Dezvoltarea Durabila a Judetului Calarasi

Universitatea de Științe Agronomice și Medicină

Veterinară București

Facultatea de Management, Inginerie Economică

în Agricultură și Dezvoltare Rurală

Specializarea Inginerie Economică în Agricultură

LUCRARE DE DIPLOMĂ

ÎNDRUMĂTOR ȘTIINȚIFIC

Conf. Profesor Univ.Dr. Niculae Ioana

ABSOLVENT:

Smădu Gabriel Mădălin

BUCUREȘTI

2016

Universitatea de Științe Agronomice

și Medicină Veterinară București

Facultatea de Management, Inginerie Economică în Agricultură și Dezvoltare Rurală

STUDIU DE CAZ PRIVIND DEZVOLTAREA

DURABILĂ A JUDEȚULUI CĂLĂRAȘI

ÎNDRUMĂTOR ȘTIINȚIFIC

Conf. Profesor Univ. Dr. Niculae Ioana

Semnătura: ……………………………

ABSOLVENT:

Smădu Gabriel Mădălin

BUCUREȘTI

2016

INTRODUCERE

Lucrarea de față, iși propune să prezinte principalele aspecte ale dezvoltarii durabile pentru comuna Radovanu din județul Călărași.

Acest concept – dezvoltare durabilă – a început să câștige teren în România,deoarece, deși s-au făcut progrese imense în ultimii ani, realitatea este că tara noastră are încă o economie bazată pe consumul intensiv de resurse, o societate și o administrație aflate încă în căutarea unei viziuni unitare și un capital natural afectat de riscul unor deteriorări ce pot deveni ireversibile.

Pentru a reda conceptul de dezvoltare durabilă, limba engleză ne ofera termenii sustainability, sustainable și sustainable development, intrarea lor în lexicul limbii engleze datând cel puțin cu câteva sute de ani în urmă. Acești termeni provin din latinescul „sub” și „tenere” care înseamnă a susține sau a păstra.

În limba română există două concepte relativ similare: sustenabilitate și dezvoltare durabilă. Potrivit Dicționarului Explicativ al Limbii Române, sustenabilitatea este „calitatea unei activități antropice de a se desfășura fără a epuiza resursele disponibile și fără a distruge mediul, deci fără a compromite posibilitățile de satisfacere a nevoilor generațiilor următoare”. Când se referă la dezvoltarea socio-economică de ansamblu a unei țări sau regiuni, este de obicei preferat termenul sinonim "dezvoltare durabilă". Aceste concepte au intrat în jargonul limbii române după anul 1989, fiind folosite mai mult în documente tehnice și oficiale și mai puțin în limbajul curent.

În concret,dezvoltarea durabilă este definită de către Comisia Mondială a Mediului ca "dezvoltarea care urmareste satisfacerea nevoilor prezentului, fără a compromite posibilitatea generațiilor viitoare de a-si satisface propriile nevoi”.

Pornind de la ideea că o localitate trebuie analizata împreuna cu teritoriul ce-i apartine,în cele ce urmează ,mi-am propus sa redau conceptul de dezvoltare durabila raportat la comuna Radovanu, iar pentru abordarea unui astfel de subiect,un rol esențial îl joacă prezentarea situației actuale a localității precizate si activitățile desfășurate în interesul dezvoltării durabile.

Astfel, dezvoltarea durabilă a comunităților locale reprezintă o provocare și o prioritate în același timp.

O provocare, pentru că o comunitate trebuie să fie receptivă la transformările și schimbările externe și interne care o pot afecta, adaptându-se acestor schimbări prin acțiuni și inițiative strategice locale și prioritate, pentru că dodul în care se dezvoltă localitatea îi afectează prezentul și șansele de viitor.

" Veșnicia s-a născut la sat"

Lucian Blaga

Cuprins

INTRODUCERE………………………………………………………………………

CAPITOLUL 1 PREZENTAREA GENERALĂ A COMUNEI RADOVANU, JUDEȚUL CALARASI………………………………………………………………………………………………………

Prezentarea generală a regiunii Sud –Est, a județului Calarasi și a comunei Radovanu…………………………………………………………………………………………………

Condițiile naturale ale comunei Radovanu, județul Calarasi…………………………..

Relieful…………………………………………………………………………………………..

Geologia……………………………………….

Hidrologia……………………………………………………………………………………….

Clima……………………………………………………………………………………………..

Vegetația……………………………………………………………………………………….

CAPITOLUL 2 INDICATORI DE REFERINȚĂ PRIVIND SITUAȚIA ACTUALĂ A COMUNEI RADOVANU, JUDEȚUL CĂLĂRAȘI………………………………………………..

2.1 Suprafața comunei Radovanu, județul Calarasi și structura acesteia………………..

2.2 Activitatea agricolă a comunei Calarasi…………………………………………………….

2.3 Populația comunei Calarasi în anii 2013-2015……………………………………………………

2.4 Suprafețe cultivate, producția medie la hectar și producția obținută în județul Calarsi și la nivel de comună, în perioada 2013-2015………………………………………………………………

2.5 Situația efectivului de animale în comuna Radovanu, județul Calarasi în perioada 2013-2015………………………………………………………………………………………………………………..

2.6 Situația economico-financiară a comunei Radovanu, județul Calarasi………………

2.6.1 Veniturile obținute la nivelul comunei Radovanu în anul 2015 din producția vegetală și producția animală…………………………………………………………………………………

2.7 Situația educațională la nivelul comunei Radovanu, județul Calarsi

2.8 Informații turistice despre Radovanu, județul Calarasi……………………………………..

CAPITOLUL 3 DIAGNOSTICUL ACTIVITĂȚII DESFĂȘURATE LA NIVELUL COMUNEI RADOVANU, CU AJUTORUL ANALIZEI PRIN METODA SWOT………………………..

3.1 Analiza așezării georgrafice și cadrul natural al comunei Radovanu, județul Calarasi..

3.2 Populația și resursele umane din cadrul comunei Radovanu, județul Calarasi………….

3.3 Infrastructura comunei Radovanu, județul Calarasi………………………………………………

3.4 Economia comunei Radovanu, județul Calarasi………………………………………………….

3.5 Analiza generală de situație asupra comunei Radovanu, județul Calarasi folosind metoda Analizei SWOT…………………………………………………………………………………………………..

3.6 Viziunea privind dezvoltarea durabilă a comunei Radovanu în perioada 2014-2020..

3.6.1 Strategia de dezvoltare durabilă a Regiunii Sud-Est………………………….

3.6.2 Strategia de dezvoltarea a județului Calarasi…………………………………………….

3.6.3 Proiecte necesare strategiei de dezvoltare durabilă în perioada 2014-2020 în comuna

Radovanu…………………………………………………………………………………………………………..

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI…………………………………………………………………….

BIBLIOGRAFIE………………………………………………………………………………………………

CAPITOLUL 1

PREZENTARE GENERALĂ A COMUNEI RADOVANU, JUDEȚUL CĂLĂRAȘI

1.1Prezentare generală a regiunii Muntenia, a judetului Călărași și a comunei Radovanu.

Regiunea Sud-Muntenia, cu o suprafață de 34.453 kmp reprezentând 14,45 % din suprafața României, este situată în partea de Sud-Sud Est a acesteia, invecinându-se la Nord cu Regiunea Centru, la Est cu Regiunea Sud-Est, la Sud cu Bulgaria, limită fiind dată de granița naturală – fluviul Dunărea iar la Vest cu Regiunea Sud-Vest.

Nefiind o structură administrativă, Regiunea Sud-Muntenia este formată din: 7 județe (Argeș, Călărași, Dâmbovița, Ialomița, Giurgiu, Prahova și Teleorman), 16 municipii, 32 orașe și 509 comune cu 2018 sate.

Sursa: www.isc-web.ro

Figura numărul 1.1 Hartă Regiunea Sud-Muntenia si Județe

Regiunea Sud-Est are o populație de 3,061.286 locuitori în anul 2015, însemnând 15,40 % din populația țării, cu o densitate de 82,1 loc/kmp, sub media pe țară care este de 90,3 loc/kmp.

Călărași este un județ în sud-estul regiunii Muntenia din România. Reședința sa este municipiul Călărași.

Sursa:www.județul.călărași.ro

Figura numărul 1.2 Harta județului Călărași

Județul Călărași cuprinde 50 de de comune.

Vecinii județului Călărași:

la est: județul Constanța

la vest: județul Ilfov (nord-vest) și județul Giurgiu (sud-vest)

la nord: județul Ialomița

la sud: Bulgaria — regiunea Silistra și regiunea Ruse

Populația județului, la 1 iulie 2015, era de 318.097 locuitori (1,5% din populația țării). Din punct de vedere al distribuției pe medii, 38,5% din populația județului trăiește în mediul urban și 61,5% în mediul rural, gradul de urbanizare al populației fiind sub media pe țară.

Principala bogăție naturală o constituie terenurile agricole – 393,3 mii ha – la sfârșitul anului 2015, (2,9 % din suprafața agricolă a țării), din acestea 97,3 % reprezentând teren arabil.
Solurile sunt constituite în cea mai mare parte din diferite tipuri de cernoziomuri și soluri aluvionare ce au o fertilitate ridicată.

Rețeaua hidrografică se compune din două bazine hidrografice, bazinul Dunării și al Argeșului și  dintr-un subbazin, cel al Mostiștei.

Fluviul Dunărea delimitează teritoriul județului în sud și sud – est de la km 300 (Cernavoda) la km 450 (Gostinu), se desparte în două brațe – Borcea pe stânga și Dunărea Veche pe dreapta – care închid între ele: Balta Ialomiței sau Insula Mare a Ialomiței.

Comuna Radovanu este situată în partea de sud-est a României și extremitatea vestică a județului Călărași, la intersecția coordonatelor de 24° 10' longitudine estică și 44° 13' latitudine nordică. Aceasta se află în Lunca Argeșului, pe malul drept al acestuia. Localitatea se găsește la 18 km de orașul Oltenița și 47 de km de București.

Scurt istoric

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Oltenița a județului Ilfov și era formată doar din satul de reședință, având 4600 de locuitori, care locuiau în 770 de case și 9 bordeie. În comună funcționau o biserică (aflată lângă ruinele fostului palat Ghica) și o școală mixtă cu 197 de elevi (dintre care 24 de fete), iar cel mai mare proprietar de pământuri era societatea „Dacia”. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în plasa Budești a aceluiași județ, cu alcătuirea actuală (satele Radovanu și Valea Popii).

În 1950, comuna a fost inclusă în raionul Oltenița al regiunii București, iar în 1968 a revenit la județul Ilfov, reînființat. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Călărași.

Sursa:www. Harta_comune_jud_Calarasi.ro

Figura numărul 1.3 Harta Comuna Radovanu județului Călărași

Vecini:

în nord satul Crivăț, comuna Budești;

în est satul Șoldanu;

în sud satul Chirnogi;

în sud-vest satul Căscioarele.

Comuna este formată din satele Radovanu și Valea Popii și are o populație totală de 4980 de locuitori. Dintre aceștia, 60% sunt apți de muncă.

1.2 Condtii naturale

1.2.1Relieful

Localitatea Radovanu este amplasată în marea câmpie a Burnazului orientată pe direcția vest-est , iar relieful comunei este caracterizat de doua trepte morfologice, respectiv lunca Argeșului, pe o lățime cuprinsă intre 3 – 4 Km si câmpul înalt(altitudinea maximă în Dealul Radovanului- 83,8 m), cu altitudini cuprinse intre 70-80 m, fără planuri de racordare cu lunca, situat la circa 20 – 25 m mai sus.

Lunca Argeșului se poate împărți în două sectoare: Lunca Argeș-Sabar de la Bolentin din Vale si pana la Izvoare si Lunca propriu-zisa a Argeșului din zona Radovanu-Curcani până la Oltenița.

Cele două sate sunt așezate în lunca și suferă de excesul de umiditate din sol, datorat sistemului de irigații care a dus la ridicara pânzei freatice în unele zone până aproape la nivelul solului.

Pe Dealul Radovanului au fost găsite vestigii materiale ale culturii getice care dovedesc existența în zonă a unei localități fortificate, cu meșteșugari pricepuți în prelucrarea metalelor. Obiectele găsite în cursul săpăturilor se găsesc în prezent la Muzeul Național de Istorie din București și la Muzeul de istorie al orașului Oltenița.

1.2.2 Geologie(litologia depozitelor de suprafată)

Pe teritoriul comunei Radovanu solurile sunt foarte ferile, predominând cernoziomurile de diferite tipuri (cernoziomuri carbonatice, cernoziomuri propriu-zise, cernoziomuri cambice, cernoziomuri argiloiluviale),dar si solurile aluvionale,datorită râului Argeș.

Caracteristici geotehnice:

În urma forajelor executate în zonă s-a pus în evidență următoarea litologie:

0,00 – 0,60 m: strat vegetal

0,60 – 7,80 m: praf argilos, argilă prăfoasă loessoidă gălbuie

7,80 – 9.60 m: argilă prăfoasă cafeniu-gălbuie

Nivelul hidrostatic al pânzei freatice a fost întâlnit la adâncimi între 3.00-7.00 m de la suprafața terenului.

1.2.3 Hidrografia

Rețeaua hidrografică a comunei Radovanu este reprezentată de râul Argeș aflat la limita de nord a teritoriului administrativ, la granita cu comuna Soldanu și de lacul Coadele, un lac cu apă dulce, amplasat în zona de sud a satului Radovanu. Foarte important de menționat este faptul că în Dealul Radovanului există numeroase izvoare subterane cu apă potabilă, ce alimentează mai multe cișmele din comună.

1.2.4 Clima

Clima comunei este de tip continental,cu veri foarte călduroase, atingând valori de peste 35°C. Vânturile dominante fiind Crivățul care se izbește de coama platoului înalt, la baza căruia se află localitatea, precum și Austrul al cărui efect este mai putin resimțit. Acest tip de climat este specific Câmpiei Române având valorile termice cu amplitudini anuale ale mediilor lunare cuprinse intre 23-25 °C.

1.2.5 Vegetația

Vegetația din comuna Radovanu aparține zonei de stepă cu numeroase tipuri de graminee precum: colilia, spinul vântului, negara, pirul, paiușul și arbuști precum măceșul și porumbarul, însă vegetația naturală este înlocuita, în cea mai mare parte, de culturi agricole.

CAPITOLUL 2

INDICATORI DE REFERINȚĂ PRIVIND SITUAȚIA ACTUALĂ A COMUNEI RADOVANU, JUDEȚUL CĂLĂRAȘI

În acest capitol am făcut o analiză asupra agriculturii comunei, având în vedere suprafețele cultivate, producțiile medii la hectar, structura forței de muncă, veniturile obținute din activitatea de bază a locuitorilor în perioada de referință, 2013-2015.

2.1 Suprafața comunei Radovanu, județul Călărași și structura acesteia

Comuna Radovanu are o suprafață de 5.819 ha fiind una dintre cele mai mici comune ale Județului Călărași și este distribuită astfel:

Din totalul suprafeței comunei de 5819 ha, Suprafața agricolă este de 4.807 ha din care 4.729,72 ha în extravilan și 77,28 ha în intravilan iar diferența fiind ocupată de suprafața neagricolă de aproximativ 1.000 ha.

Structura suprafeței comunei Radovanu

Tabel 2.1

Sursa: Evidențele primăriei comunei Radovanu

Figura numărul 2.1 Structura suprafeței comunei Radovanu

Suprafața comunei se împarte în teren agricol și teren neagricol, ponderea cea mai mare fiind deținută de terenul agricol de peste 80% crescând ușor în anul 2015 iar suprafața neagricolă ocupând doar 20% în anul 2015.

Grafic 2.1

Sursa: Calcule proprii pe baza tabelului 2.1

Structura suprafeței agricole a comunei Radovanu în anii 2013-2015.

Tabel 2.2

Sursa: Evidențele primăriei comunei Radovanu

Suprafața arabilă în anul 2015 crește cu 4,5% față de anii precedenți mai exact cu 207 ha.

În anul 2015 suprafața arabilă deține ponderea cea mai mare de peste 93%, adică 4.507 ha urmată de pășuni cu 4,2% adică 205 ha iar diferența este ocupată de vii cu suprafața de 91 ha (1,8%) și livezi cu doar 4 ha.

Grafic 2.2

Sursa: Calcule proprii pe baza tabelului 2.2

Structura suprafeței neagricole a comunei Radovanu în anul 2015.

Tabel 2.3

Sursa: Evidențele primăriei comunei Radovanu

Grafic 2.3

Sursa: Calcule proprii pe baza tabelului 2.3

Din suprafața neagricolă ponderea cea mai mare este deținută de drumuri și ape cu un procent de 34% aprximativ 460 de ha, urmată de construcții cu 285 ha (22%) și păduri si terenuri degradate și neproductive cu un procent de 5% adică aproximativ 5 ha.

2.2 Activitatea agricolă a comunei Radovanu

Activitatea de bază a locuitorilor din comuna Radovanu este agricultura. Având un relief specific de deal cu teren fertil ce favorizează cresterea și dezvolarea plantelor în vederea obținerii de producții maxime la hectar. Se cultivă suprafețe mari de cereale și plante tehnice, în sectorul individual sau privat, terenul agricol fiind administrat atât în arendă de către prestatorii de servicii cât și de producători individuali. De asemenea cetățenii comunei se ocupă și de creșterea animalelor.

Peste 35 % din populația comunei lucrează în domeniul agricol.

Produsele agricole rezultate în urma activităților specifice sunt transportate la cele două silozuri din comuna învecinată sau se vând pe piețele de desfacere din apropierea comunei.

2.3 Populția comunei Radovanu

Populația comunei Radovanu la data de 1 ianuarie 2016 este de 4.077 de locuitori, în scădere semnificativă față de anii anteriori. Majoritatea locuitorilor sunt români (95%), cu o minoritate de romi (2,21%) iar diferența populației, apartenența etnică nu este cunoscută.

Populația comunei Radovanu pe criterii de sexe, în perioada 2014-2016

Tabel 2.4

Sursa: Date preluate din Anuarul Statistic 2014-2016, aparținând INSSE

După cum putem observa un declin demografic în ultimii ani ai comunei Radovanu s-a datorat atat migrației negative (numărul celor care părăsea comuna era mai mare față de celor care soseau pentru a se stabilii în comuna), cât și potențialului economic care nu putea asigura ocuparea resurselor de munca.

Grafic 2.4

Sursa: Calcule proprii pe baza tabelului 2.4

Din totalul populației, 51% este reprezentată de sexul feminin adică 2128 de persoane iar 49% de cel masculin cu numărul de 2035 de persoane.

Structura populației pe categorii de vârstă

Tabel 2.5

Sursa: Date preluate din Anuarul Statistic 2014-2016, aparținând INSSE

În ceea ce privește structura pe grupe de vârstă se remarcă pe ansamblu o populație îmbătrânită: 28% din totalul populației are vârsta peste 65 de ani; ponderea grupei cu vârsta cuprinsă intre 25 și 64 de ani este de 55% în creștere față de anii anteriori iar a copiilor și studenților este de 17%.

Se remarcă de asemenea o rezervă redusă de populație tânără (copii între 0 – 14 ani)

Grafic 2.5

Sursa: Calcule proprii pe baza tabelului 2.5

Populația activă la nivelul comunei este de aproximativ 2.000 de persoane reprezentând o pondere de peste 50% din totalul populației. Majoritatea populației ocupate lucreză în afara localității, la firme particulare, la instituții ale statului dar și în comună în domeniul agricol, ramură de bază a dezvoltării comunei.

Conform anuarului statistic în comuna Radovanu rata sărăciei este de 25%.

Structura populației din comună în funcție de religie

Tabel 2.6

Sursa: Direcția județeana de statistică/www.calarasi.inesse.ro

După cum se poate observa în tabelul de mai sus peste 95% din populație este de religie ortodoxi iar diferența de 5% sunt adventiști de ziua a șaptea și alte religii.

Structura populației din comună în funcție de religie

Grafic 2.6

Sursa: Calcule proprii pe baza tabelului 2.6

Migrația la nivelul comunei Radovanu a înregistrat în anul 2014, un bilanț negativ în ceea ce privește schimbările de reședință. Comform anuarului de statistică din anul 2014 aparținând Institutului Național de Statistică că: în anul 2014 s-au înregistrat 25 de plecări din comună și doar 5 stabiliri.

În prezent la nivelul comunei activează 2 medici generaliști și 4 asistente medicale în cadrul dispensarului din sat.

Pe raza comunei Radovanu activează un numar de 40 de agenți economici, care își desfășoara activitatea pe diferite domenii ale pieței, printre care se numără:

Agenții economici de la nivelul comunei Radovanu

Tabel 2.7

Sursa Evidențele primăriei comunei Radovanu

2.4 Suprafețe cultivate, producția medie la hectar și producția obținută în județul Călărași și la nivel de comună, în perioada 2013-2015.

Fiind un județ situat în câmpie, agricultura este activitatea economică principală a acestuia. Circa două treimi din producția agricolă a județului o reprezintă aportul sectorului vegetal. Producția vegetală este orientată cu precădere spre culturile de cereale – boabe, plante oleaginoase și leguminoase.

Județul deține cea mai mare producție de carne de pui din România.  Gradul de sărăcie poate fi explicat prin faptul că terenurile au fost comasate, în Călărași, sunt ferme relativ mari, dar și mulți oameni în mediul rural fără venituri. 

Baza agriculturii o reprezintă terenul agricol, în suprafata de 426,6 mii ha (2,9% din suprafața agricolă a țării) având urmatoarea structură : 97,5% teren arabil ,1,3 % pășuni și fânețe și 1,2 % vii si livezi. 

În anul 2015, județul Călărași a dat 6,1% din producția de grâu și secară a României (locul 3 în rândul județelor țării), 8,9% din producția de orz și orzoaică (locul 2), 8,5% din producția de floarea-soarelui (locul 3).

În județul Călărași există un adevărat „pilon” al cercetării agricole românești – Institutul de Cercetări pentru Cereale și Plante Tehnice Fundulea – care a realizat de-a lungul anilor sute de soiuri de hibrizi de cereale, plante tehnice furajere cu calități productive superioare. Pe lângă acesta își îndeplinesc activitatea de cercetare încă două unități de profil: Stațiunea de Cercetări pentru Plante Medicinale și Aromatice Fundulea și Stațiunea de Cercetări pentru Culturi Irigate Mărculești.

Suprafața cultivată în anul 2015 în Județul Călărași a fost de 393,317 mii ha și este distribuită astfel: suprafață cultivată cu grâu și orz este de 164.801 ha cu o producție medie la ha de 4.235 kg/ha, porumb cu o suprafață de 95.164 ha cu o producție medie la ha de 6.475 kg/ ha, floarea soarelui 44.125 de ha și producția medie de 2.425 kg/ha, rapiță cu o suprafață de 56.962 ha și producția medie de 2.753 kg/ha, soia cu o suprafață de 7.714 ha și o producția medie la ha este de 3.197 kg , lucernă -echivalent masă verde 6.937 ha, producția medie de 1.642 kg/ha și mazăre cu o suprafață însemnată în ultimii ani de 4.325 ha cu o producție medie de 2.965kg/ha.

Grafic 2.7

Sursa: Calcule proprii pe baza tabelului 2.8

Din graficul de mai sus putem vedea că suprafața cea mai mare o are cultura de grâu și secară de aproape 50% din suprafața arabilă a județului mai exact 164.801 ha urmată de porumb cu un procent de 29% cu 95.164 ha și rapiță cu 17% cu o suprafață de 56.962 ha.

În anul 2014 suprafața cultivată a fost mai mare cu 405.481 de ha și este distribuită astfel:

Tabel 2.8

sursa www.statistici.insse.ro/

În anul 2014 observăm că din cauza secetei accentuate producțiile medii la ha sunt mai mici comparativ cu anul 2015.

În anul 2013 suprafața cultivată în Județul Călărași ajunge la pragul maxim de 422,103 ha si este distribuită astfel :

Tabel 2.9

sursa www.statistici.insse.ro/

Producția medie la ha în anul 2013, după cum observăm în tabelul de mai sus, este mult mai scăzută comparativ cu anii 2014, respectiv 2015.

Suprafețe cultivate, producția medie la hectar și producția obținută în comuna Radovanu județul Călărași în perioada 2013-2015.

Comuna Radovanu contribuie simțitor la dezvoltarea agriculturii din județul Călărași existând numeroși producători agricoli.

Suprafața agricolă a comunei Radovanu este de 4 807 ha și este distribuită astfel în anul 2015:

Tabel 2.10

sursa www.statistici.insse.ro/

Principalele culturi cultivate în comună sunt cerealele precum grâul și porumbul ce împreună dețin peste 60% din suprafață.

Pe ultimul loc sunt tomatele, pepenii si mazarea cu o suprafață de 15 ha, 20ha respectiv 21 ha la mazăre.

Grafic 2.10

Sursa: Calcule proprii pe baza tabelului 2.10

Suprafața agricolă a comunei Radovanu distribuită astfel în anul 2014:

Tabel 2.11

sursa www.statistici.insse.ro/

Suprafața agricolă a comunei Radovanu distribuită astfel în anul 2013:

Tabel 2.12

sursa www.statistici.insse.ro/

Situația producției de animale de la nivelul județului Calărași este în continuă creștere,acest fapt datorându-se creșterii potențialului agriculturii, ramură de zootehnie și a acordării subvențiilor de catre Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură(APIA),dar și a modernizării fermelor zootehnice prin Programul Național de Dezvoltare Rurală(PNDR) 2014-2020.

Situația județului Călărași:

Tabel 2.13

sursa www.statistici.insse.ro/

Situația efectivului de animale de la nivelul județului Călărași este în continuă creștere,acest fapt datorându-se creșterii potențialului agriculturii,ramură de zootehnie și a acordării subvențiilor de către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură(APIA),dar si a modernizării fermelor zootehnice prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020.

În ceea ce privește creșterea numărului de bovine, în județul Călărași, în anul 2015 se înregistrează o creștere de 7% față de anul 2013. Ponderea cea mai mare se înregistrează în anul 2015 la Caprine cu 14% față de anul 2013.

O scădere se înregistrează la numărul de cabaline în anul 2015 cu aproximativ 13% față de anul anterior.

Situatia efectivului de animale la nivelul Judetului Calarasi intre anii 2013 – 2015

Grafic2.12

Sursa: Calcule proprii pe baza tabelului 2.13

Situația efectivului de animale din Comuna Radovanu Județul Călărași între anii 2013 – 2015.

Tabel 2.14

Sursa: Evidențele primăriei comunei Radovanu

Grafic 2.13

Sursa: Calcule proprii pe baza tabelului 2.14

Cea mai mare pondere se află la efectivul de caprine unde se înregistrează o creștere semnificativă în anul 2015 de 70% comparativ cu anul 2014, urmată de numărul de familii de albine cu o creștere de aproximativ 20% în anul 2015 față de anul precedent iar la efectivul de ovine creșterea este doar de 4%.

O scădere usoară se înregistrează la afectivul de păsări cu aproximativ 2 % în anul 2015 față de anul 2014. Numărul de cabaline rămâne canstant pe parcursul a celor 3 ani.

Situația efectivului de animale la nivelul comunei Radovanu în anul 2015 comparativ cu Județul Călărași.

Tabel 2.15

Sursa: Evidențele primăriei comunei Radovanu

Situația efectivului de animale la nivelul comunei comparativ cu județul călărași este următoarea: numărul de bovine reprezintă 0,51% din totalul județului Călărași.

Efectivul de caprine este de 325 ceea ce reprezintă 0,98% din totalul județului. În ceea ce privește numărul de ovine și porcine acestea dețin ponderea de 1,22% ovine respectiv 0,27% porcine din totalul județului.

Ponderea cea mai scăzută o reprezintă efectivul de păsări cu doar 0.15% iar cea mai mare pondere o reprezintă familiile de albine cu apoximativ 6%.

Producții medii pe cap de animal la nivelul comunei Radovanu Județul Călărași între anii 2013 – 2015.

Tabel 2.16

Sursa: Evidențele primăriei comunei Radovanu

Analizând datele, luând în considerare numărul de locuitori ai comunei Radovanu și efectivul de animale producția obținută din creșterea animalelor este intr-o continuă creștere și este apropiată de media națională dar sub cea europeană însa este suficientă pentru asigurarea hranei locuitorilor orientati mai mult către producția vegetală.

2.6 Situația economică financiară la nivelul comunei Radovanu, județul Călărași

Valorificarea produselor agricole obținute din activitatea agricolă a locuitorilor se face prin vânzarea lor către agenții economici din comuna sau din județ ce se ocupă cu colectarea acestora sau în piața aflată în comună și târgul deschis în week-end.

2.6.1Veniturile obținute la nivelul comunei Radovanu în anul 2013 din producția vegetală și producția animală.

Calcularea veniturilor obținute într-o perioadă de un an din valorificarea produselor agricole, se face prin prețul mediu al produselor agricole în anul respectiv în județul Călărași și prin producția medie înregistrată la nivelul comunei Radovanu.

Valoarea producției vegetale la hectar se află inmulțind producția medie obținută la hectar pentru fiecare cultură și prețul mediu/kg din județul Călărași în anul 2013-2014-2015.

Valoarea producției vegetale obținută la hectar în comuna Radovanu,județul Călărași în anul 2013

sursa www.statistici.insse.ro/

Valoarea producției vegetale obținută la hectar în comuna Radovanu,județul Călărași în anul 2014

sursa www.statistici.insse.ro/

Valoarea producției vegetale obținută la hectar în comuna Radovanu,județul Călărași în anul 2015

sursa www.statistici.insse.ro/

După cum putem observa în tabelele de mai sus putem vorbii de o crestere economica la nivelul în anul 2015, deoarece prețurile au fost mai mari față de anii precedenți dar și producțiile au fost mai bune la majoritatea produselor agricole.

2.7 Situația educațională la nivelul comunei Radovanu

Scurt istoric

Inceputurile învățământului organizat în comuna Radovanu datează din anul 1864 ca urmare a promulgării legii de organizare a instrucțiunii publice, prin care învățământul primar devenea obligatoriu, general și gratuit. Sub influența schimbărilor care se produceau în țară, Dimitrie Ion Ghica a donat în acest an un local format din patru camere spre a servi ca scoală. Până în preajma anului 1880 aici cursurile se desfăsurau pe durata unei singure zile cu un singur invatator la patru clase . Inainte sa vândă moșia sa din Radovanu, Dimitrie Ion Ghica a făcut o a doua donatie constând în locuința sa formată din cinci camere plus terenul aferent cu o suprafață de zece mii metri pătrați. Această clădire este în prezent demolată pe locul ei fiind construit localul nou al GPN Radovanu. Până în anul 1924, când s-a trecut la învătământul pe jumatate de zi, cursurile s-au desfășurat tot pe parcursul unei zile întregi.

În ultimul deceniu al secolului trecut scoala era frecventată de circa 100 de elevi din totalul de 670 de copii cu vârsta între șapte și doisprezece ani. Cu întreținerea acestora se cheltuiau anual 5358 lei. Numărul elevilor a crescut în primul deceniu al acestui secol datorită nevoii de persoane știutoare de carte în administrația comunei și a creșterii amenzii de la 5 la 15 lei pentru cei ce nu se prezentau la examen. În perspectiva scolarizării unui număr mai mare de elevi, primăria comunei cerea în 1897 Societății Dacia-România, noul propietar al moșiei Radovanu, un teren de 7505 metri pătrați pentru a construi un local nou. Școala urma să se construiască în dosul Școlii vechi, donate de D.I.Ghica. Acest noul local cu patru săli a fost construit în 1927 iar în 1928 a fost construită școala cu o singura clasă din Coadele. Pentru a-și mai acoperi o parte din cheltuieli, școala a mai primit, prin reforma agrară din 1921 1, 5 ha de pământ, suprafață deținuta la această dată fiind de 2,5 ha. În anul 1969 este dat în folosință localul nou al școlii din satul Valea Popii. În anul 1971 a fost dat în folosință ultimul din cele trei localuri ale școlii, clădire cu parter plus un nivel. În urma reconstituirii dreptului de proprietate asupra terenurilor, începând cu anul 2005 școala are în proprietate suprafața de 10 ha teren agricol.

Situația actuală a sistemului educațional din comuna Radovanu, județul Călărași

În prezent, comuna Radovanu, deține 2 unități școlare, respectiv Școala Gimnazială „Dimitrie Ion Ghica” și Grădinița Radovanu (structura a Școlii Gimnaziale Dimitrie Ion Ghica)

Scoala Gimnazială „Dimtirie Ion Ghica”- funcționează cu 5 clase ciclul primar și 7 clase ciclul gimnazial ;

Grădinița Radovanu -3 grupe (mică, mijlocie, mare)

Cadre didactice

Educatori-3

Învățători-5

Profesori-10

Proiecte educaționale

În colaborare cu Poliția Locală Radovanu,Comitetul de părinți și profesorul documentarist „Scoala-familie”

În colaborare cu Comisiile Metodice de științe reale -„ Integrarea activităților practice în procesul instructiv-educativ desfășurat la clasele primare”

În parteneriat cu Biblioteca Școlii Gimnaziale Dimitrie Ion Ghica- „Cartea-prietena mea”

2.8 Informații turistice despre comuna Radovanu, județul Călărași

În comuna Radovanu,județul Călărași, nu există o forma organizată de turism, însa pe raza comunei există mai multe obiective turistice ce pot fi vizitate și constau în ruine ale unor construcții foarte vechi și situri arheologice din perioada neoliticului ,respectiv :

1.”Situl arheologic de la Valea Coadelor (o așezare medievală și una din secolele al VIII-lea și al IX-lea);

2.”Așezarea de la Muscalu”(așezare omenească din neolitic, atribuită culturii Boiana și culturii Gumelnița);

3.”Gorgana Intâia de la frații Dinca”(sec. al II-lea î.e.n);

4.”Situl de la Coada Malului”(o așezare și o necropolă din perioada Latene);

5.”Așezarea fortificată de la Jidovescu”(dateaza din perioada Latene);

6.”Situl de la Valea Popii (așezare din sec. al II-lea î.e.n și o necropolă din perioada Latene);

7.Ruinele” Palatului Ghica”(datează din secolul al XVIII-lea);

8.Ruinele bisericii “Adormirea Maicii Domnului”(ridicată în 1754);

Obiectele descoperite în siturile arheologice sunt expuse în Muzeul Civilizației Gumelinița din Municipiul Oltenița,astfel turiștii au posibilitatea să viziteze atât siturile arheologice cât și obiectele descoperite.

De asemenea,comuna Radovanu este recunoscută pentru relieful deosebit,dat fiind că este poziționată în lunca Argeșului, iar câmpia se ridica precum muntele, creând astfel senzația unui relief montan cu peisaje deosebite și cu o panoramă deosebită a comunei.

CAPITOLUL 3

DIAGNOSTICUL ACTIVITĂȚII DESFĂȘURATE LA NIVELUL COMUNEI RADOVANU CU AJUTORUL ANALIZEI PRIN METODA SWOT

3.1Definiția analizei SWOT

Analiza SWOT este o metodologie de analiză a unui proiect. Numele este descriptiv: STRENGTHS (puncte tari), WEAKNESS (puncte slabe), OPPORTUNITIES (oportunităti) și THREATS (riscuri/amenințări).

Analiza SWOT permite concentrarea atenției asupra zonelor cheie și realizarea de prezumții in zonele asupra cărora există cunoștințe mai puțin detaliate. În urma acestor analize se poate decide dacă zona își poate îndeplinii planul și în ce condiții.

Pentru a putea reprezenta situația actuală a comunei Radovanu , analiza SWOT își propune o prezentare a punctelor tari, slabe, a oportunităților și a amenințărilor care determină spațiul geografic și socio-uman al comunei Radovanu, în vederea evaluării potențialului tehnic ,economic și social al zonei.

Analiza SWOT reflectă o analiză a punerii în valoare și a corelării punctelor tari, slabe, oportunități și riscuri în scopul promovării teritoriului și a atragerii de investitori .

Concluziile analizei SWOT pot reprezenta pentru liderii comunității un instrument de fundamentare și elaborare a programelor de acțiune și dezvoltare a localitțtii Radovanu pe termen mediu și lung.

Unele “oportunități” și “amenințări” vor apărea din “punctele tari” și “punctele slabe” ale comunei.

3.2 Analiza generală a comunei Radovanu folosind metoda analizei SWOT

3.3Viziunea privind dezvoltarea durabilă a comunei Radovanu în perioada 2014-2020

3.3.1Strategia de dezvoltare durabilă a regiunii Sud-Muntenia

La nivelul regiunii Sud-Muntenia există 5 mari obiective privind dezvoltarea pe o perioada îndelungată, fapt ce ar conduce la îmbunătățiri considerabile în folosul generațiilor prezente și viitoare.

Obiectivele sunt:

1.Ocuparea forței de muncă

O rată de ocupare a forței de muncă de 75 % din rândul populației cuprinse între 20 – 64 ani.

2.Cercetare –dezvoltare-inovare

Un nivel al investițiilor publice sși private în cercetare – dezvoltare de 3% din PIB-ul Uniunii Europene

3.Schimbări climatice și energie

Reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră față de nivelurile înregistrate în anul 1990

Creșterea ponderii surselor de energie regenerabil până la 20%

Creșterea cu 20% a eficienței energetice

4.Educație

Reducerea ratei abandonului școlar la sub 10%

Creșterea la peste 40% a poderii absolvenților de studii superioare în rândul populației în vârstă de 30 – 34 de ani

5.Sărăcie și excluziune socială

Reducerea cu cel puțin 20 de milioane a numărului persoanelor care suferă sau riscă să sufere de pe urma sărăciei și a excluziunii sociale.

3.3.2 Strategia de dezvoltare a județului Călărași

Principalele obiective de dezvoltare durabilă a județului sunt:

PRIORITATEA1: dezvoltarea durabilă a infrastructurii județene și locale inclusiv a infrastructurii turistice.

PRIORITATEA 2: creșterea competitivității

PRIORITATEA3: protecția mediului și creșterea eficienței energetice

PRIORITATEA 4: dezvoltarea rurala

3.3.3 Strategia de dezvoltare a comunei Radovanu

Pornind de la prioritățile și obiectivele identificate la nivel de regiune și la nivel de județ, se propune o serie de proiecte care să permită dezvoltarea durabilă a comunei în perioada 2014-2020.

Principalele domenii de dezvoltare vizate sunt:

INFRASTRUCTURĂ

AGRICULTURĂ

EDUCAȚIE ȘI CULTURĂ

RESURSE UMANE

Proiecte care îndeplinesc condițiile de eligibilitate și finanțabilitate:

Modernizarea infrastructurii de transport prin asfaltarea drumului județean care leagă comuna Radovanu de comuna Crivat. Drumul faciliteaza circulația către Municipiul Bucuresti, dar și către județul Giurgiu.

Proiectul este cuprins ca obiectiv în strategia de dezvoltare locala. De asemenea, în cadrul consultării opiniei publice realizate în procesul de elaborare a strategiei de dezvoltare locală, majoritatea populației intervievate a raspuns că este importantă realizarea acestui obiectiv de investiții.

Asfaltarea străzilor comunale, crearea de trotuare pietonale, decolmatarea și betonarea șanțurilor, sunt alte trei priorități ce facilitează circulația la nivelul comunei. Străzile comunale fac legătura între obiectivele socio-economice din comună și drumul județean DJ 411, proiectul este cuprins în Strategia de Dezvoltare Locală.

Înființarea rețelei de canalizare și a unei stații de epurare are ca scop accesul populației la utilităti.

Construirea unui parc ce are ca scop amenajarea unor locuri de joacă sigure pentru copiii din comună și a unor spații de recreere pentru întreaga populație a comunei.

Modificări socio-economice ca urmare a implementării proiectelor:

Fluidizarea circulației;

Modernizarea retelei de transport rutier;

Consolidarea terenurilor;

Fluidizarea transportului de marfuri(impact pozitiv asupra dezvoltării economiei la nivel local);

Accesul populației la locul de muncă, serviciile medicale, educație, cultură, recreere, etc;

Scurgerea apelor în urma decolmatării și betonarea șanțurilor

Creșterea gradului de confort al locuitorilor

Creșterea numărului de investiții pe teritoriul comunei

Petrecerea timpului liber intr-un mod plăcut

Evitarea accidentelor rutiere prin crearea locurilor de joacă special amenajate, tinând cont de faptul că unii copii folosesc șoseaua drept spațiu de joacă.

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

Pe parcursul lucrării am realizat diferite aspecte ale desfășurării proceselor agricole, economice și sociale ale comunei Radovanu din județul Călărași.

În concluzie, comuna Radovanu este favorizată de prezența solurilor fertile ce permit o bună dezvoltare a agriculturii. Un alt aspect important este dat de poziția geografică, comuna fiind traversată de DJ 411 ce face legătura cu Municipiul Oltenița, cu județul Giurgiu, respectiv cu Municipiul Bucuresti. Problema care se ridică în cazul așezării geografice a comunei este legată de predispoziția la secetă.

În urma acestor concluzii se recomandă accesarea fondurilor europene nerambursabile pentru dezvoltarea sistemelor de irigatii,care să reducă efectul secetei asupra producțiilor agricole.

În cea de-a doua parte a lucrării se constată expunerea situației economice a comunei Radovanu, unde au fost evidențiate veniturile realizate la nivelul comunei din activitățile agricole vegetale și animale. Din punct de vedere al activității economice au reieșit urmatoarele concluzii: suprafața comunei este de 5819 ha dintre care 4807 ha agricolă iar diferența de 1027 ha suprafața neagricolă.

În ceea ce privește populația comunei Radovanu observăm o scadere a numărului de locuitori in anul 2016 față de anul 2014 cu 89 de locuitori.

În ceea ce privește producțiile vegetale și animale la nivelul comunei nu sunt diferite față de nivelul județului, Producțiile în anul 2015 sunt mai ridicate față de anii anteriori.

În cea de-a treia parte a cercetării, comuna Radovanu a fost analizată pe baza celor patru indici ai metodei SWOT: puncte tari, puncte slabe, oportunități și amenințări, care determină spațiul geografic și socio-uman al comunei Radovanu, în vederea evaluării potențialului tehnic, economic și social al zonei. Analiza prin metoda SWOT are scopul de a corela cei patru indici pentru a determina cele mai bune soluții de modernizare și dezvoltare la nivelul comunei.

BIBLIOGRAFIE

1.Agenția pentru Dezvotare Regională Sud- Muntenia, varianta online -Plan de dezvoltare regională 2014 – 2020

2.Consiliul Județean Călărași varianta online Plan de dezvoltare durabil 2014 – 2020

3.Neculae Ioana – Note de curs anul 2015- 2016 Facultatea de Management Inginerie Economică în Agricultură

4.Evidențele primăriei Radovanu anul 2014

5.Evidențele primăriei Radovanu anul 2015

6. Evidențele primăriei Radovanu anul 2016

7. Institutul de Statistică București varianta online anul 2014

8.Institutul de Statistică București varianta online anul 2015

9.Institutul de Statistică București varianta online anul 2016

10.Primăria Radovanu, Județul Călărași

11.Școala cu clasele I – VIII Radovanu, varianta online

12. .Wikipedia.org/wiki/Călărași