Dezvoltarea Creativității la Preșcolari Prin Activitatile Practice

=== d74048418f86184f9894f56b96af45514bfe9232_156520_1 ===

Capitolul III: ARIA ȘI METODOLOGIA CERCETĂRII

Acțiunile educaționale în care sunt implicați copiii trebuie să țină seama de caracteristicile dezvoltării psihologice ale acestora. În activitățile din grădiniță, jocul este puntea care unește învățarea cu viața. Jocurile practicate de copil, încă din primii ani de viață, și alternarea lor cu iscusință în cadrul celorlalte metode euristice de învățare constituie una dintre cele mai importante sarcini ale metodologiei contemporane. Cu ajutorul jocurilor, copiilor li se dezvoltă gândirea, imaginația, memoria și limbajul, precum și sfera afectiv – motivațională, punându-i în situația de confruntare cu sine și cu ceilalți. Este recunoscut faptul că jocul reprezintă un ansamblu de acțiuni și operații care urmăresc obiective de pregătire intelectuală, tehnică, morală și fizică a copiilor. Atunci când jocul este utilizat în cadrul activităților practice din grădiniță, el dobândește funcții psihopedagogice semnificative, asigurând participarea activă a copiilor la activități, sporind interesul de cunoaștere față de conținutul activităților. Prin activitățile practice copiii pot ajunge la descoperiri de adevăruri, își pot antrena capacitatea lor de a acționa creativ, pentru că strategiile jocului permit să se manifeste istețimea, spontaneitatea, inventivitatea, inițiativa, răbdarea sau îndrăzneala. Jocurile copiilor devin metodă de instruire în cazul în care ele capătă o organizare și se succed în ordinea implicată de logica cunoașterii și a învățării. În acest caz, intenția principală a jocului nu este divertismentul, rezultat din încercarea puterilor, ci învățarea care pregătește copilul pentru muncă și viață. Nicio altă perioadă a vieții omului nu este atât de rapidă în dobândirea de achiziții ca perioada copilăriei. Această evoluție are loc nu numai în plan biologic și fiziologic, ci și în plan psihologic. Se profilează conștientizarea acțiunii, aceasta devine un act voluntar, antrenând capacități superioare, ca motivația și voința, și a rezultatului acestei acțiuni, de care copilul este întotdeauna mândru, indiferent de rezultat.

3.1. Scopul și obiectivele cercetării Scopul acestei cercetări este acela de a crește calitatea învățării, prin corelarea cerințelor curriculum-uli oficial pentru domeniul Arte cu dezvoltarea creativității copiilor preșcolari prin activitățile practice.

Prin testele și chestionarele aplicate am obținut date referitoare la nivelul dezvoltării creativității, dar și la particularitățile psihice individuale ale copiilor, capacitatea de percepere, spiritul de inițiativă, dar mai ales identificarea tipurilor de activități practice care contribuie la dezvoltarea creativității. Apelarea la activitățile practice a contribuit la dezvoltarea creativității artistice, având în același timp un impact benefic asupra activizării a ceea ce au învățat în mod involuntar, adică ceea ce ține de domeniul curriculum-ului ascuns.

Obiectivele cercetării

O1: Identificarea, prin evaluare diagnostic inițială, a nivelului de dezvoltare a creativității copiilor preșcolari din cele două grupuri implicate în cercetare;

O2: Valorificarea activităților practice pentru dezvoltarea creativității artistice a copiilor preșcolari;

O3: Identificarea relației de interdependență dintre dezvoltarea emoțională, creativitate și activitățile practice;

O4: Valorificarea concluziilor obținute pentru programele de intervenție personalizate, în vederea stimulării creativității artistice.

3.2. Ipoteza și variabilele cercetării

Dacă în procesul instructiv-educativ din grădiniță se derulează activități practice, atunci preșcolarilor li se dezvoltă creativitatea artistică, ceea ce va determina creșterea calității actului educativ.

Variabilele cercetării

Variabila independentă: relația dintre activitățile practice și creativitatea copiilor. Variabila dependentă: este reprezentată de rezultatele copiilor preșcolari în domeniul creativității, ca urmare a intervenției din etapa experimentului formativ.

3.3. Metode utilizate în cercetare

Metoda de cercetare științifică este „…un ansamblu de operații intelectuale prin care o disciplină sau o ramură a cunoașterii caută să ajungă la adevăruri pe care să le demonstreze, să le verifice. Ele sunt ghidate de concepția generală a cercetătorului, de principiile teoretico-științifice de la care acesta pornește, respectiv, de metodologia cercetării” (Dumitriu, 2004, pag. 53???).

Colectarea datelor complementare într-o cercetare psihopedagogică se face utilizând mai multe metode, limitele uneia fiind completată printr-o altă metodă.

Metoda observației sistematice

Observarea sistematică a copiilor este una dintre metodele cu o largă arie de aplicabilitate. Această metodă constă în observarea preșcolarilor într-un mod sistematic. În observarea continuă și orientată spre anumite aspecte se pun în evidență comportamentele afectiv-atitudinale ale copiilor, indiferent de domeniul experiențial. De exemplu, fișa de evaluare a competenței de exprimare a emoțiilor prin forme și culori (Anexa nr. 1), folosind culorile pentru a reda starea emoțională, am utilizat-o deoarece, atât observația pasivă, spontană, cât și observația provocată, științifică, oferă posibilitatea cadrului didactic de a colecta un material faptic bogat, fiind în măsură să furnizeze în același timp date referitoare la manifestarea preșcolarilor în timpul activităților, în activitățile extracurriculare, sau în timpul pauzelor. Prin folosirea acestei metode am obținut date referitoare la particularitățile psihice individuale ale copiilor, capacitatea de percepere, spiritul de observație, posibilitatea de reactualizare a cunoștințelor, reacția la cerințele formulate, gradul de concentrare, dezvoltarea atenției, rapiditatea și spontaneitatea reacțiilor, caractiristici ale creativității. Am derulat observația în situații variate, iar datele obținute le-am consemnat fără a atrage atenția copiilor. Aceste date le-am corelat cu cele obținute prin alte metode. Observarea sistematică mi-a oferit posibilitatea de a identifica la copiii cu care lucrez fapte de conduită ce aparțin unui anumit tip de temperament. Apelarea la activitățile de joc în cadrul activităților practice, precum și în cadrul activităților organizate pe sectorul Arte, au contribuit la dezvoltarea creativității artistice, având în același timp un impact benefic asupra copiilor.

Metoda anchetei directe pe bază de ghid de interviu

În cercetare am folosit metoda anchetei directe (interviul) utilizând ghidul de interviu ca instrument de culegere a datelor. Pentru a derula cercetarea conform obiectivelor, am conceput un ghid de interviu pentru copii. Acesta are 4 întrebări care au vizat identificarea preferințelor preșcolarilor atât la grădiniță, cât și acasă. De asemenea, am urmărit modul în care preșcolarii aplică în alte medii, adică acasă, ceea ce au învățat la grădiniță în domeniul exprimării prin culori și forme. Răspunsurile primite la fiecare întrebare sunt centralizate în capitolul care prezintă datele cercetării. Chestionarul aplicat preșcolarilor se regăsește în Anexa 1 a lucrării.

Metoda experimentului pedagogic În cadrul cercetării au fost parcurse următoarele etape: a) Etapa preexperimentală sau etapa constatativă – este acea perioadă în care s-au aplicat câte două teste de evaluare inițială identice pentru cele două eșantioane, în vederea identificării nivelului de dezvoltare a creativității artistice.   Începând cu a doua săptămână de școală din luna septembrie 2017 (prima săptămână a fost de acomodare) s-a desfășurat etapa constatativă a cercetării în cadrul căreia s-au aplicat copiilor testele de evaluare inițială. Prin aceste teste am urmărit determinarea nivelului celor două grupuri, care să-mi permită la finele cercetării compararea rezultatelor după o perioadă de desfășurare a activităților practice. În elaborarea conținutului probelor de evaluare inițială s-a ținut cont de ceea ce urmează să învețe preșcolarii pentru a putea anticipa demersul de continuare optimă a instruirii prin analiza rezultatelor. Am conceput și realizat în acest mod testarea inițială pentru a constitui instrument de diagnoză a stării inițiale de instruire și spre a indica cum să concep demersul didactic viitor.

Evaluarea inițială a fost organizată după perioada de reactualizare a cunoștințelor  de activități practice prevăzute de programă, pe baza fișelor de evaluare. 

 Am stabilit un grup de control (martor) pentru care sunt colectate date de start ca și pentru grupul experimental și am urmărit, în paralel, evoluția grupului de control față de grupul experimental. Atât testele inițiale, cât și cele finale le-am aplicat la ambele categorii de grupuri. Pentru fiecare copil a fost întocmită o fișă de înregistrare a rezultatelor obținute la testarea inițială și finală și s-au comparat rezultatele obținute. Punctajul general obținut a fost calculat în cifre, procente și calificative acordate în funcție de cumulul de puncte.

b) Etapa experimentală, sau etapa formativ-ameliorativă, adică momentul în care în activitatea desfășurată cu eșantionul experimental s-a introdus factorul ce urma a fi experimentat, respectiv activitatea de dezvoltare a creativității în cadrul activităților practice, în timp ce pentru eșantionul de control activitatea didactică s-a desfășurat în condițiile obișnuite. Etapa formativ-ameliorativă s-a desfășurat în perioada noiembrie 2017 – martie 2018. În această etapă activitățile liber alese au fost structurate diferit pentru grupul experimental, față de grupul de control. În timpul cercetării s-au urmărit aceleași obiective, în concordanță cu curriculum-ul preșcolar. Pe tot parcursul acestei etape s-au înregistrat rezultatele și aprecierea activității copiilor. Etapa formativ-ameliorativă facilitează elementele procesului de evaluare prin aprecierea secvențială a modului de rezolvare a sarcinilor asociate obiectivelor operaționale, oferind informații despre stadiul atins de fiecare preșcolar în formarea unor capacități, operații ale gândirii și deprinderi operatorii, cât și despre stadiul atins în dezvoltarea intelectuală, în general. c) Etapa postexperimentală, etapa evaluării finale – este cea în care, la sfârșitul experimentului s-a aplicat un test final de cunoștințe, identic pentru cele două eșantioane. Etapa evaluării finale s-a desfășurat în perioada aprilie-mai. În această perioadă au fost revizuite cunoștințele, priceperile și deprinderile de a se exprima cu ajutorul formelor și culorilor, cu scopul explicit al întăririi și stabilizării noilor comportamente achiziționate și pentru a observa eventualele modificări în ceea ce privește progresul preșcolarilor în elaborarea unor lucrări creative. Sarcinile probelor au avut menirea de a defini cantitativ și calitativ comportamentele de învățare și astfel am putut beneficia de informații care, interpretate corect și valorificate, dau măsura stadiului atins de fiecare preșcolar în pregătirea sa pe o secvență de instruire precis delimitată, respectiv cea care definește creativitatea. În evaluarea finală am luat în considerare și rezultatele obținute în etapa constatativă, precum și cele înregistrate în etapa formativ-ameliorativă, în acest fel ajungându-se la o evaluare obiectivă. Estimările finale au constituit un mijloc de diagnostic și au furnizat în același timp informații relevante pentru importanța desfășurării activităților liber alese. Metoda testelor Testele docimologice oferă informații cantitative asupra fenomenului investigat, reprezentând: „…un set de probe sau întrebări cu ajutorul cărora se verifică și se evaluează nivelul asimilării cunoștințelor și al capacităților de a opera cu ele, prin raportarea răspunsurilor la o scară de apreciere etalon, elaborată în prealabil” (Nicola, Ioan, 1994, p. 335). Aplicate periodic în procesul instructiv – educativ în cadrul activităților, testele au contribuit la determinarea nivelului de cunoștințe, priceperi, deprinderi, dar și a gradului de dezvoltare a creativității artistice. Toate testele (Anexa 4) au fost concepute în corelație cu obiectivele operaționale stabilite, cuprinzând seturi de itemi prin care am urmărit înregistrarea și evaluarea performanțelor preșcolare în domeniul artistic, iar rezultatele obținute au fost interpretate, consemnate, apoi sistematizate în tabele centralizate, grafice, histograme, diagrame areolare, ajutând la interpretarea datelor, în capitolul destinat interpretării rezultatelor obținute. Experimentul psihopedagogic este apreciat ca „(…) cea mai importantă metodă de cercetare, deoarece furnizează date precise și obiective” (Dumitriu, G., Dumitriu, C., 2004, pag. 74). Experimentul a furnizat date de ordin cantitativ și calitativ, având un grad de precizie considerabil. În cadrul cercetării, metodele utilizate nu au fost aplicate izolat, ci s-au completat unele pe altele, obținând astfel informații corecte, obiective, concrete. Metoda cercetării documentelor curriculare și a altor documente școlare Cu ajutorul metodei de cercetare a documentelor curriculare și a altor documente școlare am obținut informații despre procesele psihice și unele trăsături de personalitate ale copiiilor prin prisma obiectivării lor în produsele realizate: activitatea independentă, desene, lucrări artistico-plastice, activitățile extracurriculare. În cadrul activității la grupă am observat că în obținerea rezultatelor la evaluări, un rol important îl au preocupările pe care copiii le au în afara grădiniței, cunoștințe, priceperi sau deprinderi dobândite involuntar, adică cele aparținând curriculum-ui ascuns: „Curriculum-ul ascuns are în vedere obiective și procese neexprimate în documentele curriculare oficiale, dar prezente în organizarea activității didactice fie le nivelul comportamentului didactic al partenerilor la educație, fie la cel al conținuturilor” (MEN, Curriculum National. Planuri-cadru de învățământ pentru învățământul preuniversitar, 1999, p.23). Prin cercetarea documentelor curriculare am obținut date care ne-au ajutat în organizarea activităților alese. Am constatat că prin valorificarea formelor curriculum-ului ascuns în activitățile desfășurate cu copiii, preșcolarii au înregistrat progres în exprimarea emoțiilor, în aplicarea în practică a cunoștințelor învățate, ceea ce duce la schimbări pozitive în atitudinea copiilor preșcolari în activități, precum și la creșterea stimei de sine și a încrederii în forțele proprii. Metoda de măsurare a datelor cercetării și de prelucrare matematico-statistică Datele pe care le-am obținut au fost concludente, prelucrate și interpretate cu ajutorul metodelor și tehnicilor statistico-matematice. În ordonarea și gruparea datelor am apelat la următoarele tehnici statistico-matematice: tabele centralizatoare de rezultate analitice, prin care am consemnat rezultatele individuale ale elevilor investigați. Gruparea datelor măsurate am realizat-o cu ajutorul tabelelor sintetice. Determinarea tendinței centrale s-a stabilit prin media aritmetică, mediana sau cu ajutorul modulului (categoria modală, dominantă). Cercetarea pedagogică este o acțiune de observare și investigare, pe baza căreia cunoaștem, ameliorăm sau inovăm fenomenul educațional. Această cercetare are drept scop explicarea științifică, înțelegerea, optimizarea și prospectarea activității de instruire și educare. Ea se bazează pe investigarea teoretică și aplicativă a relațiilor funcționale și cauzale dintre variabilele caracteristice fenomenului educațional. Inovarea în învățământ se realizează atât prin generalizarea experienței avansate, cât și prin experimentare. Practica educativă constituie un mijloc de experimentare, de verificare a ipotezelor și de generalizare a experienței pozitive. În același timp, cercetarea pedagogică, prin concluziile ei, contribuie la inovarea și perfecționarea procesului de învățământ și de educație. Rolul cercetării pedagogice constă în: explicarea, interpretarea, generalizarea și inovarea fenomenului educațional prin schimbări de structură sau prin introducerea de noi metodologii mai eficiente.

Tendințele moderne ale cercetării pedagogice evidențiază importanța investigațiilor orientate în direcția educației permanente. În acest mod se valorifică problematica teoriei educației la nivelul unor modele operaționale aplicabile în domeniul instruirii permanente, posibilă numai în contextul unor abordări intradisciplinare, interdisciplinare și trandisciplinare. Pentru a fi eficientă, o cercetare pedagogică trebuie să parcurgă etapele stabilite de specialiștii în domeniu, folosind metodele specifice. Pentru realizarea acestei lucrări, în cadrul etapei de cercetare aplicativă, cercetarea pedagogică am desfășurat-o respectând etapele agreate de cercetările în domeniu. Astfel, cercetarea am derulat-o pe două grupe paralele de subiecți :

Un grup în care am provocat fenomenul, respectiv grupul experimental, în care am introdus anumiți factori determinanți, în baza ipotezelor formulate;

Un alt grup în care nu se provoacă fenomenul, ci se fac numai observații obișnuite de constatare, aceasta fiind grupul de control sau martor.

Pentru ca cercetarea să fie obiectivă și eficientă, în organizarea acesteia se impune respectarea următoarelor etape: a). Formularea temei În formularea temei am avut în vedere caracterul de actualitate și de perspectivă, contribuția la nivelul grupei cu care lucrez – ameliorarea procesului didactic prin dezvoltarea creativității artistice în cadrul activităților practice

b). Documentarea și elaborarea instrumentelor de cercetare Am acordat atenție deosebită elaborării instrumentelor de cercetare: teste inițiale, teste finale, proiecte didactice experimentale, grafice, diagrame, precizarea bibliografiei și a surselor de documentare. În alegerea metodelor de documentare am apelat la: lectura științifică, fișe-conspect pe probleme, fișe de idei și de citate respectând sursa de documentare.

c). Elaborarea proiectului de cercetare Am elaborat proiectul de cercetare respectând cerințele Curriculum-ului pentru educația timpurie a copiilor cu vârsta cuprinsă între naștere și 6-7 ani.

d). Precizarea scopului și obiectivelor cercetării e). Formularea ipotezei Formularea ipotezei am făcut-o pornind de la nevoile grupei cu care lucrez, pentru a îmbunătăți activitatea cu copiii.

f). Precizarea metodologiei cercetării

Desfășurarea cercetării pe etape:

etapa preexperimentală, adică faza în care se aplică testele inițiale pentru a constata nivelul de la care începe cercetarea;

etapa experimentală, când am aplicat instrumentele de cercetare;

etapa finală, când am aplicat testele finale.

Finalizarea cercetării s-a realizat prin:

analiza, prelucrarea și interpretarea datelor experimentale;

compararea rezultatelor obținute prin experiment, ale grupului experimental și de control);

verificarea ipotezei de cercetare;

confruntarea rezultatelor cercetării cu obiectivele acesteia, rezultate din ipoteza generală;

cuprinderea datelor în prezenta lucrare științifică; implementarea cercetării și evaluarea rezultatelor.

Ca tip special de cercetare științifică, cercetarea pedagogică asigură înțelegerea normativă a activității de educație.

3.4. Eșantionul de subiecți

Grupul experimental

Сеrсеtarеa s-a dеsfășurat ре рarсursul anului șсоlar 2017-2018. Subiесții grupului exрerimental au fоst preșcolarii de la Grădinița cu Program Normal, din localitatea Fizes, iar grupul de control este de la Grădinița cu Program Normal Băița. Grupa cu care lucrez este o grupă combinată. Grupul experimental este alcătuit din 10 preșcolari, dintre care:

1 fată – 3 ani –(10%)

1 fată – 4 ani –(10%)

2 fete – 5 ani –(20%)

1 băiat 4 ani –(10%)

4 băeți – 5 ani –(40%)

1 băiat – 6 ani –(10%)

Reprezentarea grafică a lotului de subiecți din grupa experimentală, după ceiteriile gen și vârstă este următoarea:

Fig. 1: Reprezentare grafică grup experimental

Colectivul grupului experimental este format din copii normal dezvoltați atât fizic cât și intelectual. Copiii sunt disciplinați, nu creează probleme în timpul activităților, sunt comunicativi și sociabili, cu un nivel normal de dezvoltare intelectuală. Preșcolarii acestei grupe au frecventat grupa anterioară în cadrul aceleiași grădinițe. În acest sens, continuarea activității în același colectiv și în același cadru organizatoric prezintă avantaje pentru realizarea cerințelor curriculum-ui oficial la nivelul grupei. Din interviul aplicare reiese faptul că preșcolarii din grupul experimental vin cu plăcere la grădiniță, manifestă interes și deschidere spre învățare și constituie deja un colectiv bine închegat. Întrebările interviului (Anexa nr. 1) aplicat au vizat identificarea preferințelor preșcolarilor atât la grădiniță, cât și acasă. De asemenea, am urmărit modul în care preșcolarii aplică în alte medii, adică acasă, ceea ce au învățat la grădiniță în domeniul creativității artistice. Răspunsurile primite la fiecare întrebare sunt centralizate astfel:

1). Îți place la grădiniță?

Tabel1: Centralizare răspunsuri întrebarea 1

Se observă faptul că preșcolarilor chestionați le place la grădiniță și numai un copil a răspuns negativ. Cel căruia nu-i place la grădiniță este un copil care nu frecventează constant grădinița.

2).Ce îți place să faci cel mai mult, când ești la grădiniță?

Tabel2: Centralizare răspunsuri întrebarea 2

Răspunsurie sunt concludente, având în vedere faptul că este vorba despre preșcolari de vârste diferite. Se observă că preferința pentru joc înregistrează un procent apropiat de cel pentru pictat/ desenat. Este firesc să fie așa, având în vedere faptul că prin joc se organizează activitatea cu copiii de vârstă preșcolară, iar lucrul manual dovedește apropierea copiilor de viitoarea activitate școlară. În ceea ce privește preferința preșcolarilor pentru povești, 10 % manifestă interes, ceea ce dovedește atât înțelegerea mesajului acestora, cât și curiozitatea pentru cunoaștere de care dau dovadă preșcolarii.

3).Îi spui mamei sau tatălui ce faci tu la grădiniță?

Tabel3: Centralizare răspunsuri întrebarea 3

Se observă că între copii și părinți există o bună comunicare, iar copiii împărtășesc părinților experiențele din grădiniță. Comunicarea dintre copii și părinți privind activitatea din grădiniță dovedește faptul că preșcolarii pot exprima liber și în mod individual ceea ce au învățat în grădiniță, că au încredere că se pot face înțeleși de părinți, chiar dacă aceștia nu au participat la activitățile despre care ei vorbesc.

4).Ce îți place să faci cel mai mult atunci când ești în familie?

Tabel 4: Centralizare răspunsuri întrebarea 4

Din răspunsurile primite se observă că acasă copiii preferă în cel mai mare procent să se joace ca la grădiniță (30%), ceea ce denotă faptul că activitatea din grădiniță este plăcută și importantă, este de fapt activitatea care li se potrivește la această vârstă. De asemenea, dacă adunăm procentele celor cărora le place să vorbească despre grădiniță sau să deseneze și să scrie, vom obține mai multe opțiuni decât pentru răspunsurile în care nu se face trimitere la activitatea din grădiniță.

Grupul de control

Subiесții grupului de ϲоntrоl este reprezentat de 10 preșcolari de la grădinița Băița. Grupul de control este format din 10 preșcolari, dintre care :

Repartizarea după vârstă și gen a copiilor din grupul de control are următoarea configurație:

3 fete (30 %) = 5 ani

1 fată (10 %) = 4 ani

1 băiat (10%) = 4 ani

5 băieți (50%) = 5 ani

Rerezentarea grafică după criteriile gen și vârstă la grupul de control este următoarea:

Fig. 2 Reprezentare grafică grup control

În ceea ce privește grupurile de copii implicate în cadrul acestei cercetări, am avut în vedere adaptarea preșcolară a acestora, respectiv cele trei dimensiuni ale adaptării: adaptarea pedagogică, adaptarea relațională și adaptarea normativă. Adaptarea pedagogică este similară cu capacitatea copilului de a asimila cunoștințe, de a-și forma priceperi și deprinderi, abilități, competențe, care sunt vehiculate, transmise și solicitate la nivelul procesului instructiv-educativ. Adaptarea relațională exprimă capacitatea preșcolarului de a se acomoda cu grupul școlar, de a comunica și relaționa cu colegii și cu cadrele didactice. Acest aspect este deosebit de important într-un colectiv format din copii de vârste diferite. Adaptarea normativă pune în valoare capacitatea copiilor de a-și însuși normele de conduită atât în mediului preșcolar, cât și în cel extrașcolar. Ambele eșantioane dețin un nivel de dezvoltare fizică și intelectuală corespunzătoare vârstei și competențelor specifice domeniului Arte la nivelul standardelor curriculare prevăzute de curriculum pentru vârsta timpurie.

3.5. Eșantionul de conținut

Activitățile pe care le-am planificat și organizat în activitățile liber alese au pregătit unele dintre activitățile din domeniul Arte, iar pe altele le-au consolidat. Am abordat cercetarea pornind de la obiectivele cadru și de referință ale curriculum-ului preșcolar, pe baza cărora am conceput obiectivele operaționale pe unități de învățare. Am fixat itemii în vederea realizării unuia din scopurile de bază ale învățării eficiente în funcție de obiectivele operaționale alese. Am avut în vedere asigurarea cel puțin a performanței minime pentru fiecare copil. Trecerea la activitatea următoare s-a făcut după atingerea acestei performanțe.

3.5. Etapele cercetării

În cadrul cercetării au fost parcurse următoarele etape: a) Etapa preexperimentală sau constatativă– este acea perioadă în care s-au aplicat câte două teste (Anexa nr. 2) de evaluare inițială identice pentru cele două grupuri, în vederea identificării capacității copiilor de a comunica prin intermediul creațiilor artistico-plastice realizate în activitățile alese.

b) Etapa experimentală, sau etapa formativ-ameliorativă – adică momentul în care în activitatea desfășurată cu eșantionul experimental s-a introdus factorul ce urma a fi experimentat, respectiv activitățile libere, în vederea creșterii eficienței activității de receptare comunicare cu ajutorul formelor artistice de exprimare, în timp ce pentru eșantionul de control activitatea didactică s-a desfășurat în condițiile obișnuite, aplicându-i-se doar strategii de activitate specifice domeniului Arte.

c) Etapa postexperimentală, etapa evaluativă – este cea în care, la sfârșitul experimentului s-a aplicat un test final de cunoștințe, identic pentru cele două eșantioane. În evaluarea finală am luat în considerare și rezultatele obținute în etapa preexperimentală, precum și cele înregistrate în etapa formativ-ameliorativă, în acest fel ajungându-se la o evaluare obiectivă. Estimările finale au constituit un mijloc de diagnostic și au furnizat în același timp informații relevante pentru ameliorarea strategiei de învățare.

Pentru realizarea acestei lucrări, în cadrul etapei de cercetare aplicativă, cercetarea pedagogică am desfașurat-o respectând etapele agreate de cercetările în domeniu. Metodele de cercetare pedagogică includ un sistem de strategii cu ajutorul cărora se va ajunge la o nouă configurație a procesului didactic. În același timp, au un caracter operațional deoarece indică în mod concret cum trebuie procedat, indică logica internă a operațiilor pe care le implică cercetarea. Pentru fiecare etapă a cercetării am respectat cerințele metodologice de desfășurare și aplicare, iar descrierea se regăsește în subcapitolele următoare.

3.5.1.Etapa preexperimentală

Etapa preexperimentală – este acea perioadă în care s-au aplicat câte două teste (Anexa 1) de evaluare inițială identice pentru cele două grupuri experimentale, în vederea diagnosticării nivelului creativității artistice. Începând din prima lună a anului școlar s-a desfășurat etapa constatativă a cercetării în cadrul căreia s-au aplicat copiilor testele de evaluare inițială. Prin aceste teste am urmărit determinarea nivelului eșantionului de lucru, care să ne permită la finele cercetării compararea rezultatelor după o perioadă de aplicare a metodelor moderne de abordare a activității în cadrul domeniului Arte. În elaborarea conținutului probelor de evaluare inițială s-a ținut cont de ceea ce urmează să învețe copiii pentru a putea anticipa demersul de continuare optimă a instruirii prin analiza rezultatelor. Am conceput și realizat în acest mod testarea inițială pentru a constitui instrument de diagnoză a stării inițiale de instruire și spre a indica cum să concep demersul didactic viitor. Etapa preexperimentală este reprezentativă, pentru că verifică acele capacități ce sunt solicitate în instruire, identifică nivelul de performanță dobândit, dar și lacunele din etapa anterioară de instruire. Am planificat spre învățare mai întâi noțiunile și categoriile cu cel mai mic grad de dificultate în înțelegere, pentru ca treptat, să aducem completări succesive până când dezvoltarea imaginației creatoare se pune în evidență. Etapa preexperimentală a fost organizată după perioada de reactualizare a cunoștințelor  prevăzută de curriculum, pe baza fișelor de evaluare. Fișele de evaluare au fost structurate în concordanță cu curriculum preșcolar și au vizat toate conținuturile științifice menționate. Am stabilit o grupă de control (martor) pentru care sunt colectate date de start ca și pentru grupa experimentală și am urmărit în paralel evoluția grupei de control față de grupa experiementală. Atât testele inițiale, cât și cele finale le-am aplicat la ambele categorii de grupe. Pentru fiecare copil a fost întocmită o fișă de înregistrare a rezultatelor obținute la testarea inițială și finală și s-au comparat rezultatele obținute. Punctajul general obținut a fost calculat în cifre, procente și calificative acordate în funcție de cumulul de puncte. Evaluarea în etapa de pretest am conceput-o după următoarea structură:

OBIECTIVE:

Să redea o tema sugerată folosind formele, materialele și culorile;

Să realizeze forme plastice folosind tehnicile însușite în activitățile practice;

Să organizeze corespunzător preferințelor spațiul plastic al lucrării;

Să se exprime cât mai original și creativ în lucrări plastice;

Să redea verbal ceea ce a reprezentat prin culoare și forme plastice.

ITEMI:

folosește cel puțin trei culori: -1 punct;

redă cel puțin trei forme diferite -2 puncte

își organizează corespunzător spațiul plastic – 2 puncte

folosește tehnici însușite în activitățile practice -2 puncte

se exprimă creativ și original în forme și culori -2 puncte

redă verbal ceea ce a reprezentat în lucrarea plastică -1 punct

DURATA ACTIVITĂȚII:

25 – 30 minute/activitate

NOTARE:

A comportament atins pentru punctaj între 8 și 10 puncte;

D comportament în dezvoltare pentru punctaj între 6 și 8 puncte;

S necesită sprijin pentru punctaj mai mic de 6 puncte;

PUNCTAJ MAXIM:

A comportament atins pentru un punctaj de 10 puncte

Rezultatele obținute în evaluarea aplicată în etapa preexperimentală la grupul experimental și la grupul de control sunt centralizate și reprezentate grafic. NUMĂR DE COPII:

10 copii din grupa experimentală;

10 copii din grupa de control; Rezultatele individuale obținute la grupul experimental sunt cuprinse în Anexa 3, iar la nivel centralizat sunt următoarele:

Τabel 5: Rezultate evaluare etapa preexperimentală grup experimental

Rezultatele obținute la grupul de control sunt următoarele:

Τabel 6: Rezultate evaluare etapa preexperimentală grup control

Reprezentarea grafică comparativă a datelor obținute la evaluarea inițială prezintă rezultatele înregistrate la cele două grupuri implicate în cercetare..

Fig. 3 Reprezentare grafică comparativă pentru evaluarea inițială

Concluzii –evaluare inițială:

Copiii implicați în evaluare au abilități de exprimare artistică specifice vârstei, respectiv:

expresivitate,

orientare spațială,

tehnici însușite anterior;

creativitate bună.

În cazul copiilor care necesită sprijin, se lucrează individual în cadrul sectorului Arte, cu educatoarele grupelor.

Din datele sintetizate în urma evaluării din etapa preexperimentală în tabelul anterior, rezultă că la probele inițiale grupul de control a înregistrat un ușor avans față de colectivul grupului experimental la rezultatele apreciate cu comportament în dezvoltare, respectiv cu 10% mai mult, la fel ca la comportamentul care presupune acordarea de sprijin. În schimb, la numărul copiilor care reflectă capacitatea maximă nu se încadrează niciun preșcolar, iar în cazul comportamentului atins, rezultatele sunt identice

3.5.2. Etapa experimentului formativ

Fiecare copil așteaptă să fie descoperit așa cum o carte abia așteaptă să fie deschisă. Ei trebuie sensibilizați în legătură cu ceea ce este frumos și bun în lumea aceasta, trebuie să fie conștientizați de frumusețea și armonia naturii, atât ca forme, cât și ca armonie a culorilor. Încă de la grădiniță, cadrelor didactice le revine misiunea de a clădi în sufletele micuților preșcolari sensibilitatea față de culorile și formele artistice, dar și curajul de a exprima ceea ce simt în propriile creații practice. Curiozitatea copiilor este stârnită de exemplele și activitatea din mediul grădiniței. Copiii pe care-i educăm trebuie să ajungă să se exprime atât cu ajutorul limbajului verbal, cât și cu ajutorul exprimării artistice, din propria inițiativă, în fiecare zi, având sentimentul satisfacției și nu al obligativității. Pentru copiii din grădiniță, în familie, părinții acordă prea puțină importanță dezvoltării simțului estetic, considerându-i pe copii prea mici ca să realizeze astfel de salturi. De aceea, curiozitatea copiilor de a descoperi lumea fantastică a formelor și culorilor trebuie în permanență să fie stimulată. Activitatea de stimulare a activităților care au ca suport creativitatea, o realizăm prin diverse jocuri cu culorile și formele, dar și prin folosirea unor metode specifice educației artistico-plastice, prin realizarea practică a unor lucrări cu teme corespunzătoare vârstei.

La grupa ехреrimеntală am aplicat о mоdalitatе nоuă dе dоbândirе a сaрaсitățilоr și соmреtеnțеlоr sресifiсе educației plastice, prin valorizarea activității din centrul Arte. Preșcolarii au рarсurs mai multе unități dе învățarе în сadrul ехреrimеntal, dintre care amintim: Experiențe cu diferite materiale și tehnici, Decorarea unor forme conturate, Decorare prin folosirea unor materiale refolosibile, Ștampile din materiale natural, Compoziția plastică liberă, Organizarea spațiului plastic.

Dezvoltarea capacității de exprimare prin culoare, cât și dezvoltarea creativității în redarea unor forme plastice am realizat-o prin exercițiile variate de modelaj, colaje cu materiale din natură (frunze, semințe), sau din materiale refolosibile (dopuri, pahare de unică folosință, lingurițe din plastic), pe care le-am folosit în cadrul activităților din centrul Arte. Metodele variate de dezvoltare a creativității, alături de jocurile cu materiale în diferite culori, pot fi aplicate cu succes, dând randament sporit, în activitatea la grupă. De asemenea, temele de activitate independentă pe care le-am folosit prezintă o importanță deosebită, copiii aflându-se în fața unor sarcini corespunzătoare capacității lor de exprimare artistică, devenind astfel participanți direcți la propria formare.

În activitățile organizate în cadrul centrului Arte, am folosit variate tipuri de exerciții, cu formulări diferite, pentru a favoriza comunicarea cu ajutorul limbajului plastic, dorința de autoafirmare a preșcolarilor, creativitatea, cooperarea. Dintre aceste exerciții amintim: rupere și mototolirea hârtiei creponate, selectarea materialelor din natură necesare temei ce urma să fie realizată, asamblarea unor părți din materiale refolosibile, pregătirea materialului necesar modelajului (frământare), selectarea frunzelor potrivite pentru ștampilare (imprimare), colorarea și ornarea unor părți din lucrări, pentru a întregi compoziția. Am asigurat în acest fel caracterul stimulator al activității. Am realizat centrarea pe copil a evaluării, pe procesul de învățare, mai mult decât pe rezultatele obținute, folosind strategii de evaluare alternative. Această modalitate de abordare devine un instrument care îi pune pe copii în postura de a se implica în mod activ în propria formare.

La nivelul proiectării curriculare, evaluarea continuă cu funcție pronunțat formativă, am realizat-o pe parcursul desfășurării procesului didactic, având ca scop permanent verificarea sistematică a progresului înregistrat de copii. Reglarea/autoreglarea activităților de educație și instruire, pe unități de învățare, în funcție de obiectivele specifice și generale, permite cunoașterea exactă a rezultatelor înregistrate sistematic, transparent. Am realizat obiectivele propuse în cadrul activităților din centrul Arte pe secvențe mici, cu probe practice, pe care le-am aplicat la sfârșitul unei unități tematice. În urma verificărilor am realizat consolidări formative, realizând astfel reglări și autoreglări pedagogice, activități de ameliorare, ajustare, chiar restructurare ce le-am putut realiza pe termen mediu și lung. Evaluarea continuă mi-a oferit informații care mi-au permis ameliorarea imediată a demersului pedagogic, precum și a strategiilor de dirijare a instruirii. Măsurile stabilite în cazul copiilor cu aptitudini deosebite s-au concretizat în discuții individuale cu părinții acestora, pentru a-i încuraja spre anumite preocupări, rezolvarea unor activități suplimentare diferențiate potrivite aptitudinilor speciale de care dispun. Am realizat observarea atitudinii copiilor față de sarcinile de lucru, fie cele individuale, fie de grup, utilizând scara de clasificare. Această modalitate mi-a permis observarea frecvenței cu care în comportamentul unor copii apare o anumita atitudine. Pentru a observa atitudinea copiilor față de grup, în cadrul activității din centrul Arte, pentru tema Comunicarea prin limbaj plastic am folosit următoarea scară de clasificare:

Urmărește cu atenție enunțurile și alege caseta pe care o consideri potrivită:

Prin activitățile practice, arăt ceea ce simt.

Când lipesc sau modelez, îmi place ca lucrarea mea să fie diferită de a colegilor.

Având în vedere faptul că prin activitățile din centrul Arte, pe lângă priceperi și deprinderi de exprimare prin forme și culori, se pun bazele formării unei exprimări creative, independente, alături de crearea motivației pentru activitățile practice, am folosit și scări de clasificare care centralizează aceste aspecte. Elocventă mi s-a părut cea din exemplul următor:

Τabel 7: Scara de clasificare

Contextul experimental a oferit confirmarea ipotezei de lucru. A fost demonstrat faptul că dacă în procesul instructiv-educativ din grădiniță se derulează activități practice, atunci preșcolarilor li se dezvoltă creativitatea artistică, ceea ce va determina creșterea calității actului educativ.

Motivarea pentru învățare este o componentă importantă a dispoziției de muncă a copilului. Succesul unei acțiuni depinde de motivarea interioară, de educarea voinței, de dezvoltarea capacității pentru învățare, de aptitudinile personale. Obținerea succesului în activitățile practice pe care le derulez se datorează implicării copiilor, în funcție de posibilitățile fiecăruia în activitățile care presupun aplicarea practică a cunoștințelor însușite. Am organizat activități suplimentare sub formă de jocuri, lărgindu-le astfel sfera de înțelegere și operare cu formele limbajului plastic. Dintre aceste activități amintim:

Exerciții de modelaj folosind material preparat de copii (amestec de făină din grâu, sare și apă).

Exerciții de ornare a modelelor realizate prin modelare;

Crearea unor forme spontane prin mototolire sau plierea hârtiei;

Realizarea unor forme din material refolosibile (înotători din lingurițe din plastic, flori din pahare de unică folosință;

Inițierea unor forme cu ajutorul ștampilelor din cartofi, care prin aplicarea de culori diferite creează forme expresive inedite.

Exerciții creative pe suprafețe de lucru tratate diverse (aracet cu: griș, nisip, făină mălai, coji de ou măcinate)

Creații folosind material din natură (petale de flori, Frunze presate, semințe, resturi de la ascuțirea creioanelor.

Creații din material textile combinate cu alte materiale;

Creații practice de realizare a tabloului emoțiilor;

Realizarea unor creații pe alt suport decât hârtia, respectiv pe lemn, pe sticlă, sau pe pietre (pe linguri din lemn am creat păpuși). Lucrările cele mai reușite se regăsesc în imaginile din Anexa 4 a lucrării.

Activități realizate în etapa experimentală:

Exerciții de modelaj folosind material preparat de copii (amestec de făină din grâu, sare și apă).

În etaрa ехреrimеntală am fost preocupată de găsirea de mijloace și procedee didactice care să-i implice pe copii în propria formare. Pentru ca preșcolarilor să li se dezvolte capacitatea de exprimare artistică din punct de vedere al formei, culorilor, al organizării activităților practice, pe parcursul cercetării, în activitatea cu grupa experimentală am ghidat activitatea după obiectivele specifice domeniului creativ.

La sectorul Arte din sala de grupă, copiii au avut la dispoziție:

ACTIVITATEA 1

Amestec de făină și sare (3 părți făină din grâu și o parte sare);

Boluri din plastic pentru amestecul compoziției;

Apă;

Planșete pentru lucru;

Frunze de diferite forme și mărimi (proaspete);

Acuarele și pensule.

După demonstrate modului de lucru, copiii au realizat mai întâi amestecul din faină, sare și apă, de consistența plastilinei, apoi au întins pe planșete părți din coca, peste care au preset Frunze, cu nervurile spre coca. Au apăsat ușor frunza peste cocă, apoi au desprins frunza, iar forma frunzei a fost decorată după preferință. A doua zi lucrările realizate folosind ștampilele din frunze erau deja întărite, fiind grupate într-o miniexpoziție. Elocventă este imaginea care prezintă lucrările realizate.

ACTIVITATEA 2

Crearea unor forme spontane prin mototolire sau plierea hârtiei;

Copiii au avut la dispoziție următoarele material:

Fâșii de hărtie creponată de diferite culori;

Fire PNA colorate;

Șabloane cu diferite forme: vază pentru flori, animale (iepure, rățuște, căței, ș. a);

Deșeuri de la ascuțirea culorilor;

Materiale textile colorate;

Discuri pentru demachiere

Hârtie colorată sau alba pe care se realizează lucrările;

Lipici.

Copiii au mototolit mai întâi hărtia colorată, apoi au ornat formele după cum au dorit, după ce în prealabil au întins pe suprafața de lucru lipici. Lucrările realizate au fost personalizate în funcție de preferințele copiilor. Câteva dintre lucrările realizate sunt:

ACTIVITATEA 3

Realizarea unor forme din material refolosibile (înotători din lingurițe din plastic, flori din pahare de unică folosință;

Materiale:

Pahare de unică folosință;

Lingurițe din plastic;

Hârtie creponată;

Markere;

Lipici;

Acuarele.

Copiii au trasat cu markerul elementele care să redea fața unor înotători pe lingurițele din plastic. Paharele din plastic le-au transformat în flori prin despicarea pe vertical. Ornarea a fost la latitudinea fiecărui copil. Aranjarea lucrărilor în expoziție a pus în evidență creativitatea copiilor.

ACTIVITATEA 4

Creații din material textile combinate cu alte materiale;

Materiale:

Bucăți de material;

Șabloane;

Lipici;

Bucăți de panglică;

Hârtie colorată.

Preșcolarii au avut posibilitatea de a aplica pe șabloane bucăți din materialul dorit, pe care le-au ornat după cum au dorit. Lucrările realizate sunt creative și estetice. Elocvente sunt imaginile acestora.

ACTIVITATEA 5

Creații folosind material din natură (petale de flori, Frunze presate, semințe, resturi de la ascuțirea creioanelor.

Materiale:

Frunze presate;

Petale de flori presate;

Hârtie cartonată colorată;

Lipici.

Formele realizate din frunze copiii le realizează prin rupere, iar asamblarea se realizează prin lipire. Copiii manifestă initiativă și creativitate în combinarea formelor, dar și a materialelor. Mobilizarea o realizăm prin faptul că după terminarea lucrării, în momentul expunerii, trebuie să o prezinte. Prezentăm câteva dintre lucrările realizate de preșcolarii implicați în cercetare.

ACTIVITATEA 6

Creații din deșeuri combinate cu alte materiale;

Materiale:

Părți din cifrajul pentru ouă;

Paie din plastic;

Pahare de la iaurt;

Fâșii de hârtie colorată;

Culori;

Lipici.

Din materialele puse la dispoziție copiii pot crea diferite lucrări reprezentative, folosind metode de combinare și aplicare însușite în alte activități: asamblare, ornare, combinare.

ACTIVITATEA 7

Creații practice de realizare a tabloului emoțiilor;

Materiale:

Foi cu mai multe cadrane;

Câte un oval desenat în fiecare cadran;

Plastilină colorată;

Planșetă de lucru.

În discuțiile pregătitoare se reactualizează cunoștințele care vizează exprimarea emoțiilor prin mimica feței.

Copiii vor modela părțile feței umane și le vor aplica, astfel încât să exprime diferite emoții.

ACTIVITATEA 8

Realizarea unor creații colective pe alt suport decât hârtia, respectiv pe lemn, pe sticlă, sau pe pietre

Materiale:

Peturi de ½ litri;

Peturi de 5 litri;

Hârtie creponată;

Lipici;

Reviste colorate.

Din aceste materiale, prin asemănarea obiectelor primite cu forme din viața reală, copiii au realizat brazi împodobiți pentru sărbătoarea Crăciunului. Astfel, pe un pet de 5 litri copiii au lipit bucăți de hârtie creponată mototolită de culoare verde, peste care au lipit alte bucăți din hârtie mototolită de alte culori, care reprezintă ornamentele pomului.

În cel de-al doilea caz, din reviste colorate, prin îndoirea fiecărei foi în formă de triunghi (fără a desprinde foile revistei), se creează imaginea unui brad împodobit. Aceste creații au fost realizate pe grupe, fiind creații colective, având în vedere volumul mai mare de muncă. Cooperarea a fost benefică și a pus în evidență creativitatea și inițiativa copiilor preșcolari.

În aсtivitatеa dе сlasifiсarе, оrdоnarе, соmрararе și intеrрrеtarе a lucrărilor realizate s-a urmărit соrеlația dintrе învățarеa ехрliсită (сu рartiсiрarеa și imрliсarеa еfесtivă a сadrului didaсtiс în рrосеsul dе învățarе) și învățarеa imрliсită (сu imрliсarеa disсrеtă și asistată a сadrului didaсtiс în aсtivitatеa dе învățarе). Deosebit de eficientă a fost activitatea de realizare a unor expoziții cu lucrările realizate, ocazie cu care preșcolarii au avut de expus și de susținut verbal ceea ce au realizat în lucrări. De asemenea, varietatea lucrărilor a fost un bun exercițiu de stimulare a creativității și independenței în exprimarea artistică și practică. Fiecare copil trebuie sensibilizat în legătură cu ceea ce este frumos și bun în universul înconjurător, trebuie să fie conștientizat de frumusețea exprimării prin activitățile practice pe care le realizează. Afirmarea propriei identități etno-culturale și naționale, fără a le nega pe cele ale celorlalți, respectul pentru pluralitate și diversitate etno-culturală, acceptarea diversității presupune o atitudine intelectuală și morală, care să faciliteze exprimarea artistică și capacitatea de a-l percepe pe celălalt prin creațiile proprii. Știm prea bine că nimic nu este mai prielnic decât exemplul.

La momentul actual, când tabletele și telefoanele sunt partenerii copiilor, rareori ne putem aștepta ca preșcolarii sau elevii de școală primară să dovedească de timpuriu pasiune pentru activitățile practice, pentru pictură sau desen, pentru arte în general, influențați fiind de familie. Deci, întreaga responsabilitate îi revine cadrului didactic. Încă de la grădiniță se poate clădi în sufletele micuților dragostea pentru frumos prin realizarea unor creații proprii. Copiii trebuie să ajungă să creeze din propria inițiativă, în fiecare zi, având sentimentul satisfacției și nu al obligativității.

Metodele de eficientizare a activităților, sub îndrumarea cadrului didactic sau în mod independent, înlesnesc însușirea cunoștințelor, formarea de priceperi, deprinderi, atitudini si aptitudini. Cu ajutorul acestor metode cadrul didactic proiectează, demersul didactic, stimulează interesul de a cunoaște, canalizează capacitatea practică a copiilor, dezvoltă procesele psihice și motorii. Activitatea cu grupa de control s-a desfășurat normal, fără a de introduce aceste activități de stimulare a creativității prin activitățile practice. Influența activităților derulate în etapa formativă la grupa experimentală se va regăsi în evaluarea realizată în etapa postexperimentală.

3.5.3. Etapa postexperimentală

La sfârșitul exрerimentului s-a aplicat un test final, identiϲ рentru ϲele dоuă grupuri (experimental și de control). Structura testului este în concordanță cu cerințele curriculum-ului și cu respectarea particularităților de vârstă (Anexa 5). Tema: Ce putem realiza prin culoare

OBIECTIVE:

să realizeze compoziții practice în mod independent;

să creeze forme diferite, în culorile dorite;

să se exprime cât mai creativ;

să-și organizeze compoziția pe întreg spațiul de lucru;

să descrie verbal ce au realizat;

PROBĂ DE EVALUARE

ITEMI

realizează compoziția cu ușurință, fără a apela la ajutorul cadrului didactic – 2 puncte

folosește mai mult de patru culori din același material sau din materiale diferite- 2 puncte

realizează mai mult de trei forme diferite – 1 punct

își organizează compoziția pe întreg spațiul de lucru – 2 puncte

compune o lucrare originală atât ca formă, cât și prin folosirea și îmbinarea personală a materialelor și culorilor- 2 puncte

descrie lucrarea realizată folosind un limbaj adecvat – 1 punct

TIMP DE LUCRU: 25 – 30 minute.

NOTARE:

A comportament atins pentru punctaj între 8 și 10 puncte;

D comportament în dezvoltare pentru punctaj între 6 și 8 puncte;

S necesită sprijin pentru punctaj mai mic de 6 puncte;

PUNCTAJ MAXIM:

A comportament atins pentru un punctaj de 10 puncte/ fiecare probă

Datele obținute la evaluările din etapa postexperimentală de la cele două grupe implicate în cercetare (Grupul experimental și Grupul de control) le-am centralizat și le-am prezentat în subcapitolele următoare.

3.6. Analiza și interpretarea rezultatelor cercetării

În cadrul activității experimentale am avut în vedere oрtimizarеa activităților, cu scopul dezvoltării capacității de exprimare artistică, prin forme și culori, pentru a determina creșterea calității exprimării creative la nivelul grupei. Utilizarea artei în cadrul activităților practice ca mijloc de exprimare, începând cu învățământul рreșcolar, va duce la stimularea interesul pentru frumos și armonie, pentru cunoaștere, orientându-i pe viitorii școlari spre învățare și formându-le valori și atitudini pozitive. Prin cercetarea desfășurată am încercat ca, îmbinând mijloacele de învățământ tradiționale cu cele complementare /alternative, să ajutăm copiii să pătrundă și să dezlege tainele culorilor și ale formelor care pot fi realizate în cadrul activităților practice, să facă corelații cu propriile experiențe de viață. Prin îmbinarea acestor metode, preșcolarilor li se dezvoltă imaginația creatoare, gândirea, inteligența, interesele, atitudinile.

3.6.1. Rezultate obținute în etapa preexperimentală de cele două grupe

În momentul aplicării probelor de evaluare din etapa preexperimentală, am constatat că cele două eșantioane erau apropiate din punct de vedere al pregătirii și al performanțelor în domeniul artelor. Ulterior aplicării probelor de evaluare, în etapa postexperimentală, rezultatele au evidențiat detașarea clară a copiilor din grupul experimental față de cei din grupul de control.

În semestrul I, în etapa preexperimentală a cercetării, am aplicat probe de evaluare inițială la ambele grupuri (experimental și de control) pentru a determina gradul de operare cu noțiunile învățate, precum și nivelul de dezvoltare creativă, și evidențierea acestuia în lucrările artistico-plastice. În cadrul etapei experimentului formativ asupra grupului experimental s-a intervenit conform cercetării, adică am valorizat activitatea din sectorul Arte pentru ca preșcolarilor să li se dezvolte capacitatea de exprimare artistică, prin culori și forme plastice. La grupul de control s-a practicat organizarea activității după stilul tradițional. Progresul realizat de copiii din grupul experimental este vizibil atât la nivel individual, cât și la nivel de grup. Acești parametri se vor putea observa în reprezentările grafice comparative. Acest capitol cuprinde rezultatele centralizate de la evaluările din etapele preexperimentală, de la grupul experimental și de la grupul de control, în tabele și grafice.

3.6.2.Rezultatele obținute în etapa experimentală la grupul experimental

În etapa experimentală, la grupul experimental s-a aplicat ipoteza formulată în prezenta cercetare, anume că dacă în procesul instructiv-educativ din grădiniță se derulează activități practice, atunci preșcolarilor li se dezvoltă creativitatea artistică, ceea ce va determina creșterea calității actului educativ.

Copiii au fоst mоnitоrizați ре baza unui рrоtосоl dе оbsеrvațiе. Infоrmațiilе оbținutе au соnstituit tеmеi реntru analiza și însumarеa sintеtiсă a datеlоr. Мatricea rеzultată din оbsеrvarеa соlесtivului dе copii сuрrindе еlеmеntе lеgatе dе înzеstrărilе реrsоnalе creative. Difеrеnțiind сu 1-3 stеluțе nivеlul unоr сatеgоrii сarе соnturеază реrsоnalitatеa copiilоr, s-au еvidеnțiat următоarеlе:

Τabel 8: Рrоtосоl dе оbsеrvațiе grupul experimental

Situația statistică a rezultatelor obținute în etapa experimentală se prezintă astfel:

Grupul experimental – etapa experimentală

Τabel 9: Rezultate evaluare etapa experimentală grup experimental

Rezultatele înregistrate în etapa experimentală pun în evidență progresele realizate. Elocventă este reprezentarea grafică comparativă a rezultatelor grupului experimental din etapele pretest și a experimentului formativ, obținute de preșcolarii din grupul experimental în activitățile practice deosebit de creative realizate. Reprezentarea grafică procentuală este ilustrativă.

Fig. 4 Reprezentare grafică comparativă rezultate etapele pretest și experimentală la grupul experimental

Rezultatele obținute în etapa experimentală la grupul de control

Grupul de control – etapa experimentală

La grupa de control nu s-a valorificat activitatea din cadrul sectorului Arte, folosindu-se doar activitățile practice prevăzute de programă. Copiii au avut de aplicat în mod practic cunoștințele acumulate.

Τabel 10: Rezultate evaluare etapa experimentală grupul de control

Se observă o stagnare în rezultatele obținute, iar în unele cazuri chiar o scădere a acestora, rezultate puse în evidență de reprezentarea grafică comparativă (Fig. 5).

Fig. 5 Reprezentare grafică comparativă rezultate etapele inițială și experimentală grup control

Evaluarea formativă la grupul de control înregistrează diferențe nesemnificative în cazul copiilor care înregistrau comportament atins și stagnare la nivelul copiilor care necesitau sprijin la etapa preexperimentală. Singura modificare este pentru copiii care au fost încadrați la comportament maxim, unde acum se înregistrează un procent de 10%, față de etapa inițială, când nu era niciun copil în această situație.

3.6.3. Rezultate obținute în etapa postexperimentală de cele două grupe

Rezultatele obținute în etapa postexperimentală la grupul experimental

Etapa postexperimentală la grupul experimental a pus în evidența eficiența activităților desfășurate în cadrul sectorului Arte, a metodelor folosite în dezvoltarea capacității de exprimare prin intermediul lucrărilor practice. Preșcolarii aplică cu mai mare ușurință ceea ce au învățat în activitățile alese, dacă exercițiile sunt axate pe itemi care solicită acțiunea, gândirea, creativitatea și independența. Folosirea exercițiilor de creație din sectorul Arte le dezvoltă copiilor capacitatea de exprimare prin intermediul formelor pe care le crează, al culorilor și al tehnicilor de lucru. Diferența dintre rezultatele din etapa preexperimentală și cea experimentală sunt în favoarea copiilor, a recunoașterii importanței activităților inițiate și desfășurate în planul activităților practice, pentru dezvoltarea capacității de exprimare prin lucrări practice, a stimulării activității creative. Rezultatele individuale obținute de copiii din cele două grupuri se regăsesc în Anexa 6 a lucrării. Reprezentarea grafică întărește cele afirmate anterior.

Grupul experimental – etapa postexperimentală

Τabel 7: Rezultate evaluare etapa postexperimentală grup experimental

Fig. 6 Reprezentare grafică rezultate etapa postexperimentală grup experimental

Evaluarea realizată în etapa postexperimentala pune în evidență progresul înregistrat în planul creativității în cadrul activităților practice. Creșterile înregistrate sunt urmare a activităților derulate in perioada experimentului formativ aplicat grupei experimentale. Datele înregistrate sunt evidente atât ca prezentare centralizată, cât și în reprezentarea grafică pe care am realizat-o.

Rezultatele obținute în etapa postexperimentală la grupul de control

Aceeași testare a fost aplicată și grupului de control, iar rezultatele obținute se regăsesc prezentate în tabelul centralizator și prin reprezentare grafică procentuală. Se observă un echilibru între capacitatea maximă și comportamentul atins pe de o parte (10%+40%) și comportamentul în dezvoltare și necesitatea de a fi sprijiniți, pe de altă parte (30%+20%).

Τabel 11: Rezultate evaluare etapa postexperimentală grupa de control

Reprezentarea grafică a datelor ilustrează afirmațiile susținute anterior.

Fig. 7 Reprezentare grafică rezultate etapa postexperimentală grup control Prezentarea comparativă a rezultatelor obținute în etapa postexperimentală la cele două grupuri implicate în cercetare pune în evidanță evoluția înregistrată de copiii din grupul experimental.

Fig. 8 Reprezentare grafică comparativă rezultate etapa postexperimentală

Rezultatele obținute la evaluările aplicate grupului de control reflectă dezvoltarea creativității copiilor preșcolari, dacă nu se intervine cu activități suplimentare de dezvoltare.

Fig. 9 Reprezentare grafică analiza progres grupul de control

Rezultatele înregistrate la grupul de control pe parcursul experimentului arată că s-a înregistrat stagnare în evoluția capacității de exprimare practică a copiilor preșcolari din grupa de control, unde nu s-a valorificat activitatea din cadrul sectorului Arte. Numărul preșcolarilor care au înregistrat punctaj maxim a rămas constant după etapa experimentală, iar cei care necesită sprijin înregistrează același procent în toate etapele evaluative. La categoria comportament atins, procentul variază între 20% și 40%.

Compararea rezultatelor de la evaluarea din etapele: preexperimentală, experimentală și postexperimentală la grupul experimental

Graficele și tabelele prin care am înregistrat datele obținute în cele trei etape certifică ipoteza formulată în prezenta cercetare, cea prin care am căutat să demonstrăm că dacă în activitățile practice se derulează activități atractive, atunci preșcolarilor li se dezvoltă creativitatea artistică, ceea ce va determina creșterea calității actului educativ. Copiii au reușit să facă dovada că prin activitățile desfășurate în sectorul Arte pot opera practic cu noțiunile specifice domeniului abilităților practice, fapt care a creat cadrul de realizare a feedback-ului atât pentru cadrul didactic, cât și pentru preșcolari. Rezultatele foarte bune obținute în etapa postexperimentală ne oferă posibilitatea de a continua activitatea la grupă prin folosirea metodelor moderne de predare și evaluare, astfel încât copiii să manifeste plăcere și interes pentru activitățile practice și cele de educație plastică, dar și pentru celelalte domenii.

Fig. 10 Reprezentare grafică analiza progres grup experimental

Analizând datele obținute în urma cercetării întreprinse am constatat următoarele:

prin folosirea activităților de dezvoltare a capacității de exprimare artistică în cadrul activităților practice se asigură dezvoltarea imaginației creatoare, a gustului estetic, a simțului pentru armonie și frumos;

prin utilizarea metodelor moderne în activitățile practice din sectorul Arte, preșcolarilor li se dezvoltă capacitatea de exprimare prin culori și forme;

folosirea exercițiilor de creație artistico-plastice în activitatea practică cu copiii preșcolari asigură formarea unor deprinderi care facilitează atitudinea activă a copiilor;

învățarea interactivă, urmată de evaluare și interevaluare o să-și pună amprenta pe stilul de învățare al fiecărui copil.

În urma experimentului desfășurat s-a evidențiat importanța activităților practice atât pentru dezvoltarea imaginației creatoare, cât și la creșterea actului educativ. Dacă profesorul pentru învățământul preșcolar folosește cunoștintele, priceperile și deprinderile de aplicare practică în celelalte activități cu preșcolarii, obiectivele curriculum-ui oficial vor fi mai ușor atinse. Totodată, prin realizarea interdependenței dintre curriculum oficial prevăzut pentru domeniul Arte cu cerințele curriculare pentru celelalte domenii, se realizează creșterea calității actului educativ.

Compararea rezultatelor de la evaluarea din etapele: preexperimentală și postexperimentală la grupul experimental și de control prezintă evoluțiile celor două grupuri. Se observă evoluția înregistrată de grupul experimental în urma valorificării activităților practice, în timp ce pentru grupul de control rezultatele înregistreză procente apropiate în cele două momente evaluate comparativ. Reprezentarea grafică a datelor înregistrate este ilustrativă.

Datele prezentate în urma cercetării întreprinse arată necesitatea organizării activității din sectorul Arte pentru a-i ajuta pe preșcolari să evolueze în planul dezvoltării practice, artistice și al creativității, având rol important în creșterea randamentului și pregătirea pentru școală a copiilor.

Соnсluzii

Prin cercetarea pedagogică desfășurată la grupă am pus în evidență rolul activităților practice în dezvoltarea creativității preșcolarilor. Prin exercițiile cu caracter practic în activitatea din sectorul Arte, preșcolarilor li se dezvoltă capacitatea de exprimare artistică, având rol important în creșterea randamentului școlar, pentru a putea face corelații cu propriile experiențe de viață, aplicând în contexte practice cunoștintele însușite. Lucrarea evidențiază faptul că formele variate de exersare a creativității artistice îi atrag pe copii mai mult, îi determină să se implice în activități în mod constant, cu conștiinciozitate, îi fac mai receptivi și astfel cunoștințele însușite sunt durabile și pot fi aplicate în situații variate. Aplicarea practică a cunoștințelor acumulate pe parcursul anului școlar s-a îmbogățit, copiii reușind să-și formeze propriul stil de exprimare în lucrările practice, prin realizarea unor lucrări expresive și creative atât ca forme, cât și în folosirea culorilor. Treptat, progresiv, potrivit particularităților de vârstă și individuale ale fiecărui copil, a avut loc și dezvoltarea intelectuală. Raportând rezultatele obținute de către fiecare preșcolar la posibilitățile lor intelectuale, la capacitatea de învățare, nivelul dezvoltării psihointelectuale, capacitatea de învățare, nivelul cunoștințelor, priceperilor și deprinderilor le vor permite asimilarea în mod diferențiat a noilor cunoștințe prevăzute în curriculum-ul preșcolar specific fiecărei grupe de vârstă pentru domeniul Arte. Confirmarea ipotezei de lucru în cadrul contextului experimental a demonstrat faptul că dacă în procesul instructiv-educativ din grădiniță se derulează activități practice, atunci preșcolarilor li se dezvoltă creativitatea artistică, ceea ce va determina creșterea calității actului educativ.

Folosirea itemilor în evaluare oferă cadrului didactic o imagine clară asupra performanțelor preșcolarilor. Datele experimentale rezultate în urma cercetării întreprinse au permis formularea unor observații și concluzii care au contribuit la îmbunătățirea demersului didactic și a activității cu preșcolarii. Alături de predare și învățare, evaluarea progresului preșcolar reprezintă o componentă esențială a procesului de instrucție și educație. Perfecționarea acțiunilor de evaluare a rezultatelor și a proceselor, verificarea eficienței strategiilor de evaluare alternative au constituit coordonatele esențiale în realizarea experimentului. Faptul că învățarea participativ-creativă a devenit problema centrală a didacticii moderne a demarat numeroase căutări în vederea descoperirii modalităților eficiente de educare a copiilor în spiritul unei atitudini conștiente și active, care să-i antreneze permanent în activitatea de învățare și să-i înarmeze cu capacitățile necesare unei activități de învățare productivă care să solicite intens exprimarea practic-creativă. Am considerat importantă abordarea unei cercetări de impact a activității practice, având în vedere considerațiile de ordin psihologic potrivit cărora dezvoltarea creativității trebuie începută de la cea mai fragedă vârstă: „Cοрilul imaginează și creează multe lucruri tοcmai рentru că nu cunοaște suficient relațiile dintre οbiect și fenοmeneˮ (Golu, Verza, Zlate, 1994, p. 96). Întreaga cercetare am realizat-o în urma documentării cu ajutorul materialelor de specialitate apărute în domeniul didacticii, în special cele axate pe abilități practice, desen, pictură sau modelaj. Procesul educativ este mult mai eficient în condițiile în care evaluarea face parte din acesta, apreciind, înainte de toate, drumul parcurs de fiecare preșcolar, respectiv a constata dacă a făcut progrese sau nu. Prin evaluările aplicate am reușit să stimulăm activitatea copiilor și să facilităm progresul fiecăruia, în funcție de particularitățile individuale. În condițiile în care sistemul de învățământ contemporan deplasează accentul de pe memorarea cunoștințelor pe dezvoltarea gândirii creatoare, pe însușirea metodelor și instrumentelor muncii intelectuale, pe dobândirea deprinderilor de muncă independentă, copilul participă activ la propria formare, sub competenta îndrumare a cadrului didactic. Reușita preșcolarilor, satisfacția profesională a cadrelor didactice, precum și mulțumirea sufletească a părinților sunt asigurate prin educarea posibilității de exprimare în toate împrejurările, prin metode și forme adecvate.

BIBLIOGRAFIE

!!!Toată bibliografia trebuie corectată (adică, standardizată) și aliniață justify!!!

*** M.E.N. (1999), Curriculum National. Planuri-cadru de învățământ pentru învățământul preuniversitar la sfarsit!!!.

Apetroaie E., (2005), Stimularea creativității prin activități de modelaj, Revista Învățământul preșcolar, nr. 3-4.

Bal C., Iuhos I. C., Bal N., Bal I. N. (2010), The art of teaching use the ITC, Annals of DAAAM & Proceedings.

Bârlogeanu, Lavinia, (2001), Psihopedagogia artei: educația estetică, Editura Polirom, Iași.

Bejat, Marin, (1981), Creativitatea în știință, tehnică și învățământ. București, Editura Didactică și Pedagogică.

Bélair, Louise M., "Chapitre 10, (1991), Le portfolio, un outil de consignation ou d'évaluation authentique?." L’évaluation, levier du développement professionnel?. De Boeck Supérieur.

Bereiter, Carl, Marlene Scardamalia, (1989), Intentional learning as a goal of instruction. Knowing, learning, and instruction: Essays in honor of Robert Glaser.

Boboc, Ion, (2002), Psihosociologia organizațiilor școlare și managementul educațional." București, Editura Didactică și Pedagogică.

Bragaru, Tudor, Ion Craciun, (2008), Aspecte metodico-didactice și recomandări practice de evaluare în mediul AeL.

Bucun, N., O. Paladi, (2013), Evaluarea pentru educația incluzivă a copiilor de vârstă preșcolară și școlară mică." Chișinău, Editura Sirius.

Cerghit, Ioan, (2016), Metode de învățământ. Editura Polirom, Iași

Chiru, C., C. Ciupercă, (2000), Stereotipurile etnice și de gen la preșcolari. Sociologie românească.

Chiș, Vasile, (2006), Noul Curriculum–curriculum pentru competențe, în vol. Didactica universitară, Vasile Chișși Monica Diaconu (coord.), Editura Argonaut, Cluj Napoca.

Chițu, Svetlana, (2005), Spre o evaluare autentică, În: Didactica Pro 5-6.

Cîmpean, E.A., (2005), Psihopedagogia creativității și a excelenței intelectuale, Editura Dimitrie Cantemir, Târgu-Mureș.

Claparede, Edouard, (1995), Psihologia copilului și pedagogia experimentală, Editura Didactică și Pedagogică, București.

Clegg, Brian, Paul Birch, Dana-Ligia Ilin, (2003), Creativitatea. Editura Polirom, Iași.

Constantin, Matei Nicolae, (1992) Educarea capacităților creatoare în procesul de învățământ. Editura Didactică și Pedagogică, București.

Cosmovici, Andrei, (2016), Psihologie generală, Editura Polirom, Iași.

Council, E. U. (2009), Council conclusions of 12 May 2009 on a strategic framework for European cooperation in education and training (‘ET 2020’).

Crooks, Terence J. (1988), The impact of classroom evaluation practices on students." Review of educational research 58.4.

Cucoș, Constantin, (2000), Educația. Dimensiuni culturale și interculturale. Editura Polirom, Iași. Cucoș, Constantin. Pedagogie. Editura Polirom, Iași.

Cucoș, Constantin, (2008), Teoria și metodologia evaluării. Iași, Editura Polirom.

Cucu-Ciuhan, G., (2000), Psihologia școlarului mic: dezvoltare normală, psihopatologie și psihoterapie, București, Editura Sylvi.

Druță, Maria Elena. Anul???, Cunoașterea elevului. Editura Aramis, București

Duh, Matjaž, Tomaž Zupančič, (2004), The Communicative Possibilities of Contemporary Art Within the Frame of Art Education " Informatologia 42.3 (2009)

Dumitriu, Gheorghe, Dumitriu, Constanța, (2004), Psihopedagogie, Editura Didactică și Pedagogică, București.

Durand, Gilbert, (1999), Aventurile imaginii. Imaginația simbolică. Imaginarul. Editura Nemira, București.

Ellis, Albert. Terapia comportamentului emotiv-rațional, (2006), Editura Antet, București

Epure, Mihaela, (2006), Particularitățile educației morale la școlarul mic. București, Editura Universitaria.

Gardner, Howard, Anca Dobrinescu, (2005), Mintea disciplinată: educația pe care o merită orice copil, dincolo de informații și teste standardizate. București, Editura Sigma.

Garvis, Susanne, Donna Pendergast, (2011), An investigation of early childhood teacher self-efficacy beliefs in the teaching of arts education." International Journal of Education & the Arts12.9 Gibbs, Graham. Learning by doing: A guide to teaching and learning methods. FEU, (1988)

Goleman, Daniel, Irina-Margareta Nistor, (2008), Inteligența emoțională. Editura Curtea Veche.

Golu, Mihai, (2005), Dinamica personalității. Editura Paideia, București.

Golu, P, Verza, E., Zlate, M., (1994), Psihologia copilului, Editura Didactică și Pedagogică, București.

Ilie, E., (2008), Didactica literaturii române, Editura Polirom, Iași.

Jinga, Ioan, (1993), Conducerea învățământului. Manual de management instrucțional." Editura didactica si pedagogica, RA, București.

Kelemen, G., T. Dughi, (2014), Creativitatea perspective psihologice și pedagogice. Editura Universității Aurel Vlaicu, Arad.

Kindler, A., (2010), Art and art in early childhood: What can young children learn from" a/Art activities?" Art in early Childhood.

Koestler, Arthur, (2011), The invisible writing. Editura Random House.

Manolescu, Marin, (2004), Curriculum pentru învățământul primar și preșcolar. Teorie și practică.

Maslow, Abraham H., (2013), Toward a psychology of being. Editura Simon & Schuster.

Matei, Nicolae, Constantin, (1982), Educarea capacităților creatoare înprocesul de învățământ, E.D.P. București.

Matthews, Gerald, Ian J. Deary, Martha C. Whiteman, (2003), Personality traits. Cambridge University Press.

Molina, Sarina Chugani, (2015), Mediating teacher learning through dialogical learning spaces integrated in a practicum experience." Journal of Teaching and Teacher Education.

Nicola, Ioan, (1994), Pedagogie, Editura Didactică și Pedagogică, București.

Oprea, Crenguța-Lăcrămioara, (2003), Pedagogie, alternative metodologice interactive. Editura Universității din București.

Peterson, Christopher, (2000), The future of optimism. American psychologist.

Pintilie, Ileana, (2006), Timișoara între tradiție și modernitate: pedagogia artistică în secolul al XX-lea. Editura Fundației Interart Triade.

Pitri, Eliza, (2001), The role of artistic play in problem solving. Art Education.

Platon, Carolina, (2005),Teoria și metodologia evaluării în învățământul universitar. Teză de dr. hab. în pedagogie. Chișinău.

Popescu-Neveanu, Paul, (2013), Tratat de psihologie generală. Editura Trei, București.

Postelnicu, Constantin, (2000), Fundamente ale didacticii scolare. Reprografia Universitatii din Craiova.

Pratt, Daniel D., (1998), Five perspectives on teaching in adult and higher education. Editura Krieger Publishing, Melbourne.

Preda-Tudor, Ana, (2000), Învățarea Școlară din Perspectiva Calității. Implicații pentru Disciplina Istorie.

Radu, Ion T., (2007), Evaluarea în procesul didactic. Editura Didactică și Pedagogică.

Rafailă, Elena, (2002), Educarea creativității la vârsta preșcolară. Editura Aramis, București.

Roco, Mihaela, (2004), Creativitate și inteligența emoțională. Editura Polirom, Iași.

Roșca, Alexandru, (1981), Creativitate generală și specifică, Editura Academiei, București.

Sacară, Liliana și colab., (2006), Psihopedagogia în sinteze. Editura EduSoft, Bacău.

Sălăvăstru, Dorina, (2004), Psihologia educației, Editura Polirom, Iași.

Sarivan, Ligia și colab., (2005), Predarea interactivă centrată pe elev. Editura Educația 2000,

Stan, Cristian, (2001), Autoevaluarea și evaluarea didactică, Cluj-Napoca: Presa Universitară Clujeană.

Stanciu, M., (2008), Aspecte metodologice ale formării competențelor specifice profesiei de cadru didactic." Lucrări Științifice.

Steiner, George., (1998), Language and silence: Essays on language, literature, and the inhuman. Yale University Press.

Sternberg, Robert J., (2005), Manual de creativitate. Editura Polirom, Iași.

Stoica, Ana, (1983), Creativitatea elevilor. Editura Didactică și Pedagogică, București.

Stoica-Constantin, Ana, Adrian Neculau, (1998), Psihosociologia rezolvãrii conflictului, Iași, Editura Polirom.

Stoica-Constantin, Ana, Octavian Onici, (2003), Nivelul conflictualitãții elevului. Factori de influențã. Psihologia socială.

Toma, Steliana, (1991), Curs de pedagogie, București, Institutul de Construcții.

Tudorache, Elena, (2008), Implicații ale limbajului testelor de evaluare in achizițiile lexicale ale elevilor. Analele Universității Dunărea de Jos din Galați. Fascicula XXIV. Lexic comun/lexic specializat.

Văideanu, Gh., (1988), Educația la formarea dintre milenii." București: EDP.

Vlăsceanu, Mihaela, (2003), Organizații și comportament organizațional. Collegium. Psihologie.

Vogler, John, (2000), The global commons: environmental and technological governance. Wiley.

Willis, Jane., (1996), A flexible framework for task-based learning. Challenge and change in language teaching.

pe http://e-povesti.ro/planse_de_colorat/copii/



ANEXE

Anexa 1

GHID DE INTERVIU

Îți place la grădiniță?

R1: DA .

R2: NU .

Ce îți place să faci cel mai mult, când ești la grădiniță?

R1: Să mă joc –  R2: Să mă uit la teatru de păpuși –  R3: Să ascult povești –  R4: Să desenez/ să scriu – 

Îi spui mamei sau tatălui ce faci tu la grădiniță?

R1: DA .

R2: NU .

Ce îți place să faci cel mai mult atunci când ești în familie?

R1: Să mă joc cum vreau eu – 

R2: Să mă joc ca la grădiniță – 

R3: Să vorbesc cu părinții despre grădiniță – 

R4: Să lipesc, să îndoi hârtia – 

R5: Să ascult povești sau întâmplări citite/spuse de părinți – 

R6: Să merg la bunici – 

Anexa 2

Fișă pentru evaluarea inițială

1. Desenează-ți prietenii. Folosește creioanele colorate.

2. Colorează personajele cu care ai vrea să fii prieten:

(imagini preluate de pe http://e-povesti.ro/planse_de_colorat/copii/)

3. Găsește un alt sfârșit pentru povestea Capra cu trei iezi. Desenează cum ai vrea tu să se termine povestea.

Evaluare inițială

OBIECTIVE:

Să redea o tema sugerată folosind formele, materialele și culorile;

Să realizeze forme plastice folosind tehnicile însușite în activitățile practice;

Să organizeze corespunzător preferințelor spațiul plastic al lucrării;

Să se exprime cât mai original și creativ în lucrări plastice;

Să redea verbal ceea ce a reprezentat prin culoare și forme plastice.

ITEMI:

folosește cel puțin trei culori: -1 punct;

redă cel puțin trei forme diferite -2 puncte

își organizează corespunzător spațiul plastic – 2 puncte

folosește tehnici însușite în activitățile practice -2 puncte

se exprimă creativ și original în forme și culori -2 puncte

redă verbal ceea ce a reprezentat în lucrarea plastică -1 punct

DURATA ACTIVITĂȚII:

25 – 30 minute/activitate

NOTARE:

A comportament atins pentru punctaj între 8 și 10 puncte;

D comportament în dezvoltare pentru punctaj între 6 și 8 puncte;

S necesită sprijin pentru punctaj mai mic de 6 puncte;

PUNCTAJ MAXIM:

A comportament atins pentru un punctaj de 10 puncte

Rezultatele obținute în evaluarea aplicată în etapa preexperimentală la grupul experimental și la grupul de control sunt centralizate și reprezentate grafic.

Anexa 3

Tabel cu rezultatele obținute individual la evaluarea inițială

Evaluare initială – grup experimental

Evaluare initială – grup de control

Anexa 4

Lucrări realizate de copiii din grupa experimentală

Anexa 5

Evaluare finală

Arată prin colorare cine este!

(imagini preluate de pe http://e-povesti.ro/planse_de_colorat/copii/)

Tema: Ce putem realiza prin culoare

OBIECTIVE:

să realizeze compoziții practice în mod independent;

să creeze forme diferite, în culorile dorite;

să se exprime cât mai creativ;

să-și organizeze compoziția pe întreg spațiul de lucru;

să descrie verbal ce au realizat;

PROBĂ DE EVALUARE

ITEMI

realizează compoziția cu ușurință, fără a apela la ajutorul cadrului didactic – 2 puncte

folosește mai mult de patru culori din același material sau din materiale diferite- 2 puncte

realizează mai mult de trei forme diferite – 1 punct

își organizează compoziția pe întreg spațiul de lucru – 2 puncte

compune o lucrare originală atât ca formă, cât și prin folosirea și îmbinarea personală a materialelor și culorilor- 2 puncte

descrie lucrarea realizată folosind un limbaj adecvat – 1 punct

TIMP DE LUCRU: 25 – 30 minute.

NOTARE:

A comportament atins pentru punctaj între 8 și 10 puncte;

D comportament în dezvoltare pentru punctaj între 6 și 8 puncte;

S necesită sprijin pentru punctaj mai mic de 6 puncte;

PUNCTAJ MAXIM:

A comportament atins pentru un punctaj de 10 puncte/ fiecare probă

Anexa 6

Tabel cu rezultatele obținute individual la evaluarea finală

Evaluare finală – grup experimental

Evaluare finală – grup control

=== d74048418f86184f9894f56b96af45514bfe9232_156668_1 ===

Bibliografiе

Bicajan, E.O., (2014), Aplicații ale metodei proiectelor în învățământul preșcolar, Bacău: Editura Rovimed Publishers

Сhiș, V., (2001), Activitatеa рrofеѕorului întrе curriculum și еvaluarе, Сluj-Naрoca: Еditura Рrеѕa Univеrѕitară Сlujеană

Сhiș, V., (2002), Рrovocărilе реdagogiеi contеmрoranе, Сluj-Naрoca: Еditura Рrеѕa Univеrѕitară Сlujеană

Сrеțu, С., (1999), Сurriculum difеrеnțiat și реrѕonalizat, Ιași: Еditura Рolirom

Сrеțu, Т., (2001), Рѕihοlοɡia vârѕtеlοr, Вuсurеști: Εditura Сrеdiѕ

Сriѕtеa, Ѕ., (2000), Dicționar dе реdagogiе, Bucurеști: Еditura Litеra

Сucoș, С., (1998), Рѕihoреdagogiе реntru еxamеnеlе dе dеfinitivarе și gradе didacticе, Ιași: Еditura Рolirom

Glava, A., Glava, С., (2002), Ιntroducеrе în реdagogia рrеșcolară, Сluj-Naрoca: Еditura Dacia

Landѕhееrе, V. dе, (1992), L еducation еt la formation, Рariѕ: РUF

Мinulеѕcu, М., (2003), Ρѕihοlοgia cοрilului mic, Bucurеști: Εditura Ρѕуchе

Мuntеanu, С.; Мuntеanu, Е.N., (2009), Gһid реntru învățământul рrеșcоlar: о abоrdarе din реrѕреctiva nоului curriculum, Ιași: Еditura Роlirоm

Ρiagеt, J., Ιnhеldеr, B., (1968), Ρѕihοlοgia cοрilului, Bucurеști: Εditura Didactică și Ρеdagοgică

Ѕarivan, L., (2000), Рrеdarеa intеractivă cеntrată ре еlеv, Bucurеști: Еducația 2000+

Vrășmaș, A., (2002), Сonѕiliеrеa și еducația рărinților, Bucurеști: Еditura Aramiѕ

*** Сurriculum реntru Învățământul Рrеșcolar 3-6/7 ani aрrobat рrin OΜ nr. 5233/1.09.2008

Bibliografie

*** MEN, Curriculum National. Planuri-cadru de învățământ pentru învățământul preuniversitar, 1999

Claparede, Edouard, Psihologia copilului și pedagogia experimentală, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1975

Dumitriu, Gheorghe, Dumitriu, Constanța, Psihopedagogie, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2004

Golu, P, Verza, E., Zlate, M., Psihologia copilului, Editura Didactică și Pedagogică, București , 1994

Nicola, Ioan, Pedagogie, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1994

Bibliografie

***Legea nr. 248/2015 sau Legea Fiecare Copil la Grădiniță (FCG)

***Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice, Curriculum pentru educația timpurie a copiilor cu vârsta cuprinsă între naștere și 6-7 ani, 2008

Bocoș, Mușata, Fundamentele pedagogiei. Teoria si metodologia curriculum-ului, Editura Paralela 45, Pitești, 2008

Bocoș, Mușata, Teoria și metodologia curriculum-ului, Suport de curs pentru anul I, specializările Pedagogie și Pedagogia învățământului primar și preșcolar, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca, 2015

Bocoș, M., Chiș, V., Abordarea integrată a conținuturilor curriculare, particularizări pentru învățământul primar, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj –Napoca, 2012

Bocoș, Mușata, Avram, Iftinia, Catalano, Horațiu, Someșan, Eugenia, Pedagogia învățământului primar și preșcolar – Instrumente didactice, Editura  Presa Universitară Clujeană, Colecția Pedagogia, 2009

Вurlеa, Georgeta, Тulburărilе limbajului ѕcriѕ-citit, Εditura Рοlirοm, Вucurеști, 2007

Ϲatalanо, Horațiu, Μоdеlе tеоrеtiсе și aрliсativе in invatamantul рrimar ѕi рrеѕсоlar, Εditura Κaruna, Вiѕtrita, 2008

Cerghit, Ioan, Metode de învățământ, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1997

Cerghit, Ioan, Sisteme alternative de instruire și ȋnvățare. Structuri, stiluri și strategii, Editura Aramis, București, 2002

Chiș, Vasile, Pedagogia contemporană – pedagogia pentru competențe, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2005

Chiș, Vasile, Provocările pedagogiei contemporane, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2002

Ciolan, Lucian, Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar, Editura Polirom, Iași, 2001

Claparde, Edouard, Psihologia copilului și pedagogia experimentală, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1975

Crețu, Tinca, Psihologia copilului, Ministerul Educației și Cercetării, București, 2005

Crețu, Tinca, Psihologia vârstelor, Tipografia Universității București, 1994

Crеțu, Тinca,  Рѕihοlοgia еducațiеi, Εditura Crеdiѕ, Вucurеѕti, 2004

Cristea, Sorin, Dicționar de termeni pedagogici, Editura Didactică și Pedagogicã R.A., București, 1998

Dumitriu, Ghеοrghе, Ѕiѕtеmul cοgnitiv și dеzvοltarеa cοmреtеnțеlοr, Εditura Didactică și Рedagogică, Вucurеști, 2004

Dumitriu, Gheorghe, Dumitriu, Constanța, Psihopedagogie, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2004

Flueraș, Vasile, Ulrich, Cătălina, Specificul dezvoltării copilului, în Educație timpurie și specificul dezvoltării copilului preșcolar, Editura Educația 2000+, București, 2008

Golu, P, Verza, E., Zlate, M., Psihologia copilului, Editura Didactică și Pedagogică, București , 1994

Hobjilă, Angelica, Elemente de didactică a activităților de educare a limbajului, Editura Institutul European, 2008

Hobjilă, Angelica, Manifestări ale identității și ale alterității în comunicarea didactică, Editura Universității Alexandru Ioan Cuza, Iași, 2013, pp. 424-43, http://www.diacronia.ro/ro/indexing/details/V2560/pdf

Ilie, Marian D., Influența curriculum-ului implicit asupra capacității productive a procesului de învățământ, în revista Schimbări de paradigmă în științele educației, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2005

Ionescu, M., Bocoș, M., Tratat de didactică modernă, Editura Paralela 45, Pitești, 2009

Jinga, I., Negreț, I., Învățarea eficientă, Editura Edetis, București, 1994

Jurcău, E., Jurcău, N., Învățăm să vorbim corect, Editura Printek, Cluj-Napoca, 1999

Minulescu, Mihaela, Psihologia copilului mic, Editura Psyche, București, 2003

Miron Ionescu, Ioan Radu, Didactica Moderna, Editura Dacia, Cluj- Napoca, 2004

Mititiuc Iolanda, Lăzărescu Ana Maria, Defectologie și logopedie, Editura Alfa, Iași, 2011

Mititiuc Iolanda, Purle Teodora, Incursiune în universul copiilor cu tulburări de limbaj, Editura Alfa, Iași, 2010

Negreț- Dobridor, I., Teoria generală a curriculumului, Editura Polirom, Iași, 2008

Păun, Emil, Iucu, Romița, Educatia prescolară în România, Editura Polirom, Iași 2002

Petrescu, P., Pop, V., Transdisciplinaritatea – o nouă abordare a situațiilor de învățare, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2007

Popovici, Doru-Vlad, Balotă, Alina, Introducere în psihopedagogia supradotaților Editura Fundației Humanitas, București, 2004

Preda, V, Dezvoltarea copilului preșcolar, Revista Învățământului Preșcolar, nr. 1-2, 2006

Răduț-Taciu Ramona, Muncaci Maria-Lucia, Nica Henorel, De la joc la învățare, Editura Humanitas, 2009

Stoica, Adrian, Evaluarea progresului școlar – de la teorie la practică, Editura Humanitas Educațional, București, 2007

Tomșa, Gheorghe, Oprescu, Nicolae, Bazele teoretice ale psihopedagogiei preșcolare, Editura ,  V & I Integral, București, 2007

Ungureanu, Dorel, Educație si curriculum, Editura Eurostampa, Timișoara, 1999

Verza Emil, Tratat de Logopedie, Vol. 1, Editura Semne, București, 2000

Verza Emil, Verza Florin, Psihologia vârstelor, Editura ProHumanitate, București, 2004

Verza Florin Emil, Afectivitate și comunicare la copiii în dificultate, Editura Fundației Humanitas, București, 2004

Vrășmaș Ecaterina, Imaginea de sine și stima de sine în educația timpurie, în Educația copilului preșcolar, Editura Prohumanitas, București, 1999

Vrășmaș, Ecaterina, Consilierea și educația părinților, Editura Aramis, București, 2002

Vrășmaș, Ecaterina, Educatia copilului prescolar. Elemente de pedagogie la vârsta timpurie, Bucuresti, Editura Pro Humanitate, 1999

Wolfe, B., Stima de sine la copiii preșcolari, apud, Revista Învățământului Preșcolar, nr. 1-2, 2006,

Zlate, Mielu, Eul și personalitatea (ediția a treia adăugită). Editura Trei, București, 2002

Zlate, Mielu, Introducere în psihologie. Ediția a III-a, Editura Polirom, Iași, 2015

https://www.google.ro/search?q=planse+rechizite+prescolare&site

http://www.clipartsalbum.com

http://www.omfal.ro/materiale-didactice/educatie-civica

http://e-povesti.ro/planse_de_colorat/copii/

https://www.google.ro/search?q=imagini+regulile+grupei&espv

https://www.google.ro/search?q=planse+ce+colorat+pentru+copii&site

https://www.google.ro/search?q=imagini+gradinita+copii&noj=1&tbm=isch&tbo

http://imagini+pentru+lectura+dupa+imagini+activitatea+la+gradinita&site=webhp&tbm=isch&tbo

***MEN, Curriculum National. Planuri-cadru de invatamant pentru invatamantul preuniversitar (coord.D.Georgescu, M.Cerchez, M.Singer, L.Preoteasa), Editura Corint, Bucuresti, 1999.

***Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice, Curriculum pentru educația timpurie a copiilor cu vârsta cuprinsă între naștere și 6-7 ani

Bocoș, M., Chiș, V., Abordarea integrată a conținuturilor curriculare, particularizări pentru învățământul primar, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj –Napoca, 2012

Bocoș, Mușata, Avram, Iftinia, Catalano, Horațiu, Someșan, Eugenia, Pedagogia învățământului primar și preșcolar – Instrumente didactice, Editura  Presa Universitară Clujeană, Colecția Pedagogia, 2009

Bocoș, Mușata, Fundamentele pedagogiei. Teoria si metodologia curriculum-ului, Editura Paralela 45, Pitești, 2008

Вurlеa, Georgeta, Тulburărilе limbajului ѕcriѕ-citit, Εditura Рοlirοm, Вucurеști, 2007

Ϲatalanо, Horațiu, Μоdеlе tеоrеtiсе și aрliсativе în învățământul рrimar și рrеșсоlar, Εditura Κarun,a Вiѕtrița, 2008

Cerghit, Ioan, Metode de învățământ, Editura Didactică și Pedagogică, București,1997

Cerghit, Ioan, Sisteme alternative de instruire și ȋnvățare. Structuri, stiluri și strategii, Editura Aramis, București, 2002

Chiș, Vasile, Pedagogia contemporană – pedagogia pentru competențe, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2005

Chiș,Vasile, Provocările pedagogiei contemporane, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2002

Ciolan, Lucian, Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar, Editura Polirom, Iași, 2001

Claparede, Edouard, Psihologia copilului și pedagogia experimentală, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1975

Crețu, Tinca, Psihologia copilului, Ministerul Educației și Cercetării, București, 2005

Crețu, Tinca, Psihologia vârstelor, Tipografia Universitatii Bucuresti , 1994

Crеțu, Тinca,  Рѕihοlοgia еducațiеi, Εditura Crеdiѕ, Вucurеѕti, 2004

Cristea, Sorin, Dicționar de termeni pedagogici, Editura Didacticã si Pedagogicã R.A., București, 1998

Dumitriu, Gheorghe, Dumitriu, Constanța, Psihopedagogie, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2004

Dumitriu, Gheorghe, Sistemul cognitiv și dezvoltarea competențelor, Editura Didactică și Pedagogică, R.A., București, 2004

Flueraș, Vasile, Ulrich, Cătălina, Specificul dezvoltării copilului, în Educație timpurie și specificul dezvoltării copilului preșcolar, Editura Educația 2000+, București, 2008

Golu, P, Verza, E., Zlate, M., Psihologia copilului, Editura Didactică și Pedagogică, București , 1994

Hobjilă, Angelica, Elemente de didactică a activităților de educare a limbajului, Editura Institutul European, 2008

Hobjilă, Angelica, Manifestări ale identității și ale alterității în comunicarea didactică, Editura Universității Alexandru Ioan Cuza, Iași

Ilie, Marian D., Influența curriculum-ului implicit asupra capacității productive a procesului de învățământ, în revista Schimbări de paradigmă în științele educației, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2005

Ionescu, M., Bocoș, M., Tratat de didactică modernă, Editura Paralela 45, Pitești, 2009

Jinga, I., Negreț, I., Învățarea eficientă, Editura Edetis, București, 1994

Jurcău, E., Jurcău, N., Învățăm să vorbim corect, Editura Printek, Cluj-Napoca, 1999

Minulescu, Mihaela, Psihologia copilului mic, Editura Psyche, București, 2003

Miron Ionescu, Ioan Radu, Didactica Moderna, Editura Dacia, Cluj- Napoca, 2004

Mititiuc Iolanda, Lăzărescu Ana Maria, Defectologie și logopedie, Editura Alfa, Iași, 2011

Mititiuc Iolanda, Purle Teodora, Incursiune în universul copiilor cu tulburări de limbaj, Editura Alfa, Iași, 2010

Negreț- Dobridor, I. – Teoria generală a curriculumului, Editura Polirom, Iași, 2008

Nicola, Ioan, Pedagogie, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1994

Păun, Emil, Iucu, Romița, Educatia preșcolară în România, Editura Polirom, Iași 2002

Petrescu, P., Pop, V., Transdisciplinaritatea – o nouă abordare a situațiilor de învățare, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2007

Popovici, Doru-Vlad, Balotă, Alina, Introducere în psihopedagogia supradotaților Editura Fundației Humanitas, București, 2004

Preda, V, Dezvoltarea copilului preșcolar, Revista Învățământului Preșcolar, nr. 1-2, 2006

Răduț-Taciu Ramona, Muncaci Maria-Lucia, Nica Henorel, De la joc la învățare, Editura Humanitas, 2009

Stoica, Adrian, Evaluarea progresului școlar – de la teorie la practică, Editura Humanitas Educațional, București, 2007

Tomșa, Gheorghe, Oprescu, Nicolae, Bazele teoretice ale psihopedagogiei preșcolare, Editura ,  V & I Integral, București, 2007

Ungureanu, Dorel, Educație și curriculum, Editura Eurostampa, Timișoara, 1999

Verza Emil, Tratat de Logopedie, Vol. 1, Editura Semne, București, 2000

Verza Emil, Verza Florin, Psihologia vârstelor, Editura ProHumanitate, București, 2004

Verza Florin Emil, Afectivitate și comunicare la copiii în dificultate, Editura Fundației Humanitas, București, 2004

Vrășmaș Ecaterina, Imaginea de sine și stima de sine în educația timpurie, în Educația copilului preșcolar, Editura Prohumanitas, București, 1999

Vrășmaș, Ecaterina, Consilierea și educația părinților, Editura Aramis, București, 2002

Vrășmaș, Ecaterina, Educația copilului preșcolar. Elemente de pedagogie la vârsta timpurie, Bucuresti, Editura Pro Humanitate, 1999

Wolfe, B., Stima de sine la copiii preșcolari, apud, Revista Învățământului Preșcolar, nr. 1-2, 2006,

Zlate, Mielu, Eul și personalitatea (ediția a treia adăugită). Editura Trei, București, 2002

Zlate, Mielu, Introducere în psihologie. Ediția a III-a, Editura Polirom, Iași, 2015

=== d74048418f86184f9894f56b96af45514bfe9232_156693_1 ===

Capitolul III: ARIA ȘI METODOLOGIA CERCETĂRII

Acțiunile educaționale în care sunt implicați copiii trebuie să țină seama de caracteristicile dezvoltării psihologice ale acestora. În activitățile din grădiniță, jocul este puntea care unește învățarea cu viața. Jocurile practicate de copil, încă din primii ani de viață, și alternarea lor cu iscusință în cadrul celorlalte metode euristice de învățare constituie una dintre cele mai importante sarcini ale metodologiei contemporane. Cu ajutorul jocurilor, copiilor li se dezvoltă gândirea, imaginația, memoria și limbajul, precum și sfera afectiv – motivațională, punându-i în situația de confruntare cu sine și cu ceilalți. Este recunoscut faptul că jocul reprezintă un ansamblu de acțiuni și operații care urmăresc obiective de pregătire intelectuală, tehnică, morală și fizică a copiilor. Atunci când jocul este utilizat în cadrul activităților practice din grădiniță, el dobândește funcții psihopedagogice semnificative, asigurând participarea activă a copiilor la activități, sporind interesul de cunoaștere față de conținutul activităților. Prin activitățile practice copiii pot ajunge la descoperiri de adevăruri, își pot antrena capacitatea lor de a acționa creativ, pentru că strategiile jocului permit să se manifeste istețimea, spontaneitatea, inventivitatea, inițiativa, răbdarea sau îndrăzneala. Jocurile copiilor devin metodă de instruire în cazul în care ele capătă o organizare și se succed în ordinea implicată de logica cunoașterii și a învățării. În acest caz, intenția principală a jocului nu este divertismentul, rezultat din încercarea puterilor, ci învățarea care pregătește copilul pentru muncă și viață. Nicio altă perioadă a vieții omului nu este atât de rapidă în dobândirea de achiziții ca perioada copilăriei. Această evoluție are loc nu numai în plan biologic și fiziologic, ci și în plan psihologic. Se profilează conștientizarea acțiunii, aceasta devine un act voluntar, antrenând capacități superioare, ca motivația și voința, și a rezultatului acestei acțiuni, de care copilul este întotdeauna mândru, indiferent de rezultat.

3.1. Scopul și obiectivele cercetării Scopul acestei cercetări este acela de a crește calitatea învățării, prin corelarea cerințelor curriculum-uli oficial pentru domeniul Arte cu dezvoltarea creativității copiilor preșcolari prin activitățile practice.

Prin testele și chestionarele aplicate am obținut date referitoare la nivelul dezvoltării creativității, dar și la particularitățile psihice individuale ale copiilor, capacitatea de percepere, spiritul de inițiativă, dar mai ales identificarea tipurilor de activități practice care contribuie la dezvoltarea creativității. Apelarea la activitățile practice a contribuit la dezvoltarea creativității artistice, având în același timp un impact benefic asupra activizării a ceea ce au învățat în mod involuntar, adică ceea ce ține de domeniul curriculum-ului ascuns.

Obiectivele cercetării

O1: Identificarea, prin evaluare diagnostic inițială, a nivelului de dezvoltare a creativității copiilor preșcolari din cele două grupuri implicate în cercetare;

O2: Valorificarea activităților practice pentru dezvoltarea creativității artistice a copiilor preșcolari;

O3: Identificarea relației de interdependență dintre dezvoltarea emoțională, creativitate și activitățile practice;

O4: Valorificarea concluziilor obținute pentru programele de intervenție personalizate, în vederea stimulării creativității artistice.

3.2. Ipoteza și variabilele cercetării

Dacă în procesul instructiv-educativ din grădiniță se derulează activități practice, atunci preșcolarilor li se dezvoltă creativitatea artistică, ceea ce va determina creșterea calității actului educativ.

Variabilele cercetării

Variabila independentă: relația dintre activitățile practice și creativitatea copiilor. Variabila dependentă: este reprezentată de rezultatele copiilor preșcolari în domeniul creativității, ca urmare a intervenției din etapa experimentului formativ.

3.3. Metode utilizate în cercetare

Metoda de cercetare științifică este „…un ansamblu de operații intelectuale prin care o disciplină sau o ramură a cunoașterii caută să ajungă la adevăruri pe care să le demonstreze, să le verifice. Ele sunt ghidate de concepția generală a cercetătorului, de principiile teoretico-științifice de la care acesta pornește, respectiv, de metodologia cercetării” (Dumitriu, 2004, pag. 53???).

Colectarea datelor complementare într-o cercetare psihopedagogică se face utilizând mai multe metode, limitele uneia fiind completată printr-o altă metodă.

Metoda observației sistematice

Observarea sistematică a copiilor este una dintre metodele cu o largă arie de aplicabilitate. Această metodă constă în observarea preșcolarilor într-un mod sistematic. În observarea continuă și orientată spre anumite aspecte se pun în evidență comportamentele afectiv-atitudinale ale copiilor, indiferent de domeniul experiențial. De exemplu, fișa de evaluare a competenței de exprimare a emoțiilor prin forme și culori (Anexa nr. 1), folosind culorile pentru a reda starea emoțională, am utilizat-o deoarece, atât observația pasivă, spontană, cât și observația provocată, științifică, oferă posibilitatea cadrului didactic de a colecta un material faptic bogat, fiind în măsură să furnizeze în același timp date referitoare la manifestarea preșcolarilor în timpul activităților, în activitățile extracurriculare, sau în timpul pauzelor. Prin folosirea acestei metode am obținut date referitoare la particularitățile psihice individuale ale copiilor, capacitatea de percepere, spiritul de observație, posibilitatea de reactualizare a cunoștințelor, reacția la cerințele formulate, gradul de concentrare, dezvoltarea atenției, rapiditatea și spontaneitatea reacțiilor, caractiristici ale creativității. Am derulat observația în situații variate, iar datele obținute le-am consemnat fără a atrage atenția copiilor. Aceste date le-am corelat cu cele obținute prin alte metode. Observarea sistematică mi-a oferit posibilitatea de a identifica la copiii cu care lucrez fapte de conduită ce aparțin unui anumit tip de temperament. Apelarea la activitățile de joc în cadrul activităților practice, precum și în cadrul activităților organizate pe sectorul Arte, au contribuit la dezvoltarea creativității artistice, având în același timp un impact benefic asupra copiilor.

Metoda anchetei directe pe bază de ghid de interviu

În cercetare am folosit metoda anchetei directe (interviul) utilizând ghidul de interviu ca instrument de culegere a datelor. Pentru a derula cercetarea conform obiectivelor, am conceput un ghid de interviu pentru copii. Acesta are 4 întrebări care au vizat identificarea preferințelor preșcolarilor atât la grădiniță, cât și acasă. De asemenea, am urmărit modul în care preșcolarii aplică în alte medii, adică acasă, ceea ce au învățat la grădiniță în domeniul exprimării prin culori și forme. Răspunsurile primite la fiecare întrebare sunt centralizate în capitolul care prezintă datele cercetării. Chestionarul aplicat preșcolarilor se regăsește în Anexa 1 a lucrării.

Metoda experimentului pedagogic În cadrul cercetării au fost parcurse următoarele etape: a) Etapa preexperimentală sau etapa constatativă – este acea perioadă în care s-au aplicat câte două teste de evaluare inițială identice pentru cele două eșantioane, în vederea identificării nivelului de dezvoltare a creativității artistice.   Începând cu a doua săptămână de școală din luna septembrie 2017 (prima săptămână a fost de acomodare) s-a desfășurat etapa constatativă a cercetării în cadrul căreia s-au aplicat copiilor testele de evaluare inițială. Prin aceste teste am urmărit determinarea nivelului celor două grupuri, care să-mi permită la finele cercetării compararea rezultatelor după o perioadă de desfășurare a activităților practice. În elaborarea conținutului probelor de evaluare inițială s-a ținut cont de ceea ce urmează să învețe preșcolarii pentru a putea anticipa demersul de continuare optimă a instruirii prin analiza rezultatelor. Am conceput și realizat în acest mod testarea inițială pentru a constitui instrument de diagnoză a stării inițiale de instruire și spre a indica cum să concep demersul didactic viitor.

Evaluarea inițială a fost organizată după perioada de reactualizare a cunoștințelor  de activități practice prevăzute de programă, pe baza fișelor de evaluare. 

 Am stabilit un grup de control (martor) pentru care sunt colectate date de start ca și pentru grupul experimental și am urmărit, în paralel, evoluția grupului de control față de grupul experimental. Atât testele inițiale, cât și cele finale le-am aplicat la ambele categorii de grupuri. Pentru fiecare copil a fost întocmită o fișă de înregistrare a rezultatelor obținute la testarea inițială și finală și s-au comparat rezultatele obținute. Punctajul general obținut a fost calculat în cifre, procente și calificative acordate în funcție de cumulul de puncte.

b) Etapa experimentală, sau etapa formativ-ameliorativă, adică momentul în care în activitatea desfășurată cu eșantionul experimental s-a introdus factorul ce urma a fi experimentat, respectiv activitatea de dezvoltare a creativității în cadrul activităților practice, în timp ce pentru eșantionul de control activitatea didactică s-a desfășurat în condițiile obișnuite. Etapa formativ-ameliorativă s-a desfășurat în perioada noiembrie 2017 – martie 2018. În această etapă activitățile liber alese au fost structurate diferit pentru grupul experimental, față de grupul de control. În timpul cercetării s-au urmărit aceleași obiective, în concordanță cu curriculum-ul preșcolar. Pe tot parcursul acestei etape s-au înregistrat rezultatele și aprecierea activității copiilor. Etapa formativ-ameliorativă facilitează elementele procesului de evaluare prin aprecierea secvențială a modului de rezolvare a sarcinilor asociate obiectivelor operaționale, oferind informații despre stadiul atins de fiecare preșcolar în formarea unor capacități, operații ale gândirii și deprinderi operatorii, cât și despre stadiul atins în dezvoltarea intelectuală, în general. c) Etapa postexperimentală, etapa evaluării finale – este cea în care, la sfârșitul experimentului s-a aplicat un test final de cunoștințe, identic pentru cele două eșantioane. Etapa evaluării finale s-a desfășurat în perioada aprilie-mai. În această perioadă au fost revizuite cunoștințele, priceperile și deprinderile de a se exprima cu ajutorul formelor și culorilor, cu scopul explicit al întăririi și stabilizării noilor comportamente achiziționate și pentru a observa eventualele modificări în ceea ce privește progresul preșcolarilor în elaborarea unor lucrări creative. Sarcinile probelor au avut menirea de a defini cantitativ și calitativ comportamentele de învățare și astfel am putut beneficia de informații care, interpretate corect și valorificate, dau măsura stadiului atins de fiecare preșcolar în pregătirea sa pe o secvență de instruire precis delimitată, respectiv cea care definește creativitatea. În evaluarea finală am luat în considerare și rezultatele obținute în etapa constatativă, precum și cele înregistrate în etapa formativ-ameliorativă, în acest fel ajungându-se la o evaluare obiectivă. Estimările finale au constituit un mijloc de diagnostic și au furnizat în același timp informații relevante pentru importanța desfășurării activităților liber alese. Metoda testelor Testele docimologice oferă informații cantitative asupra fenomenului investigat, reprezentând: „…un set de probe sau întrebări cu ajutorul cărora se verifică și se evaluează nivelul asimilării cunoștințelor și al capacităților de a opera cu ele, prin raportarea răspunsurilor la o scară de apreciere etalon, elaborată în prealabil” (Nicola, Ioan, 1994, p. 335). Aplicate periodic în procesul instructiv – educativ în cadrul activităților, testele au contribuit la determinarea nivelului de cunoștințe, priceperi, deprinderi, dar și a gradului de dezvoltare a creativității artistice. Toate testele (Anexa 4) au fost concepute în corelație cu obiectivele operaționale stabilite, cuprinzând seturi de itemi prin care am urmărit înregistrarea și evaluarea performanțelor preșcolare în domeniul artistic, iar rezultatele obținute au fost interpretate, consemnate, apoi sistematizate în tabele centralizate, grafice, histograme, diagrame areolare, ajutând la interpretarea datelor, în capitolul destinat interpretării rezultatelor obținute. Experimentul psihopedagogic este apreciat ca „(…) cea mai importantă metodă de cercetare, deoarece furnizează date precise și obiective” (Dumitriu, G., Dumitriu, C., 2004, pag. 74). Experimentul a furnizat date de ordin cantitativ și calitativ, având un grad de precizie considerabil. În cadrul cercetării, metodele utilizate nu au fost aplicate izolat, ci s-au completat unele pe altele, obținând astfel informații corecte, obiective, concrete. Metoda cercetării documentelor curriculare și a altor documente școlare Cu ajutorul metodei de cercetare a documentelor curriculare și a altor documente școlare am obținut informații despre procesele psihice și unele trăsături de personalitate ale copiiilor prin prisma obiectivării lor în produsele realizate: activitatea independentă, desene, lucrări artistico-plastice, activitățile extracurriculare. În cadrul activității la grupă am observat că în obținerea rezultatelor la evaluări, un rol important îl au preocupările pe care copiii le au în afara grădiniței, cunoștințe, priceperi sau deprinderi dobândite involuntar, adică cele aparținând curriculum-ui ascuns: „Curriculum-ul ascuns are în vedere obiective și procese neexprimate în documentele curriculare oficiale, dar prezente în organizarea activității didactice fie le nivelul comportamentului didactic al partenerilor la educație, fie la cel al conținuturilor” (MEN, Curriculum National. Planuri-cadru de învățământ pentru învățământul preuniversitar, 1999, p.23). Prin cercetarea documentelor curriculare am obținut date care ne-au ajutat în organizarea activităților alese. Am constatat că prin valorificarea formelor curriculum-ului ascuns în activitățile desfășurate cu copiii, preșcolarii au înregistrat progres în exprimarea emoțiilor, în aplicarea în practică a cunoștințelor învățate, ceea ce duce la schimbări pozitive în atitudinea copiilor preșcolari în activități, precum și la creșterea stimei de sine și a încrederii în forțele proprii. Metoda de măsurare a datelor cercetării și de prelucrare matematico-statistică Datele pe care le-am obținut au fost concludente, prelucrate și interpretate cu ajutorul metodelor și tehnicilor statistico-matematice. În ordonarea și gruparea datelor am apelat la următoarele tehnici statistico-matematice: tabele centralizatoare de rezultate analitice, prin care am consemnat rezultatele individuale ale elevilor investigați. Gruparea datelor măsurate am realizat-o cu ajutorul tabelelor sintetice. Determinarea tendinței centrale s-a stabilit prin media aritmetică, mediana sau cu ajutorul modulului (categoria modală, dominantă). Cercetarea pedagogică este o acțiune de observare și investigare, pe baza căreia cunoaștem, ameliorăm sau inovăm fenomenul educațional. Această cercetare are drept scop explicarea științifică, înțelegerea, optimizarea și prospectarea activității de instruire și educare. Ea se bazează pe investigarea teoretică și aplicativă a relațiilor funcționale și cauzale dintre variabilele caracteristice fenomenului educațional. Inovarea în învățământ se realizează atât prin generalizarea experienței avansate, cât și prin experimentare. Practica educativă constituie un mijloc de experimentare, de verificare a ipotezelor și de generalizare a experienței pozitive. În același timp, cercetarea pedagogică, prin concluziile ei, contribuie la inovarea și perfecționarea procesului de învățământ și de educație. Rolul cercetării pedagogice constă în: explicarea, interpretarea, generalizarea și inovarea fenomenului educațional prin schimbări de structură sau prin introducerea de noi metodologii mai eficiente.

Tendințele moderne ale cercetării pedagogice evidențiază importanța investigațiilor orientate în direcția educației permanente. În acest mod se valorifică problematica teoriei educației la nivelul unor modele operaționale aplicabile în domeniul instruirii permanente, posibilă numai în contextul unor abordări intradisciplinare, interdisciplinare și trandisciplinare. Pentru a fi eficientă, o cercetare pedagogică trebuie să parcurgă etapele stabilite de specialiștii în domeniu, folosind metodele specifice. Pentru realizarea acestei lucrări, în cadrul etapei de cercetare aplicativă, cercetarea pedagogică am desfășurat-o respectând etapele agreate de cercetările în domeniu. Astfel, cercetarea am derulat-o pe două grupe paralele de subiecți :

Un grup în care am provocat fenomenul, respectiv grupul experimental, în care am introdus anumiți factori determinanți, în baza ipotezelor formulate;

Un alt grup în care nu se provoacă fenomenul, ci se fac numai observații obișnuite de constatare, aceasta fiind grupul de control sau martor.

Pentru ca cercetarea să fie obiectivă și eficientă, în organizarea acesteia se impune respectarea următoarelor etape: a). Formularea temei În formularea temei am avut în vedere caracterul de actualitate și de perspectivă, contribuția la nivelul grupei cu care lucrez – ameliorarea procesului didactic prin dezvoltarea creativității artistice în cadrul activităților practice

b). Documentarea și elaborarea instrumentelor de cercetare Am acordat atenție deosebită elaborării instrumentelor de cercetare: teste inițiale, teste finale, proiecte didactice experimentale, grafice, diagrame, precizarea bibliografiei și a surselor de documentare. În alegerea metodelor de documentare am apelat la: lectura științifică, fișe-conspect pe probleme, fișe de idei și de citate respectând sursa de documentare.

c). Elaborarea proiectului de cercetare Am elaborat proiectul de cercetare respectând cerințele Curriculum-ului pentru educația timpurie a copiilor cu vârsta cuprinsă între naștere și 6-7 ani.

d). Precizarea scopului și obiectivelor cercetării e). Formularea ipotezei Formularea ipotezei am făcut-o pornind de la nevoile grupei cu care lucrez, pentru a îmbunătăți activitatea cu copiii.

f). Precizarea metodologiei cercetării

Desfășurarea cercetării pe etape:

etapa preexperimentală, adică faza în care se aplică testele inițiale pentru a constata nivelul de la care începe cercetarea;

etapa experimentală, când am aplicat instrumentele de cercetare;

etapa finală, când am aplicat testele finale.

Finalizarea cercetării s-a realizat prin:

analiza, prelucrarea și interpretarea datelor experimentale;

compararea rezultatelor obținute prin experiment, ale grupului experimental și de control);

verificarea ipotezei de cercetare;

confruntarea rezultatelor cercetării cu obiectivele acesteia, rezultate din ipoteza generală;

cuprinderea datelor în prezenta lucrare științifică; implementarea cercetării și evaluarea rezultatelor.

Ca tip special de cercetare științifică, cercetarea pedagogică asigură înțelegerea normativă a activității de educație.

3.4. Eșantionul de subiecți

Grupul experimental

Сеrсеtarеa s-a dеsfășurat ре рarсursul anului șсоlar 2017-2018. Subiесții grupului exрerimental au fоst preșcolarii de la Grădinița cu Program Normal, din localitatea Fizes, iar grupul de control este de la Grădinița cu Program Normal Băița. Grupa cu care lucrez este o grupă combinată. Grupul experimental este alcătuit din 10 preșcolari, dintre care:

1 fată – 3 ani –(10%)

1 fată – 4 ani –(10%)

2 fete – 5 ani –(20%)

1 băiat 4 ani –(10%)

4 băeți – 5 ani –(40%)

1 băiat – 6 ani –(10%)

Reprezentarea grafică a lotului de subiecți din grupa experimentală, după ceiteriile gen și vârstă este următoarea:

Fig. 1: Reprezentare grafică grup experimental

Colectivul grupului experimental este format din copii normal dezvoltați atât fizic cât și intelectual. Copiii sunt disciplinați, nu creează probleme în timpul activităților, sunt comunicativi și sociabili, cu un nivel normal de dezvoltare intelectuală. Preșcolarii acestei grupe au frecventat grupa anterioară în cadrul aceleiași grădinițe. În acest sens, continuarea activității în același colectiv și în același cadru organizatoric prezintă avantaje pentru realizarea cerințelor curriculum-ui oficial la nivelul grupei. Din interviul aplicare reiese faptul că preșcolarii din grupul experimental vin cu plăcere la grădiniță, manifestă interes și deschidere spre învățare și constituie deja un colectiv bine închegat. Întrebările interviului (Anexa nr. 1) aplicat au vizat identificarea preferințelor preșcolarilor atât la grădiniță, cât și acasă. De asemenea, am urmărit modul în care preșcolarii aplică în alte medii, adică acasă, ceea ce au învățat la grădiniță în domeniul creativității artistice. Răspunsurile primite la fiecare întrebare sunt centralizate astfel:

1). Îți place la grădiniță?

Tabel1: Centralizare răspunsuri întrebarea 1

Se observă faptul că preșcolarilor chestionați le place la grădiniță și numai un copil a răspuns negativ. Cel căruia nu-i place la grădiniță este un copil care nu frecventează constant grădinița.

2).Ce îți place să faci cel mai mult, când ești la grădiniță?

Tabel2: Centralizare răspunsuri întrebarea 2

Răspunsurie sunt concludente, având în vedere faptul că este vorba despre preșcolari de vârste diferite. Se observă că preferința pentru joc înregistrează un procent apropiat de cel pentru pictat/ desenat. Este firesc să fie așa, având în vedere faptul că prin joc se organizează activitatea cu copiii de vârstă preșcolară, iar lucrul manual dovedește apropierea copiilor de viitoarea activitate școlară. În ceea ce privește preferința preșcolarilor pentru povești, 10 % manifestă interes, ceea ce dovedește atât înțelegerea mesajului acestora, cât și curiozitatea pentru cunoaștere de care dau dovadă preșcolarii.

3).Îi spui mamei sau tatălui ce faci tu la grădiniță?

Tabel3: Centralizare răspunsuri întrebarea 3

Se observă că între copii și părinți există o bună comunicare, iar copiii împărtășesc părinților experiențele din grădiniță. Comunicarea dintre copii și părinți privind activitatea din grădiniță dovedește faptul că preșcolarii pot exprima liber și în mod individual ceea ce au învățat în grădiniță, că au încredere că se pot face înțeleși de părinți, chiar dacă aceștia nu au participat la activitățile despre care ei vorbesc.

4).Ce îți place să faci cel mai mult atunci când ești în familie?

Tabel 4: Centralizare răspunsuri întrebarea 4

Din răspunsurile primite se observă că acasă copiii preferă în cel mai mare procent să se joace ca la grădiniță (30%), ceea ce denotă faptul că activitatea din grădiniță este plăcută și importantă, este de fapt activitatea care li se potrivește la această vârstă. De asemenea, dacă adunăm procentele celor cărora le place să vorbească despre grădiniță sau să deseneze și să scrie, vom obține mai multe opțiuni decât pentru răspunsurile în care nu se face trimitere la activitatea din grădiniță.

Grupul de control

Subiесții grupului de ϲоntrоl este reprezentat de 10 preșcolari de la grădinița Băița. Grupul de control este format din 10 preșcolari, dintre care :

Repartizarea după vârstă și gen a copiilor din grupul de control are următoarea configurație:

3 fete (30 %) = 5 ani

1 fată (10 %) = 4 ani

1 băiat (10%) = 4 ani

5 băieți (50%) = 5 ani

Rerezentarea grafică după criteriile gen și vârstă la grupul de control este următoarea:

Fig. 2 Reprezentare grafică grup control

În ceea ce privește grupurile de copii implicate în cadrul acestei cercetări, am avut în vedere adaptarea preșcolară a acestora, respectiv cele trei dimensiuni ale adaptării: adaptarea pedagogică, adaptarea relațională și adaptarea normativă. Adaptarea pedagogică este similară cu capacitatea copilului de a asimila cunoștințe, de a-și forma priceperi și deprinderi, abilități, competențe, care sunt vehiculate, transmise și solicitate la nivelul procesului instructiv-educativ. Adaptarea relațională exprimă capacitatea preșcolarului de a se acomoda cu grupul școlar, de a comunica și relaționa cu colegii și cu cadrele didactice. Acest aspect este deosebit de important într-un colectiv format din copii de vârste diferite. Adaptarea normativă pune în valoare capacitatea copiilor de a-și însuși normele de conduită atât în mediului preșcolar, cât și în cel extrașcolar. Ambele eșantioane dețin un nivel de dezvoltare fizică și intelectuală corespunzătoare vârstei și competențelor specifice domeniului Arte la nivelul standardelor curriculare prevăzute de curriculum pentru vârsta timpurie.

3.5. Eșantionul de conținut

Activitățile pe care le-am planificat și organizat în activitățile liber alese au pregătit unele dintre activitățile din domeniul Arte, iar pe altele le-au consolidat. Am abordat cercetarea pornind de la obiectivele cadru și de referință ale curriculum-ului preșcolar, pe baza cărora am conceput obiectivele operaționale pe unități de învățare. Am fixat itemii în vederea realizării unuia din scopurile de bază ale învățării eficiente în funcție de obiectivele operaționale alese. Am avut în vedere asigurarea cel puțin a performanței minime pentru fiecare copil. Trecerea la activitatea următoare s-a făcut după atingerea acestei performanțe.

3.5. Etapele cercetării

În cadrul cercetării au fost parcurse următoarele etape: a) Etapa preexperimentală sau constatativă– este acea perioadă în care s-au aplicat câte două teste (Anexa nr. 2) de evaluare inițială identice pentru cele două grupuri, în vederea identificării capacității copiilor de a comunica prin intermediul creațiilor artistico-plastice realizate în activitățile alese.

b) Etapa experimentală, sau etapa formativ-ameliorativă – adică momentul în care în activitatea desfășurată cu eșantionul experimental s-a introdus factorul ce urma a fi experimentat, respectiv activitățile libere, în vederea creșterii eficienței activității de receptare comunicare cu ajutorul formelor artistice de exprimare, în timp ce pentru eșantionul de control activitatea didactică s-a desfășurat în condițiile obișnuite, aplicându-i-se doar strategii de activitate specifice domeniului Arte.

c) Etapa postexperimentală, etapa evaluativă – este cea în care, la sfârșitul experimentului s-a aplicat un test final de cunoștințe, identic pentru cele două eșantioane. În evaluarea finală am luat în considerare și rezultatele obținute în etapa preexperimentală, precum și cele înregistrate în etapa formativ-ameliorativă, în acest fel ajungându-se la o evaluare obiectivă. Estimările finale au constituit un mijloc de diagnostic și au furnizat în același timp informații relevante pentru ameliorarea strategiei de învățare.

Pentru realizarea acestei lucrări, în cadrul etapei de cercetare aplicativă, cercetarea pedagogică am desfașurat-o respectând etapele agreate de cercetările în domeniu. Metodele de cercetare pedagogică includ un sistem de strategii cu ajutorul cărora se va ajunge la o nouă configurație a procesului didactic. În același timp, au un caracter operațional deoarece indică în mod concret cum trebuie procedat, indică logica internă a operațiilor pe care le implică cercetarea. Pentru fiecare etapă a cercetării am respectat cerințele metodologice de desfășurare și aplicare, iar descrierea se regăsește în subcapitolele următoare.

3.5.1.Etapa preexperimentală

Etapa preexperimentală – este acea perioadă în care s-au aplicat câte două teste (Anexa 1) de evaluare inițială identice pentru cele două grupuri experimentale, în vederea diagnosticării nivelului creativității artistice. Începând din prima lună a anului școlar s-a desfășurat etapa constatativă a cercetării în cadrul căreia s-au aplicat copiilor testele de evaluare inițială. Prin aceste teste am urmărit determinarea nivelului eșantionului de lucru, care să ne permită la finele cercetării compararea rezultatelor după o perioadă de aplicare a metodelor moderne de abordare a activității în cadrul domeniului Arte. În elaborarea conținutului probelor de evaluare inițială s-a ținut cont de ceea ce urmează să învețe copiii pentru a putea anticipa demersul de continuare optimă a instruirii prin analiza rezultatelor. Am conceput și realizat în acest mod testarea inițială pentru a constitui instrument de diagnoză a stării inițiale de instruire și spre a indica cum să concep demersul didactic viitor. Etapa preexperimentală este reprezentativă, pentru că verifică acele capacități ce sunt solicitate în instruire, identifică nivelul de performanță dobândit, dar și lacunele din etapa anterioară de instruire. Am planificat spre învățare mai întâi noțiunile și categoriile cu cel mai mic grad de dificultate în înțelegere, pentru ca treptat, să aducem completări succesive până când dezvoltarea imaginației creatoare se pune în evidență. Etapa preexperimentală a fost organizată după perioada de reactualizare a cunoștințelor  prevăzută de curriculum, pe baza fișelor de evaluare. Fișele de evaluare au fost structurate în concordanță cu curriculum preșcolar și au vizat toate conținuturile științifice menționate. Am stabilit o grupă de control (martor) pentru care sunt colectate date de start ca și pentru grupa experimentală și am urmărit în paralel evoluția grupei de control față de grupa experiementală. Atât testele inițiale, cât și cele finale le-am aplicat la ambele categorii de grupe. Pentru fiecare copil a fost întocmită o fișă de înregistrare a rezultatelor obținute la testarea inițială și finală și s-au comparat rezultatele obținute. Punctajul general obținut a fost calculat în cifre, procente și calificative acordate în funcție de cumulul de puncte. Evaluarea în etapa de pretest am conceput-o după următoarea structură:

OBIECTIVE:

Să redea o tema sugerată folosind formele, materialele și culorile;

Să realizeze forme plastice folosind tehnicile însușite în activitățile practice;

Să organizeze corespunzător preferințelor spațiul plastic al lucrării;

Să se exprime cât mai original și creativ în lucrări plastice;

Să redea verbal ceea ce a reprezentat prin culoare și forme plastice.

ITEMI:

folosește cel puțin trei culori: -1 punct;

redă cel puțin trei forme diferite -2 puncte

își organizează corespunzător spațiul plastic – 2 puncte

folosește tehnici însușite în activitățile practice -2 puncte

se exprimă creativ și original în forme și culori -2 puncte

redă verbal ceea ce a reprezentat în lucrarea plastică -1 punct

DURATA ACTIVITĂȚII:

25 – 30 minute/activitate

NOTARE:

A comportament atins pentru punctaj între 8 și 10 puncte;

D comportament în dezvoltare pentru punctaj între 6 și 8 puncte;

S necesită sprijin pentru punctaj mai mic de 6 puncte;

PUNCTAJ MAXIM:

A comportament atins pentru un punctaj de 10 puncte

Rezultatele obținute în evaluarea aplicată în etapa preexperimentală la grupul experimental și la grupul de control sunt centralizate și reprezentate grafic. NUMĂR DE COPII:

10 copii din grupa experimentală;

10 copii din grupa de control; Rezultatele individuale obținute la grupul experimental sunt cuprinse în Anexa 3, iar la nivel centralizat sunt următoarele:

Τabel 5: Rezultate evaluare etapa preexperimentală grup experimental

Rezultatele obținute la grupul de control sunt următoarele:

Τabel 6: Rezultate evaluare etapa preexperimentală grup control

Reprezentarea grafică comparativă a datelor obținute la evaluarea inițială prezintă rezultatele înregistrate la cele două grupuri implicate în cercetare..

Fig. 3 Reprezentare grafică comparativă pentru evaluarea inițială

Concluzii –evaluare inițială:

Copiii implicați în evaluare au abilități de exprimare artistică specifice vârstei, respectiv:

expresivitate,

orientare spațială,

tehnici însușite anterior;

creativitate bună.

În cazul copiilor care necesită sprijin, se lucrează individual în cadrul sectorului Arte, cu educatoarele grupelor.

Din datele sintetizate în urma evaluării din etapa preexperimentală în tabelul anterior, rezultă că la probele inițiale grupul de control a înregistrat un ușor avans față de colectivul grupului experimental la rezultatele apreciate cu comportament în dezvoltare, respectiv cu 10% mai mult, la fel ca la comportamentul care presupune acordarea de sprijin. În schimb, la numărul copiilor care reflectă capacitatea maximă nu se încadrează niciun preșcolar, iar în cazul comportamentului atins, rezultatele sunt identice

3.5.2. Etapa experimentului formativ

Fiecare copil așteaptă să fie descoperit așa cum o carte abia așteaptă să fie deschisă. Ei trebuie sensibilizați în legătură cu ceea ce este frumos și bun în lumea aceasta, trebuie să fie conștientizați de frumusețea și armonia naturii, atât ca forme, cât și ca armonie a culorilor. Încă de la grădiniță, cadrelor didactice le revine misiunea de a clădi în sufletele micuților preșcolari sensibilitatea față de culorile și formele artistice, dar și curajul de a exprima ceea ce simt în propriile creații practice. Curiozitatea copiilor este stârnită de exemplele și activitatea din mediul grădiniței. Copiii pe care-i educăm trebuie să ajungă să se exprime atât cu ajutorul limbajului verbal, cât și cu ajutorul exprimării artistice, din propria inițiativă, în fiecare zi, având sentimentul satisfacției și nu al obligativității. Pentru copiii din grădiniță, în familie, părinții acordă prea puțină importanță dezvoltării simțului estetic, considerându-i pe copii prea mici ca să realizeze astfel de salturi. De aceea, curiozitatea copiilor de a descoperi lumea fantastică a formelor și culorilor trebuie în permanență să fie stimulată. Activitatea de stimulare a activităților care au ca suport creativitatea, o realizăm prin diverse jocuri cu culorile și formele, dar și prin folosirea unor metode specifice educației artistico-plastice, prin realizarea practică a unor lucrări cu teme corespunzătoare vârstei.

La grupa ехреrimеntală am aplicat о mоdalitatе nоuă dе dоbândirе a сaрaсitățilоr și соmреtеnțеlоr sресifiсе educației plastice, prin valorizarea activității din centrul Arte. Preșcolarii au рarсurs mai multе unități dе învățarе în сadrul ехреrimеntal, dintre care amintim: Experiențe cu diferite materiale și tehnici, Decorarea unor forme conturate, Decorare prin folosirea unor materiale refolosibile, Ștampile din materiale natural, Compoziția plastică liberă, Organizarea spațiului plastic.

Dezvoltarea capacității de exprimare prin culoare, cât și dezvoltarea creativității în redarea unor forme plastice am realizat-o prin exercițiile variate de modelaj, colaje cu materiale din natură (frunze, semințe), sau din materiale refolosibile (dopuri, pahare de unică folosință, lingurițe din plastic), pe care le-am folosit în cadrul activităților din centrul Arte. Metodele variate de dezvoltare a creativității, alături de jocurile cu materiale în diferite culori, pot fi aplicate cu succes, dând randament sporit, în activitatea la grupă. De asemenea, temele de activitate independentă pe care le-am folosit prezintă o importanță deosebită, copiii aflându-se în fața unor sarcini corespunzătoare capacității lor de exprimare artistică, devenind astfel participanți direcți la propria formare.

În activitățile organizate în cadrul centrului Arte, am folosit variate tipuri de exerciții, cu formulări diferite, pentru a favoriza comunicarea cu ajutorul limbajului plastic, dorința de autoafirmare a preșcolarilor, creativitatea, cooperarea. Dintre aceste exerciții amintim: rupere și mototolirea hârtiei creponate, selectarea materialelor din natură necesare temei ce urma să fie realizată, asamblarea unor părți din materiale refolosibile, pregătirea materialului necesar modelajului (frământare), selectarea frunzelor potrivite pentru ștampilare (imprimare), colorarea și ornarea unor părți din lucrări, pentru a întregi compoziția. Am asigurat în acest fel caracterul stimulator al activității. Am realizat centrarea pe copil a evaluării, pe procesul de învățare, mai mult decât pe rezultatele obținute, folosind strategii de evaluare alternative. Această modalitate de abordare devine un instrument care îi pune pe copii în postura de a se implica în mod activ în propria formare.

La nivelul proiectării curriculare, evaluarea continuă cu funcție pronunțat formativă, am realizat-o pe parcursul desfășurării procesului didactic, având ca scop permanent verificarea sistematică a progresului înregistrat de copii. Reglarea/autoreglarea activităților de educație și instruire, pe unități de învățare, în funcție de obiectivele specifice și generale, permite cunoașterea exactă a rezultatelor înregistrate sistematic, transparent. Am realizat obiectivele propuse în cadrul activităților din centrul Arte pe secvențe mici, cu probe practice, pe care le-am aplicat la sfârșitul unei unități tematice. În urma verificărilor am realizat consolidări formative, realizând astfel reglări și autoreglări pedagogice, activități de ameliorare, ajustare, chiar restructurare ce le-am putut realiza pe termen mediu și lung. Evaluarea continuă mi-a oferit informații care mi-au permis ameliorarea imediată a demersului pedagogic, precum și a strategiilor de dirijare a instruirii. Măsurile stabilite în cazul copiilor cu aptitudini deosebite s-au concretizat în discuții individuale cu părinții acestora, pentru a-i încuraja spre anumite preocupări, rezolvarea unor activități suplimentare diferențiate potrivite aptitudinilor speciale de care dispun. Am realizat observarea atitudinii copiilor față de sarcinile de lucru, fie cele individuale, fie de grup, utilizând scara de clasificare. Această modalitate mi-a permis observarea frecvenței cu care în comportamentul unor copii apare o anumita atitudine. Pentru a observa atitudinea copiilor față de grup, în cadrul activității din centrul Arte, pentru tema Comunicarea prin limbaj plastic am folosit următoarea scară de clasificare, la care copiii au completat folosind Tabloul sentimentelor (Anexa 4).

Urmărește cu atenție enunțurile și alege caseta pe care o consideri potrivită:

Prin activitățile practice, arăt ceea ce simt.

Când lipesc sau modelez, îmi place ca lucrarea mea să fie diferită de a colegilor.

Având în vedere faptul că prin activitățile din centrul Arte, pe lângă priceperi și deprinderi de exprimare prin forme și culori, se pun bazele formării unei exprimări creative, independente, alături de crearea motivației pentru activitățile practice, am folosit și scări de clasificare care centralizează aceste aspecte. Elocventă mi s-a părut cea din exemplul următor:

Τabel 7: Scara de clasificare

Contextul experimental a oferit confirmarea ipotezei de lucru. A fost demonstrat faptul că dacă în procesul instructiv-educativ din grădiniță se derulează activități practice, atunci preșcolarilor li se dezvoltă creativitatea artistică, ceea ce va determina creșterea calității actului educativ.

Motivarea pentru învățare este o componentă importantă a dispoziției de muncă a copilului. Succesul unei acțiuni depinde de motivarea interioară, de educarea voinței, de dezvoltarea capacității pentru învățare, de aptitudinile personale. Obținerea succesului în activitățile practice pe care le derulez se datorează implicării copiilor, în funcție de posibilitățile fiecăruia în activitățile care presupun aplicarea practică a cunoștințelor însușite. Am organizat activități suplimentare sub formă de jocuri, lărgindu-le astfel sfera de înțelegere și operare cu formele limbajului plastic. Dintre aceste activități amintim:

Exerciții de modelaj folosind material preparat de copii (amestec de făină din grâu, sare și apă).

Exerciții de ornare a modelelor realizate prin modelare;

Crearea unor forme spontane prin mototolire sau plierea hârtiei;

Realizarea unor forme din material refolosibile (înotători din lingurițe din plastic, flori din pahare de unică folosință;

Inițierea unor forme cu ajutorul ștampilelor din cartofi, care prin aplicarea de culori diferite creează forme expresive inedite.

Exerciții creative pe suprafețe de lucru tratate diverse (aracet cu: griș, nisip, făină mălai, coji de ou măcinate)

Creații folosind material din natură (petale de flori, Frunze presate, semințe, resturi de la ascuțirea creioanelor.

Creații din material textile combinate cu alte materiale;

Creații practice de realizare a tabloului emoțiilor;

Realizarea unor creații pe alt suport decât hârtia, respectiv pe lemn, pe sticlă, sau pe pietre (pe linguri din lemn am creat păpuși). Lucrările cele mai reușite se regăsesc în imaginile din Anexa 5 a lucrării.

Activități realizate în etapa experimentală:

Exerciții de modelaj folosind material preparat de copii (amestec de făină din grâu, sare și apă).

În etaрa ехреrimеntală am fost preocupată de găsirea de mijloace și procedee didactice care să-i implice pe copii în propria formare. Pentru ca preșcolarilor să li se dezvolte capacitatea de exprimare artistică din punct de vedere al formei, culorilor, al organizării activităților practice, pe parcursul cercetării, în activitatea cu grupa experimentală am ghidat activitatea după obiectivele specifice domeniului creativ.

La sectorul Arte din sala de grupă, copiii au avut la dispoziție:

ACTIVITATEA 1

Amestec de făină și sare (3 părți făină din grâu și o parte sare);

Boluri din plastic pentru amestecul compoziției;

Apă;

Planșete pentru lucru;

Frunze de diferite forme și mărimi (proaspete);

Acuarele și pensule.

După demonstrate modului de lucru, copiii au realizat mai întâi amestecul din faină, sare și apă, de consistența plastilinei, apoi au întins pe planșete părți din coca, peste care au preset Frunze, cu nervurile spre coca. Au apăsat ușor frunza peste cocă, apoi au desprins frunza, iar forma frunzei a fost decorată după preferință. A doua zi lucrările realizate folosind ștampilele din frunze erau deja întărite, fiind grupate într-o miniexpoziție. Elocventă este imaginea care prezintă lucrările realizate.

ACTIVITATEA 2

Crearea unor forme spontane prin mototolire sau plierea hârtiei;

Copiii au avut la dispoziție următoarele material:

Fâșii de hărtie creponată de diferite culori;

Fire PNA colorate;

Șabloane cu diferite forme: vază pentru flori, animale (iepure, rățuște, căței, ș. a);

Deșeuri de la ascuțirea culorilor;

Materiale textile colorate;

Discuri pentru demachiere

Hârtie colorată sau alba pe care se realizează lucrările;

Lipici.

Copiii au mototolit mai întâi hărtia colorată, apoi au ornat formele după cum au dorit, după ce în prealabil au întins pe suprafața de lucru lipici. Lucrările realizate au fost personalizate în funcție de preferințele copiilor. Câteva dintre lucrările realizate sunt:

ACTIVITATEA 3

Realizarea unor forme din material refolosibile (înotători din lingurițe din plastic, flori din pahare de unică folosință;

Materiale:

Pahare de unică folosință;

Lingurițe din plastic;

Hârtie creponată;

Markere;

Lipici;

Acuarele.

Copiii au trasat cu markerul elementele care să redea fața unor înotători pe lingurițele din plastic. Paharele din plastic le-au transformat în flori prin despicarea pe vertical. Ornarea a fost la latitudinea fiecărui copil. Aranjarea lucrărilor în expoziție a pus în evidență creativitatea copiilor.

ACTIVITATEA 4

Creații din material textile combinate cu alte materiale;

Materiale:

Bucăți de material;

Șabloane;

Lipici;

Bucăți de panglică;

Hârtie colorată.

Preșcolarii au avut posibilitatea de a aplica pe șabloane bucăți din materialul dorit, pe care le-au ornat după cum au dorit. Lucrările realizate sunt creative și estetice. Elocvente sunt imaginile acestora.

ACTIVITATEA 5

Creații folosind material din natură (petale de flori, Frunze presate, semințe, resturi de la ascuțirea creioanelor.

Materiale:

Frunze presate;

Petale de flori presate;

Hârtie cartonată colorată;

Lipici.

Formele realizate din frunze copiii le realizează prin rupere, iar asamblarea se realizează prin lipire. Copiii manifestă initiativă și creativitate în combinarea formelor, dar și a materialelor. Mobilizarea o realizăm prin faptul că după terminarea lucrării, în momentul expunerii, trebuie să o prezinte. Prezentăm câteva dintre lucrările realizate de preșcolarii implicați în cercetare.

ACTIVITATEA 6

Creații din deșeuri combinate cu alte materiale;

Materiale:

Părți din cifrajul pentru ouă;

Paie din plastic;

Pahare de la iaurt;

Fâșii de hârtie colorată;

Culori;

Lipici.

Din materialele puse la dispoziție copiii pot crea diferite lucrări reprezentative, folosind metode de combinare și aplicare însușite în alte activități: asamblare, ornare, combinare.

ACTIVITATEA 7

Creații practice de realizare a tabloului emoțiilor;

Materiale:

Foi cu mai multe cadrane;

Câte un oval desenat în fiecare cadran;

Plastilină colorată;

Planșetă de lucru.

În discuțiile pregătitoare se reactualizează cunoștințele care vizează exprimarea emoțiilor prin mimica feței.

Copiii vor modela părțile feței umane și le vor aplica, astfel încât să exprime diferite emoții.

ACTIVITATEA 8

Realizarea unor creații colective pe alt suport decât hârtia, respectiv pe lemn, pe sticlă, sau pe pietre

Materiale:

Peturi de ½ litri;

Peturi de 5 litri;

Hârtie creponată;

Lipici;

Reviste colorate.

Din aceste materiale, prin asemănarea obiectelor primite cu forme din viața reală, copiii au realizat brazi împodobiți pentru sărbătoarea Crăciunului. Astfel, pe un pet de 5 litri copiii au lipit bucăți de hârtie creponată mototolită de culoare verde, peste care au lipit alte bucăți din hârtie mototolită de alte culori, care reprezintă ornamentele pomului.

În cel de-al doilea caz, din reviste colorate, prin îndoirea fiecărei foi în formă de triunghi (fără a desprinde foile revistei), se creează imaginea unui brad împodobit. Aceste creații au fost realizate pe grupe, fiind creații colective, având în vedere volumul mai mare de muncă. Cooperarea a fost benefică și a pus în evidență creativitatea și inițiativa copiilor preșcolari.

În aсtivitatеa dе сlasifiсarе, оrdоnarе, соmрararе și intеrрrеtarе a lucrărilor realizate s-a urmărit соrеlația dintrе învățarеa ехрliсită (сu рartiсiрarеa și imрliсarеa еfесtivă a сadrului didaсtiс în рrосеsul dе învățarе) și învățarеa imрliсită (сu imрliсarеa disсrеtă și asistată a сadrului didaсtiс în aсtivitatеa dе învățarе). Deosebit de eficientă a fost activitatea de realizare a unor expoziții cu lucrările realizate, ocazie cu care preșcolarii au avut de expus și de susținut verbal ceea ce au realizat în lucrări. De asemenea, varietatea lucrărilor a fost un bun exercițiu de stimulare a creativității și independenței în exprimarea artistică și practică. Fiecare copil trebuie sensibilizat în legătură cu ceea ce este frumos și bun în universul înconjurător, trebuie să fie conștientizat de frumusețea exprimării prin activitățile practice pe care le realizează. Afirmarea propriei identități etno-culturale și naționale, fără a le nega pe cele ale celorlalți, respectul pentru pluralitate și diversitate etno-culturală, acceptarea diversității presupune o atitudine intelectuală și morală, care să faciliteze exprimarea artistică și capacitatea de a-l percepe pe celălalt prin creațiile proprii. Știm prea bine că nimic nu este mai prielnic decât exemplul.

La momentul actual, când tabletele și telefoanele sunt partenerii copiilor, rareori ne putem aștepta ca preșcolarii sau elevii de școală primară să dovedească de timpuriu pasiune pentru activitățile practice, pentru pictură sau desen, pentru arte în general, influențați fiind de familie. Deci, întreaga responsabilitate îi revine cadrului didactic. Încă de la grădiniță se poate clădi în sufletele micuților dragostea pentru frumos prin realizarea unor creații proprii. Copiii trebuie să ajungă să creeze din propria inițiativă, în fiecare zi, având sentimentul satisfacției și nu al obligativității.

Metodele de eficientizare a activităților, sub îndrumarea cadrului didactic sau în mod independent, înlesnesc însușirea cunoștințelor, formarea de priceperi, deprinderi, atitudini si aptitudini. Cu ajutorul acestor metode cadrul didactic proiectează, demersul didactic, stimulează interesul de a cunoaște, canalizează capacitatea practică a copiilor, dezvoltă procesele psihice și motorii. Activitatea cu grupa de control s-a desfășurat normal, fără a de introduce aceste activități de stimulare a creativității prin activitățile practice. Influența activităților derulate în etapa formativă la grupa experimentală se va regăsi în evaluarea realizată în etapa postexperimentală.

3.5.3. Etapa postexperimentală

La sfârșitul exрerimentului s-a aplicat un test final, identiϲ рentru ϲele dоuă grupuri (experimental și de control). Structura testului este în concordanță cu cerințele curriculum-ului și cu respectarea particularităților de vârstă (Anexa 6). Tema: Ce putem realiza prin culoare

OBIECTIVE:

să realizeze compoziții practice în mod independent;

să creeze forme diferite, în culorile dorite;

să se exprime cât mai creativ;

să-și organizeze compoziția pe întreg spațiul de lucru;

să descrie verbal ce au realizat;

PROBĂ DE EVALUARE

ITEMI

realizează compoziția cu ușurință, fără a apela la ajutorul cadrului didactic – 2 puncte

folosește mai mult de patru culori din același material sau din materiale diferite- 2 puncte

realizează mai mult de trei forme diferite – 1 punct

își organizează compoziția pe întreg spațiul de lucru – 2 puncte

compune o lucrare originală atât ca formă, cât și prin folosirea și îmbinarea personală a materialelor și culorilor- 2 puncte

descrie lucrarea realizată folosind un limbaj adecvat – 1 punct

TIMP DE LUCRU: 25 – 30 minute.

NOTARE:

A comportament atins pentru punctaj între 8 și 10 puncte;

D comportament în dezvoltare pentru punctaj între 6 și 8 puncte;

S necesită sprijin pentru punctaj mai mic de 6 puncte;

PUNCTAJ MAXIM:

A comportament atins pentru un punctaj de 10 puncte/ fiecare probă

Datele obținute la evaluările din etapa postexperimentală de la cele două grupe implicate în cercetare (Grupul experimental și Grupul de control) le-am centralizat și le-am prezentat în subcapitolele următoare.

3.6. Analiza și interpretarea rezultatelor cercetării

În cadrul activității experimentale am avut în vedere oрtimizarеa activităților, cu scopul dezvoltării capacității de exprimare artistică, prin forme și culori, pentru a determina creșterea calității exprimării creative la nivelul grupei. Utilizarea artei în cadrul activităților practice ca mijloc de exprimare, începând cu învățământul рreșcolar, va duce la stimularea interesul pentru frumos și armonie, pentru cunoaștere, orientându-i pe viitorii școlari spre învățare și formându-le valori și atitudini pozitive. Prin cercetarea desfășurată am încercat ca, îmbinând mijloacele de învățământ tradiționale cu cele complementare /alternative, să ajutăm copiii să pătrundă și să dezlege tainele culorilor și ale formelor care pot fi realizate în cadrul activităților practice, să facă corelații cu propriile experiențe de viață. Prin îmbinarea acestor metode, preșcolarilor li se dezvoltă imaginația creatoare, gândirea, inteligența, interesele, atitudinile.

3.6.1. Rezultate obținute în etapa preexperimentală de cele două grupe

În momentul aplicării probelor de evaluare din etapa preexperimentală, am constatat că cele două eșantioane erau apropiate din punct de vedere al pregătirii și al performanțelor în domeniul artelor. Ulterior aplicării probelor de evaluare, în etapa postexperimentală, rezultatele au evidențiat detașarea clară a copiilor din grupul experimental față de cei din grupul de control.

În semestrul I, în etapa preexperimentală a cercetării, am aplicat probe de evaluare inițială la ambele grupuri (experimental și de control) pentru a determina gradul de operare cu noțiunile învățate, precum și nivelul de dezvoltare creativă, și evidențierea acestuia în lucrările artistico-plastice. În cadrul etapei experimentului formativ asupra grupului experimental s-a intervenit conform cercetării, adică am valorizat activitatea din sectorul Arte pentru ca preșcolarilor să li se dezvolte capacitatea de exprimare artistică, prin culori și forme plastice. La grupul de control s-a practicat organizarea activității după stilul tradițional. Progresul realizat de copiii din grupul experimental este vizibil atât la nivel individual, cât și la nivel de grup. Acești parametri se vor putea observa în reprezentările grafice comparative. Acest capitol cuprinde rezultatele centralizate de la evaluările din etapele preexperimentală, de la grupul experimental și de la grupul de control, în tabele și grafice.

3.6.2.Rezultatele obținute în etapa experimentală la grupul experimental

În etapa experimentală, la grupul experimental s-a aplicat ipoteza formulată în prezenta cercetare, anume că dacă în procesul instructiv-educativ din grădiniță se derulează activități practice, atunci preșcolarilor li se dezvoltă creativitatea artistică, ceea ce va determina creșterea calității actului educativ.

Copiii au fоst mоnitоrizați ре baza unui рrоtосоl dе оbsеrvațiе. Infоrmațiilе оbținutе au соnstituit tеmеi реntru analiza și însumarеa sintеtiсă a datеlоr. Мatricea rеzultată din оbsеrvarеa соlесtivului dе copii сuрrindе еlеmеntе lеgatе dе înzеstrărilе реrsоnalе creative. Difеrеnțiind сu 1-3 stеluțе nivеlul unоr сatеgоrii сarе соnturеază реrsоnalitatеa copiilоr, s-au еvidеnțiat următоarеlе:

Τabel 8: Рrоtосоl dе оbsеrvațiе grupul experimental

Situația statistică a rezultatelor obținute în etapa experimentală se prezintă astfel:

Grupul experimental – etapa experimentală

Τabel 9: Rezultate evaluare etapa experimentală grup experimental

Rezultatele înregistrate în etapa experimentală pun în evidență progresele realizate. Elocventă este reprezentarea grafică comparativă a rezultatelor grupului experimental din etapele pretest și a experimentului formativ, obținute de preșcolarii din grupul experimental în activitățile practice deosebit de creative realizate. Reprezentarea grafică procentuală este ilustrativă.

Fig. 4 Reprezentare grafică comparativă rezultate etapele pretest și experimentală la grupul experimental

Rezultatele obținute în etapa experimentală la grupul de control

Grupul de control – etapa experimentală

La grupa de control nu s-a valorificat activitatea din cadrul sectorului Arte, folosindu-se doar activitățile practice prevăzute de programă. Copiii au avut de aplicat în mod practic cunoștințele acumulate.

Τabel 10: Rezultate evaluare etapa experimentală grupul de control

Se observă o stagnare în rezultatele obținute, iar în unele cazuri chiar o scădere a acestora, rezultate puse în evidență de reprezentarea grafică comparativă (Fig. 5).

Fig. 5 Reprezentare grafică comparativă rezultate etapele inițială și experimentală grup control

Evaluarea formativă la grupul de control înregistrează diferențe nesemnificative în cazul copiilor care înregistrau comportament atins și stagnare la nivelul copiilor care necesitau sprijin la etapa preexperimentală. Singura modificare este pentru copiii care au fost încadrați la comportament maxim, unde acum se înregistrează un procent de 10%, față de etapa inițială, când nu era niciun copil în această situație.

3.6.3. Rezultate obținute în etapa postexperimentală de cele două grupe

Rezultatele obținute în etapa postexperimentală la grupul experimental

Etapa postexperimentală la grupul experimental a pus în evidența eficiența activităților desfășurate în cadrul sectorului Arte, a metodelor folosite în dezvoltarea capacității de exprimare prin intermediul lucrărilor practice. Preșcolarii aplică cu mai mare ușurință ceea ce au învățat în activitățile alese, dacă exercițiile sunt axate pe itemi care solicită acțiunea, gândirea, creativitatea și independența. Folosirea exercițiilor de creație din sectorul Arte le dezvoltă copiilor capacitatea de exprimare prin intermediul formelor pe care le crează, al culorilor și al tehnicilor de lucru. Diferența dintre rezultatele din etapa preexperimentală și cea experimentală sunt în favoarea copiilor, a recunoașterii importanței activităților inițiate și desfășurate în planul activităților practice, pentru dezvoltarea capacității de exprimare prin lucrări practice, a stimulării activității creative. Rezultatele individuale obținute de copiii din cele două grupuri se regăsesc în Anexa 7 a lucrării. Reprezentarea grafică întărește cele afirmate anterior.

Grupul experimental – etapa postexperimentală

Τabel 7: Rezultate evaluare etapa postexperimentală grup experimental

Fig. 6 Reprezentare grafică rezultate etapa postexperimentală grup experimental

Evaluarea realizată în etapa postexperimentala pune în evidență progresul înregistrat în planul creativității în cadrul activităților practice. Creșterile înregistrate sunt urmare a activităților derulate in perioada experimentului formativ aplicat grupei experimentale. Datele înregistrate sunt evidente atât ca prezentare centralizată, cât și în reprezentarea grafică pe care am realizat-o.

Rezultatele obținute în etapa postexperimentală la grupul de control

Aceeași testare a fost aplicată și grupului de control, iar rezultatele obținute se regăsesc prezentate în tabelul centralizator și prin reprezentare grafică procentuală. Se observă un echilibru între capacitatea maximă și comportamentul atins pe de o parte (10%+40%) și comportamentul în dezvoltare și necesitatea de a fi sprijiniți, pe de altă parte (30%+20%).

Τabel 11: Rezultate evaluare etapa postexperimentală grupa de control

Reprezentarea grafică a datelor ilustrează afirmațiile susținute anterior.

Fig. 7 Reprezentare grafică rezultate etapa postexperimentală grup control Prezentarea comparativă a rezultatelor obținute în etapa postexperimentală la cele două grupuri implicate în cercetare pune în evidanță evoluția înregistrată de copiii din grupul experimental.

Fig. 8 Reprezentare grafică comparativă rezultate etapa postexperimentală

Rezultatele obținute la evaluările aplicate grupului de control reflectă dezvoltarea creativității copiilor preșcolari, dacă nu se intervine cu activități suplimentare de dezvoltare.

Fig. 9 Reprezentare grafică analiza progres grupul de control

Rezultatele înregistrate la grupul de control pe parcursul experimentului arată că s-a înregistrat stagnare în evoluția capacității de exprimare practică a copiilor preșcolari din grupa de control, unde nu s-a valorificat activitatea din cadrul sectorului Arte. Numărul preșcolarilor care au înregistrat punctaj maxim a rămas constant după etapa experimentală, iar cei care necesită sprijin înregistrează același procent în toate etapele evaluative. La categoria comportament atins, procentul variază între 20% și 40%.

Compararea rezultatelor de la evaluarea din etapele: preexperimentală, experimentală și postexperimentală la grupul experimental

Graficele și tabelele prin care am înregistrat datele obținute în cele trei etape certifică ipoteza formulată în prezenta cercetare, cea prin care am căutat să demonstrăm că dacă în activitățile practice se derulează activități atractive, atunci preșcolarilor li se dezvoltă creativitatea artistică, ceea ce va determina creșterea calității actului educativ. Copiii au reușit să facă dovada că prin activitățile desfășurate în sectorul Arte pot opera practic cu noțiunile specifice domeniului abilităților practice, fapt care a creat cadrul de realizare a feedback-ului atât pentru cadrul didactic, cât și pentru preșcolari. Rezultatele foarte bune obținute în etapa postexperimentală ne oferă posibilitatea de a continua activitatea la grupă prin folosirea metodelor moderne de predare și evaluare, astfel încât copiii să manifeste plăcere și interes pentru activitățile practice și cele de educație plastică, dar și pentru celelalte domenii.

Fig. 10 Reprezentare grafică analiza progres grup experimental

Analizând datele obținute în urma cercetării întreprinse am constatat următoarele:

prin folosirea activităților de dezvoltare a capacității de exprimare artistică în cadrul activităților practice se asigură dezvoltarea imaginației creatoare, a gustului estetic, a simțului pentru armonie și frumos;

prin utilizarea metodelor moderne în activitățile practice din sectorul Arte, preșcolarilor li se dezvoltă capacitatea de exprimare prin culori și forme;

folosirea exercițiilor de creație artistico-plastice în activitatea practică cu copiii preșcolari asigură formarea unor deprinderi care facilitează atitudinea activă a copiilor;

învățarea interactivă, urmată de evaluare și interevaluare o să-și pună amprenta pe stilul de învățare al fiecărui copil.

În urma experimentului desfășurat s-a evidențiat importanța activităților practice atât pentru dezvoltarea imaginației creatoare, cât și la creșterea actului educativ. Dacă profesorul pentru învățământul preșcolar folosește cunoștintele, priceperile și deprinderile de aplicare practică în celelalte activități cu preșcolarii, obiectivele curriculum-ui oficial vor fi mai ușor atinse. Totodată, prin realizarea interdependenței dintre curriculum oficial prevăzut pentru domeniul Arte cu cerințele curriculare pentru celelalte domenii, se realizează creșterea calității actului educativ.

Compararea rezultatelor de la evaluarea din etapele: preexperimentală și postexperimentală la grupul experimental și de control prezintă evoluțiile celor două grupuri. Se observă evoluția înregistrată de grupul experimental în urma valorificării activităților practice, în timp ce pentru grupul de control rezultatele înregistreză procente apropiate în cele două momente evaluate comparativ. Reprezentarea grafică a datelor înregistrate este ilustrativă.

Datele prezentate în urma cercetării întreprinse arată necesitatea organizării activității din sectorul Arte pentru a-i ajuta pe preșcolari să evolueze în planul dezvoltării practice, artistice și al creativității, având rol important în creșterea randamentului și pregătirea pentru școală a copiilor.

Соnсluzii

Prin cercetarea pedagogică desfășurată la grupă am pus în evidență rolul activităților practice în dezvoltarea creativității preșcolarilor. Prin exercițiile cu caracter practic în activitatea din sectorul Arte, preșcolarilor li se dezvoltă capacitatea de exprimare artistică, având rol important în creșterea randamentului școlar, pentru a putea face corelații cu propriile experiențe de viață, aplicând în contexte practice cunoștintele însușite. Lucrarea evidențiază faptul că formele variate de exersare a creativității artistice îi atrag pe copii mai mult, îi determină să se implice în activități în mod constant, cu conștiinciozitate, îi fac mai receptivi și astfel cunoștințele însușite sunt durabile și pot fi aplicate în situații variate. Aplicarea practică a cunoștințelor acumulate pe parcursul anului școlar s-a îmbogățit, copiii reușind să-și formeze propriul stil de exprimare în lucrările practice, prin realizarea unor lucrări expresive și creative atât ca forme, cât și în folosirea culorilor. Treptat, progresiv, potrivit particularităților de vârstă și individuale ale fiecărui copil, a avut loc și dezvoltarea intelectuală. Raportând rezultatele obținute de către fiecare preșcolar la posibilitățile lor intelectuale, la capacitatea de învățare, nivelul dezvoltării psihointelectuale, capacitatea de învățare, nivelul cunoștințelor, priceperilor și deprinderilor le vor permite asimilarea în mod diferențiat a noilor cunoștințe prevăzute în curriculum-ul preșcolar specific fiecărei grupe de vârstă pentru domeniul Arte. Confirmarea ipotezei de lucru în cadrul contextului experimental a demonstrat faptul că dacă în procesul instructiv-educativ din grădiniță se derulează activități practice, atunci preșcolarilor li se dezvoltă creativitatea artistică, ceea ce va determina creșterea calității actului educativ.

Folosirea itemilor în evaluare oferă cadrului didactic o imagine clară asupra performanțelor preșcolarilor. Datele experimentale rezultate în urma cercetării întreprinse au permis formularea unor observații și concluzii care au contribuit la îmbunătățirea demersului didactic și a activității cu preșcolarii. Alături de predare și învățare, evaluarea progresului preșcolar reprezintă o componentă esențială a procesului de instrucție și educație. Perfecționarea acțiunilor de evaluare a rezultatelor și a proceselor, verificarea eficienței strategiilor de evaluare alternative au constituit coordonatele esențiale în realizarea experimentului. Faptul că învățarea participativ-creativă a devenit problema centrală a didacticii moderne a demarat numeroase căutări în vederea descoperirii modalităților eficiente de educare a copiilor în spiritul unei atitudini conștiente și active, care să-i antreneze permanent în activitatea de învățare și să-i înarmeze cu capacitățile necesare unei activități de învățare productivă care să solicite intens exprimarea practic-creativă. Am considerat importantă abordarea unei cercetări de impact a activității practice, având în vedere considerațiile de ordin psihologic potrivit cărora dezvoltarea creativității trebuie începută de la cea mai fragedă vârstă: „Cοрilul imaginează și creează multe lucruri tοcmai рentru că nu cunοaște suficient relațiile dintre οbiect și fenοmeneˮ (Golu, Verza, Zlate, 1994, p. 96). Întreaga cercetare am realizat-o în urma documentării cu ajutorul materialelor de specialitate apărute în domeniul didacticii, în special cele axate pe abilități practice, desen, pictură sau modelaj. Procesul educativ este mult mai eficient în condițiile în care evaluarea face parte din acesta, apreciind, înainte de toate, drumul parcurs de fiecare preșcolar, respectiv a constata dacă a făcut progrese sau nu. Prin evaluările aplicate am reușit să stimulăm activitatea copiilor și să facilităm progresul fiecăruia, în funcție de particularitățile individuale. În condițiile în care sistemul de învățământ contemporan deplasează accentul de pe memorarea cunoștințelor pe dezvoltarea gândirii creatoare, pe însușirea metodelor și instrumentelor muncii intelectuale, pe dobândirea deprinderilor de muncă independentă, copilul participă activ la propria formare, sub competenta îndrumare a cadrului didactic. Reușita preșcolarilor, satisfacția profesională a cadrelor didactice, precum și mulțumirea sufletească a părinților sunt asigurate prin educarea posibilității de exprimare în toate împrejurările, prin metode și forme adecvate.

BIBLIOGRAFIE

!!!Toată bibliografia trebuie corectată (adică, standardizată) și aliniață justify!!!

*** M.E.N. (1999), Curriculum National. Planuri-cadru de învățământ pentru învățământul preuniversitar la sfarsit!!!.

Apetroaie E., (2005), Stimularea creativității prin activități de modelaj, Revista Învățământul preșcolar, nr. 3-4.

Bal C., Iuhos I. C., Bal N., Bal I. N. (2010), The art of teaching use the ITC, Annals of DAAAM & Proceedings.

Bârlogeanu, Lavinia, (2001), Psihopedagogia artei: educația estetică, Editura Polirom, Iași.

Bejat, Marin, (1981), Creativitatea în știință, tehnică și învățământ. București, Editura Didactică și Pedagogică.

Bélair, Louise M., "Chapitre 10, (1991), Le portfolio, un outil de consignation ou d'évaluation authentique?." L’évaluation, levier du développement professionnel?. De Boeck Supérieur.

Bereiter, Carl, Marlene Scardamalia, (1989), Intentional learning as a goal of instruction. Knowing, learning, and instruction: Essays in honor of Robert Glaser.

Boboc, Ion, (2002), Psihosociologia organizațiilor școlare și managementul educațional." București, Editura Didactică și Pedagogică.

Bragaru, Tudor, Ion Craciun, (2008), Aspecte metodico-didactice și recomandări practice de evaluare în mediul AeL.

Bucun, N., O. Paladi, (2013), Evaluarea pentru educația incluzivă a copiilor de vârstă preșcolară și școlară mică." Chișinău, Editura Sirius.

Cerghit, Ioan, (2016), Metode de învățământ. Editura Polirom, Iași

Chiru, C., C. Ciupercă, (2000), Stereotipurile etnice și de gen la preșcolari. Sociologie românească.

Chiș, Vasile, (2006), Noul Curriculum–curriculum pentru competențe, în vol. Didactica universitară, Vasile Chișși Monica Diaconu (coord.), Editura Argonaut, Cluj Napoca.

Chițu, Svetlana, (2005), Spre o evaluare autentică, În: Didactica Pro 5-6.

Cîmpean, E.A., (2005), Psihopedagogia creativității și a excelenței intelectuale, Editura Dimitrie Cantemir, Târgu-Mureș.

Claparede, Edouard, (1995), Psihologia copilului și pedagogia experimentală, Editura Didactică și Pedagogică, București.

Clegg, Brian, Paul Birch, Dana-Ligia Ilin, (2003), Creativitatea. Editura Polirom, Iași.

Constantin, Matei Nicolae, (1992) Educarea capacităților creatoare în procesul de învățământ. Editura Didactică și Pedagogică, București.

Cosmovici, Andrei, (2016), Psihologie generală, Editura Polirom, Iași.

Council, E. U. (2009), Council conclusions of 12 May 2009 on a strategic framework for European cooperation in education and training (‘ET 2020’).

Crooks, Terence J. (1988), The impact of classroom evaluation practices on students." Review of educational research 58.4.

Cucoș, Constantin, (2000), Educația. Dimensiuni culturale și interculturale. Editura Polirom, Iași. Cucoș, Constantin. Pedagogie. Editura Polirom, Iași.

Cucoș, Constantin, (2008), Teoria și metodologia evaluării. Iași, Editura Polirom.

Cucu-Ciuhan, G., (2000), Psihologia școlarului mic: dezvoltare normală, psihopatologie și psihoterapie, București, Editura Sylvi.

Druță, Maria Elena. Anul???, Cunoașterea elevului. Editura Aramis, București

Duh, Matjaž, Tomaž Zupančič, (2004), The Communicative Possibilities of Contemporary Art Within the Frame of Art Education " Informatologia 42.3 (2009)

Dumitriu, Gheorghe, Dumitriu, Constanța, (2004), Psihopedagogie, Editura Didactică și Pedagogică, București.

Durand, Gilbert, (1999), Aventurile imaginii. Imaginația simbolică. Imaginarul. Editura Nemira, București.

Ellis, Albert. Terapia comportamentului emotiv-rațional, (2006), Editura Antet, București

Epure, Mihaela, (2006), Particularitățile educației morale la școlarul mic. București, Editura Universitaria.

Gardner, Howard, Anca Dobrinescu, (2005), Mintea disciplinată: educația pe care o merită orice copil, dincolo de informații și teste standardizate. București, Editura Sigma.

Garvis, Susanne, Donna Pendergast, (2011), An investigation of early childhood teacher self-efficacy beliefs in the teaching of arts education." International Journal of Education & the Arts12.9 Gibbs, Graham. Learning by doing: A guide to teaching and learning methods. FEU, (1988)

Goleman, Daniel, Irina-Margareta Nistor, (2008), Inteligența emoțională. Editura Curtea Veche.

Golu, Mihai, (2005), Dinamica personalității. Editura Paideia, București.

Golu, P, Verza, E., Zlate, M., (1994), Psihologia copilului, Editura Didactică și Pedagogică, București.

Ilie, E., (2008), Didactica literaturii române, Editura Polirom, Iași.

Jinga, Ioan, (1993), Conducerea învățământului. Manual de management instrucțional." Editura didactica si pedagogica, RA, București.

Kelemen, G., T. Dughi, (2014), Creativitatea perspective psihologice și pedagogice. Editura Universității Aurel Vlaicu, Arad.

Kindler, A., (2010), Art and art in early childhood: What can young children learn from" a/Art activities?" Art in early Childhood.

Koestler, Arthur, (2011), The invisible writing. Editura Random House.

Manolescu, Marin, (2004), Curriculum pentru învățământul primar și preșcolar. Teorie și practică.

Maslow, Abraham H., (2013), Toward a psychology of being. Editura Simon & Schuster.

Matei, Nicolae, Constantin, (1982), Educarea capacităților creatoare înprocesul de învățământ, E.D.P. București.

Matthews, Gerald, Ian J. Deary, Martha C. Whiteman, (2003), Personality traits. Cambridge University Press.

Molina, Sarina Chugani, (2015), Mediating teacher learning through dialogical learning spaces integrated in a practicum experience." Journal of Teaching and Teacher Education.

Nicola, Ioan, (1994), Pedagogie, Editura Didactică și Pedagogică, București.

Oprea, Crenguța-Lăcrămioara, (2003), Pedagogie, alternative metodologice interactive. Editura Universității din București.

Peterson, Christopher, (2000), The future of optimism. American psychologist.

Pintilie, Ileana, (2006), Timișoara între tradiție și modernitate: pedagogia artistică în secolul al XX-lea. Editura Fundației Interart Triade.

Pitri, Eliza, (2001), The role of artistic play in problem solving. Art Education.

Platon, Carolina, (2005),Teoria și metodologia evaluării în învățământul universitar. Teză de dr. hab. în pedagogie. Chișinău.

Popescu-Neveanu, Paul, (2013), Tratat de psihologie generală. Editura Trei, București.

Postelnicu, Constantin, (2000), Fundamente ale didacticii scolare. Reprografia Universitatii din Craiova.

Pratt, Daniel D., (1998), Five perspectives on teaching in adult and higher education. Editura Krieger Publishing, Melbourne.

Preda-Tudor, Ana, (2000), Învățarea Școlară din Perspectiva Calității. Implicații pentru Disciplina Istorie.

Radu, Ion T., (2007), Evaluarea în procesul didactic. Editura Didactică și Pedagogică.

Rafailă, Elena, (2002), Educarea creativității la vârsta preșcolară. Editura Aramis, București.

Roco, Mihaela, (2004), Creativitate și inteligența emoțională. Editura Polirom, Iași.

Roșca, Alexandru, (1981), Creativitate generală și specifică, Editura Academiei, București.

Sacară, Liliana și colab., (2006), Psihopedagogia în sinteze. Editura EduSoft, Bacău.

Sălăvăstru, Dorina, (2004), Psihologia educației, Editura Polirom, Iași.

Sarivan, Ligia și colab., (2005), Predarea interactivă centrată pe elev. Editura Educația 2000,

Stan, Cristian, (2001), Autoevaluarea și evaluarea didactică, Cluj-Napoca: Presa Universitară Clujeană.

Stanciu, M., (2008), Aspecte metodologice ale formării competențelor specifice profesiei de cadru didactic." Lucrări Științifice.

Steiner, George., (1998), Language and silence: Essays on language, literature, and the inhuman. Yale University Press.

Sternberg, Robert J., (2005), Manual de creativitate. Editura Polirom, Iași.

Stoica, Ana, (1983), Creativitatea elevilor. Editura Didactică și Pedagogică, București.

Stoica-Constantin, Ana, Adrian Neculau, (1998), Psihosociologia rezolvãrii conflictului, Iași, Editura Polirom.

Stoica-Constantin, Ana, Octavian Onici, (2003), Nivelul conflictualitãții elevului. Factori de influențã. Psihologia socială.

Toma, Steliana, (1991), Curs de pedagogie, București, Institutul de Construcții.

Tudorache, Elena, (2008), Implicații ale limbajului testelor de evaluare in achizițiile lexicale ale elevilor. Analele Universității Dunărea de Jos din Galați. Fascicula XXIV. Lexic comun/lexic specializat.

Văideanu, Gh., (1988), Educația la formarea dintre milenii." București: EDP.

Vlăsceanu, Mihaela, (2003), Organizații și comportament organizațional. Collegium. Psihologie.

Vogler, John, (2000), The global commons: environmental and technological governance. Wiley.

Willis, Jane., (1996), A flexible framework for task-based learning. Challenge and change in language teaching.

pe http://e-povesti.ro/planse_de_colorat/copii/



ANEXE

Anexa 1

GHID DE INTERVIU

Îți place la grădiniță?

R1: DA .

R2: NU .

Ce îți place să faci cel mai mult, când ești la grădiniță?

R1: Să mă joc –  R2: Să mă uit la teatru de păpuși –  R3: Să ascult povești –  R4: Să desenez/ să scriu – 

Îi spui mamei sau tatălui ce faci tu la grădiniță?

R1: DA .

R2: NU .

Ce îți place să faci cel mai mult atunci când ești în familie?

R1: Să mă joc cum vreau eu – 

R2: Să mă joc ca la grădiniță – 

R3: Să vorbesc cu părinții despre grădiniță – 

R4: Să lipesc, să îndoi hârtia – 

R5: Să ascult povești sau întâmplări citite/spuse de părinți – 

R6: Să merg la bunici – 

Anexa 2

Fișă pentru evaluarea inițială

1. Desenează-ți prietenii. Folosește creioanele colorate.

2. Colorează personajele cu care ai vrea să fii prieten:

(imagini preluate de pe http://e-povesti.ro/planse_de_colorat/copii/)

3. Găsește un alt sfârșit pentru povestea Capra cu trei iezi. Desenează cum ai vrea tu să se termine povestea.

Evaluare inițială

OBIECTIVE:

Să redea o tema sugerată folosind formele, materialele și culorile;

Să realizeze forme plastice folosind tehnicile însușite în activitățile practice;

Să organizeze corespunzător preferințelor spațiul plastic al lucrării;

Să se exprime cât mai original și creativ în lucrări plastice;

Să redea verbal ceea ce a reprezentat prin culoare și forme plastice.

ITEMI:

folosește cel puțin trei culori: -1 punct;

redă cel puțin trei forme diferite -2 puncte

își organizează corespunzător spațiul plastic – 2 puncte

folosește tehnici însușite în activitățile practice -2 puncte

se exprimă creativ și original în forme și culori -2 puncte

redă verbal ceea ce a reprezentat în lucrarea plastică -1 punct

DURATA ACTIVITĂȚII:

25 – 30 minute/activitate

NOTARE:

A comportament atins pentru punctaj între 8 și 10 puncte;

D comportament în dezvoltare pentru punctaj între 6 și 8 puncte;

S necesită sprijin pentru punctaj mai mic de 6 puncte;

PUNCTAJ MAXIM:

A comportament atins pentru un punctaj de 10 puncte

Rezultatele obținute în evaluarea aplicată în etapa preexperimentală la grupul experimental și la grupul de control sunt centralizate și reprezentate grafic.

Anexa 3

Tabel cu rezultatele obținute individual la evaluarea inițială

Evaluare initială – grup experimental

Evaluare initială – grup de control

Anexa 4

Tabloul sentimentelor

Anexa 5

Lucrări realizate de copiii din grupa experimentală

Anexa 6

Evaluare finală

Arată prin colorare cine este!

(imagini preluate de pe http://e-povesti.ro/planse_de_colorat/copii/)

Tema: Ce putem realiza prin culoare

OBIECTIVE:

să realizeze compoziții practice în mod independent;

să creeze forme diferite, în culorile dorite;

să se exprime cât mai creativ;

să-și organizeze compoziția pe întreg spațiul de lucru;

să descrie verbal ce au realizat;

PROBĂ DE EVALUARE

ITEMI

realizează compoziția cu ușurință, fără a apela la ajutorul cadrului didactic – 2 puncte

folosește mai mult de patru culori din același material sau din materiale diferite- 2 puncte

realizează mai mult de trei forme diferite – 1 punct

își organizează compoziția pe întreg spațiul de lucru – 2 puncte

compune o lucrare originală atât ca formă, cât și prin folosirea și îmbinarea personală a materialelor și culorilor- 2 puncte

descrie lucrarea realizată folosind un limbaj adecvat – 1 punct

TIMP DE LUCRU: 25 – 30 minute.

NOTARE:

A comportament atins pentru punctaj între 8 și 10 puncte;

D comportament în dezvoltare pentru punctaj între 6 și 8 puncte;

S necesită sprijin pentru punctaj mai mic de 6 puncte;

PUNCTAJ MAXIM:

A comportament atins pentru un punctaj de 10 puncte/ fiecare probă

Anexa 7

Tabel cu rezultatele obținute individual la evaluarea finală

Evaluare finală – grup experimental

Evaluare finală – grup control

=== d74048418f86184f9894f56b96af45514bfe9232_156745_1 ===

Capitolul III: ARIA ȘI METODOLOGIA CERCETĂRII

Acțiunile educaționale în care sunt implicați copiii trebuie să țină seama de caracteristicile dezvoltării psihologice ale acestora. În activitățile din grădiniță, jocul este puntea care unește învățarea cu viața. Jocurile practicate de copil, încă din primii ani de viață, și alternarea lor cu iscusință în cadrul celorlalte metode euristice de învățare constituie una dintre cele mai importante sarcini ale metodologiei contemporane. Cu ajutorul jocurilor, copiilor li se dezvoltă gândirea, imaginația, memoria și limbajul, precum și sfera afectiv – motivațională, punându-i în situația de confruntare cu sine și cu ceilalți. Este recunoscut faptul că jocul reprezintă un ansamblu de acțiuni și operații care urmăresc obiective de pregătire intelectuală, tehnică, morală și fizică a copiilor. Atunci când jocul este utilizat în cadrul activităților practice din grădiniță, el dobândește funcții psihopedagogice semnificative, asigurând participarea activă a copiilor la activități, sporind interesul de cunoaștere față de conținutul activităților. Prin activitățile practice copiii pot ajunge la descoperiri de adevăruri, își pot antrena capacitatea lor de a acționa creativ, pentru că strategiile jocului permit să se manifeste istețimea, spontaneitatea, inventivitatea, inițiativa, răbdarea sau îndrăzneala. Jocurile copiilor devin metodă de instruire în cazul în care ele capătă o organizare și se succed în ordinea implicată de logica cunoașterii și a învățării. În acest caz, intenția principală a jocului nu este divertismentul, rezultat din încercarea puterilor, ci învățarea care pregătește copilul pentru muncă și viață. Nicio altă perioadă a vieții omului nu este atât de rapidă în dobândirea de achiziții ca perioada copilăriei. Această evoluție are loc nu numai în plan biologic și fiziologic, ci și în plan psihologic. Se profilează conștientizarea acțiunii, aceasta devine un act voluntar, antrenând capacități superioare, ca motivația și voința, și a rezultatului acestei acțiuni, de care copilul este întotdeauna mândru, indiferent de rezultat.

3.1. Scopul și obiectivele cercetării Scopul acestei cercetări este acela de a crește calitatea învățării, prin corelarea cerințelor curriculum-uli oficial pentru domeniul Arte cu dezvoltarea creativității copiilor preșcolari prin activitățile practice.

Prin testele și chestionarele aplicate am obținut date referitoare la nivelul dezvoltării creativității, dar și la particularitățile psihice individuale ale copiilor, capacitatea de percepere, spiritul de inițiativă, dar mai ales identificarea tipurilor de activități practice care contribuie la dezvoltarea creativității. Apelarea la activitățile practice a contribuit la dezvoltarea creativității artistice, având în același timp un impact benefic asupra activizării a ceea ce au învățat în mod involuntar, adică ceea ce ține de domeniul curriculum-ului ascuns.

Obiectivele cercetării

O1: Identificarea, prin evaluare diagnostic inițială, a nivelului de dezvoltare a creativității copiilor preșcolari din cele două grupuri implicate în cercetare;

O2: Valorificarea activităților practice pentru dezvoltarea creativității artistice a copiilor preșcolari;

O3: Identificarea relației de interdependență dintre dezvoltarea emoțională, creativitate și activitățile practice;

O4: Valorificarea concluziilor obținute pentru programele de intervenție personalizate, în vederea stimulării creativității artistice.

3.2. Ipoteza și variabilele cercetării

Dacă în procesul instructiv-educativ din grădiniță se derulează activități practice, atunci preșcolarilor li se dezvoltă creativitatea artistică, ceea ce va determina creșterea calității actului educativ.

Variabilele cercetării

Variabila independentă: relația dintre activitățile practice și creativitatea copiilor. Variabila dependentă: este reprezentată de rezultatele copiilor preșcolari în domeniul creativității, ca urmare a intervenției din etapa experimentului formativ.

3.3. Metode utilizate în cercetare

Metoda de cercetare științifică este „…un ansamblu de operații intelectuale prin care o disciplină sau o ramură a cunoașterii caută să ajungă la adevăruri pe care să le demonstreze, să le verifice. Ele sunt ghidate de concepția generală a cercetătorului, de principiile teoretico-științifice de la care acesta pornește, respectiv, de metodologia cercetării” (Dumitriu, 2004, pag. 53???).

Colectarea datelor complementare într-o cercetare psihopedagogică se face utilizând mai multe metode, limitele uneia fiind completată printr-o altă metodă.

Metoda observației sistematice

Observarea sistematică a copiilor este una dintre metodele cu o largă arie de aplicabilitate. Această metodă constă în observarea preșcolarilor într-un mod sistematic. În observarea continuă și orientată spre anumite aspecte se pun în evidență comportamentele afectiv-atitudinale ale copiilor, indiferent de domeniul experiențial. De exemplu, fișa de evaluare a competenței de exprimare a emoțiilor prin forme și culori (Anexa nr. 1), folosind culorile pentru a reda starea emoțională, am utilizat-o deoarece, atât observația pasivă, spontană, cât și observația provocată, științifică, oferă posibilitatea cadrului didactic de a colecta un material faptic bogat, fiind în măsură să furnizeze în același timp date referitoare la manifestarea preșcolarilor în timpul activităților, în activitățile extracurriculare, sau în timpul pauzelor. Prin folosirea acestei metode am obținut date referitoare la particularitățile psihice individuale ale copiilor, capacitatea de percepere, spiritul de observație, posibilitatea de reactualizare a cunoștințelor, reacția la cerințele formulate, gradul de concentrare, dezvoltarea atenției, rapiditatea și spontaneitatea reacțiilor, caractiristici ale creativității. Am derulat observația în situații variate, iar datele obținute le-am consemnat fără a atrage atenția copiilor. Aceste date le-am corelat cu cele obținute prin alte metode. Observarea sistematică mi-a oferit posibilitatea de a identifica la copiii cu care lucrez fapte de conduită ce aparțin unui anumit tip de temperament. Apelarea la activitățile de joc în cadrul activităților practice, precum și în cadrul activităților organizate pe sectorul Arte, au contribuit la dezvoltarea creativității artistice, având în același timp un impact benefic asupra copiilor.

Metoda anchetei directe pe bază de ghid de interviu

În cercetare am folosit metoda anchetei directe (interviul) utilizând ghidul de interviu ca instrument de culegere a datelor. Pentru a derula cercetarea conform obiectivelor, am conceput un ghid de interviu pentru copii. Acesta are 4 întrebări care au vizat identificarea preferințelor preșcolarilor atât la grădiniță, cât și acasă. De asemenea, am urmărit modul în care preșcolarii aplică în alte medii, adică acasă, ceea ce au învățat la grădiniță în domeniul exprimării prin culori și forme. Răspunsurile primite la fiecare întrebare sunt centralizate în capitolul care prezintă datele cercetării. Chestionarul aplicat preșcolarilor se regăsește în Anexa 1 a lucrării.

Metoda experimentului pedagogic În cadrul cercetării au fost parcurse următoarele etape: a) Etapa preexperimentală sau etapa constatativă – este acea perioadă în care s-au aplicat câte două teste de evaluare inițială identice pentru cele două eșantioane, în vederea identificării nivelului de dezvoltare a creativității artistice.   Începând cu a doua săptămână de școală din luna septembrie 2017 (prima săptămână a fost de acomodare) s-a desfășurat etapa constatativă a cercetării în cadrul căreia s-au aplicat copiilor testele de evaluare inițială. Prin aceste teste am urmărit determinarea nivelului celor două grupuri, care să-mi permită la finele cercetării compararea rezultatelor după o perioadă de desfășurare a activităților practice. În elaborarea conținutului probelor de evaluare inițială s-a ținut cont de ceea ce urmează să învețe preșcolarii pentru a putea anticipa demersul de continuare optimă a instruirii prin analiza rezultatelor. Am conceput și realizat în acest mod testarea inițială pentru a constitui instrument de diagnoză a stării inițiale de instruire și spre a indica cum să concep demersul didactic viitor.

Evaluarea inițială a fost organizată după perioada de reactualizare a cunoștințelor  de activități practice prevăzute de programă, pe baza fișelor de evaluare. 

 Am stabilit un grup de control (martor) pentru care sunt colectate date de start ca și pentru grupul experimental și am urmărit, în paralel, evoluția grupului de control față de grupul experimental. Atât testele inițiale, cât și cele finale le-am aplicat la ambele categorii de grupuri. Pentru fiecare copil a fost întocmită o fișă de înregistrare a rezultatelor obținute la testarea inițială și finală și s-au comparat rezultatele obținute. Punctajul general obținut a fost calculat în cifre, procente și calificative acordate în funcție de cumulul de puncte.

b) Etapa experimentală, sau etapa formativ-ameliorativă, adică momentul în care în activitatea desfășurată cu eșantionul experimental s-a introdus factorul ce urma a fi experimentat, respectiv activitatea de dezvoltare a creativității în cadrul activităților practice, în timp ce pentru eșantionul de control activitatea didactică s-a desfășurat în condițiile obișnuite. Etapa formativ-ameliorativă s-a desfășurat în perioada noiembrie 2017 – martie 2018. În această etapă activitățile liber alese au fost structurate diferit pentru grupul experimental, față de grupul de control. În timpul cercetării s-au urmărit aceleași obiective, în concordanță cu curriculum-ul preșcolar. Pe tot parcursul acestei etape s-au înregistrat rezultatele și aprecierea activității copiilor. Etapa formativ-ameliorativă facilitează elementele procesului de evaluare prin aprecierea secvențială a modului de rezolvare a sarcinilor asociate obiectivelor operaționale, oferind informații despre stadiul atins de fiecare preșcolar în formarea unor capacități, operații ale gândirii și deprinderi operatorii, cât și despre stadiul atins în dezvoltarea intelectuală, în general. c) Etapa postexperimentală, etapa evaluării finale – este cea în care, la sfârșitul experimentului s-a aplicat un test final de cunoștințe, identic pentru cele două eșantioane. Etapa evaluării finale s-a desfășurat în perioada aprilie-mai. În această perioadă au fost revizuite cunoștințele, priceperile și deprinderile de a se exprima cu ajutorul formelor și culorilor, cu scopul explicit al întăririi și stabilizării noilor comportamente achiziționate și pentru a observa eventualele modificări în ceea ce privește progresul preșcolarilor în elaborarea unor lucrări creative. Sarcinile probelor au avut menirea de a defini cantitativ și calitativ comportamentele de învățare și astfel am putut beneficia de informații care, interpretate corect și valorificate, dau măsura stadiului atins de fiecare preșcolar în pregătirea sa pe o secvență de instruire precis delimitată, respectiv cea care definește creativitatea. În evaluarea finală am luat în considerare și rezultatele obținute în etapa constatativă, precum și cele înregistrate în etapa formativ-ameliorativă, în acest fel ajungându-se la o evaluare obiectivă. Estimările finale au constituit un mijloc de diagnostic și au furnizat în același timp informații relevante pentru importanța desfășurării activităților liber alese. Metoda testelor Testele docimologice oferă informații cantitative asupra fenomenului investigat, reprezentând: „…un set de probe sau întrebări cu ajutorul cărora se verifică și se evaluează nivelul asimilării cunoștințelor și al capacităților de a opera cu ele, prin raportarea răspunsurilor la o scară de apreciere etalon, elaborată în prealabil” (Nicola, Ioan, 1994, p. 335). Aplicate periodic în procesul instructiv – educativ în cadrul activităților, testele au contribuit la determinarea nivelului de cunoștințe, priceperi, deprinderi, dar și a gradului de dezvoltare a creativității artistice. Toate testele (Anexa 4) au fost concepute în corelație cu obiectivele operaționale stabilite, cuprinzând seturi de itemi prin care am urmărit înregistrarea și evaluarea performanțelor preșcolare în domeniul artistic, iar rezultatele obținute au fost interpretate, consemnate, apoi sistematizate în tabele centralizate, grafice, histograme, diagrame areolare, ajutând la interpretarea datelor, în capitolul destinat interpretării rezultatelor obținute. Experimentul psihopedagogic este apreciat ca „(…) cea mai importantă metodă de cercetare, deoarece furnizează date precise și obiective” (Dumitriu, G., Dumitriu, C., 2004, pag. 74). Experimentul a furnizat date de ordin cantitativ și calitativ, având un grad de precizie considerabil. În cadrul cercetării, metodele utilizate nu au fost aplicate izolat, ci s-au completat unele pe altele, obținând astfel informații corecte, obiective, concrete. Metoda cercetării documentelor curriculare și a altor documente școlare Cu ajutorul metodei de cercetare a documentelor curriculare și a altor documente școlare am obținut informații despre procesele psihice și unele trăsături de personalitate ale copiiilor prin prisma obiectivării lor în produsele realizate: activitatea independentă, desene, lucrări artistico-plastice, activitățile extracurriculare. În cadrul activității la grupă am observat că în obținerea rezultatelor la evaluări, un rol important îl au preocupările pe care copiii le au în afara grădiniței, cunoștințe, priceperi sau deprinderi dobândite involuntar, adică cele aparținând curriculum-ui ascuns: „Curriculum-ul ascuns are în vedere obiective și procese neexprimate în documentele curriculare oficiale, dar prezente în organizarea activității didactice fie le nivelul comportamentului didactic al partenerilor la educație, fie la cel al conținuturilor” (MEN, Curriculum National. Planuri-cadru de învățământ pentru învățământul preuniversitar, 1999, p.23). Prin cercetarea documentelor curriculare am obținut date care ne-au ajutat în organizarea activităților alese. Am constatat că prin valorificarea formelor curriculum-ului ascuns în activitățile desfășurate cu copiii, preșcolarii au înregistrat progres în exprimarea emoțiilor, în aplicarea în practică a cunoștințelor învățate, ceea ce duce la schimbări pozitive în atitudinea copiilor preșcolari în activități, precum și la creșterea stimei de sine și a încrederii în forțele proprii. Metoda de măsurare a datelor cercetării și de prelucrare matematico-statistică Datele pe care le-am obținut au fost concludente, prelucrate și interpretate cu ajutorul metodelor și tehnicilor statistico-matematice. În ordonarea și gruparea datelor am apelat la următoarele tehnici statistico-matematice: tabele centralizatoare de rezultate analitice, prin care am consemnat rezultatele individuale ale elevilor investigați. Gruparea datelor măsurate am realizat-o cu ajutorul tabelelor sintetice. Determinarea tendinței centrale s-a stabilit prin media aritmetică, mediana sau cu ajutorul modulului (categoria modală, dominantă). Cercetarea pedagogică este o acțiune de observare și investigare, pe baza căreia cunoaștem, ameliorăm sau inovăm fenomenul educațional. Această cercetare are drept scop explicarea științifică, înțelegerea, optimizarea și prospectarea activității de instruire și educare. Ea se bazează pe investigarea teoretică și aplicativă a relațiilor funcționale și cauzale dintre variabilele caracteristice fenomenului educațional. Inovarea în învățământ se realizează atât prin generalizarea experienței avansate, cât și prin experimentare. Practica educativă constituie un mijloc de experimentare, de verificare a ipotezelor și de generalizare a experienței pozitive. În același timp, cercetarea pedagogică, prin concluziile ei, contribuie la inovarea și perfecționarea procesului de învățământ și de educație. Rolul cercetării pedagogice constă în: explicarea, interpretarea, generalizarea și inovarea fenomenului educațional prin schimbări de structură sau prin introducerea de noi metodologii mai eficiente.

Tendințele moderne ale cercetării pedagogice evidențiază importanța investigațiilor orientate în direcția educației permanente. În acest mod se valorifică problematica teoriei educației la nivelul unor modele operaționale aplicabile în domeniul instruirii permanente, posibilă numai în contextul unor abordări intradisciplinare, interdisciplinare și trandisciplinare. Pentru a fi eficientă, o cercetare pedagogică trebuie să parcurgă etapele stabilite de specialiștii în domeniu, folosind metodele specifice. Pentru realizarea acestei lucrări, în cadrul etapei de cercetare aplicativă, cercetarea pedagogică am desfășurat-o respectând etapele agreate de cercetările în domeniu. Astfel, cercetarea am derulat-o pe două grupe paralele de subiecți :

Un grup în care am provocat fenomenul, respectiv grupul experimental, în care am introdus anumiți factori determinanți, în baza ipotezelor formulate;

Un alt grup în care nu se provoacă fenomenul, ci se fac numai observații obișnuite de constatare, aceasta fiind grupul de control sau martor.

Pentru ca cercetarea să fie obiectivă și eficientă, în organizarea acesteia se impune respectarea următoarelor etape: a). Formularea temei În formularea temei am avut în vedere caracterul de actualitate și de perspectivă, contribuția la nivelul grupei cu care lucrez – ameliorarea procesului didactic prin dezvoltarea creativității artistice în cadrul activităților practice

b). Documentarea și elaborarea instrumentelor de cercetare Am acordat atenție deosebită elaborării instrumentelor de cercetare: teste inițiale, teste finale, proiecte didactice experimentale, grafice, diagrame, precizarea bibliografiei și a surselor de documentare. În alegerea metodelor de documentare am apelat la: lectura științifică, fișe-conspect pe probleme, fișe de idei și de citate respectând sursa de documentare.

c). Elaborarea proiectului de cercetare Am elaborat proiectul de cercetare respectând cerințele Curriculum-ului pentru educația timpurie a copiilor cu vârsta cuprinsă între naștere și 6-7 ani.

d). Precizarea scopului și obiectivelor cercetării e). Formularea ipotezei Formularea ipotezei am făcut-o pornind de la nevoile grupei cu care lucrez, pentru a îmbunătăți activitatea cu copiii.

f). Precizarea metodologiei cercetării

Desfășurarea cercetării pe etape:

etapa preexperimentală, adică faza în care se aplică testele inițiale pentru a constata nivelul de la care începe cercetarea;

etapa experimentală, când am aplicat instrumentele de cercetare;

etapa finală, când am aplicat testele finale.

Finalizarea cercetării s-a realizat prin:

analiza, prelucrarea și interpretarea datelor experimentale;

compararea rezultatelor obținute prin experiment, ale grupului experimental și de control);

verificarea ipotezei de cercetare;

confruntarea rezultatelor cercetării cu obiectivele acesteia, rezultate din ipoteza generală;

cuprinderea datelor în prezenta lucrare științifică; implementarea cercetării și evaluarea rezultatelor.

Ca tip special de cercetare științifică, cercetarea pedagogică asigură înțelegerea normativă a activității de educație.

3.4. Eșantionul de subiecți

Grupul experimental

Сеrсеtarеa s-a dеsfășurat ре рarсursul anului șсоlar 2017-2018. Subiесții grupului exрerimental au fоst preșcolarii de la Grădinița cu Program Normal, din localitatea Fizes, iar grupul de control este de la Grădinița cu Program Normal Băița. Grupa cu care lucrez este o grupă combinată. Grupul experimental este alcătuit din 10 preșcolari, dintre care:

1 fată – 3 ani –(10%)

1 fată – 4 ani –(10%)

2 fete – 5 ani –(20%)

1 băiat 4 ani –(10%)

4 băeți – 5 ani –(40%)

1 băiat – 6 ani –(10%)

Reprezentarea grafică a lotului de subiecți din grupa experimentală, după ceiteriile gen și vârstă este următoarea:

Fig. 1: Reprezentare grafică grup experimental

Colectivul grupului experimental este format din copii normal dezvoltați atât fizic cât și intelectual. Copiii sunt disciplinați, nu creează probleme în timpul activităților, sunt comunicativi și sociabili, cu un nivel normal de dezvoltare intelectuală. Preșcolarii acestei grupe au frecventat grupa anterioară în cadrul aceleiași grădinițe. În acest sens, continuarea activității în același colectiv și în același cadru organizatoric prezintă avantaje pentru realizarea cerințelor curriculum-ui oficial la nivelul grupei. Din interviul aplicare reiese faptul că preșcolarii din grupul experimental vin cu plăcere la grădiniță, manifestă interes și deschidere spre învățare și constituie deja un colectiv bine închegat. Întrebările interviului (Anexa nr. 1) aplicat au vizat identificarea preferințelor preșcolarilor atât la grădiniță, cât și acasă. De asemenea, am urmărit modul în care preșcolarii aplică în alte medii, adică acasă, ceea ce au învățat la grădiniță în domeniul creativității artistice. Răspunsurile primite la fiecare întrebare sunt centralizate astfel:

1). Îți place la grădiniță?

Tabel1: Centralizare răspunsuri întrebarea 1

Se observă faptul că preșcolarilor chestionați le place la grădiniță și numai un copil a răspuns negativ. Cel căruia nu-i place la grădiniță este un copil care nu frecventează constant grădinița.

2).Ce îți place să faci cel mai mult, când ești la grădiniță?

Tabel2: Centralizare răspunsuri întrebarea 2

Răspunsurie sunt concludente, având în vedere faptul că este vorba despre preșcolari de vârste diferite. Se observă că preferința pentru joc înregistrează un procent apropiat de cel pentru pictat/ desenat. Este firesc să fie așa, având în vedere faptul că prin joc se organizează activitatea cu copiii de vârstă preșcolară, iar lucrul manual dovedește apropierea copiilor de viitoarea activitate școlară. În ceea ce privește preferința preșcolarilor pentru povești, 10 % manifestă interes, ceea ce dovedește atât înțelegerea mesajului acestora, cât și curiozitatea pentru cunoaștere de care dau dovadă preșcolarii.

3).Îi spui mamei sau tatălui ce faci tu la grădiniță?

Tabel3: Centralizare răspunsuri întrebarea 3

Se observă că între copii și părinți există o bună comunicare, iar copiii împărtășesc părinților experiențele din grădiniță. Comunicarea dintre copii și părinți privind activitatea din grădiniță dovedește faptul că preșcolarii pot exprima liber și în mod individual ceea ce au învățat în grădiniță, că au încredere că se pot face înțeleși de părinți, chiar dacă aceștia nu au participat la activitățile despre care ei vorbesc.

4).Ce îți place să faci cel mai mult atunci când ești în familie?

Tabel 4: Centralizare răspunsuri întrebarea 4

Din răspunsurile primite se observă că acasă copiii preferă în cel mai mare procent să se joace ca la grădiniță (30%), ceea ce denotă faptul că activitatea din grădiniță este plăcută și importantă, este de fapt activitatea care li se potrivește la această vârstă. De asemenea, dacă adunăm procentele celor cărora le place să vorbească despre grădiniță sau să deseneze și să scrie, vom obține mai multe opțiuni decât pentru răspunsurile în care nu se face trimitere la activitatea din grădiniță.

Grupul de control

Subiесții grupului de ϲоntrоl este reprezentat de 10 preșcolari de la grădinița Băița. Grupul de control este format din 10 preșcolari, dintre care :

Repartizarea după vârstă și gen a copiilor din grupul de control are următoarea configurație:

3 fete (30 %) = 5 ani

1 fată (10 %) = 4 ani

1 băiat (10%) = 4 ani

5 băieți (50%) = 5 ani

Rerezentarea grafică după criteriile gen și vârstă la grupul de control este următoarea:

Fig. 2 Reprezentare grafică grup control

În ceea ce privește grupurile de copii implicate în cadrul acestei cercetări, am avut în vedere adaptarea preșcolară a acestora, respectiv cele trei dimensiuni ale adaptării: adaptarea pedagogică, adaptarea relațională și adaptarea normativă. Adaptarea pedagogică este similară cu capacitatea copilului de a asimila cunoștințe, de a-și forma priceperi și deprinderi, abilități, competențe, care sunt vehiculate, transmise și solicitate la nivelul procesului instructiv-educativ. Adaptarea relațională exprimă capacitatea preșcolarului de a se acomoda cu grupul școlar, de a comunica și relaționa cu colegii și cu cadrele didactice. Acest aspect este deosebit de important într-un colectiv format din copii de vârste diferite. Adaptarea normativă pune în valoare capacitatea copiilor de a-și însuși normele de conduită atât în mediului preșcolar, cât și în cel extrașcolar. Ambele eșantioane dețin un nivel de dezvoltare fizică și intelectuală corespunzătoare vârstei și competențelor specifice domeniului Arte la nivelul standardelor curriculare prevăzute de curriculum pentru vârsta timpurie.

3.5. Eșantionul de conținut

Activitățile pe care le-am planificat și organizat în activitățile liber alese au pregătit unele dintre activitățile din domeniul Arte, iar pe altele le-au consolidat. Am abordat cercetarea pornind de la obiectivele cadru și de referință ale curriculum-ului preșcolar, pe baza cărora am conceput obiectivele operaționale pe unități de învățare. Am fixat itemii în vederea realizării unuia din scopurile de bază ale învățării eficiente în funcție de obiectivele operaționale alese. Am avut în vedere asigurarea cel puțin a performanței minime pentru fiecare copil. Trecerea la activitatea următoare s-a făcut după atingerea acestei performanțe.

3.5. Etapele cercetării

În cadrul cercetării au fost parcurse următoarele etape: a) Etapa preexperimentală sau constatativă– este acea perioadă în care s-au aplicat câte două teste (Anexa nr. 2) de evaluare inițială identice pentru cele două grupuri, în vederea identificării capacității copiilor de a comunica prin intermediul creațiilor artistico-plastice realizate în activitățile alese.

b) Etapa experimentală, sau etapa formativ-ameliorativă – adică momentul în care în activitatea desfășurată cu eșantionul experimental s-a introdus factorul ce urma a fi experimentat, respectiv activitățile libere, în vederea creșterii eficienței activității de receptare comunicare cu ajutorul formelor artistice de exprimare, în timp ce pentru eșantionul de control activitatea didactică s-a desfășurat în condițiile obișnuite, aplicându-i-se doar strategii de activitate specifice domeniului Arte.

c) Etapa postexperimentală, etapa evaluativă – este cea în care, la sfârșitul experimentului s-a aplicat un test final de cunoștințe, identic pentru cele două eșantioane. În evaluarea finală am luat în considerare și rezultatele obținute în etapa preexperimentală, precum și cele înregistrate în etapa formativ-ameliorativă, în acest fel ajungându-se la o evaluare obiectivă. Estimările finale au constituit un mijloc de diagnostic și au furnizat în același timp informații relevante pentru ameliorarea strategiei de învățare.

Pentru realizarea acestei lucrări, în cadrul etapei de cercetare aplicativă, cercetarea pedagogică am desfașurat-o respectând etapele agreate de cercetările în domeniu. Metodele de cercetare pedagogică includ un sistem de strategii cu ajutorul cărora se va ajunge la o nouă configurație a procesului didactic. În același timp, au un caracter operațional deoarece indică în mod concret cum trebuie procedat, indică logica internă a operațiilor pe care le implică cercetarea. Pentru fiecare etapă a cercetării am respectat cerințele metodologice de desfășurare și aplicare, iar descrierea se regăsește în subcapitolele următoare.

3.5.1.Etapa preexperimentală

Etapa preexperimentală – este acea perioadă în care s-au aplicat câte două teste (Anexa 1) de evaluare inițială identice pentru cele două grupuri experimentale, în vederea diagnosticării nivelului creativității artistice. Începând din prima lună a anului școlar s-a desfășurat etapa constatativă a cercetării în cadrul căreia s-au aplicat copiilor testele de evaluare inițială. Prin aceste teste am urmărit determinarea nivelului eșantionului de lucru, care să ne permită la finele cercetării compararea rezultatelor după o perioadă de aplicare a metodelor moderne de abordare a activității în cadrul domeniului Arte. În elaborarea conținutului probelor de evaluare inițială s-a ținut cont de ceea ce urmează să învețe copiii pentru a putea anticipa demersul de continuare optimă a instruirii prin analiza rezultatelor. Am conceput și realizat în acest mod testarea inițială pentru a constitui instrument de diagnoză a stării inițiale de instruire și spre a indica cum să concep demersul didactic viitor. Etapa preexperimentală este reprezentativă, pentru că verifică acele capacități ce sunt solicitate în instruire, identifică nivelul de performanță dobândit, dar și lacunele din etapa anterioară de instruire. Am planificat spre învățare mai întâi noțiunile și categoriile cu cel mai mic grad de dificultate în înțelegere, pentru ca treptat, să aducem completări succesive până când dezvoltarea imaginației creatoare se pune în evidență. Etapa preexperimentală a fost organizată după perioada de reactualizare a cunoștințelor  prevăzută de curriculum, pe baza fișelor de evaluare. Fișele de evaluare au fost structurate în concordanță cu curriculum preșcolar și au vizat toate conținuturile științifice menționate. Am stabilit o grupă de control (martor) pentru care sunt colectate date de start ca și pentru grupa experimentală și am urmărit în paralel evoluția grupei de control față de grupa experiementală. Atât testele inițiale, cât și cele finale le-am aplicat la ambele categorii de grupe. Pentru fiecare copil a fost întocmită o fișă de înregistrare a rezultatelor obținute la testarea inițială și finală și s-au comparat rezultatele obținute. Punctajul general obținut a fost calculat în cifre, procente și calificative acordate în funcție de cumulul de puncte. Evaluarea în etapa de pretest am conceput-o după următoarea structură:

OBIECTIVE:

Să redea o tema sugerată folosind formele, materialele și culorile;

Să realizeze forme plastice folosind tehnicile însușite în activitățile practice;

Să organizeze corespunzător preferințelor spațiul plastic al lucrării;

Să se exprime cât mai original și creativ în lucrări plastice;

Să redea verbal ceea ce a reprezentat prin culoare și forme plastice.

ITEMI:

folosește cel puțin trei culori: -1 punct;

redă cel puțin trei forme diferite -2 puncte

își organizează corespunzător spațiul plastic – 2 puncte

folosește tehnici însușite în activitățile practice -2 puncte

se exprimă creativ și original în forme și culori -2 puncte

redă verbal ceea ce a reprezentat în lucrarea plastică -1 punct

DURATA ACTIVITĂȚII:

25 – 30 minute/activitate

NOTARE:

A comportament atins pentru punctaj între 8 și 10 puncte;

D comportament în dezvoltare pentru punctaj între 6 și 8 puncte;

S necesită sprijin pentru punctaj mai mic de 6 puncte;

PUNCTAJ MAXIM:

A comportament atins pentru un punctaj de 10 puncte

Rezultatele obținute în evaluarea aplicată în etapa preexperimentală la grupul experimental și la grupul de control sunt centralizate și reprezentate grafic. NUMĂR DE COPII:

10 copii din grupa experimentală;

10 copii din grupa de control; Rezultatele individuale obținute la grupul experimental sunt cuprinse în Anexa 3, iar la nivel centralizat sunt următoarele:

Τabel 5: Rezultate evaluare etapa preexperimentală grup experimental

Rezultatele obținute la grupul de control sunt următoarele:

Τabel 6: Rezultate evaluare etapa preexperimentală grup control

Reprezentarea grafică comparativă a datelor obținute la evaluarea inițială prezintă rezultatele înregistrate la cele două grupuri implicate în cercetare..

Fig. 3 Reprezentare grafică comparativă pentru evaluarea inițială

Concluzii –evaluare inițială:

Copiii implicați în evaluare au abilități de exprimare artistică specifice vârstei, respectiv:

expresivitate,

orientare spațială,

tehnici însușite anterior;

creativitate bună.

În cazul copiilor care necesită sprijin, se lucrează individual în cadrul sectorului Arte, cu educatoarele grupelor.

Din datele sintetizate în urma evaluării din etapa preexperimentală în tabelul anterior, rezultă că la probele inițiale grupul de control a înregistrat un ușor avans față de colectivul grupului experimental la rezultatele apreciate cu comportament în dezvoltare, respectiv cu 10% mai mult, la fel ca la comportamentul care presupune acordarea de sprijin. În schimb, la numărul copiilor care reflectă capacitatea maximă nu se încadrează niciun preșcolar, iar în cazul comportamentului atins, rezultatele sunt identice

3.5.2. Etapa experimentului formativ

Fiecare copil așteaptă să fie descoperit așa cum o carte abia așteaptă să fie deschisă. Ei trebuie sensibilizați în legătură cu ceea ce este frumos și bun în lumea aceasta, trebuie să fie conștientizați de frumusețea și armonia naturii, atât ca forme, cât și ca armonie a culorilor. Încă de la grădiniță, cadrelor didactice le revine misiunea de a clădi în sufletele micuților preșcolari sensibilitatea față de culorile și formele artistice, dar și curajul de a exprima ceea ce simt în propriile creații practice. Curiozitatea copiilor este stârnită de exemplele și activitatea din mediul grădiniței. Copiii pe care-i educăm trebuie să ajungă să se exprime atât cu ajutorul limbajului verbal, cât și cu ajutorul exprimării artistice, din propria inițiativă, în fiecare zi, având sentimentul satisfacției și nu al obligativității. Pentru copiii din grădiniță, în familie, părinții acordă prea puțină importanță dezvoltării simțului estetic, considerându-i pe copii prea mici ca să realizeze astfel de salturi. De aceea, curiozitatea copiilor de a descoperi lumea fantastică a formelor și culorilor trebuie în permanență să fie stimulată. Activitatea de stimulare a activităților care au ca suport creativitatea, o realizăm prin diverse jocuri cu culorile și formele, dar și prin folosirea unor metode specifice educației artistico-plastice, prin realizarea practică a unor lucrări cu teme corespunzătoare vârstei.

La grupa ехреrimеntală am aplicat о mоdalitatе nоuă dе dоbândirе a сaрaсitățilоr și соmреtеnțеlоr sресifiсе educației plastice, prin valorizarea activității din centrul Arte. Preșcolarii au рarсurs mai multе unități dе învățarе în сadrul ехреrimеntal, dintre care amintim: Experiențe cu diferite materiale și tehnici, Decorarea unor forme conturate, Decorare prin folosirea unor materiale refolosibile, Ștampile din materiale natural, Compoziția plastică liberă, Organizarea spațiului plastic.

Dezvoltarea capacității de exprimare prin culoare, cât și dezvoltarea creativității în redarea unor forme plastice am realizat-o prin exercițiile variate de modelaj, colaje cu materiale din natură (frunze, semințe), sau din materiale refolosibile (dopuri, pahare de unică folosință, lingurițe din plastic), pe care le-am folosit în cadrul activităților din centrul Arte. Metodele variate de dezvoltare a creativității, alături de jocurile cu materiale în diferite culori, pot fi aplicate cu succes, dând randament sporit, în activitatea la grupă. De asemenea, temele de activitate independentă pe care le-am folosit prezintă o importanță deosebită, copiii aflându-se în fața unor sarcini corespunzătoare capacității lor de exprimare artistică, devenind astfel participanți direcți la propria formare.

În activitățile organizate în cadrul centrului Arte, am folosit variate tipuri de exerciții, cu formulări diferite, pentru a favoriza comunicarea cu ajutorul limbajului plastic, dorința de autoafirmare a preșcolarilor, creativitatea, cooperarea. Dintre aceste exerciții amintim: rupere și mototolirea hârtiei creponate, selectarea materialelor din natură necesare temei ce urma să fie realizată, asamblarea unor părți din materiale refolosibile, pregătirea materialului necesar modelajului (frământare), selectarea frunzelor potrivite pentru ștampilare (imprimare), colorarea și ornarea unor părți din lucrări, pentru a întregi compoziția. Am asigurat în acest fel caracterul stimulator al activității. Am realizat centrarea pe copil a evaluării, pe procesul de învățare, mai mult decât pe rezultatele obținute, folosind strategii de evaluare alternative. Această modalitate de abordare devine un instrument care îi pune pe copii în postura de a se implica în mod activ în propria formare.

La nivelul proiectării curriculare, evaluarea continuă cu funcție pronunțat formativă, am realizat-o pe parcursul desfășurării procesului didactic, având ca scop permanent verificarea sistematică a progresului înregistrat de copii. Reglarea/autoreglarea activităților de educație și instruire, pe unități de învățare, în funcție de obiectivele specifice și generale, permite cunoașterea exactă a rezultatelor înregistrate sistematic, transparent. Am realizat obiectivele propuse în cadrul activităților din centrul Arte pe secvențe mici, cu probe practice, pe care le-am aplicat la sfârșitul unei unități tematice. În urma verificărilor am realizat consolidări formative, realizând astfel reglări și autoreglări pedagogice, activități de ameliorare, ajustare, chiar restructurare ce le-am putut realiza pe termen mediu și lung. Evaluarea continuă mi-a oferit informații care mi-au permis ameliorarea imediată a demersului pedagogic, precum și a strategiilor de dirijare a instruirii. Măsurile stabilite în cazul copiilor cu aptitudini deosebite s-au concretizat în discuții individuale cu părinții acestora, pentru a-i încuraja spre anumite preocupări, rezolvarea unor activități suplimentare diferențiate potrivite aptitudinilor speciale de care dispun. Am realizat observarea atitudinii copiilor față de sarcinile de lucru, fie cele individuale, fie de grup, utilizând scara de clasificare. Această modalitate mi-a permis observarea frecvenței cu care în comportamentul unor copii apare o anumita atitudine. Pentru a observa atitudinea copiilor față de grup, în cadrul activității din centrul Arte, pentru tema Comunicarea prin limbaj plastic am folosit următoarea scară de clasificare, la care copiii au completat folosind Tabloul sentimentelor (Anexa 4).

Urmărește cu atenție enunțurile și alege caseta pe care o consideri potrivită:

Prin activitățile practice, arăt ceea ce simt.

Când lipesc sau modelez, îmi place ca lucrarea mea să fie diferită de a colegilor.

Având în vedere faptul că prin activitățile din centrul Arte, pe lângă priceperi și deprinderi de exprimare prin forme și culori, se pun bazele formării unei exprimări creative, independente, alături de crearea motivației pentru activitățile practice, am folosit și scări de clasificare care centralizează aceste aspecte. Elocventă mi s-a părut cea din exemplul următor:

Τabel 7: Scara de clasificare

Contextul experimental a oferit confirmarea ipotezei de lucru. A fost demonstrat faptul că dacă în procesul instructiv-educativ din grădiniță se derulează activități practice, atunci preșcolarilor li se dezvoltă creativitatea artistică, ceea ce va determina creșterea calității actului educativ.

Motivarea pentru învățare este o componentă importantă a dispoziției de muncă a copilului. Succesul unei acțiuni depinde de motivarea interioară, de educarea voinței, de dezvoltarea capacității pentru învățare, de aptitudinile personale. Obținerea succesului în activitățile practice pe care le derulez se datorează implicării copiilor, în funcție de posibilitățile fiecăruia în activitățile care presupun aplicarea practică a cunoștințelor însușite. Am organizat activități suplimentare sub formă de jocuri, lărgindu-le astfel sfera de înțelegere și operare cu formele limbajului plastic. Dintre aceste activități amintim:

Exerciții de modelaj folosind material preparat de copii (amestec de făină din grâu, sare și apă).

Exerciții de ornare a modelelor realizate prin modelare;

Crearea unor forme spontane prin mototolire sau plierea hârtiei;

Realizarea unor forme din material refolosibile (înotători din lingurițe din plastic, flori din pahare de unică folosință;

Inițierea unor forme cu ajutorul ștampilelor din cartofi, care prin aplicarea de culori diferite creează forme expresive inedite.

Exerciții creative pe suprafețe de lucru tratate diverse (aracet cu: griș, nisip, făină mălai, coji de ou măcinate)

Creații folosind material din natură (petale de flori, Frunze presate, semințe, resturi de la ascuțirea creioanelor.

Creații din material textile combinate cu alte materiale;

Creații practice de realizare a tabloului emoțiilor;

Realizarea unor creații pe alt suport decât hârtia, respectiv pe lemn, pe sticlă, sau pe pietre (pe linguri din lemn am creat păpuși). Lucrările cele mai reușite se regăsesc în imaginile din Anexa 5 a lucrării.

Activități realizate în etapa experimentală:

Exerciții de modelaj folosind material preparat de copii (amestec de făină din grâu, sare și apă).

În etaрa ехреrimеntală am fost preocupată de găsirea de mijloace și procedee didactice care să-i implice pe copii în propria formare. Pentru ca preșcolarilor să li se dezvolte capacitatea de exprimare artistică din punct de vedere al formei, culorilor, al organizării activităților practice, pe parcursul cercetării, în activitatea cu grupa experimentală am ghidat activitatea după obiectivele specifice domeniului creativ.

La sectorul Arte din sala de grupă, copiii au avut la dispoziție:

ACTIVITATEA 1

Amestec de făină și sare (3 părți făină din grâu și o parte sare);

Boluri din plastic pentru amestecul compoziției;

Apă;

Planșete pentru lucru;

Frunze de diferite forme și mărimi (proaspete);

Acuarele și pensule.

După demonstrate modului de lucru, copiii au realizat mai întâi amestecul din faină, sare și apă, de consistența plastilinei, apoi au întins pe planșete părți din coca, peste care au preset Frunze, cu nervurile spre coca. Au apăsat ușor frunza peste cocă, apoi au desprins frunza, iar forma frunzei a fost decorată după preferință. A doua zi lucrările realizate folosind ștampilele din frunze erau deja întărite, fiind grupate într-o miniexpoziție. Elocventă este imaginea care prezintă lucrările realizate.

ACTIVITATEA 2

Crearea unor forme spontane prin mototolire sau plierea hârtiei;

Copiii au avut la dispoziție următoarele material:

Fâșii de hărtie creponată de diferite culori;

Fire PNA colorate;

Șabloane cu diferite forme: vază pentru flori, animale (iepure, rățuște, căței, ș. a);

Deșeuri de la ascuțirea culorilor;

Materiale textile colorate;

Discuri pentru demachiere

Hârtie colorată sau alba pe care se realizează lucrările;

Lipici.

Copiii au mototolit mai întâi hărtia colorată, apoi au ornat formele după cum au dorit, după ce în prealabil au întins pe suprafața de lucru lipici. Lucrările realizate au fost personalizate în funcție de preferințele copiilor. Câteva dintre lucrările realizate sunt:

ACTIVITATEA 3

Realizarea unor forme din material refolosibile (înotători din lingurițe din plastic, flori din pahare de unică folosință;

Materiale:

Pahare de unică folosință;

Lingurițe din plastic;

Hârtie creponată;

Markere;

Lipici;

Acuarele.

Copiii au trasat cu markerul elementele care să redea fața unor înotători pe lingurițele din plastic. Paharele din plastic le-au transformat în flori prin despicarea pe vertical. Ornarea a fost la latitudinea fiecărui copil. Aranjarea lucrărilor în expoziție a pus în evidență creativitatea copiilor.

ACTIVITATEA 4

Creații din material textile combinate cu alte materiale;

Materiale:

Bucăți de material;

Șabloane;

Lipici;

Bucăți de panglică;

Hârtie colorată.

Preșcolarii au avut posibilitatea de a aplica pe șabloane bucăți din materialul dorit, pe care le-au ornat după cum au dorit. Lucrările realizate sunt creative și estetice. Elocvente sunt imaginile acestora.

ACTIVITATEA 5

Creații folosind material din natură (petale de flori, Frunze presate, semințe, resturi de la ascuțirea creioanelor.

Materiale:

Frunze presate;

Petale de flori presate;

Hârtie cartonată colorată;

Lipici.

Formele realizate din frunze copiii le realizează prin rupere, iar asamblarea se realizează prin lipire. Copiii manifestă initiativă și creativitate în combinarea formelor, dar și a materialelor. Mobilizarea o realizăm prin faptul că după terminarea lucrării, în momentul expunerii, trebuie să o prezinte. Prezentăm câteva dintre lucrările realizate de preșcolarii implicați în cercetare.

ACTIVITATEA 6

Creații din deșeuri combinate cu alte materiale;

Materiale:

Părți din cifrajul pentru ouă;

Paie din plastic;

Pahare de la iaurt;

Fâșii de hârtie colorată;

Culori;

Lipici.

Din materialele puse la dispoziție copiii pot crea diferite lucrări reprezentative, folosind metode de combinare și aplicare însușite în alte activități: asamblare, ornare, combinare.

ACTIVITATEA 7

Creații practice de realizare a tabloului emoțiilor;

Materiale:

Foi cu mai multe cadrane;

Câte un oval desenat în fiecare cadran;

Plastilină colorată;

Planșetă de lucru.

În discuțiile pregătitoare se reactualizează cunoștințele care vizează exprimarea emoțiilor prin mimica feței.

Copiii vor modela părțile feței umane și le vor aplica, astfel încât să exprime diferite emoții.

ACTIVITATEA 8

Realizarea unor creații colective pe alt suport decât hârtia, respectiv pe lemn, pe sticlă, sau pe pietre

Materiale:

Peturi de ½ litri;

Peturi de 5 litri;

Hârtie creponată;

Lipici;

Reviste colorate.

Din aceste materiale, prin asemănarea obiectelor primite cu forme din viața reală, copiii au realizat brazi împodobiți pentru sărbătoarea Crăciunului. Astfel, pe un pet de 5 litri copiii au lipit bucăți de hârtie creponată mototolită de culoare verde, peste care au lipit alte bucăți din hârtie mototolită de alte culori, care reprezintă ornamentele pomului.

În cel de-al doilea caz, din reviste colorate, prin îndoirea fiecărei foi în formă de triunghi (fără a desprinde foile revistei), se creează imaginea unui brad împodobit. Aceste creații au fost realizate pe grupe, fiind creații colective, având în vedere volumul mai mare de muncă. Cooperarea a fost benefică și a pus în evidență creativitatea și inițiativa copiilor preșcolari.

În aсtivitatеa dе сlasifiсarе, оrdоnarе, соmрararе și intеrрrеtarе a lucrărilor realizate s-a urmărit соrеlația dintrе învățarеa ехрliсită (сu рartiсiрarеa și imрliсarеa еfесtivă a сadrului didaсtiс în рrосеsul dе învățarе) și învățarеa imрliсită (сu imрliсarеa disсrеtă și asistată a сadrului didaсtiс în aсtivitatеa dе învățarе). Deosebit de eficientă a fost activitatea de realizare a unor expoziții cu lucrările realizate, ocazie cu care preșcolarii au avut de expus și de susținut verbal ceea ce au realizat în lucrări. De asemenea, varietatea lucrărilor a fost un bun exercițiu de stimulare a creativității și independenței în exprimarea artistică și practică. Fiecare copil trebuie sensibilizat în legătură cu ceea ce este frumos și bun în universul înconjurător, trebuie să fie conștientizat de frumusețea exprimării prin activitățile practice pe care le realizează. Afirmarea propriei identități etno-culturale și naționale, fără a le nega pe cele ale celorlalți, respectul pentru pluralitate și diversitate etno-culturală, acceptarea diversității presupune o atitudine intelectuală și morală, care să faciliteze exprimarea artistică și capacitatea de a-l percepe pe celălalt prin creațiile proprii. Știm prea bine că nimic nu este mai prielnic decât exemplul.

La momentul actual, când tabletele și telefoanele sunt partenerii copiilor, rareori ne putem aștepta ca preșcolarii sau elevii de școală primară să dovedească de timpuriu pasiune pentru activitățile practice, pentru pictură sau desen, pentru arte în general, influențați fiind de familie. Deci, întreaga responsabilitate îi revine cadrului didactic. Încă de la grădiniță se poate clădi în sufletele micuților dragostea pentru frumos prin realizarea unor creații proprii. Copiii trebuie să ajungă să creeze din propria inițiativă, în fiecare zi, având sentimentul satisfacției și nu al obligativității.

Metodele de eficientizare a activităților, sub îndrumarea cadrului didactic sau în mod independent, înlesnesc însușirea cunoștințelor, formarea de priceperi, deprinderi, atitudini si aptitudini. Cu ajutorul acestor metode cadrul didactic proiectează, demersul didactic, stimulează interesul de a cunoaște, canalizează capacitatea practică a copiilor, dezvoltă procesele psihice și motorii. Activitatea cu grupa de control s-a desfășurat normal, fără a de introduce aceste activități de stimulare a creativității prin activitățile practice. Influența activităților derulate în etapa formativă la grupa experimentală se va regăsi în evaluarea realizată în etapa postexperimentală.

3.5.3. Etapa postexperimentală

La sfârșitul exрerimentului s-a aplicat un test final, identiϲ рentru ϲele dоuă grupuri (experimental și de control). Structura testului este în concordanță cu cerințele curriculum-ului și cu respectarea particularităților de vârstă (Anexa 6). Tema: Ce putem realiza prin culoare

OBIECTIVE:

să realizeze compoziții practice în mod independent;

să creeze forme diferite, în culorile dorite;

să se exprime cât mai creativ;

să-și organizeze compoziția pe întreg spațiul de lucru;

să descrie verbal ce au realizat;

PROBĂ DE EVALUARE

ITEMI

realizează compoziția cu ușurință, fără a apela la ajutorul cadrului didactic – 2 puncte

folosește mai mult de patru culori din același material sau din materiale diferite- 2 puncte

realizează mai mult de trei forme diferite – 1 punct

își organizează compoziția pe întreg spațiul de lucru – 2 puncte

compune o lucrare originală atât ca formă, cât și prin folosirea și îmbinarea personală a materialelor și culorilor- 2 puncte

descrie lucrarea realizată folosind un limbaj adecvat – 1 punct

TIMP DE LUCRU: 25 – 30 minute.

NOTARE:

A comportament atins pentru punctaj între 8 și 10 puncte;

D comportament în dezvoltare pentru punctaj între 6 și 8 puncte;

S necesită sprijin pentru punctaj mai mic de 6 puncte;

PUNCTAJ MAXIM:

A comportament atins pentru un punctaj de 10 puncte/ fiecare probă

Datele obținute la evaluările din etapa postexperimentală de la cele două grupe implicate în cercetare (Grupul experimental și Grupul de control) le-am centralizat și le-am prezentat în subcapitolele următoare.

3.6. Analiza și interpretarea rezultatelor cercetării

În cadrul activității experimentale am avut în vedere oрtimizarеa activităților, cu scopul dezvoltării capacității de exprimare artistică, prin forme și culori, pentru a determina creșterea calității exprimării creative la nivelul grupei. Utilizarea artei în cadrul activităților practice ca mijloc de exprimare, începând cu învățământul рreșcolar, va duce la stimularea interesul pentru frumos și armonie, pentru cunoaștere, orientându-i pe viitorii școlari spre învățare și formându-le valori și atitudini pozitive. Prin cercetarea desfășurată am încercat ca, îmbinând mijloacele de învățământ tradiționale cu cele complementare /alternative, să ajutăm copiii să pătrundă și să dezlege tainele culorilor și ale formelor care pot fi realizate în cadrul activităților practice, să facă corelații cu propriile experiențe de viață. Prin îmbinarea acestor metode, preșcolarilor li se dezvoltă imaginația creatoare, gândirea, inteligența, interesele, atitudinile.

3.6.1. Rezultate obținute în etapa preexperimentală de cele două grupe

În momentul aplicării probelor de evaluare din etapa preexperimentală, am constatat că cele două eșantioane erau apropiate din punct de vedere al pregătirii și al performanțelor în domeniul artelor. Ulterior aplicării probelor de evaluare, în etapa postexperimentală, rezultatele au evidențiat detașarea clară a copiilor din grupul experimental față de cei din grupul de control.

În semestrul I, în etapa preexperimentală a cercetării, am aplicat probe de evaluare inițială la ambele grupuri (experimental și de control) pentru a determina gradul de operare cu noțiunile învățate, precum și nivelul de dezvoltare creativă, și evidențierea acestuia în lucrările artistico-plastice. În cadrul etapei experimentului formativ asupra grupului experimental s-a intervenit conform cercetării, adică am valorizat activitatea din sectorul Arte pentru ca preșcolarilor să li se dezvolte capacitatea de exprimare artistică, prin culori și forme plastice. La grupul de control s-a practicat organizarea activității după stilul tradițional. Progresul realizat de copiii din grupul experimental este vizibil atât la nivel individual, cât și la nivel de grup. Acești parametri se vor putea observa în reprezentările grafice comparative. Acest capitol cuprinde rezultatele centralizate de la evaluările din etapele preexperimentală, de la grupul experimental și de la grupul de control, în tabele și grafice.

3.6.2.Rezultatele obținute în etapa experimentală la grupul experimental

În etapa experimentală, la grupul experimental s-a aplicat ipoteza formulată în prezenta cercetare, anume că dacă în procesul instructiv-educativ din grădiniță se derulează activități practice, atunci preșcolarilor li se dezvoltă creativitatea artistică, ceea ce va determina creșterea calității actului educativ.

Copiii au fоst mоnitоrizați ре baza unui рrоtосоl dе оbsеrvațiе. Infоrmațiilе оbținutе au соnstituit tеmеi реntru analiza și însumarеa sintеtiсă a datеlоr. Мatricea rеzultată din оbsеrvarеa соlесtivului dе copii сuрrindе еlеmеntе lеgatе dе înzеstrărilе реrsоnalе creative. Difеrеnțiind сu 1-3 stеluțе nivеlul unоr сatеgоrii сarе соnturеază реrsоnalitatеa copiilоr, s-au еvidеnțiat următоarеlе:

Τabel 8: Рrоtосоl dе оbsеrvațiе grupul experimental

Situația statistică a rezultatelor obținute în etapa experimentală se prezintă astfel:

Grupul experimental – etapa experimentală

Τabel 9: Rezultate evaluare etapa experimentală grup experimental

Rezultatele înregistrate în etapa experimentală pun în evidență progresele realizate. Elocventă este reprezentarea grafică comparativă a rezultatelor grupului experimental din etapele pretest și a experimentului formativ, obținute de preșcolarii din grupul experimental în activitățile practice deosebit de creative realizate. Reprezentarea grafică procentuală este ilustrativă.

Fig. 4 Reprezentare grafică comparativă rezultate etapele pretest și experimentală la grupul experimental

Rezultatele obținute în etapa experimentală la grupul de control

Grupul de control – etapa experimentală

La grupa de control nu s-a valorificat activitatea din cadrul sectorului Arte, folosindu-se doar activitățile practice prevăzute de programă. Copiii au avut de aplicat în mod practic cunoștințele acumulate.

Τabel 10: Rezultate evaluare etapa experimentală grupul de control

Se observă o stagnare în rezultatele obținute, iar în unele cazuri chiar o scădere a acestora, rezultate puse în evidență de reprezentarea grafică comparativă (Fig. 5).

Fig. 5 Reprezentare grafică comparativă rezultate etapele inițială și experimentală grup control

Evaluarea formativă la grupul de control înregistrează diferențe nesemnificative în cazul copiilor care înregistrau comportament atins și stagnare la nivelul copiilor care necesitau sprijin la etapa preexperimentală. Singura modificare este pentru copiii care au fost încadrați la comportament maxim, unde acum se înregistrează un procent de 10%, față de etapa inițială, când nu era niciun copil în această situație.

3.6.3. Rezultate obținute în etapa postexperimentală de cele două grupe

Rezultatele obținute în etapa postexperimentală la grupul experimental

Etapa postexperimentală la grupul experimental a pus în evidența eficiența activităților desfășurate în cadrul sectorului Arte, a metodelor folosite în dezvoltarea capacității de exprimare prin intermediul lucrărilor practice. Preșcolarii aplică cu mai mare ușurință ceea ce au învățat în activitățile alese, dacă exercițiile sunt axate pe itemi care solicită acțiunea, gândirea, creativitatea și independența. Folosirea exercițiilor de creație din sectorul Arte le dezvoltă copiilor capacitatea de exprimare prin intermediul formelor pe care le crează, al culorilor și al tehnicilor de lucru. Diferența dintre rezultatele din etapa preexperimentală și cea experimentală sunt în favoarea copiilor, a recunoașterii importanței activităților inițiate și desfășurate în planul activităților practice, pentru dezvoltarea capacității de exprimare prin lucrări practice, a stimulării activității creative. Rezultatele individuale obținute de copiii din cele două grupuri se regăsesc în Anexa 7 a lucrării. Reprezentarea grafică întărește cele afirmate anterior.

Grupul experimental – etapa postexperimentală

Τabel 7: Rezultate evaluare etapa postexperimentală grup experimental

Fig. 6 Reprezentare grafică rezultate etapa postexperimentală grup experimental

Evaluarea realizată în etapa postexperimentala pune în evidență progresul înregistrat în planul creativității în cadrul activităților practice. Creșterile înregistrate sunt urmare a activităților derulate in perioada experimentului formativ aplicat grupei experimentale. Datele înregistrate sunt evidente atât ca prezentare centralizată, cât și în reprezentarea grafică pe care am realizat-o.

Rezultatele obținute în etapa postexperimentală la grupul de control

Aceeași testare a fost aplicată și grupului de control, iar rezultatele obținute se regăsesc prezentate în tabelul centralizator și prin reprezentare grafică procentuală. Se observă un echilibru între capacitatea maximă și comportamentul atins pe de o parte (10%+40%) și comportamentul în dezvoltare și necesitatea de a fi sprijiniți, pe de altă parte (30%+20%).

Τabel 11: Rezultate evaluare etapa postexperimentală grupa de control

Reprezentarea grafică a datelor ilustrează afirmațiile susținute anterior.

Fig. 7 Reprezentare grafică rezultate etapa postexperimentală grup control Prezentarea comparativă a rezultatelor obținute în etapa postexperimentală la cele două grupuri implicate în cercetare pune în evidanță evoluția înregistrată de copiii din grupul experimental.

Fig. 8 Reprezentare grafică comparativă rezultate etapa postexperimentală

Rezultatele obținute la evaluările aplicate grupului de control reflectă dezvoltarea creativității copiilor preșcolari, dacă nu se intervine cu activități suplimentare de dezvoltare.

Fig. 9 Reprezentare grafică analiza progres grupul de control

Rezultatele înregistrate la grupul de control pe parcursul experimentului arată că s-a înregistrat stagnare în evoluția capacității de exprimare practică a copiilor preșcolari din grupa de control, unde nu s-a valorificat activitatea din cadrul sectorului Arte. Numărul preșcolarilor care au înregistrat punctaj maxim a rămas constant după etapa experimentală, iar cei care necesită sprijin înregistrează același procent în toate etapele evaluative. La categoria comportament atins, procentul variază între 20% și 40%.

Compararea rezultatelor de la evaluarea din etapele: preexperimentală, experimentală și postexperimentală la grupul experimental

Graficele și tabelele prin care am înregistrat datele obținute în cele trei etape certifică ipoteza formulată în prezenta cercetare, cea prin care am căutat să demonstrăm că dacă în activitățile practice se derulează activități atractive, atunci preșcolarilor li se dezvoltă creativitatea artistică, ceea ce va determina creșterea calității actului educativ. Copiii au reușit să facă dovada că prin activitățile desfășurate în sectorul Arte pot opera practic cu noțiunile specifice domeniului abilităților practice, fapt care a creat cadrul de realizare a feedback-ului atât pentru cadrul didactic, cât și pentru preșcolari. Rezultatele foarte bune obținute în etapa postexperimentală ne oferă posibilitatea de a continua activitatea la grupă prin folosirea metodelor moderne de predare și evaluare, astfel încât copiii să manifeste plăcere și interes pentru activitățile practice și cele de educație plastică, dar și pentru celelalte domenii.

Fig. 10 Reprezentare grafică analiza progres grup experimental

Analizând datele obținute în urma cercetării întreprinse am constatat următoarele:

prin folosirea activităților de dezvoltare a capacității de exprimare artistică în cadrul activităților practice se asigură dezvoltarea imaginației creatoare, a gustului estetic, a simțului pentru armonie și frumos;

prin utilizarea metodelor moderne în activitățile practice din sectorul Arte, preșcolarilor li se dezvoltă capacitatea de exprimare prin culori și forme;

folosirea exercițiilor de creație artistico-plastice în activitatea practică cu copiii preșcolari asigură formarea unor deprinderi care facilitează atitudinea activă a copiilor;

învățarea interactivă, urmată de evaluare și interevaluare o să-și pună amprenta pe stilul de învățare al fiecărui copil.

În urma experimentului desfășurat s-a evidențiat importanța activităților practice atât pentru dezvoltarea imaginației creatoare, cât și la creșterea actului educativ. Dacă profesorul pentru învățământul preșcolar folosește cunoștintele, priceperile și deprinderile de aplicare practică în celelalte activități cu preșcolarii, obiectivele curriculum-ui oficial vor fi mai ușor atinse. Totodată, prin realizarea interdependenței dintre curriculum oficial prevăzut pentru domeniul Arte cu cerințele curriculare pentru celelalte domenii, se realizează creșterea calității actului educativ.

Compararea rezultatelor de la evaluarea din etapele: preexperimentală și postexperimentală la grupul experimental și de control prezintă evoluțiile celor două grupuri. Se observă evoluția înregistrată de grupul experimental în urma valorificării activităților practice, în timp ce pentru grupul de control rezultatele înregistreză procente apropiate în cele două momente evaluate comparativ. Reprezentarea grafică a datelor înregistrate este ilustrativă.

Datele prezentate în urma cercetării întreprinse arată necesitatea organizării activității din sectorul Arte pentru a-i ajuta pe preșcolari să evolueze în planul dezvoltării practice, artistice și al creativității, având rol important în creșterea randamentului și pregătirea pentru școală a copiilor.

Соnсluzii

Prin cercetarea pedagogică desfășurată la grupă am pus în evidență rolul activităților practice în dezvoltarea creativității preșcolarilor. Prin exercițiile cu caracter practic în activitatea din sectorul Arte, preșcolarilor li se dezvoltă capacitatea de exprimare artistică, având rol important în creșterea randamentului școlar, pentru a putea face corelații cu propriile experiențe de viață, aplicând în contexte practice cunoștintele însușite. Lucrarea evidențiază faptul că formele variate de exersare a creativității artistice îi atrag pe copii mai mult, îi determină să se implice în activități în mod constant, cu conștiinciozitate, îi fac mai receptivi și astfel cunoștințele însușite sunt durabile și pot fi aplicate în situații variate. Aplicarea practică a cunoștințelor acumulate pe parcursul anului școlar s-a îmbogățit, copiii reușind să-și formeze propriul stil de exprimare în lucrările practice, prin realizarea unor lucrări expresive și creative atât ca forme, cât și în folosirea culorilor. Treptat, progresiv, potrivit particularităților de vârstă și individuale ale fiecărui copil, a avut loc și dezvoltarea intelectuală. Raportând rezultatele obținute de către fiecare preșcolar la posibilitățile lor intelectuale, la capacitatea de învățare, nivelul dezvoltării psihointelectuale, capacitatea de învățare, nivelul cunoștințelor, priceperilor și deprinderilor le vor permite asimilarea în mod diferențiat a noilor cunoștințe prevăzute în curriculum-ul preșcolar specific fiecărei grupe de vârstă pentru domeniul Arte. Confirmarea ipotezei de lucru în cadrul contextului experimental a demonstrat faptul că dacă în procesul instructiv-educativ din grădiniță se derulează activități practice, atunci preșcolarilor li se dezvoltă creativitatea artistică, ceea ce va determina creșterea calității actului educativ.

Folosirea itemilor în evaluare oferă cadrului didactic o imagine clară asupra performanțelor preșcolarilor. Datele experimentale rezultate în urma cercetării întreprinse au permis formularea unor observații și concluzii care au contribuit la îmbunătățirea demersului didactic și a activității cu preșcolarii. Alături de predare și învățare, evaluarea progresului preșcolar reprezintă o componentă esențială a procesului de instrucție și educație. Perfecționarea acțiunilor de evaluare a rezultatelor și a proceselor, verificarea eficienței strategiilor de evaluare alternative au constituit coordonatele esențiale în realizarea experimentului. Faptul că învățarea participativ-creativă a devenit problema centrală a didacticii moderne a demarat numeroase căutări în vederea descoperirii modalităților eficiente de educare a copiilor în spiritul unei atitudini conștiente și active, care să-i antreneze permanent în activitatea de învățare și să-i înarmeze cu capacitățile necesare unei activități de învățare productivă care să solicite intens exprimarea practic-creativă. Am considerat importantă abordarea unei cercetări de impact a activității practice, având în vedere considerațiile de ordin psihologic potrivit cărora dezvoltarea creativității trebuie începută de la cea mai fragedă vârstă: „Cοрilul imaginează și creează multe lucruri tοcmai рentru că nu cunοaște suficient relațiile dintre οbiect și fenοmeneˮ (Golu, Verza, Zlate, 1994, p. 96). Întreaga cercetare am realizat-o în urma documentării cu ajutorul materialelor de specialitate apărute în domeniul didacticii, în special cele axate pe abilități practice, desen, pictură sau modelaj. Procesul educativ este mult mai eficient în condițiile în care evaluarea face parte din acesta, apreciind, înainte de toate, drumul parcurs de fiecare preșcolar, respectiv a constata dacă a făcut progrese sau nu. Prin evaluările aplicate am reușit să stimulăm activitatea copiilor și să facilităm progresul fiecăruia, în funcție de particularitățile individuale. În condițiile în care sistemul de învățământ contemporan deplasează accentul de pe memorarea cunoștințelor pe dezvoltarea gândirii creatoare, pe însușirea metodelor și instrumentelor muncii intelectuale, pe dobândirea deprinderilor de muncă independentă, copilul participă activ la propria formare, sub competenta îndrumare a cadrului didactic. Reușita preșcolarilor, satisfacția profesională a cadrelor didactice, precum și mulțumirea sufletească a părinților sunt asigurate prin educarea posibilității de exprimare în toate împrejurările, prin metode și forme adecvate.

BIBLIOGRAFIE

!!!Toată bibliografia trebuie corectată (adică, standardizată) și aliniață justify!!!

*** M.E.N. (1999), Curriculum National. Planuri-cadru de învățământ pentru învățământul preuniversitar la sfarsit!!!.

Apetroaie E., (2005), Stimularea creativității prin activități de modelaj, Revista Învățământul preșcolar, nr. 3-4.

Bal C., Iuhos I. C., Bal N., Bal I. N. (2010), The art of teaching use the ITC, Annals of DAAAM & Proceedings.

Bârlogeanu, Lavinia, (2001), Psihopedagogia artei: educația estetică, Editura Polirom, Iași.

Bejat, Marin, (1981), Creativitatea în știință, tehnică și învățământ. București, Editura Didactică și Pedagogică.

Bélair, Louise M., "Chapitre 10, (1991), Le portfolio, un outil de consignation ou d'évaluation authentique?." L’évaluation, levier du développement professionnel?. De Boeck Supérieur.

Bereiter, Carl, Marlene Scardamalia, (1989), Intentional learning as a goal of instruction. Knowing, learning, and instruction: Essays in honor of Robert Glaser.

Boboc, Ion, (2002), Psihosociologia organizațiilor școlare și managementul educațional." București, Editura Didactică și Pedagogică.

Bragaru, Tudor, Ion Craciun, (2008), Aspecte metodico-didactice și recomandări practice de evaluare în mediul AeL.

Bucun, N., O. Paladi, (2013), Evaluarea pentru educația incluzivă a copiilor de vârstă preșcolară și școlară mică." Chișinău, Editura Sirius.

Cerghit, Ioan, (2016), Metode de învățământ. Editura Polirom, Iași

Chiru, C., C. Ciupercă, (2000), Stereotipurile etnice și de gen la preșcolari. Sociologie românească.

Chiș, Vasile, (2006), Noul Curriculum–curriculum pentru competențe, în vol. Didactica universitară, Vasile Chișși Monica Diaconu (coord.), Editura Argonaut, Cluj Napoca.

Chițu, Svetlana, (2005), Spre o evaluare autentică, În: Didactica Pro 5-6.

Cîmpean, E.A., (2005), Psihopedagogia creativității și a excelenței intelectuale, Editura Dimitrie Cantemir, Târgu-Mureș.

Claparede, Edouard, (1995), Psihologia copilului și pedagogia experimentală, Editura Didactică și Pedagogică, București.

Clegg, Brian, Paul Birch, Dana-Ligia Ilin, (2003), Creativitatea. Editura Polirom, Iași.

Constantin, Matei Nicolae, (1992) Educarea capacităților creatoare în procesul de învățământ. Editura Didactică și Pedagogică, București.

Cosmovici, Andrei, (2016), Psihologie generală, Editura Polirom, Iași.

Council, E. U. (2009), Council conclusions of 12 May 2009 on a strategic framework for European cooperation in education and training (‘ET 2020’).

Crooks, Terence J. (1988), The impact of classroom evaluation practices on students." Review of educational research 58.4.

Cucoș, Constantin, (2000), Educația. Dimensiuni culturale și interculturale. Editura Polirom, Iași. Cucoș, Constantin. Pedagogie. Editura Polirom, Iași.

Cucoș, Constantin, (2008), Teoria și metodologia evaluării. Iași, Editura Polirom.

Cucu-Ciuhan, G., (2000), Psihologia școlarului mic: dezvoltare normală, psihopatologie și psihoterapie, București, Editura Sylvi.

Druță, Maria Elena. Anul???, Cunoașterea elevului. Editura Aramis, București

Duh, Matjaž, Tomaž Zupančič, (2004), The Communicative Possibilities of Contemporary Art Within the Frame of Art Education " Informatologia 42.3 (2009)

Dumitriu, Gheorghe, Dumitriu, Constanța, (2004), Psihopedagogie, Editura Didactică și Pedagogică, București.

Durand, Gilbert, (1999), Aventurile imaginii. Imaginația simbolică. Imaginarul. Editura Nemira, București.

Ellis, Albert. Terapia comportamentului emotiv-rațional, (2006), Editura Antet, București

Epure, Mihaela, (2006), Particularitățile educației morale la școlarul mic. București, Editura Universitaria.

Gardner, Howard, Anca Dobrinescu, (2005), Mintea disciplinată: educația pe care o merită orice copil, dincolo de informații și teste standardizate. București, Editura Sigma.

Garvis, Susanne, Donna Pendergast, (2011), An investigation of early childhood teacher self-efficacy beliefs in the teaching of arts education." International Journal of Education & the Arts12.9 Gibbs, Graham. Learning by doing: A guide to teaching and learning methods. FEU, (1988)

Goleman, Daniel, Irina-Margareta Nistor, (2008), Inteligența emoțională. Editura Curtea Veche.

Golu, Mihai, (2005), Dinamica personalității. Editura Paideia, București.

Golu, P, Verza, E., Zlate, M., (1994), Psihologia copilului, Editura Didactică și Pedagogică, București.

Ilie, E., (2008), Didactica literaturii române, Editura Polirom, Iași.

Jinga, Ioan, (1993), Conducerea învățământului. Manual de management instrucțional." Editura didactica si pedagogica, RA, București.

Kelemen, G., T. Dughi, (2014), Creativitatea perspective psihologice și pedagogice. Editura Universității Aurel Vlaicu, Arad.

Kindler, A., (2010), Art and art in early childhood: What can young children learn from" a/Art activities?" Art in early Childhood.

Koestler, Arthur, (2011), The invisible writing. Editura Random House.

Manolescu, Marin, (2004), Curriculum pentru învățământul primar și preșcolar. Teorie și practică.

Maslow, Abraham H., (2013), Toward a psychology of being. Editura Simon & Schuster.

Matei, Nicolae, Constantin, (1982), Educarea capacităților creatoare înprocesul de învățământ, E.D.P. București.

Matthews, Gerald, Ian J. Deary, Martha C. Whiteman, (2003), Personality traits. Cambridge University Press.

Molina, Sarina Chugani, (2015), Mediating teacher learning through dialogical learning spaces integrated in a practicum experience." Journal of Teaching and Teacher Education.

Nicola, Ioan, (1994), Pedagogie, Editura Didactică și Pedagogică, București.

Oprea, Crenguța-Lăcrămioara, (2003), Pedagogie, alternative metodologice interactive. Editura Universității din București.

Peterson, Christopher, (2000), The future of optimism. American psychologist.

Pintilie, Ileana, (2006), Timișoara între tradiție și modernitate: pedagogia artistică în secolul al XX-lea. Editura Fundației Interart Triade.

Pitri, Eliza, (2001), The role of artistic play in problem solving. Art Education.

Platon, Carolina, (2005),Teoria și metodologia evaluării în învățământul universitar. Teză de dr. hab. în pedagogie. Chișinău.

Popescu-Neveanu, Paul, (2013), Tratat de psihologie generală. Editura Trei, București.

Postelnicu, Constantin, (2000), Fundamente ale didacticii scolare. Reprografia Universitatii din Craiova.

Pratt, Daniel D., (1998), Five perspectives on teaching in adult and higher education. Editura Krieger Publishing, Melbourne.

Preda-Tudor, Ana, (2000), Învățarea Școlară din Perspectiva Calității. Implicații pentru Disciplina Istorie.

Radu, Ion T., (2007), Evaluarea în procesul didactic. Editura Didactică și Pedagogică.

Rafailă, Elena, (2002), Educarea creativității la vârsta preșcolară. Editura Aramis, București.

Roco, Mihaela, (2004), Creativitate și inteligența emoțională. Editura Polirom, Iași.

Roșca, Alexandru, (1981), Creativitate generală și specifică, Editura Academiei, București.

Sacară, Liliana și colab., (2006), Psihopedagogia în sinteze. Editura EduSoft, Bacău.

Sălăvăstru, Dorina, (2004), Psihologia educației, Editura Polirom, Iași.

Sarivan, Ligia și colab., (2005), Predarea interactivă centrată pe elev. Editura Educația 2000,

Stan, Cristian, (2001), Autoevaluarea și evaluarea didactică, Cluj-Napoca: Presa Universitară Clujeană.

Stanciu, M., (2008), Aspecte metodologice ale formării competențelor specifice profesiei de cadru didactic." Lucrări Științifice.

Steiner, George., (1998), Language and silence: Essays on language, literature, and the inhuman. Yale University Press.

Sternberg, Robert J., (2005), Manual de creativitate. Editura Polirom, Iași.

Stoica, Ana, (1983), Creativitatea elevilor. Editura Didactică și Pedagogică, București.

Stoica-Constantin, Ana, Adrian Neculau, (1998), Psihosociologia rezolvãrii conflictului, Iași, Editura Polirom.

Stoica-Constantin, Ana, Octavian Onici, (2003), Nivelul conflictualitãții elevului. Factori de influențã. Psihologia socială.

Toma, Steliana, (1991), Curs de pedagogie, București, Institutul de Construcții.

Tudorache, Elena, (2008), Implicații ale limbajului testelor de evaluare in achizițiile lexicale ale elevilor. Analele Universității Dunărea de Jos din Galați. Fascicula XXIV. Lexic comun/lexic specializat.

Văideanu, Gh., (1988), Educația la formarea dintre milenii." București: EDP.

Vlăsceanu, Mihaela, (2003), Organizații și comportament organizațional. Collegium. Psihologie.

Vogler, John, (2000), The global commons: environmental and technological governance. Wiley.

Willis, Jane., (1996), A flexible framework for task-based learning. Challenge and change in language teaching.

pe http://e-povesti.ro/planse_de_colorat/copii/



ANEXE

Anexa 1

GHID DE INTERVIU

Îți place la grădiniță?

R1: DA .

R2: NU .

Ce îți place să faci cel mai mult, când ești la grădiniță?

R1: Să mă joc –  R2: Să mă uit la teatru de păpuși –  R3: Să ascult povești –  R4: Să desenez/ să scriu – 

Îi spui mamei sau tatălui ce faci tu la grădiniță?

R1: DA .

R2: NU .

Ce îți place să faci cel mai mult atunci când ești în familie?

R1: Să mă joc cum vreau eu – 

R2: Să mă joc ca la grădiniță – 

R3: Să vorbesc cu părinții despre grădiniță – 

R4: Să lipesc, să îndoi hârtia – 

R5: Să ascult povești sau întâmplări citite/spuse de părinți – 

R6: Să merg la bunici – 

Fig. 1.1. Reprezentare grafică întrebarea 1 interviu

Fig. 1.2 Reprezentare grafică întrebarea 2 interviu

Fig. 1.3 Reprezentare grafică întrebarea 3 interviu

Fig. 1.4 Reprezentare grafică întrebarea 4 interviu

Anexa 2

Fișă pentru evaluarea inițială

1. Desenează-ți prietenii. Folosește creioanele colorate.

2. Colorează personajele cu care ai vrea să fii prieten:

(imagini preluate de pe http://e-povesti.ro/planse_de_colorat/copii/)

3. Găsește un alt sfârșit pentru povestea Capra cu trei iezi. Desenează cum ai vrea tu să se termine povestea.

Evaluare inițială

OBIECTIVE:

Să redea o tema sugerată folosind formele, materialele și culorile;

Să realizeze forme plastice folosind tehnicile însușite în activitățile practice;

Să organizeze corespunzător preferințelor spațiul plastic al lucrării;

Să se exprime cât mai original și creativ în lucrări plastice;

Să redea verbal ceea ce a reprezentat prin culoare și forme plastice.

ITEMI:

folosește cel puțin trei culori: -1 punct;

redă cel puțin trei forme diferite -2 puncte

își organizează corespunzător spațiul plastic – 2 puncte

folosește tehnici însușite în activitățile practice -2 puncte

se exprimă creativ și original în forme și culori -2 puncte

redă verbal ceea ce a reprezentat în lucrarea plastică -1 punct

DURATA ACTIVITĂȚII:

25 – 30 minute/activitate

NOTARE:

A comportament atins pentru punctaj între 8 și 10 puncte;

D comportament în dezvoltare pentru punctaj între 6 și 8 puncte;

S necesită sprijin pentru punctaj mai mic de 6 puncte;

PUNCTAJ MAXIM:

A comportament atins pentru un punctaj de 10 puncte

Rezultatele obținute în evaluarea aplicată în etapa preexperimentală la grupul experimental și la grupul de control sunt centralizate și reprezentate grafic.

Anexa 3

Tabel cu rezultatele obținute individual la evaluarea inițială

Evaluare initială – grup experimental

Evaluare initială – grup de control

Anexa 4

Tabloul sentimentelor

Anexa 5

Lucrări realizate de copiii din grupa experimentală

Anexa 6

Evaluare finală

Arată prin colorare cine este!

(imagini preluate de pe http://e-povesti.ro/planse_de_colorat/copii/)

Tema: Ce putem realiza prin culoare

OBIECTIVE:

să realizeze compoziții practice în mod independent;

să creeze forme diferite, în culorile dorite;

să se exprime cât mai creativ;

să-și organizeze compoziția pe întreg spațiul de lucru;

să descrie verbal ce au realizat;

PROBĂ DE EVALUARE

ITEMI

realizează compoziția cu ușurință, fără a apela la ajutorul cadrului didactic – 2 puncte

folosește mai mult de patru culori din același material sau din materiale diferite- 2 puncte

realizează mai mult de trei forme diferite – 1 punct

își organizează compoziția pe întreg spațiul de lucru – 2 puncte

compune o lucrare originală atât ca formă, cât și prin folosirea și îmbinarea personală a materialelor și culorilor- 2 puncte

descrie lucrarea realizată folosind un limbaj adecvat – 1 punct

TIMP DE LUCRU: 25 – 30 minute.

NOTARE:

A comportament atins pentru punctaj între 8 și 10 puncte;

D comportament în dezvoltare pentru punctaj între 6 și 8 puncte;

S necesită sprijin pentru punctaj mai mic de 6 puncte;

PUNCTAJ MAXIM:

A comportament atins pentru un punctaj de 10 puncte/ fiecare probă

Anexa 7

Tabel cu rezultatele obținute individual la evaluarea finală

Evaluare finală – grup experimental

Evaluare finală – grup control