei Károly, 77 de călărași și 30 de pedestrași care să asigure paza iar în cazuri solemne reprezentau garda de onoare. Cartierul Haiducilor era cea mai populată zonă a orașului până în 1848.

Cei mai mulți, dintre locuitori, erau iobagi la acea vreme. Primele străzi ale orașului au apărut în jurul casei contelui Károly, așezarea mică trecea printr-un process de dezvoltare, casele țăranilor ridicate din chirpici și acoperite cu trestie, urmând mai apoi, ca în 1482 să se ridice și prima casă din piatră. Localitatea devine “Oppido” în urma privilegilor aduse de regele Sigismund de Luxemburg în secolul al XIV-lea, acordând dreptul de a organiza târguri importante la “Villa Kárul”, orașul se dezvoltă iar numărul iobagilor care vin în oraș este în creștere. Privilegiile regale, care au asigurat dezvoltarea orașului, au continuat să vină și în secolul al XV-lea, iar în documente apare pentru prima dată sub denumirea de “Nagykároly” în anul 1428.

În 1592, ca urmare a incursiunilor turcilor, Károly Mihaly întărește construcția de piatră, transformând conacul într-o fortăreață, cu rol important în apărarea localității în special în secolele XVI-XVII. În urma dezastrului de la Mohács, la Oradea a fost înființat un pașalâc, de unde turcii plecau să ucidă și să jefuiască, ajungând și în Carei, unde au ucis multi oameni și au jefuit tot orașul, iobagii au fost siliți să plătească 900 de forinți taxă anuală. La sfârșitul secolului al XVII în urma a numeroase răscoale orașul a fost incendiat, suferind cele mai mari pierderi.

În 1711 generalul Károly Sandor semnează Pacea de la Satu Mare, eveniment ce l-a ajutat să ajungă în rândul aristrocației ungare supreme având un rol important în politică. Ca prefect al Sătmarului a impulsionat industrializarea regiunii. Teritoriul orașului avea să fie înglobat în Imperiul Habsburgic. În urma Păcii de la Sătmar, are loc un progres treptat, al Careiului, prin colonizarea teritoriului. În secolul al XVIII-lea teritoriul Careiului avea să fie colonizat de contele Károly Sandor, cu aducerea șvabilor din Germania, care aveau să formeze 2 cartiere, Cartierul Șvabilor și Cartierul Meșteșugarilor. Cartierul Haiducilor cuprindea 3 străzi, Vasile Lucaciu, Haiducilor și Titulescu, ocupat de românii veniți din Bobald. Evreii colonizați în aproprierea castelului tot în secolul al XVIII-lea aveau să formeze Cartierul Evreilor, care au dezvoltat semnificativ comerțul orașului.

Fig. 2.2. Teritoriul Careiului, în secolele XVIII

Sursa: http://mapire.eu/en/

Orașul s-a dezvoltat în mai multe cartiere astfel că la sfârșitul secolului al XVIII-lea existau: Cartierul Meșteșugarilor, Cartierul Șvabilor, Cartierul Haiducilor, Cartierul Străzii-Mari, Cartierul Orașului-Nou, Cartierul Evreilor și Cartierul Rromilor, cu magistraturi pentru fiecare cartier în parte, dezvoltându-se foarte mult comerțul și meșteșugurile.

În această perioadă cetatea nu mai avea vreo importanță militară așa că zidurile au fost demolate, puțurile astupate iar pe locul fundațiilor a fost ridicat un castel patrulater în stil baroc, cu un etaj, având fațada orientată spre sud. În jurul castelului a fost amenajat un parc, cu plante rare, arbori exotici, pe o suprafață de 10,3 hectare și s-au ridicat mai multe clădiri, printre care și menajul pentru cai. Castelul avea să fie modificat în urma cutremului din 1834, adăugându-i-se încă un nivel, în stil neogotic.

Careiul se dezvoltă în secolele XIX-XX cunoscând o nouă urbanizare a localității, astfel din 1920 orașul avea cateva cartiere noi, Cartierul Petrești, Cartierul Tireamului, Cartierul Căplenilor, oamenii ocupă teritoriul cătunului Galambos și strada Tisztviselö-telep, în prezent, Nicolae Iorga, cu locuințele ridicate de funcționarii orașului. În anul 1871 Carei devine nod feroviar, constrindu-se calea ferată Debrecen-Satu Mare iar la începutul secolului al XX-lea se construiește actuala clădire a gării.În timpul erei comuniste orașul avea să devină un oraș industrial, fapt ce a atras multi muncitori din jurul orașului, care aveau și să se stabilească în oraș, astfel din 1960 în oraș sau construit cartierele de blocuri, Mihai Viteazu 1și 2, Cartierul Eliberării, 25 Octombrie și Republicii.

Fig. 2.3. Teritoriul Careiului în secolul XXI

2.4 Relieful

Municipiul Carei este situat într-o regiune de câmpie și anume Câmpia Carei. Câmpia Carei este o subunitate a Câmpiei de Vest a României, face parte din Depresiunea Panonică încadrându-se mai precis în Câmpia Tisei. Fundamentul Câmpiei Careiului este alcătuit din roci dure, șisturi cristaline peste care s-au acumulat sedimente din Marea Panonică și Sarmatică. Depunerile fluviatile de nisipuri și mâluri ale râurilor Tisa, Someș și Crasna au acoperit sedimentele marine. În urma depunerilor de loess, purtate de acțiuniile eoliene din regiunea de mâl, s-au format straturile superioare.

Blocurile rezultate, în urma fracturărilor de la sfârșitul terțiarului care au compartimentat fundamentul Depresiunii Panonice, se scufundă inegal. Blocul Someșan s-a scufundat mai accentuat decât blocul Nirului, izolând depresiunea de lacul panonic central, astfel Someșul s-a îndepărtat de albia Ierului, îndreptându-se către cursul actual.

Zona ce unește localitățile Urziceni, Foieni, Ciumești și Sanislău este una nisipoasă existând dune de nisip, fixate pe cale naturală și antropică, cu altitudini cuprinse între 150-160 m. Fixate antropic prin plantațiile pădurilor de salcâm și pin, dar și a pomilor fructiferi și a viței de vie. În sudul și estul Câmpiei Careiului formațiunile geologice sunt argiloase și nisipo-argiloase. Câmpia Careiului se deosebește de câmpiile Crasnei, Ecedului și Ierului, prin altitudini mai ridicate. Datorită înclinării slabe, scurgerea apei era superficială, favorizând apariția mlaștinilor. Drept urmare s-au efectuat lucrări de drenare și canalizare pentru desecarea zonelor mlăștinoase și transformarea acestora în terenuri agricole.

3.1 Demografia

Carei este un oraș mic din punct de vedere al numărului populației, raportat la celelalte orașe din România. La nivelul județului Satu Mare, municipiul Carei se află pe locul secund în ceea ce privește numărul populației. Din anul 1992, pâna în prezent, numărul populației se află într-o scădere, la 1 ianuarie 2016 numărul populției fiind de 20 364. În comparație cu anul 2015, populația stabilă din Carei a scăzut cu 0,56% (139 de locuitori) iar în comparație cu anul 1992 a scăzut cu 22,78% (6008 de locuitori).

Grafic 3. 1 Evoluția populației stabile din Carei, în perioada 1992 – 2016

Sursa datelor: Direcția Județeană de Statistică Satu Mare

Distribuția pe sexe a populației este echilibrată, la 1 ianuarie 2016, 47,49% din locuitori fiind de sex masculin, iar 52,51% de sex feminin. Densitatea populației din Carei este de 240 locuitori / . Conform Recensământului Populației și Locuințelor din anul 2011, în Carei 38,25% din populație, reprezintă populație de etnie română, 51,86% de etnie maghiară, 2,18% de etnie rromă, 2,26% de etnie germană. Ponderea pe confesiuni religioase a populației este de 33,32% ortodoxă, 37,46% romano-catolică, reformată 20,56%, 6,1% greco-catolică, 2,45% alte religii.

La 1 ianuarie 2016, 2 936 de persoane din Carei aveau vârsta cuprinsă între 0 – 14 ani (11,94%), 17 998 de persoane aveau vârsta între 15 – 64 ani (73,19%) și 3 656 persoane aveau vârsta peste 65 ani (14,86%). Populația orașului este în curs de îmbătrânire, față de anii anteriori ponderea tinerilor a umat o evoluție descendentă (23,95% în anul 1992, 17,33% în anul 2000, 12,40% în anul 2010, 11,94% în anul 2016).

Grafic. 3.2. Piramida vârstelor orașului Carei, la 1 ianuarie 2016

Sursa datelor: Institutul Național de Statistică

În 2014 rata natalității din Carei era de 7,35‰, cu 1,75‰ mai mică față de valoarea natalității la nivel județean. În anul 2014, numărul născuților vii era de 183, aflat într-o ușoară scădere față de anul precedent, când numărau 186 de nou născuți. Rata mortalității era de 11,57‰ în anul 2014, cu 0,77‰ mai mare față de valoarea mortalității la nivel județean. În anul 2014, numărul decedaților era de 288 de personae, în creștere față de anul precedent, cu 11 persoane.

În ceea ce privește populația școlară, în 2014 erau 5035 de persoane înscrise în instuțiile de învățământ, care cuprind creșe, grădinițe, școli generale, 3 licee și o unitate de învățământ postliceal.

Analiza swot

Tabel. 3.1. Analiza SWOT, a orașului Carei, privind populația.

3. 2 Utilizarea terenurilor

În prezent, suprafața fondului funciar al Careiului, se întinde pe o suprafață de 10 231 hectare, 2,31% din suprafața totală a județului Satu Mare. Cea mai mare parte a suprafeței este ocupată în proporție de 86,55% de teren agricol. În cadrul terenurilor agricole, ponderea cea mai însemnată o are suprafața arabilă 80,73%, 7 149 hectare, urmată de pășuni 10,15%, fânețe naturale 5,96%, livezi 2,24%, 141 hectare păduri și terenuri forestiere.

Grafic. 3.3. Utilizarea terenurilor din Carei

Sursa datelor: Primăria Carei

Construcțiile și căile de comunicații reprezintă 8,75%, din suprafața municipiului, 164,3 hectare revine spațiilor verzi și de loisir iar restul rămânând spațiu amenajabil. Careiul a fost renumit pentru producțiile sale agricole, producția agricolă în prezent este de 4 tone grâu la hectar și 5 tone de porumb la hectar. Materialul solurilor este alcătuit din luturi argiloase-gălbui, iar depozitele de la suprafață au un caracter loessoid.

44,7% din populația județului Satu Mare este ocupată cu agricultura. Suprafața agricolă de care dispune județul este de 317,5 mii hectare, din care terenul arabil atinge procentul de 70,5% adica 223,9 mii hectare. Se cultivă, în special, cereale pe o suprafață ce ocupă 63,2% din suprafața agricolă. Județul Satu Mare este cel mai mare producător de căpșuni din România, datorită solului foarte bun, producând circa jumătate din producția pe țară.

Fig. 3.1. Harta utilizării terenurilor din Zona Careiului

Fondul funciar de locuințe din Carei cuprindea 9144 de locuințe în anul 2014. Comparativ cu anul 2010, fondul de locuințe s-a majorat cu 83 de unități. Suprafața locuibilă existentă la sfârșitul anului 2014 din oraș era de 461 861 metri pătrați arie desfășurată. Față de anul 2010, suprafața locuibilă a crescut cu 18,29%, adică cu 71434 metri pătrați arie desfășurată. Fondul funciar de locuințe a crescut anual, în perioada 2005-2014, cu 1,46%, cel mai ridicat procent fiind cel din anul 2011, când fondul de locuințe s-a majorat cu 74 de unități. Efectivul locuințelor reprezintă un rol principal în aprovizionarea populației cu infrastructuri edilitare.

Grafic. 3.4. Evoluția numărului de locuințe din Carei, în perioada 2007-2014

Sursa datelor: Institutul național de statistică

La o distanță cuprinsă între 2-8 Km de Carei, se află 3 arii naturale protejate, situri Natura 2000, de interes comunitar: aria de protecție specială avifaunistică ROSPA 0016 Câmpia Nirului – Valea Ierului, în vest, est și sud de Carei și ariile de protecție specială ROSCI0020 Câmpia Careiului și ROSCI0021 Câmpia Ierului la vest și la sud de municipiu. În aria naturală protejată Câmpia Carei există 14 habitate de interes conservativ, patru dintre acestea sunt habitate prioritare. Habitatele prioritare sunt reprezentate de dune panonice, vegetație de silvostepă eurosiberiană cu Quercus ssp, pajiști vest panonice pe nisipuri și păduri aluviale de Alnus Glutiosa și Fraxinus exelsior.

Municipiul Carei este împărțit în 23 de U.T.R.-uri, iar din anul 1998 localitatea Ianculești a fost introdusă în UAT-ul orașului Carei, ca urmare a reformei agrare, când moțiilor, aduși din Munții Apuseni, li s-au oferit terenuri pe raza orașului.

Analiza SWOT

Tabel. 3.2. Analiza SWOT, a orașului Carei, privind utilizarea terenurilor

3. 3 Infrastructură și echiparea teritoriului

În ceea ce privește infrastructura rutieră, orașul este traversat de un drum european E671 și două drumuri naționale DN19, care este și drum european și DN1F. Carei se află la 36 de km, de reședința județului Satu Mare. Pe teritoriul orașului Carei sunt drumuri de interes național, DN19 și DN1F, județean, DJ108M, DJ196B și de interes local. Lungimea străzilor măsoară 67 km, din care asfaltate sau pavate și echipate cu facilități moderne 46 km. Din cele 152 de străzi, 100 au îmbrăcăminte asfaltică, 47 acoperite de piatră iar 5 sunt acoperite cu pământ. Cu cât mai mult va dispune, Careiul de o infrastructură rutieră, cât mai dezvoltată, cu atât mai mult va crește și potențialul de dezvoltare al orașului. Careenii nu beneficiază de servicii publice de transport, transportul către celelalte localități este realizat de operatori privați.

Careiul dispune de 3 piste pentru bicicliști, care măsoară în total 2,55 km. Pista de pe strada Viilor este degradată și necesită lucrări de reabilitare. Este nevoie de un traseu principal, care să realizeze o legătură între toate pistele, dat fiind faptul că în oraș circulă mulți bicicliști, iar o dezvoltare a rețelei de piste pentru bicicliști ar fi benefică pentru municipalitate.

În ceea ce privește alimentarea cu apă potabilă, Careiul dispune de o rețea de distribuție a apei potabile de 67,4 km lungime. Apa potabilă distribuită consumatorilor este de 863 mii metri cubi, din care, 520 mii mentri cubi către populație, 260 mii metri cubi către agenți economici și 83 mii metri cubi către instituții. Apa de consum, pentru careieni, este transportată din zona Doba – Vetiș. În prezent, se lucrează la reabilitarea majorității străzilor din oraș, a rețelei de distribuire cu apă potabilă a Careiului. Rețeaua de distribuție a apei acoperă tot perimetrul orașului cu serviciile de consum. În ceea ce privește canalizarea și epurarea apelor uzate, la periferia orașului funcționează o stație de epurare a apei, care corespunde normelor europene, ea poate asigura tratarea apelor uzate și în cazul unei creșteri a debitului. Debitul apelor uzate, evacuate anual de stația de epurare este de 3 183 metri cubi.

Rețeaua de alimentare cu gaze naturale a orașului a fost racordată, în 1992, la conducta de transport cu DN 400 mm Pișcolt-Satu Mare. Înainte de anul 1989 erau racordați doar consumatorii industriali. Conductele de distribuție a gazelor măsoară 67,7 km lungime.

În ceea ce privește serviciile publice, salubritatea orașului, este asigurată de servicile de salubrizare ale grupului Florisal S.A.. Orașul dispune de o infrastructură necesară în vederea colectării separate a deșeurilor.

În oraș există 17 unități de învățământ, din care 10 grădinițe, 3 școli generale, 3 licee, Liceul Teoretic Carei, Colegiul Tehnologic Simion Bărnuțiu, Liceul Tehnic Iuliu Maniu și Liceul Romano-Catolic Josephus Calasantius. Datorită caracterului multiethnic al orașului, aici funcționează școli primare și secundare unde se utilizează limbiile minoritățiilor entice, maghiara și germana. Infrastructura educațională dispune de 195 de săli de clasă, 19 laboratoare, 10 săli de gimnastică, 11 ateliere școlare, 8 terenuri de sport și 401 pc-uri.

Unitățiile careiene care funcțuionează în domeniul cultural sunt: teatrul, biblioteca, muzeul istoric din castel, casa de cultură, clubul elevilor.

Fig. 3.2. Harta 3d a clădirilor din Carei

Analiza SWOT

Tabel. 3.3. Analiza SWOT, a orașului Carei, în ceea ce privește infrastructura și echiparea teritoriului

3. 4 Dezvoltare economică

Situat într-o zonă de câmpie cu soluri fertile, municipiul Carei este al doilea centru urban ca mărime și ca importanță din județul Satu Mare. Economia orașului Carei are în prezent un caracter complex, ce conține industria chimică, industria alimentară, industria metalurgică, comerțul, transportul și activitățiile comerciale, dezvoltate recent datorită întreprinzătorilor privați.

În anul 2012, în Carei, figurau 594 de unități economice active, cu 150 de unități mai mult față de anul 2008. În perioada 2012-2014, în Carei erau 695 de unități economice, din care active au fost 679 de firme. Densitatea întreprinderilor din Carei, înregistrează o valoare de 27,3 la 1000 de locuitori, un număr mai mic în comparație cu cel județean, de 41,4. Privind cifra de afaceri pentru anul 2014, a unităților economice active, se remarcă industria prelucrătoare, dar și comerțul cu amănuntul și ridicata. În perioada 2008-2014 evoluția cifrei de afaceri a stagnat o scurtă perioadă de timp, în perioada crizei economice, urmată mai apoi de un trend ascendent, în 2014 s-a dublat față de anul 2008.

Grafic. 3.5. Distribuția unităților locale active din Carei, pe sectoare economice, în anul 2012

Sursa datelor: Primăria municipiului Carei

Cei mai importanți agenți economici care funcționează în prezent sunt: Contitech Fluid Automotive Ro, fabrica de mobilă Polipol, fabrica de ulei Ardealul, fabrica de biscuiți Rubin King, fabrica de zahăr, Asociația Agricolă Înfrațirea, Alconor, Agrotex. Situarea aproape de frontiera cu Ungaria creează o situație favorabilă în ceea ce privește industria. În municipiu funcționează 189 de unități active în industrie, realizând o cifră de afaceri de 1 006 milioane lei.

Numărul mediu al salariaților din Carei a fost de 7 647 persoane în anul 2014, cu 3,88 % în creștere față de anul precendent. Numărul mediu al salariaților a scăzut cu 5 237 de persoane, față de situația existentă în anul 1992. Numărul salariaților din municipiul Carei, reprezintă 10,15 % din numărul total al salariaților, din județul Satu Mare. La sfârșitul anului 2015 în municipiul Carei erau 139 de șomeri. Comparativ cu anul 2010, numărul acestora a fost diminuat cu 339 de persoane.

Sectorul de construcții cuprinde atât clădirile rezidențiale, nerezidențiale, dezvoltarea imobiliară, cât și construcțiile industriale. Conform bazei de date a Oficiului Național al Registrului și Comerțului, în anul 2014, în Carei, funcționau 41 de firme active, în domeniul construcților, însemnând o creștere față de anul 2008 cu 11 unități active. În perioada 2008-2014 evoluția întreprinderilor din acest domeniu s-a caracterizat prin dublarea numărului firmelor mici. Municipiul a beneficiat de numeroase autorizații de construcție în perioada 2009-2015. În anul 2015, au fost emise 180 autorizații de construcții.

În ceea ce privește construcția pe verticală a orașului, pe Bulevardul 25 Octombrie, drumul european E671, care trece prin centrul orașului se află 4 blocuri p+10, iar celelalte cartiere de blocuri au construcții p+4 și p+3.

Sectorul comerțului înregistra, în anul 2014, 242 de unități active, în creștere față de anul 2008, cu 73 de unități. În anul 2012 comerțul avea o contribuție de 92,4% a cifrei de afaceri în cadrul domeniului serviciilor. O clasificare, după mărime, a întreprinderilor din comerț rezumă că 85,4% sunt microîntreprinderi, 12,6% sunt întreprinderi mici iar 2 % sunt întreprinderi mijlocii. Marea majoritate a firmelor din acest domeniu au înregistrat o scădere a cifrei de afaceri.

Principalele atracții turistice din oraș sunt castelul Karolyi și ștrandul termal. Castelul este cel mai vizitat obiectiv turistic din județ, restaurat recent, în anul 2015 a avut peste 35.000 de vizitatori. În castel se află un muzeu istoric iar săptămânal aici au loc diverse evenimente culturale. În prezent, în municipiul Carei, există 4 structuri care pot asigura cazarea turistică, cu o capacitate totală de 157 locuri. Unitățiile active din domeniul hotelurilor și restaurantelor a avut o evoluție lentă, a crescut de la 23 în 2008 la 28 de societăți în 2016. În anul 2015, în Carei, au sosit 4 813 turiști, în scădere cu 4,99 % față de anul anterior, când s-au înregistrat 5 066 sosiri turistice. În ceea ce privește înnoptăriile turistice, în 2015, s-au realizat 6 635 înnoptări, cu 3,62 % mai mult față de anul precedent.

Patrimoniul cultural al municipiului Carei cuprinde 39 de monumente istorice, din care 11 sunt situri arheologice iar 28 sunt monumente arhitectonice clasice. Monumentele arheologice datează din neolitic, epoca fierului, bronzului și din perioada migrațiilor. Monumentele arhitectonice reprezentative sunt biserici, case memoriale și castelul. Pentru conservarea patrimoniului, prin Programul Operațional Regional și cu ajutorul Agenției de Dezvoltare Nord-Vest, s-a obținut o finanțare europeană pentru realizarea unui circuit turistic al târgurilor medievale din Transilvania de Nord, prin care a fost restaurat castel Károlyi din Carei și cetatea Károlyi din Ardud. Astfel Careiul se distinge cu posibilități de afirmare în speță în domeniul turismului cultural și balnear.

Fig. 3.3. Castelul Károly

Sursa: http://www.panoramio.com

Fig. 3.4. Castelul Károly, surprins din elicopter

Sursa: https://ilariabolohan.com/2014/05/01/castelli-fortezze-e-rovine-romania/

Municipiul Carei este înfrățit cu localitățiile din Ungaria, Mátészalka, Orosháza, Nyírbátor și Polgár. Acestă înfrățire este benefică reciproc și eficientă, ridicând nivelul de oportunități privind dezvoltarea, având în vedere faptul că o colaborare cu alte localități eficientizează planificarea strategică a municipiului Carei.

Analiza SWOT

Tabel. 3.4. Analiza SWOT a orașului Carei, privind dezvoltarea economică

Sursa: Tabel realizat de mine

3. 5 Premize ale dezvoltării durabile

Obiectivul general, privind dezvoltarea sustenabilă a orașului Carei, este îmbunătățirea calității vieții, prin valorificarea sporită a resurselor existente în vederea dezvoltării și diversificării economiei locale, păstrând echilibrul dintre oameni și natură.

Pentru o dezvoltare durabilă a municipiului Carei, este nevoie de o planificare strategică, care să promoveze principiile și cerințele europene privind dezvoltarea durabilă. Prin aplicarea acestei planificări strategice, să se ridice standardul de viață de la actual, la un nivel european, atingând astfel orizontul 2020 al Strategiei de Dezvoltare Durabilă a României. Pentru orizontul 2030, standardul de viață al cetățenilor careieni, trebuie să se ridice la media celorlalte state europene din perioada respectivă. Pentru orizontul 2020, se dorește ca municipiul Carei să devină o comunitate modernă, cu legături, rapide și modernizate, la rețeaua trans-europeană de transport și la polii urbani majori din regiune, Satu Mare, Oradea, Cluj-Napoca, Debrecen.

Orașul are nevoie de străzi modernizate și de locuri de parcare suficiente, de spații publice moderne și accesibile tuturor locuitorilor și de o dezvoltare economică, care să ducă la o creștere semnificativă a cifrei de afaceri. Un progres economic și social, treptat, care să păstreze totodată echilibrul natural și care să implice dezvoltarea unor resurse alternative.

Acest domeniu propune realizarea unei îmbunătățiri considerabile a calității vieții din comunitate, prin dezvoltarea acestea, axându-se pe câteva direcții de dezvoltare, care totodată să se realizeze respectând un echilibru între mediul natural și societate, promovându-se înlocuirea energiei convenționale cu energia verde. Prin realizarea direcțiilor stabilite în ceea ce privește dezvoltarea durabilă a localității, pentru fiecare orizont, se va răspunde principiilor și obiectivelor Uniunii Europene stabilite prin strategia de dezvoltare a acesteia, asigurând o dezvoltare treptată a municipiului pe mai multe direcții, atingând nivelul celorlalte state membre.

4. 1 Direcții de dezvoltare

În vederea realizării conceptului dezvoltării durabile, în municipiul Carei, propun 4 direcții de dezvlotare durabilă:

Modernizarea infrastructurii urbane și transport durabil, respectând în același timp echilibrul cu mediul natural;

Creșterea prosperității economiei locale, care să asigure standarde de viață și oportunități de angajare îmbunătățite calitativ;

Creșterea atractivității municipiului, atât pentru locuitori cât și pentru investitori;

Creșterea responsabilității față de mediu, pentru asigurarea unui mediu sănătos de viață;

Prima direcție de dezvoltare durabilă vine în ideea că, modernizarea infrastructurii urbane este necesară îmbunătățirii condițiilor din mediul urban, constituind o prioritate a dezvoltării, ea poate fi considerată un motor a creșterii economice locale și nu numai. Sprijinul finanțării europene contribuie semnificativ la punerea în practică a acestor direcții de dezvoltare, ca într-un final ele să poată asigura careianului un nivel de trai ridicat, comparativ cu cel la nivelul european.

A doua direcție de dezvoltare urmărește ideea perspectivei creșterii economiei, inteligente și durabile. Economia care poate favoriza viitorul durabil, presupune o îndreptare spre eficientizarea comportamentului utilizării resurselor. Modelul economic să aibe în vedere înțelegerea valorii sistemelor naturale și costurile pe care le generează fenomenele cu impact asupra mediului.

Documentele strategice elaborate pe plan european și național, confirmă faptul că direcția de dezvoltare “Creșterea prosperității economiei locale, care să asigure standarde de viață și oportunități de angajare îmbunătățite calitativ” răspunde câtorva obiective ale următoarelor documente: Europa 2020, Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă a României, Orizonturi 2013-2020-2030.

A treia direcție de dezvoltare urmărește creșterea atractivității orașului Carei, prin îmbunătățirea condiților de desfășurare a diferitelor activități și prin creșterea calității privind diferite servicii oferite cetățenilor. Această direcție vine în ideea sprijinirii unor principii ale Strategiei de Dezvoltare Durabilă a Uniunii Europene și anume „implicarea cetățenilor”, “implicarea mediului de afaceri și a partenerilor sociali”.

A patra direcție vine în ideea promovării calității aerului, prin diferite măsuri de reducere a poluării și de îmbunătățire a factorilor de mediu. Această direcție vine în ideea sprijinirii unui obiectiv principal al Strategiei de Dezvoltare Durabilă a Uniunii Europene și anume „protecția mediului”.

Misiunea direcțiilor de dezvoltare este de a stimula creșterea prosperității municipiului Carei și a nivelului de trai a locuitorilor acestuia, respectându-se 3 principii, care pot asigura dezvoltarea durabilă a localității: Participarea publică la proiectele locale; Solidaritatea între generații; Protecția mediului înconjurător.

4. 2 Direcția 1 de dezvoltare. Modernizarea infrastructurii urbane și transport durabil, respectând în același timp echilibrul cu mediul natural.

Această direcție de dezvoltare, a municipiului Carei, raportându-se la documentul strategic național, răspunde unui obiectiv al Strategiei Naționale de Dezvoltare Durabilă a României, orizonturi 2013-2020-2030. Modernizarea infrastructurii urbane și transport durabil, respectând în același timp echilibrul cu mediul natural, răspunde și se încadrează, pentru orizontul 2020, în obiectivul național:” Atingerea nivelului mediu actual al UE în privința eficienței economice, sociale și de mediu a transporturilor și realizarea unor progrese substanțiale în dezvoltarea infrastructurii de transport”. Această direcție de dezvoltare durabilă, a Careiului, raportându-se la documentul strategic european, răspunde unui obiectiv al Strategiei de Dezvoltare Durabilă a Uniunii Europene: “Asigurarea ca sistemele de transport să satisfacă nevoile economice, sociale și de mediu ale societății, reducând, în același timp, la minimum impactul lor nedorit asupra economiei, societății și mediului ”. Considerat prioritar, domeniul transporturilor durabile, are în vederea dezvoltării acestuia, îmbunătățirea servicilor rutiere și feroviare. Infrastructura rutieră și feroviară dezvoltată, este importantă, deoarece facilitează dezvoltarea parcului industrial din preajmă. Modernizarea infrastructurii urbane contribuie la transformarea municipiului Carei într-un oraș dezvoltat cultural și economic, în care este plăcut să locuiești.

Obictivele vizate de această direcție sunt:

4.2.1 Reabilitarea suprafeței carosabile;

4.2.2 Dezvoltarea transportului alternativ printr-o rețea de piste pentru bicicliști;

4.2.3 Reabilitarea termică a blocurilor de locuințe;

4.2.4 Identitatea cromatică a clădirilor;

4.2.5 Modernizarea infrastructurii feroviare;

4.2.6 Accesibilizarea de deplasare prin oraș a persoanelor cu dizabilități;

4.2.1 Reabilitarea suprafeței carosabile

Pentru realizarea acestui obiectiv sunt necesare investiții majore, datorită situației din prezent a infrastructurii rutiere a orașului. Careiul dispune de o rețea de străzi care măsoară în total 67 km, din care 21 km sunt neasfaltați. În urma lucrărilor de modernizare a rețelei de alimentare cu apă și canalizare a orașului, majoritatea străzilor au fost degradate și necesită lucrări de reabilitare a suprafeței carosabile.

Arterele rutiere, care leagă Careiul cu localitățile vecine și care necesită lucrări de reabilitare a suprafeței carosabile sunt: DN1F (spre Ghenci), DJ196B (spre Foieni), DJ108M (spre Tiream). Traficul pe aceste artere rutiere se desfășoară în condiții scăzute de siguranță și confort, datorită uzurii suprafeței de rulare.

În urma realizării acestui obiectiv, populația Careiului și agenții economici vor putea beneficia de o creștere a standardului de viață prin: asigurarea confortului în timpul deplasării pe carosabil, reducerea nivelului de emisii a noxelor precum și reducerea zgomotului și vibrațiilor, reducerea timpului de călătorie și creșterea siguranței în trafic.

4.2.2 Dezvoltarea transportului alternativ printr-o rețea de piste pentru bicicliști

Dezvoltarea rețelei de piste pentru bicicliști, îndeplinește un motiv, al Strategie pentru Energie Durabilă a municipiului Carei 2016-2020 și anume “Necesitatea adoptării unui document strategic pentru punerea in aplicare a unor masuri coerente și integrate care vor contribui la reducerea emisilor de CO2.” Prin dezvoltarea rețelei de piste pentru bicicliști, autoritățiile locale vor încuraja comunitatea spre alegerea acestui mijloc de transport, care nu poluează, în defavoarea autoturismelor, oferindule totodată, trasee special destinate acestora care să poată asigura o circulație în siguranță a bicicliștilor. Dezvoltarea rețelei de piste pentru bicicliști va contribui la aplicarea unei măsuri care va reduce emisiile de CO2.

În prezent, Careiul dispune de 3 piste pentru bicicliști, care măsoară în total 2,5 km. Pista de pe strada Viilor este degradată și necesită lucrări de reabilitare. Este nevoie de un traseu principal, care să realizeze o legătură între toate pistele, dat fiind faptul că în oraș circulă mulți bicicliști, iar o dezvoltare a rețelei de piste pentru bicicliști ar fi benefică pentru comunitate.

Propun o rețea de piste pentru bicicliști, care să tranziteze orașul Carei, pe drumul național DN19, Bulevardul 25 Octombrie, astfel se asigură o legătură între celelalte piste existente în oraș. Prelungirea pistei de pe drumul național DN1F atât până la ieșirea din oraș spre satul Urziceni cât și pe drumul județean DJ108M, pe străziile Căplenilor și Constantin Mille, până la ieșirea spre satul Cămin. Unirea drumului național DN19 cu drumul național DN1F cu încă o pistă pe strada Sándor Petõfi, și lungirea pistei de bicicliști pe Calea Armatei Române până la ieșirea spre Tășnad.

Pista trebuie să fie bine delimitată de zona pietonală și cea auto, să fie colorată, pentru a se distinge mai ușor, să aibă o lățime de 1-1,5 metri și să asigure legătura către fiecare zonă din oraș.

Fig. 4.1. Intersecție în prezent Fig. 4.2. Viziunea intersecției

Sursa: Arhivă proprie Sursa: https://vimeo.com

Fig. 4.3. Pistă de bicicliști propusă Fig. 4.4. Strada în prezent

Sursa: http://ashlandelectricbikes.com Sursa: Arhivă proprie

Fig. 4.5. Harta rețelei de piste pentru bicicliști, viziune pentru orizontul 2020

Pentru orizontul 2030, rețeaua de piste să realizeze o legătură între municipiul Carei și Ungaria, printr-o pistă de bicicliști amenajată pe drumul național DN1F, care va traversa localitatea Urziceni până la granița cu Ungaria unde va realiza legătura cu localitatea maghiară Vállaj.

4.2.3 Reabilitarea termică a blocurilor de locuințe

O mare parte a careienilor locuiesc în blocuri construite în perioada comunistă, unele construite cu materiale din beton, o tehnologie cu eficiență energetică redusă, la care se adaugă și aspectul deteriorat al fațadelor, cu un impact al esteticii urbane negativ.

O primă etapă a realizării acestui obiectiv îl reprezintă, un parteneriat al autorităților locale cu asociațiile de proprietari, în vederea creșterii eficienței energetice prin atragerea unor investiții pentru reabilitarea termică a blocurilor de locuințe.

Fig. 4.6. Fondul de locuințe al municipiului Carei

4.2.4 Identitatea cromatică a clădirilor

Majoritatea țărilor europene, au reglementat în legislația lor, cromatica clădirilor atât pentru zonele istorice protejate cât și pentru zonele de construcții noi. În schimb la noi în țară nu există reglementări concrete privind gamele de culori interzise sau permise. Fie că vorbim de reabilitarea termică a blocurilor sau de intervenții asupra unor clădiri istorice, mai multe orașe din românia au folosit deverse palete cromatice, în general alese de proprietari sau arhitecți, dar fără o abordare unitară.

Pentru a îmbunătății caracteristica cromatică a așezării urbane, este nesară elaborarea unui regulament privind cromatica clădirilor. Exceptând orașul Timișoara, la noi în țară, nici un alt oraș nu a elaborat un document privind acest aspect.

Neconcordanțele cromatice ale clădirilor din România produc un discomfort vizual al esteticii urbane. Culoarea este un element important și cel mai vizibil al unei fațade, de aceea armonia dintre culorile unor clădiri vecine trebuie să fie elementul predominant în alegerea culorii, nicidecum culoarea preferată a proprietarului.

Fig. 4.7. Cromatica clădirii, aleasă corect Fig. 4.8. Cromatica clădirii, aleasă greșit

Sursa: Arhivă proprie Sursa: Arhivă proprie

4.2.5 Modernizarea infrastructurii feroviare

O comparație a infrastructurii feroviare, între România și celelalte state membre ale Uniunii Europene, situează țara noastră printre ultimele locuri, în ceea ce privește calitatea infrastructurii feroviare, cu toate că la capitolul lungimea totală de linii ocupă locul al 7-lea cu 20.077 km. Viteza medie de deplasare a unui tren la noi în țară este cu mult sub minimul acceptat de Uniunea Europeană.

Liniile de cale ferată care asigură legăturile orașului Carei cu poli de creștere naționali și internaționali, necesită un amplu proces de transformare, având în vedere și decizia Comisiei și a Parlamentului European de a reorganiza transportul feroviar, cu scopul de a crea o zonă unică de transport european. Componenta majoră a transportului feroviar, calea ferată, trebuie modernizată pentru a putea satisface solicitările aflate în creștere a volumului de transport și oferirea unor servicii de calitate care să asigure un transport confortabil pentru călători. Gara municipiului Carei se află într-o stare degradată, necesită lucrări de modernizare. Odată cu realizarea acestui obiectiv, numărul persoanelor, care vor alege acest mijloc de transport, va crește semnificativ.

4.2.6 Accesibilizarea de deplasare prin oraș a persoanelor cu dizabilități

Persoanele cu dizabilități au șanse diminuate de integrare socio-economică. Ei nu prea sunt văzuți în oraș, pentru că nu au acces, nicidecum pentru că nu există. Persoanele cu dizabilități, vârstnicii sau părinții care își plimbă copiii în cărucioare, întâmpină dificultăți când vine vorba de accesul la farmacie, la magazin sau în parc. Aceștia sunt nevoiți să treacă peste anumite obstacole pentru a se putea deplasa prin oraș. Apar în calea lor borduri prea înalte, mașini parcate pe trotuare, rampele de acces lipsesc iar lifturile sunt înguste. Acest lucru necesită măsuri pentru a ușura accesul acestora.

Acest obiectiv răspunde documentului strategic național „O societate fără bariere pentru persoanele cu dizabilități, 2015-2020”, care prin opt direcții strategice privește incluziunea socială a acestora. Scopul principal vizat de acesta este respectarea valorii pe care o poate aduce societății, orice persoană indiferent de deficiența ei. Acest obiectiv vine în ideea realizării unui oraș accesibil pentru toți, contribuind la îndepărtarea obstacolelor întâlnite de persoanele cu handicap în viața de zi cu zi.

4.3 Direcția 2 de dezvoltare. Creșterea prosperității economiei locale, care să asigure standarde de viață și oportunități de angajare îmbunătățite calitativ

Această direcție de dezvoltare răspunde unor cerințe a următoarelor Documente: Strategia de Dezvoltare Durabilă a Uniunii Europene și Strategia de Dezvoltare Durabilă a României. Unul dintre obiectivele principale a Strategiei Europene, respectat de această direcție este “Promovarea unei economii prospere, innovative, riguroase, competitive și eco-eficiente, care furnizează standarde înalte de viață și oportunități de angajare deplină și de înaltă calitate pe tot cuprinsul U.E.“ .

Un obiectiv al Strategiei de Dezvoltare Durabilă a României, la care această direcție răspunde, este: “Gestionarea eco-eficientă a consumului de resurse și valorificarea maximal a acestora prin promovarea unui model de consum și producție care să permit o creștere economică sustenabilă pe termen lung și atingerea nivelului mediu de performanță al țărilor Uniunii Europene.”

Pentru realizarea direcției “Creșterea prosperității economiei locale, care să asigure standard de viață și oportunități de angajare îmbunătățite calitativ”, se stabilesc următoarele obiective specifice, pentru susținere:

4.3.1 Mediu economic competitiv și atractiv investițiilor locale și străine;

4.3.2 Atragerea investitorilor străini;

4.3.3 Sprijinirea dezvoltării IMM-urilor la nivel local;

4.3.4 Dezvoltarea resurselor umane;

4.3.5 Creșterea numărului locurilor de muncă;

4.3.6 Dezvoltarea capitalului social prin investiții în asistență socială și educație;

4.3.7 Îmbunătățirea colaborării dintre municipiul Carei și comunele din apropiere;

4.3.8 Eficientizarea cheltuirii banului public

4.3.1 Mediu economic competitiv și atractiv investițiilor locale și străine

Măsurile necesare pentru realizarea acestui obiectiv sunt: revizuirea și îmbunătățirea planurilor urbanistice, taxele locale să fie stimulative pentru crearea sau dezvoltarea afacerilor locale, promovarea unei economii diversificate, stimularea agenților economici care dispun de tehnologii nepoluante și realizarea unor sondaje care să poată evalua atitudiniile și nevoile mediului de afaceri.

Planurile urbanistice generale, zonale și de detaliu ale municipiului Carei, necesită îmbunătățiri, pentru ca dezvoltatorii unor afaceri să poată alege amplasarea, expansiunea sau planificarea acestora. În urma sondajelor mediului de afaceri, se pot identifica zonele în care autoritățiile locale să intervină pentru crearea condiților necesare unor bune desfășurări a activitățiilor economice. Aceste sondaje pot identifica factorii de risc care pot influența agenții economici să părăsească municipiul.

4.3.2 Atragerea investitorilor străini

Municipiul Carei, situat fiind, în aproprierea granițelor cu Ungaria respectiv Ucraina, dar și viitoarea legătura cu rețeaua de transport european, poate oferi potențialilor investitori, un avantaj strategic, conectivitatea. Careiul se află în aproprierea a 4 capitale europene, situat fiind la 632 km de București, la 567 km de Viena, la 299 km de Budapesta și la 525 km de Bratislava.

Atragerea investitorilor prin intermediul valorificării și extinderii facilitățiilor locale și urmărirea dezvoltării industriale a orașului poate reprezenta o primă etapă spre dezvoltarea acestei comunități urbane. Modernizarea infrastructurii rutiere și feroviare devine esențială pentru a facilita atragerea investitorilor străini.

Resursa umană din România, disponibilă în acest moment este favorabilă procesului de atragere a investitorilor străini, prin forța de muncă înalt calificată, cunoștiințe solide în domeniile tehnologiei, IT, a limbilor străine, inginerie ș.a. Alte elemente care favorizează investițiile străine, sunt: cadrul legislativ și mediul de afaceri. Mediul de afaceri poate reprezenta o atractivitate pentru investitori prin neimpozitarea profitului reinvestit și accesul la fonduriile europene.

Agenția Română pentru Investiții Străine, ARIS, este instituția Guvernului României care are abilitatea de a aplica politica Guvernului cu scopul de a promova climatul investițional național în mediile de afaceri din străinătate în vederea atragerii investitorilor străini.

Este benefică o îmbunătățire a imaginii municipiului Carei, pentru ca atractivitatea acestui oraș, să crească în viziunea investitorilor străini.

4.3.3 Sprijinirea dezvoltării IMM-urilor la nivel local

Economia locală de piață se poate dezvolta, prin creșterea numărului de întreprinderi mici și mijlocii și printr-o creștere a competitivități acestora.

O primă măsură ce poate veni în sprijinirea realizării acestui obiectiv, este inventarierea imobilelor din municipiu care să fie disponibile pentru inestiții. Asigurarea unui set de facilități pentru noile investiții , în condițiile legislative în vigoare și promovarea oportunităților de investiții favorizează dezvoltarea IMM-urilor.

În sprijinul IMM-urilor pot fi organizate diferite campanii de informare sau de promovare a culturii antreprenoriale, atât în rândul tinerilor cât și în rândul șomerilor, având în vedere gradul redus de cultură antreprenorială care se reflectă printr-o densitate scăzută la nivel local. Întreprinderile noi nu rezistă mult pe piață, mai bine de jumătate dintre acestea, dispar de pe piață, după primul an de activitate.

4.3.4 Dezvoltarea resurselor umane

Prin acest obiectiv se urmărește creșterea competitivității și dezvoltarea capitalului uman prin asigurarea unor oportunități sporite de participări viitoare pe o piață a muncii modernă, a cât mai multor persoane.

Dezvoltarea resurselor umane presupune o creștere a accesibilității la servicii de formare și consiliere profesională, prin măsuri de extindere a rețelei de formare profesională și învățământ corelat cu evoluția cererii pieței locurilor de muncă. Programele campaniilor de informare privind cu privire la oportunitățiile de dezvoltare a afacerilor la nivel local și campaniile de consultanță pentru accesarea fondurilor nerambursabile, pot veni în sprijinul îmbunătățirii resursei umane, la nivel local.

Astfel o mai bună informare a persoanelor, în legătură cu, evoluția cererii de pe piața locurilor de muncă și oportunitățiile care pot fi asigurate de o dezvoltare a unei afaceri pe plan local, prin accesarea fondurilor nerambursabile, poate reprezenta o creștere a atractivității, către această politică, a mai multor persoane din municipiu.

4.3.5 Creșterea numărului locurilor de muncă

Prosperitatea și progresul țărilor din vestul, nordul Europei și din afara continentului european, a dus la creșterea fenomenului părăsirii țării, emigrația. Municipiul Carei nu a făcut nicio excepție de la creșterea fenomenului, astfel că în ultimii ani, un număr tot mai mare de mână de lucru a emigrat, pentru o perioadă mai scurtă, mai lungă sau definitiv, spre țări mai dezvoltate, din cauza pierderii locului de muncă și pentru un trai mai bun.

Acest obiectiv își propune scăderea fenomenului de emigrație al careienilor, prin asigurarea unor noi locuri de muncă, care să poată asigura un nivel de trai mai ridicat, astfel locurile de muncă să fie îmbunătățite calitativ, oferind un climat plăcut de muncă și să poată satisface cerințele populației, atât pe plan economic cât și social.

Prin atragerea investitorilori străini și prin creșterea numărului IMM-urilor se poate realiza obiectivul de creștere a locurilor de muncă, având în vedere faptul că forța de muncă, înalt calificată, emigrează spre țări mai dezvoltate economic, este nevoie de un stimulent puternic, pentru ca forța de muncă, înalt calificată, să nu mai emigreze.

4.3.6 Dezvoltarea capitalului social prin investiții în asistență socială și educație

Agenda Socială Europeană a propus, în anul 2013, investiții în capitalul social, pentru statele care doresc să experimenteze din nou o dezvoltare economică, reducând astfel șomajul și rata sărăciei. Furnizorii publici și privați acordă servicii sociale de interes general pentru municipiul Carei. Serviciile sociale, care răspund nevoilor sociale, din orașul Carei, constau în ajutoare comunitare cu alimente neperisabile, ajutoare pentru încălzire, 6 centre rezidențiale pentru copii, persoane vârstnice, persoane cu handicap, persoane cu afecțiuni psihice. Din cele 6 centre rezidențiale, 4 necesită investiții privind lucrări de reabilitare și modernizare a clădirilor

În prezent comunitatea, din Carei, se implică în domeniul social prin campanii de promovare și susținere a voluntariatului, urmărind să atragă și să instruiască cât mai mulți voluntari.

Consiliu European de la Lisabona a stabilit obiectivul strategic de a transforma Uniunea Europeană în “cea mai competitivă și dinamică economie a cunoașterii din lume”, prin investiții majore în educație. Majoritatea unităților de învătământ din Carei necesită investiții în modernizarea clădirilor, a mobilierului școlar și a tehnologiei utilizate în instituțiile de învățământ.

Prin realizarea acestui obiectiv se urmăresc și măsuri de susținere a accesului la educație a elevilor care provin din grupuri vulnerabile, aparținând minorității de etnie rromă. O mai bună integrare în învățământ și activități sportive a elevilor aparținând minorității de etnie rromă poate asigura pe viitor o mai bună integrare a acestora în comunitatea locală.

4.3.7 Îmbunătățirea colaborării dintre municipiul Carei și comunele din apropiere

Suprafața orașului este limitată iar ieșirea din această situație se poate realiza printr-un parteneriat cu comunele învecinate. Planurile strategice să fie realizate împreună cu autoritățiile locale ale comunelor vecine, deoarece proiectele realizate în colaborare sunt mai ușor de realizat, astfel ajutorul oferit cetățenilor nu se oprește la granița orașului, deoarece locuitorii circulă între localități. Beneficiile circulă astfel în 2 direcții. Întreprinderile pot oferi locuri de muncă populației din împrejurimi, dar și locuitorii comunelor vin să lucreze în oraș, sau să beneficieze de centrele culturale sau sportive ale orașului.

Dificil este faptul că fiecare comună dorește să-și realizeze planurile independent, dar dacă se ajunge la înțelegere este ușor să realizezi chiar și planuri mai ambițioase.

4.3.8 Eficientizarea cheltuirii banului public

În ultimii ani, la nivelui orașului Carei, implementarea programelor de finanțare, în ceea ce privește modernizarea infrastructurii rutiere, au devenit activități prin care în loc să se promoveze dezvoltarea, s-au risipit banii publici.

Pentru o mai bună utilizare a banului public, autoritățiile locale trebuie să urmărească și să identifice principalele probleme și nevoi ale locuitorilor, dirijând fondurile către acele proiecte care pot răspunde nevoilor acestora, cu impact, direct și durabil, asupra locuitorilor.

4.4 Direcția 3 de dezvoltare durabilă. Creșterea atractivității municipiului, atât pentru locuitori cât și pentru investitori.

Această direcție de dezvolatre, raportându-se la documentul strategic european, răspunde unor principii ale Strategiei de Dezvoltare Durabilă a Uniunii Europene. Creșterea atractivității municipiului, atât pentru locuitori cât și pentru investitori răspunde și se încadrează principiului implicării cetățenilor: “Încurajarea participării cetățenilor la luarea decizilor. Promovarea educației și a conștientizării publicului asupra dezvoltării durabile.”

În vederea realizării direcției „creșterea atractivității municipiului, atât pentru locuitori cât și pentru investitori” se stabilesc următoarele obiective specifice:

4.4.1 Îmbunătățirea condițiilor de desfășurare a activitățiilor culturale și sportive;

4.4.2 Îmbunătățirea amenajării urbanistice la nivel local;

4.4.3 Creșterea gradului de transparență al administrației publice locale;

4.4.4 Creșterea calității privind serviciile de asistență medicală;

4.4.5 Restaurarea patrimoniului cultural din mediul urban și promovarea acestora

4.4.1 Îmbunătățirea condițiilor de desfășurare a activitățiilor culturale și sportive

Cartea reprezintă baza fundamentală a cunoașterii, trecerea ei prin timp este dată de măiestria și darul celui ce a scris-o, întâlnirea ei cu cititorul se face de multe ori prin intermediul bibliotecii și prin munca administratorilor de depozite bogate în ale cunoașterii, cu alte cuvinte, a celor ce lucrează în bibliotecă. Biblioteciile și tot odată cei care lucrează la acestea, de cele mai multe ori nu ocupă locuri priotare în ceea ce privesc investițiile.

Actuala clădirea a bibliotecii municipale din Carei se află într-o stare degradată iar spațiul prea mic. Biblioteca municipală necesită investiții de modernizare și de întindere a spațiului sau mutarea într-o altă clădire care să poată satisface nevoile moderne ale locuitorilor. Prin realizarea acestui obiectiv se urmărește și creșterea atractivității populației către citit.

Reabilitarea în totalitate, a teatrului municipal, prin accesarea fondurilor europene cu ajutorul Programului Operațional Regional, finalizată la sfârșitul anului 2015, reprezintă o măsură importantă, care ridică nivelul condiției de desfășurare a activităților culturale, organizate aici.

Sportul practicat în municipiul Carei a dezvoltat și dezvoltă în continuare sentimente de prestigiu și mândrie atât pe plan local cât și național, prin rezultatele mai multor ramuri sportive, de masă sau pentru toți, de performanță și de înaltă performanță. Îmbunătățirea condiților de desfășurare a activităților sportive crește capacitatea performanței sportive și încurajează persoanele spre mișcare fizică și un stil de viață sănătos.

Stadionul Victoria din Carei se află într-o stare degradată și necesită lucrări ample de modernizare a bazei sportive, pentru a îmbunătății condițiile de desfășurare a competiților sportive și încurajarea populației spre mișcarea fizică, îmbunătățind astfel nivelul de sănătate al locuitorilor.

Având în vedere faptul că pe acest stadion, echipa de fotbal locală, Victoria Carei, își dispută meciurile de acasă și faptul că anual, Cupa 25 Octombrie, o competiție de atletism, de importanță regională, cu sportivi din județele Regiunilor de Dezvoltare Nord-Vest și Centru, o modernizare a stadionului va aduce beneficii privind condițiile de organizare a competiților și orașului totodată.

Fig. 4.9. Stadionul Victoria din Carei, în prezent

Sursa: Arhivă proprie

Reabilitarea tribunei și modernizarea pistei de atletism prin acoperirea suprafeței de alergare cu tartan și modernizarea sectorului de aruncări lungi a stadionului, vor îmbunătății condițiile de desfășurare a competiților, încurajându-se astfel și posibilitatea desfășurării mai multor competiții pe acest stadion, asigurând și creșterea atractivității pentru municipiul Carei.

Fig. 4.10. Propunerea de reamenajare a stadionului Victoria Carei

4.4.2 Îmbunătățirea amenajării urbanistice la nivel local

Spațiile verzi sunt importante prin beneficiile pe care le aduc asupra calității vieții, prin îmbunătățirea calității aerului. Uniunea europeană prevede 26 de metri pătrați de spațiu verde pe cap de locuitori. În municipiul Carei, suprafața spațiului verde ocupă 164,3 hectare. Există, în Carei, spații neutilizate, lăsate în paragină, care creează disconfort privind estetica orașului. Aceste spații necesită o refacere peisagistică, ele pot fi transformate în spații verzi și de loisir, pentru a îmbunătății atractivitatea din acele zone.

Documentațiile urbanistice stabilesc reglemetările de amplasare și regimul de înălțime al construcțiilor, de pe teritoriul unuei așezări urbane. În municipiul Carei, majoritatea clădirilor nu respectă un aliniament al regimului de înălțime, astfel încât înălțimea clădirilor diferă de la una la cealaltă. În acest fel se produce un disconfort vizual privind estetica urbană.

4.4.3 Creșterea gradului de transparență al administrației publice locale

Prin realizarea acestui obiectiv se urmărește îmbunătățirea colaborării dintre administrația publică locală și mediul de afaceri, prin măsuri de promovare a parteneriatelor de tip public privat și consultările publice cu reprezentanții mediului de afaceri. Colaborarea între mediul privat și autorități atât la nivelul consultării publice cât și în perioada de implementare. Colaborarea este foarte importantă și eficientă, când se pornește o firmă nouă, trebuie să știi la ce să te aștepți și pe cine te poți baza. Este important ca administrația locală să se gândească și la industrie, nu doar la clădiri de locuit. Este importantă o relație apropiată cu firmele locale, acestea sunt vitale pentru strategia locală.

Respectivul obiectiv urmărește și îmbunătățirea colaborării dintre populație și administrația publică locală, prin consultări publice cu populația. Participarea activă permite locuitorilor să intervină sau să propună idei, astfel devenind parteneri în luarea decizilor privind politica publică. Colaborarea populației cu autoritățiile locale, este foarte importantă, în acest caz, luarea decizilor devine mai eficientă și benefică pentru ambele părți. Cu cât gradul de transparență al administrației publice locale este mai ridicat, cu atât mai eficiente, pentru cetățeni, vor fi deciziile care vor hotărî utilizarea banului public privind îmbunătățirea calității vieții.

4.4.4 Creșterea calității privind serviciile de asistență medicală

Acest obiectiv urmărește îmbunătățirea ofertei către populație a serviciilor de asistență medicală, la nivelul standardelor europene, prin investiții masive în echipamente de specialitate. Unitatea medicală existentă, nu dispune de suficiente locuri pentru a putea face față valului de pacienți ce necisită internări, astfel este necesară construirea unei noi unități medicale, pentru a putea satisface nevoile populației. Este necesar și îmbunătățirea microclimatului din spitalul municipal, prin asigurarea unui microclimat curat în spital, locuitorii vor beneficia de servicii de asistență medicală îmbunătățite calitativ.

Altă măsură ce urmărește realizarea acestui obiectiv, presupune organizarea unor diferite programe de educație și informare privind sănătatea, adresate tinerilor, proaspeților părinți, populației adulte și vârstnicilor. Deoarece o informare corectă a populației, privind sănătatea și modalitățiile de prevenire a diferitelor boli, influențează pozitiv reducerea riscului de îmbolnăvire.

4.4.5 Restaurarea patrimoniului cultural din mediul urban și promovarea acestuia

Prin restaurarea și conservarea trecutului istoric al municipiului Carei, patrimoniul cultural va putea fi transmis și generațiilor viitoare. Patrimoniul cultural reprezintă „amprenta arhitecturală” lăsată de-a lungul timpului de oameni, prin urbanizarea spațiului ocupat de aceștia.

Prin investiții în reabilitarea patrimoniului cultural, privind monumentele arhitectonice clasice, se va îmbunătății turismul cultural al municipiului Carei, drept urmare, atractivitatea orașului va crește. Patrimoniul arhitectural ce necesită lucrări de reabilitare cuprinde clădiriile următoare: baia communală; fosta clădire a primăriei; școala normală construită de catolici în 1779;

4.5 Direcția 4 de dezvoltare durabilă. Creșterea responsabilității față de mediu, pentru asigurarea unui mediu sănătos de viață

Această direcție de dezvoltare, raportându-se la documentul strategic european, răspunde unui obiectiv principal al Strategia de Dezvoltare Durabilă a Uniunii Europene. Creșterea responsabilității față de mediu, pentru asigurarea unui mediu sănătos de viață răspunde și se încadrează obiectivului principal privind protecția mediului: “Prevenirea și reducerea poluării mediului și promovarea producției și consumului durabile, pentru a determina distrugerea legăturii dintre creșterea economică și degradarea mediului.”

Raportându-se la documentul strategic național, răspunde unui obiectiv țintă al Strategie de Dezvoltare Durabilă a României. Răspunde și se încadrează obiectivului: “promovarea și aplicarea unor măsuri de adaptare la efectele schimbărilor climatice și respectarea principiilor dezvoltarii durabile.”

Obiectivele vizate de acestă direcție sunt:

4.5.1 Creșterea ponderii energiei produse pe baza resurselor regenerabile;

4.5.2 Intervenții pentru îmbunătățirea factorilor de mediu;

4.5.3 Îmbunătățirea managementului deșeurilor;

4.5.4 Reducerea emisiilor de gaze nocive;

4.5.1 Creșterea ponderii energiei produse pe baza resurselor regenerabile

Dependența tot mai mare de energie și creșterea totodată a poluării, a determinat Uniunea Europeană să se bazeze cât mai puțin pe sursele de energie clasice și să se adapteze nevoilor viitoare prin orientarea către surse de energie regenerabile. În acest scop, pentru anul 2020, Uniunea Europeană a stabilit o pondere privind energia produsă din surse regenerabile, pentru fiecare stat în parte. România trebuie să atingă procentajul de 24% până în anul 2020.

Grafic. 4.1. Ponderea energiei regenerabile pe care statele membre U.E. trebuie să le atingă pentru anul 2020.

Sursa: http://europa.eu/rapid/press-release_IP-15-5180_ro.htm

Câmpia de Vest a României este bogată în resurse de ape geotermale, drept urmare, potențialul producerii energiei geotermale este ridicat. Poziționarea geografică a municipiului Carei favorizează utilizarea energiei geotermale dar și a energiei solare, având în vedere faptul că densitatea radiației solare, din această zonă, este de 1300-1350 kWh/mp/an.

Prin acest obiectiv se urmărește eficientizarea energetică prin creșterea ponderii de energie provenită din surse regenerabile. În acest fel să se reducă impactul negativ energetic asupra naturii.

Consumatorii municipiului Carei pot contribui la utilizarea rațională a resurselor neregenerabile și la scăderea progresivă a acestora prin: introducerea transportului în comun cu mijloace de transport nepoluante (electrice) totodată și instalarea unor stații de încărcare, reducerea intensității luminii produse de iluminatul public, informarea cetățenilor privind avantajele utilizării tehnologiilor care produc energie verde.

4.5.2 Intervenții pentru îmbunătățirea factorilor de mediu

Prin acest obiectiv se urmărește creșterea responsabilității față de mediul înconjurător, prin măsuri care să îmbunătățească factorii de mediu. Mediul înconjurător afectează în mod direct viața și sănătatea, astfel un mediu curat va asigura o viață sănătoasă.

Zgomotul și vibrațiile reprezintă o problemă pentru oamenii și clădiriile aflate în aproprierea arterelor rutiere intens circulate. În urma trepidațiilor provocate de autovehiculele de mare tonaj, în fundațiile și pereții clădirilor se formează fisuri. Odată cu finalizarea lucrăriilor la centura municipiului, care va decongestiona traficul de mare tonaj, astfel se va diminua poluarea fonică și vibrațiile de pe arterele rutiere intens circulate.

Înlocuirea actualilor stâlpi de iluminat public cu stâlpi de iluminat stradal care utilizează un sistem hibrid fotovoltaic-eolian. Obiectivul urmărit este creșterea ponderii energiei verzi, produsă din surse regenerabile, care să contribuie la îmbunătățirea factorilor de mediu.

4.5.3 Îmbunătățirea managementului deșeurilor

Municipiul Carei beneficiază de servicii de salubrizare ale grupului Florisal S.A., care gestionează și reciclează deșeurile, oferind servicii de colectare selectivă a deșeurilor și servicii de curățenie urbană. Cu toate acestea majoritatea populației nu colecteză selectiv deșeurile. Prin acest obiectiv se urmărește o mai bună informare a cetățenilor privind selectarea corectă a deșeurilor și conștientizarea efectelor negative ale deșeurilor asupra mediului, încurajând populația să îmbunătățească managementul deșeurilor.

Uleiul alimentar uzat dăunează mediului înconjurător, aruncat în chiuvetă sau în toaletă, acesta se depune pe pereții sistemului de canalizare, provocând coroziune mai rapidă și influențează negativ funcționarea staților de epurare, putând provoca și distrugeri ale acestora. În acest fel cresc enorm costurile de întreținere a stației de epurare, afectând într-un final toată populația. Pentru ca pe viitor să se evite toate acestea, autoritățiile locale trebuie să găsească măsuri prin care să informeze eficient populația municipiului Carei.

4.5.4 Reducerea emisiilor de gaze nocive

Prin amenajarea rețelei de piste pentru bicicliști, propusă în prima direcție de dezvoltare a acestei lucrări, locuitorii vor fi încurajați în a înlocui autovehicolul cu vehiculul pe două roți, astfel se vor reduce emisiile de CO2.

O altă măsură care poate încuraja reducerea emisiilor de CO2, este instalarea unor stații de încărcat pentru autovehicule electrice. În momentul de față, principalul impediment, în ceea ce privește înlocuirea autovehicolelor, care funcționează cu combustibili fosili, este costul de achiziționare foarte ridicat al autovehiculelor electrice.

4.6 Concluzii finale privind dezvoltarea durabilă

Conceptul de dezvoltare durabilă a apărut în lumea modernă odată cu evoluția tehnologică și creșterea consumului de energie, de către populație la nivel global, produsă din combustibili fosili, care în decursul ultimului secol a avut un impact negativ major asupra mediului înconjurător ducând la apariția unor probleme ecologice globale, precum bine cunoscutul fenomen “efectul de seră”. Conceptul dezvoltării durabile urmărește realizarea stării de echilibru a sferelor economic-social-mediul, urmărind progresul acestora și căutând în primul rând, măsuri prin care să se îmbunătățească calitatea mediului înconjurător.

Criza economică mondială din 1929-1933 a reprezentat momentul de cotitură, în urma căruia, conceptul dezvoltării durabile urmărea ieșirea din criză. Un alt moment important, în ceea ce privește evoluția conceptului de dezvoltare durabilă, a fost criza energetica din anii ‘70, în urma căreia prețul petrolului a crescut semnificativ.

Strategia de dezvoltare durabilă este un instrument de lucru, nu un document care se păstrează în sertar. Fără o planificare strategică, fără un document de strategie de dezvoltare durabilă, nu pot fi accesate fondurile europene. Una dintre premisele esențiale ale dezvoltarii este planificarea. La nivel european, planificare este mai importantă decât atragerea de fonduri. Fără o strategie coerentă, accesarea fondurilor europene devin activități prin care în loc să se promoveze dezvoltarea se risipesc mai degrabă banii publici.

Această lucrare urmărește promovarea conceptului dezvoltării durabile la nivel local, prin intermediul căruia să se stabilească prioritățiile esențiale privind planificarea strategică a municipiului Carei pentru diferite sectoare și orizonturi de timp. Au fost stabilite 4 direcții de dezvoltare durabilă a orașului Carei iar pentru fiecare dintre acestea au fost stabilite obiective și măsuri care privesc implementarea direcțiilor de dezvoltare durabilă.

Municipiul Carei este, în prezent, un oraș mediu dezvoltat, fiind al doilea oraș ca întindere în suprafață și număr de locuitori din județul Satu Mare. Dezvoltarea durabilă la nivelul local, este un concept relativ nou pentru municipiul Carei, având în vedere faptul că prima strategie de dezvoltare durabilă a Careiului a fost elaborată abia în anul 2015. Dacă ne referim strict la domeniul administrației publice, strategia de dezvoltare este o parte esențială, a actului administrativ și o condiție obligatorie a gospodăririi eficiente a bunurilor publice.

Conform principiului democratic sau al participării, privind domeniul de planificare al teritoriului, este obligatoriu să existe concordanța dintre așteptările populației și ale reprezentanților acesteia cu planificarea teritoriului, prin participarea locuitorilor privind luarea deciziilor din parcursul procesului de planificare teritorială.

În concluzie, se menționează faptul că prin realizarea direcțiilor și propunerilor, prezentate în această lucrare, municipiul Carei va dispune de o dezvoltare sustenabilă, răspunzând și încadrându-se câtorva princii și obiective reglementate de Uniunea Europeană, în Strategia de Dezvoltare Durabilă a U.E. privind dezvoltarea durabilă.

Bibliografie

Cărți și documente

Bota, M., Ioan, Municipiul Carei, jud. Satu Mare prezentare monografică, Cluj-Napoca, 2010

Bogdan, A., Călinescu, Maria, 1976: Județul Satu Mare, ed. Acad. R.S.R., București, 1976

Nagy, Murvai, Carei- Nagykaroly-Grokarol, Editura Corvin Deva, 2002

Gherman I., Plasa Carei, Editura Cultura, Carei, 1938

Savinescu, Vasile; Radosav, Doru, 1980: Satu Mare Monografie, ed.Sport-Turism

Soaita, Dumitru, Bazele Dezvoltării Durabile, curs, Editura Universității Petru Maior, Târgu Mureș, 2010

***EU SDS, Strategia de Dezvoltare Durabilă a UE, revizuită, Review of the EU Sustenaible Development Strategy, Brusseles, 2006

***SNDD, Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă la orizontul anilor 2013-2020-2030, Guvernul României, 2008

***Planul Urbanistic General al orașului Carei

***Planul de Dezvoltare Locală, Teritoriu Sud-Vest Satu Mare

***Plan de management al Ariei Naturale Protejate de Interes Comunitar ROSCI0020 “Câmpia Careiului” sit Natura 2000

***Primăria Municipiului Carei

***Direcția Județeană de Statistică Satu Mare

Articole

Cristina, Alpopi, Premise pentru un Model Durabil al Dezvoltării Oreșelor, București, 2007

Pr. Dr. Silaghi, Augustin Dorel, Istoria Careiului, 1998

Resurse Web

”Viitorul nostru comun”, ”Our common future”, text disponibil integral pe internet la adresa: http://www.un-documents.net/ocf-02.htm

Versiunea Consolidată a Tratatului Privind Uniunea Europeană și a Tratatului Privind Funcționarea Uniunii Europene, Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, 2010, text disponibil pe internet la adresa: http://europa.eu/pol/pdf/consolidated-treaties_ro.pdf

Strategia de Dezvoltare a Zonei Metropolitane Satu Mare, text disponibil la adresa: http://www.zmsm.ro/ro/strategia-de-dezvoltare-a-zonei-metropolitane-satu-mare/

Institutul Național de Statistică, disponibil la adresa: http://www.insse.ro/cms/

Citatul lui Peter Drucker Ferdinand (1909-2005), disponibil la adresa: http://www.terranexus.ro/despre_proiect.htm

Recensământul populației, disponibil la adresa: http://www.recensamantromania.ro

Agenția Națională pentru Protecția Mediului, http://www.anpm.ro

http://www.mdrap.ro

Site cu hărți austriece, disponibil la adresa: http://mapire.eu/en/

http://www.onrc.ro/index.php/ro/

Prima pagina

http://www.panoramio.com

https://ilariabolohan.com/2014/05/01/castelli-fortezze-e-rovine-romania/

http://ashlandelectricbikes.com

https://vimeo.com

http://europa.eu/rapid/press-release_IP-15-5180_ro.htm