Dezvoltarea Comunitară în Mediul Rural

Diverse

Dezvoltarea Comunitară în Mediul Rural

Byadmin ianuarie 1, 2024

Dezvoltarea comunitară în mediul rural. Studiu de caz: zona la alegere

Cuprins :

Introducere

Capitolul I. Dezvoltare comunitar; definiții și clarificări conceptuale

I.1. Definirea si evolutia conceptului de dezvoltare comunitara..

I.2. Dezvoltarea comunitară participativă .

I.3. Spațiul rural și activitățile de dezvoltare comunitară.

Capitolul II. Viziuni, programe si politici de dezvoltare comunitară asupra dezvoltarii comunitare

II.1. GAL- Grupul de Actiune Locala

II.2. Asociatii de dezvoltare intercomunitara (ADI)

II.3. Organizatiile non-guvernamentale (ONG)

III PREZENTAREA JUDEȚULUI TELEORMAN

3.1 Localizare și accesibilitate

3.2 Structura adminisstrativă

3.3 Cadrul natural

3.3.1 Relieful

3.3.2 Rețeaua hidrografică

3.3.3 Climă

3.3.4 Resurse naturale

IV PREZENTAREA MUNICIPIULUI ROȘIORII DE VEDE

4.1 Localizare, relații în teritoriu și suprafața administrativă

4.2 Cadrul natural

4.2.1 Relieful

4.2.2 Hidrografia

4.2.3 Clima

4.2.4 Geologie

4.2.5 Seismicitate

4.2.6 Riscuri naturale

4.2.7 Arii naturale

V ANALIZA SITUAȚIEI CURENTE A MUNICIPIULUI ROȘIORII DE VEDE

5.1 Demografie

5.1.1 Structura demografică

5.1.1.1 Populația pe sexe

5.1.1.2 Structura etnică

5.1.1.3 Structura religioasă

VI ANALIZA SWOT

VII POLITICI ÎNTREPRINSE ÎN TERITORIU

VIII. POLITICI DE DEZVOLTARE

Concluzii

Bibliografie

Introducere

Aceasta lucrare este o scurta prezentare a modului in care dezvoltarea comunitara si desfasoara activitatea in Romania , dezvoltarea judetului Teleorman si al orasului Rosiori de vede.Vom afla detalii despre anumite proiecte care isi desfasoara activitatea in spatiul rural,intre politicile sociale si actiunea locala.Vom vorbi despre Grupurile de Actiune Locala,proiecte ale dezvoltarii comunitare.

Strategia de dezvoltare este un instrument de planificare pe termen mediu și lung și presupune o viziune de dezvoltare realistăși realizabilă prin atingerea obiectivelor și măsurilor stabilite în urma analizei situației existente. Strategia implică principiile dezvoltării durabile a unei comunități finalizând cerințele actuale și oferind generațiilor viitoare posibilitatea realizării propriilor obiective de dezvoltare. Strategia de dezvoltare a municipiului Roșiorii de Vede este un document de planificare strategică pentru perioada 2012 – 2020, conceput în corelație cu principiile dezvoltării durabile și reprezintă documentul fundamental al planului de dezvoltare a municipiului Roșiorii de Vede cu rol în orientarea dezvoltării economico-sociale și în accesarea fondurilor struturale și de coeziune ale Uniunii Europene. Strategia, prin obiectivele propuse, respectă direcțiile de dezvoltare ale municipiului Roșiorii de Vede și se încadrează în documentle programatice naționale. Scopul acestei strategii este acela de a conduce la creșterea calității vieții și crearea de noi locuri de muncă implementând măsuri de reabilitare / modernizare, dezvoltarea infrastructurii, dezvoltarea tuturor formelor de turism, dezvoltarea societății civile, dezvoltarea serviciilor sociale, dezvoltarea culturii și susținerea tradițiilor populare, sprijinirea mediului de afaceri. Toate aceste mențiuni vor avea ca rezultat transformarea municipiului Roșiorii de Vede într-un pol regional de dezvoltare economico – socială. Se dorește ca municipiul Roșiorii de Vede să devină un municipiu animat, curat, sănătos, cu o infrastructură modernă, cu activități educațional – culturale intense și o activitate economică ascendentă Strategia dorește să furnizeze toate elementele necesare luării unor decizii locale corecte și coerente, să reprezinte un ghid de regenerare și dezvoltare a municipiului în deplin acord cu voința cetățenilor. Misiunea strategiei este de a mobiliza toate resursele umane, materiale și financiare dobândite la nivel local, regional și național pentru a implementa toate măsurile și proiectele propuse în cadrul prezentei strategii, astfel încât afirmațiile anterioare să poată deveni realitate. Se dorește crearea, prin procese de reinventare și reconectare, a unui municipiu nou, vibrant în care comunitatea va beneficia de un nou mod de a trăi, ca urmare a măsurilor luate pentru acoperirea nevoilor populației și calității mediului.

Pentru reușita acestei misiuni trebuie parcurs un proces axat pe participare, colaborare, consultare publică, planificare rațională, capacitate de organizare și efort susținut. Acest proces, dacă urmează pașii implementării judicioase, trebuie să ducă la transformarea municipiului Roșiorii de Vede într-o comunitate modernă, europeană, dinamicăși prosperă. Este de datoria celor implicați să fie ferm angajați în asigurarea eficienței fiecărui instrument procedural de implementare, urmărind îmbunătățirea continuă a activității și evaluând permanent stadiul atins, pentru a avea posibilitatea eliminării în timp util a deficiențelor apărute. Viitorul comunității este dependent de factorii sociali, economici și de mediu precum și de activitățile care vor fi întreprinse de autoritățile locale, organizațiile, instituțiile și parteneriate dezvoltate la nivel local. Acestea printr-un efort conjugat și orientat către susținerea viziunii, pot contribui la atingerea ei.

Obiectivul general al proiectului implementat constă în dezvoltarea capacității de formulare a politicilor publice și de planificare strategică la nivelul administrației publice a municipiului Rosiorii de Vede.

Dezvoltarea comunitara este relativ noua in Romania.Aceasta reprezinta o modalitate de rezolvare a problemelor.Pe baza dezvoltarii comunitare se construiesc politicile sociale din tarile lumii a treia.Tocmai de aceea ne propunem sa incepem cu o descriere a modului in care dezvoltarea comunitara a aparut si s-a concretizat in spatiul social occidental.Toate acestea ne pot ajuta la o mai buna intelegere a caracteristicilor contextului social prin care a luat nastere dezvoltarea comuniatra si modul cum aceasta a fost aplicata.

In cadrul dezvoltarii comunitare participa mai multe institutii cum ar fii:administratia locala,intreprinderile mici si mijlocii,sectorul reprezentat de organizatiile non-profit si bineinteles cetatenii comunitatilor respective.

Procesul dezvolatrii comunitare este foarte complex si tocmai de aceea institutiile care participa trebuie sa fie foarte atente la ceea ce fac si sa ia in calcul scopul final,adica cresterea nivelului de viata,sa fie atins.Atat in mediul urban cat si in mediul rural,fiecare comunitate are regulile si particularitatile ei pe care le respecta.O comunitate o putem defini ca o structura unde sunt implicate grupuri de oameni care prin colabarare pot sau nu sa mobilizeze anumit e resurse,pot s aconsume unanumit tip de capital,de exemplu cel material,sau sa dezvolte alt tip de capital cum ar fii cel socia folosindu-se de capitalul informational.In mediul rural inca exista o dilema si anume ,cine mobilizeaza si foloseste aceste resurse in beneficiul intregii comunitati.

Acest fenomen a aprut si in Romania ca un raspuns la un proces mai complex si anume cel al globalizarii.Tocmai de aceea ne obliga sa reactionam si asa acceptam o astfel de diversitate cu care inca nu eram obisnuiti.

CAPITOLUL I.

I.1. Definirea si evolutia conceptului de dezvolatre comunitara

In ultimele trei decenii ale secolului nostru,dezvoltarea comunitara a devenit metoda cea mai predominanta in sprijinrea persoanelor dezavantajate.

Dezvoltare comunitara mai poate fi definita ca un proces social in care grupurile de oameni dintr-o comunitate pot controla si se pot adapta mai rapid la conditiile specifice ale unei lumi in continua schimbare..

Dupa Dunham (1970) dezvoltarea comunitara este:

-acea tehnica specifica asistentei sociale care au cel putin unul din urmatoarele obiective:

a) sprijinirea oamenilor pentru a-si dezvolta ,intari si mentine calitatile de participare,autocontrol si cooperare pentru a-si putea trata cat mai eficient problemele

b) obtinerea de schimbari in cadrul relatiilor comunitare si de grup precum si la nivelul centrelor de dezizii comunitare.

c) obtinrerea si mentinerea unui echilibru intre nevoile si resursele comunitati,pentru a-si rezolva nevoile de baza.

Asociatia Nationala a Asistentilor Sociali din SUA (NASW) a stabilit si aceasta anumite obiective pentru dezvoltarea comunitara si anume:

1) Oferirea de posibilitati pentru comunitate de a-si mobiliza resursele in

scopul rezolvarii problemelor sociale si prevenirii cronicizarii lor:

-oferirea cetatenilor,agentiilor sociale si asistentilor sociali profesionisti pentru a-si pune in actiune responsabilitatea fata de comunitate.

2) Oferirea unor mijloace de interactiune intre diferitele segmente ale comunitatii:

– intre cetateni si grupuri specializate ce se preocupa de bunastarea comunitara;

– intre specialisti,practicieni si conducerea comunitatii

– intre profesionisti si fortele institutionale cum ar fi sistemul solar,sistemul medical,sistemul juridic,etc.

3) Oferirea de servicii de planificare sociala catre comunitate prin:

– crearea de planuri de dezvoltare sociala

– punerea acestora in aplicare

– infuentarea politicilor de bunastare sociala si a altor domenii strategice care pot influenta bunastarea populatiei

asistenta in mobilizarea unei finantari adecvate guvernamentale sau private.(National Association of Social Workers,Inc. New York,1964)

I.2. Dezvoltarea comunitara participativa

Banca Mondiala a definit dezvoltarea comunitara participativa ca fiind „procesul prin care actorii interesați (stakeholders) influențează și împart controlul asupra inițiativelor de dezvoltare și asupra deciziilor și resurselor care le afectează” (Banca Mondială ,2006).De aceea in aceasta partea capitolului vom sublinia functionalitatea participarii comunitare in programele de dezvoltare.,asa cum reiese si din discursul promotorilor DCP.

Banca Mondiala marcheaza explicit separatia dintre strategia de dezvoltare comunitara participativa si pozitia de expertiza externa care se limiteaza la a asculta sa a consulta beneficiarii.In cazul abordarilor care folosesc strategia expertizei externe,consultarea este doar o preconditie a participarii.

Agentul de dezvoltare are un rol foarte important si tocmai de aceea rolul lui trebuie sa se schimbe din profesor in facilitator.El trebuie sa genereze modalitati de dezvoltare,sa faciliteze comunicarea, fluxul de informatii si sa ofere suportul tehnic si alternativ.

Istoricul dezvoltarii comunitare participative

In perioada postbelica ,pornind de la Baum(2001),Mansuri si Rao (2004) identificam doua valuri de dezvoltare participativa si anume:

– in ani 1950/1960 s-a manifestat o adevarata moda a dezvoltarii participative,inspirata din miscarea cooperativa,de doctrina gandhiana a auto-administrarii si dezvoltarii la scar mica a satelor pentru gasirea de solutii pentru imbanatatirea destinelor lor,o moda care a fost implementata in peste 60 de tari a Lumi a Treia.

Un al doilea val de dezvoltare participativa a fost sustinut de criticii “dezvoltarii la scara mare” derulate prin masive programe guvernamentale,acuzate de ineficienta si de lipsa durabilitatii,incepand cu anul 1980.

I.3. Spatiul rural si activitatile de dezvoltare comunitara

In Romania,spatiul rural trece in momentul de fata printr-un proces de schimbare.Dacă până în prezent procesele de dezvoltare erau coordonate de lativa ca fiind „procesul prin care actorii interesați (stakeholders) influențează și împart controlul asupra inițiativelor de dezvoltare și asupra deciziilor și resurselor care le afectează” (Banca Mondială ,2006).De aceea in aceasta partea capitolului vom sublinia functionalitatea participarii comunitare in programele de dezvoltare.,asa cum reiese si din discursul promotorilor DCP.

Banca Mondiala marcheaza explicit separatia dintre strategia de dezvoltare comunitara participativa si pozitia de expertiza externa care se limiteaza la a asculta sa a consulta beneficiarii.In cazul abordarilor care folosesc strategia expertizei externe,consultarea este doar o preconditie a participarii.

Agentul de dezvoltare are un rol foarte important si tocmai de aceea rolul lui trebuie sa se schimbe din profesor in facilitator.El trebuie sa genereze modalitati de dezvoltare,sa faciliteze comunicarea, fluxul de informatii si sa ofere suportul tehnic si alternativ.

Istoricul dezvoltarii comunitare participative

In perioada postbelica ,pornind de la Baum(2001),Mansuri si Rao (2004) identificam doua valuri de dezvoltare participativa si anume:

– in ani 1950/1960 s-a manifestat o adevarata moda a dezvoltarii participative,inspirata din miscarea cooperativa,de doctrina gandhiana a auto-administrarii si dezvoltarii la scar mica a satelor pentru gasirea de solutii pentru imbanatatirea destinelor lor,o moda care a fost implementata in peste 60 de tari a Lumi a Treia.

Un al doilea val de dezvoltare participativa a fost sustinut de criticii “dezvoltarii la scara mare” derulate prin masive programe guvernamentale,acuzate de ineficienta si de lipsa durabilitatii,incepand cu anul 1980.

I.3. Spatiul rural si activitatile de dezvoltare comunitara

In Romania,spatiul rural trece in momentul de fata printr-un proces de schimbare.Dacă până în prezent procesele de dezvoltare erau coordonate de la centru , de sus în jos, acum viziunea asupra comunităților , în speciale cele constituite în mediul rural începe să se schimbe radical.Făcând distincția între comunități care sunt alcătuite din oamenii , de cele mai multe ori cu viziuni comune asupra unor probleme, și spațiul în care trăiesc aceștia care este delimitat foarte clar geografic, putem spune că avem de a face cu două lucruri importante. Pe de o parte diversitatea resurselor care sunt folosite pentru o comunitate pe de altă parte locul în care sunt amplasate aceste resurse și modul de accesare al lor.Toate acestea se regăseau și se mai regăsesc încă foarte bine prezentate în monografii descriptive care prezintă în mod documentat lumea satului. Aceste monografii ne pot spune punctual spre exemplu cum oamenii au construit o biserică, cum și-au format un ansamblu de dansuri populare, cum era viața micilor meseriași din sat, ce nume se foloseau pentru identificarea anumitor persoane și comunități, cum erau organizate structurile de putere, ce rol avea școala ,biserica, administrația locală, care este gradul de înrudire între anumite familii și originea lor,etc. Găsim aici aspecte de ordin lingvistic, religios, cultural, alături de cele geografico -spațiale iar apartenența sau non- apartenența individului la o comunitate este dată de legăturile ,,afective,, cu locurile1.

Ce nu se regăsește în aceste monografii sunt datele clare despre continuitatea acestor acțiuni. Se spune de multe ori că oamenii aveau lideri care au contribuit decisiv la viața unei comunității în perioada de formare a ei și la definirea ei, dar nu se precizează cum poate să se susțină această comunitate și pe viitor, sau cum poate

să se dezvolte în locul în care trăiește și cu resursele locale sau cu altfel de resurse venite din exterior.

Astăzi odată cu diversificarea structurilor ce țin de dezvoltare, mediul rural trebuie să își găsească resursele care să îl susțină și agenții capabili să le folosească în beneficiul comunităților. Nu mai vorbim deci despre dezvoltare comunitară în termeni punctuali, trebuie să ne orientăm spre o viziune de ansamblu care implică toate comunitățile dintr-un anumit spațiu socio-geografic.

În alți termeni putem vorbi de ,,diversitate,, și de un mod de lucru care implică planificare și viziune strategică și care are drept finalitate ,,dezvoltarea durabilă,,.

Așa cum a fost definită ea de către Comisia Mondială de Mediu și Dezvoltare aceasta înseamnă ,,satisfacerea necesităților prezentului fără a compromite posibilitatea generațiilor următoare de a-și satisface propriile necesități” 2 și implică trei aspecte de bază:

a. Bunăstarea economică;

b. Stabilitatea sistemelor sociale

c. Protecția mediului.

Fiecare viziune strategica asupra comunitatilor are nevoie si de planificare.Numai putem vorbi de o singură comunitate, de un singur mod de accesare a unui singur tip de resurse, trebuie să acceptăm diversitatea acestora și să știm să alegem și să introducem ce este convenabil într-o strategie de dezvoltare,dar necesitatea unei strategii implică și colaborarea între o serie de actori din cei mai diverși care să aibă nivelul de expertiză necesar pentru stabilirea modului în care capitalul social, informațional și economic trebuiesc folosite și frontierele fizice între care se aplică o combinație sau alta.

CAPITOLUL II.

II.1. Grupurile de Actiune Locala

Instituirea unui parteneriat local, cunoscut ca „grup de acțiune locală” (GAL), este o trăsătură originală și importantă a abordării Leader.GAL are sarcina de a identifica și de a implementa o strategie de dezvoltare locală,de a lua decizii privind alocarea resurselor financiare și de a le administra.

Un GAL trebuie să asocieze partenerii publici și privați,să fi e bine echilibrat și să reprezinte grupurile locale de interes existente, derivate din diferitele sectoare socioeconomice din zonă. La nivelul luării deciziilor, partenerii privați și asociațiile trebuie să formeze cel puțin 50% din parteneriatul local.

Grupurile de acțiune locală pot fi înfi ințate ad hoc pentru a avea acces la ajutorul oferit de Leader sau se pot baza pe parteneriate deja existente. Dotat cu o echipă de specialiști și având putere de decizie, GAL reprezintă un model de organizare care poate influența elaborarea strategiilor într-un mod pozitiv. Experiența arată că mai multe tipuri de GAL s-au dezvoltat pornindu-se de la aceste caracteristici comune, ca rezultat al diferitelor forme de organizare politică și instituțională regională și națională, având grade diferite de autonomie în ceea ce privește aprobarea proiectelor și managementul financiar. De-a lungul timpului, rolul și responsabilitățile grupurilor de acțiune locală au evoluat, de asemenea, în anumite state membre, pe măsură ce abordarea Leader a devenit tot mai cunoscută.

Grupurile de acțiune locală decid direcția și conținutul strategiei locale de dezvoltare rurală și iau decizii în privința diferitelor proiecte care urmează să fie finanțate. Plățile efective sunt făcute de către o autoritate plătitoare,care se ocupă de finanțările publice, și nu de către GAL, pe baza selectării proiectelor, efectuată de GAL.

Actorii rurali cei mai activi în inițiativele locale sunt:

– organizațiile și uniunile profesionale (reprezentând fermieri, profesioniști din exteriorul sectorului agricol și microîntreprinderi);

– asociațiile profesionale;

– cetățenii, rezidenții și organizațiile lor locale;

– reprezentanții politici locali;

– asociațiile de mediu;

– furnizorii de servicii culturale și comunitare, inclusiv mass-media;

– asociațiile de femei;

– tinerii.

Grupul de acțiune locală trebuie:

– să adune în jurul unui proiect comun grupurile relevante de interese dintr-o anumită zonă;

– să fie autonom în luarea deciziilor și să aibă capacitatea de a privi dintr-o perspectivă originală resursele locale;

– să coreleze diferitele măsuri;

– să profite de oportunitățile oferite de diferitele resurse locale;

– să fie deschis ideilor novatoare;

să poată să relaționeze și să integreze abordări sectoriale diferite.

Grupurile de Actiune Locala au in responsabiltitatea lor sa selescteze proiectele,activitatile care dobandesc comptentele si animarea teritoriului,iar membrii acestui grup trebuie sa fie selectati foarte bine,sa aibe cat mai multe informatii corecte si competentele necesare deoarece trebuie sa-si indeplineasca sarcinile intr-un mod cat mai eficient.

De aceea, pentru functionarea eficienta a Grupurilor de Actiune Locala este nevoie de o anumita masura care urmareste cresterea capacitatii de implementare a strategiilor de dezvoltare locala prin:

– Constructie institutionala la nivel local;

– Asigurarea resurselor umane, financiare si tehnice pentru sprijinirea activitatii Grupurilor de Actiune Locala;

– Instruirea personalului Grupurilor de Actiune Locala in vederea elaborarii si implementarii strategiilor de dezvoltare locala;

Animarea teritoriului.

II.2. Asociatii de dezvoltare intercomunitara (ADI)

Asociațiile de dezvoltare intercomunitară – reprezinta intrumentul care furnizeaza in bune conditii de calitate si eficacitate serviciile publice locale. A fost cofinanțat din Fondul Social European, prin Programul Operațional „Dezvoltarea Capacității Administrative” 2007–2014.

Principalele obiective ale acestuia sunt:

– sa dezvolte abilitatile autoritatilor administratiei publice;

– organizarea si gestionarea asociatiilor intercomunitare.

Scopurile acestor asociatii sunt :

– sa creasca gradul de constientizare si informare a autoritatilor administratiei locale privind beneficiile conferite de asocierea unitatilor administrativ-teritoriale;

– sa creasca calitatea si eficacitatea serviciilor locale furnizate în comun a unor proiecte de dezvoltare calitative și viabile de interes zonal/regional prin stimulaarea asocierii unitatilor administrativ-teritoriale.

II.3. Organizatiile non-guvernamentale (ONG)

Organizatiile non-guvernamentale sunt acele organizatii care fac parte din sfera societatii civile si care ajuta la gasirea unor solutii pentru problemele societatii.

O.N.G-urile au mai multe forme organizationale cum ar fii intiativele locale,societati bazate pe beneficii reciproce,spre grupuri mai active.Toate aceste forme organizaționale au unele caracteristici comune. Caracteristica principală a acestora este faptul că ele sunt independente față de stat. Ceea ce le deosebește de celelalte structuri asociative este caracterul non-profit al acestora axat pe beneficiul public și nu pe cel privat. Pentru organizațiile neguvernamentale se utilizează o terminologie specifică: organizații neguvernamentale (O.N.G.); organizații voluntare particulare; organizații non-profit; asociații secundare (de rudenie, etnice și cetățenie); asociații voluntare; grupuri de presiune.

Funcțiile O.N.G.-urilor

De-a lungul istoriei sale, viața asociativă a fost un loc al creativității, formării personale și colective, educației cetățenești. Dezvoltarea vieții asociative și crearea de organe intermediare între guvern și individ, are drept obiectiv favorizarea asumării de responsabilități de către cetățeni și implicarea lor în viața societății; dezvoltarea noțiunii de solidaritate colectivă.

În mod tradițional, asociațiile își asumă un rol esențial pentru sănătatea ansamblului societății. Numeroase asociații au, mai cu seamă, sau exclusiv o funcție prestatoare de servicii, ele acoperă lacunele existente, lărgesc evantaiul serviciilor deja oferite.

O altă funcție importantă a numeroaselor asociații e rolul de pionier și de novator în domenii extrem de variate de la nivel local la nivel internațional. Ele ajung adesea să stîrnească profunde schimbări de atitudini. Drept exemplu pot fi aduse dezbaterile pe marginea egalității între sexe, a drepturilor omului, a “descoperirii” urgenței pe care o reprezintă protecția mediului etc.

O altă funcție a asociațiilor este rolul lor de apărător. Pe de o parte, ele pot apăra interese sociale speciale sau pot asigura protecția unor grupuri sociale, economice, profesionale sau de altă natură. Pe de altă parte, ele pot acționa pentru combaterea metodelor de acțiune sau a atitudinilor xenofobe a absenței posibilităților acordate femeilor sau a discriminării la care sînt supuse persoanele handicapate. În rolul de apărător asociațiile veghează pentru ca fiecare să se bucure de drepturile și de prestațiile pe care le poate pretinde.

A patra funcție fundamentală a asociațiilor e cea de garant al anumitor valori în cadrul societății. În virtutea naturii lor specifice a compoziției și obligațiilor lor, ele păstrează și favorizează valorile muncii neremunerate, ale inițiativei și ale participării active la viața socială, ale pluralismului, solidarității, protecției și respectului minorităților.

CAPITOLUL III

3.1 Localizare și accesibilitate

Județul Teleorman este situat în partea de sud a țării, în zona centrală a Câmpiei Române, la intersecția dintre paralela 440 N și meridianul 250 E. Teritoriul județului Teleorman este încadrat în partea de nord de județele Argeșși Dâmbovița, în partea de est de județul Giurgiu, în partea de vest de județul Olt, iar la sud este delimitat de fluvial Dunărea care constituie și granița României cu Bulgaria. Dunărea, scăldând toată latura sudică a județului, reprezintă unul dintre atuurile acestuia, constituind un potențial vector de dezvoltare prin oportunitățile de cooperare transfrontalieră cu Bulgaria.

Județul Teleorman se întinde pe o suprafață de 5790 km2, situându-se pe locul 19 la nivel național ca județ de talie mijlocie. În cadrul regiunii Sud-Muntenia, din care face parte, județul Teleorman ocupă locul doi ca suprafață, după județul Argeș.

Drumurile naționale ce străbat județul Teleorman sunt preponderente în zona de vest, centru și sud, partea de nord având o rețea mai dezvoltată de drumuri județene. Drumurile naționale la nivelul județului Teleorman însumează 390 de kilometri, din totalul de 1.525 km de drumuri publice, făcând legătura între următoarele localități principale:

E 70 – București – Alexandria – Roșiorii de Vede

DN51 – Alexandria – Zimnicea

DN51A – Zimnicea – Turnu Măgurele

DN52 – Alexandria – Turnu Măgurele

DN54 – Izlaz – Turnu Măgurele

DN65 A – Balaci – Roșiorii de Vede – Turnu Măgurele

DN5C – Petroșani – Zimnicea

Dacă partea de Nord a județului dispune de o rețea bine dezvoltată de drumuri județene (în special) și drumuri comunale, partea de sud, în afară de drumurile naționale ce fac legătura între principalele localități ale județului, are o rețea rutieră formată preponderent din drumuri comunale. La nivel județean, gradul de modernizare a drumurilor publice este destul de mic, de 56%, situația pe categorii de drumuri publice prezentându- se astfel: drumurile naționale sunt modernizate în proporție de 89,4%, iar drumurile județene și comunale în proporție de doar 44,8%. Dintre drumurile naționale ce intersectează județul Teleorman, cele mai solicitate (peste 5.000 de autovehicule/zi) sunt:

E 70 București – Alexandria – Roșiorii de Vede, tronsoanele cele mai solicitate fiind:

Ghimpați – Drăgănești Vlasca; Drăgănești Vlasca – Alexandria; Roșiorii de Vede – limita de județ

DN51 Alexandria – Zimnicea, pe tronsonul Alexandria Smârdioasa;

DN51A Zimnicea – Turnu Măgurele, pe tronsonul Zimnicea – Piatra;

DN 52 Alexandria – Turnu Măgurele.

3.2 Structura administrativă

Structura administrativă a județului Teleorman cuprinde:

– 3 municipii: Alexandria, Turnu Măgurele și Roșiorii de Vede

– 2 orașe: Zimnicea și Videle

– 92 comune și 231 sate, excepție face satului Cosoaia care aparține orașului Videle

În ceea ce privește dimensiunea unităților administrative din județul Teleorman, în afara celor 3 orașe mai mari, Alexandria, Turnu Măgurele, Roșiori de Vede, cu o populație care se situează în categoria orașelor mijlocii, celelalte două orașe, Zimnicea și Videle, fac parte din categoria orașelor mici, cu o populație de până la 20.000 ocuitori.

În mediu rural situația demografică se prezintă astfel:

– 51 comune au până în 4.000 de locuitori;

– 25 comune au între 4.000 și 6.000 de locuitori;

– 7 comune au peste 6.000 de locuitori.

Cele mai mari comune sunt:

– Orbeasca, 8750 locuitori;

– Peretu, 8430 locuitori;

– Botoroaga, 7.285 locuitori;

– Lunca, 7.076 locuitori.

Alexandria, reședința de județ, este un municipiu din categoria orașelor mijlocii cu funcțiuni economico-sociale complexe, cu rol de coordonare și armonizarea dezvoltării în teritoriu. Roșiorii de Vede este un municipiu din categoria orașelor mijlocii, nod feroviar, cu funcțiuni industriale și de servire a localităților din nord-vestul județului. Similar, Turnu Măgurele se încadrează în tipologia orașelor mijlocii, fiind totodată un centru industrial și portuar cu rol de servire a localităților din sud-vestul județului. Zimnicea este un port fluvial, cu rol administrativ de importanță locală, iar Videle păstrează apartenența la industria petrolieră, prin existența unei schelei de extracție petrolieră Majoritatea satelor au profil predominant agricol, numai patru sate fiind centre extractive (Poeni, Siliștea, Talpa și Cosmești), și opt sate având profil mixt, agro-industrial (Poroschia, Brânceni, Drăgănești Vlașca, Piatra, Nanov, 0lteni, Smârdioasa, Țigănești). Principala problemă legată de rețeaua de localități este gradul scăzut de urbanizare al județului. În ceea ce privește mediul rural, multe dintre localități au o viabilitate scăzută cauzată de prezența unor elemente critice, precum procesul accentuat de îmbătrânire, numărul mic de locuitori, potențialul economic scăzut și depopularea masivă.

3.3 Cadrul natural

3.3.1

Relief Relieful județului este definit de două trepte principale, câmpie și luncă, respectiv Câmpia Munteniei de Vest, Lunca Dunării, și Lunca Oltului, întregul teritoriu prezentând o ușoară înclinare către sud – est. Altitudinile cele mai mari sunt de 170 m, prezente în partea de Nord. Lunca Dunării este treapta cea mai joasă din relieful teritoriului, altitudinea acesteia fiind de 24 m la Turnu Măgurele și 20 m la confluența cu râul Vedea.

3.3.2

Rețeaua hidrografică Rețeaua hidrografică este formată din fluviul Dunărea și afluenții principali din acest sector: Oltul, Călmățuiul și Vedea. Județul este traversat de asemenea de râul Teleorman și de pârâurile Burdea, Câinelui, Tinoasa, Nanov și Târnava. Resursele de apă (exceptând Dunărea și Oltul) sunt moderate sub aspect cantitativ. Râul Vedea, alături de afluentul său, Teleorman, drenează circa 80% din teritoriul județului. Cu excepția râului Teleorman, toate râurile din bazinul hidrografic al Vedei au fost transformate în salbe de iazuri, în scopul reținerii pentru perioada de vară a unor rezerve necesare irigațiilor și unităților agrozootehnice. Numeroase astfel de iazuri se găsesc și pe celelalte râuri (Călmățui, Urlui, Glavacioc) pe tot cuprinsul județului existând circa 170 iazuri, peste 50% din acestea fiind folosite pentru pisciculturăși irigații, altele având rol de prevenire a inundațiilor. Cu toate acestea, județul Teleorman nu dispune de un sistem de irigații reabilitat, ceea ce împiedică dezvoltarea agriculturii la un nivel avansat.

3.3.3

Clima Clima este temperat – continentală, specifică pentru câmpia sudică, având un potențial caloric ridicat, cu amplitudini mari ale temperaturii aerului, cantități reduse de precipitații, cu regim adeseori torențial (în perioada de vară), însoțite de perioade frecvente de secetă. Poziția centrală a câmpiei face ca zona să aibă un climat de tranziție între partea estică – clima mai moderată – și partea vestică, având climat continental.

3.3.4

Resurse naturale Specificul reliefului și gradul scăzut de diversitate imprimă județului un nivel limitat în ceea ce privește resursele naturale. Resursele subsolului sunt constituite în principal din zăcăminte de țiței și gaze naturale în zona nord – estică, în perimetrul Videle – Olteni – Poieni – Siliștea Nouă. Structurile de zăcăminte cele mai importante sunt exploatate pe teritoriul localităților Videle, Blăjești, Siliștea, Moșteni, Baciu, Prejba, Sericu, Purani. Rocile utile sunt prezente sub forma argilelor comune (în zonele Alexandria, Gorgani-Zimnicea, Ciuperceni) nisipuri și pietrișuri (zăcăminte importante la Turnu Măgurele, Zimnicea, Plosca, Poroschia -Țigănești, Scrioaștea și zone de perspectivă la Orbeasca, pe râul Vedea și afluenți în raza comunelor Cevenia, Mavrodin, Nanov). Există de asemenea și un zăcământ de lignit, care nu a fost însă explorat amănunțit. Un avantaj al reliefului este potențialul solurilor care prezintă un grad ridicat de fertilitate naturală, favorabil dezvoltării de culturi agricole. Cele mai întâlnite soluri sunt cernoziomurile, solurile brun-roșcate și solurile brune de pădure, care se succed de la sud spre nord în ordinea de mai sus. Aceste soluri creează condiții favorabile pentru culturile cerealiere, precum și pentru legume și plante tehnice (culturile de rapiță fiind prezente în special în județ).

CAPITOLUL IV.

4.1 Localizare, relații în teritoriu și suprafața teritorial – administrativă

Municipiul Roșiorii de Vede este situat în partea vestică a județului Teleorman, în lunca râului Vedea, la o distanță de 35 km față de municipiul de reședință, Alexandria, la întretăierea paralelei de 44007' latitudine nordică cu meridianul de 250 longitudine estică.

Municipiul Roșiorii de Vede se învecinează:

– în partea de vest cu comuna Măldăieni;

– în partea de sud cu comunele Peretu și Troianu;

– în partea de est cu comunele Vedea și Drăgăneștii de Vede;

– în partea de nord cu comuna Scrioaștea.

Municipiul Roșiorii de Vede este atât un nod rutier important datorită infrastructuriii de drumuri naționale existente (DN 6 Alexandria – Craiova) și drumuri europene (E 70), cât și un nod de cale ferată, cel mai important din județ, datorită magistralei CF București – Craiova.

Distanțe rutiere față de celelalte orașe ale județului Teleorman și față de marile orașe din România:

– Alexandria 35 km

– Turu Măgurele 40 km

– Zimnicea 75 km

– Pitești 100 km

– Craiova 100 km

– București 120 km

– Timișoara 443 km

– Cluj Napoca 428 km

– Rm. Vâlcea 167 km

– Tg. Mureș 387 km

– Bacău 427 km

– Brașov 248 km

– Constanța 350 km

– Iași 531 km

4.2 Cadrul natural

4.2.1

Relieful Relieful municipiul Roșiorii de Vede este caracteristic părții de centru – vest a Câmpiei Române despărțită în partea de răsărit de valea rîului Vedea în Găvan Burdea și în partea de apus de Câmpia Boian.

În zona Roșiorii de Vede, pe malul drept al râului care completează numele orașului, relieful se încadrează în caracteristicile Câmpiei Boian. Terenul este neted, cu o înclinare generală de la nord – vest spre sud – est, aproape imperceptibilă în oraș, localitatea fiind desfășurată ca o fâșie îngustă, perpendicular pe direcția generală de înclinare a solului. Câmpia din jurul municipiului este fragmentată de văile râurilor Vedea, Bratcov și Urlui.

Intravăile sunt înguste, având lățimea de numai 300 – 1000 m între Vedea și Bratcov sau 2 – 2,5 km între Bratcov și Urlui. Cea mai mare parte a caselor din municipiu sunt așezate în lunca înaltă a râului Vedea, la altitudinea absolută de 82,5 m, însă cea mai mare parte a întreprinderilor industriale au fost ridicate pe vechea terasă vestică a râului, până la altitudinea de 99 m atingînd nivelul câmpiei care domină teritoriul municipiului.

4.2.2 Hidrografia

Câmpia din jurul municipiului este fragmentă de văile râului Vedea și a pârârilor Bratcov și Urlui. Municipiul Roșiorii de Vede este poziționat pe malul drept al râului Vedea, care are o lungime totală de 215 km și face parte din bazinul hidrografic al râului Vedea – Călmățui. Datorită faptului că afluenții râului își au izvoarele în zona deluroasă, regimul anualal acestora este nepermanent. Cursurile mijlocii și cele inferioare devin permanente datorită aportului izvoarelor freatice.

Atât râul Vedea, cât și pârâul Bratcov străbat partea de sud – est a intravilanului municipiului Roșiorii de Vede și prezintă un curs meandrat, îndiguit parțial cu zone de risc de inundații între suprafețele de sigurantăși cele insulare.

În perioadele cu ploi masive și de topire a zăpezilor se înregistrează creșteri ale debitelor acestor ape de suprafață cu caracter permanent, depăsind albia minoră.

Apele subterane, înmagazinate în depozitele de nisipuri și pietrișuri ale stratelor de Frătești la adâncimi de cca. 20 m și în depozite aluviale nisipo – argiloase de terasăși de luncă la adâncimi de până la 5 m. Apele subterane înmagazinate la adâncimi de cca. 20 m fac posibilă captarea prin puțuri forate.

.

4.2.3 Clima

Municipiul Roșiorii de Vede aparține zonei de climă de tip continental cu veri calde, ierni reci cu viscole rare și frecvente intervale de încălzire, cu precipiații moderate, adesea sub formă de averse, cu influențe ale climatului de luncă (veri calde și ierni blânde).

Temperatura media anuală este de 10° C, media celei mai calde luni, iulie fiind de +22,5° C, în timp ce media celei mai reci luni, ianuarie

fiind de –3,2° C. Maximele absolute au fost înregstrate cu valori de +41,7° C (20.08.1945) și –34,6° C (25.01.1942).

Cantitatea medie anuală de precipitații este de 562,0 mm. Caracteristicile vânturilor sunt date de poziția municipiului față de masele pincipale de aer, direcțiile dominante fiind cele din vest, est și nord-est. Dintre acestea, cele din vest au la Roșiorii de Vede o frecvență medie anuală de 21,1% și o viteza medie de 3,4-4 m/s, iar cele din est au o frecvență de 17%. Vânturile din est și nord-est au o viteză medie de 3,5-5,3 m/s.

4.2.4 Geologie

Din punct de vedere geologic, teritoriul municipiului se suprapune pe unitatea din fața Carpaților, denumită Platforma Moesică. La suprafață întâlnim depozite cuaternare de aluviuni constituite din mâluri, nisipuri și pietrișuri care corespund holocenului. Urmează spre adâncime, depozite ale unui regim marnos (marne cu intercalații nisipoase, argile, nisipuri și pietrișuri) care s-au depus într-un regim lacustru din pleistocenul mijlociu.

Aceste structuri se suprapun stratelor de Cândești și celor de Frățești din cuaternar cu grosimi de 10 – 20 m, formațiune întâlnită pe întreg teritoriul județului Teleorman și care constituie un strat acvifer. Ele sunt constituite în partea superioară din nisipuri fine, iar la bază din pietrișuri.

Conform constatărilor geotehnice, pământurile de pe raza municipiului Roșiorii de Vede sunt reprezentate prin argile și argile prăfoase care conțin cele două orizonturi de lut – lut “B” și lut “C” – cafeniu – roșcat cu concrețiuni calcaroase, stratul având o grosime de 6 – 8 m. ca principale caracteristici ale pămînturilor se remarcă: compresibilitatea redusă, gradul ridicat de consolidare, fiind totodată contractile și sensibile la umezire.

4.2.5 Seismicitate

Conform Legii nr.575/2001 apărută în M.O.nr.726/2001(anexa nr.3) municipiul Roșiorii de Vede este amplasat într-o zonă cu intensitate seismică de gradul VIII (exprimat în MSK).

4.2.6 Riscuri naturale

În această categorie se încadrează inundațiile și alunecările de teren. În cadrul teritoriului administrativ al municipiului Roșiorii de Vede au fost dentificate zone de risc natural prin inundații și eroziuni de maluri.

Inundații se produc pe cursul râului Vedea și a pârâului Bratcov, care beneficiază de lucrări de indiguire și regularizare, atât în zona municipiului, cât și în amonte, pe anumite porțiuni.

4.2.7 Arii naturale

Zonele verzi și în special suprafețele împădurite, ca ecosisteme complexe cu posibilități de autoreglare și autoregenerare, au repercursiuni directe și benefice asupra dezvoltării ecologice urbane.

În municipiul Roșiorii de Vede suprafața totală a zonelor de parc, sport, agrement și plantații naturale amenajate sau cu rol protector este de 78 ha, reprezentând 6,77% din suprafața teritoriului intravilan.

În municipiul Roșiorii de Vede suprafața totală a zonelor verzi este de 30,31 ha distribuită astfel:

-5 parcuri – 175092 mp;

-1 ștrand – 574 mp;

-pădurea Terasa-Vedea – 30000 mp;

-zona de agrement Vedea – 12000 mp;

-spații verzi – 85400 mp.

V. ANALIZA SITUAȚIEI CURENTE A MUNICIPIULUI ROȘIORII DE VEDE

5.1 Demografie

Conform datelor Servicilui Public Comunitar Local de Evidență a Persoanelor municipiul Roșiorii de Vede are în prezent o populație de

34.185 locuitori, ceea ce reprezintă 8,5 % din populația județului Teleorman.

În perioada 2002 – 2010 populația municipiului Roșiorii de Vede a avut următoarea evoluție:

Grafic privind evoluția populația de la recensământul din 2002 până în anul 2010

5.1.1 Structura demografică

5.1.1.1 Populația pe sexe

Populația pe grupe de sexe a cunoscut de la recensământul din 2002 următoarea evoluție:

Grafic privind structura populației pe sexe și evoluția ei din 2002 până în 2011

5.1.1.2 Structura etnică

La recensământul din 2002 structura etnică a populației municipiului Roșiorii de Vede era următoarea, iar totalul populației era de 31849 locuitori:

5.1.1.3 Structura religioasă

Conform datelor recensământului din 2002 municipiul Roșiorii de Vede avea următoarea structură religioasă:

VI. ANALIZA SWOT

Primul pas în elaborarea Strategiei de dezvoltare locală a municipiului Roșiorii de Vede a fost evaluarea situației curente a municipiului din perspectiva domeniilor cheie care a apermis analiza în detaliu a tuturor aspectelor pozitive și negative ale evoluției sale.

Scopul final al acestei evaluări reprezintă atât formularea obiectivelor strategice ale municipiului Roșiorii de Vede pe termen lung, cât și stabilirea direcțiilor de dezvoltare pentru a atinge obiectivel stabilite.

În procesul de elaborarea a strategiei s-a folosit analiza SWOT, ca instrument managerial, pentru evaluarea și prezentarea sintetică a aspectelor celor mai importante care vor afecta, într-un mod sau altul, evoluția viitoare a municipiului Roșiorii de Vede.

Orice comunitate trebuie să asimileze și să promoveze o viziune strategică în ceea ce privește dezvoltarea sa în viitor. Lipsa unei asemenea viziuni duce la o activitate administrativă haotică, în cadrul căreia se pot rata oportunități și se consumă irațional resurse prețioase. Experiența internațională a arătat că proiectele și programele operaționale funcționează cel mai bine atunci când fac parte dintr-un cadru coerent și când există o coordonare la nivel strategic.

Procesul de planificare strategică (PPS) a vizat definirea reperelor strategice de dezvoltare a unei comunității pe o perioadă de 5 – 7 ani.

Etapele metodologice principale ale PPS au fost următoarele:

– realizarea unei analize preliminare;

– stabilirea viziunii asupra dezvoltării strategice a comunității;

– analiza sectorială a domeniilor strategice principale;

– articularea documentului strategic.

Principiile care au stat la baza PPS au fost asigurarea validității științifice, implicarea comunității, transparența, obiectivitatea, coerența și continuitatea demersului.

Pentru a da roade, planificarea strategică trebuie însoțită de promovarea la nivelul administrației publice a unui management strategic integrat, la toate nivelurile, capabil să identifice și să speculeze oportunitățile aparute în beneficiul comunității.

Analiza SWOT este o metodologie de analiză a unui proiect. Numele este descriptiv:

Strengths (puncte tari)

Weaknesses (puncte slabe)

Opportunities (oportunitati)

Threats (riscuri).

Pentru a avea certitudine că politicile și programele existente corespund necesităților de dezvoltare a municipiului Roșiorii de Vede, în cadrul limitărilor impunse de resursele locale disponibile și pentru accesarea fondurilor prin care Uniunea Europeană susține politica de dezvoltare regională s-a impus elaborarea strategiei de dezvoltare locală pentru perioada 2012 – 2022.

Problemel cheie au fost identificate pe baza concluziilor evaluării premergătoare și prezentate în cadrul unei matrici, sub forma punctelor slabe, punctelor tari, oportunităților și amenințărilor.

Punctele tari se referă la mediul intern și reprezintă resursele și capacitățile de care comunitatea dispune și care sunt superioare celor deținute de alte comunități similare.

Punctele slabe se referă la mediul intern și reprezintă resursele și capacitățile insuficiente sau de o calitate inferioară celor deținute de alte comunități similare.

Oportunitățile se referă la mediul extern și reprezintă suma evoluțiilor favorabile ale mediului de ansamblu al țării, care poate îmbrăca forme extrem de diferite plecând de la schimbările legislative, integrarea europeană și posibilitatea oferită comunității de a se dezvolta într-o formă superioară pe ansamblu sau pe domenii de interes.

Amenințările se referă la mediul extern și reprezintă evoluții defavorabile ale acestuia privite în ansamblu, care pot îmbrca forme extrem de diferite, plecând de a schimbările de mentalitate, lacunele legislative și evoluții economice negative sau instabile care afectează capacitatea comunității de a atinge obiectivele strategice pe care și le-a propus.

Analiza SWOT permite concentrarea atenției asupra zonelor cheie și realizarea de prezumții în zonele asupra cărora există cunoștințe mai puțin detaliate. În urma acestei analize se poate decide dacă zona își poate îndeplini planul și în ce condiții.

Analiza SWOT are o deosebită utilitate în procesul de stabilire a direcțiilor de dezvoltare a comunității, permițând o mai bună gestionare a resurselor și relațiilor de intercondiționare. Totodată, prezentând în mod sintetic atât problemele, cât și realizările comunității analiza SWOT permite înțelegerea rapidă, simultană și integrată a legăturilor dintre elementele pozitive și negative ale comunității.

Unele "oportunități" și "amenințări" vor apărea din "punctele tari" și "punctele slabe" ale comunității, iar amenințările pot fi concrete sau potențiale.

În urma analizei SWOT s-au identificat trei principii prioritare care ar trebui să stea la baza elaborării strategiei în vederea dezvoltării durabile, și anume:

1. Viața economică a comunității trebuie revigorată și dezvoltată în toate domeniile sale.

Managerii locali vor trebui să aibă în vedere investirea în revitalizarea vieții economice a comunității, acest fapt devenind prioritatea numărul unu, deoarece produce cele mai mari efecte benefice.

2. Infrastructura necesită îmbunătățirii continuu, de aceea investițiile trebuie făcute după anumite criterii economice, astfel încât să producă beneficii:

– siguranța și securitatea locuitorilor comunității;

– raportul valoare investiție / efecte economico – financiare produse;

– raportul valoare investiție / numărul beneficiarilor.

3. Conex factorului economic un alt punct important pentru creșterea atractivității comunității îl constituie facilitățile culturale, de turism și agrement pe care le oferă sau pe care ar putea să le ofere comunitatea, astfel încât confortul social al locuitorilor să fie îmbunătățit. Complementar, acest lucru va crește și atractivitatea turistică a zonei.

Analiza SWOT va fi utilă managerilor locali care vor avea posibilitatea de a formula în mod facil și eficient obiectivele și strategiile comunității și să direcționeze resursele disponibile către rezolvarea problemelor de importanță majoră pentru viitorul comunității

Analiza SWOT a municipiului Roșiorii de Vede cuprinde urămăarele domenii:

– infrastructură și mediu;

– populație, ordine și siguranță publică;

– sănătate și asistență socială;

– economie;

– agricultură;

– educație, cultură, culte;

– turism.

VII POLITICI ÎNTREPRINSE ÎN TERITORIU

În perioada 2006 – 2011 în municipiul Roșiorii de Vede au fost implementate următoarele proiecte:

1.Un trai mai bun – Scopul proiectului reprezintă extinderea capacității de asistare pentru persoanele vârstnice, prin amenajarea unui cămin de bătrâni, în incinta unei case din satul Gresia, comuna Stejaru, anexa a Căminului de

bătrâni Sf. Teodor din municipiul Roșiorii de Vede. Se prevede amenajarea a două dormitoare și a unui hol de deservire pentru femei și altul pentru bărbați, amenajarea unei săli de mese, a unui grup sanitar și a încălzirii prin sobe din plăci de teracota.

2. People to People – tradiții și perspective: Scopul proiectului reprezintă depășirea problemelor specifice dedezvoltare prin consolidarea rețelei de cooperare durabilă între municipiul Roșiorii de Vede și municipiul Gorna Oriahovitsa, dezvoltarea capacității și aptitudinilor organizațiilor locale în întocmirea și implementarea proiectelor, consolidarea structurii comune de implementare a proiectelor pentru programul Phare CBC

Grupul țintă: 60 de tineri și 10 cadre didactice, romani și bulgari; 14specialiști care vor constitui un grup de acțiune (7 români și 7 bulgari) din domenii diverse (administrație locală, asistență socială, cultură, sănătate, mediu, învățământ, ONG) pentru cursuri de managementul proiectelor; 60 de artiști români și bulgari care vor participa la evenimente culturale organizate în cele două municipii. Activitățile propuse: constituirea grupului comun de acțiune în vederea realzării unei analize SWOT comune celor două orașe și participarea acestor specialiști la cursul de managementul proiectelor; organizarea de întâlniri între elevi și profesori pe tema «Uniunea Europeană și noi»; organizarea unor evenimente culturale și folclorice.

3. Traditia – factor de dezvoltare Phare CB 2006:

Obiectivul general al proiectului este sprijinirea dezvoltării economice în zonele de frontieră prin valorificarea tradițiilor și promovarea micilor meșteșugari din cele două municipii partenere – Roșiorii de Vede și Gorna Oryahovitsa (Bulgaria).

Obiective specifice:

– stimularea dezvoltării meșteșugurilor și a micii industrii din România și Bulgaria, întărirea clasei de mici meșteșugari, care își desfășoară activitatea individual sau organizat prin intermediul asociațiilor sau a altor organizații, relansarea produselor obținute de aceștia, în special acelor cu specific tradițional, inclusiv obiecte de arta populară și artizanat;

– sprijinirea mobilității artiștilor și a produsului cultural: prezentarea producțiilor culturale locale în alte locații din țară și în străinătate, încurajarea prezenței artiștilor români și bulgari la festivaluri și evenimente de anvergură, prezentarea în cele două localități (Roșiori și Gorna) a unor producții artistice de calitate ale artiștilor din cele două țări;

– dezvoltarea de programe educaționale și culturale pentru tineri în scopul instruirii acestora pentru realizarea de produse moderne de inspirație artizanală (decorațiuni de interior, confecții artizanale, ceramică, artizanat lemn, împletituri din fibre vegetale, artizanat metal) și a obiectivelor de artă decorativă modernă (tapiserii, goblenuri, macrameuri, ceramica etc.)

4. Producem – Promovăm –Progesăm:

Proiectul “Producem – Promovăm – Progresăm” urmărește pe de o parte consolidarea schimburilor economice și a întâlnirilor transfrontaliere în scopul cunoașterii reciproce a specificului economic și a produselor locale, iar pe de altă parte intenționează încurajarea producătorilor din cele două zone transfrontaliere în vederea relansării produselor obținute de aceștia, în special a celor cu specific local. În același sens se dorește promovarea acestora pe cele două piețe și în activități economice cu specific local care pot deveni o afacere de succes.

Grupul țintă: 100 de mici întreprinzători, 50 întreprinzători care vor participa la întâlnirile organizate în cele două municipii (25 români și 25 bulgari) care vor beneficia de promovare în cele două piețe de desfacere, acestia vor face un schimb de experiențăîntre modalitățile de producție și de desfacere a produselor și 50 de întreprinzători (25 români și 25 bulgari) care vor participa la întâlnirea cu realizatorii studiilor de piață din cele două municipii partenere.

Activitățile propuse: studii de piață realizate în cele două municipii dedicate obținerii imaginii reale a pieței de desfacere din cele două municipii; o întâlnire între producătorii locali și realizatorii studiilor de piață pentru a analiza concluziile acestora; două întâlniri între producătorii din cele două zone care dezvoltăafaceri cu produse cu specific local organizate una la Gorna Oryahovitsa cealaltă la Roșiorii de Vede; întocmirea unui catalog de prezentare a micilor întreprinzători

5. Mai aproape în Europa:

Scopul proiectului reprezintă urmărește realizarea unui parteneriat durabil în inițierea și derularea acțiunilor finanțate din Fondul European pentru Dezvoltarea Regională atât între autoritățile publice cât și între organizațiile non-guvernamentale. De asemenea urmărește cresterea informațiilor privind fondurile structurale în rândul funcționarilor publici și reprezentanții organizațiilor non-guvernamentale; conștientizarea acestora asupra rolului și importanței Fondului European pentru Dezvoltare Regională; stimularea interesului posibililor aplicanți asupra proiectelor ce pot fi derulate în cadrul programelor operaționale ale Fondului European pentru Dezvoltare Regională; creșterea capacității de relaționare între autoritățile publice, școli și organizațiile non-guvernamentale; inițierea contractelor între organizațiile civice și cele două regiuni partenere pentru colaborări viitoare.

Grupul țintă:Vor fi 20 de reprezentanți ai autorităților publice din cele două municipii partenere (10 români și 10 bulgari), 10 reprezentanți ai școlilor din cele două municipii (5 români și 5 bulgari) și 10 reprezentanți ai societății civile (5 români și 5 bulgari).

VIII. POLITICI DE DEZVOLTARE

Politica de dezvoltare a capacității de îmbunătățire a performanțelor serviciilor în administrația locală:

.

Politica de dezvoltare a resurselor uman:

Politica de îmbunătățire a infrastructurii sociale:

Politica de dezvoltare a mediului de afaceri:

Politica de dezvoltare a turismului local:

CONCLUZII:

Strategia de dezvoltare a Municipiului Roșiorii de Vede pentru perioada 2012 – 2020 va folosi drept suport la dezvoltarea durabilă a municipiului prin realizarea planului de măsuri și vizează creșterea calității vieții în comunitatea roșioreană, un element indispensabil pentru existența viitoare a localității.

Dezvoltarea municipiului Roșiorii de Vede nu reprezintă doar o problemă a autorității publice locale, ci ține și de voința și capacitatea comunității roșiorene de a se implica activ în realizarea obiectivelor strategice și de a avea o atitudine pozitivă la tot ceea ce este nou.

Municipiul Roșiorii de Vede se confruntă, ca și celelalte municipii ale țării, cu problemele specifice unui oraș în plină dezvoltare.

Autoritățile locale trebuie să își asume cu adevărat rolul de coordonator al procesului de transformare, fructificând oportunitățile de care beneficiează în comparație cu alți competitori, și anume: industria prelucrătoare, tradițiile, activitățile culturale intense, identitate istorică, servicii de calitate, obiective turistice în zonă, administrație competentă etc).

Realizarea obiectivelor propuse este în strânsă dependență de sursele de finanțare nerambursabilă care pot fi atrase deoarece, bugetul local nu are capacitatea de a susține realizarea acestora, dar se poate beneficia de oportunitățile financiare oferite de Uniunea Europeană.

Ca o concluzie, se poate menționa că strategia elaborată este realizabilă în condițiile precizate și se va adapta cerințelor și necesităților ori de câte ori va fi nevoie, astfel încât aceasta să fie realistă și aplicabilă.

Se dorește ca municipiul Roșiorii de Vede să devină:

► un municipiu în care este plăcut să trăiești

► un mediu curat și sănătos, cu străzi curate și numeroase spații verzi

► un municipiu cu o infrastructură modernă și funcțională

► un municipiu unde traficul greu ocolește zona urbană

► un municipiu care oferă servicii urbane de calitate

► un municipiu care dispune de servicii de sănătate și asistență socială de calitate

► un municipiu cu instituții culturale moderne

► un municipiu care oferă actualelor și, mai ales, viitoarelor generații o educație bună prin instituțiile de învățământ existente, implicate în diverse proiecte și cu personal de înaltă calificare

► un municipiu a cărei economie se bazează pe resursele existente și le fructifică în mod conștient și rațional, care absoarbe forța de muncă locală, cu un sector de servicii de înaltă calitate și o industrie prelucrătoare inovativă

► un municipiu a cărei accesibilitate este semnificstiv îmbunătățită

► un municipiu în care zonele de agrement sunt exploatate pe deplin și unde vizitatorii revin cu plăcere

BIBLIOGRAFIE

Balog, Bosovcki, Dragoș, Hințea, Hosu ,,Facilitator comunitar – Ghid de preg ătire,, pg.11 ed. Funda ția Civitas pentru Societatea Civilă 2003

Balogh Marton, I. Hosu ,S.Radu – ,,Facilitator comunitar – Ghid practic de dezvoltare locală”pg.12 Funda ția Civitas pentru Societatea Civilă 2004

Banca Mondiala, 2002, ‚World Bank Annual Report. Meeting the Poverty Challenge:The World Bank’s Goals and Strategies’ .

Banca Mondială, 2006, The World Bank Participation Sourcebook.

Baum, H. S., 2001, ‘Citizen participation’ în International Encyclopedia of the Social and Behavioral Sciences, Elsevier, pp. 1840 -1846.

Eurobarometru Rural – Valori europene în satele române ști pg. 13 – 14 – Funda ția pentru o Societate Deschisă 2006

Legea nr 172/2009 din Monitorul Oficial privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 216/2008 pentru modificarea si completarea Legii nr. 290/2004 privind cazierul judiciar

Legea nr 515 din 17.06.2005 din Monitorul Oficial pivind ratificarea Acordului de împrumut dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare pentru finanțarea Proiectului privind închiderea minelor, refacerea mediului și regenerarea socio-economică, semnat la București la 28 ianuarie 2005

Mansuri, Ghazaala și Vijayendra Rao, 2004, ‘Community-based and driven development: a critical review’, The World Bank Research Observer, 19:1, pp. 1-40.

M.Mireșan, I.Hosu, A. Săvulescu – Elaborarea strategiilor de dezvoltare durabil ă la nivel local pg.16, ed. Funda ția Civitas pentru Societatea Civilă 2002

Ostrom, E. și Randall Calvert și Thrainn Eggertsson, 1990, Governing the Commons: The Evolution of Institutions for Collective Action, Cambridge University Press