Dezvoltarea Deprinderilor Pentru O Viata Independenta In Randul Copiilor
Lucrare de Licență
Dezvoltarea deprinderilor pentru o viață independentă în rândul copiilor
unei comunități rrome
CUPRINS
INTRODUCERE
CAPITOLUL 1: Populația rromă din România
1.1. Istoricul rromilor din România
1.2.Situația actuală a etnicilor rromi
1.3.Date statistice care să indice gravitatea fenomenului
1.4.Comunitatea rromilor de pe strada Margaretelor
CAPITOLUL 2: Cadru conceptual și teoretic; copiii rromi
2.1.Caracteristici ale copiilor cuprinși între vârstele 9-14 ani
2.2.Încadrarea temei în teorii relevante
CAPITOLUL 3: Metodologia cercetării
3.1.Scopul și obiectivele cercetării
3.2.Întrebări de cercetare
3.3.Metode și instrumente de cercetare
3.4.Prezentarea instituției în cadrul căreia s-a desfășurat cercetarea și intervenția
CAPITOLUL 4: Rezultatele cercetării
4.1.Prezentarea și analiza rezultatelor cercetării
4.2.Prezentarea concluziilor cercetării
CAPITOLUL 5: Intervenția
5.1.Scopul și Obiectivele intervenției
5.2.Planul de intervenție
5.3.Descrierea activităților desfășurate și concluzii pentru fiecare activitate
5.4.Evaluarea finală a intervenției
CAPITOLUL 6: Concluzii finale
BIBLIOGRAFIE
ANEXE
Introducere
Mereu auzim la știri despre români de origine rromă care săvârșesc diferite acte de vandalism, furturi, alte acte delincvente care nu fac altceva decât să stârnească opinia publică împotriva românilor și a rromilor, inclusiv. În România există persoane de etie rromă care săvîrșesc multe fapte ilegale. Din cauza mediatizării excesive a unor astfel de cazuri are de suferit întreaga populație rromă, etnicii rromi, în majoritatea lor considerându-se discriminați, marginalizați. În rândul populației majoritare rromii sunt percepuți ca fiind leneși hoți, nefiind astfel demni de încredere.Eu locuiesc lângă o comunitate de rromi și știu că de multe ori se exagerează în privința rromilor și că nu înreaga populație rromă este la fel. Comunitatea respectivă este situată pe strada Margaretelor din localitatea Turda, cartierul Poiana.
Faptul că, în mod direct, cunosc comunitatea de rromi și știam care sunt, în general, problemele acesteia și că se încearcă prea puțin rezolvarea acestor probleme atât din partea din partea autorităților cât și din partea membrilor comunității înșiși, m-a determinat să aleg pentru lucrarea de față o temă care se referă la populația rromă.
Am ales să lucrez cu copiii din comunitatea respectivă pentu că, din punctul meu de vedere, sunt cea mai vulnerabilă categorie din comunitate și de la ei ar trebui să se înceapă, dacă se dorește o schimbare de ansamblu la nivelul comunității.
În partea teoretică a acestei lucrări am dorit să mă informez asupra istoricului rromilor din România și asupra situației actuale a acestora dar și asupra importanței deprinderilor pentru o viață independentă în viața indivizilor, în special a celor provenind din rândul categoriilor vulnerabile.
În ceea ce privește partea de cercetare am dorit să evaluez sunt principalele probleme și nevoi ale copiilor rromiprivind unviitor stil de viață independent iarrezultatele cercetăriiau constituit și punctul de plecare în realizarea intervenției, așa cum voi arăta în capitolele următoare.
Intervenția am realizat-o la Adăpostul de zi și de noapte pentru copiii străzii- Turda, în care în proporție de 100% copiii sunt de etnie rromă și provin din comunitatea mai sus precizată.
În cadrul intervenției am realizat consiliere de grup destinată dezvoltării abilităților de viață independente în rândul copiilor aflați la risc privind dezvoltarea unui stil de viață independent .Asupra rezultatelor mă voi opri în capitolul cu privire la intervenție și în cadrul concluziilor finale pentru fiecare capitol.
CAPITOLUL 1. POPULAȚIA RROMĂ DIN ROMÂNIA
1.1. Istoricul rromilor din România
Pentru a vorbi despre minoritatea rromă și despre situația acesteia inevitabil trebuie realizată o trecere în revistă a istoricului etnicilor rromi în România.
„Pentru aproximativ jumătate din istoria lor, există puține mărturii scrise la care se poate apela în încercarea de a călca pe urmele țiganilor. Apoi, odata ce referințele istorice incep într-adevăr să se acumuleze, ele vor veni, în mod invariabil, din afara etniei și este posibil să fi fost scrise în ignoranță, sub impulsul prejudecăților și al insuficientei înțelegeri” afrimă Fraser (2008) și am ales să redau acest citatîn întregime deoarece mi se pare relevant în condițiile în care acest popor este și va rămâne probabil, pentru mult timp, puternic stigmatizat șimarginalizat de majoritatea dintre noi. În aceste condiții de ce nu am crede că și scrierile cu privire la aceștia au fost tratate în aceeași manieră,cu indiferență și prejudecăți. Întrucât, studiul oricărei limbi poate oferi foarte multe informații despre originea și evoluția unui anumit popor, la fel s-a procedat și cu limba romani, din care primele evidențe datează din anul 1547 în Anglia(Fraser, 2008) .
Nicolae Iorga informează că: “țiganii au venit în principatele române odata cu invazia mongolă din anul 1241”.Conform lui Achim (1998) “această opinie a fort împărtășită si de alți istorici”. În țările române rromii au fost considerațica o moștenire tătară. Tătarii i-ar fi adus cu ei iar odată cu retragerea tătarilor, rromii au rămas în stăpânirea românilor ca robi”.Conform acestuia acesta cea mai timpurie informație scrisă despre prezența țiganilor pe teritoriul României și care datează din 1385 (în Achim, 1998).
Același document este amintit și de Burtea (2002, p.20) care afirmă că: „în documentele de cancelarie domnească autohtonă, abia în anul 1385, se pomenște, pentru prima dată, despre rromi”. Acest document este un act de danie către Mănăstirea Vodița, act în care se precizează că se mai dăruiau și patruzeci de sălașe de țigani odată cu pamântul și acareturile cu care se înzestra mănăstirea. Astfel că neîndoielnic rromii constituau o parte importantă a averii și inventarului cedat mănăstirii.După acestă perioadă informațiile despre rromi devin tot mai numeroase. Țiganii mănăstirii Tismana sunt amintiți în toate confirmările ulterioare ale posesiunilor acesteia (Achim, 1998).
Mihail Kogălniceanu,menționează că în secolul XII au emigrat rromii din India spre Europa, când în timpul domniei lui Bela al IV-lea, în anul 1260, acesta avea în armata sa o populație numită “cingari”. Chelardsusține că rromii din Ungaria au venit în Romania în secolul XIII, unde au fost luați ca sclavi și erau împărțiți în trei categorii: robi domnești, robi mănăstirești și robi boierești (Etveș, 2000).
În România, încă de la primele atestări ale rromilor, ei erau servitori, și aparțineau moșierilor, mănăstirilor, si curților domnești. Mulți robi rromi erau ținuți din cauza meseriilor specifice pe care le aveau.Până la abolirea sclaviei în secolul al XIX- lea, noi grupe de sclavi au fost aduse cu Imperiul Otoman.Trebuie avut în vedere faptul că„în acele vremuri nimeni nu era egal față de altcineva.Din cauza acestor statute diferite, căsătoriile între grupuri erau foarte limitate, astfel diferitele culturi cu seturile lor de norme si valori, activitațile economice tipice, limbile, s-au menținut pentru secole” (www.rroma.ro).
Dintre meseriile practicate de robii țigani Achim (1998) amintește: fierăria (cea mai răspândită) sităria, pietrăria, cărămidăria, fabricarea lingurilor și a șeilor olăritul, morăritul. Acesta oferă o clasificare a tuturor tipurilor de sclavi care existau, în funcție de tipul de proprietar, profesie, felul de tribut pe care romii trebuiau sa îl platească stapânilor lor și în funcție de sedentarismul sau nomadismul lor.
Potra ne informează asupra faptului cădupă ce rromii au fost luați de boieri, aceștia au fost considerați bunuri și erau oferiți chiar ca și cadou prietenilor sau ca zestre copiilor (Etveș, 2000).
Ulterior, ca parte a politicii de asimilare a rromilor, membrii diferitelor grupuri au fost obligați să se căsătorească între ei. Un exemplu al unei astfel de politici este legea proclamată în 1783 de Joseph al II-lea, împaratul Imperiului Austriac, care organiza viața rromilor din Transilvania în detaliu. Ei erau obligati la asimilare totală cu cei din jur: nu aveau voie sa vorbească în propria limbă, sau să îmbrace portul tradițional, li se interzicea căsătoria în cadrul etniei, nu erau lăsați să dreseze cai, iar numărul lăutarilor a trebuit redus cât de mult posibil. Copiii rromi au fost nevoiți sa mearga la școală, fiind sub responsabilitatea preotului local (www.rroma.ro).
Conform lui Achim (1998) “cu măsurile tereziene si iosefine începe procesul de sedentarizare a țiganilor în Transilvania, Banat și în vestul României de azi, ca și în Ungaria și Slovacia”.Chiar dacă au existat în perioada anterioară cazuri de sedentarizare și asimilare a țiganilor, acestea au fost izolate și nu au determinat o schimbare majoră în modul de viață al majorității acestei populații. Abia din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea putem vorbi despre un proces de amploare în acest sens, care privește ansamblul populației țigănesti”și totodată,spun eu,și de un process de emancipare (Achim, 1998).
În vremea comunismului, fiecare cetățean, indiferent de etnie, avea un loc de muncă și un câștig, care îi asigura persoanei îngrijire medicală gratuită, un număr de zile de concediu și dreptul la pensie. Mulți romi au lucrat ca muncitori necalificați în uzine mari, sau în "cooperativele agricole de producție" (www.rroma.ro).
Ulterior prezentării evenimentelor care au marcat populația de etnie rromă în România e momentul să vedem care e situația actuală a minorității rrome în România.
1.2.Situațiaactuală a etnicilor rromi
Cu privire la situația rromilor după decembrie 1989, Zamfir și Zamfir(1993) considerăcă: “în momentul de față, datorită schimbarilor rapide care au loc în societatea noastră,condițiile de viață ale populației de rromi s-au modificat dramatic„. Totodată, marea majoritate a populației de rromi a intrat într-o criză economică severă. Șomajul ia proporții dezastruoase în rândul acestei populații. Este de așteptat ca în aceste condiții să se manifeste tendințe deviante de adaptare( Zamfir și Zamfir,1993). Principala problemă a populației de rromi este repezentată de existența a doi parametri cuplați reciproc: unul cultural (o strategie de viață adaptată la situația de sărăcie și marginalizare) și celălalt social-economic (nivel scăzut de educație și calificare, șomaj foarte ridicat, etc”)(Zamfir și Zamfir,1993).
Referindu-se tot la situația actuală a rromilor Achim (1998) afrimă că: „așa cum arată cercetările sociologice, în ultimii ani s-a produs un indiscutabil regres social-economic al populației de rromi”. Problemele rromilor se agravează datorită evoluțiilor de ansamblu din țară. Rromii, lipsiți de calificările cerute de piață și de instrucție școlară, de capital, pe o piață mult mai organizată, vor fi din ce in ce mai marginalizați, devenind segmentul cel mai vulnerabil în perspectiva viitorilor ani.În același timp, segmentul reprezentând populația de rromi aflată într-o situație disperată generează numeroase probleme pentru societate.Mulți dintre rromi aleg calea anomiei și devianței sociale. Infracțiunile și delictele de tot felul comise de cetațenii proveniți din rândurile rromilor sunt tot mai numeroase(Achim ,1998).
Societatea românească are, însă, în ce privește atitudinea fața de rromi, tradiția rezolvării de la sine a problemelor.
Burtea (2002) este de părere că: “demararea procesului de îmbunătățire treptată a situației populației de rromi, care trăiește în cadrul granițelor naționale ale României, apare ca absolut necesară și ar fi în folosul întregii societăți româneștii. Un prim pas, 1-ar fi constituit dezbaterea și aplicarea la timp a programului integrat propus de reprezentanții rromilor. Era posibil să se genereze în urma acestor dezbateri o strategie proprie, originală, deliberată, liber consimtiță și partenerială, pe care guvernul să o adopte și să o aplice în colaborare crabil în perspectiva viitorilor ani.În același timp, segmentul reprezentând populația de rromi aflată într-o situație disperată generează numeroase probleme pentru societate.Mulți dintre rromi aleg calea anomiei și devianței sociale. Infracțiunile și delictele de tot felul comise de cetațenii proveniți din rândurile rromilor sunt tot mai numeroase(Achim ,1998).
Societatea românească are, însă, în ce privește atitudinea fața de rromi, tradiția rezolvării de la sine a problemelor.
Burtea (2002) este de părere că: “demararea procesului de îmbunătățire treptată a situației populației de rromi, care trăiește în cadrul granițelor naționale ale României, apare ca absolut necesară și ar fi în folosul întregii societăți româneștii. Un prim pas, 1-ar fi constituit dezbaterea și aplicarea la timp a programului integrat propus de reprezentanții rromilor. Era posibil să se genereze în urma acestor dezbateri o strategie proprie, originală, deliberată, liber consimtiță și partenerială, pe care guvernul să o adopte și să o aplice în colaborare cu organizațiile rromilor și organizații sau instituții din afara României, sau chiar cu alte guverne, interesate să sprijine programe pentru soluționarea, fie și numai parțială, a problemelor rromilor”( Burtea, 2002).
De altfel strategia ar fi putut fi completată și susținută cu programe care să fie în folosul real al comunităților în care conviețuiesc și rromi. Însă programele „se cheltuiesc și se gestionează paternalist sau oportunist de către grupuri de interese și persoane care nu au, de obicei, prea multe în comun cu rromii și nici cu problemele lor. În ultima vreme, primăriile și alte instituții ale statului joacă acest rol grotesc de implementatori ai binelui pentru rromi, numai pentru avea acces la finanțările destinate rromilor și la dotările ce rămân în urma derulării, de multe ori formale, așa ziselor proiecte. Desigur, accesul nu este posibil dacă nu există și un partener rrom. De aceea în fiecare dintre aceste proiecte figurează, cu rol de umbrelă, și o organizație, uniune sau filială locală a rromilor, care la bilanțul final nu face altceva decât să constate că, de fapt, din toată strădania nu s-a ales decât cu mențiunea prezenței sale într-un document” (Burtea, 2002).
Am ales să redau în întregime aces pasaj pentru că mi se pare relevant în ceea ce privește situația proiectelor demarate pentru rromi. Dacă toate aceste proiecte ar fi implementate în mod corect s-ar simți acest lucru prin îmbunătățirea într-un mod mai accelerat a situației rromilor.
Astăzi, în Europa, populația romă constituie cea mai mare minoritate, fiind estimată undeva între 10-12 milioane de cetățeni.Aceștia s-au răspândit pe teritoriul întregii prin Europe, însă cea mai mare parte a lor locuiesc în Europa de Est și Europa Centrală (www.gitanos.org).
În ceea ce privește legislația în vigoare, în „Convenția pentru drepturile copilului”, se menționează faptul că toți copiii trebuie protejați împotriva oricărei forme de discriminare sau de sancționare. În aceași lege, statele părți vor face tot ce le stă în putință pentru pentru a asigura supraviețuirea și dezvoltarea copilului. Tot în „Convenția pentru drepturile copilului” se specifică faptul că orice copil care este temporar sau permanent, lipsit de mediul familial sau care, pentru protejarea intereselor lui, nu poate fi lăsat în familie, are dreptul la asistență specială din partea statului.De asemenea, toți copiii au dreptul de a beneficia de un nivel de trai care să permită dezvoltarea lor fizică, mental, spirituală, morală și socială(www.oportunitatiegale.ro).
În „Carta UE privind Drepturile Fundamentale”, în articolul 21, alineatul 1, se menționează că: „Orice discriminare bazată pe orice criteriu precum sex, rasă, culoare, etnie sau origine socială, trăsături genetice, limbă, religie sau credință, opinie politică sau de altă natură, apartenență la o minoritate națională, proprietate, naștere, dizabilitate, vârstă sau orientare sexuală este interzisă”(www.antidiscriminare.ro).
1.3. Date statistice privind gravitatea fenomenului
Populația rromă, reprezintă printre altele, un grup vulnerabil, care întâmpină o multitudine de dificultăți și de bariere.Dar ce înseamnă însă un grup vulnerabil?„Legea cadru a asistenței sociale” (Legea nr. 292/2011) definește grupul vulnerabil ca „persoane sau familii care sunt în risc de a-și pierde capacitatea de satisfacere a nevoilor zilnice de trai, din cauza unor situații de boală, dizabilitate, dependență de droguri sau alcool, sărăcie, sau alte situații care pot duce la vulnerabilitate economică și socială”.
Un studiu(Tarnovchi, 2012) a arătat că rata de ocupare a forței de muncă în rândul rromilor de peste 16 ani, la nivelul anului 2011, era de 36%, alți 36% își căutau loc de muncă, iar 28% erau inactivi pe piața muncii. În rândul femeilor, piața muncii era ocupată în proporție de doar 27%, principalul motiv pentru care nu lucrau fiind numărul mare de copii pe care îi aveau și de care trebuiau să aibă grijă.Dintre salariații de etnie rromă, majoritatea nu au calificare profesională și prestează munci care nu necesită una, cum ar fi femeie de serviciu sau gunoier (www.fonduri-ue.ro).
Fundația Roma Education Fund Romania a efectuat un studiu(septembrie 2011-mai 2012) care arată cauzele și efectele părăsirii timpurii a școlii în rândul elevilor rromi. Studiul mai arată că absenteismul școlar este mult mai mare în rândul copiilor rromi decât în rândul copiilor nerromi, iar rezultatele școlare sunt mult mai slabe în cazul copiilorrromi. Cauza majoră a acestor discrepanțe constă în diferențele majore de suport familial și social și de șansele pe care ei le au încă de la naștere.
Rezultatele studiului arată că aproape fiecare al treilea elev rrom (29,2%) a venit în ultima lună înfometat la școală pentru că nu a avut ce să mănânce acasă. 25,5% din familiile elevilor rromi au declarat că singura sursă de venit este alocația copiilor, iar pentru 32,4% singura sursă de venit este ajutorul social, pe când în rândul familiilor nerrome, cei care au ca singură sursă de venit ajutorul social este de 5,7%. 1 din 20 de elevi rromi (5,5%) refuză să mai meargă la școală din cauza rușinii pe care o simt purtând hainele pe care le au, pe lângă doar 1,3% dintre copii nerromi care declară același lucru. În ceea ce privește educația părinților copiilor rromi, 29,1% sunt fără școală sau doar cu școală primară, pe lângă 3,4% în rândul părinților neromi.
Un studiu asemănător a fost realizat de Institutul de Științe ale Educației și UNICEF, prin intermediul căruia s-a estimat dimensiunea fenomenului de abandon școlar. Rezultatele arată că peste jumătate dintre copiii care încep școala nu termină 8 clase, unul din 4 copiii nu termină 4 clase, cele mai semnificative pierderi se înregistrează în clasele II, III, V, VII (www.romaeducationfund.ro/).
La o privire mai generală, în România, 90% dintre familiile de rromi trăiesc în condiții de deprivare materială severă (față de 54% dintre familiile nerome), însoțită de condiții precare de locuit. Populația rromă este cel mai mare beneficiar de ajutor social. Participarea și accesul limitat pe piața muncii, precum și participarea redusă în rândul copiilor la forme de învățământ, mențin veniturile mici și riscul de sărăcie ridicat și odată cu asta se menține și riscul ridicat de excluziune socială(www.fonduri-ue.ro).
1.4. Comunitatea rromilor de pe strada Margaretelor
Pentru acest capitol am realizat o evaluare a comunității rromilor de pe strada Margaretelor. În vederea oferirii unei imagini de ansamblu asupra comunitătii, am utilizat atât informații care îmi erau deja cunoscute prin învecinarea locuinței mele cu această comunitate dar și date provenite din aplicarea a două interviuri, unul cu doctorul din comunitate și altul cu liderul comunității de rromi. În urma acestor interviuri, am identificat următoarele informații:
1. Așezare
Din punct de vedere al așezării geografice, comunitatea vizată e concentrată pe strada Margaretelor din cartierul Poiana, cartier situat în zona periferica a municipiului Turda.
Comunitatea e mărginită la est de pășunea din cartierul Poiana, la vest, de șoseaua ce trece prin cartie, iar la sud și la nord de restul orasului.
În apropierea comunității se află o stație de transport în comun, școala nr. 5 frecventată, în proporție covârșitoare de copii din comunitatea rromă, o grădiniță cu program normal, frecventată de doar câțiva copii rromi, un dispensar medical și un magazin alimentar.Comunitatea se situează pe strada Margaretelor din Turda, care are o lungime de aproximativ 0.11 Km(www.hartastrazi.net).
În zona comunitatii nu există rampă de gunoi, fabrici sau alte zone industriale.
2. Situația actuală
În prezent multe persoane din comunitate nu au un loc muncă, trăind la limita subzistenței, unele ajungînd chiar să cerșească pentru a supraviețui. Casele nu oferă pentru mulți dintre ei condiții decente de locuit sau confort. Unele sunt suprapopulate cum este de altfel și zona în care locuiesc eu. Majoritatea locuitorilor (atât copii cât și adulți) poartă îmbrăcaminte sărăcăcioasă, prost întreținută, care nu este adecvată,mai ales pe timp de iarnă,vremii de afară.
În comunitate nu există niciun loc de joacă pentru copii. Nici pentru adulți nu există în zonă posibilități de recreere. Nu toți membrii comunității de rromi beneficiazăde electricitate,apă, gaze naturale, fiind debranșați din cauza datoriilor pe care le-au acumulat.
Starea drumului lasă de dorit. Drumul e de proastă calitate, pavat doar cu piatră, având aspectul unui drum de țară. Nu există canalizare. În această privință există însă o posibilitate de rezolvare a problemei. Deoarece în întregul cartier străzile nu sunt pavate și nici nu este canalizare, Primăria Turda a demarat un proiect pentru soluționarea acestei probleme.
Pe lângă aceste probleme există și aspecte pozitive. Unul dintre acestea constă în faptul că de aproximativ 2 ani există un lider al acestei comunități,domnul Silaghy Ștefan(cu care am realizat evaluarea comunității pentru acest capitol), care reprezintă comunitatea în relația cu autoritățile locale și care face eforturi susținute pentru rezolvarea problemelor comunității.
De curând acesta a obținut finanțare din fonduri Phare pentru curățarea gunoiuluidin zonă și a inteprins demersuri pentru ca un număr de 24 de rromi din comunitate care nu aveau acte de identitate(fie carte de de identitate, fie certificat de naștere) să le obțină.
Totodată, în zonă acționează și o organizație nonguvernamentală: „Asociația rromă Poiana”, care a demarat proiecte pentru organizarea unor cursuri de calificare și înființare unei croitorii, proiecte care au venit în sprijinul membrilor comunității de pe strada Margaretelor, prin crearea unor noi locuri de muncă.
3. Populația
Mărimea acestei populații este estimată la 1000 locuitori și are o distribuție, în medie de 5 persoane/locuință de 35mp. Populația e în majoritate tânără, existând în comunitate aproximativ 600 de copii. În relațiile intracomunitare dar mai ales în familie e utilizată cu precadere limba etniei rrome, limba rromani, care e predată și în școală.
4. Educația
Asupra pregătirii intelectuale a rromilor din comunitate, liderul comunitatii spune că aproximativ 50% dintre membrii adulți ai comunității au urmat doar clasele 1-8. În cadrul școlii nr. 5 se desfășoară un proiect ambițios, de tip „șansa a doua”, care constă în cursuri de alfabetizare pentru adulții , oferindu-le acestora o nouă șansă de integrare în societate și de progres individual.
Un aspect pozitiv constă în faptul că, tot la această școală, liderul comunității, este și mediator școlar, acesta acționând ca un agent al comunității în relație cu școala, reprezentând comunitatea în școală și școala în comunitate.
În ceea ce privește elevii, cea mai mare parte frecventează cursurile școlii nr.5iar alții urmează cursurile unor școli profesionale sau liceeale.
5. Forța de muncă
De curând, la inițiativa liderului comunității, au fost angajate 30 de persoane ca maturători stradali. Pe lângă aceștia, mai există în comunitate și someri cu indemnizație, femei în concediu prenatal, beneficiari de ajutor social, pensionari, dar și persoane fără nicio formă de venit.
6. Starea sănătății
În apropierea comunității se află un dispensar medical unde există în pemanență un medic de familie, dar mulți dintre rromii din comunitate nu sunt înscriși,cu precădere cei care nu au nicio sursă de venit. Astfel, ei nu beneficiază de îngrijire medicală, situația fiind cu atât mai gravă în cazul copiilor cărora nu li administrează vaccinele obligatorii. Locuitorii de pe strada Margaretelor se confruntă cu numeroase probleme de sănătate cauzate mai ales de mediul în care trăiesc, în specialde lipsa igienei minime , de îmbrăcămintea precară și de lipsa apei potabile.
Principalele probleme de sănătate constau în subnutriție, bronșite asmatice, diverse tipuri de handicap, hipertensiune.
7. Aspecte negative și pozitive desprinse din evaluarea comunității
A) Aspecte negative: lipsa resurselor materiale și educaționale, marginalizarea social, stigmatizarea din partea comunității învecinate, neimplicare în rezolvarea problemelor comunității.
B) Aspecte pozitive:existența unui lider care să reprezinte comunitatea,accesul la mijloacele de transport, situarea școlii și a dispensarului medical în imediata apropiere a comunității.
8. Principalele probleme cu care se confruntă comunitatea constau în
sărăcie, lipsa resurselor materiale și educaționale, lipsa unor locuri de joacă și recreere pentru copii dar și pentru adulți, starea proastă a drumulului din zonă și a locuințelor.
Obiective care ar trebui atinse pentru rezolvarea/diminuarea problemelor:
scăderea ratei sărăciei, crearea de locuri de muncă pentru membrii comunității, creare unui loc de joacă pentru copii din comunitate, îmbunătățirea calității vieții membrilor comunității, îmbunătățirea starii drumului și a locuințelor.
Rezolvarea problemelor comunității de rromi de pe strada Margaretelor ar însemna și ameliorarea situației copiilor și creearea unui mediu propice pentru dezvoltarea lor,mai ales că așa cum s-a putut constata din această evaluare, această comunitate nu poate constitui nicidecum un mediu în care copiii să se dezvolte armonios.
CAPITOLUL 2.CADRU CONCEPTUAL ȘI TEORETIC: COPIII RROMI ȘI DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE VIAȚĂ INDEPENDENTĂ
2.1. Caracteristici ale copiilor cu vârste cuprinse între 9-14 ani
Deoarece grupul țintă al cercetării și viitoarei intervenții este format din copii cu vârste cuprinse între 9 și 14 ani am început acest capitol printr-o scurtă caracterizare a acestui stadiu al dezvoltării.
În primul rând voi începe cu perioada copilăriei mijlocii, care este cuprinsă între vârstele 6-11 ani.În această perioadă de vârstă, continuă să se dezvolte abilitățile motorii. Băieții tind să joace jocuri mai active, în timp ce fetele le preferă pe cele care presupun comunicarea verbală. În ceea ce privește dezvoltarea cognitivă, conform lui Piaget, copiii intră în stadiul operațiilor concrete; copiii sunt capabili de gândire logică(Papalia, Olds, Feldman, 2010).
În această perioadă, copiii înțeleg că există mai multe puncte de vedere despre aceeași realitate, se îmbunătățește memoria și capacitatea de a comunica. Copiii de școală primară încep să se definească în termeni de caracteristici psihologice(sunt timid, sunt prietenos etc.) și nu doar după aspectul fizic, așa cum o fac până la această perioadă a vârstei, iar grupul de prieteni începe să fie tot mai important pentru ei (Băban, 2009).
Școlarizarea, este un factor important care pare să crească nivelul inteligenței testate, iar copiii cărora le este amânată această etapă tind să acumuleze la testele IQ cu până la 5 puncte mai puțin pentru fiecare an amânat, iar unele din aceste pierderi sunt irecuperabile. Aceste scoruri sunt influențate însă și de inegalitățile ce țin de mediu, precum, venitul părinților, alimentația de care au parte, condițiile de locuit, sănătate, practici de parentaj, cultură și nu în ultimul rând de efectele discriminării care influențează direct stima de sine și automat motivația și rezultatele școlare. Copiii provenind din medii sărace au un risc mult mai mare de a avea probleme de comportament, potențial cognitiv mai scăzut și rezultate școlare mai mici (Papalia, Olds, Feldman, 2010).
În continuare voi vorbi despre adolescența timpurie care este cuprinsă între vârstele 11-14 ani și care mai este numită și pubertate.
În această etapă, au loc schimbări care semnalează sfârșitul copilăriei, schimbări care fac parte dintr-un lung și complex proces de maturizare. O schimbare fizică importantă este procesul ce duce la maturitate sexuală sau fertilitate. De asemenea au loc schimbări precum vocea care devine mai groasă, îndeosebi la băieți, pielea devine mai aspră și mai grasă, apar coșurile și punctele negre(acneea), creșterea bruscă în înălțime. Preocuparea pentru felul cum arată se intensifică în această perioadă de viață și pot apărea chiar eforturi obsesive de a controla greutatea, lucru care poate duce la probleme grave de sănătate, cum ar fi de exemplu anorexia sau bulimia. Tot în perioada adolescenței crește riscul consumului de alcool tutun și alte droguri. Factorii de risc ai abuzului de droguri la adolescenți sunt următorii: un temperament dificil, tendința de a cauta noi senzații, influențele familiei, eșecul școlar, respingerea de catre grupul de egali, rebeliunea, etc. O importanță majoră o are la această vârstă și grupul de agali, care este o sursă importantă de spijin afectiv, înțelegere, compasiune, dar poate fi de asemenea și o sursă de presiune în direcția unor comportamente care pot fi greșite și dezaprobate de către părinți.Formarea identității la adolescenți se bazează pe trei probleme majore: alegerea unei ocupații, adoptarea valorilor, conturarea unei identități sexuale satisfăcătoare. Erikson consideră că pericolul principal în acest stadiu de dezvoltare este confuzia de identitate, care poate să întârzie atingerea vârstei adulte la nivel psihic. Pe lângă riscurile pe care le-am prezentat deja, la această etapă a dezvoltării, apare și asumarea de riscuri sexuale. În acest caz există două riscuri majore în ceea ce privește activitatea sexuală a adolescenților, primul risc fiind cel de a contacta boli cu transmitere sexuală, iar al doi-lea este riscul de sarcină nedorită (Papalia, Olds, Feldman, 2010).
Alte caracteristici ale acestei perioade de dezvoltare sunt nevoia de independență, lupta cu sentimentul de identitate, labilitatea emoțională, importanța tot mai mare acordată grupului de egali, atenție redusă acordată părinților, interese pentru viitorul apropiat și pentru prezent, timiditate, nevoie de intimitate, experimentare a propiului corp(autostimulare), testarea regulilor și a limitelor etc. (Băban, 2009).
2.2. Încadrarea temei în teorii științifice relevante
În ceea ce privesc problemele sociale cum sunt cele ale popoarelor de etnie romă, există mai multe teorii care încearcă să explice cauzele, condițiile în care apar aceste probleme, cât și consecințele pe care le au acestea și posibile soluții de remediere.
Prima teorie de acest gen este cea a patologiei sociale, care considera persoanele(sau situațiile) care se abat de la normele morale ale majorității, ca fiind bolnave(patologice), în opoziție cu ceea ce se consideră a fi sănătos, dezirabil. Cauza care duce la aceasta problemă este eșecul societății de a transmite în mod eficient normele și valorile morale(www.freewebs.com/polsoc/IDD ).
O altă teorie este cea a dezorganizării sociale, unde indivizii nu mai respectă regulile pentru că acestea nu mai sunt controlate așa cum erau înainte. Cauza care duce la acest lucru este faptul că în societate au loc schimbări rapide. Consecințele care pot să apară sunt dezorganizarea socială, dar și probleme pe plan personal cum ar fi stres, diferite boli, alcoolism, comportamente delicvente cu scopul de a se adapta mai ușor la schimbări(www.freewebs.com/polsoc/IDD ).
Teoria etichetării se referă la reacțiile sociale față de o presupusă violare a așteptărilor sociale. Consecința acestor reacții este faptul că cei etichetați sunt marginalizați și nu pot să se adapteze normelor morale. Persoanele etichetate își acceptă eticheta și ajung să se comporte tot mai mult conform acesteia și se asociază cu cei care se afla în situații similare, formand grupuri deviante(www.freewebs.com/polsoc/IDD ).
Perspectiva conflictualistă se referă la numeroasele grupuri sociale ale căror valori diferă și la puterea unora de a impune propriile valori asupra altor grupuri sociale(www.freewebs.com/polsoc/IDD).
În ceea ce privește dezvoltarea deprinderilor de viață independente, teoria îvățării sociale a lui Albert Bandura ne spune că noile comportamente apar în interacțiunea individului cu mediul înconjurător și că acest comportament este influențat de atitudinile persoanei, de convingerile acesteia, dar și de stimulii din mediu în care trăiește(www.scribd.com).
CAPITOLUL 3: METODOLOGIA CERCETĂRII
3.1. Scopul și obiectivele cercetării
Scopul cercetării constă în evaluarea informațiilor și a abilităților propriu-zise privind deprinderile de viață independente în rândul copiilor rromi.
Obiectivele cercetării sunt :
1.Evaluarea nivelului cunoștințelor pe care copiii rromi le au cu privire diferitele domenii specifice privind viața independentă.
2. Evaluarea abilităților copiilor rromi pentru o viață independentă.
3.2. Întrebări de cercetare
Cat de pregătiți sunt copiii de la centru pentru o viață independentă?
În ce domeniu întâmpină copiii cele mai mari dificultăți?
3.3. Metode și instrumente de cercetare
În această cercetare am folosit ca și metode de cercetare interviul și analiza documentelor, iar ca și instrumente de cercetare am folosit ghidul de interviu și grila de analiză a documentelor.
3.4. Prezentarea instituției în care s-a desfasurat cercetarea și intervenția
CONSILIUL JUDEȚEAN CLUJ
Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului
Adăpostul de zi și de noapte pentru copiii străzii – Turda
ADĂPOSTUL DE ZI ȘI DE NOAPTE PENTRU
COPIII STRĂZII- TURDA
Obiective specifice
reducerea numărului de copii aflați în stradă;
oferirea unei alternative la viața în stradă pentru copiii străzii;
pregătirea copiilor din adăpost pentru reintegrarea socială, școlară și profesională prin acțiuni specifice.
Scop
Recuperarea copiilor din mediul stradal în vederea reintegrării lor sociale, școlare și profesionale.
Activități specifice
activități de îngrijire
activități educative individualizate pentru fiecare copil;
consiliere de specialitate (socială, psihologică, pedagogică) a copilului;
consiliere de specialitate (socială, psihologică, pedagogică) a familiei;
medierea relațiilor cu alte instituții de specialitate
activități punctuale în vederea reintegrării familiale și sociale.
Beneficiarii adăpostului:
Grupul țintă îl reprezintă copiii aflați în mediul stradal ce provin din judetul Cluj. În momentul de față, la centru sunt înregistrați un număr de 32 de copii.
Beneficiarii direcți:
copiii cu vârsta cuprinsă între 5-18 ani cu rezidența nocturna și/sau diurnă în mediul stradal;
copiii care doresc să participe la activitățile derulate în cadrul Adăpostului;
copiii care nu sunt cuprinși în planul de servicii sociale ale altor instituții publice sau private.
Beneficiarii indirecți:
comunitatea locală prin diversificarea serviciilor oferite și prin reducerea în primă fază cu 23 a numărului de copii ai străzii;
23 de familii ai căror copii se află în mediul stradal
CAPITOLUL 4: REZULTATELE CERCETĂRII
4.1. Prezentarea și analiza datelor cercetării
În prezentarea datelor obținute în urma analizei documentelor și a interviurilor, am structurat informațiile obținute sub forma unor studii de caz. Pentru aceste studii de caz, am intervievat și am studiat documentele a 9 copii de la Adăpostul de zi și de noapte pentru copiii străzii din Turda. Menționez faptul că în cadrul studiilor de caz voi folosi prescurtarea numelui centrului, și anume A.Z.N. Turda, pentru a fi mai ușor de urmărit.
Studiu de caz 1
1. Prezentarea clientuluiși a problemei
1.1. Date care definesc identitatea copilului și a familiei
C.D. , în vârstă de 14 ani, este unul dintre rezidenții din cadrul A.Z.N. Turda. Minorul provine în urma relației de concubinaj a mamei sale cu domnul T.C. În urma nașterii, mama a încetat relația de concubinaj, datorită faptului că domnul T. a fost închis pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie. Copilul nu este recunoscut de către tată, mama fiind reprezentantul legal al copilului. Tatăl biologic nu a menținut legătura cu copilul și nu a contribuit la creșterea și întreținerea acestuia.
Din declarațiile mamei, aceasta s-a căsătorit în anul 2004 cu O.I.V., relație din care a rezultat un copil, recunoscut de tată. În urma neînțelegerilor din familie, soții au divorțat în anul 2011, copilul rezultat din această relație fiind încredințat tatălui. În urma divorțului, mama, împreună cu copilul C.D. au locuit la familia S.M. și V.. Această familie nu este rudă cu mama sau copilul.
1.2.Prezentarea problemelor – din perspectiva copilului și a specialistului
Din perspectiva copilului problemele constau în faptul că este neglijat de către mamă, lipsa unui domiciliu stabil și lipsa resurselor financiare.
Din perspectiva specialiștilor problemele identificate sunt:
Copilul a fost neglijat și exploatat prin muncă;
Drepturile copilului au fost grav încălcate;
Reprezentantul legal al copilului nu dorește reintegrarea copilului în familie;
2. Istoricul problemei
După cum am precizat mai sus, după divorțul mamei de O.I.V.,aceasta, împreună cu fiul ei C.D., au locuit la familia S. După mutarea lor la această familie, D. nu a mai frecventat școala și nu era înscris la medicul de familie. Totodată, D. se ocupa de îngrijirea oilor familiei S. locuind în câmp, într-o baracă improvizată lângă adăpostul oilor. D. se întorcea acasă doar odată pe săptămână pentru a-și efectua toaleta. Venitul din munca pe care copilul o presta la oi, îl încasa mama acestuia. De la baraca improvizată în câmp, D. a fost ridicat de poliție și de responsabilul de caz din cadrul primăriei și adus la A.Z.N. Turda, unde beneficiază de consiliere de specialitate, asistență medicală, mâncare, îmbrăcăminte, condiții de igienă, participă la activități de grup.
3. Rezultatele obținute în urma evaluării realizate
C.D. este unul dintre rezidenții care în urma evaluării a demonstrat că are deprinderile de viață independentă corespunzător dezvoltate, cu excepția unor domenii.
Prin intervievarea lui D. am obținut următoarele informații:
Domeniul deprinderilor privind prepararea hranei:
Știe să exemplefice tipuri de mâncare pentru fiecare masă a zilei și de asemenea știe să de-a exemple de mâncare sănătoasă și nesănătoasă, exemplificând prin „legume și dulciuri”;
De asemenea cunoaște faptul că pentru a avea o alimentație sănătoasă trebuie consumate zilnic fructe și legume;
Spune de altfel, că nu ar ști să își cumpere cele necesare dacă ar trebui să gătească singur ceva;
Iar despre comportamentul ce trebuie respectat la masă spune doar că trebuie:„să nu vorbim și să mâncăm tot”;
Domeniul managementului banilor:
Este responsabil când vine vorba de cheltuieile pentru casă, spunând că dacă ar avea un salar de 1.000 lei principalele lucruri pe care le-ar face cu banii sunt: „păăăi aș plăti apa, curentul, mi-aș lua mâncare, haine și ce mai trebuie prin casă”, iar dacă acum ar avea 10 lei bani de buzunar susține că și-ar cumpăra lucruri de care are nevoie;
Domeniul deprinderilor privind gestiunea locuinței:
Știe că pentru a curăța o casă avem nevoie de „mătură, făraș, mop și galeată”, dar și de „soluții pentru curățat”;
Dacă pleacă de acasă pentru mai multe zile, pentru a lăsa casa în siguranță spune că trebuie doar să „încui ușa și geamurile”, ceea ce înseamnă că nu este conștient și de riscurile pe care le presupune sursa de apă, sau gaz;
Domeniul relațiilor sociale:
Crede că ceilalți îl văd o persoană impulsivă din cauza faptului că:„mă las ușor nervos”;
Nu știe să spună despre sine lucruri ce îl caracterizează;
În ceea ce privește lucrurile bune despre el, însă spune că „îmi place să citesc și să mă dau cu rolele”;
Ceea ce ar vrea să schimbe la el este „să nu mă mai cert cu colegii” ceea ce înseamnă că pe lângă problemele de comportament pe care le are, este conștient de faptul că acest aspect reprezintă o problemă și vrea să schimbe acest lucru;
Afirmă că își face ușor prieteni noi spunând că are „foarte mulți” prieteni cu care se întâlnește zilnic și cu care „povestim, ne jucam, ascultăm muzică”;
Susține că are încredere în sine;
Domeniul deprinderilor pentru integrarea profesională
Își dorește să fie mecanic și știe ce beneficii îți aduce un loc de muncă („pot să îmi întrețin familia”);
Își dorește să își termine studiile și ar vrea să facă o facultate de informatică;
Nu știe cum și ce trebuie să faci ca să obții un loc de muncă și spune că „o să aflu între timp”, ceea ce denotă faptul că este dispus să învețe;
Domeniul deprinderilor privind îngrijirea personală
Știe care sunt principalele părți ale corpului „mâini, picioare, cap, trunchi”;
Spune că nu știe cât de des trebuie schimbată periuța de dinți, dar știe în schimb aproximativ, cum se periază corect dinții „sus, jos, stânga, dreapta”;
Domeniul deprinderilor privind sănătatea
Spune că nu știe cu ce ne poate ajuta un medic de familie, dar știe totuși numărul la care trebuie să apeleze pentru a chema salvarea;
Despre avantajele și dezavantajele fumatului spune că „păi avantaje nu știu dacă are da știu că își strică plămânii și îmbătrânește pielea”;
Despre alcool spune că „nu știu prea multe. Știu că pe viitor apar ceva probleme dar lucruri bune nu cred că are”;
Știe că fructele și legumele trebuie spălate înainte să le mănânce;
Dacă este bine sau nu să ne uităm la televizor în timp ce mâncăm spune că „nu, dar nu stiu de ce”;
4. Nevoile și resursele copilului
Nevoile copilului costau în menținerea legăturii cu familia, motivarea copilului pentru educație formală și informală.
Resursele copilului constau în faptul ca este inteligent, ambițios, are rezultate bune la învățătură și se adaptează ușor la medii noi (informații obținute în urma observațiilor proprii, dar și de la asistentul social al centrului).
În ceea ce privește nevoile copilului, rezultate în urma evaluării realizate, rezultă că principalele probleme pe care le are copilul sunt următoarele:
Întâmpină dificultăți în a spune ce il caracterizează;
Nu știe cum se obține un loc de muncă;
Nu știe cât de des trebuie schimbată periuța de dinți;
Nu știe cum îl poate ajuta un medic de familie;
Are cunoștințe puține în ceea ce privește avantajele și dezavantajele consumului de alcool și tutun;
Ca și resurse identificate în cadrul evaluării enumăr următoarele:
Știe să exemplifice tipuri de mâncare pentru fiecare masă a zilei;
Știe să dea exemple atât de mâncare sănătoasă, cât și de mâncare nesănătoasă, exemplificând cu următoarele exemple „legume și dulciuri”;
Știe că pentru a avea o alimentație sănătoasă trebuie să mâncăm fructe și legume zilnic;
Este responsabil când vine vorba de cheltuieile pentru casă;
Știe că pentru a curăța o casă avem nevoie de „mătură, făraș, mop și galeată”, dar și de „soluții pentru curățat”;
Știe să spună lucruri bune despre el și este conștient și de faptul că respectivele certuri pe care le are cu colegii nu sunt în regulă și ar trebui să se schimbe din acest punct de vedere;
Are încredere în sine și își face ușor prieteni noi;
Își dorește să facă o facultate, ba chiar știe ce vrea să devină în viitor;
5.Concluzii, recomandări și definirea direcției de lucru
În cazul copilului C.D.este necesară intervenția în vederea dezvoltării deprinderilor de viață independentă, fapt constatat în urma evaluării răspunsurilor date în cadrul evaluării realizate. Principalele domenii asupra cărora trebuie intervenit sunt cele privind relațiile sociale cu accent pus pe cunoașterea propriei persoane mai întâi, întrucât întâmpină dificultăți în a spune ce îl caracterizează, asupra domeniului deprinderilor pentru integrarea profesională, dar și asupra domeniului privind sănătatea și îngrijirea personală.
Studiu de caz 2
1. Prezentarea clientuluiși a problemei
1.1. Date care definesc identitatea copilului și a familiei
M.S., in vârstă de 14 ani, este unul dintre rezidenții din cadrul A.Z.N. Turda.
Minorul provine din relatie de concubinaj, iar după despărțirea părintilor a rămas în îngrijirea tatălui. Tatăl copilului s-a căsătorit cu doamna M., cu care are un copil în vârstă de 9 ani. Mama lui M.S. nu a mai păstrat legătura cu familia, de creșterea și îngrijirea lui S. ocupându-se tatăl și mama vitregă.
În prezent domnul M. lucrează ca șofer la o firmă de transport din Italia și revine acasă odată la 3 luni. În perioada în care tatăl este plecat, S. rămâne în grija mamei vitrege cu care nu are o relație foarte bună, datorită comportamentului violent și rebel al copilului.
În urma unei cerți avute cu mama vitregă, copilul a fost alungat de acasă. A dormit câteva nopți la o familie din vecini, care a anuntat Poliția Turda, cu privire la situația copilului. În urma discuțiilor avute cu copilul, cu familia acestuia și cu vecinii, pentru a preveni rămânerea copilului în stradă, S. a fost adus de agenții poliției Turda la A.Z.N. Turda. Copilul a ajuns astfel să fie asistat în regim rezidențial în cadrul instituției mai sus menționate.
1.2.Prezentarea problemelor – din perspectiva copilului și a specialistului
Din punctul de vedere al lui S. problemele constau in faptul ca este neglijat de catre tată, cu care menține sporadic legatura; relatia cu mama vitregă este una tensionată și rivalitatea cu fratele mai mic care beneficiază de afecțiunea și sprijinul matern. Aceste informatii le-am identificat în urma stduiuluidocumentelor aflateîn dosarul copilului.
Din punct de vedere al specialiștilor, problemele existente în acest caz sunt:
tatăl petrece foate puțin timp cu copilul;
S. nu mentine legătura cu mama;
S. prezintă tulburări de comportament (este agresiv cu ceilalți colegi, e hiperactiv, starea lui se schimbă brusc atunci când nu i se face pe plac, e foarte agitat și devine brusc liniștit refuzând orice fel de comunicare);
probleme de adaptare și relaționare cu familia;
numărul mare de absențe;
nu mentine legatura cu mama naturala;
2. Istoricul problemei
S. a fost abandonat de mama la varsta de 1 an și 3 luni, copilul rămânând în grija tatălui. Tatal s-a căsătorit cu doamna M. care l-aîngrijit pe S. de la vârsta de 3 ani. Pe măsura ce S. a crescut, relația cu mama vitregă s-a deteriorat, mai ales că tatăl era plecat în majoritatea timpului, iar mama vitrega avea grijă mai mult de propriul copil, acum în vârstă de 9 ani.
De la vârsta de 10 ani a început să practice vagabondajul, datorită anturajului nepotrivit,alături de care săvârșea infracțiuni minore: furt, consum de tutun și alte droguri.
Datorită comportamentului problematic pe care copilul îl manifestă atât în familie dar și la școală, relația cu mama vitregă a devenit din ce în ce mai tensionată.
Totodată relațiile dintre membrii familiei, în special dintre mama vitregă și bunica paternă a copilului, nu sunt satisfacătoare, cea din urmă fiind acuzată de faptul că influențează negativ comnportamentul lui S.
3. Rezultatele obținute în urma evaluării realizate
M.S. a demonstrat, în urma intervievării, faptul că are deprinderile de viață independentă bine dezvoltate în majoritatea domeniilor.
Prin intervievarea lui S. am obținut următoarele informații:
Domeniul deprinderilor privind prepararea hranei:
La acest domeniu singura întrebare la care răspunsul nu a fost complet a fost cea despre comportamentul care trebuie respectat la masă „păi înainte să intrăm la masă ne spălăm pe mâini, după ce intrăm la masă spunem rugăciunea, după aceea mâncăm și nu vorbim”.
Domeniul privind managementul banilor:
Este responsabil și ar cheltui banii cum se cuvine dacă ar fi la casa lui și ar avea un salar „consumul, aș asigura mâncarea, dacă aș avea copii le-aș cumpăra lor ce le-ar trebui, și ceva dulciuri așa și mie un pachet de țigări”.
Domeniul deprinderilor privind gestiunea locuinței:
Știe cât de des trebuie făcută curățenie într-o casă „odată la două zile și și zi de zi când e nevoie”și știe și cum trebuie să se organizeze pentru a face curățenie „aș șterge praful, dup-aia aș aranja lucrurile, dup-aia aș mătura și aș spăla”;
Nu știe în schimb tot ce trebuie să faci pentru a lăsa casa în siguranță când pleci pentru mai multe zile, spunând că trebuie doar „să închăid toate ușile și ferestrele”;
Domeniul relațiilor sociale:
Are o părere bună despre el spunând că „sunt un băiat îngrijit, îmi place câteodată să fiu amuzant…îmi place să mă bag în seamă cu fetele…am o condiție fizică destul de bună, îmi place să joc fotbal și mă pricep la informatică”;
Susține că își face fosrte ușor prieteni noi și că are în momentul de față foarte mulți prieteni;
Are încredere în sine;
Domeniul deprinderilor privind integrarea profesională:
Își dorește să aibă o carieră și să își termine liceul, însă nu vrea să facă o facultate;
Știe ce beneficii îți poate aduce un loc de muncă „păi în primul rând ai banii pe care îi câștigi tu, poți să te întreți singur și o să îți fie greu când muncești dar după o să îți fie mult mai ușor, nu o să trebuiască să depinzi de părinții tăi”;
Știe deja ce vrea să fie când o să fie mare „păi mi-ar plăcea să fiu șofer pe tir”;
Știe cum se obține un loc de muncă:„mergi și își depui cv-ul, depinde câtă experiență ai, după experiență te angajează”, dar nu știe ce trebuie să conțină exact un CV;
Domeniul deprinderilor privind îngrijirea personală:
Nu a întâmpinat dificultăți în a răspunde la întrebările de la această unitate tematică, ba mai mult, a fost singurul care a știut că periuța de dinți se schimbă odată la 3 luni;
Domeniul deprinderilor privind sănătatea:
Este conștient și poate să enumere riscurile pe care le presupune consumul de tutun “distruge plămânii…daunează și natalității…poți să faci faci cancer la gât, la plămâni, îs o grămadă”;
Datorită faptului că este fumător, mi-a enumerat care sunt pentru el și beneficiile acestui obicei “poți să faci cercuri cu fumul, să faci cascada. Fumează o grămadă de copii șite simți bine cu ei când fumezi…îmi place”;
Consideră că merită toate aceste riscuri și nu îi este frică de ce ar putea păți;
În ceea ce privește mâncatul în timp ce te uiți la televizor a spus că „nu e bine că tu ești ocupat să te uiți la televizor și acțiunea de a mânca devine într-un fel mecanică…mintea nu e concentrată pe acțiunea de a mânca ci pe acțiunea de a te uita la televizor și nu prea e bine”;
3. Nevoile și resursele copilului
Din partea familiei copilul are nevoie de acceptare, o relatie mai apropiată cu tatăl și să reia legătura cu mama naturală.
Se poate constata faptul că S. este un copil inteligent, se adaptează ușor oricărei situații și este respectuos mai ales cu persoanele adulte.
Din ceea ce a reieșit în urma evaluării realizate, principala nevoie pe care o are S. este să conștientizeze mai mult care sunt riscurile la care se supune prin consumul de tutun și să înțeleagă că nu doar acțiunea de a fuma trebuie să te țină lângă un anumit grup de apartenență. Pe lângă această nevoie, el mai trebuie să știe șice trebuie să cuprindă un CV.
Ca și resurse, cele mai importante sunt inteligența de care dă dovadă, faptul că știe ce vrea de la viață și deși nu vrea să urmeze o facultate, vrea să aibă o meserie care îi va aduce profit, faptul că are grija de aspectul său fizic și nu se neglijează, este încrezător și deschis.
4. Recomandări și definirea direcției de lucru
În cazul copilului S.M.este necesară o intervenție pentru a învăța să completeze un CV și pentru a conștientiza mai mult efectele negative pe care le are consumul de tutun(el fiind fumător) și alcool, fapt constatat în urma răspunsurilor pe care copilul le-a dat la interviu.
Studiu de caz 3
1. Prezentarea clientuluiși a problemei
1.1. Date care definesc identitatea copilului și a familiei
C.A. în vârstă de 9 ani, este unul dintre copiii asistați pe zi în cadrul A.Z.N. Turda, Minora provine din relația lui C.Z. cu H.B.
Mama, doamna H.B. este plecată în străinătate, iar tatăl se află la penitenciar, fiind condamnat pentru furt. A. este atașată de unchiul matern care și-a dorit ca nepoata sa să fie integrată în familie, asumându-și responsabilitatea pentru îngrijirea și creșterea fetiței.
În prezent, A. locuiește cu unchiul matern, cu partenera consensuală aacestuia și cu cei 3 copiii ai acestuia.
Imobilul în care locuiesc cele 6 persoane este format dintr-o singură cameră, mobilată modest, fără utilități. Unchiul fetei este singurul întreținător al familiei, fiind muncitor necalificat și nu obține venituri stabile. Mama care este plecată în străinătate, nu contribuie cu nimic la creșterea și îngrijirea fetiței.
Din declarațiile unchiului, după plecarea mamei în străinătate, a contribuit la creșterea și educarea fetei și bunica maternăl, care este plecată acum în Italia la muncă.
1.2.Prezentarea problemelor – din perspectiva copilului și a specialistului
Din perspectiva copilului probleme constau în faptul că nu îi are pe părinți alături.
Din perspective asistentului social problemele constau în faptul că este neglijată de mamă și faptul că tatăl este închis la penitenciar.
2. Istoricul problemei
Tatăl fiind la închisoare, mama și-a neglijat dintotdeauna fetița, plecând la un moment dat în străinătate iar de îngrijirea și educarea fetiței urmând să se ocupe bunica. Dat fiind faptul ca A. era neglijată și de către aceasta, fetița a juns sa fie unul dintre rezidentii din cadrul A.Z.N. Turda. Dupa ce unchiul și-a exprimat dorința de a avea grija de A., aceasta a rămas în cadrul adăpostului fiind asistată doar pe timp de zi.
3. Rezultatele obținute în urma evaluării realizate:
C.A. este unul dintre copiii, care în urma interviului a demonstrat faptul că nu are deprinderile de viață independentă corespunzător dezvoltate.
Prin intervievarea lui A. am obținut următoarele informații:
Domeniul deprinderilor privind prepararea hranei:
Știe să dea exemple pentru fiecare masă a zilei;
Despre comportamentul ce trebuie respectat la masă spune că trebuie „Să ne rugam prima dată, dupa aia să mâncăm, să nu vorbim și să nu se audă musca”;
Știe să dea exemple de mâncare sănătoasă „morcovi, supă de morcovi”, însă nu știe să dea exemple de mâncare nesănătoasă;
Domeniul deprinderilor privind managementul banilor:
Când am întrebat-o dacă a vândut vreodată ceva pentru a obține bani sau altceva în schimb, A. a spus că niciodată, însă a mințit pentru că în urmă cu câteva luni, eram la centru când a fost pedepsită pentru că și-a vândut la școală cariocile primite de la centru.
Domeniul deprinderilor privind gestiunea locuintei:
Nu știe cât de des trebuie facută curățenie într-o casă spunând că trebuie făcută “câteodată”, și nu știe nici toate lucrurile care trebuiesc făcute pentru a lăsa casa în siguranță când pleacă de acasă pentru mai multe zile.
Domeniul relațiilor sociale:
Întâmpină dificultăți în a lega noi prietenii;
Când am rugat-o să îmi zică căteva lucruri bune despre sine, din tot ceea ce mi-a zis, au reieșit defapt lucruri pe care copilul ar vrea să fie așa, însă nu corespund realității. Mai exact, A. mi-a spus „Că scriu bine la română, la mate și că îmi place să învăț și să ascult și cam atât”. Aici am pbserat că ceea ce mi-a spus nu releva realitatea întrucât, de fiecare dată când sunt la centru, îmi cere ajutorul la aceste două materii și am văzut de-a lungul timpului că ea întâmpină foarte mari probleme până și la a copia un text din carte, greșind la scrierea aproape a fiecărui cuvânt;
Ca o completare la ce am spus mai sus, când am întrebat-o ce lucruri mai puțin bune îmi poate spune despre ea, mi-a dat un răspuns care la prima vedere nu prea are legătură cu întrebarea, însă dacă analizez mai atent îmi dau seama că ceea ce ea mi-a spus, e defapt ceea ce ar vrea să se întâmple pentru că momentan acest lucru nu e cum și-ar dori ea:„să fiu pe locu 1 și să zică copiii că eu scriu cel mai bine”;
Susține că are încredere în ea.
Domeniul deprinderilor pentru integrarea profesională:
Din întrebările din această unitate tematică, am aflat faptul că A. o apreciază pe asistenta socială de la centru, întrucât când am întrebat-o ce i-ar plăcea să facă în viitor ea spune „ca doamna Andreea”, iar eu am întrebat-o cum adică și ce face doamna Andreea, iar ea a spus „lucră mult”;
Își dorește să facă o facultate.
Domeniul deprinderilor privind îngrijirea personală:
Susține că aceeași periuță de dinți o putem folosi „cât timp avem nevoie”;
Știe cum se periază corect dinții.
Domeniul deprinderilor privind sanătatea:
Știe cum o poate ajuta un medic de familie și care este numărul de telefon la care trebuie să sune pentru a chema ambulanța;
Despre consecințele consumului de tutun și alcool spune că „te droghezi, te doare la stomac, la burtă, că vomezi”, dar nu știe și ce alte implicații au;
Știe că dacă se uită la televizor în timp ce mănâncă se poate înneca.
3. Nevoile și resursele copilului
Nevoile copilului constau în păstrarea legaturii cu bunica, cu familia din partea mamei, afecțiune și suport emoțional din partea familiei, îmbunătățirea relației cu mama naturală și reluarea legaturii cu tatăl. Nu în ultimul rând este nevoie și de dezvoltarea deprinderilor de viață independentă.
Resursa de care beneficiază A. este suportul de care are parte din partea unchiului.
În ceea ce privește nevoile copilului, rezultate în urma evaluării realizate, rezultă că principalele probleme pe care le are copilul sunt următoarele:
Are puține cunoștiințe în ceea ce privește gestiunea unei locuințe;
Întâmpină dificultăți în a lega noi prietenii;
Nu știe cât de des trebuie schimbată o periuță de dinți;
Are puține cunoștiințe privind consecințele consumului de tutun și alcool;
Nu este întotdeauna sinceră, preferând uneori să mintă;
Ca și resurse identificate în cadrul evaluării enumăr următoarele:
Susține că are încredere în ea;
Își dorește să lucreze în viitor și să aibe o meserie;
Vrea să învețe mai bine la școală și să asculte mai mult de învățătoare;
4. Recomandări și definirea direcției de lucru
În cazul copilului C.A.este necesară intervenția în vederea dezvoltării deprinderilor de viață independentă, fapt constatat în urma analizei răspunsurilor pe care copilul le-a dat la interviu. Este nevoie de întervenție pe majoritatea domeniilor, niciunul nefiind bine stăpânit de aceasta și neavând abilități dezvoltate în totalitate.
Studiu de caz 4
1. Prezentarea clientuluiși a problemei
1.1. Date care definesc identitatea copilului și a familiei
V.I., în varstă de 12 ani, este unul dintre copiii asistați pe zi din cadrul A.Z.N. Turda. Minorul provine din relația de concubinaj dintre V.M. și V.G., relație din care au mai rezultat încă 3 copii. Părinții minorului nu sunt căsătoriți. Mama nu lucrează în prezent, iar tatăl lucrează în construcții.
Locuința unde aceștia stau este proprietatea bunicii materne.
Din cauză că familia V. a trecut printr-o perioadă dificilă, din punct de vedere material și financiar, toți copiii au fost admiși pe zi în cadrul A.Z.N. Turda.
1.2.Prezentarea problemelor – din perspectiva copilului și a specialistului
Din punct de vedere al lui I. problemele constau în lipsa resurselor financiare ale părinților.
Din perspectiva asistentului social problemele sunt următoarele:
lipsă de afectivitate din partea părinților,
situație socio-economică precară a familiei,
petrece majoritatea zilei pe strada nesupravegheat,
condiții insalubre de locuit,
refuzul de a respecta reguli,
comportament agresiv și violent.
2. Istoricul problemei
Având în vedere că doar unul dintre părinți lucrează, nu își permit să întrețină 5 copii, dar nu vor nici să renunțe la aceștia, s-a luat măsura de a integra copiii în cadrul A.Z.N. Turda, pe timp de zi.
3. Rezultatele obținute în urma evaluării realizate
V.I. este unul dintre copiii asistați pe zi din cadrul A.Z.N. Turda, care în urma evaluării a demonstrat faptul că nu are deprinderile de viață independentă corespunzător dezvoltate.
Prin intervievarea lui I. am obținut următoarele informații:
Domeniul deprinderilor privind prepararea hranei:
Știe să dea exemple pentru fiecare masă a zilei;
Spune că nu ar ține cont de preț dacă ar trebui să facă singur cumpărături;
Despre comportamentul ce trebuie respectat la masă spune că „Să nu vorbesc, să nu fiu rău și să mânc tot”;
Ca exemple de mâncare sănătoasă spune „supa de morcovi și cu carne” pentru că „are legume în ea și e sănătoasă”;
Mâncare nesănătoasă spune că zahărul pentru că „Faci diaree de la el”;
Știe că pentru a avea o alimentație sănătoasă trebuie consumate zilnic fructe și legume.
Domeniul deprinderilor privind managementul banilor:
Pare să nu aibă prea mari probleme legate de managementul banilor, susține că dacă ar avea 10 lei bani de buzunar și-ar cumpăra dulciuri și legume, de vândut nu a vândut niciodată nimic, dar a dat la schimb o mașinuță pe un joc care îi plăcea, iar dacă ar avea propria casă și propriul salar susține că ar cheltui banii în principal pentru mâncare;
Domeniul deprinderilor privind gestiunea locuinței:
Spune că într-o casă se face curățenie dimineața și seara și că are nevoie de „solutie de curățtat pe jos…burete cu ce sa curățăm vasele, este șampon de vase, detergent și soluție de-aia ce se pune în apă ca să înmoiască”;
Ca să rămână casa în siguranță atunci când pleacă pe mai multe zile spune că trebuie „să fac curățenie, să aranjez tot și să închid ușa”;
Domeniul relațiilor sociale:
În ceea ce privește relațiile sociale, din ceea ce mi-a spus, înțeleg că are anumite probleme în grupul de egali, deoarece susține că anumiți colegi de la școală îl poreclesc “ciocolatiu, cioară, negrule, urâtule și tot așa”;
El, în schimb, crede despre el că este „Cam frumos”, este mândru de faptul că la școală are note mari, și susține că are încredere în el;
Domeniul deprinderilor privind integrarea profesională:
Ar vrea ca în viitor să fie polițist, dar nu știe cum și ce trebuie să facă ca să obțină un loc de muncă;
Domeniul deprinderilor privind îngrijirea personală:
În acest domeniu întâmpină destul de multe dificultăți, deoarece nu știe cât de des trebuie schimbată periuța de dinți spunând că trebuie schimbată „Cam la o săptămână, două”, nu știe cât de des trebuie să facă baie generală, și nici cum se periază corect dinții.
Domeniul deprinderilor privind sănătatea:
Știe cum îl poate ajuta un medic de familie și de asemenea cunoaște numarul la care trebuie să sune pentru a chema salvarea;
Despre alcool și tutun știe să enumere unele dintre efectele negative pe care le au acestea „iți face rău la cap și la ficat” și “fumatul îți poate provoca cancer și boli”;
4. Nevoile și resursele copilului
Conform studiului documentelor nevoile lui I. sunt în primul rând de afectivitate din partea părinților, consiliere în vederea dezvoltării deprinderilor de relaționare și comunicare pentru reducerea nivelului de agresivitate și dezvoltarea deprinderilor de viață independentă.
Ca și resursă, cea mai importantă, constă în faptul că părinții nu vor să renunțe la el și doresc îmbunătățirea situației lor.
În ceea ce privește nevoile copilului, rezultate în urma evaluării realizate, rezultă că principalele probleme pe care le are copilul sunt următoarele:
Cea mai importantă problemă din punctul meu de vedere ține de relațiile sociale pe care I. le are și de modul cum colegii se raportează la el;
Alt domeniu în care întâmpină mari probleme este cel de îngrijire personală.
5. Recomandări și definirea direcției de lucru
În cazul copilului V.I. este necesară intervenția în vederea dezvoltării deprinderilor de viață independentă, fapt constatat în urma evaluarii răspunsurilor date în cadrul evaluării realizate.
Studiu de caz 5
1. Prezentarea clientuluiși a problemei
1.1. Date care definesc identitatea copilului și a familiei
V.I. în varstă de 11 ani, este unul dintre copiii asistați pe zi din cadrul A.Z.N. Turda. Minorul provine din relația de concubinaj dintre V.P. si L.I. În 2007, V.P. și L.I. s-au căsătorit, iar in anul 2012 aceștia au divorțat. V.I. a fost încredințat tatălui. Mama nu a mai păstrat legătura cu copilul.
În prezent domnul V.P. este angajat la R.A.D.P. Turda, obținând suna de 600 lei lunar.
Datorită situației financiare precare, dar și a rețelei sociale restrânse, I. era lăsat nesupravegheat în timp ce tatăl muncea cu ziua pentru a-și asigura traiul zilnic. Astfel din luna martie 2011, I. a fost admis în regim rezidențial în cadrul A.Z.N. Turda.
1.2.Prezentarea problemelor – din perspectiva copilului și a specialistului
Din punct de vedere a lui I. problemele constau în faptul ca nu menține legătura cu mama, lipsă de afectivitate din partea tatălui, dar si sărăcia familiei.
Din punct de vedere al specialiștilor, problemele existente în acest caz sunt:
Rețeaua socială restransă a familiei;
Tatăl are uneori o influență negativă asupra copilului, în cazuri în care acesta ar trebui să îl susțină ;
Mama nu menține legătura cu copilul;
Situația socio-economică precară;
Lipsă de afecțiune din partea tatălui.
2. Istoricul problemei
Copilul a fost abandonat de către mamă de la vârsta de un an și trei luni; cel care s-a ocupat de creșterea și îngrijirea copilului fiind tatăl, de care acesta este foarte atașat.
Tatăl a influențat minorul în a avea o imagine negativă despre mama lui.
Datorită rețelei sociale restranse și a situației financiare precare, domnul V. a dorit sa fie spijinit în vederea creșterii și îngrijirii fiului său și deși i s-a propus instituirea măsurii de plasament la unul din centrele din cadrul D. G. A. S. P. C. Cluj, domnul V. nu a fost de acord, deoarece este atașat de fiul său.
3. Rezultatele obținute în urma evaluării realizate
V.I. este unul dintre copiii asistați pe zi din cadrul A.Z.N. Turda, care în urma evaluării a demonstrat faptul că nu are deprinderile de viață independentă corespunzător dezvoltate.
Prin intervievarea lui I. am obținut următoarele informații:
Domeniul deprinderilor privind prepararea hranei:
Nu știe să dea exemple de mâncare pentru fiecare masă a zilei și nici exemple de mâncare sănătoasă și nesănătoasă, dând ca și exemple „Cartofi prăjiți”pentru prima categorie si „zamă de fasole” pentru a doua categorie. Știe însă că pentru a avea o alimentație sănătoasă trebuie consummate zilnic fructe și legume;
Despre comportamentul ce trebuie respectat la masă spune că „nu am voie să vorbesc, să nu murdăresc”.
Domeniul deprinderilor privind managementul banilor:
Dacă ar avea 10 lei bani de buzunar susține că și-ar cumpăra fructe, însă eu am pus acest răspuns pe fondul faptului că ultima întrebare, înainte de aceasta a fost cea legată de alimentația sănătoasă pe bază de fructe și legume, iar eu tind să cred că răspunsul lui a fost influențat.
Domeniul deprinderilor privind gestiunea locuinței:
În ceea ce privește acest domeniu, I. are cunoștiințe puține, lucru pe care l-am remarcat datorită răspunsurilor scurte pe care le-a dat la întrebări, ca de exemplu la întrebarea la care trebuia să spună ce trebuie să facă cand pleacă de acasă pe mai mulote zile, pentru a lăsa casa în siguranță, el spune doar „să închid poarta”, iar la întrebarea legată de ustensilele necesare pentru a face curățenie spune că are nevoie de „mătură…mop”.
Domeniul relațiilor sociale:
Din întrebările puse în cadrul aceste unități tematice, am aflat faptul că I. nu se poate caracteriza și să zică lucruri bune despre el, susținând că nu se pricepe la nimic;
Susține că nu își face ușor prieteni și nu știe din ce cauză se întâmplă asta. Pe de altă parte spune că are încredere în el.
Domeniul deprinderilor privind integrarea profesională:
Nu știe la ce te îl ajută un loc muncă, însă își dorește să lucreze în construcții;
Susține că nu își dorește să facă vreo facultate sau un alt curs de calificare profesională.
Domeniul deprinderilor privind îngrijirea personală:
Nu știe să enumere principalele părți ale corpului;
Răspunde vag cu același răspuns „când îs/ii murdare/ă”, la întrebările despre cât de des ne spălăm și schimbăm hainele, când se face baie generală și când se schimbă periuța de dinți.
Domeniul deprinderilor privind sănătatea:
Nu știe cum îl poate ajuta un medic de familie;
Nu are cunoștiințe legate de avantajele sau dezavantajele consumului de tutun și alcool;
Știe că nu este bine să mănânci în timp ce te uiți la televizor, însă nu știe de ce.
4. Nevoile și resursele copilului
Conform studiului documnetelor, nevoile lui I. constau în primul rand îmbunătățirea relației cu tatăl, socializare cu copii de aceeași varstă și dezvoltarea deprinderilor de viață independentă.
Ca și resursă, tatăl este preocupat de starea de sănătate a copilului, și de situația școlară a copilului.
În ceea ce privește nevoile copilului rezultate în urma evaluării realizate, rezultă că principalele probleme pe care le are copilul sunt următoarele:
În domeniul deprinderilor privind prepararea hranei, a întampinat dificultăți la majoritatea întrebărilor. Singura întrebare la care a răspuns corect a fost cea legată de consumul de fructe și legume;
Are cunoștiințe puține în ceea ce privește gestiunea locuinței;
Relații sociale puține și dificultăți în a lega noi prietenii;
Nu are o părere bună despre el, nu poate să enumere nici lucruri bune despre el, dar nici lucruri rele;
Este de părere că nu se pricepe la nimic;
Nu cunoaște beneficiile unui loc de muncă;
Nu este conștient de riscurile pe care le presupune consumul de alcool și tutun.
Ca și resurse identificate în cadrul evaluării enumăr următoarele:
Are încredere în el, ceea ce îl va ajuta pe viitor în orice lucru ar face;
Își dorește să aibă un loc de muncă.
5. Recomandări și definirea direcției de lucru
În cazul copilului V.I.este necesară intervenția în vederea dezvoltării deprinderilor de viață independentă, fapt constatat în urma evaluarii răspunsurilor date în cadrul evaluării realizate.Este nevoie de intervenție asupra fiecărui domeniu de deprinderi pentru o viață independentă.
Studiu de caz 6
1. Prezentarea clientuluiși a problemei
1.1. Date care definesc identitatea copilului și a familiei
V.G.,în varstă de 11 ani, este unul dintre asistații pe zi ai Adăpostului de zi și de noapte pentru copiii străzii din Turda, care în urma interviului a demonstrat că nu are deprinderile de viață independentă corespunzător dezvoltate.
Minorul provine din relația de concubinaj dintre V.M. și V.G. Din aceeași relație mai provin și minorii V.I., V.D., V.M.
În anul 2008, tatăl a plecat la muncă în străinătate, iar copiii au fost lăsați în grija mamei. Datorită faptului că mama era plecată cu ziua de acasă, copiii erau lăsați nesupravegheați. În urma sesizărilor facute de vecini, pentru copii s-a stabilit măsură de plasament. În 2011, în urma întoarcerii tatălui acasă, situația socio-economică a familiei s-a îmbunătățit, iar copiii au fost luați de către părinți acasă.
Părinții, împreună cu cei 4 copii, locuiesc acum într-o casă formată dintr-o cameră, care este proprietatea bunicii materne.
Niciunul dintre părinți nu are loc de muncă, singurele venituri ale familiei fiind cele obținute ocazional în urma muncii prestate cu ziua în agricultură, la diverse persoane fizice din zonă.
1.2.Prezentarea problemelor – din perspectiva copilului și a specialistului
Din punctul de vedere al lui G. principala problemă este situația financiară precară a familiei, spunand că și-ar dori ca părinții să îi poată cumpăra mai multe, printre care și un calculator.
Din punct de vedere al specialiștilor, problemele existente constau în:
Situația financiară precară a familiei;
Comportamentul violent al copilului;
Relație oscilantă cu familia.
2.Istoricul problemei
În anul 2008, tatăl a plecat la muncă în străinătate, iar copiii au fost lăsați în grija mamei. Datorită faptului că mama era plecată cu ziua de acasa, copiii erau lăsați nesupravegheați. În urma sesizărilor facute de vecini, pentru copii s-a stabilit măsură de plasament. În 2011, în urma întoarcerii tatălui acasă, situația socio-economică a familiei s-a îmbunătățit, iar copiii au fost luați de către părinți acasă, iar copiii au rămas înscriși pe zi în cadrul A.Z.N. Turda.
3. Rezultatele obținute în urma evaluării realizate
V.G. este unul dintre asistații pe zi din cadrul A.Z.N. Turda, care în urma interviului a demonstrat faptul că nu are deprinderile de viață independentă corespunzător dezvoltate.
Prin intervievarea lui G. am obținut următoarele informații:
Domeniul deprinderilor privind prepararea hranei:
Știe să dea exemple de mâncare pentru fiecare masă a zilei;
Despre comportamentul ce trebuie respectat la masă spune doar că „să nu vorbim și să ne rugăm”;
Susține că toate mâncărurile sunt sănătoase;
Domeniul privind managementul banilor
Spune că dacă ar avea propria casă și propriul salar “Aș lua mâncare, aș cumpăra haine, atât”, deci nu este conștient și de celelalte cheltuieli pe care le presupune întreținerea unei case (exemplu: facturi).
Domeniul deprinderilor privind gestiunea locuinței
Pentru acest domeniudemonstrează faptul căîn mare parte se descurcă, știe că într-o casă trebuie facută curățenie zilnic și spune că ar avea nevoie de „Pur, Cif, soluție să spălăm pe jos, pentru haine”;
Nu știe că dacă pleci de acasă pentru mai multe zile e nevoie să faci mai multe decat să închizi ușa, pentru a lăsa casa în siguranță.
Domeniul relațiilor sociale
Are o părere bună despre el și susține că “Din ce am dau…..” însemnând că este darnic și împarte ceea ce are și cu ceilalți;
Susține că își face ușor prieteni noi și cu cei pe care îi are îi place să joace fotbal, mai spune că își exprimă ușor ideile când este cu ei;
Spune că are încredere în el.
Domeniul deprinderilor privind integrarea profesională
Spune că și-ar dori ca în viitor să fie polițist și că își dorește să facă o facultate;
Nu știe cum se obține un loc de muncă și nu știe ce beneficii îi aduce un loc de muncă.
Domeniul deprinderilor privind îngrijirea personală
Nu cunoaște părține principale ale corpului;
Nu știe cât de des trebuie facută baie general;
Spune că periuța de dinți trebuie schimbată “odata pe săptămână”.
Domeniul deprinderilor privind sănătatea
Nu știe cum îl poate ajuta un medic de familie, însă cunoaște numărul la care trebuie să sune pentru a chema salvarea;
Are cunoștiințe puține despre efectele negative ale consumului de tutun și alcool “Stica dintii, ficatu” și “te imbeti si vi acasa cu scandal”;
Știe faptul că nu este bine să te uiți la televizor în timp ce mănânci, dar nu știe de ce.
3. Nevoile și resursele copilului
Conform studiului documentelor, nevoile lui G. sunt legate in principal de îmbunătățirea situației financiare a familiei, nevoia de afecțiune din partea familiei, dar și dezvoltarea deprinderilor de viață independentă.
Resursele copilului sunt independența de care dă dovadă, inteligența, faptul ca este prietenos și sociabil.
În ceea ce privește nevoile copilului, rezultate în urma evaluării realizate, rezultă că principalele probleme pe care le are sunt următoarele:
Crede că nu există mâncare nesănătoasă;
Nu știe tot ce trebuie să facă pentru a lăsa casa în siguranță când pleacă pentru mai multe zile;
Cunoștiințe puține privind îngrijirea personală;
Nu cunoaște toate riscurile pe care le presupune consumul de tutun și alcool.
Ca și resurse identificate în cadrul evaluării enumăr următoarele:
Locuiește acasă cu părinții, care pot fi pentru el o importantă sursă de suport;
Spune că își face ușor prieteni noi;
Are încredere în el;
Își dorește să facă o facultate.
4. Recomandări și definirea direcției de lucru
În cazul copilului V.G.este necesară intervenția în vederea dezvoltării deprinderilor de viață independentă, fapt constatat în urma răspunsurilor pe care copilul le-a dat la interviu.
Studiu de caz 7
1. Prezentarea clientuluiși a problemei
1.1. Date care definesc identitatea copilului și a familiei
P.B., în vârstă de 10 ani, este unul dintre copiii asistați pe zi în cadrul A.Z.N. Turda, care în urma interviului a demonstrat că nu are deprinderile de viață independentă corespunzător dezvoltate.
Minorul provine dintr-o relație pasageră a mamei P.C., având paternitatea nerecunoscută.
B. locuiește cu mama și cu celelalte două surori. Imobilul în care locuiesc este proprietatea bunicilor materni și este formată dintr-o singură cameră, condițiile de locuit fiind precare. Locuința este racordată la energie electrică, iar încălzirea este pe lemne.
Doamna P. Nu are loc de muncă, veniturile familiei fiind formate din 114 lei ajutor social, alocațiile de stat ale copiilor și alocație complementară 150 lei.
1.2.Prezentarea problemelor – din perspectiva copilului și a specialistului
Din punctul de vedere al copilului principala constă în situația financiară precară a familiei.
Din perspectiva asistentului social problemele constau în faptul că minorul este lăsat nesupravegheat pe timp de zi, acesta petrecându-și timpul pe stradă, frecventează rareori școala și uneori are un aspect fizic neîngrijit.
2. Istoricul problemei
Datorită faptului că mama este nevoită să lucreze cu ziua având lipsuri materiale, B. își petrece majoritatea zilei pe stradă, acesta fiind și motivul principal pentru care a fost admis pe zi în cadrul A.Z.N Turda.
3. Rezultatele obținute în urma evaluării realizate
P.B. este unul dintre copiii, care în urma interviului, a demonstrat faptul că nu are deprinderile de viață independentă corespunzător dezvoltate.
Prin intervievarea lui B. am obținut următoarele informații:
Domeniul deprinderilor privind prepararea hranei:
Știe să dea exemple pentru fiecare masă a zilei;
Despre comportamentul ce trebuie respectat la masă spune doar: „Să nu ne batem, să nu strigăm și să nu înjurăm”;
Știe să dea exemple de mâncare sănătoasă, enumerând mai multe fructe și legume, și este conștient de faptul că pentru a avea o alimentație sănătoasă trebuie consumate zilnic, dar nu știe în schimb să dea exemple de mâncare nesănătoasă.
Domeniul privind managementul banilor
În cadrul întrebărilor din această unitate tematică, tind să cred că toate răspunsurile i-au fost influențate de discuția ce a avut loc inainte, legată de fructe și legume, întrucât, întrebat fiind ce și-ar lua dacă ar avea acum 10 lei bani de buzunar, spune că “Dulciuri. Nunuu: fructee…măr banană și portocală”, mai apoi a fost întrebat dacă a vândut sau a dat la schimb ceva și spune că „Măr și mi-o dat portocală”, iar dacă ar avea propria casă și propriul salar, banii pe care i-ar câștiga „I-aș da la mama” ceea ce înseamnă că este într-o oarecare măsură responsabil, fiind conștient de lipsurile financiare ale mamei și și-ar dori să o ajute, dar mai spune și că „îmi luam de mâncare și fructe, legume și atât”, ceea ce înseamnă că nu este conștient de cheltuielile pe care le presupune întreținerea unei case, pe lângă faptul că din nou răspunsul a fost influențat de discuția legată de fructe și legume.
Domeniul deprinderilor privind gestiunea locuinței
Întrebat cât de des trebuie făcută curățenie într-o casă spune că „dimineața, seara și la amiaz”, și ustensilele, soluțiile și detergenții de care ar avea nevoie sunt doar „mătură și cu făraș și mop”, iar pentru a lăsa casa în siguranță cănd pleacă pentru mai multe zile spune că trebuie „să pun lăcat pe ușă și să spăl pe jos”.
Domeniul relațiilor sociale
Nu știe să se caracterizeze singur, nici măcar să zică câteva lucruri bune despre el, spune în schimb că ar dori să nu se mai bată și să nu mai înjure;
Susține că își face ușor prieteni noi și cu cei pe care îi are se joacă de obicei diferite jocuri sportive.
Domeniul deprinderilor privind integrarea profesională
Când va fi mare spune că ar vrea „Să fac țigle dinalea, case”, dar nu știe cum se obține un loc de muncă.
Domeniul deprinderilor privind îngrijirea personala
Și la acest domeniu întâmpină mari dificultăți, nu cunoaște principalele părți ale corpului, spune că periuța de dinți se schimbă zilnic și că părul se spală zilnic.
Domeniul deprinderilor privind sănătatea
Știe în mare parte cum îl poate ajuta un medic de familie și cunoaște și numărul de la salvare;
Nu știe însă dezavantajele pe care le are fumatul spunând doar că „Fumu…te îneacă”, iar despre alcool spune că „ne înbetăm”;
Nu știe că fructele trebuie spălate înainte să le manânce și spune că este bine să te uiți la televizor în timp ce manânci;
4. Nevoile și resursele copilului
Conform analizei documentelor, nevoile principale ale copilului constau în oferirea unei alternative la viața din stradă, îmbunătățirea și creșterea frecvenței școlare și dezvoltarea deprinderilor de viață independentă.
Resursele copilului constau in faptul că este:sociabil, comunicativ, se adaptează ușor, are o relație bună cu mama și surorile lui.
În ceea ce privește nevoile copilului, rezultate în urma evaluării realizate, rezultă că principalele probleme pe care le are sunt următoarele:
Întâmpină mari probleme la următoarele domenii: managementul banilor, gestiunea locuinței, îngrijire personală și sănătate.
Ca și resurse identificate în cadrul evaluării enumăr următoarele:
Are planuri de viitor;
Are încredere în forțele proprii;
Este responsabil și conștient de problemele financiare ale mamei și ar vrea să o ajute din acest punct de vedere;
Locuiește acasă, cu mama și celelalte surori, din partea cărora poate primi suport.
5. Recomandări și definirea direcției de lucru
În cazul copilului P.B.este necesară intervenția în vederea dezvoltării deprinderilor de viață independentă, fapt constatat în urma răspunsurilor pe care copilul le-a dat la interviu.
Studiu de caz 8
1. Prezentarea clientuluiși a problemei
1.1. Date care definesc identitatea copilului și a familiei
L.M. în vârstă de 9 ani este unul dintre rezidenții din cadrul A.Z.N. Turda, care în urma interviului a demonstrat faptul că nu are deprinderile de viață independentă corespunzător dezvoltate.
Minora provine din relația de concubinaj a mamei L.A. cu G.I.. Din această relație au rezultat încă 3 copii, pe langă L.M. Doi dintre copii, printre care și M., nu sunt recunoscuți de către tată.
Locuința familiei constă într-o cameră, mobilată și utilată modest, nefiind întreținută din punct de vedere igienico-sanitar. Apa potabilă se procură de la rețeaua din fața casei, energia electrică este trasă de la un vecin, iar încalzirea se face pe lemne.
1.2.Prezentarea problemelor – din perspectiva specialistului
Din perspectiva spacialiștilor problemele constau în situația financiară precară a familiei, certurile frecvente dintre părinți, violența din familie, neglijarea educațională și emoțională a copilului, consumul de alcool al tatălui.
2. Istoricul problemei
Mama a părăsit deseori domiciliul din cauza certurilor cu tatăl copiilor, certuri care au ca și cauză situația economică precară a familiei, dar și consumul de alcool a tatălui. În urma bătăilor repetate pe care mama copiilor le-a suferit din partea tatălui copiilor, aceasta a obținut un ordin judecătoresc de restricție împotriva concubinului, prin care instanța îl obligă pe acesta să nu se mai apropie de domiciliul ei. Dat fiind faptul că mama copiilor nu are posibilitatea financiară de a crește singură 4 copii, a fost de acord cu stabilirea măsurii de protecție specială a plasamentului în cadrul A.Z.N Turda.
3. Rezultatele obținute în urma evaluării realizate:
Domeniul dprinderilor privind prepararea hranei
Singura întrebare la care a răspuns total greșit a fost cea legată de mâncarea nesănătoasă spunând că „toate sunt sănătoase”.
Domeniul managementului banilor
Nu întâmpină mari dificultăți. Dacă ar avea 10 lei bani de buzunar spune că și-ar lua haine și pufuleți, iar schimb de lucruri a facut recent cu un alt copil de la centru „i-am dat acuma la D. o minge și el mi-o dat o cărticică de colorat”.
Domeniul deprinderilor privind gestiunea locuinței
Nu are cunoștiințe în acest domeniu. Susține că trebuie să faci curățenie într-o casă „și seara și dimineața” și că pentru a lasă casa în siguranță când pleacă pentru mai multe zile trebuie să facă „curat…și cam atât știu”.
Domeniul relațiilor sociale
Știe să se caracterizeze spunând lucruri bune despre ea „Că scriu așa si așa la școală, și citesc un pic mai frumos și…îs cuminte” și susține că își face ușor prieteni noi;
Susține că are încredere în ea.
Domeniul deprinderilor pentru integrarea profesională
Spune că în viitor i-ar plăcea „să fac mâncare, să fac curat în casă, să pregătesc mâncare la mami și la tati când vin de la lucru, oriunde merg, și să fac curat, să nu fie mizerie”, asta poate datorită relațiilor disfuncționale din familie și a faptului că nu și-a mai văzut părinții de multă vreme;
Pe de altă parte spune că ar vrea ca în viitor să fie profesoară.
Domeniul deprinderilor privind sănătatea
Cunoaște în mare parte cum o poate ajuta medicul de familie și știe și numărul de la salvare;
Nu știe exact pentru ce sunt periculoase alcoolul și tutunul;
Știe că fructele trebuie spălate înainte de a fi mâncate;
De asemenea știe că nu este binesă mănânce în timp ce se uită la televizor “pentru că dacă mâncăm în timp ce ne uitam la televizor ne înecăm”.
4. Nevoile și resursele copilului
Conform analizei documentelor, nevoile fetiței sunt de reintegrare școlară, nevoie de socializare, menținerea legăturii cu familia.
Resursele fetei constau în faptul că se adaptează ușor și este inteligentă.
În ceea ce privește nevoile copilului conform rezultatelor obținute în urma evaluării realizate acesta prezintă carențe informaționale privind hrana, securitatea locuinței, consumul de substanțe și igiena persoanlă. Acestea au fost relevate de faptul că fetița :
Crede că toate mâncărurile sunt sunt sănătoase;
Nu știe ce să facă pentru a lăsa casa în siguranță când pleacă pentru mai multe zile;
Nu cunoaște toate riscurile pe care le presupune consumul de tutun și alcool;
Nu știe cât de des se schimbă peria de dinți.
Ca și resurse am identificat următoarele:
Îi are pe cei 3 frați lângă ea, fiind și ei integrați la centru;
Are o părere bună despre ea;
Este deschisă și comunicativă.
5. Recomandări și definirea direcției de lucru
În cazul copilului L.M. este necesară intervenția în vederea dezvoltării deprinderilor de viață independentă, fapt constatat în urma răspunsurilor pe care copilul le-a dat la interviu.
Studiu de caz 9
1. Prezentarea clientuluiși a problemei
1.1. Date care definesc identitatea copilului și a familiei
V.D. în varstă de 15 ani, este unul dintre rezidenții din cadrul A.Z.N. Turda, care în urma interviului, a demonstrat faptul că nu are deprinderile de viață independentă corespunzător dezvoltate.
Minora provine dintr-o relație pasageră a mamei V.V., fetița neavând paternitatea recunoscută, având încă 10 frați, dintre care 4 sunt în grija mamei.
D. a locuit pană în toamna anului 2011, împreună cu mama V.V., cu concubinul mamei si cu încă 4 frați. Imobilul în care locuiesc cele 6 persoane este proprietate personală, compus dintr-o singură cameră mobilată modest, fară utilități, condițiile igienico-sanitare fiind precare și insalubre.
Din declarațiile doamnei V. familia nu are niciun venit, nu au niciun loc de muncă, singurul ajutor de carea beneficiat, fiind porții la cantina de ajutor social, fiindu-i sistat.
1.2.Prezentarea problemelor – din perspectiva copilului, a specialistului
Din perspectiva fetiței probleme existente sunt:
Nu are un adăpost stabil;
A fost alungată de acasa de către mamă;
Neglijare fizică, emoțională și educațională;
Nevoia de a cerși pentru a avea cu ce se hrăni.
Din perspectiva specialiștilor:
Relația defectuoasă cu mama;
Consumul de alcool a mamei;
Condiții igienico-sanitare precare;
Neglijare fizică, emoțională, școlară din partea mamei;
Mama este violentă verbal cu D.
2. Istoricul problemei
Mama consuma alcool și pleca deseori de acasa, frații lui D. în vârstă de 3 și 5 ani ramânând în grija ei. Datorită situației financiare precare și a faptului că mama o alunga de acasă, D. a ajuns să locuiască pe străzi sau în scări de bloc, cazul ei ajungînd în atenția A.Z.N. Turda.
3. Rezultatele obținute în urma evaluării realizate
V.D. este unul dintre rezidenții din cadrul A.Z.N. Turda, care în urma interviului inițial a demonstrat fapul că nu are deprinderile de viață independentă corespunzător dezvoltate.
Prin intervievarea lui D. am obținut următoarele informații:
Domeniul deprinderilor privind prepararea hranei:
Enumeră cu dificultate exemple de mâncare pentru fiecare masă;
Nu știe să își aleagă produsele la cumpărături. Cand am întrebat-o în funcție de ce le-ar alege, spune că „……….(râde), le-aș cumpăra”, „Păi dacă îmi place pot să-l aleg”;
Despre comportamentul ce trebuie respectat la masă spune că „Să nu facem gălăgie și să nu vorbim urât… . Și nici să nu ne batem, că este care se bat”;
Încurcă foarte mult mâncărurile sănătoase cu cele sănătoase spunănd ca sănătoasă „cartofi prăjiți” și nesănătoasă „ciorbă de legume…tocană de legume” și spune că pentru a avea o alimentație sănătoasă nu trebuie să mânce zilnic fructe și legume ci doar atunci când avem poftă.
Domeniul deprinderilor privind managementul banilor
Este economă și nu își strică toți banii pe care îi are odată, spunând că dacă ar avea 10 lei bani de buzunar „Mi-aș lua dulciuri, ce-mi place și mai îmi lăsam bani, pentru mai încolo”;
Este și responsabilă, conștientă de lipsurile financiare ale familiei, spunând că dacă ar avea propriul salar „Le dau la surori…daca nu au bani, la frați” și „Pe ce îmi lipsește în casă”.
Domeniul deprinderilor privind gestiunea locuintei
Nu știe cât de des trebuie făcută curățenie într-o casă spunând că trebuie să faci „Când îi murdar”, însă întrebată fiind ce inseamnă „murdar” spune că „nu știu…să fie murdar”;
Este de părere că atunci când pleci de acasă pentru mai multe zile, tot ce trebuie să faci ca să lași casa în siguranță este să închidă ușa și „Si sa ma mai uit daca ii spart geamu”.
Domeniul relațiilor sociale
Nu știe să zică lucruri bune despre ea, dar spune că se pricepe la curățenie;
Spune că nu îți face ușor prieteni noi;
Cu prietenii pe care îi are îi place să se joace elastic și să se plimbe, se întâlnesc de obicei în cartier, când se duce acasă;
Susține că nu are încredere în ea și că nu crede că îi vor reuși planurile de viitor “Păi pentru că nu pot…dacă nu învăț”.
Domeniul deprinderilor privind integrarea profesională
Își dorește să devină croitoreasă, știe la ce o ajută un loc de muncă “pai dacă îs croitoreasă și mi se rupe ceva, pot să fac la mașină…sau când vine cineva, că pot să-i fac la mașină…la bani”;
Nu știe cum se obține un loc de muncă.
Domeniul deprinderilor privind îngrijirea personală
Spune că periuța de dinți se schimbă “Daca ne-o folosit-o altu si trebe sa ne-o schimbam” sau “dupa 3 zile putem cere alta, sau este altu care o lasă mai mult”;
Nu știe cum se periază corect dinții.
Domeniul deprinderilor privind sănătatea
Știe cum îl poate ajuta un medic de familie și cunoaște numărul de urgență;
Știe că de la consumul de tutun poți să faci cancer, dar nu știe să enumere mai multe efecte negative;
Despre alcool spune ce „berea te răcorește”, darnu știe să spună riscuri ale consumului;
Știe că fructele trebuie spălate înainte de a fi consumate;
Și spune că dacă te uiți la televizor în timpce mănânci te poți îneca.
3. Nevoile și resursele copilului
Conform analizei documentelor, nevoile lui D. constau în primul rând ȋn îmbunătățirea relației cu mama, dezvoltarea deprinderilor de viață independentă, afecțiune și suport emoțional din partea familiei, consolidarea relației cu surorile și frații mai mari.
Ca și resurse menționăm faptul că are o relație bună cu frații mai mari, doi dintre aceștia fiind dispuși să o găzduiască în cazul în care aceasta nu va mai locui la adăpost. O altă resursă este faptul că se înțelege bine cu prietenii și nu în ultimul rând inteligența de care dă dovadă, obținând la școală, de când este la adăpost, locul 1 și 2 la sfârșit de an școlar.
În ceea ce privește nevoile copilului, rezultate în urma evaluării realizate, rezultă că principalele probleme pe care le are sunt următoarele:
Nu are cunoștințe în domeniul deprinderilor privind prepararea hranei și nici despre comportamentul pe care trebuie să îl avem la masă;
Nu are dezvoltat simțul responsabilității și nu cheltuie banii pe lucruri cu importanță;
Nu cunoaște toate lucrurile care trebuiesc facute pentru a lăsa o casă în siguranță atunci când pleacă pentru mai multe zile;
Nu știe să se caracterizeze pe larg;
Întâmpină dificultăți în a lega prietenii noi;
Nu are încredere în sine;
Nu crede că îi vor reuși planurile de viitor
Nu are cunoștiințe privind îngrijirea personală;
Nu cunoaște toate riscurile consumului de tutun și alcool.
Ca și resurse identificate în cadrul evaluării enumăr următoarele:
Este economă și responsabilă;
Își dorește să aibe o meserie, i-ar plăcea să fie croitoreasă.
4. Recomandări și definirea direcției de lucru
În cazul lui V.D. este necesară intervenția în vederea dezvoltării deprinderilor de viață independentă, fapt constatat în urma răspunsurilor pe care copilul le-a dat la interviu.
4.2. Concluziile cercetării
În urma aplicării interviurilor am ajuns la concluzia că acești copii au fost neglijați în mare parte în ceea ce privește dezvoltarea deprinderilor de viață independentă și că au lipsuri mari în ceea ce privește acest domeniu, lipsuri care le vor afecta mult viitorul dacă nu se va remedia situația în care se află. Dat fiind faptul că toți provin din medii defavorizate, aceștia au mai puține șanse comparativ cu alți copii de vârsta lor, fiind expuși și atrași spre activități caracterizate de un risc ridicat, care îi pot îndepărta și mai mult de o viață caracterizată de bunăstare, Datorită mediilor din care provin sau trăiesc există riscul ca aceștia să aibă tendința de a reproduce prin învățare comportamente care nu corespund celor necesare pentru o viață independentă dezirabilă.În aceste condiții este absolut necesară intervenția serioasă și minuțioasă în vederea îmbunătățirii situației acestor copii.
Răspunzând la prima întrebare de cercetare și anume „Cât de pregătiți sunt copii de la centru pentru o viață independentă?”, în urma interpretării interviurilor, am constat că acești copii întâmpină dificultăți mari în toate domeniile privind deprinderile pentru o viață independentă și că au un comportament însușit din mediul lor de proveniență.Prea puține lucruri par a fi învățate în cadrul programului de la centru.
Mediul stradal, unde majoritatea dintre ei și-au petrecut viața, o mare perioadă de timp, i-a împiedicat să învețe multe lucruri esențiale pentru o viață independentă. Pe lângă acest aspect, din discuțiile avute cu liderul comunității, am aflat faptul că nivelul de școlarizare al părinților acestor copii este foarte scăzut, ceea ce înseamnă că ei le pot oferi prea puțin pentru o dezvoltare optimă din orice punct de vedere, cu atât mai mult cu cât o foarte mare parte dintre ei nu au loc de muncă.
Pentru a răspunde la a doua întrebare de cercetare și anume „În ce domeniu întâmpină copiii cele mai mari dificultăți?”, am ales să spun pentru fiecare unitate tematica în parte câți dintre cei 9 copii au întâmpinat mari dificultăți la domeniile din interviu. Așadar, la domeniul deprinderilor privind prepararea hranei, au întâmpinat dificultăți 4 din 9 copii, la domeniul privind managementul banilor doar 2 copii din 9, la domeniul deprinderilor privind gestiunea locuinței au manifestat carențe privind informațiile și abilitățile 6 din 9 copii, la domeniile privind relațiile sociale, dar și cel cu deprinderi pentru integrarea profesională au manifestat probleme 5 dintre copii. În ceea ce privește îngrijirea personală 7 copii întâmpină dificultăți, în timp ce la domeniul deprinderilor privind sănătatea manifestă probleme 8 din 9 copii.
Desigur, aceste cifre nu indică exact și câți copii nu întâmpină nicio dificultate în anumite domenii. Fiecare dintre cei 9 copii întâmpină anumite dificultăți la fiecare domeniu. Niciunul dintre aceștia nu au dezvoltate pe deplin abilitățile aferente vreunei unități tematice din interviu. Bineînțeles că fiecare dintre acești 9 copii au și resurse care îi pot ajuta în viață. Cele mai întălnite, din răspunsurile copiilor sunt faptul că au încredere în ei, însă nu toți, existănd și copii care au probleme destul de mari privind încredere în forțele proprii. O altă resursă este potențialul pe care îl are fiecare în ciuda faptului că nu s-a investit foarte mult în capacitățile lor, fiecare este inteligent și se poate lucra cu ei.
Intervenția în acest caz este cu atât mai necesară cu cât centrul unde sunt ei integrați în acest moment este unul de „tranziție”, lucrându-se cu acești copii ori pentru reintegrare în familie(mediu care după cum am mai spus nu este propice pentru ca acești copii să își dezvolte corect abilitățile de viață independentă), ori se instuie masura de plasament la unități de tip familial sau alte centre din cadrul D. G. A. S. P. C. Cluj.
CAPITOLUL 5: INTERVENȚIA
5.1. Scopul și Obiectivele intervenției:
Scopul intervenției: dezvoltarea deprinderilor de viață independent pentru copiii unei comunități rrome.
În cadrul desfășurării intervenției am avut ca obiective:
Să cunoască comportamentul ce trebuie respectat la masă, bunele maniere ce se cer la masă;
Să cunoască care este mâncarea sănătoasă și care este cea nesănătoasă, dar și care sunt beneficiile și dezavantajele consumării acestora;
Să își formeze abilități de management corect al banilor;
Să știe să întrețină curată și în siguranță o locuință;
Să își dezvolte stima de sine;
Să își îmbunătățească relațiile sociale;
Să știe ce trebuie să cuprindă un CV;
Să știe cum să își facă igiena personală;
Să cunoască avantajele și dezavantajele consumului de tutun și alcool;
5.2. Planul de intervenție
Loc de desfășurare: activitățile s-au desfășurat atât în sala de zi a Adăpostului de zi și de noapte din Turda, cât și în curtea acestuia.
Beneficiarii intervenției: intervenția a fost realizată cu 9 copii, atât de sex masculin cât(6 băieți) și de sex feminin(3 fete) cu vârste cuprinse între 9 și 14 ani. Selecția beneficiarilor s-a făcut mai întâi în funcție de criteriul vârstă, iar mai apoi, în urma analizei răspunsurilor date de aceștia la interviu. Intervenția s-a realizat prin intermediul unor activități de grup.
Activități:
Exerciții de învățare a bunelor maniere ce se impun la masă;
Activități informative despre mâncarea sănătoasă și cea nesănătoasă;
Activitate și discuții pentru efectuarea corectă a managementului banilor;
Activitate și discuțiipentru a învăța să gestioneze o locuință;
Activități cu rol de creșterea stimei de sine;
Exerciții de comunicare și socializare;
Activități informative și simulare de completare a CV-ului pentru adolescenți;
Activități informative despre efectuarea corectă a igienei personale;
Activități informative despre avantajele și dezavantajele consumului de tutun și alcool.
5.3. Descrierea activităților desfășurate
În cadrul intervenției am organizat 8 întâlniri, pe parcursul a 2 săptămâni, în perioada 2-14 iunie, 2014.
Întâlnirea 1.
2 iunie, 4 activități, obiective: întărirea grupului, creșterea stimei de sine.
Dat fiind faptul că eu cunoșteam beneficiarii intervenției cu mult timp înainte de a incepe cercetarea pentru lucrarea de licență în cadrul acestei instituții datorită faptului că ultimele două semestre de practică semestrială mi le-am desfășurat aici, nu a fost nevoie ca la prima întâlnire să ne cunoaștem reciproc. Cu toate acestea, această primă întâlnire din cadrul intervenției am ales să o aloc creerii coeziunii de grup și de asemenea descrierii regulilor ce vor urma a fi puse în aplicare pe durata intervenției mele, dar și pentru a le explica copiilor ce vom face pe parcursul întâlnirilor. Așadar, regulile care au fost stabilite pentru buna desfășuare a întâlnirilor de grup, reguli care au fost afișate și pe un perete al încăperii în care s-au desfășurat activitățilesunt următoarele:
Suntem o familie!
Suntem sinceri!
Suntem egali!
Fiecare are dreptul să își spună părerea și să fie ascultat!
Ne respectăm reciproc, nu jignim și nu poreclim pe nimeni!
Mai menționez faptul că pentru a-i motiva pe copii și pentru a-i stimula să participe la fiecare activitate, până la sfărșitul intervenției mele, am pus în joc recompense și surprize pe care le vor primi doar cei care se vor implica și vor participa până la sfârșit.
ACTIVITATEA 1: SCAUNELE MUZICALE
OBIECTIVE :
consumarea energiilor;
dezvoltarea entuziasmului și a gândirii pozitive;
întărirea grupului.
DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII
Am rugat copiii să așeze în cerc scaunele, dar cu unul mai puțin decât numărul participanților.
Am pus muzica, iar copii au dansat, în mijlocul cercului format din scaune.
Am oprit brusc muzica, moment în care participanții s-au așezat pe scaune cât mai repede posibil.
Am explicat copiilor că în momentul în care unul din participanți va rămâne fără scaun va ieși din joc.
4. Am explicat copiilor că va scădea totodată cu unu și numărul scaunelor și jocul va continua în același mod.
Jocul se va termina în momentul în care va rămăne un singur participant (www.grupaiepurasilor.wordpress.com ).
CONCLUZII
A fost o activitate care le-a plăcut tuturor elevilor și a creat buna dispoziție pentru a trece la următoarele activități mai țintite pentru intervenția mea.
ACTIVITATE 2. MAI MARE ȘI MAI MARE
OBIECTIVE
După realizarea acestei activități, copii vor fi capabili:
să-și propună un obiectiv și să-l atingă;
să propună singuri un proiect.
DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII
Am cerut copiilor să propună individual proiecte (de exemplu, lucrări de artă, povestiri, puzzle, jocuri, cântece, poezii ect.)
I-am ajutat pe copii să-și dea seama ce proiect ar vrea să propună, dar i-amlăsat să creeze singuri proiectele lor.
Am oferit prilej copiilor să-și prezinte proiectele colegilor.
Am expus lucrările realizate în sală pentru ca toată lumea să le poată vedea(Shapiro, 1998).
CONCLUZII
A fost o activitate cel puțin interesantă dar și distractivă, la care copiii au dat dovadă de multă creativitate. Cele mai multe proiecte au fost legate de desene și de asemenea copii au propus și diverse jocuri dinamice cu ar fi : «Ana spune», în care conducătorul de joc trebuia să dea anumite comenzi iar dacă zicea : «Ana spune să își atingi nasul», ceilalți trebuiau să nu facă acest lucru. Dacă în schimb conducătorul de joc spunea: «Ana spune să nu îți atingi nasul» ceilalți trebuiau să facă acest lucru.
Faptul că desenele lor au fost expuse în clasă i-a făcut să se simtă foarte mândri de proiectele pe care le-au propus.
ACTIVITATE 3. CUM NE DEZVOLTĂM RESPECTUL DE SINE?
OBIECTIVE
După realizarea acestor activități, copii vor fi capabili să indentifice aspecte pozitive despre ei înșiși și despre altii.
Totodată, un alt obiectiv constă în creșterea stimei de sine a copiilor
DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚILOR
Activitatea 3.1. – Ne lăudam!
Toți copiii se adunăîn cerc. Unul câte unul, copiii au trebuit să spună poziția următoare, completând-o cu un aspect pozitiv despre ei inșiși:,,Nu vreau să mă laud, dar…’’. Copii ar putea fi timizi în a-și exprima realizările, de aceeaam fost cea care a inițiat activitatea Am subliniat faptul că în timpul acestei activități lauda de sine ar trebui sa fie pozitivă și că ea nu ar trebui să facă pe nimeni să se simtă stinjenit în legatură cu el/ ea sau cu complimentele exprimate.
Activitatea 3.2. – Discursul la o petrecere!
Toți copii s-au adunat într-un cerc și ș-au imaginat că se află la o petrecere. Ei au fost rugați să își închipuie că au în mână un pahar cu suc. Unul câte unul, copiiau ridicat mâna și au rostit un discurs, prefacându-se că sorb din paharul cu suc, în conformitate cu discursul (Shapiro, 1998).
CONCLUZII
Copiilor le-a plăcut această activitate și s-au distrat foarte mult. Chiar dacă a trebuit să încep eu, rând pe rând. fiecare elev a căpătat încredere pentru a spune cu ce se laudă. Cei mai mulți dintre copii s-au lăudat cu familiiile lor dar și cu unii profesori, ceea ce m-a surprins plăcut
ACTIVITATE 4. CEI GALBENI ȘI CEI ALBAȘTRI
OBIECTIVE
După realizarea acestei activități, copii vor fi capabili:
sa defineasca discrimînarea;
sa explice cum ne simtim în situația în care suntem discriminați.
DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII
Am împărțit copii în două grupuri. Cele două grupuri se deplasează în colțuri opuse ale încăperii. M-am asigurat că fiecare copil are în mână două bucăți de hârtie.
Am spus unuia dintre grupuri că numele său este ,,Cei galbeni’’, iar celuilat grup că numele său este ,,Cei albaștri’’.
Copiii au dat mâna cu fiecare membru al grupurilor lor.
Toți copiii s-au deplasat spre centrul încăperii.
Am dat copiilor urmatoarele instrucțiuni:,,Hârtia din mâna voastră nu este hârtie. Este, de fapt, aur. Vreți să obțineți cât se poate de mult aur. Vă veți plimba prin încăpere. Va trebui să întrebați fiecare personă la care vă uitați daca vă dă bucata ei de aur (bucata de hârtie). Dacă cineva din propriul grup vă întreabă dacă poate primi o bucată de aur de la voi zâmbiți-i și dați-i o bucată (în cazul în care mai aveti una). Dacă cineva din celălalt grup vă cere o bucată de aur, încruntați-vă și spuneți-i: „’Nu, copilaș mic, mic. Nu primești o bucată de aur’’.
Am cerut copiilor să continue să se plimbe prin încăpere și după ce și-au dat aurul și să participe în continuare la joc. (Dacă se uită la cineva din propriu grup, pot să reprimească aurul).
Activitatea s-a desfasurat în acest fel timp de cinci minute, după care elevii au format un cerc mare pentru discuții.
ÎNTREBĂRI PENTRU DISCUȚII
Cum v-ați șimtit când ați cerut cuiva din propriu grup o bucată de aur?
Cum v-ați simțit când ați cerut cuiva din celalalt grup o bucata de aur?
V-ați surprins pe voi înșivî în situația de a-i evita pe membrii celuilalt grup? De ce?
Explicați colegilor ce înseamnă discriminarea. În ce fel este legată aceasta activitate de discriminare?
De ce este discriminarea nedreaptă față de oameni?
Ați fost vreodata în situația de a fi discriminați? Dar persoanele pe care le cunoașteți? În cel fel? (Shapiro, 1998).
CONCLUZII:
Prima parte a activității a fost foarte plăcută pentru copii însă mai dificil a fost când amtrecut la partea legată de discuții. Spre satisfacția mea, unii dintre membrii grupului cunoșteau foarte bine conceptul de discriminare pentru că au discutat la orele de dirigenție despre discriminare, ceea ce după părerea mea este un lucru pozitiv. A fost dificil pentru copii să vorbească despre situațiile în care au fost discrimați, situații care nu au fost puține.Ceea ce am încercat eu să fac a fost să le explic că de fapt și ei sunt la fel catoți ceilalți copii, că au șanse egale. În urma discuțiilor am putut observa că elevii au fost într-adevăr marcați de situațiile în care au fost dicriminați, ei descriind cu tristețe aceste situații.
Întâlnirea 2.
4 iunie, 3 activități, obiective: dezvoltarea capacității de formulare a obiectivelor personale, a elaborăii unui CV și înțelegerea influenței modelelor de viață asupra dezvoltării pe plan professional și personal.
ACTIVITATE 1.CE FAC AZI, CE FAC MÂINE?
OBIECTIV: Dezvoltarea abilităților de formulare a obiectivelor pe termen scurt și pe termen lung.
MATERIALE: fișă de lucru (Vezi Anexa nr. 4)
DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII
Am discutat despre importanța stabilirii scopurilor în viață, atât a celor pe termen scurt, cât și a celor pe termen lung. Am provocat copiii să se gândească la viitorul lor, indicând obiective pe termen lung și scurt.
Am cerut copiilor să completeze afirmațiile din fișa de lucru și apoi să exemplifice, în fața celorlalți, obiective proprii și modalități de realizare ale acestora.
DISCUȚII
Importanța stabilirii obiectivelor pe termen scurt și lung;
Modalitățile de atingere a obiectivelor pe termen scurt și lung;
DE URMĂRIT
Să înțeleagă diferența dintre obiectivele pe termen scurt și obiectivele pe termen lung;
Să identifice relația dintre obiectivele pe termen scurt și cele pe termen lung;
Să identifice și să analizeze câteva modalități de realizare a obiectivelor stabilite(Lemeni, Porumb, 2011).
CONCLUZII
La această activitate copii s-au simțit foarte bine și fiecare a spus cel puțin câte un obiectiv. A fost nevoie să explic, mai ales pentru cei mai mici, care este diferența întrte obiectivele pe termen scurt și obiectivele pe termen lung, însă până la urmă au înțeles toți, și fiecare a venit cu propriile idei și dorințe de viitor. Cei mai mulți au spus ca obiective pe termen lung găsirea unui loc de muncă sau achiziționarea unui bun precum un calculator.
ACTIVITATE 2: MODELE DE VIAȚĂ, MODELE DE CARIERĂ
OBIECTIV: Înțelegerea influenței modelelelor în conturarea valorilor legate de muncă
MATERIALE: fișă de lucru (Vezi Anexa nr. 5 )
DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII
Am identificat împreună cu copii câteva persoane care reprezintă modele pentru generația lor. Am discutat care este influențaa modelelor asupra tinerilor. Am sugerat copiilor să se gândească la influența pe care modelele o au asupra valorilor și așteptărilor adolescenților față de muncă. Aceste personaje pot deveni „modele de carieră”, „modele de viață” pentru copii.
Am distribuit fișa de lucru și solicitați copiilor să completeze lista persoanelor pe care le admiră sau le consideră a fi importante pentru ei. Le-am sugerat să includă pe listă chiar persoane din filme vizionate, personaje din cărți sau personalități din viața publică.
După identificarea acestora, am cerut copiilor să noteze pe fișă câteva dintre motivele pentru care admiră persoanele respective.
I-am încurajat cât mai mult copii să își prezinte în fața celorlalți modelele proprii și să precizeze motivele pentru care îi apreciază. Am identificatvalori legate de muncă ale modelelor și discutați în ce măsură le influențează propriile valori.
DISCUȚII
Ce înseamnă “model de carieră”? Cine poate fi “model de carieră”?
În ce măsură se modifică “modelele de carieră” odată cu înaintarea în vârstă?
Cum pot influența “modelele de carieră” formarea valorilor personale și a valorilor legate de muncă?
DE URMĂRIT
Să identifice modelele de carieră și de viață;
Să înțeleagă influența modelelor de carieră în conturarea valorilor personale (Lemeni, Porumb, 2011).
CONCLUZII
Modelele de carieră, sau de viață pe care copii le-au dat ca și exemple au fost diverse. Fetele au spus că modelele lor de carieră sunt profesorii de la școală sau asistentul social al centrului, iar băieții au dat exemple din sport, din muzică, din filme.
După discuțiile avute au înțeles faptul că modelele pe care le au în viață îi pot influența atât pozitiv, cât și negativ și trebuie să fie foarte atenți pe cine aleg și până în ce punct îi consideră modele.
ACTIVITATEA 3: CV-UL PERSONAL
OBIECTIVE: Dezvoltarea abilităților necesare elaborării unui CV
MATERIALE: fișă de lucru (Vezi Anexa nr. 6)
DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII
Am întrebat copiii dacă aceștia cunosc care sunt documentele prin care se prezintă o persoană care dorește să se angajeze pe un post. Am condus discuția spre identificarea documentelor care pot servi pentru promovarea personală: CV, scrisoare de intenție etc. Am cerut copiilor să dea și alte exemple de situații în care este necesar un CV.
Le-am spus copiilor că în această activitate vor exersa realizarea unui CV, apoi am distribuit fișa de lucru și am discutat componentele principale pe care le are un CV.
Am cerut copiilor să-și imagineze că vor concura pentru un post și să realizeze CV-ul pe baza completării fișei de lucru.
Am solicitat copiilor să prezinte în fața celorlalți CV-ul pe care l-au alcătuit.
DISCUȚII
Ce fel de informații sunt incluse în CV?
Care este rolul unui CV?
DE URMĂRIT
Să cunoască elementele unui CV
Să identifice situații în care este necesar un CV (Lemeni, Porumb, 2011)
CONCLUZII
La această activitate copiii au întâmpinat câteva dificultăți. Nu au știut să îmi dea exemple de documente prin care te poți prezenta pentru ocuparea unui post și nu au știut nici să zică situații în care este nevoie de un CV, decât pentru angajarea pe un anumit post. Au întâmpinat de asemenea dificultăți, majoritatea dintre ei, la completarea CV-ului, pe componentele de abilități și interese. După discuțiile avute în urma activității, copiii au putut să enumere care sunt componentele unui CV și de asemenea au știut să spună și alte situații în care ne poate ajuta unul.
Întâlnirea 3.
5 iunie, 4 activități, obiective: identificarea și conștientizarea efectelor negative ale consumului de alcool și tutun
ACTIVITATEA 1: FLORICELE DE PORUMB
OBIECTIV: Energizarea membrilor grupului.
DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII:
Membrilor grupului li s-a explicat faptul că sunt floricele de porumb care sar continuu într-o tigaie, cu mâinile lipite de corp. Membrii grupului sar prin încăpere dar dacă se lipesc de cineva trebuie să sară împreună, de mână. Jocul se termină odată cu formarea unei aglomerări imense(“Cartea mare a jocurilor”, 2001).
CONCLUZII:
La această activitate copii s-au distrat și s-au simțit foarte bine, ba chiar mi-au cerut să repetăm activitatea și să particip și eu.
ACTIVITATE 2: CE ESTE SĂNĂTATEA?
OBIECTIV: înțelegerea de către copii a complexității stării de sănătate.
MATERIALE: fișă de lucru (Vezi Anexa nr. 7), o planșă mare
DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII:
Le-am cerut copiilor să scrie pe planșă cuvântul SĂNĂTATE și să ofere o definiție a acesteia. I-am ghidat pentru a da o definiție a starii de sănătate nu doar fizică ci si socială, psihică.
Le-am explicat copiilor că putem diferenția între comportamentele sănătoase, care protejează sănătatea persoanelor și comportamente nesănătoase, care predispun la risc de îmbolnăvire. Apoi le-am cerut copiilor să dea exemple pentru a verifica dacă au înțeles distincția.
I-am împărțit în grupe și le-am oferit spre completare fișa de lucru. Copiii au lucrat în grup 10-15 minute.
Am cerut fiecărui grup să prezinte răspunsurile oferite și le-am discutat împreună. Am centralizat pe plansă comportamentele identificate de elevi, pe două coloane
Am discutat consecințele acestora în planul sănătății.
DISCUȚII:
De ce este util să identificăm comportamentele sănătoase și nesănătoase legate de sănătate?
Exemple de comportamente sănătoase și nesănătoase pe care le manifestă diferite personae cunoscute.
DE URMĂRIT:
Să identifice aspecte care țin de dimensiunile cuprinse în definiția sănătății (fizică, psihică, socială)
Să ofere exemple de comportamente sănătoase și nesănătoase (Lemeni, Porumb, 2011)
CONCLUZII:
Copii au dat exemple de comportamente sănătoase și nesănătoase.Comportamentele sănătoase identificate de copii au fost sportul, consumul de fructe și legume,mâncatul sănătos, evitarea consumului de alcool și tutun,Comportamentele nesănătoase identificate au fost consumul de tutun și alcool, și mâncatul nesănătos.Nu au știut să dea exemple când a venit vorba de sănătatea psihică și socială. După ce au avut loc discuțiile au fost mai siguri pe răspunsurile lor, ba chiar au putut, cei mai mari dintre aceștia, să îmi dea exemple de comportamente sănătoase și nesănătoase pentru sănătatea psihică.
ACTIVITATEA 3: ALCOOLUL, DROGURILE ȘI CALITATEA VIEȚII
OBIECTIV: identificarea efectelor dăunătoare ale alcoolului și drogurilor asupra sănătății
MATERIALE: mai multe cărți de joc, sau manuale, cuburi, sau alte obiecte din care se pot face structure precum o casă
DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII
Am explicat copiilor că vom discuta despre efectele pe care le au comportamentele nesănătoase (de exemplu consumul de alcool, droguri) asupra calității vieții personale. Am definit calitatea vieții personale și am exemplificat situații care denotă acest aspect.
Am împărțit copiii în grupe de câte 3 și am dat fiecărei grupe sarcină să construiască o casă sau o structură de orice fel. Le-am spus să își imagineze că acea structură reprezintă calitatea vieții și că o cărămidă(carte) reprezintă un aspect al acesteia. I-am rugat să scoată “o cărămidă” din structură și am observat împreună ce s-a întâmplat.
I-am întrebat care consideră că este legătura dintre experimental făcut și efectele consumului de droguri asupra calității vieții personale. Am identificat acele aspecte ale vieții personale care sunt afectate de consumul de alcool și droguri.
DISCUȚII
Consumul de alcool și droguri afectează calitatea vieții personale, sociale și profesionale. Toate nivelurile calității vieții sunt afectate.
DE URMĂRIT:
Să identifice consecințe pe care le are consumul de alcool și droguri asupra calității vieții (Lemeni, Porumb, 2011).
CONCLUZII:
Copiii s-au distrat de minune încercând să construiască casele. Au fost și câteva divergențe, însă am reușit să calmez spiritele și pe urmă lucrurile au continuat într-un mod agreabil. Cei mai mari s-au descurcat mai bine în a spune care este legătura dintre experimentul făcut și efectele consumului de alcool și droguri asupra calității vieții personale. Până la sfărșit am reușit să îi determin pe toți să identifice o consecință negativă a consumului de alcool și droguri.
ACTIVITATE 4. ȘTII ADEVĂRUL DESPRE TUTUN?
OBIECTIV: Conștientizarea de către copii a efectelor nocive ale fumatului asupra sănătății și calității vieții.
MATERIALE: fișă de lucru (Vezi Anexa nr. 8)
DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII:
Am spus copiilor că vom vorbi despre efectele pe care le are fumatul asupra stării de sănătate și asupra calității vieții. Am distribuit elevilor fișa de lucru și au avut 5 minute pentru a completa spațiile libere din afirmațiile cuprinse în aceasta.
Am rugat copii să discute în echipe de 3 răspunsurile pe care le vor da, iar apoi am discutat cu întregul grup afirmațiile după sugestiile oferite la discuții
Am făcut legătura dintre obiceiul de a fuma și munca specifică anumitor profesii. În ce situații fumatul poate fi un impediment în desfășurarea activității(de exemplu, dacă dependența este excesivă, fumatul poate ocupa mult timp, dacă lucrează direct cu oamenii, poate fi neplăcut, pot exista interdicții în ceea ce privește fumatul în timpul programului, dacă lucrează la magazin, hainele pot mirosi a țigară).
DISCUȚII:
Aspecte legate de tutun:
Nicotina produce dependență în aceași măsură ca și heroina sau cocaina. Nicotina, ingredientul activ al tutunului, acționează asupra creierului, producând relaxare, scăderea tensiunii, o stare de exaltare și în același timp, dependență. Nicotina ajunge la creier în numai 7 secunde, jumătate din timpul de care are nevoie heroina injectată pentru a ajunge la creier.
Vârsta la care oamenii încep să fumeze, a scăzut. Sondajele realizate în licee, printre elevii de clasa XII arată că 25% dintre cei care fumează au început în clasa a6 a, 50% în clasa a8 a, iar 25% până în clasa a-9 a.
Țigările sunt unul dintre produsele de pe piață cărora li se face cea mai mare publicitate. Companiile producătoare de țigări investesc 5 mii de dolari în fiecare minut în companii publicitare. Multe dintre acestea vizează în special femeile și copiii.
Fumatul este periculos nu doar pentru cel care fumează ci și pentru nefumătorii care se află în apropierea persoanelor care fumează(fumatul pasiv). Studiile arată că fumatul pasiv reprezintă un factor de risc pentru cancerul de plămâni și alte boli ale aparatului respirator, atât la adulți cât și la copii.
DE URMĂRIT:
Să identifice implicații pe care le are fumatul asupra calității vieții fizice, psihice, sociale și profesionale (Lemeni, Porumb, 2011).
CONCLUZII:
Copii s-au descurcat foarte bine. Au ținut minte afirmațiile pe care mai apoi au trebuit să le scrie pe fișa de lucru, deoarece pentru a le oferi un ajutor, i-am anunțat dinainte să fie atenți că vor avea de lucru pe baza discuțiilor.
Întâlnirea 4.
6 iunie, 3 activități, obiective: identificarea și conștientizarea efectelor negative ale consmului de tutun și alcool.
ACTIVITATEA 1. ADEVĂRUL DESPRE ALCOOL
OBIECTIV: Conștientizarea de către copii a efectelor nocive ale alcoolului asupra calității vieții.
ACTIVITATE INFORMATIVĂ:
Le-am spus copiilor următoarele:
Indiferent dacă este sub formă de bere, vin sau lichior, băturile alcoolice sunt substanțe care afectează activitatea mentală, emoțională și comportmanetală. Alcoolul este un drog puternic. Deoarece, băuturile alcoolice sunt atât de comune și accesibile în cultura noastră, uităm că alcoolul este un drog cu efecte similare drogurilor interzise. Copii și adolescenții învață, privind la cei maturi, că a consuma alcool este ceva plăcut, oamenii care beau sunt veseli, râd și se simt bine. Pe de altă parte tinerii mai cred că dacă nu beau, ceilalți vor râde de el, că vor fi mai puternici, mai interesanți…Curiozitatea și dorința de a imita adulții îi determină pe mulți copii să încerce să consume la rândul lor alcool.
Efectele consumului de alcool asupra tinerilor:
Abuzul de alcool este cauza celor mai multe accidente de mașină în care sunt implicați tinerii. O treime din accidentele mortale sunt legate de consumul de alcool. În plus, mii de persoane sunt rănite grav în fiecare an. În 85% din cazuri conducătorii implicați ăn accidente au consumat ocazional alcool. Nu există nicio metodă miraculoasă pentru a elimina rapid efectele consumului de alcool. Un duș rece sau o cafea nu reduc alcoolemia.
Consumul de alcool, chiar și în cantități moderate crește foarte mult riscul de a avea raporturi sexuale neprotejate. Un singur raport sexual neprotejat te poate contamina cu virusul HIV(Sida) sau cu alte boli cu transmitere sexuală.
Consumul de alcool duce la violență și agresivitate. Sub influența consumului de alcool poți interpreta greșit o remarcă sau un gest, ceea ce poate duce la comportamente agresive și violență.
DISCUȚII:
Ce alternative de comportament ar putea avea adolescenții care recurg la consumul de alcool?
Ce părere au copii despre ce au auzit? (Băban, 2011)
CONCLUZII:
Copii au fost interesați să afle cât mai multe despre efectele alcoolului și despre cât de repede iasă acesta din organism. La sfârșitul activității am rămas cu certitudinea că toți au reținut aspecte importante ale consumului de alcool.
ACTIVITATE 2. CONVINGERI ERONATE ALE ADOLESCENȚILOR DESPRE FUMAT
OBIECTIV: Conștientizarea de către copii a efectelor nocive ale fumatului
ACTIVITATE INFORMATIVĂ:
“Fumatul te face atractiv!”
Răspuns: realitatea este că fumatul te face rău mirositor și îți îngalbenește hainele și mâinile. Hainele tale vor mirosi urât, la fel ca și respirația ta.
“Fumatul te face independent și mai matur!”
Răspuns: fumatul te face dependent și nu mai ai control asupra ta. Fumatul nu te poate face mai intelligent, mai sofisticat, mai înțelept.
“Fumatul te face să te simți bine!”
Răspuns: în realitate, cei care fumează se simt obosiți, le este dificil să facă sport.
“Tutunul nu este un drog, nu îți face niciun rău!”
Răspuns: fumatul produce efecte negative asupra sănătății și produce dependență. Nu este ușor să te lași de fumat! (Băban, 2011)
CONCLUZII:
Cel mai greu mi-a fost să îi conving pe cei mai mari dintre ei, mai ales pe S., care este de altfel fumător(singurul fumător dintre ei). Am reușit până la urmă să îi conving că răspunsurile pe care eu le-am dat, sunt cât se poate de adevărate, însă nu știu în ce măsură asta le va schimba și modul de a gândi pe mai departe. Cel mai probabil, nu se va lăsa de fumat în perioada imediat următoare, fiind în momentul de față un lucru prea important pentru el.
ACTIVITATEA 3. PUTEREA ANTURAJULUI
OBIECTIV: identificarea rolului pe care îl are presiunea anturajului în decizia de a adoptacomportamente cu risc.
MATERIALE: o planșă
DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII:
Am împărțit copiii în două echipe. Am ales un copil care a jucat rolul unui tânăr care se află în situația de a decide dacă acceptă să fumeze sau nu. L-am rugat să iasă din sală și i-am dat o foaie cu următoarele instrucțiuni: „Când vei intra din nou în sală, vei juca rolul unui elev care a ieșit cu prietenii în curte. Tocmai ai primit de la un coleg o țigară.”
După ce copilul a iesit din sală, am prezentat și celorlalți situația și am cerut unui grup să-și desemneze 3 reprezentanți care vor trebui să-și folosească puterea de convingere pentru a-l determina pe prietenul lor să fumeze. Celălalt grup va alege 3 reprezentanți care își vor folosi toată puterea de convingere, pentru a-l face pe elev să nu fumeze.
Am împărțit planșa în două coloane, pentru a trece argumentele utilizate de cele două echipe pentru a-l convinge să fumeze sau să nu fumeze.
Am identificat împreună cu copii modalitățile utilizate de copil pentru a face față presiunii grupului.
DISCUȚII:
Care listă este mai cuprinzătoare și mai convingătoare?
Cum cred copii că s-a simțit colegul lor care era pus în situația de a face față presiunii grupului?
Cum ne pot influența ceilalți în direcția adoptării unor comportamente nesănătoase?
Ce modalități de a face față presiunii anturajului se pot identifica? Oferiți exemple.
DE URMĂRIT:
Să identifice influențele pe care le exercită grupul asupra deciziilor noastre.
Să identifice modalități de a face față presiunii grupului (Lemeni, Porumb, 2011).
CONCLUZII:
Spre dezamăgirea mea, lista cea mai cuprinzătoare a fost cea în care erau argumentele pentru care copilul ar fi trebuit să fumeze. Au încercat să îl manipuleze prin diferite modalități. Au adoptat strategii de a-l speria pe colegul lor, au „amenințat” până și cu bătaia, cu exluderea din grup, cu faptul că îl vor face de rușine în fața tuturor, l-au etichetat în diverse forme, au râs de el…modalități care tind să cred că le-au trăit unii dintre ei, ori au văzut întâmplându-se, dacă nu chiar le-au utilizat la modul cel mai serios în viața reală. Pe de altă parte, în tabăra opusă, s-au folosit argumente valabile, însă puține. L-au încurajat cu faptul că va fi primit la ei în grup, că nu va rămâne singur, că fumatul este nesănătos și este greșit, dar cam atât. Oricum, am fost plăcut surprinsă să văd că, deși, echipa cealaltă au oferit mai multe argumente, el a hotărât să nu fumeze. Nu știu dacă asta a avut de a face cu faptul că era doar un joc și eu eram prezentă, însă chiar și așa, cred că au avut ceva de învățat, toți dintre ei.
Întâlnirea 5.
9 iunie, 3 activități, obiective: dobândirea unor abilități de periere corectă a dinților, a bunelor maniere la masă și oferirea de informații cu privire la nutriție.
ACTIVITATEA 1. CUM SE PERIAZĂ CORECT DINȚII
OBIECTIV: Învățarea copiilor cum trebuie periați dinții.
MATERIALE: un clip video
DESFĂSURAREA ACTIVITĂȚII:
Am oferit copiilor următoarele informații:
Pentru o dantură sănătoasă, periajul dinților este cel mai important;
Periajul nu trebuie să fie brutal;
Un periaj trebuie să dureze minim 3-4 minute;
Pe lângă dinți, mai trebuie periate și gingiile, dar și limba;
Limba se curăță umtima dată, din spate în față;
Periuța de dinți se schimbă odată la 3 luni sau după fiecare dată când ai gripă, pentru a evita ca bacteriile să rămână pe perie( www.oral-dent.ro )
După ce copiii au aflat aceste detalii importante despre periaj, au vizionat un clip(de pe același site), despre periajul corect. Clipul a fost în engleză, dar le-am tradus copiilor. Am vizionat de mai multe ori clipul, după care pe rând, au spus în fața celorlalți, cum se periază corect dinții, enumerând toate detaliile pe care le-au ținut minte fiecare(în felul acesta, au reușit până la sfărșit să mai memoreze și din ce se discuta), iar mai apoi și-au periat fiecare dinții pentru a vedea dacă au reținut.
CONCLUZII:
Copii au arătat interes la această activitate, ba chiar au avut un spirit de concurs, încercând care mai de care să rețină cât mai mult pentru a se mândri mai apoi că eu știut tot și am rămas plăcut surprinsă că toți au reținut cum trebuie să își perieze corect dinții.
ACTIVITATE 2. COMPORTAMENTUL CORECT LA MASĂ
OBIECTIV: învățarea copiilor cum trebuie să se comporte la masă
MATERIALE: farfurii, tacâmuri, șervețele, pahare
DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII:
Am spus copiilor următoarele lucruri:
Poziția corectă la masă: Stați drepți, dar nu incordați, pe tot scaunul, mâinile și coatele nu trebuie să stea sprijinite de masă, poziția lor corectă fiind cu coatele cât mai aproape de corp și încheieturile mâinilor sprijinite ușor de masă.
Nu trebuie să mâncăm în grabă
Nu se vorbește despre subiecte neplăcute, care pot deranja la masă
Nu se vorbește cu gura plină
Nu bem lichide atâta timp cât avem mâncare în gură
Se mănâncă tot din farfurie
Trebuie să mulțumim întotdeauna celui care ne servește masa, indiferent dacă acceptăm ceea ce ne oferă sau nu, folosind expresiile “Nu, mulțumesc!” și “Da, vă rog!”
( www.bethany.ro )
Nu se mănâncă cu mâna.
Se spală mâinile înainte de a mânca
După aceste informații, am desfășurat o activitate în care copiii au învățat să folosească furculița și cuțitul, au învățat să aranjeze o masă.
CONCLUZII
Această activitate s-a desfășurat foarte frumos, copiii fiind interesați de ceea ce eu le spuneam, ba chiar mai spuneau și ei reguli pe care le știu. Le-a plăcut mult faptul că i-am lăsat să aranjeze masa după cum au știut și pe urmă am modificat împreună ce nu era bine. Și-au dat interesul, ba chiar au fost și inventivi și au cerut o vază cu flori pentru a o pune pe masă după ce au aranjat farfuriile și tacâmurile.
ACTIVITATEA 3. NUTRIȚIE: PLANIFICAREA MENIULUI, CUMPĂRAREA ALIMENTELOR, ALIMENTE SĂNĂTOASE ȘI NESĂNĂTOASE
OBIECTIVE: oferirea de informații care să îi ajute pe copii să învețe cum să își planifice meniul, ce este alimentația sănătoasă și nesănătoasă etc.
DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII:
Am spus copiilor următoarele:
Reguli pentru o alimentație corectă:
Alegerea și consumarea produselor care sunt proaspete, au un gust și miros bun
Consumați cât mai multe fructe, legume și cereale
Folosiți în cantități mici sarea, zahărul și alte condiment
Consumul moderat (sau deloc) de alcool
Mențineți curățenia în spațiul unde gătiți, dar și a instrumentelor pe care le folosiți, acest lucru ajută la reducerea riscului de îmbolnăviri
Întotdeauna spălați-vă pe mâini înainte de a găti
Alimentația sănătoasă:
Consumați cât mai puține alimente bogate în grăsimi(exemplu carnea de porc) și încercați să consumați carne de pui fără piele, pește, lactate cu procent scăzut de grăsime
Consumați zilnic fructe și legume, acestea protejează organismul împotriva anumitor boli
Încercați să nu consumați mai mult de o linguriță de sare pe zi
Consumați alimente bogate în calciu(exemplu lapte), acesta vă menține oasele și dinții puternice și sănătoase
Alimentația nesănătoasă:
În primul rănd, în această categorie intră consumul de produse precum hamburger, snacksuri, chipsuri, shorma, cartofi prăjiți etc. , aceste alimente fiind principal cauză a obezității
Lipsa de exercițiu fizic
Lipsa micului dejun. Micul dejun este cea mai important masă a zilei.
Consumul insificient de apă. Apa are o importanță foarte mare pentru funcționarea corectă a creierului, a fiecărui organ din corp și chiar a pielii, de aceea este important să consumăm minim 2 litri de apă pe zi
Exemple de alcătuire a unui meniu zilnic:
Mic dejun: o cană cu lapte, un sandwich cu salam și brânză,
Prânz: trebuie să conțină 3 feluri de mâncare: o supă sau ciorbă, pește cu legume și la desert un compot de pere.
Cina: trebuie să fie o mâncare ușoară și să fie luată cu cel puțin 2 ore înainte de culcare: paste cu brânză ( www.bethany.ro).
CONCLUZII
Pe parcursul activității, eu le-am spus ce mi-am propus pentru fiecare domeniu în parte, iar copii au intervenit mereu cu întrebări(de exemplu de ce nu este sănătoasă carnea de porc) și au intervenit cu observații despre anumite aspecte(de exemplu au venit și ei cu idei pentru construirea meniului). Copiii au fost interesați să afle mai multe despre alimentele nesănătoase și erau curioși de unele produse dacă sunt sau nu sănătoase. S-au implicat și au dat și ei exemple de meniuri.
Întâlnirea 6.
11 iunie, 2 activități, obiective: dezvoltarea deprinderilor privind gestiunea locuinței și managementul banilor
ACTIVITATE 1. MANAGEMENTUL ȘI SIGURANȚA CASEI
OBIECTIV: dezvoltarea deprinderilor privind gestiunea locuinței.
DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII:
Am spus copiilor următoarele:
Cum să păstrezi curățenia și igiena în casă:
În bucătărie:
după ce se mănânca, se șterge masa, se spală vasele,
după ce se termină de gătit, se șterge aragazul cu o lavetă,
săptămânal se verifică debaraua și frigiderul pentru a arunca produsele alterate sau expirate,
se duce gunoiul zilnic.
În baie:
se șterge oglinda de baie după duș sau ori de câte ori se observă pe aceasta picături de apă sau amprente,
se spală cada de fiecare dată după folosire,
se aerisește după fiecare duș, pentru a evita condensul,
se spală chiuveta ori de câte ori e nevoie,
se folosește un coș de rufe pentru depozitarea celor murdare până sunt suficiente pentru a fi spălate.
În sufragerie:
asigură-te în fiecare seară că toate telecomenzile, revistele, ziarele etc. sunt puse la locul lor și nu împrăștiate prin toată sufrageria,
orice obiect adus în sufragerie, trebuie dus la locul lui(exemplu: un pahar),
se aspiră și se șterge praful zilnic, sau ori de câte ori crezi că e nevoie,
se aerisește zilnic,
În dormitor:
în fiecare dimineață se aerisește și se aranjează patul,
nu se lasă hainele împrăștiate prin cameră, fă un obicei din a-ți pune hainele în dulap(sau în coșul de rufe din baie) după ce te schimbi,
se aspiră și se șterge praful zilnic, sau ori de câte ori crezi că e nevoie,
Se schimbă lenjeria de pat odată la două săptămâni
Eventuale pericole din casă:
Aragazul nu se pune lângă geam, perdeaua poate lua foc sau focul se poate stinge de la curentul de aer.
În timpul dușului, gresia se poate uda și devine alunecoasă, este bine să existe langă cadă un covoraș antiderapant.
După folosire, trebuie scoase din priză uscătorul de păr, fierul de călcat, încărcătorul de la telefon și alte electrocasnice, pentru a evita un scurtcircuit sau o supraîncâlzire și să ia foc.
Când sunteți plecat de acasă pentru mai multe zile, nu uitați să închideți ușa, geamurile, sursa de apă, sursa de gaz, becurile.
Țineți în permanență ușa de la intrare închisă cu cheia pentru a evita ca personae străine și eventual personae rău voitoare să intre în casă.
Nu lăsați să intre în casă persoane străine, în afara celor care se legitimează înainte ca fiind poștaș, reprezentanți de firmă de gaz, televiziune etc.
( www.bethany.ro ).
CONCLUZII:
A fost o activitate interactivă deoarece, i-am implicat cât de mult am putut pe copii, și i-am stimulat să spună ei lucrurile pe care eu urma să le spun despre păstrarea curățeniei și siguranței în casă. Copiii s-au descurcat și au reușit în mare parte să anticipeze ce urma să zic.
ACTIVITATEA2. MANAGEMENTUL RESURSELOR FINANCIARE
OBIECTIV: dezvoltarea deprinderilor de management al banilor
DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII:
Discuții cu copiii despre:
Cum putem să economisim banii?
Îi putem aduna de exemplu acasă, într-o pușculiță
Îi putem aduna într-un cont de economii deschis la bancă
Cum să ne planificăm cheltuielile:
Se scriu pe o listă veniturile și cheltuielile facute în cursul unei luni
În acest fel vedem cum ne descurcăm cu banii, dacă ne ajung sau nu până la finalul lunii, iar dacă nu ne ajung putem vedea din cheltuielile anteriare, de ce anume ne putem lipsi în luna care urmează, pentru a ne descurca mai bine cu banii.
Abilități de consumator:
Întotdeauna, înainte să cumpărăm un anumit produs, trebuie să ne uităm la preț, calitate, gramaj, termen de valabilitate etc.
Intereseazăte și la alte magazine de produsul pe care vrei să îl cumperi și vezi unde sunt cele mai avantajoase prețuri.
Este important de știut că prețul nu corespunde întotdeauna cu calitatea produsului. Contrat părerii majorității, pot să existe și produse scumpe dar de proastă calitate, dar și produse ieftine dar cu o calitate bună.
Atunci când aveți un buget mic, luați în considerare și produsele la reducere, dacă acestea sunt de bună calitate și mai au încă termen de valabilitate, mersul pe jos în loc de taxi de exemplu și activități de recreere care să nu necesite costuri prea mari sau care să nu necesite costuri deloc cum ar fi de exemplu mersul cu bicicleta, ieșire în parc etc. ( www.bethany.ro )
CONCLUZII:
Copii au fost activi și au vrut să afle cât mai multe despre cum să își planifice veniturile, și ce presupune mai exact acea listă despre care am vorbit. Cred că au reținut informații importante în urma acestei activități, care îi vor ajuta pe viitor în gestionarea propriilor bani.
Întâlnirea 7.
13 iunie, 1 activitate , obiective: evaluarea cunoștiințelor pe care le-au acumulat copiii de-a lungul intervenției pentru dezvoltarea deprinderilor de viață independentă.
ACTIVITATEA 1. RĂSPUNDE-ARUNCĂ-INTEROGHEAZĂ. ACTIVITATE CU ROL DE EVALUARE FINALĂ
OBIECTIV: evaluarea cunoștiințelor pe care le-au acumulat copiii de-a lungul intervenției pentru dezvoltarea deprinderilor de viață independentă.
MATERIALE: o minge mică și ușoară
DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII:
Copiii au stau aranjați într-un cerc și au arunct mingea pe rănd, de la unul la celălalt, astfel încât mingea a ajuns la fiecare de cel puțin 2, 3 ori.
De fiecare dată când cineva aruncă mingea la un coleg, cel care a aruncat-o i-a pus celui care a prins mingea, o intrebare din ce s-a învățat pe parcursul întâlnirilor(dacă nu îi vine în minte o întrebare, am adresat eu una pentru fiecare).Este util ca cel care aruncă să pună el întrebare deoarece astfel îmi dau seama că ei au reținut informațiile respective, desigur, cel care întreabă trebuie să știe și răspunsul la întrebare, în caz că cel care prinde mingea(și respectiv cel care ar trebui să răspundă nu știe) nu știe răspunsul, să îl poată da el. Desigur, în cazul în care eu am pus întrebarea, iar cel întrebat nu a știut răspunsul, se lasă restul colegilor să răspundă la întrebare, iar doar în cazul în care nu știe nimeni, voi da eu răspunsul( www.forum.didactic.ro )
Exemple de întrebări utilizate în timpul activității:
Ce poate să conțină un CV?
Dă un exemplu de comportamen sănătos.
Dă un exemplu de comportament nesănătos.
Ce consecințe are consumul de alcool și tutun asupra calității vieții?
Pentru cine este periculor fumatul?
Ce părere ai despre afirmația “Fumatul te face atractiv!”
Ce influență pot să aibă prietenii asupra deciziilor noastre?
Cum se periază corect dinții?
Care este poziția corectă în care stăm la masă?
Dă câteva exemple de alimente nesănătoase.
Cum păstrezi curățenia în bucătărie?
Ce se poate întâmpla dacă lăsăm încărcătorul în priză prea mult timp?
Cum putem să economisim banii?
CONCLUZII:
Copiii s-au descurcat extraordinar! Au răspuns corect la toate întrebările, însă au fost câteva răspunsuri incomplete, de exemplu nu s-au enumerat toate lucrurile care trebuie făcute pentru menținerea curățeniei în bucătărie. Au reușit să pună singuri și întrebări, însă la începutul jocului am fost nevoită să încep eu cu întrebările deoarece ai nu știau exact la ce fel de întrebări mă refer eu, iar pentru a fi mai clar, am început eu. Mai apoi, spre finalul activității, nu am mai știut ce să întrebe și am mai pus eu câteva întrebări esențiale. Consider că toți copiii au învățat multe lucruri noi, importante pentru o viață independentă, dar desigur, mai au nevoie de activități pe mai multe domenii, și mult mai amănunțite decăt le-am făcut eu, însă, pe care le vor putea reține și înțelege la o altă vârstă.
Întâlnirea 8.
14 iunie, 1 activitate, obiective: desfășurarea festivității de premiere și petrecere, creșterea stimei de sine pe baza rezultatelor propriei munci.
ACTIVITATE 1. FESTIVITATE DE PREMIERE ȘI PETRECE
OBIECTIV: Premierea copiilor care au participat la activitățile pentru dezvoltarea deprinderilor de viață independentă și organizarea unei petreceri atât pentru ei, cât și a celorlalți copii din centru care nu au participat la activități.
MATERIALE: diplomă de participare(Vezi Anexa nr.9), baloane, fursecuri, sucuri, muzică.
INVITAȚI LA FESTIVITATEA DE PREMIERE: asistentul social al centrului, psihologul, directorul și restul personalului care au putut să vină(doamna de serviciu care îi ajută pe copii la spălat, la îmbrăcat etc și de care aceștia sunt foarte atașați, educatorii centrului, personalul de pază al centrului de care copiiI sunt atașați de asemenea, fiind prezenți tot timpul acolo și jucându-se uneori cu aceștia în curtea centrului) și de asemenea părinții sau rudele copiilor care sunt asistați pe zi la centru.
DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII:
Activitatea a început în curtea centrului, cu festivitatea de premiere, unde eu am spus câteva cuvinte despre ceea ce au realizat copiii pe parcursul întâlnirilor, după care i-am chemat pe toți, pe rând, după diplomă. După ce festivitatea a luat sfârșit, copiii au putut participa la petrecerea organizată pentru ei, sub supravegherea mea și a educatorului de serviciu.
CONCLUZII:
Copiii s-au bucurat mult de surpriza de care au avut parte. Au fost foarte mândri la festivitatea de premiere, având în vedere că au fost prezenți și cei din personalul centrului, dar și câțiva părinți și unchiul unuia dintre fetițe. Atât diploma, cât și faptul că a fost oferită în cadrul unei festivități cu invitați, a avut și rolul creșterii stimei de sine a copiilor.
5.4. Evaluarea finală a intervenției:
Nu pot să spun ca a fost ușor să lucrez cu acești copii. Deși sunt o persoană căreia îi plac mult copiii, pe parcursul acestor 3 ani de facultate, oarecum am plasat pe un plan secundar practica cu copiii și am preferat să aleg până la un moment dat vârstnicii. Când am ales să fac practică la Adăpostul de zi și de noapte pentru copiii străzii cred că am făcut cea mai bună alegere, iar faptul că intervenția pentru lucrarea mea de licență am facut-o cu acești copii m-a făcut să îmi dau seama cu ce categorie de beneficiari vreau să lucrez.
Rezultatele intervenției, deși nu pot spune că sunt foarte multe, sunt totuși importante prin importanța pe care o au lucrurile învățate, dar și pentru că presupun un început promițător spre ceea ce o să urmeze de acum în viața acestor copii. Nu am atins toate ariile deprinderilor de viață independentă, acestea urmând a le fi dezvoltate în viitorul nu foarte îndepărtat prin alte activități derulate la centru de către specialiști și de către mine în perioada de voluntariat pe care o voi face la acest centru.
Singurele dificultăți le-am întâmpinat s-au manifestat pe plan personal, fiind oarecum neliniștită la început demodul în care se vor desfășura activitățile. Îmi era teamă că unii copii mi-ar putea cauza dificultăți, în sensul că, ei având foarte multă energie, și acomodându-se cu greu la reguli, reguli pe care acasă ori nu le respectă, ori nu există, exista posibilitatea ca activitățile să nu se deruleze după planul stabilit de mine. O alta dilemă și teamă a mea a constat în posibilitatea ca unul sau mai mulți dintre copii să renunțe la a mai participa la activități, ceea ce, de asemenea, nu s-a întâmplat. Probabil i-a mobilizat surpriza de la sfârșit pe care le-am promis-o de la început, sau pur și simplu s-au simțit bine în cadrul activităților.
Rezultatele pe care copiii le-au avut în urma activităților sunt unele benefice și îi păstrează în direcție pozitivă de progres și formare.
Din activitatea cu rol de evaluare pe care am desfășurat-o, am aflat că majoritatea informațiilor reținute de copii au vizat efectele consumului de tutun și alcool, dar și de gestiune a locuinței, nutriție, îngrijire personală și bunele maniere la masă. Ariile unde mai era nevoie să se lucreze constau în înțelegerea influențelor modelelor în conturarea valorilor legate de muncă, și creșterea stimei de sine. După părerea mea, această caracteristică atât de importantă pentru reușita în viață, nu se dobândește doar după 3, 4 activități cu acest rol. Totuși, după cum am mai spus, rezultatele deși sunt relativ puține, nu sunt de neglijat.
Rămâne ca pe mai departe, să se continuie intervenția cu acești copii pentru dezvoltarea deprinderilor de viață independentă, fiind cu atât mai necesară cu cât acești copii, ori nu locuiesc cu familia care este responsabilă cu acest rol, fiind rezidenți în cadrul A.Z.N. Turda, ori locuiesc într-un mediu care nu este propice pentru ca ei să se dezvolte în acest sens, fără ajutorul specialiștilor. După cum am mai spus, se va lucra în continuare cu acești copii și vor desfășura activități de dezvoltare a deprinderilor de viață independentă atât specialiștii din cadrul A.Z.N. Turda, cât și a voluntarilor care sunt atât de importanți, printre care mă voi număra și eu.
CAPITOLUL 6.CONCLUZII FINALE
Zamfir și Zamfir(1993), consideră că principala problemă a populației de rromi este repezentată de existența a doi parametri cuplați reciproc: unul cultural (o strategie de viață adaptată la situația de sărăcie și marginalizare) și celălalt social-economic (nivel scăzut de educație și calificare, șomaj foarte ridicat, etc”).Referindu-se tot la situația actuală a rromilor Achim (1998) afirmă că problemele rromilor se agravează datorită evoluțiilor de ansamblu din țară. Rromii, lipsiți de calificările cerute de piață și de instrucție școlară, de capital, pe o piață mult mai organizată, vor fi din ce in ce mai marginalizați, devenind segmentul cel mai vulnerabil în perspectiva viitorilor ani.
În România, 90% dintre familiile de rromi trăiesc în condiții de deprivare materială severă (față de 54% dintre familiile nerrome), însoțită de condiții precare de locuit, lucru care accentuează și mai mult lipsa de pregătire pentru o viață independentă dezirabilă în rândul copiilor rromi.
Din cercetarea efectuată am aflat faptul că acești copii au puține cunoștiințe în ceea ce privește o bună dezvoltare a deprinderilor de viață independentă, au lipsuri la fiecare domeniu privind deprinderile de viață independentă și necesită intervenție în vederea dezvoltării acestor abilități specifice, cu accent plasat asupra domeniului deprinderilor privind gestiunea locuinței, domeniului relațiilor sociale, dar și cel al deprinderilor pentru integrarea profesională, îngrijirea personală și nu în ultimul rând la nivelul domeniului deprinderilor privind sănătatea(în special pe efectele negative ale consumului de alcool și alte droguri), acestea fiind domeniile unde copiii au cele mai puține cunoștiințe.
Prin intervenția realizată de mine am obținut rezultate importante, deși nu sunt într-un număr mare, fiind încă nevoie de multă implicare în viața acestor copii în vederea dezvoltării deprinderilor de viață independente. Am reușit totuși să aduc îmbunătățiri în domenii în care copii avea fosrte mari lipsuri, cum este de exemplu domeniul privind sănătatea, în mod special despre efectele consumului de alcool și tutun. Rezultate importante am obținut însă și la activitățile de îngrijire personal și de bune maniere ce trebuiesc respectate la masă, acestea fiind cu atât mai utile cu cât asistentul social al centrului organizează frecvent excursii prin țară pentru acești copii și mănâncă de cel puțin 2 ori în acele zile, la restaurante din țară, unde, evident, este necesară o bună purtare în timpul mesei.
După cum spune și Burtea (2002)„demararea procesului de îmbunătățire treptată a situației populației de rromi, care trăiește în cadrul granițelor naționale ale României, apare ca absolut necesară și ar fi în folosul întregii societăți româneștii”, așadar, misiunea noastră, ca asistenți sociali, sau viitori asistenți sociali, este de a susține această populație și de a face tot posibilul de a îmbunătății cât de mult posibil această situație deloc neglijabilă.
Bibliografie
Achim, V. (1998). Țiganii în istoria României, București, Editura Enciclopedică
Burtea V. (2002) Romii în sincronia și diacronia populațiilor de contact, București, Editura Lumina Lex
Băban, Adriana (2009), Consiliere educațională: ghid metodologic pentru orele de dirigenție și consliere, Cluj-Napoca, Editura ASCR
Băban, Adriana, (2001), Consiliere educațională, Cluj-Napoca, Editura Ardealul
„Cartea mare a jocurilor”, (2001), realizată de Centrul de informare și documentare privind drepturile copilului, Chișinău
Cozma,T.; Cucoș, C. ; Momanu, M. (1996), „Educația copiilor de țigani: reprezentări, ipoteze, dificultăți” în Neculau, A.; Ferreol, G. (coord), Minoritari, marginali excluși, Iași, Editura Polirom
Dasen, P.; Perregaux,C.;Rey, M, (1999). Educația intercuturală: experiențe, politici, stategii; Iași, Editura Polirom
Diane E. Papalia, Sally W. Olds, Ruth D. Feldman, (2010), Dezvoltarea umană, București, Editura Trei
Etveș, Filip (2000), Rromii, un neam Indian, Deva, Editura Destin
Fraser, Angus, (2008), Țiganii, București, Editura Humanitas
Lemeni, Gabriela; Porumb Mihaela, (2011), Consiliere și orientare, Cluj-Napoca, Edituta ASCR
Legea nr. 292 din 20 decembrie 2011
Shapiro, (1998) Conflictul și comunicarea : un ghid prin labirintul artei de a face față conflictelor, Editura Arc
www.rroma.ro, accesat în 13 februarie
www.gitanos.org, accesat în 26 februarie
www.oportunitatiegale.ro, accesat în 6 martie
www.antidiscriminare.ro, accesat în 6 martie
www.fonduri-ue.ro, accesat în 15 martie
www.romaeducationfund.ro/, accesat în 15 martie
www.hartastrazi.net, accesat în 17 aprilie
www.oral-dent.ro, accesat în 8, 9 iunie
www.bethany.ro, accesat în 8 iunie
www.forum.didactic.ro, accesat în 12 iunie
www.grupaiepurasilor.wordpress.com, accesat în 1 iunie
www.freewebs.com/polsoc/IDD, accesat în 9 mai
www.scribd.com, accesat în 9 mai
Zamfir, C.; Zamfir, E, (1993) Țiganii între ignorare și îngrijorare, București, EdituraAlternative
ANEXA 1.
GHID DE INTERVIU
(adresat liderului comunității
de pe Strada Margaretelor)
Ce se situează în aprierea comunității?
Îmi puteți spune anumite aspecte cu privire la istoria romilor din această parte?
Căror aspecte se datorează problemele lor actuale?
Care este principala lor problemă și din ce cauză există ea?
S-au luat ceva măsuri pentru rezolvarea problemelor existente?
Ce populație are comunitatea?
Câți copii sunt în comunitate?
Ce limbă se vorbește în comunitate?
În ce stare se află casele în care membrii comunitații locuiesc?
Dar îmbrăcămintea lor?
Există locuri de joacă pentru copii în comunitate?
Ce îmi puteți spune despre starea drumurilor, canalizare?
Dumneavoastră, ca și lider al comunității, ce demersuri ati făcut pentru? îmbunătățirea situației locuitorilor de pe strada Margaretelor?
Despre pregătirea intelectuală a membrilor comunității ce îmi puteți spune?
Cu ce se ocupă cei din comunitate?
Care credeți că sunt principalele aspecte negative ale comunității?
Dar aspecte pozitive?
Care sunt principalele probleme cu care se confruntă comunitatea?
Ce obiective credeți că ar trebui atinse pentru rezolvarea sau măcar diminuarea acestor probleme?
ANEXA 2.
GHID DE INTERVIU
(adresat medicului care se ocupă de membrii Comunității de strada Margaretelor)
În ce măsură, locuitorii de pe strada Margaretelor sunt înscriși la medicul de familie?
Cunoașteți motivele pentru care ei aleg să nu apeleze la serviciile oferite de dumneavoastră (în cazul în care ei nu apelează la medic)?
Care sunt principalele probleme de sănătate cu care se confruntă locuitorii din comunitate?
ANEXA 3.
Ghid de interviu pentru evaluarea deprinderilor de viață independentă
Prin acest interviu vreau să aflu câte cunoștințe aveți despre lucruri cum ar fi prepararea hranei, planificarea viitorului, utilizarea corectă a banilor, obiceiuri sănătoase și nesănătoase etc. Nu există răspunsuri corecte sau greșite. Ceea ce vom vorbi, va rămâne între noi.
Ce vârstă ai?
În ce clasă ești?
Câți frați/surori mai ai?
Locuiești acasă sau la centru?
Dacă locuiești acasă, cu cine?
Domeniul deprinderilor privind prepararea hranei:
Spune-mi ce știi despre principalele mesei ale zilei.
Cum pot fi acestea structurate?
Dă-mi câte un exemplu de mâncare pentru fiecare masă a zilei.
Dacă ar trebui să gătești ceva și ai merge să cumperi cele necesare, cum ai proceda? Cum ai alege produsele?
Există vreun comportament anume care trebuie respectat la masă?
Zi-mi ce știi despre asta.
Dă-mi câteva exemple de mâncare sănătoasă.
Dă-mi exemple de mâncare nesănătoasă.
Pentru a avea o alimentație sănătoasă trebuie să mâncăm fructe și legume zilnic?
Domeniul privind managementul banilor:
Dacă ai avea acum 10 lei, bani de buzunar, ce ai alege să faci cu ei?
Ai vândut (sau dat la schimb) vreodată, lucruri pe care le-ai primit, pentru a obține altceva? Dacă da, despre ce era vorba?
Imaginează-ți că ai propria ta casă și un salar de 1.000 lei. Care ar fi principalele lucruri pe care le-ai face cu banii?
Domeniul deprinderilor privind gestiunea locuinței:
Când trebuie făcută curățenie într-o casă?
De ce ustensile, soluții și detergenți pentru spălat ai avea nevoie?
Zi-mi cum te-ai organiza tu, pentru a curăta toată casa?
Dacă pleci de acasă pentru mai multe zile, ce trebuie să faci pentru a lăsa casa în siguranță?
Domeniul privind relațiile sociale:
Cum crezi că te văd ceilalți?
Dar tu cum te vezi? Ce te caracterizează?
Spune-mi câteva lucruri bune despre tine.
Spune-mi și câteva lucruri pe care ai vrea să le îmbunătățești la tine.
Îți faci ușor prieteni noi? (Dacă nu, atunci de ce crezi că se întâmplă asta?)
Cât de mulți prieteni ai?
Cât de des te întâlnești cu ei?
Ce vă place să faceți împreună?
Unde vă întâlniți de obicei?
Îți exprimi ușor ideile atunci când ești cu prietenii?
Ai încredere în tine? (dacă nu, din ce cauză?)
Domeniul deprinderilor pentru integrarea profesională:
Cum te vezi în viitor?
Îți dorești să ai o carieră, o meserie?
Ce beneficii crezi că îți va aduce un loc de muncă?
Îți dorești să îți termini studiile?
Vrei să faci o facultate sau un curs de calificare profesională?
Ce ți-ar plăcea să faci în viitor?
Știi cum se obține un loc de muncă?
Domeniul deprinderilor privind îngrijirea personală:
Care sunt părțile principale ale corpului?
Când se face baie generală?
Cât de des ne schimbăm și spălăm hainele?
Cât de des se schimbă periuța de dinți?
Cum se periază corect dinții?
Spălarea părului se face odată pe zi sau odată pe săptămână?
Domeniul deprinderilor privind sănătatea:
Știi cu ce ne poate ajuta un medic de familie?
Știi care este numărul la care trebuie să suni pentru a chema salvarea?
Spune-mi ce știi despre avantajele și dezavantajele fumatului.
Spune-mi ce știi despre avantajele și dezavantajele alcolului.
Ce trebuie să faci cu fructele înainte să le mănânci?
Este bine sau nu să ne uităm la televizor în timp ce mâncăm? (dacă nu, de ce?)
ANEXA 4.
Fișa de lucru
„Ce fac azi și ce fac mâine.”
Obiective pe termen scurt
Chiar acum eu sper să……………………………(exemplu: să rezolv mai bine testul la română)
Primul pas va fi să…………………………………………………………………………………………………..
În următoarele două luni, eu vreau să……………..(exemplu: să-mi îmbunătățesc situația la română)
Primul pas va fi să……………………………………………………………………………………………………
Când voi termina acest an, sper să…………………………………..(exemplu: să i-au premiul III)
Primul pas va fi să…………………………………………………………………………………………………..
Obiective pe termen lung
Eu îmi doresc să devin…………………………………………………………………….(exemplu: medic)
Care sunt obiectivele pe termen scurt care mă ajută în realizarea acestui obiectiv pe termen lung?……………………………………………………………………………………………………………
Peste cinci ani, aș vrea să………………………………………………………(exemplu: să fiu student)
Care sunt obiectivele pe termen scurt care mă ajută în realizarea acestui obiectiv pe termen lung?……………………………………………………………………………………………………………
Peste cinsprezece ani, aș vrea să……………………………………..(exemplu: să am propria casă)
Care sunt obiectivele pe termen scurt care mă ajută în realizarea acestui obiectiv pe termen lung?……………………………………………………………………………………………………………
ANEXA 5.
Fișă de lucru
“Modele de viață, modele de carieră”
ANEXA 6.
Fișă de lucru
“CV personal”
ANEXA 7.
Fișă de lucru
“Ce este sănătatea?”
ANEXA 8.
Fișă de lucru
“Știi adevărul despre tutun?”
Completați spațiile libere cu răspunsul pe care îl considerați corect:
Nicotina produce dependență în aceași măsură ca și…………. sau ……………
Vârsta la care oamenii încep să fumeze a ……………………. în ultimii ani.
Țigările sunt unul dintre produsele de pe piață cărora li se face cea mai mare ………….
Fumatul nu este periculor doar pentru cel care fumează, ci și pentru ………………………
Bibliografie
Achim, V. (1998). Țiganii în istoria României, București, Editura Enciclopedică
Burtea V. (2002) Romii în sincronia și diacronia populațiilor de contact, București, Editura Lumina Lex
Băban, Adriana (2009), Consiliere educațională: ghid metodologic pentru orele de dirigenție și consliere, Cluj-Napoca, Editura ASCR
Băban, Adriana, (2001), Consiliere educațională, Cluj-Napoca, Editura Ardealul
„Cartea mare a jocurilor”, (2001), realizată de Centrul de informare și documentare privind drepturile copilului, Chișinău
Cozma,T.; Cucoș, C. ; Momanu, M. (1996), „Educația copiilor de țigani: reprezentări, ipoteze, dificultăți” în Neculau, A.; Ferreol, G. (coord), Minoritari, marginali excluși, Iași, Editura Polirom
Dasen, P.; Perregaux,C.;Rey, M, (1999). Educația intercuturală: experiențe, politici, stategii; Iași, Editura Polirom
Diane E. Papalia, Sally W. Olds, Ruth D. Feldman, (2010), Dezvoltarea umană, București, Editura Trei
Etveș, Filip (2000), Rromii, un neam Indian, Deva, Editura Destin
Fraser, Angus, (2008), Țiganii, București, Editura Humanitas
Lemeni, Gabriela; Porumb Mihaela, (2011), Consiliere și orientare, Cluj-Napoca, Edituta ASCR
Legea nr. 292 din 20 decembrie 2011
Shapiro, (1998) Conflictul și comunicarea : un ghid prin labirintul artei de a face față conflictelor, Editura Arc
www.rroma.ro, accesat în 13 februarie
www.gitanos.org, accesat în 26 februarie
www.oportunitatiegale.ro, accesat în 6 martie
www.antidiscriminare.ro, accesat în 6 martie
www.fonduri-ue.ro, accesat în 15 martie
www.romaeducationfund.ro/, accesat în 15 martie
www.hartastrazi.net, accesat în 17 aprilie
www.oral-dent.ro, accesat în 8, 9 iunie
www.bethany.ro, accesat în 8 iunie
www.forum.didactic.ro, accesat în 12 iunie
www.grupaiepurasilor.wordpress.com, accesat în 1 iunie
www.freewebs.com/polsoc/IDD, accesat în 9 mai
www.scribd.com, accesat în 9 mai
Zamfir, C.; Zamfir, E, (1993) Țiganii între ignorare și îngrijorare, București, EdituraAlternative
ANEXA 1.
GHID DE INTERVIU
(adresat liderului comunității
de pe Strada Margaretelor)
Ce se situează în aprierea comunității?
Îmi puteți spune anumite aspecte cu privire la istoria romilor din această parte?
Căror aspecte se datorează problemele lor actuale?
Care este principala lor problemă și din ce cauză există ea?
S-au luat ceva măsuri pentru rezolvarea problemelor existente?
Ce populație are comunitatea?
Câți copii sunt în comunitate?
Ce limbă se vorbește în comunitate?
În ce stare se află casele în care membrii comunitații locuiesc?
Dar îmbrăcămintea lor?
Există locuri de joacă pentru copii în comunitate?
Ce îmi puteți spune despre starea drumurilor, canalizare?
Dumneavoastră, ca și lider al comunității, ce demersuri ati făcut pentru? îmbunătățirea situației locuitorilor de pe strada Margaretelor?
Despre pregătirea intelectuală a membrilor comunității ce îmi puteți spune?
Cu ce se ocupă cei din comunitate?
Care credeți că sunt principalele aspecte negative ale comunității?
Dar aspecte pozitive?
Care sunt principalele probleme cu care se confruntă comunitatea?
Ce obiective credeți că ar trebui atinse pentru rezolvarea sau măcar diminuarea acestor probleme?
ANEXA 2.
GHID DE INTERVIU
(adresat medicului care se ocupă de membrii Comunității de strada Margaretelor)
În ce măsură, locuitorii de pe strada Margaretelor sunt înscriși la medicul de familie?
Cunoașteți motivele pentru care ei aleg să nu apeleze la serviciile oferite de dumneavoastră (în cazul în care ei nu apelează la medic)?
Care sunt principalele probleme de sănătate cu care se confruntă locuitorii din comunitate?
ANEXA 3.
Ghid de interviu pentru evaluarea deprinderilor de viață independentă
Prin acest interviu vreau să aflu câte cunoștințe aveți despre lucruri cum ar fi prepararea hranei, planificarea viitorului, utilizarea corectă a banilor, obiceiuri sănătoase și nesănătoase etc. Nu există răspunsuri corecte sau greșite. Ceea ce vom vorbi, va rămâne între noi.
Ce vârstă ai?
În ce clasă ești?
Câți frați/surori mai ai?
Locuiești acasă sau la centru?
Dacă locuiești acasă, cu cine?
Domeniul deprinderilor privind prepararea hranei:
Spune-mi ce știi despre principalele mesei ale zilei.
Cum pot fi acestea structurate?
Dă-mi câte un exemplu de mâncare pentru fiecare masă a zilei.
Dacă ar trebui să gătești ceva și ai merge să cumperi cele necesare, cum ai proceda? Cum ai alege produsele?
Există vreun comportament anume care trebuie respectat la masă?
Zi-mi ce știi despre asta.
Dă-mi câteva exemple de mâncare sănătoasă.
Dă-mi exemple de mâncare nesănătoasă.
Pentru a avea o alimentație sănătoasă trebuie să mâncăm fructe și legume zilnic?
Domeniul privind managementul banilor:
Dacă ai avea acum 10 lei, bani de buzunar, ce ai alege să faci cu ei?
Ai vândut (sau dat la schimb) vreodată, lucruri pe care le-ai primit, pentru a obține altceva? Dacă da, despre ce era vorba?
Imaginează-ți că ai propria ta casă și un salar de 1.000 lei. Care ar fi principalele lucruri pe care le-ai face cu banii?
Domeniul deprinderilor privind gestiunea locuinței:
Când trebuie făcută curățenie într-o casă?
De ce ustensile, soluții și detergenți pentru spălat ai avea nevoie?
Zi-mi cum te-ai organiza tu, pentru a curăta toată casa?
Dacă pleci de acasă pentru mai multe zile, ce trebuie să faci pentru a lăsa casa în siguranță?
Domeniul privind relațiile sociale:
Cum crezi că te văd ceilalți?
Dar tu cum te vezi? Ce te caracterizează?
Spune-mi câteva lucruri bune despre tine.
Spune-mi și câteva lucruri pe care ai vrea să le îmbunătățești la tine.
Îți faci ușor prieteni noi? (Dacă nu, atunci de ce crezi că se întâmplă asta?)
Cât de mulți prieteni ai?
Cât de des te întâlnești cu ei?
Ce vă place să faceți împreună?
Unde vă întâlniți de obicei?
Îți exprimi ușor ideile atunci când ești cu prietenii?
Ai încredere în tine? (dacă nu, din ce cauză?)
Domeniul deprinderilor pentru integrarea profesională:
Cum te vezi în viitor?
Îți dorești să ai o carieră, o meserie?
Ce beneficii crezi că îți va aduce un loc de muncă?
Îți dorești să îți termini studiile?
Vrei să faci o facultate sau un curs de calificare profesională?
Ce ți-ar plăcea să faci în viitor?
Știi cum se obține un loc de muncă?
Domeniul deprinderilor privind îngrijirea personală:
Care sunt părțile principale ale corpului?
Când se face baie generală?
Cât de des ne schimbăm și spălăm hainele?
Cât de des se schimbă periuța de dinți?
Cum se periază corect dinții?
Spălarea părului se face odată pe zi sau odată pe săptămână?
Domeniul deprinderilor privind sănătatea:
Știi cu ce ne poate ajuta un medic de familie?
Știi care este numărul la care trebuie să suni pentru a chema salvarea?
Spune-mi ce știi despre avantajele și dezavantajele fumatului.
Spune-mi ce știi despre avantajele și dezavantajele alcolului.
Ce trebuie să faci cu fructele înainte să le mănânci?
Este bine sau nu să ne uităm la televizor în timp ce mâncăm? (dacă nu, de ce?)
ANEXA 4.
Fișa de lucru
„Ce fac azi și ce fac mâine.”
Obiective pe termen scurt
Chiar acum eu sper să……………………………(exemplu: să rezolv mai bine testul la română)
Primul pas va fi să…………………………………………………………………………………………………..
În următoarele două luni, eu vreau să……………..(exemplu: să-mi îmbunătățesc situația la română)
Primul pas va fi să……………………………………………………………………………………………………
Când voi termina acest an, sper să…………………………………..(exemplu: să i-au premiul III)
Primul pas va fi să…………………………………………………………………………………………………..
Obiective pe termen lung
Eu îmi doresc să devin…………………………………………………………………….(exemplu: medic)
Care sunt obiectivele pe termen scurt care mă ajută în realizarea acestui obiectiv pe termen lung?……………………………………………………………………………………………………………
Peste cinci ani, aș vrea să………………………………………………………(exemplu: să fiu student)
Care sunt obiectivele pe termen scurt care mă ajută în realizarea acestui obiectiv pe termen lung?……………………………………………………………………………………………………………
Peste cinsprezece ani, aș vrea să……………………………………..(exemplu: să am propria casă)
Care sunt obiectivele pe termen scurt care mă ajută în realizarea acestui obiectiv pe termen lung?……………………………………………………………………………………………………………
ANEXA 5.
Fișă de lucru
“Modele de viață, modele de carieră”
ANEXA 6.
Fișă de lucru
“CV personal”
ANEXA 7.
Fișă de lucru
“Ce este sănătatea?”
ANEXA 8.
Fișă de lucru
“Știi adevărul despre tutun?”
Completați spațiile libere cu răspunsul pe care îl considerați corect:
Nicotina produce dependență în aceași măsură ca și…………. sau ……………
Vârsta la care oamenii încep să fumeze a ……………………. în ultimii ani.
Țigările sunt unul dintre produsele de pe piață cărora li se face cea mai mare ………….
Fumatul nu este periculor doar pentru cel care fumează, ci și pentru ………………………
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Dezvoltarea Deprinderilor Pentru O Viata Independenta In Randul Copiilor (ID: 159115)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.