. Dezvoltarea Cooperativelor de Credit In Romania

INTRODUCERE

MOTTO : ,, Numai prin cooperație se pot înlătura urile care clocotesc în societățile moderne, între bogați fără merit și săraci fără vină, cu cari se amestecă bogații cu merit și săracii vinovați. Munca alături, economie împreună, deci frăție între oameni “.

NICOLAE IORGA

Cooperația constituie o formă specifică de organizare a activității umane, care s-a manifestat și se manifestă încă și astăzi în lume, în sfera producției industriale și agricole, a creditului și consumului, a serviciilor și a altor sectoare.

Deși rădăcinile ei sunt înfipte adânc în secolele civilizației umane la aproape toate popoarele lumii, în sens modern, cooperația ca sistem a apărut în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, în Europa Occidentala, cuprinzând cu timpul state de pe toate continentele.

Cooperativa de credit este o instituție de credit constituită ca o asociație autonomă de persoane fizice, unite voluntar în scopul îndeplinirii nevoilor și aspirațiilor lor comune de ordin economic, social și cultural, a cărei activitate se desfășoară , cu precădere, pe principiul întrajutorării membrilor cooperatori.

Fără prezența cooperativelor de credit peste tot în lume, nu se știe cum ar fi arătat lumea azi. Absența cooperativelor de credit și a organizațiilor similare, țin oamenii în sărăcie , fără alternative pentru serviciile financiare.

Microcreditele acordate de cooperativele de credit, permit oamenilor și familiilor lor să-și poarte de grijă din punct de vedere financiar și să devină parte a economiei.

Anii 2000, 2001, au fost unii dintre cei mai buni ani pentru economia globala și acest lucru va continua și în anii următori. Noi trăim acum într-un mediu economic competitiv. Pentru că procesul inflațional s-a schimbat , s-a schimbat și flexibilitatea prețurilor. Ciclurile economice au devenit mai scurte , iar prețurile produselor și serviciilor nu pot fi schimbate la întâmplare, iar uneori firmele î-și limitează costurile de producție doar pentru a rămâne competitive. De asemenea , în anii care vor urma fuziunile și achizițiile vor continua la nivel global , nu numai în domeniul serviciilor financiare , dar și în alte ramuri , pentru unele companii asemenea soluții vor fi pentru depășirea momentelor critice , pentru intrarea pe alte piețe , dar și pentru fructificarea avantajelor oferite de nivelul multinațional. Cooperativele de credit vor trebui să facă față acestor provocări, prin oferta unor servicii și produse de un înalt nivel calitativ, dezvoltarea unor noi relații de afaceri, implementarea efectiva a controlului și analiza resurselor, pentru a satisface cerințele clienților.

Datorita libertății comerțului, economia mondială se preconizează că va produce în următorii 25 de ani cât în ultimii 2500 de ani. Proprietatea privată este un factor important în realizarea acestui obiectiv. Cooperativele de credit, ca instituții în proprietatea membrilor cooperatori, au avantajul de a putea satisface nevoile financiare ale persoanelor fizice și ale sectorului privat. Cele patru provocări ale viitorului cooperativelor de credit sunt:

satisfacerea nevoilor clienților;

axarea pe afaceri și valori;

asigurarea unei guvernări capabile și dinamice a cooperativelor de credit;

implicarea tinerei generații în mișcarea cooperatistă;

Cooperativele de credit trebuie să facă față schimbării atitudinii clienților lor, pe măsură ce aceștia pot apela la tot mai multe servicii datorita Internetului. Acesta deschide clienților apetit pentru noi servicii și pentru creșterea vitezei de oferire a acestor servicii. Cooperativele de credit vor trebui să-și pună cei mai buni oameni la telefoane pentru că numărul de telefoane va crește în strânsă legătură cu adaptarea la comerțul electronic. Se preconizează ca în următorii 3 ani , datorită dezvoltării puternice a telefoniei mobile și a comunicațiilor , se va trece de la comerț electronic la o nouă etapă numită comerț mobil. Cooperativele de credit trebuie să se adapteze la toate aceste schimbări tehnologice sau vor dispărea.

Una dintre cele mai mari provocări pentru cooperativele de credit în viitor, va fi conducerea lor. Conducătorul cooperativei de credit de mâine va fi lider puternic profesional, datorită puterii lui de a anticipa viitorul în acest domeniu. Calitățile necesare unui lider sunt: cinste, anticipare, inspirație, competență și, nu în ultimul rând, să fie bine intenționat. De asemenea cooperativele de credit trebuie să atragă tânăra generație. Dacă nu se reușește acest lucru , vor pierde această generație și potențialii membrii, care se vor îndrepta spre alte instituții financiare.

Cooperativele de credit trebuie să se implice în activitățile tinerilor, oferind stimulente pentru economisire, burse școlare și furnizând educație pentru tânăra generație. Dar, atragerea tinerilor nu se oprește aici, odată ce au fost atrași, cooperativele de credit trebuie să dezvolte strategii pentru a-i face să rămână.

Creșterea competiției pe piața financiară și fenomenul de globalizare, generează noi provocări pentru cooperativele de credit. Pentru a le face față, ele trebuie să-și îmbunătățească serviciile și să reducă costurile. La nivel mondial, se estimează că cooperativele de credit vor avea nevoie de fuziuni, și alianțe pentru a face față fenomenului de globalizare și în același timp pentru a-și menține furnizarea serviciilor unice. În prezent, piața financiara este guvernata de trei factori:

competiție;

companiile devin tot mai mari

tehnologie;

În prezent, companiile multinaționale combină resursele naționale și internaționale pentru a obține cele mai bune produse și servicii de pe piață, la un cost minim. Piața a promovat competiția și dezvoltarea rapidă a noilor tehnologii , ceea ce a dus la reducerea costurilor , dând posibilitatea chiar și cooperativelor de credit mici să dețină cote specializate din piață. Pentru a deveni mai eficiente , cooperativele de credit trebuie să se unească unele cu altele pentru a face față efortului investițional. Dacă în urmă cu 40 de ani în SUA existau 22.000 de cooperative de credit , în prezent există numai 10.700 . Cooperativele de credit și asociațiile lor fuzionează pentru a oferi servicii mai bune și mai ieftine clienților lor. Statisticile institutului „Filene Research Institute„ arată că în ultimii 8 ani în SUA 7.000 de cooperative de credit au fost implicate în fuziuni , iar în 80 % din cazuri , membrilor le-au fost oferite servicii mult mai bune.

Acestea se pot oferi pe baza următoarelor premize:

Clienții sunt cel mai bine serviți atunci când li se dă oportunitatea să crească și să se dezvolte și nu atunci când sunt constrânși să improvizeze;

Clienții au nevoie de o varietate de servicii financiare în decursul vieții lor;

Oferind servicii pentru toata lumea, cooperativele de credit pot oferi servicii pentru oamenii săraci mult mai mult decât atunci când ar lucra numai cu aceștia;

Profitul generat de cooperativele de credit este un furnizor de fonduri care poate fi investit în credite pentru producția agricolă, case, microintreprinderi și mici afaceri;

Categoriile de credite oferite de cooperativele de credit sunt date de nevoile membrilor lor și oferă posibilități de dezvoltare pentru aceștia.

CAPITOLUL I

TENDINȚE ÎN DEZVOLTAREA COOPERATIVELOR DE CREDIT

1.1. CONSIDERAȚII GENERALE DESPRE COOPERAȚIE

Fiind un fenomen de o deosebită amploare și complexitate, și în același timp dispunând de un potențial uman și material valoros, activitatea cooperatista are importante valențe sociale care o individualizează în peisajul societății contemporane, în primul rând prin doctrina sa, în al doilea rând prin activitatea curentă pe care o desfășoară și nu în ultimul rând, prin faptul că stimulează elementul participativ al individului la viața economică, la cea socială, precum și la activitățile din sfera perfecționării.

Pentru ca explicația să fie cât mai cuprinzătoare și veridică, specialiștii au răspuns acestei întrebări prin patru argumente constituite într-un sistem, și anume

cooperația este o necesitate;

cooperația este o atitudine;

cooperația este o filozofie;

cooperația este o mișcare;

Toate aceste posibile coordonate se pot găsi sub diferite forme la persoane fizice și cu timpul la o persoană juridică legal constituită.

a) Cooperația este o necesitate deoarece, din punct de vedere economic și social, pentru anumite segmente de populație (persoane fizice), dar și pentru anumite structuri economice și sociale (persoane juridice) există decalaje sensibile între posibilități și nevoi de existenta, atât la nivelul persoanelor fizice cât și juridice.

În aceste condiții, atât persoanele fizice, cât și juridice, caută rezolvarea printr-o cooperare pe bază de asociere.

b) Cooperația este o atitudine, deoarece, recurgerea la o formă de cooperare prin asociere este de fapt expresia unei decizii luate de o persoană fizică în principal, și a unei persoane juridice în secundar. Este de cele mai multe ori o atitudine luată față de asprimea legilor pieței, a caracterului obtuz a regulilor de joc etc., astfel că nu de puține ori ea capătă un caracter de rezistență.

Aceasta reacție se manifestă și se poate întâlni în cele mai diferite sectoare ale producției industriale, construcțiilor, agriculturii, comerțului, serviciilor etc.

c) Cooperația este o mișcare deoarece prin însăși scopurile urmărite, ea antrenează grupuri de persoane (de indivizi), deci are în vedere o mobilizare pentru țelurile comune.

Caracterul de mișcare este determinat și de numărul foarte mare de indivizi cuprinși în activitatea cooperației, aceasta mișcare cooperatistă care și-a avut izvoarele în continentul european și s-a manifestat cu o mare intensitate mai ales în Italia, Elveția, Austria precum și în țările scandinave, a căpătat noi coordonate în lumea asiatică, africană și chiar în continentul american.

d) Cooperația este o filozofie, deoarece, în strânsă corelare cu manifestarea atitudinii față de unele condiții concrete economice, sociale și politice, s-a putut crea un sistem de valori cooperatiste tradiționale și pe baza acestor valori în timp și spațiu s-a format o concepție generala asupra lumii.

Aceste valori tradiționale pot fi grupate din punct de vedere filosofic în trei mari componente:

1) idei de bază;

2) valori etice;

3) valori orientate spre instrumentare (aplicație).

Cum pot fi explicate aceste componente : în fapt, ideile de bază se pot evidenția la rândul lor prin mai multe coordonate, din care nelipsite sunt următoarele:

democrația;

egalitatea, echitatea;

libertatea;

ajutorul reciproc;

emanciparea social-economica.

Democrația – se referă nemijlocit, mai ales, la constituirea structurilor, la funcționarea lor, la drepturile și obligațiile ce trebuie respectate precum și la participarea sub diferite modalități la formele de conducere.

În ceea ce privește egalitatea și echitatea ca principii de colaborare, ele se manifestă nemijlocit ca fețe ale democrației, în sensul că egalitatea reclamă drepturi și obligații nediscriminatorii, iar echitatea presupune percepția de dreptate socială pentru toți membrii.

Libertatea, ca idee principala a valorii tradiționale de asociere, se manifestă prin acțiunea voluntara a persoanelor fizice de aderare la mișcarea cooperatistă. De fapt, ea este o expresie directă a spiritului de democrație ce caracterizează principiul de asociere.

Ajutorul reciproc presupune încrederea în forțele proprii a tuturor participanților la asociere, atât ca persoane fizice, cât și persoane juridice, care se concretizează de fapt în spiritul de solidaritate a tuturor persoanelor asociate, pentru atingerea scopurilor propuse.

Emanciparea, ca manifestare de baza a ideilor filosofice de asociere, îmbracă doua forme: emancipare socială și emancipare economica.

2. Valorile etice manifestate la nivelul indivizilor, se regăsesc în cadrul unei palete deosebit de văsesc în cadrul unei palete deosebit de variate, începând cu cinstea, onestitatea, umanitatea, grija și respectul față de semeni, fidelitatea, reciprocitatea și continuând cu responsabilitatea justițiară, respectarea concepțiilor democratice, pluralism în abordarea democratică, crearea condițiilor optime în dinamismul de adaptare a activității economico-sociale la mediul ambiant, spirit constructiv, materializat prin încredere în mișcarea cooperatistă.

3. Valorile orientate spre instrumentare se concretizează în așa zisele principii de bază și mai ales în modul de organizare a activității cooperatiste sub următoarele forme de manifestare:

asociații de persoane;

promovarea membrilor responsabili, eficienți;

conducerea democratica prin participarea membrilor

autonomie și independență pentru structurile cooperatiste născute prin asociere;

identitate și unitate prin recunoașterea asociațiilor ca persoane juridice;

educație și cultură;

distribuirea corecta a profiturilor.

O importanță deosebită a valorii orientată spre instrumentare, ca o componentă intrinsecă a conceperii cooperației ca o filozofie, constă în faptul că la modul concret, cooperația se ridică la nivelul de individ, în profil teritorial, prin:

cooperare locală;

cooperare națională;

cooperare internațională.

Se poate afirma că prin această valoare spre instrumentare se conturează, de altfel, tocmai cadrul în care plasăm cooperația, ca latura a economiei sociale.

1.2. APARIȚIA ȘI DEZVOLTAREA COOPERATIVELOR DE CREDIT

Deși rădăcinile ei sunt înfipte adânc în secolele de civilizație umană, la aproape toate popoarele lumii, în sens modern, cooperația ca sistem a apărut în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, în Europa Occidentală, cuprinzând, cu timpul, state de pe toate continentele. În această perioadă au fost concepute și s-au impus adevărate sisteme practice cooperatiste, dintre care trei, și anume cele întemeiate de „Societatea echitabililor pionieri din Rochdale”(1844, în Anglia, de Friederich Wilhelm Raiffeisen (1818-1888) și de Hermann Schulze-Delitzsch (1808-1887), în Germania, cărora le poartă și numele, sunt cele mai importante, devenind clasice, deoarece au servit ca modele și au dominat întreaga mișcare cooperatistă europeană.

Trebuie menționat faptul că în România cooperația de credit este organizată și funcționează ca o îmbinare a celor două sisteme clasice, Raiffeisen și Schulze-Delitzsch, respectând în mare proporție, principiile primului dintre ele.

Sistemele fundamentate de germanii Raiffeisen și Schuze-Delitzsch pornesc de la ideea ajutorului propriu. Comparativ, caracteristicile celor două sisteme se prezintă astfel :

1. Cooperativa de tip Raiffeisen are zona de activitate limitată la o arie administrativ-teritoriala mai restrânsă, ceea ce corespunde unui număr mai ridicat de asociați, 300-600, aceasta le permite să se cunoască mai bine între ei, să se spijine reciproc. Dimpotrivă, cooperativa Schulze-Delitzsch nu are limită teritorială precisă, urmând o gamă de operațiuni cât mai largi. Astfel, se oferă posibilitatea sporirii numărului de asociere, ceea ce atrage după sine un capital mai mare și o cifră de afaceri mai ridicată.

2. Cooperativa raiffeisiană nu impune membrilor săi să cotizeze sau să verse părți sociale în vederea constituirii capitalului, decât numai minimul necesar pentru a se conforma legii și cum legea germană nu precizează un minim, Raifeisen stabilește părți sociale foarte reduse. Cooperativa schulzeriana, dimpotrivă, trebuie să se dezvolte pe principiul ajutorului propriu, baza ei financiară constituind-o capitalul propriu, preconizat a fi cât mai mare, alcătuit din părți sociale subscrise și depuse de asociați.

3. Cooperativa Raiffeisen nu împarte membrilor săi beneficiul, iar după ce se plătesc dobânzile la depunerile spre fructificare și la cotizațiile asociațiilor, ceea ce rămâne se varsă la fondul de rezervă. Această formă cooperatistă nu urmărește obținerea de profit în derularea operațiunilor sale, ci îmbunătățirea situației economice a membrilor, prin împrumuturile acordate. La cooperativa Schulze-Delitzsch lucrurile se prezintă altfel, în sensul ca se plătesc dividende la pârtile sociale vărsate de societăți, astfel încât se urmărește realizarea de profituri cât mai mari.

1.2.1 Definirea unitatilor cooperatiste

Pentru a putea preciza noțiunea de cooperativă (asociație, societate cooperativă) și a delimita diferitele forme de asociații, trebuie să fie determinate caracteristicile asociațiilor cooperatiste.

1. – Prima caracteristică a societății cooperatiste este aceea că este vorba de o asociație liberă și nu impusă. Este o societate de drept privat. Acest element al voluntarismului, al liberei asocieri, trebuie să stea la baza noțiunii de asociație

2. – Cooperativa este o instituție de ajutor propriu. Se deosebește net de instituțiile cu caracter filantropic. În societatea de binefacere cei care folosesc asistența instituției sunt în afara ei. Dimpotrivă , în asociația cooperativa intră cei care au nevoie de serviciile ei. Ei sunt acei care creează instituția, aceasta funcționând pe mijloacele și pe riscul lor.

3. – Societatea cooperativă este o asociație de persoane și nu o asociație de capitaluri. Evident că și societatea cooperativă are un capital format din părți sociale subscrise și vărsate de membrii săi, însă existența aceasta a capitalului nu-i schimbă caracterul de asociație de personal.

4. – Cooperativa se adresează unor categorii mai slabe din punct de vedere economic (muncitori care se asociază, mici meșteșugari, mici proprietari de pământ, în general, toți acei la care munca formează esențialul în activitatea economica și posibilitatea de câștig).

5. – Cooperativa este o organizație cu caracter democratic. Membrii au drepturi și datorii egale, cu toate că pârtile sociale nu trebuie să fie egale. În adunarea generală fiecare are numai un singur vot. Aceasta dispoziție este cuprinsa în toate actele normative privind cooperația.

Adunarea generală este instituția supremă a cooperativei. Ea numește și celelalte organe, reprezentând suveranitatea grupării de cooperatori, care nu este știrbită decât de prevederile categorice ale legii.

6. – O altă caracteristică a asociației cooperatiste este că nu se îngrădește așa-numitul „principiu al porților deschise”. Ea este deschisă tuturor acelora care pot folosi serviciile ei. În cooperativă, nu numai intrarea, dar și ieșirea societarilor este principal liberă. Evident că această normă este de natură să producă serioase dificultăți asociației. Intrarea și ieșirea liberă a membrilor a făcut ca, în special juriștii, să stabilească drept caracteristică a cooperativei, instabilitatea capitalului și a societarilor, acestea provenind atât din cauza variabilității numărului de societari, cât și din faptul că, de regulă, aceștia își pot retrage, chiar în timpul rămânerii lor în cooperativă, o parte din capital, precum și să-și sporească aceasta participare la capitalul cooperativei. Deci cooperativele pot fi caracterizate și ca „societăți cu persoane și capital variabile”.

7. – Scopul asocierii în cooperative este satisfacerea anumitor trebuințe comune.

8. – Mijlocul prin care membrii cooperatori își satisfac nevoile comune este crearea unei exploatări economice în comun (întreprindere economică).

9. – Trăsătura hotărâtoare a cooperativei este determinată de raporturile speciale ale asociaților cu asociația. Astfel, se stabilește un schimb de servicii al membrilor către cooperativă și ale acesteia către asociați.

Rezumând caracteristicile enumerate mai sus, obținem următoarea definiție economica:

Cooperativa este o asociație liberă de un număr nelimitat de persoane, mici producători sau consumatori care urmăresc satisfacerea anumitor necesități economice, prin înființarea unei intreprinderi comune, care organizează un schimb de servicii între asociați și asociație.

1.2.2 Clasificarea sistemelor cooperatiste

Cooperația a pătruns în multiple și variate sfere ale activității economice.

Clasificarea comună deosebește:

1. Cooperative de credit

2. Cooperative de producție

3. Cooperative de consum

Clasificarea presupune stabilirea unor tipuri distincte. Ne dăm seama că tipul perfect al unei anumite categorii nu este întotdeauna realizat, existând forme mixte.

Cooperative de consumatori

cooperative de consum (cu sau fără producție), generale sau speciale;

cooperative de locuințe;

-pentru cumpărarea sau construirea locuințelor ce se trec în proprietatea membrilor;

-pentru construirea de locuințe care se închiriază membrilor.

c) cooperative de asigurări;

Cooperative de producători

cooperative formate din mici producători independenți

-cooperative de aprovizionare în comun;

-cooperative de credit;

-cooperative de folosire în comun a unor instalații, mașini etc. în vederea sprijinirii activităților individuale ale membrilor;

-cooperative de desfacere în comun a produselor exploatărilor individuale a membrilor;

-cooperative de asigurări (formate din producători independenți: asigurările țărănești împotriva grindinei, mortalității vitelor etc.)

cooperative formate din muncitori salariați:

-cooperative de producție în comun;

-cooperative de muncă (asociații se obligă să execute anumite lucrări; asociația nu dispune de o întreprindere economica proprie; patronul nu este înlăturat).

Întotdeauna nu obiectul întreprinderii, ci relațiile societarului cu societatea decid dacă aceasta din urmă poate fi grupată în una sau alta din categoriile de mai sus.

1.3. TENDINȚE DE DEZVOLTARE A COOPERATIVELOR DE CREDIT LA NIVEL GLOBAL

1.3.1. Microfinantele

Cooperativele de credit, operand în prezent în 67 de țări în curs de dezvoltare, furnizează servicii de microfinanțare membrilor cu venituri modeste din Africa, Zona Caraibe, Europa Centrala și de Est, și America Latină. Cooperativele de credit mobilizează economiile membrilor cooperatori și le oferă credite pa baza resurselor proprii. Calitatea de membru al cooperativei de credit este data de o legătura comună, de o relație bazată pe locul de domiciliu, locul de munca etc.

Microfinanțele sunt definite astfel: microfinanțele se referă la servicii financiare la scară redusă atât la credite cât și la depozite, care sunt furnizate oamenilor:

care se ocupa cu agricultura, pescuitul, păstoritul;

care gestionează intreprinderi mici și mijlocii, unde se produc, reciclează, repară sau se face comerț cu bunuri;

care furnizează servicii;

care lucrează pentru salarii sau comisioane;

care câștigă din închirierea unor mici suprafețe de teren, vehicule, animale de muncă, mașini și utilaje către alți indivizi și grupuri locale atât la orașe cât și la sate.

Avantaje ale implicării în microfinanțare a cooperativelor de credit.

Sunt 4 mari avantaje care fac cooperativele de credit sa se implice în microfinanțare și anume:

creșterea pe perioada de viață a activelor;

venituri din diverse surse;

mobilizarea economiilor;

gama completă de produse de creditare

Creșterea pe perioada de viață a activelor.

Cooperativele de credit ajută persoanele cu venituri reduse să-ți crească activele lor, prin stabilirea unor relații de credit, înființarea unor intreprinderi, dându-le acces la capital de lucru, crescându-le veniturile prin expansiunea afacerilor, facilitându-le obținerea de credite pentru locuințe și bonificându-le economiile.

Ca nou membru într-o cooperativa de credit, o persoana are acces la credite în sume mici, acest acces crescând pe măsură ce se rambursează fără probleme creditele primite.

Mulți membrii împrumută bani pentru a-și începe sau a-și extinde afacerile, ca sursă principală sau secundară de activitate economică. Creditele de la cooperativele de credit devin de asemenea capitalul inițial al microintreprinderii, ca activitate economică principală pentru alți membrii ai familiei. Membrii cooperativelor de credit caută mijloace pentru a obține mai mult capital de lucru cu termene mai flexibile de plata pe măsură ce afacerea se dezvoltă. În timp, ei iau credite de tot mai mari dimensiuni pentru nevoi de producție sau personale, bazate pe capacitatea de plată sau pe garanții colaterale.

Venituri din diverse surse

Cooperativele de credit sunt instituții financiare eterogene. Membrii cooperativelor de credit aparțin diverselor sectoare economice. Cei de la oraș sunt vânzători, comercianți, mici meșteșugari, profesori, muncitori în construcții, casnici, angajați ai sectorului public și privat, măcelari, croitori, sau pantofari. Cei de la sat sunt agricultori, crescători de animale, horticultori sau comercianți.

Servirea persoanelor cu venituri modeste și chiar sărace trebuie să se îmbine cu servirea unui larg spectru al populației. Serviciile cooperativelor de credit nu sunt destinate exclusiv săracilor. Creditele de dimensiuni mici, tipice pentru populația săracă, duc la un cost ridicat de operare pe client. Reducerea acestui cost se poate face prin acordarea și a creditelor de dimensiuni mari și medii, ceea ce duce la un cost de operare pe client rezonabil. În acest mod cooperativele de credit pot servi un număr tot mai mare de clienți săraci la un cost rezonabil.

Mobilizarea economiilor

„Cererea pentru lichiditate este chiar mai importantă, pentru cei mai mulți locuitori de la sate, decât cererea pentru credite. Mobilizarea economiilor este tot atât de importantă ca și creditul în satisfacerea nevoilor financiare ale populației rurale”

Ceea ce distinge cel mai mult cooperativele de credit de alte entități nonbancare implicate în microfinanțări este abilitatea cooperativelor de credit de a mobiliza un mare număr de mici economii ale membrilor. Aceste economii pot fi apoi investite în credite pentru producția agricola, construcția de locuințe, microintreprinderi și mici afaceri. Cooperativele de credit au un cost redus de operare pe tranzacție, cost impus de faptul că oferă servicii unor largi segmente ale populației, unele cu venituri modeste. Cooperativele de credit oferă tipuri variate de depozite de economisire: la vedere, la termen, depozite cu destinații speciale cum ar fi: pentru taxe de studii, pentru vacanțe, pentru nașteri, pentru pensii, depozite pentru tineri, etc.

Gama completa de produse de creditare.

Portofoliul de credite al cooperativelor de credit este larg diversificat. De când cooperativele de credit împrumută pentru o varietate de scopuri, riscul de portofoliu s-a redus, comparativ cu cel pentru un singur tip de activitate finanțată.

Scopul pentru care se ia creditul este foarte diferit și anume pentru: construcția de locuințe, îmbunătățirea locuințelor, cumpărarea de locuințe, mici firme de producție, afaceri de transport, comerț, finanțarea datoriilor, nevoi de urgență, educație, agricultură, creșterea păsărilor și animalelor, pescuit, exploatări forestiere, cheltuieli personale sau pentru bunuri de uz casnic. Scopul creditului determină forma creditului. De exemplu: cei mai mulți dintre producătorii agricoli împrumută pe termen lung, producătorii de citrice împrumută pe 6 luni, rambursând banii într-o singura rată la sfârșitul perioadei. Crescătorii de vite cel mai adesea împrumută pe 2 ani, pentru că ei cumpără animale mici și sunt necesari 2 ani pentru a ajunge la maturitate și a fi sacrificate.

1.3.2. Casele centrale ale cooperativelor de credit

Indiferent de denumirea sub care apar în diferite țări, casele centrale și-au dovedit de-a lungul timpului utilitatea.

Inițial, cooperativele de credit au considerat că lucrul cel mai important al activității lor este acordarea de credite. Pe măsură ce cooperativele de credit s-au dezvoltat în jurul lumii, nevoia pentru o organizație centrală sau o cooperativă a devenit aparentă. Peste ani, cooperativele de credit au cerut servicii financiare caselor lor centrale pentru a ține pasul cu noile tehnologii, serviciile flexibile și noile oportunități de obținere de venituri existente pe piață. Organizațiile centrale au răspuns acestei cereri, prin dezvoltarea de produse financiare și servicii necesare cooperativelor de credit și membrilor lor. Aceasta a dat posibilitatea cooperativelor de credit să rămână pe piață și să crească.

În viitor, pe măsură ce globalizarea se intensifică, noi vom vedea o mai mare standardizare în cerințele de capital pentru cooperativele de credit, diferențe între dobânzile percepute și cele bonificate, în mare volum de transferuri internaționale și o puternică evoluție tehnologică ce va ghida sistemele de decontări și plăți. În timp, a face estimări, va fi din ce în ce mai ușor, cu siguranță vom putea spune că cooperativele de credit vor cere caselor centrale să țină pasul cu tot ce este nou pe piață, pentru ca ele sa fie mereu în primul eșalon al serviciilor financiare.

1.4. TENDINȚE ÎN DEZVOLTAREA COOPERATIVELOR DE CREDIT ÎN ROMÂNIA

1.4.1. Apariția cooperativelor de credit în România

În sens modern, primele asociații cooperatiste au apărut începând de la mijlocul secolului XIX-lea, ca și în alte state europene. În țara noastră cooperativele de credit au apărut ca răspuns la necesitățile micilor producători agricoli, care se confruntă cu o acută nevoie de bani, pentru desfășurarea în mai bune condiții a activităților lor, cât și pentru satisfacerea altor trebuințe ale lor și familiilor lor.

Cooperația din România a apărut din realitățile romanești, cauzele apariției aflându-se în evoluția social-economică și politică a țării noastre. Deși a demarat lent, mișcarea cooperatistă din mediul romanesc a cunoscut apoi o evoluție rapidă și de mare amploare. I.G.Duca spunea că această mișcare „a izvorât din necesitățile însăși ale clasei noastre rurale și de aceea s-a impus cu această covârșitoare putere” (Congresul general al cooperației – 1925).

Împroprietărirea țăranilor de la 1864 nu a adus o îmbunătățire a situației clasei țărănești, deoarece, deși clăcașii au fost declarați liberi și în același timp proprietari pe bună parte din pământurile pe care erau așezați și pe care le folosiseră până atunci, totuși, aceiași lipsă de pământ și de bani, aceleași greutăți ca și în trecut împiedicau orice dezvoltare a gospodăriilor țărănești.

Nevoiți a încheia cu marii proprietari contracte de munca, acestea purtând pecetea șerbiei de altădată, în scurt timp țăranii ajunseseră într-o completă dependență față de marii proprietari sau arendași, care îi sileau pe țărani să îsi zălogească munca pe mai mulți ani și în condiții tot mai grele.

Abia în 1882 se aduc unele îmbunătățiri raporturilor dintre țărani și proprietari, fără însă ca situația clasei țărănești să se fi schimbat prea mult; lipsurile țăranilor erau aceleași, nu aveau instituțiile de credit la care ar fi putut să se împrumute, impozitele trebuiau plătite, ratele la pământurile cu care fuseseră împroprietăriți sporeau și mai mult greutățile și, din aceste cauze, gospodăriile nu puteau fi întreținute. Pământurile nu puteau fi înstrăinate, deoarece legea de la 1864 împiedica vânzarea loturilor de împroprietărire, care, în cele mai multe cazuri, erau foarte mici, iar mulți dintre clăcași primiseră pământuri improprii agriculturii, fapt care îngreuna și mai mult situația acestora.

În condițiile apariției lipsurilor de tot felul, lipsa pământului de muncă, a banilor și chiar a hranei, a apărut în lumea satelor, camăta. Camăta se făcea sub diferite forme, iar procentele ajungeau până la 520 % pe an și chiar mai mult.

„Într-o anchetă economică la care eu însumi am luat parte”, spunea P.S.Nenitescu-, „am constatat că în județul Severin se ia o camătă de 5 bani la un leu pe zi, adică 5 % pe zi, adică 1825 % pe an. Aceasta camătă am găsit-o și în județul Iași” (D.S.Nenitescu – „Sarcinile proprietății rurale”). Această plagă a satelor a apărut și și-a făcut drum în viața gospodăriilor rurale din lipsa unor instituții de credit, care să satisfacă cel puțin o parte din nevoile clasei țărănești.

Oficialitatea se preocupa tot mai îndeaproape de această mișcare social-economica și intervenția acesteia nu s-a mărginit numai în a crea un curent favorabil pentru înființarea unor asemenea instituții de credit, ci a luat hotărârea de a interveni pe cale legislativa pentru a reglementa constituirea și funcționarea băncilor populare sătești, pe care să le supună controlului statului prin ”Casa Centrala a Băncilor Populare”, care era o direcție a Ministerului de Finanțe. Nevoia unei legi a băncilor populare a fost justificată prin lipsa de cultură a maselor populare în ceea ce privește inițiativa privată și prin necesitatea intervenției statului printr-o lege organică de dezvoltare a băncilor populare sătești. Acest proiect de lege avea un triplu scop:

Consolidarea băncilor populare care ființau la acea dată, supunându-le la anumite reguli și la un control neîncetat, care să le apere de pericolele la care sunt expuse instituțiile mânuitoare de bani.

Propagarea și răspândirea în toată țara a băncilor populare;

Înființarea Casa Centrale a Băncilor Populare, atât pentru a înlesni controlul, cât și pentru a da un avânt mai puternic acestui tip de instituții.

Băncile populare, conform sistemelor clasice ale cooperației, trebuiau să îndeplinească următoarele condiții;

să fie cât mai aproape de domiciliul membrilor asociați;

să acorde credit ieftin și pe termen mai lung decât băncile comerciale, pentru a contribui la rentabilizarea exploatărilor agricole;

să dispună de fonduri financiare suficiente pentru ca membrii asociați să nu fie obligați să apeleze la mai mulți creditori care le-ar impune condițiile oneroase;

să fie îndeaproape supravegheate.

1.4.2. Evoluția cooperației de credit în România

Sistemele fundamentale de Raiffeisen și Schulze-Delitzsch corespund organizării instituțiilor de credit cooperatiste nu numai din țara noastră, sistemul cooperației de credit din România formându-se ca o îmbinare a celor două sisteme clasice.

Integrată în context european, cooperația modernă din țara noastră cunoaște un proces de evoluție similar celorlalte state europene. Ea îmbracă aspectele generale ale acestui fenomen, dar este marcată și de trăsături distincte, datorită particularităților evoluției istorice din această țară.

Cooperativele din Ardeal și Banat nu au adoptat un tip unitar și nu s-au încadrat în același sistem. Românii au organizat bănci populare după trei tipuri: Schulze-Delitzsch, Raiffeisen și unul mixt sau intermediar.

Operațiunile desfășurate de către cooperativele de credit au fost:

primirea de depuneri spre fructificare, atât de la membrii cooperatori cat și de la alte persoane.

acordarea de împrumuturi pentru dezvoltarea producției agricole, pe termen de până la 3 ani, și pentru nevoi gospodărești, pe termen de cel mult un an

contractarea de împrumuturi de la Banca Agricolă în scopul întregirii resurselor;

efectuarea de operațiuni financiar-bancare în folosul membrilor cooperatori, în baza mandatului cu Banca Agricolă.

În perioada scursă de la reînființarea cooperativelor de credit până în 1989 au avut loc numeroase modificări în gama de operațiuni desfășurate de acestea. Pentru a exemplifica activitatea cooperativelor de credit în deceniul premergător trecerii la economia de piață, se pot prezenta indicatorii:

Tabelul I. – Evoluția principalilor indicatori
în perioada 1980-1989

milioane lei

Rezultă aproximativ o dublare a patrimoniului cooperativelor de credit la fiecare cinci ani.

În anul 1970 apare „Legea cu privire la organizarea și funcționarea cooperației de consum”. În anul 1971 s-a înființat Comisia Centrală a Cooperativelor de Credit, ca organ reprezentativ al cooperativelor de credit din România, instituție cu personalitate juridică, ce funcționa pe lângă CENTROCOOP. Instituțiile la nivel județean, Comisiile Județene ale Cooperativelor de Credit, funcționau pe lângă Uniunile Județene ale Cooperativelor de consum – UJECOOP.

Capitalul agregat al unei rețele cooperatiste de credit este parte al capitalului propriu al acesteia și este format din:

părțile sociale subscrise și vărsate de membrii cooperatori;

fondurile de rezervă constituite de organizațiile cooperatiste de credit;

rezervele generale pentru riscul de credit, constituite de organizațiile cooperatiste de credit;

rezervele de întrajutorare, constituite de organizațiile cooperatiste de credit;

rezerva mutuală de garantare constituită la nivelul Casei Centrale a cooperativelor de credit;

rezultate financiare curente și reportate ale organizațiilor cooperatiste de credit

Cooperativele de credit au voie să desfășoare activități doar pe o raza determinată din cadrul unui județ.

De asemenea, Casa Centrală din cadrul unei rețele cooperatiste garantează în întregime obligațiile cooperatiste afiliate. Pentru aceasta Casa Centrală a constituit rezerva mutuală de garantare pe baza cotizațiilor cooperativelor de credit afiliate și a unei cote din profitul sau brut. Acest fapt a duce, cel puțin teoretic, la scăderea riscului de faliment al cooperativelor de credit și la respectarea angajamentelor de plăți asumate de către acestea.

Din totalul de 925 de cooperative de credit –bănci populare existente în vara anului 2000, au mai rămas, în februarie 2001, 820 de cooperative de credit care au depus documentația pentru autorizare la BNR, restul desființându-se sau fuzionând. Pentru că autorizarea unei cooperative de credit se realiza numai dacă face parte dintr-o rețea cooperatistă de credit, au fost depuse și cereri pentru autorizarea a 10 rețele de credit cooperatiste.

Dintre aceste 10 rețele doar 5 au primit avizul prealabil de reorganizare și anume: CREDITCOOP, AURORA ROMÂNĂ, CONCORDIA ROMÂNĂ, CREDITUL ROMÂNESC, ȘI CREDITUL RURAL, acestea din urmă nemaiprimind aprobarea pentru reorganizarea rețelei.

După derularea ultimei etape a procesului de autorizare, Banca Națională a acordat autorizație de funcționare doar rețelei CREDITCOOP (în Consiliul de administrație al BNR din 7 septembrie 2002), celelalte cereri fiind în continuare în analiză.

După acest amplu proces de reorganizare, cooperativele de credit si-au consolida poziția pe piața financiară, iar procesul permanent de supraveghere la care au fost supuse a condus la intensificarea procesului de prudențialitate bancară și la diminuarea riscului de insolvabilitate și de intrare în incapacitate de plată.

CAPITOLUL II

REORGANIZAREA COOPERATIVEI DE CREDIT JIUL TG JIU CONFORM O.U.G. NR. 97/2000

2.1. PREZENTAREA GENERALĂ A COOPERATIVEI DE CREDIT JIUL TG JIU

2.1.1. Apariția și evoluția Cooperativei de Credit Jiul Tg Jiu

Cooperativa de Credit Jiul Tg Jiu, cu sediul în Tg Jiu este înmatriculată la Registrul Comerțului sub numărul J18/84/91 la data de 28.03.1991 și are codul fiscal 2161062. Cooperativa a fost înființată la 9 martie 1974 în Adunarea Generală Extraordinară de constituire a Cooperativei de Credit Jiul Tg Jiu, în baza Legii cu privire la funcționarea cooperativei de consum din anul 1970. La data de 11.03.1974, a fost înregistrată la Registrul de Stat sub numărul 44/11.03.1974, având ca obiect de activitate acordări de împrumuturi membrilor asociați. Cooperativa s-a constituit în anul 1974 la inițiativa unor persoane private, având menirea de a contribui la ridicarea materială și morală a unei părți din populația orașului, și anume, a membrilor săi cooperatori, activitatea sa principală, acordarea de împrumuturi membrilor asociațiilor având o puternică tentă socială, amintim câteva evenimente semnificative din existența cooperativei.

La finele anului 1974 cooperativa avea 575 de membrii cooperatori.

În anul 1990 funcționarea cooperativei se afla sub incidența Decretului Lege nr. 67/1990 privind organizarea și funcționarea cooperativei de consum și de credit.

În anul 1995, Cooperativa de Credit Jiul Tg Jiu a fuzionat, fiind absorbită de Comisia Județeană a Cooperativelor de Credit Gorj, înregistrată la Registrul Comerțului sub numărul J18/84 la data de 28.03.1995, care va prelua întreg patrimoniul cooperativei împreună cu întreaga activitate desfășurată cu membrii cooperatori din raza de activitate a cooperativei .

În momentul fuziunii (31.05.1995.) activitatea cooperativei se mărginea la:

– capital social indivizibil 32,7 mil. lei

– sold împrumuturi 308,2 mil. lei

– sold depozite termen 1,7 mil. lei

– sold fond social 168,4 mil. lei

În perioada 1995-1996, pe fondul intensificării atragerii de noi surse de finanțare depozite la termene, utilizarea plafoanelor de credit de la diverse bănci comerciale, s-a reușit onorarea tuturor cererilor de împrumut solicitate de membrii cooperatori vechi, cât și a celor noi înscriși în cooperativă. La finele anului 1996 principalii indicatori economici au fost:

– sold împrumuturi 1.467,3 mil. lei

– sold depozite termen 510,1 mil. lei

– sold fond social 785,9 mil lei

se observă că numai într-un an și șapte luni, activitatea a cunoscut o dinamică deosebită, volumul plasamentelor crescând cu 476 %; depozitele la termen crescând de 500 de ori, iar fondul social cu 467 %.

În 18 oct. 1996 a intrat în vigoare Legea 109/1996 privind organizarea și funcționarea Cooperativei de Consum și a Cooperativei de Credit. În conformitate cu art. 68, 69, 70 din Legea 109/199 Comisia Județeană a Cooperativelor de Credit își schimbă denumirea în Casa Teritorială a Cooperativelor de Credit, având în obiectul de activitate și coordonarea activității cooperativelor de credit asociate.

În anul 2000, ca urmare a apariției O.U.G. 97/2000 privind organizațiile cooperatiste de credit, Adunarea generală extraordinară a membrilor cooperatori întrunită în 4.12.2000 a hotărât reorganizarea Casei teritoriale în Cooperativă de Credit conform art. 246 litera a din respectiva ordonanță. În concordanță cu aceasta s-a hotărât:

aprobarea cererilor de retragere din asociere a cooperativelor asociate ca urmare a hotărârilor adunărilor generale ale acestora și restituirea părților sociale cooperativelor;

aprobarea Statutului Cooperativei de Credit Jiul Tg Jiu în conformitate cu Legea 109/1996;

reorganizarea Casei Teritoriale în Cooperativa de Credit Jiul Tg Jiu, succesoarea de drept a acesteia, cooperativa desfășurându-și activitatea numai cu membrii asociați persoane fizice de pe raza sa de activitate.

Daca urmărim dinamica activității de bază se poate constata că s-a atins scopul pentru care cooperativa a fost creată, acordându-se an de an tot mai multe împrumuturi membrilor cooperatori.

TabelulII.1Evoluția împrumuturilor acordate membrilor cooperatori în perioadele următoare

Acordarea împrumuturilor se face în baza Regulamentului de acordar a împrumuturilor, elaborat de CREDITCOOP și aprobat de consiliul de Administrație al acestuia.

Principala sursă de finanțare atrasă o reprezintă depunerile pe termen. Nivelul depunerilor pe termen a fost în permanență controlat printr-o judicioasă politică a dobânzilor pasive, astfel s-a reușit ca soldul depunerilor pe termen să nu depășească 50 % din soldul plasamentelor în împrumuturi. Acest autocontrol a asigurat întotdeauna o mare solvabilitate, dar și o lichiditate necesară atât bunului mers al activității cooperativei cât și onorării tuturor obligațiilor exigibile.

În anul 1999 s-a înregistrat o pondere mai mare a depozitelor pe termen datorită împrumuturilor intercooperatiste acordate unităților din județul nostru, situația remediindu-se în anul 2000.

Tabelul II. 2 – Evoluția soldului depunerilor pe termen în perioada 2002-2006

Cea mai mare parte a surselor atrase s-a plasat în împrumuturi acordate membrilor cooperatori, dar s-a plasat și în împrumuturi intercooperatiste, pentru a sprijini cooperativele din județ în soluționarea cererilor de împrumuturi ale membrilor lor cooperatori, în conformitate cu Regulamentul de acordare a împrumuturilor intercooperatiste al CREDITCOOP.

În vederea soluționării operative a cererilor de împrumut s-a apelat la credite bancare, mai exact plafoane de credit în anumite limite, folosite pentru perioade scurte de timp de regulă la începutul lunilor calendaristice, când încasările de la membrii cooperatori sunt mai reduse, drepturile salariale acordându-se după 10 ale lunii. Tabelul II. 3 , redă evoluția creditelor bancare în perioada următoare.

Tabelul II. 3 – Evoluția creditelor bancare în următoarea perioadă

lei

O sursă de finanțare tradițională, specifică activității cooperativei de credit este fondul social, atras de la membrii cooperatori care beneficiază de împrumuturi. Acest fond este constituit, utilizat și restituit conform regulamentului de acordare a împrumuturilor elaborat de CREDITCOOP, ale cărui prevederi sunt prezentate membrilor cooperatori atât la înscrierea în cooperativă cât și la solicitarea împrumutului. Fondul social a reprezentat în anul 2000, 50 % din total surse de finanțare.

Tabelul II. 4 – Evoluția fondului social în perioada 2002 – 2006

Lei

În conformitate cu obiectul său de activitate, pe lângă activitățile de bază: acordarea de împrumuturi membrilor cooperatori și atrageri de sume spre fructificare, cooperativa a efectuat, în baza unor convenții încheiate, o serie de prestări servicii financiare pentru diverse organizații obștești. Evoluția acestor operațiuni se prezintă astfel:

Tabelul II. 5 – Prestări servicii efectuate pentru organizații obștești

lei

Operațiunile de încasări și plăți în contul unor organizații obștești constau în efectuarea de depuneri și ridicări de numerar în contul deschis de organizația respectivă la cooperativa de credit. Organizațiile pentru care am efectuat aceste operațiuni sunt: Parohiile, C.A.R-uri , Sindicate,Comitete scolare etc.

Dinamica indicatorilor financiari în perioada 2002-2006 reliefează o creștere a acestora peste rata inflației aferentă fiecărui exercițiu financiar.

Tabelul II. 6 – Indicatori financiari în perioada 2001- 2006

lei

2.1.2. Organizarea și administrarea cooperativei

Cooperativa este condusă de un Consiliu de administrație alcătuit din 5 membri, având în componență: un președinte și 4 membri. Pe lângă cei doi conducători (președinte și vicepresedinte), structura organizatorică a cooperativei, cuprinde compartimente funcționale: financiar-contabilitate-casierie, având 4 salariați, creditare 2 salariați, informatică cu 1 salariat, juridic cu 1 salariat,audit intern 1salariat și un compartiment de control financiar cu 1 salariat. Legăturile funcționale între compartimente, sunt stabilite prin Regulamentul de Organizare și funcționare al cooperativei.

Produse și servicii oferite

Cooperativa de credit Jiul Tg Jiu oferă membrilor săi cooperatori, precum și altor persoane, următoarele produse cu caracter bancar:

Credit pentru investitii imobiliare – reprezinta orice credit contractat de un membru cooperator avand una din urmatoarele destinatii:

Cumpararea unei constructii;

Realizarea unei constructii;

Reabilitarea, consolidarea, modernizarea, extinderea unei constructii;

Mentinerea dreptului de proprietate a unei constructii realizate;

Cumpararea unui teren;

Viabilizarea unui teren;

Mentinerea dreptului de proprietate asupra unui teren

Credit de consum – reprezinta orice credit acordat unui membru cooperator pentru satisfacerea nevoilor sale personale sau ale familiei acestuia si a carui destinatie poate fi:

Achizitionarea de bunuri, altele decat cele prevazute la pct.a “investitii imobiliare”

Dezvoltarea productiei agricole in gospodariile proprii;

Comercializarea produselor obtinute din productia agricola in gospodariile proprii;

Activitati de turism agroturism;

Activitati de prestari servicii din diverse domenii, pentru persoane fizice autorizate;

Pentru evenimente deosebite (vacanta, calatorii, plata unor forme de scolarizare, partcipare la conferinte si simpozioane, casatorie, botez, accidente grave, calamitati naturale etc.);

Nevoi personale nenominalizate in limita a 12 castiguri nete lunare din adeverinte de venit/cupoane de pensii si/sau alte documente din care rezulta veniturile obtinute de solicitant si, dupa caz familia acestuia.

Pentru tratamente medicale;

Pentru deces.

2.2. REZULTATELE OBTINUTE IN URMA PROCESULUI DE AUTORIZARE

2.2.1. Bilanțul contabil estimativ – Contul de profit și de pierderi

Bilanțurile contabile elaborate pentru ultimii 3 ani de activitate, reflecta o creștere continuă a patrimoniului cooperativei astfel:

TabelulII.7Creștereapatrimoniului

Analizând elementele de ACTIV și de PASIV pe baza ponderii fiecărui post în totalul bilanțier pentru anul 2005, rezultă următoarea situație:

Tabelul II. 8

Datele prezentate reflectă o structură echilibrată a posturilor de bilanț atât în activ cât și în pasiv. Operațiunile cu clienții dețin ponderea cea mai mare, respectiv 89 % în activ și 75 % în pasiv, capitalurile proprii și asimilate deținând 25 % din total PASIV.

De asemenea, în structură veniturile și cheltuielile previzionate tot pentru anul 2005, se prezintă astfel:

Tabelul II.9 Situația veniturilor și cheltuielilor în anul 2005

Veniturile din operațiunile cu clienții (dobânzile calculate la împrumuturile acordate) reprezintă peste 92 % din total venituri, iar la cheltuieli ponderea o reprezintă cheltuielile pentru operațiunile cu clientele 41 % și cheltuielile cu personalul 27 %.

2.2.2. Performanțe economice

Principalele performanțe realizate de cooperativă pe perioada 2005-2006, sunt reflectate atât de creșterea totalului bilanțier și a profitului, cât și de cea a altor indicatori de eficiență, astfel:

Tabelul II. 10 – Principalele performanțe realizate de cooperativă
pe perioada 2005-2006

Chiar dacă rentabilitatea rezultată mai sus nu înregistrează nivele mari, ea a fost calculată pe baza unor indicatori estimativi posibili de realizat, în condițiile specifice de promovare a principiilor cooperatiste de colaborare și într-ajutorare a membrilor asociați.

Solvabilitatea patrimonială – rata autonomiei financiare, calculată ca raport între capitalul propriu și capitalul propriu + împrumuturi datorii asimilate

Tabelul II. 11 – Solvabilitatea patrimonială

Conform cerintelor B.N.R. indicatorul de solvabilitate trebuie sa fie minim 12%.

2.2.3. Principalele produse și servicii bancare ce au fost promovate în urma procesului de autorizare

În urma procesului de autorizare activitata desfășurată în condițiile prevăzute de O.U.G. 97/2000, Cooperativa de Credit Jiul Tg Jiu a urmărit dezvoltarea și diversificarea activităților pe care le realizează, oferind membrilor cooperatori altor persoane fizice și juridice, în principal, următoarele produse și servicii:

privitor la atragerea de resurse:

Carnetul pentru economii la termen, document bancar, cu regim special, cu dobânda în funcție de evoluția pieței financiare;

Contractul de depozit pentru persoanele juridice, care este un instrument bancar pe termen, cu dobânda în funcție de evoluția pieței financiare;

Contul bancar personal este instrument bancar prin care titularii de cont (persoane fizice sau juridice) își pot achita în condiții de siguranță o serie de obligații față de bugetele locale sau față de terți. Dobânda la vedere se acordă în funcție de evoluția pieței financiare.

pentru activitatea de creditare:

Contractul de împrumut pentru membrii săi cooperatori;

Contractul de credit pentru persoanele juridice.

CAPITOLUL III

MANAGEMENTUL ACTIVELOR SI PASIVELOR IN COOPERATIVELE DE CREDIT

3.1. MODALITĂȚI DE ACORDARE A CREDITELOR MEMBRILOR COOPERATORI

3.1.1. Dispozitii generale

Cooperativele de credit din rețeaua CREDITCOOP acordă membrilor cooperatori credite în lei, pe termen scurt și mediu, în conformitate cu prevederile Ordonanței de Urgență a Guvernului nr.97/2000 privind organizațiile cooperatiste de credit modificată și aprobată prin Legea nr.200/2002, și în limita autorizațiilor primite de la Banca Națională a României.

Acordarea de credite membrilor cooperatori reprezintă principala activitate a cooperativelor de credit, care trebuie să se desfășoare în conformitate cu prevederile cuprinse în strategia de dezvoltare a rețelei CREDITCOOP și cu cerințele de prudențialitate bancară prevăzute de O.U.G. nr.97/2000 și de reglementările Băncii Naționale a României emise în aplicarea acesteia.

Pot beneficia de credite, în condițiile prezentelor norme, numai membrii cooperatori care prezintă credibilitate, solvabilitate, precum și garanții reale si/sau personale.

In intelesul prezentelor norme termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii:

Membru cooperator – persoana fizica care a subscris si a varsat la capitalul social al cooperativei de credit cel putin numarul de parti sociale stabilite prin actul constitutiv.

Credit – orice angajament de acordare a unei sume de bani, ori prelungirea scadentei unei datorii, in schimbul obligatiei debitorului la rambursarea sumei respective, precum si la plata unei dobanzi sau a altor cheltuieli legate de aceasta suma.

Angajament de finantare (creditare) – angajament irevocabil de acordare a unei sume de bani prin punerea acesteia la dispozitie de catre creditori in conditiile stabilite cu debitorul prin contractul de credit semnat.

Perioada de tragere – durata de timp scursa de la angajamentul de finantare (creditare) pana la punerea la dispozitia solicitantului in contul curent al acestuia a sumei contractate.

Perioada de utilizare – durata de timp scursa de la punerea integrala la dispozitia solicitantului a sumei contractate si data primei rate scadente conform contractului de credit incheiat.

Durata de rambursare – perioada de timp care curge de la data stabilita pentru rambursarea primei rate a creditului sau data stabilita pentru plata primei dobanzi, pana la data prevazuta in scadentar si contractul de credit pentru rambursarea ultimei rate.

Perioada de intarziere – intervalul de timp scurs de la scadenta creditului (ratei) pana la recuperarea efectiva a acestuia. Intarzierea se poate referi la o rata sau mai multe din creditul acordat sau la intreg creditul.

Garant – reprezinta acea persoana care raspunde solidar cu debitorul pentru totalitatea obligatiilor asumate prin contactul de credit .

Credit de consum – reprezinta orice credit contractat de o persoana fizica in vederea satisfacerii nevoilor personale ale solicitantului si/sau ale familiei acestuia ori pentru achizitionarea de bunuri, altele decat cele care sunt prevazute la creditele pentru investitii imobiliare, in aceasta categorie se include si leasingul financiar ce corespunde destinatiilor mentionate.

Credit de consum pentru efectuarea de tratamente medicale – reprezinta orice credit contractat de o persoana fizica membru cooperator avand ca destinatie efectuarea de tratamente medicale,interventii chirurgicale,procurari de proteze,etc.

Credit de consum pentru deces – reprezinta acel credit contractat de o persoana membru cooperator avand ca destinatie acoperirea cheltuielilor generate de decesul unui membru al familiei solicitantului asa cum este definita la punctul 15,sau a unei persoane aflate in intretinerea solicitantului.

Credite pentru investitii imobiliare – reprezinta orice credit contractat de o persoana fizica avand ca destinatie dobandirea sau mentinerea drepturilor de proprietate asupra unui teren si/sau unei constructii realizate sau care urmeaza sa se realizeze in scopul reabilitarii, modernizarii, consolidarii sau extinderii unei constructii ori pentru viabilizarea unui teren, in aceasta categorie se include si leasingul financiar ce corespunde destinatiilor mentionate.

Scadenta intermediara – reprezinta termenul la care o parte din imprumut(rata) devine exigibila si trebuie rambursata.

Scadenta finala – reprezinta termenul la care ultima parte din imprumut(rata) sau intreg imprumutul in cazul ratei unice devine exigibil si trebuie rambursat.

Familia solicitantului – in sensul prezentelor norme se intelege sotul/sotia si rudele si afinii acestuia care locuiesc si gospodaresc impreuna cu solicitantul.

Coplatitor – membru al familiei solicitantului (asa cum este definita la punctul 15) care raspunde solidar impreuna cu debitorul pentru totalitatea obligatiilor asumate prin contractul de credit.

Termenul de acordare – perioada de timp care curge de la data acordarii creditului pana la data prevazuta in scadentar si contractul de credit pentru rambursarea ultimei rate.

3.1.2. Principii și reguli generale de acordare a creditelor membrilor cooperatori

Operațiunile privind acordarea de credite membrilor cooperatori, efectuate de către cooperativele de credit din rețeaua CREDITCOOP, au la bază prudența, ca principiu fundamental, precum și următoarele principii și condiții generale:

a) credibilitatea, care presupune cunoașterea membrului cooperator, solicitant de credit, printr-o aprofundată activitate de informare și documentare cu privire la calitățile morale și profesionale ale acestuia, reputația la locul de muncă și în societate, situația materială, prin prisma veniturilor pe care le are etc.In scopul cunoasterii si altor angajamente ale clientului contractate cu alte institutii de credit,i se va putea solicita acestuia sa-si dea acordul cooperativei de credit pentru consultarea bazei de date a Centralei Riscurilor Bancare,in conformitate cu reglementarile Casei Centrale emise in acest sens.

b) solvabilitatea, reprezintă capacitatea solicitantului de credit si dupa caz, a familiei acestuia de a rambursa la scadență creditul acordat și dobânda aferentă, potrivit obligațiilor asumate prin contractul încheiat cu cooperativa de credit.

La evaluarea capacitatii de plata a solicitantului se va avea in vedere ca angajamentele totale de plata lunare ale solicitantului si ale familiei acestuia, respectiv principalul, dobanda si orice alte costuri ce decurg din contractele de credit, indiferent de creditor, inclusiv din creditul a carui acordare se solicita, sa reprezinte cel mult 40% din veniturile nete lunare ale solicitantului si, dupa caz, ale familiei acestuia.

Modalitatea de determinare de cooperativa de credit a angajamentului de plata lunar aferent acordarii si derularii unui credit de consum si / sau pentru investitii imobiliare, indiferent de frecventa platii acestuia este urmatoarea:

(valoare credit acordat + valoare dobanda totala calculata pe perioada creditarii + orice alte costuri decurgand din contractul de credit) / (termen de acordare exprimat in luni)

c) alte condiții ale activității de creditare: respectarea de către debitori a obligatiilor asumate prin contractul de credit incheiat cu privire la: acordarea creditului si utilizarea acestuia in scopul pentru care a fost acordat;rambursarea creditului si dobanzii aferente,conform scadentarului;garantarea creditului si asigurarea bunurilor aduse in garantie; aplicarea prevederilor Normelor B.N.R. privind limitarea riscului de credit al instituțiilor de credit; consemnarea în documente contractuale a tuturor operațiunilor de credit și garanție, etc.

În scopul asigurării rambursării la scadență a creditelor acordate și a dobânzilor aferente, cooperativele de credit vor solicita membrilor cooperatori garanții corespunzătoare, menționate în capitolul V al prezentelor norme.

Contractele de credit încheiate de cooperativele de credit cu membrii cooperatori, precum și garanțiile reale și personale aduse în scopul garantării creditelor acordate de acestea, constituie titluri executorii. conform prevederilor O.U.G. nr.97/2000 modificată și completată prin Legea nr.200/2002.

Creditele acordate membrilor cooperatori aflați în relații speciale cu cooperativele de credit sau salariaților acestora, inclusiv familiilor lor, pot fi permise numai în condițiile stabilite de Normele Băncii Naționale a României nr.12/2003, modificate și completate prin Normele nr.9/2004, precum și de normele proprii elaborate în acest scop de către Casa Centrală CREDITCOOP.

Creditele se acordă exclusiv în lei în funcție de resursele financiare ale cooperativelor de credit.

Dobânda aferenta creditelor acordate se va calcula potrivit formulei de calcul din contractul de credit si se va incasa potrivit scadentarului – anexă la contractul de credit.

In functie de obtiunea beneficiarului, se va putea rambursa creditul si incasa dobanda aferenta , in una din variantele:

a. cu rate credit lunare egale pe toata durata derularii creditului si cu dobanda calculata la sold si incasata lunar ;

b. cu rate credit lunare inegale si cu dobanda calculata la sold, dar cu anuitate constanta ( principal +dobanda) pe toata durata derularii creditului;

c. cu rate credit egale sau inegale , a caror scadente sunt stabilite la termene mai mari de o luna, in acest caz dobanda se va calcula si incasa lunar.

CREDITCOOP Casa Centrala stabileste valoarea la care un credit este considerat credit de valoare mare si pentru a carui acordare este nevoie de avizul Casei Centrale. Suma maxima a creditului ce se poate acorda unui membru cooperator si termenul maxim de rambursare se vor stabili de catre consiliile de administratie ale cooperativelor de credit in cadrul limitelor de competenta transmise periodic prin circulare ale CREDITCOOP.

3.1.3. Destinația și condițiile de acordare a creditelor. Termene de creditare.

3.1.3.1. Destinatia creditelor acordate membrilor cooperatori

Cooperativele de credit din reteaua CREDITCOOP acorda credite membrilor cooperatori pe care sunt obligate sa le incadreze in una din urmatoarele categorii:

Credit pentru investitii imobiliare – reprezinta orice credit contractat de un membru cooperator avand una din urmatoarele destinatii:

1. Cumparare unei constructii ;

2. Realizarea unei constructii;

3. Reabilitarea, consolidarea, modernizarea, extinderea unei constructii;

4. Mentinerea dreptului de proprietate a unei constructii realizate;

5. Cumpararea unui teren;

6. Viabilizarea unui teren;

7. Mentinerea dreptului de proprietate asupra unui teren

Creditul de consum – reprezinta orice credit acordat unui membru cooperator pentru satisfacerea nevoilor sale personale sau ale familiei acestuia si a carui destinatie poate fi:

Achizitionarea de bunuri, altele decat cele prevazute la pct. A “investitii imobiliare”;

Dezvoltarea productiei agricole in gospodariile proprii;

Comercializarea produselor obtinute din productia agricola in gospodariile proprii;

Activitati de turism si agroturism;

Activitati de prestari servicii din diverse domenii,pentru persoane fizice autorizate ;

Pentru evenimente deosebite (vacanta, calatorii, plata unor forme de scolarizare, participare la conferinte si simpozioane, casatorie, botez, accidente grave, calamitati naturale etc.);

Nevoi personale nenominalizate in limita a 12 castiguri nete lunare din adeverinte de venit/cupoane de pensii si/sau alte documente din care rezulta veniturile obtinute de solicitant si, dupa caz,de familia acestuia.

Pentru tratamente medicale;

Pentru deces.

Membrii cooperatori au obligatia de a declara scopul pentru care solicita creditul.

3.1.3.2. Conditii generale de creditare

Pentru a putea beneficia de credite, membrii cooperatori trebuie să constituie la cooperativa de credit un fond social al carui cuantum din valoarea creditului solicitat, este stabilit in actul constitutiv.Acest fond se poate constitui si din disponibilitatile existente sau constituite in contul clientului in ziua acordarii creditului si are caracter de întrajutorare reprezentind sursă de finanțare, pentru care membrii cooperatori pot primi o dobândă, ce se suportă din venituri, aprobată anual de adunarea generală a cooperativei de credit, cu respectarea limitei maxime stabilite prin circulare ale Casei Centrale CREDITCOOP.

Membrii cooperatori, care au beneficiat de credite, pot retrage fondul social, în condițiile stabilite prin actul constitutiv al cooperativei, numai dacă au trecut cel puțin 2 ani de la data achitării ultimei rate (pricipal si/sau dobanda) din creditul respectiv.

Solicitantii de credite trebuie sa garanteze rambursarea creditelor primite si a dobanzilor aferente, atat cu veniturile ce la vor realiza, cat si cu garantii reale si personale constituite cu respectarea prevederilor cap. V din prezentele norme.

Membrii cooperatori care solicita credite trebuie sa nu inregistreze debite restante , sau alte obligatii neachitate la scadenta fata de cooperativa de credit .

Pentru a beneficia de credite membrii cooperatori vor completa o cerere de credit, in care consemneaza datele sale de indentificare (numele si prenumele, domiciliul si adresa, codul numeric personal, ocupatia, dupa caz unitatea unde lucreaza si alte date de indentificare), precum si valorea creditului solicitat, destinatia acestuia si termenul de rambursare.

3.1.3.3. Conditii de acordare a creditelor de consum membrilor cooperatori.

Creditul de consum reprezinta creditul acordat membrilor cooperatori in vederea satisfacerii nevoilor personale sau ale familiei acestora ori pentru achizitionarea de bunuri, altele decat cele mentionate la art. 15 lit A din prezentele norme.

In vederea obtinerii unui credit de consum,solicitantul trebuie sa prezinte urmatoarele documente:

documentele prevazute la art. 19 prin care atesta capacitatea solicitantului si dupa caz a familiei acestuia de a dispune de venituri certe.

b)declaratie pe proprie raspundere privind valoarea angajamentelor de plata ale solicitantului si ale familiei acestuia la data solicitarii creditului si in mod distinct obligatiile devenite exigibile si neonorate la scadenta precum si cele privind litigiile cu tertii existente la data solicitarii creditului,cu precizarea dupa caz a motivelor care au condus la situatia respectiva. Cooperativa de credit poate solicita copii de pe documentele care atesta gradul de indatorare a solicitantului si a membrilor acestuia.

(1) In evaluarea bonitatii solicitantului unui credit de consum se va avea in vedere ca angajamentele de plata lunare ale solicitantului si ale familiei acestuia, respectiv principalul, dobanda si orice alte costuri decurgand din credite de consum, indiferent de creditor, inclusiv creditul a carui acordare se solicita, nu vor depasi 30% din veniturile nete ale solicitantului si, dupa caz, ale familiei acestuia.

(2) Veniturile nete lunare vor fi calculate ca diferenta intre veniturile totale certe cu caracter de permanenta,ajustate prin aplicarea cooeficientilor stabiliti pentru fiecare categorie de venit,conform anexei nr 10 la prezenta norma si angajamentele de plata lunare de alta natura decat cele decurgand din contractele de credit indiferent de creditor.

(3) Nu vor fi luate in calculul veniturilor totale ale familiei, veniturile membrilor de familie care sunt garanti.

(4) Costurile decurgand din contractele de credit de consum includ toate cheltuielile pe care solicitantul trebuie sa le suporte pentru acordarea si derularea fiecarui credit.

a) Creditul pentru efectuarea tratamentelor medicale se acorda membrilor cooperatori pentru procurari de medicamente, spitalizari, interventii chirurgicale, lucrari stomatologice, procurari de proteze de orice fel etc. atat pentru nevoile persoanale cat si pentru cele ale membrilor familiei asa cum este definita la art. 3 pct. 15.

Acordarea acestor credite se va face in baza unor documente eliberate de o institutie medicala, de medicul de familie care sa ateste necesitatea tratamentului medical, sau pe baza altor tipuri de documente acceptate de consiliul de administratie al cooperativei de credit.

La acordarea acestui tip de credit se va avea in vedere ca angajamentele de plata lunare, respectiv principalul, dobanda si orice alte costuri decurgand din creditul solicitat sa nu depaseasca 75% din veniturile nete lunare ale solicitantului si, dupa caz, ale familiei acestuia.

b) Creditul pentru deces se acorda membrului cooperator pentru decesul unui membru al familiei asa cum e definita la art. 3 pct.15. sau al unei persoane aflate in intretinerea solicitantului.

3.1.4. Modul de acordare a creditelor membrilor cooperatori

A. Documente care trebuie prezentate de solicitant:

a) cererea de credit, conform modelului din anexa 1;

b) Copia actului de identitate (certificata de catre un salariat al cooperativei);

c) Adeverinte de venit din salariu,pentru solicitant,membrii familiei acestuia

si garanti conform modelului din anexa 2;

d) Solicitantii de credite si membrii familiilor acestora care obtin venituri din agricultura vor prezenta documente din care se poate cuantifica nivelul acestor venituri cum sunt: adeverinte eliberate de primarii, de centrele de preluare si valorificare a produselor, certificate de producator si alte tipuri de documente din care pot rezulta veniturile obtinute si care sunt acceptate de consiliul de administratie al cooperativei de credit.

e) Cupoanele de pensie, care nu vor fi mai vechi de 3 luni, pentru solicitantii si/sau garantii pensionari, ori adeverinte emise de Casa judeteana de pensii, in care se mentioneaza daca au sau nu retineri;

f) Documente privind alte venituri ale solicitantului, după caz ,poate fi si declaratia pe venit;

g) Angajament de plata conform modelului din anexa 2a;

h) Acte care să ateste proprietatea asupra bunurilor mobile sau imobile ce vor servi la garantarea creditului;

i) Alte documente pe care cooperativele de credit le considera necesare pentru aprecierea solvabilitatii si bonitatii solicitantului creditului.

j) Declaratie pe propria raspundere privind valoarea angajamentelor de plata ale solicitantului si ale familiei acestuia, in care va mentiona in mod special obligatiile de venit exigibile si neonorate la scadenta conform modelului din anexa 2b;

k) Declaratia pe propria raspundere privind litigiile cu tertii si valoarea acestora conform modelului din anexa 2b ;

B. Documente care se întocmesc de către cooperativa de credit:

a) Referatul privind îndeplinirea condițiilor de aprobare a creditului, întocmit cu respectarea prevederilor modelului –cadru .

b) Contractul de credit, Contractul de credit permanent, Contractul pentru credit de consum, dupa caz, încheiat între cooperativa de credit și membrul cooperator beneficiar al creditului, întocmit cu respectarea prevederilor modelelor –cadru .

c) Accesorii ale contractului de credit, respectiv:

contract de depozit colateral conform modelului –cadru din contractul de garanție mobiliară (gaj) fără deposedare , întocmit cu respectarea prevederilor modelului – cadru ;

contractul de garanție imobiliară, întocmit cu respectarea prevederilor modelului – cadru ;

contractul de cesiune de creanță, întocmit cu respectarea prevederilor modelului – cadru;

contractul de fidejusiune, întocmit cu respectarea prevederilor modelului – cadru ;

Art.33. Contractul de credit permanent, reprezintă o modalitate de creditare a membrilor cooperatori, în baza unui contract prin care cooperativa de credit pune la dispoziția împrumutatului, pentru o perioadă de timp determinată, un plafon de credit utilizabil în mod eșalonat, în funcție de nevoile acestuia.

Documentatia de credit (care a stat la baza aprobării creditului), impreuna cu documentele incheiate de catre cooperativa (CONTRACTUL DE CREDIT, si anexele acestuia , CONTRACTUL DE IPOTECA, precum si celelalte contracte de garantie aferente creditului , vor fi păstrate în arhiva unității, în dosare speciale, separate pe luni calendaristice.

Pentru creșterea operativității în acordarea creditelor, cooperativele de credit pot constitui comitete de credite, garanții și risc, formate din 3-5 membri in atributiile carora intra avizarea si aprobarea creditelor pana la un anumit plafon stabilit de conducerea cooperativei de credit.

Comitetele de credit,garantii si risc de la sediul cooperativei de credit vor avea in componenta lor cel putin o persoana din conducerea acesteia.

Numirea comitetelor de credite, garanții și risc se va face de către consiliul de administratie al cooperativei de credit, prin decizie, în care se vor menționa componența comitetului, atribuțiile și răspunderile acestuia, stabilite potrivit prezentelor norme.

Inspectorul de credite sau o alta persoana desemnata de conducerea cooperativei de credit, după caz analizeaza documentația depusă de solicitantul creditului și va întocmi referatul privind îndeplinirea condițiilor de aprobare a creditului, conform modelului din anexa 3. Referatul va fi prezentat comitetului de credite, garanții și risc cu propunerea persoanei care la intocmit ,de aprobare sau respingere.Comitetul de credite,garantii si risc aproba sau respinge ceditele aflate in competenta sa si propune aprobarea sau respingerea creditelor aflate in competenta de aprobare aconsiliului de administrație al cooperativei de credit. Consiliul de administratie aproba politica de creditare a cooperativei de credit si creditele acordate de aceasta ,aflate in competenta sa cu respectarea reglementarilor emise de casa centrala in acest sens si transmise prin circulare cooperativelor de credit afiliate.

În ședințele consiliului de administrație în care se examinează documentatia de creditare, pentru creditele ce intra in competenta sa, în vederea aprobării sau ratificării, după caz, se vor prezenta în mod obligatoriu tabele in care se vor centraliza creditele supuse aprobarii respectiv ratificarii.

Creditele se vor aproba sau ratifica, după caz, de către consiliul de administrație cu o majoritate simplă de voturi.

In cazul creditelor pentru care rambursarea se face lunar, data primei scadente nu va putea depasi ultima zi din luna urmatoare celei in care s-a acordat creditul.

Pentru creditele acordate in conditiile art.42 al prezentelor norme,data primei scadente va fi stabilita la 2,3 sau 6 luni, dupa caz, conform esalonarii din contractul de credit.

Angajarea creditului (asumarea platii sumei prevazute in contractul de credit ) se va face numai dupa prezentarea, de catre solicitanti, a documentelor legale pentru garanțiile reale, dupa prezentarea garanților, in cazul garantiilor personale, pentru identificare si semnare a contractelor de garantie, la sediul unităților creditoare si dupa definitivarea contractului de credit.

Contractul de credit si anexa sa – scadentarul , întocmit în două sau trei exemplare, după caz, va fi repartizat astfel: primul exemplar se păstrează la unitatea creditoare, al doilea se va înmâna beneficiarului, iar al treilea – care se utilizează numai pentru solicitanții încadrați cu contract de muncă, care achită ratele prin rețineri din salariu – se trimite la unitatea unde este angajat beneficiarul de credit.

După acordarea creditului, casierul sau un alt salariat va putea inscrie în carnetul de membru cooperator data și valoarea creditului, iar la rambursarea fiecărei rate, se vor înscrie data, numărul documentului justificativ și suma achitată.

Datele din carnetul de membru cooperator privind rambursările pot fi înscrise și de beneficiar și confirmate periodic de casierul cooperativei de credit.

3.1.5. Garanții și asigurari

Pentru asigurarea recuperării creditului, în situația în care debitorul nu respectă obligațiile contractuale de rambursare a ratelor scadente, din cauze care nu au putut fi prevăzute la acordarea creditului, cooperativa de credit va solicita membrilor cooperatori garanții asiguratorii, care pot fi oferite atât de către solicitant direct cât și de alte persoane, numite garanți.

A. GARANȚII REALE

Acestea reprezintă mijloace juridice de garantare a obligațiilor prin afectarea unui bun al debitorului sau al altei persoane, numite garant, în vederea asigurării executării obligației asumate.

Garanțiile reale pot fi sub următoarele forme:

a) gajul asupra bunurilor mobile cumpărate din creditul obținut;

b) gajul asupra altor bunuri mobile aflate în proprietatea solicitantului de credite sau a garanților – fara deposedarea bunurilor gajate;

c) ipoteca asupra bunurilor imobiliare ale titularului creditului sau ale garanților.

B. GARANȚII PERSONALE

Sunt garanții asigurate de una sau mai multe persoane, care se obligă să plătească în cazul în care debitorul nu își respectă obligațiile asumate prin contractul de credit. Acestea pot fi:

a) depozitele pe termen ale solicitantului de credit și/sau ale garanților;

b) depozite colaterale constituite de solicitantul de credit și/sau ale garanților în scopul garantării creditului;

c) garantii banesti din castigurile realizate de garanti dovedite cu acte.

d) Politele de asigurare avand ca obiect garantarea / preluarea riscului de neplata incheiate de debitori ori de cooperativele de credit cu o societate de asigurari. Garantii si coplatitorii isi vor asuma raspunderea cu averea prezenta si viitoare pentru rambursarea creditului, a dobanzilor aferente si a eventualelor cheltuieli de urmarire renuntand la beneficiul discutuinii si diviziunii.

In functie de valoarea creditului se va opta pentru una sau mai multe forme de garantare, astfel incat sa se acopere in proportie de 120% din valoarea creditului plus dobanda aferenta primului an de creditare in cazul creditelor de consum si in proportie de 133% din valoarea creditului in cazul creditelor pentru investitii imobiliare.

Pentru bunurile mobile de orice fel gajate se încheie contract de garanție mobiliară (gaj) fără deposedare (anexa nr. 6) cu indicarea datelor caracteristice identificării lor, care se înregistrează în arhiva electronică de garanții reale mobiliare din județul respectiv.

Pentru bunurile imobile (clădiri) de orice fel aduse drept garanții asiguratorii se încheie contracte de garanții imobiliare, numite și ipoteci (anexa 7).

Contractul de ipotecă se poate încheia cu debitorul, în cazul în care imobilul este proprietatea sa, ori cu garanții, pentru imobilele proprietatea acestora.

În toate cazurile, contractele de ipotecă se vor autentifica la notarul public și se vor înregistra în registrul de transcripțiuni și inscripțiuni imobiliare sau în cartea funciară, după caz, existente la judecătoria unde se află situat imobilul.

Se recomandă ca, pentru creditele mai mari de 5000 de lei, ipoteca să reprezinte principala formă de garanție asiguratorie.

Bunurile gajate și ipotecate vor fi asigurate la o societate de asigurări, cu cesiune în favoarea cooperativei de credit a eventualelor despăgubiri cuvenite asiguratului, până la limita creditului neachitat, a dobânzilor curente și penalizatoare și a cheltuielilor de urmărire, după caz.

Evaluarea bunurilor gajate si/sau ipotecate,constituite drept garantii pentru creditul acordat , se va efectua la valoarea justa a acestora (suma la care poate fi tranzactionat un activ, de buna voie , intre parti aflate in cunostinta de cauza) .

Pentru creditele garantate cu bunuri ipotecate sau gajate si a caror perioada de rambursare este mai mare de 12 luni, cooperative de credit are obligatia verificarii faptice a garantiilor, cel putin o data pe an.

Pentru depozitele constituite și luate în gaj de cooperativa de credit care, cumulat reprezintă cel puțin 120% față de creditul acordat, titularul depozitului va putea dispune de dobânda cuvenită.

Garantii si coplatitorii isi vor asuma raspunderea cu averea prezenta si viitoare pentru rambursarea creditului, a dobanzilor aferente si a eventualelor cheltuieli de urmarire renuntand la beneficiul discutuinii si diviziunii.

Garanții răspund solidar cu beneficiarii de credite pentru achitarea ratelor și a dobânzilor la scadențele fixate, precum și a cheltuielilor de urmărire, conform prevederilor din contractele de credit încheiate.

Cooperativele de credit pot percepe un comision de risc la toate creditele acordate. Comisionul se percepe o singură dată, la acordarea creditului, fiind calculat la întreaga valoare a acestuia.

3.1.6. Scadențarea, rescadențarea și rambursarea creditelor

Creditele ce se acordă de către cooperativele de credit din rețeaua CREDITCOOP se ramburseaza impreuna cu dobanzile aferente în rate, la termenele fixate prin contract, stabilite prin negociere cu beneficiarul de credit, în raport de valoarea creditului, evoluția veniturilor acestuia și în limita termenelor maxime prevăzute în circularele transmise în acest sens de CREDITCOOP.

Dupa aprobarea cererii, noile conditii de restituire a imprumuturilor se vor concretiza intr-un act aditional la contractul de credit

Procedura si etapele care se vor parcurge in cazul reesalonarii datoriilor existente in sold si al prelungirii scadentei finale a creditului sunt cele prevazute la capitolul II, punctul 3, literele “c” si “d” din Normele privind recuperarea creditelor si a dobanzilor neachitate la scadenta in reteaua CREDITCOOP.

Obligatiile de plata ale clientului(comisioane,dobanda,rate credit,cheltuieli de urmarire) pot fi achitate la casieria cooperativei de credit,prin virament sau prin reținere pe statul de plată a salariilor , de către unitatea unde clientul este încadrat în muncă, pe baza consimțământului scris dat în acest scop.Din suma incasata in contul curent al clientului obligatiile se vor stinge in urmatoarea ordine :comisioane,cheltuieli de urmarire,dobanda,rate credit.

Rata neachitată la termen intră în restanță în prima zi după scadență, de când începe să se calculeze dobânda de penalizare și urmează să se acționeze pentru recuperarea creditului restant și a dobânzilor, potrivit prevederilor legale.

Pentru creditul restant, debitorul va plăti, în plus față de dobânda

practicata pentru creditul curent, o dobândă penalizatoare de 10% pe an, calculată de la data intrarii la restanta până la data achitării acestora, care se înscrie obligatoriu în contractele de credit.

Dobânda penalizatoare se actualizează periodic și se transmite cooperativelor de credit prin circulare întocmite de CREDITCOOP.

Cheltuielile legate de urmărirea recuperării ratelor și dobânzilor restante reprezentand c-val telefoanelor, a deplasarilor la domiciliul debitorilor, a cheltuielilor postale etc. se suportă de către debitori.

În cazul în care debitorul nu-și execută obligațiile asumate prin contractul de credit, iar pe cale amiabilă nu se reușește determinarea acestuia să-și achite datoriile restante, se va acționa potrivit dispozițiilor legale și se va trece la investirea cu formula executorie a contractului de credit si a contractelor de garantie , si executarea silită, conform prevederilor Codului de Procedură Civilă.

3.1.7. Modul de înregistrare în contabilitate a operațiunilor privind acordarea de credite membrilor cooperatori.

Inregistrarea angajementului de de acordare a creditului

9039001 = 9990000

“Angajament de plata “Contrapartida”

Inregistrarea acordarii creditului si diminuarea angajamentului de acordare

2021200 = 2511101

“Credite de trezorerie” “Disponibilitati persoane fizice”

9990000 = 9039001

“Contrapartida” “Angajamente de plata in favoarea

membrilor cooperatori”

Inregistrarea comisioanelor pentru acordarea creditului

2511101 = 7029004

“Disponibilitati persoane “Venituri din comisioane”

fizice”

Inregistrarea dobanzii aferente creditului acordat si incasarea acesteia

2027200 = 7021301

“Creante atasate” “Venituri din dobanzi la credite acordate”

2511101 = 2027200

“Disponibilitati persoane “Creante atasate”

fizice”

Inregistrarea rambursarii ratelor

2511101 = 2021200

“Disponibilitati persoane “Credite de trezorerie”

fizice”

Inregistrarea trecerii la restanta a creditului si a dobanzii, in cazul nerambursarii la scadenta

2811200 = 2021200

“Credite restante “Credite de trezorerie”

membrii cooperatori”

2812200 = 2027200

“Dobanzi restante “Creante atasate”

membrii cooperatori”

Inregistrarea dobanzii aferente crditului restant

2817200 = 7028001

“Creante atasate aferente “Dobanzi din creante restante si indoielnice

credite membrii cooperatori -bilantiere”

restante”

Inregistrarea creditului si a dobanzilor restante in creante indoielnice

2821200 = 2811200

“Credite indoielnice “Credite restante”

membrii cooperatori”

2822200 = 2812200

“Dobanzi indoielnice “Dobanzi restante”

membrii cooperatori”

Inregistrarea dobanzii aferente creditului indoielnic

2827200 = 7028001

“Creante atasate “Dobanzi din creante restante si indoielnice

aferente credite membrii – bilantiere”

cooperatori indoielnice”

Inregistrarea operatiunilor de scoatere in afara bilantului pentru contractele de credit investite cu formula executorie

Inregistrarea pe cheltuieli

6670000 = %

“Pierderi din creante 2821200

nerecuperabile acoperite “Credite indoielnice membrii cooperatori”

cu provizioane” 2822200

“Dobanzi indoielnice membrii cooperatori”

2827200

“Creante atasate”

Utilizarea provizioanelor specifice de risc

2911000 = 7621000

“Provizioane specifice “Venituri din provizioane specifice

de risc de credit” de risc de credit”

2912000 = 7622000

“Provizioane specifice “Venituri din provizioane specifice

de risc de dobanda” de risc de dobanda”

Inregistrarea creantelor scoase din activ in afara bilantului si calcularea in continuare a dobanzii

9931100 = 9990000

“Credite aferente contractelor “Contrapartida”

de credit investite cu formula

executorie urmarite in continuare”

99317 = 9990000

“Dobanzi aferente contractelor “Contrapartida”

de credit investite cu formula

executorie urmarite in continuare”

Inregistrarea creantei atasate aferenta creditelor a caror contracte de credit au fost investite cu formula executorie :

9317 = 9990000

“ Creante atasate” “Contrapartida”

Inregistrarea crentelor in afara bilantului in situatia in care creantele nu sunt acoperite cu provizioane

6680000 = %

“Pierderi din creante 2821200

nerecuperabile neacoperite “Credite indoielnice membrii cooperatori”

cu provizioane” 2822200

“Dobanzi indoielnice membrii cooperatori”

2827200

“Creante atasate”

11.Inregistrarea incasarii creantelor si a dobanzilor evidentiate in afara bilantului

1010000 = 2511101

“Casa” “Disponibilitati persoane fizice”

2511101 = 7670000

“Disponibilitati persoane “Venituri din recuperari creante amortizate”

fizice”

Inregistrarea incasarii dobanzii calculate de la scoaterea creditelor in afara bilantului :

2511101 = 7028002

“Disponibilitati persoane “Venituri din creante atasate din afara

fizice” bilantului”

9990000 = %

“Contrapartida” 9931100

“Credite aferente contractelor

de credit investite cu formula

executorie urmarite in continuare”

99317

“Dobanzi aferente contractelor

de credit investite cu formula

executorie urmarite in continuare”

9937

“Creante atasate”

12.” Inregistrarea in afara bilantului a garantiilor aferente creditului acordat.

a.) inregistrarea constituirii garantiilor;

999 = %

Conrapartida 91441

Ipoteci imobiliare-locuinta debitorului

91442

Ipoteci imobiliare- alte cladiri

9146001 Gajuri fara deposedare inreg.la arhiva electronica

9146002

Gajuri fara deposedare bunuri cump.din credit

9146003

Gajuri fara deposedare diverse stocuri

91491

Adeverinte de garanti

9149201

Depozite constituite la aceeasi organiz. coop. de credit

9149202

Depozite constituite la alta organiz.coop de credit/institutie de credit

Inregistrarea scoaterii din evidenta a garantiilor;

% = 999

Contrapartida

91441

Ipoteci imobiliare-locuinta debitorului

91442 Ipoteci imobiliare- alte cladiri

9146001 Gajuri fara deposedare inreg.la arhiva electronica

9146002

Gajuri fara deposedare bunuri cump.din credit

9146003

Gajuri fara deposedare diverse stocuri

91491

Adeverinte de garanti

9149201

Depozite constituite la aceeasi organiz. coop. de credit

9149202

Depozite constituite la alta organiz.coop de credit/institutie de credit

3.1.8. Cerințe prudențiale și sancțiuni

Termenii si expresiile utilizate in prezentul capitol, au semnificatia din Normele CREDITCOOP privind supravegherea solvabilitatii si expunerilor mari,respectiv:imprumuturi acordate persoanelor aflate in relatii speciale,imprumuturi acordate personalului propriu ,expunere mare,imprumuturi acordate in conditii de favoare,un singur debitor,grup de debitori etc.

Expunerea unei cooperative de credit fata de « un singur debitor »(altii decat cei care intra in componenta grupului de persoane aflate in relatii speciale cu cooperativa de credit sau in componenta grupului personalului propriu)este considerata ca fiind expunere mare atunci cand valoarea acestuia este egala sau depaseste 10% din fondurile proprii alae acesteia.Nivelul unei expuneri mari nu poate depasi 25% din fondurile proprii ale respectivei cooperative de credit.

Valoarea cumulata a expunerilor mari nu va putea depasi de 8 ori nivelul fondurilor proprii ale cooperativei de credit.

Cooperativele de credit pot acorda imprumuturi personalului propriu, inclusiv familiilor acestuia, precum si persoanelor aflate in relatii speciale, numai pe baza unei hotariri adoptate de consiliul de administratie al cooperativei de credit.

Hotararea consiliului de administratie cu privire la acordarea de imprumuturi personalului propriu,inclusiv familiilor acestuia,precum si persoanelor aflate in relatii speciale,se va lua pe baza unui referat,care va cuprinde identitatea si functia persoanelor,iar in cazul familiilor acestora, a gradului de rudenie,analiza tranzactiei,a situatiei financiare si a bonitatii acestora;in cazul persoanelor aflate in relatii speciale,acesta va cuprinde si descrierea naturii relatiei speciale in cauza.

Imprumuturile acordate de catre cooperativele de credit personalului propriu, inclusive familiilor acestuia, nu pot depasi 25% din fondurile proprii ale acesteia.

Imprumuturile acordate de catre cooperativa de credit persoanelor aflate in relatii speciale, pot face obiectul unei expuneri mari,dar suma totala a imprumuturilor nete acordate acestor categorii de personae, nu poate depasi 25% din fondurile proprii ale cooperativei de credit.

2. PROPUNERI ȘI CONCLUZII PRIVIND ACTIVITATEA VIITOARE A COOPERATIVEI DE CREDIT JIUL TG JIU

Cooperativa de credit Jiul Tg Jiu înregistrează la datele analizate totaluri de bilanț în creștere, datorita creșterii continue a surselor permanente care au fost plasate în împrumuturi acordate membrilor cooperatori.

În cadrul activelor circulante, ponderea cea mai mare o dețin împrumuturile acordate membrilor cooperatori 84 %, din activitatea de bază a cooperativei.Ca principală sursă de finanțare se menține fondul social al membrilor cooperatori, sursă ce poate fi asimilată capitalurilor permanente.

Se constată o creștere a capitalului social, constând în subscrieri și vărsări de părți sociale de către membrii cooperatori.

Din analiza bilanțului funcțional se observă că nivelul trezoreriei nete este pozitiv, unitatea având un grad bun de lichiditate.

Analizând cheltuielile cu lucrările și serviciile executate de terți, se constată că în cadrul acestora, cea mai mare pondere o dețin cheltuielile cu dobânda la depozitele persoanelor fizice și juridice, cheltuieli evidențiate în conturile de mai jos, în conformitate cu planul de conturi specifice cooperativelor de credit aprobat de Ministerul de Finanțe în 1993:

62802 „Cheltuieli cu dobânda de plătit pentru depozitele persoanelor fizice”

62804„Cheltuieli cu dobânda de plătit pentru depozitele persoanelor juridice”

Posibilitatea oferită de noul cadru legislativ, de a participa, prin intermediul Sediului Secundar constituit la nivelul jud. Hunedoara, direct la decontarea interbancară, oferă cooperativei șansa de a atrage noi clienți din rândul microintreprinderilor, asociațiilor familiale și persoanelor fizice cu profesii liberale.

Ținând cont de acest nou context legislativ, propunem câteva masuri care pot contribui la adaptarea managementului cooperativei, la noua abordare a problematicii cooperativei de credit, pentru a asigura o dezvoltare economica corespunzătoare standardelor actuale. Acesta presupune o îmbinare armonioasă a respectării noului cadru legislativ, a tuturor restricțiilor impuse de normele BNR, cu atingere scopului pentru care a fost creată cooperativa – „de întrajutorare a membrilor săi cooperatori”. Nu trebuie scapăt din vedere că aceste cooperative s-au creat ca răspuns al unei nevoi sociale și anume nevoia de credit.

Aceste considerente presupun:

Intensificarea procesului de cunoaștere mai îndeaproape a membrilor cooperatori, a întregii clientele a cooperativei, acest fapt având un dublu scop. Practicarea unei politicii de mediatizare a activității cooperativei, care să corespundă mentalității publicului căruia se adresează cooperativa. Publicitatea trebuie făcută mai ales pe seama întâlnirilor directe, de exemplu cu persoanele care vin în contact cu cooperative în calitate de giranți ai membrului cooperator. Tot în această idee, se vor intensifica legăturile cu autoritățile locale din comunele aparținând razei teritoriale, pentru a coopera în probleme de interes comun.

Atragerea de noi membrii în condiția urmăririi calității acestora, va contribui la consolidarea capitalurilor proprii ale cooperativei și la reducerea dependenței de sursele împrumutate.

Creșterea rentabilității cooperativei, reconsiderarea politicii de creare și repartizare a profitului cooperativei.

Intensificarea activității de trezorerie, prin valorificarea superioară a disponibilităților, de care va dispune organizația noastră, provenite din depozite pe termen și plasarea acestora în condiții de maximă prudență în împrumuturi intercooperatiste sau în depozite bancare, ceea ce va asigura condiții de siguranță a plasamentelor.

Urmărirea acordării de împrumuturi atât membrilor cooperatori cât și a altor persoane în condiții de maximă prudență și eficiență economică.

Menținerea imobilizărilor în împrumuturi restante și dobânzi neîncasate la un nivel de sub 2 % din volumul total de împrumuturi; se vor întreprinde toate demersurile legale în vederea limitării la minim a categoriilor de credite: substandard, îndoielnice și mai ales pierdere, pentru a nu fi nevoie să se creeze provizioane care să influențeze negativ rezultatul net al exercițiului.

Propunem întărirea compartimentului de creditare prin întregirea activității de creditare cu cea de urmărire și recuperare credite, procedându-se la redistribuirea sarcinilor și atribuțiilor de serviciu între salariații acestui compartiment.

Conducerea cooperativei, va desfășura o intensă activitate de informare și instruire a salariaților unității pentru cunoașterea , însușirea și aplicarea corectă a normelor de prudențialitate bancară și pentru evitarea producerii de pagube în patrimoniul cooperativei.

Se va intensifica activitatea de popularizare în rândul membrilor cooperatori a prevederilor legislației referitoare la organizațiile cooperatiste de credit și a prevederilor Actului constitutiv al Cooperativei de Credit Jiul Tg Jiu .

Se va urmării creșterea continuă a nivelului de pregătire, a competenței profesionale a salariaților cooperativei, încurajând participarea acestora la diverse cursuri de perfecționare și la diverse forme de instruire superioară.

Se va urmării rezolvarea cu toată solicitudinea necesară, a tuturor problemelor solicitate de către membrii cooperatori și de către ceilalți beneficiari ai serviciilor noastre, acordând consultanță competentă și profesională.

3.3. APLICAȚIE PRACTICĂ, PRIVIND MODUL DE ACORDARE A CREDITELOR LA COOPERATIVA DE CREDIT JIUL TG JIU

Pentru exemplificarea modului de acordare a creditelor membrilor cooperatori, de la Cooperativa de Credit Jiul Tg Jiu, prezentăm un exemplu practic:

D-na POPESCU ECATERINA se prezintă la sediul Cooperativei de Credit, pentru a solicita un împrumut in valoare de 17.500 lei, pentru nevoi personale și pe termen de 60 luni.

Creditul fiind de valoare mai mare, trebuie să fie garantat cu ipoteca asupra unui imobil proprietate și de asemenea, și cu veniturile unui garant.

Pentru ca 30% din venitul familiei sa acopere angajamentul lunar care este de 449.51 lei, sotul doamnei, Popescu Iosif trebuie sa participe cu venitul sau alaturi de cel al sotiei, astfel venitul familiei va fi de 600 lei.

Clienta va completa cererea de credit (Anexa 1) și cererea de înscriere (Anexa 2), pentru a putea beneficia de credit. Pentru a deveni membru cooperator la Cooperativa de Credit Jiul Tg Jiu, d-na Popescu Ecaterina trebuie sa depună la casieria unității suma de 1520 lei, sumă ce reprezintă valoarea părților sociale subscrise.

La cererea de credit, membrul cooperator anexează adeverința de venit eliberată de către unitatea la care este salariată (Anexa 3), adeverință de venit a garantului Paraschiv Mirela Catalina și extrasul de carte funciară (Anexa 4) al imobilului ce urmează a fi adus în garanție.

Aceste acte sunt studiate și analizate de către inspectorul de credit, în vederea constatării legalității și corectitudinii lor, și anume:

Adeverințele de venit trebuie sa fie înregistrate la registratura unității emitente, să fie completate corect conform actului de identitate al beneficiarului, și să fie semnate și ștampilate de către conducătorii autorizați.

Extrasul de carte funciară sau foaia de avere, trebuie să fie liber de sarcini, să nu aibă o vechime mai mare de 24 de ore, iar titularii imobilului să dețină în întregime proprietatea acestuia (1/1 parte).

Copie după actele de identitatea ale d-nei Popescu Ecaterina, Popescu Iosif și garantei Paraschiv Mirela Catalina.

Inspectorul de credite intocmeste „Fisa de evaluare a bonitatii solicitantului/familie”(Anexa 5) de unde se poate observa ca 30 % din venitul net al clientului acoperă angajamentul lunara al familiei Popescu:

2000 lei* 30 %=600 lei

– angajament lunar =435 lei

În acest caz, din calculul efectuat rezultă că d-na Popescu Ecaterina este solvabilă. De asemenea se intocmeste si „Referatul privind indeplinirea conditiilor de acordare a creditului”(Anexa 6) care impreuna cu intreg dosarul, este inmanat comitetului de credite si risc pentru a fi aprobat/respins de catre acestia.

După ce acesta a fost aprobat, se trece la întocmirea contractului de garanție imobiliară (ipoteca), asupra imobilului adus în garanție de d-na Popescu Ecaterina impreuna cu sotul Popescu Iosif. Apartamentul este situat în orașulTg Jiu, Zona 9 Mai, blocul 50, apartamentul 46 și este compus din 2 camere împreună cu dependințe în suprafață de 45,50 mp.

Pentru a afla valoarea de piață a imobilului, s-a întocmit un „Raport de evaluare” (Anexa 7) de către o firmă autorizată în acest domeniu. Valoarea de expertiză este de 80.000 lei, care este egală cu valoarea de piață.

Conform normelor CREDITCOOP, creditul + dobânda aferente primului an de creditare x 120 %, trebuie să nu depășească valoarea de piață:

17.500 + 2975 = 20.475 lei

20.475 x 120 % = 24.570 lei< 80000 lei

Contractul de ipotecă (Anexa 8) se întocmește în 3 exemplare, se înregistrează într-un registru special, iar în el se completează atât valoarea împrumutului cât și valoarea de expertiză a imobilului. În fața notarului public se semnează contractul de ipotecă de către cele două părți, proprietari și conducătorii unității, apoi acesta este autentificat.

Se întocmește o adresă (Anexa 9) către OFICIUL DE CADASTRU SI PUBLICITATE IMOBILIARA GORJ în care se menționează valoarea de ipoteca de 80000 lei, în vederea înscrierii ipotecii de rangul I în registrul de transcripțiuni al Cărții funciare. După ce ipoteca a fost înscrisă, Cartea junciara Tg Jiu a eliberat un extras CF cu ipoteca în favoarea Cooperativei de Credit Jiul Tg Jiu, cu interdicție de înstrăinare și grevare de sarcini (Anexa 10).

Conform normelor de creditare bunurile aduse în garanție trebuie asigurate la o societate de asigurări în vederea despăgubirii unității în caz de incendii și calamități.

Clienta noastră a încheiat asigurarea (Anexa 11) la ASIBAN SA Tg Jiu, pe o perioada de un an la valoarea de 80000 lei. După expirare, asigurarea va fi reînnoită pe toată perioada derulării creditului.

Contractul de credit (Anexa 12) se întocmește în două exemplare (unul la client și celalalt la unitate) și cuprinde următoarele:

date despre părțile contractuale;

procentul de dobândă 17 %

valoarea împrumutului 17.500 lei;

numărul de rate 60

garanțiile (garant + ipoteca);

obligațiile părților;

Acest contract de credit se semnează de către clientul Popescu Ecaterina, coplatitorul Popescu Iosif si girantul Paraschiv Mirela Catalina si de catre unitatea creditoare Cooperativa de credit Jiul Tg Jiu reprezentata prin presedinte si vicepresedinte.

Anexa la contractul de credit este scadențarul (Anexa 13) ratelor și al dobânzilor, și acesta se întocmește în două exemplare unul la client și celălalt la unitatea creditoare și se semnează de către cele doua părți.

De catre debitori si girant se intocmesc „Angajamente de plata” (Anexa 14) care se semneaza in fata inspectorului de credite.

Conform Statutului Cooperativei de Credit Jiul Tg Jiu și a normelor CREDITCOOP, d-na Popescu Ecaterina trebuie să constituie un fond social de 228,65 lei, suma ce a fost depusă la casieria unității.

La acordarea creditului s-au reținut următoarele comisioane:;

4 % comision de risc – 700 lei;

comision de studiere a dosarului – 30 lei

Se deschide un cont curent (Anexa 15), iar ridicarea creditului se face din contul curent cu mesaj catre casieria unitatii.

În continuare, inspectorul de credit are obligația de a urmării respectarea rambursării ratelor și a dobânzilor conform scadențarului, iar în caz de neplată se face poprire girantului și se merge până la executare silită asupra imobilului adus în garanție.

BIBLIOGRAFIE

Din Istoria Cooperației de consum și de credit din România – VOL .II –
Dr. Paul Emanoil Barbu – Editura UNIVERSUL , București , 2000

Norme privind autorizarea organizațiilor cooperatiste de credit
– Monitorul Oficial nr. 452 bis / 13.09.2000

Regulament privind clasificarea creditelor și plasamentelor precum și constituirea, regularizarea și utilizarea provizioanelor de risc de credit.

– Monitorul Oficial nr. 626/23.08.2002

Norme metodologice pentru aplicarea regulamentului B N R nr. 5/2002 privind clasificarea, regularizarea și utilizarea provizioanelor specifice de risc de credit.

– Monitorul Oficial nr. 626/23.08.2006

Norme privind fondurile proprii ale organizațiilor cooperatiste de credit și ale rețelelor cooperatiste de credit.

– Monitorul Oficial nr. 672/10.09.2002

Norme privind acordarea de credite membrilor cooperatori CREDITCOOP BUCUREȘTI – Martie 2005

Legea privind modificarea și completarea Legii bancare nr. 58/1998 – Monitorul Oficial nr. 876/10.12.2003

Norme privind limitarea riscului de credit la creditele de consum
– Monitorul Oficial nr. 920/22.12.2005

Norme privind acordarea de credite membrilor cooperatori
– CREDITCOOP București – Ianuarie 2006

Norme privind politicile și prevederile proprii de cunoaștere a clientelei organizațiilor cooperatiste de credit din rețeaua CREDITCOOP

– CREDITCOOP București – februarie 2004

Circulara nr. 14 privind dobânzile și comisioanele practicate de organizațiile cooperatiste de credit din rețeaua CREDITCOOP