Dezvoltarea Competentelor de Utilizare a Software Urilor Pentru Prelucrarea Imaginilor

CAP. III – REPERE METODOLOGICE PRIVIND PREDARE CONCEPTELOR DE PRELUCRARE A FIȘIERELOR CU IMAGINI

Folosirea tehnologiilor moderne în școală face parte din evoluția naturală a învățării și sugerează o soluție firească la provocările moderne adresate învățării și a nevoilor elevilor. Profesorul trebuie să se simtă liber să răspundă critic, dar în același timp creativ noilor tehnologii și metode de predare – învățare – evaluare pentru a putea comunica cu elevii generației digitale pentru care captarea ca și poză a noilor informații, a proiectelor lucrate în colaborare și postarea lor a devenit normalitate.

Majoritatea elevilor, au deja ca rutină folosirea internetului și a rețelelor de socializare, a email-ului sau a sms-urilor. Acest mod de comunicare se face simțit și în modul lor de a se dezvolta cognitiv. Elevii menționați vor folosi cu siguranță acasă mijloacele moderne de informare ca sprijin pentru teme, astfel că și metodele moderne folosite în clasă au rolul de a le sprijini într-un mod eficient nevoile.

Strategiile de predare – învățare – evaluare care combină metodele pedagogice tradiționale cu TIC oferă o oportunitate în a crea experiențe care pot furniza tipul de predare-învățare potrivit într-un anumit moment, loc și pentru un anumit elev nu numai la școală, ci și acasă. Acest tip de învățare ar putea deveni global, ar putea depăși granițele formale ale țărilor și ar putea aduce împreună grupuri de elevi din culturi și meridiane diferite. În acest sens putem exemplifica depozitele cu poze care grupează imagini care reflectă tradiții, deprinderi, culturi, fenomene ale naturii, resurse naturale cât mai variate și cu grad mare de originalitate și creativitate facilitând condiții de colaborare.

În acest context, generalizarea folosirii TIC în școală ar putea deveni una dintre realizările importante ale secolului nostru. Deprinderile corecte de lucru la elevi, pot fi formate, în special, în cadrul orelor de TIC. În condițiile actuale, în care începând de la doi, trei ani copiii au acces la smartphonurile părinților și urmăresc desenele animate pe tabletele personale, este importantă introducerea TIC în curriculum național încă de la clasa pregătitoare și în egală măsură identificarea metodelor didactice oportune pentru fiecare nivel de dezvoltare intelectuală a copiilor în contextul utilizării unui laborator de informatică.

METODE MODERNE

METODA FLIP CLASSROOM – noutatea acestei tehnici constă în structurarea conținuturilor de bază ale unei noțiuni din programă de studiu, astfel încât parcurgerea ei să poată fi făcută acasă, ori de câte ori este necesar, pentru a ajunge la asimilarea sau la înțelegerea ei, în ritmul propriu fiecărui elev.

Metoda Flip classroom este una din metodele moderne utilizate în educație care, de cele mai multe ori presupune (re-)crearea conținuturilor în format digital, ca pagină sau aplicație web, ca videoclip online sau orice alt mod care poate fi postat online. Cu această metodă se minimalizarea timpului rezervat predării și se mărește timpului necesar interacțiunii cu elevii. Ce presupune ”Inversarea” (flip): “predarea” noțiunilor de bază ale unei lecții se face acasă, utilizând materialul postat și nu în școală. Sarcina de acasă a elevilor constă în angajarea motivată, cu eforturi proprii creative, în demersul cunoașterii, iar temele date pentru aplicarea și consolidarea conținuturilor se efectuează prin activități colaborative în școală.

Astfel, elevii câștigă controlul asupra procesului de învățare prin studierea materialelor de curs în afara școlii, folosind cursuri video pre-înregistrate, emisiuni de cercetare sau lecturi de specialitate. Un exemplu de resursă de studiu la domiciliu este sistemul Tegrity care se pliază foarte bine pe necesitățile de implementarea ale metodei Flip classroom.

Obiectivul principal al acestei metode este de a cultivarea experiențelor de învățare variate pentru elevi, care pot include învățarea prin colaborare, învățarea bazată pe proiect, învățarea colaborativă de tip peer-learning și rezolvarea problemelor.

Metoda mai este privită ca ”activitatea școlară la domiciliu iar munca la domiciliu în școală”.

Avantajele folosirii acestei metode:

este un amestec între predarea directă și învățarea de tip constructivist;

este un mijloc de creștere a “timpului de contact” între profesori și elevi;

se mărește responsabilitatea elevilor pentru propria învățare;

elevii nu rămân în urmă dacă absentează, informațiile le pot obține online;

toți elevii sunt implicați în procesul de învățare;

conținutul informațiilor este accesibil online și poate fi revizuit, completat sau remediat oricând.

În continuare voi prezenta o lecție de TIC proiectată și implementată folosind metoda ”flip classroom”.

Clasa: a III-a

Tema: Realizarea colajelor utilizând aplicația PhotoScape

Contextul desfășurării lecției:

toți elevii clasei au acces la internet acasă și în clasă

yahoo grupul clasei este constituit

elevii cunosc siteul www.stanciuadrian.ro

Desfășurarea activității:

Voi începe prin a afla de la elevi ce înseamnă pentru ei un colaj, apoi:

a. prin intermediul siteului www.stanciuadrian.ro, în meniul Tutoriale video, submeniul Photoscape, voi posta un link către un tutorial video în care se prezintă modul de realizare a colajelor cu aplicația Photoscape;

b. apoi din meniul Colaje, submeniul Colaje individuale sau Colaje de grup voi prezenta elevilor câteva exemple de colaj având grijă să pun în evidență importanța creativității în crearea și prelucrarea fișierelor grafice;

c. voi ruga elevii să realizeze acasă, un colaj cu personajul preferat din desenele animate și să țină cont în alegerea pozelor pe care le vor grupa în colaj de dimensiunile pozelor alese, de încadrarea subiectului în poză și apoi în colaj. Voi sublinia cerința ca în colaj să fie inclus același personaj.

d. după realizarea colajului voi ruga elevii să-l salveze în calculatorul personal și apoi să îl încarce pe yahoo grupul clasei, în albumul foto intitulat “Colaje desene animate”

e. tot pentru acasă voi ruga elevii să realizeze top trei colaje preferate și să-și noteze trei lucruri pe care le-a apreciat la colajele colegilor și trei prelucrări pe care le consideră inestetice.

f. lucrarea sau lucrările câștigătoare vor fi postate pe site-ul www.stanciuadrian.ro

Adresele web a tutorialelor pentru realizarea colajelor în Photoscape sunt:

http://www.cnet.ro/2009/06/07/colaje-rapide-cu-photoscape/

METODA MOZAICULUI sau METODA JIGSAW

Metoda mozaicului numită și metoda grupurilor interdependente este o metodă didactică care se bază pe învățarea în echipă – team-learning.

În cadrul acestei metode, profesorul are mai mult rolul de facilitator. El intervine semnificativ în prima parte a lecției, atunci când împarte elevii în grupuri de lucru și distribuie sarcinile. O altă intervenție esențială va fi la sfârșitul orei, când va prezenta concluziile activității.

Lecția ce urmează a fi studiată este divizată în sarcini de lucru. Profesorul distribuie sarcinile fiecărui elev. Aceste fragmente de lecție sunt studiate individual, astfel încât fiecare elev va deveni expert în acea secțiune. Elevilor “expert” le revine sarcina de a transmite informații dobândite întregului colectiv de elevi.

Această metoda impune ca elevii să se ajute reciproc să învețe. Asemenea altor activități de învățare prin colaborare, metoda Mozaic utilizează grupuri casă numite și grupuri inițiale sau de baștină și grupuri de experți. Mozaicul ca metodă didactic ajută toți elevii clasei să studieze și să învețe întreaga lecție și să devină „experți” pe măsură ce explică unul altuia părți din materialul care trebuie învățat. Astfel fiecare elev intervine activ în procesul de predare și învățare. Fiecare elev experimentează înțelegerea și gândirea la nivel înalt. Există mai multe variante ale metodei mozaic. Voi exemplifica prin varianta cel mai des utilizată pentru această metodă care se implementează în cinci etape:

a. Prima etapa în care profesorul pregătește materialul ce urmează a fi studiat

Profesorul stabilește tema de studiu:

“Prelucrarea fișierelor cu imagini folosind editorul PhotoScape”

Formulează sub-temele ce vor fi studiate

Sub-tema 1: Ce setări se pot face asupra ramelor care pot fi atașate fotografiilor?

Realizați top 10 filtre preferate, puse la dispoziție de editorul PhotoScape

Sub-tema 2: Inserarea și prelucrarea textului utilizând facilitățile PhotoScape. Scrieți numele și prenumele membrilor echipei utilizând diferite moduri de scriere.

Sub-tema 3: Cum funcționează instrumentul “clone stamp” . Exemplificați prin dublarea unui parți dintr-o imagine, asemănător exemplului:

Sub-tema 4: Inserați poze și “icons” în poza originală. Butoanele care facilitează aceste acțiuni sunt: . Ex:

Sub-tema 5 :Utilizarea “speech balloon”

Opțional profesorul are posibilitatea de a stabili pentru fiecare sub-temă elementele cheie pe care trebuie să pună elevul accent în timp ce studiază despre tema primită;

Profesorul va realizează o „Fișă-expert” în care trece cele cinci teme. Această fișă-expert va fi oferită fiecărui grup.

În următoarea etapă, profesorul va organiza colectivului în echipe de învățare de câte șase elevi. Ficare elev din echipă primește un număr de la unu  la șase și are ca sarcină să studieze, în mod individual, sub-tema corespunzătoare numărului său. Urmează etapa în care elevul studiază pentru a deveni „expert” în problema dată. Astfel, elevii care au numărul unu din toate echipele de învățare, vor aprofunda sub-tema cu numărul unu iar cei cu numărul doi vor aprofunda sub-tema cu numărul doi și așa mai departe.

b. Faza independentă

Fiecare elev studiază sub-tema lui, vizionează tutorialul aferent temei din help, utilizează meniurile și pictogramele aplicației PhotoScape, exersează. Acest studiu independent poate fi o temă de studiat acasă, realizată înaintea organizării mozaicului, sau poate fi făcut în clasă

c. Activitatea în grupul de experți

După ce elevii au parcurs etapa de lucru independent, experții cu același număr se gtupează, constituind grupe de experți care au ca sarcină să dezbată problema împreună. Acum, elevii cu numărul unu, pleacă din echipele de învățare inițiale și se grupează la o stație de lucru pentru a aprofunda sub-tema cu numărul unu: Care sunt setările care se pot face asupra ramelor care pot fi atașate fotografiilor în PhotoScape? Tot așa procedează și ceilalți elevi cu numerele doi, trei, patru, cinci și șase. În cazul în care grupul de experți are mai mult de șase elevi, acesta se va împărți în două grupe mai mici.

Etapa discuțiilor purtate în grupul de experți

Elevii vor prezenta un raport individual conținând ce au studiat independent. Se discută pe baza informațiilor și a materialelor avute la dispoziție, se completează cu elemente noi și se stabilește modalitatea în care cunoștințele vor fi noi vor fi transmise și celorlalți membrii din echipa inițială. Dacă analizăm din punctul de vedere al aranjării, fiecare elev este membru într-un grup de experți și face parte dintr-o echipă de învățare. Fizic, calculatoarele la care lucrează grupurile de experți trebuie alese la distanțe cât mai mari în sala de clasă pentru a nu se deranja reciproc. Grupurile de experți au același scop, acela de a instrui cât mai bine având responsabilitatea propriei învățări și a predării și învățării colegilor din echipa inițială.

d. Revenirea în echipa de învățare inițială

În această etapă se realizează raportul de echipă care presupune, în primă etapă, ca experții să transmită cunoștințele asimilate echipei de învățare inițiale. Tot în această etapă, elevii expert într-o sub-temă, trebuie să rețină cunoștințele pe care le prezintă colegii lor, experți în alte sub-teme. Modalitatea de transmitere trebuie să fie scurtă, atractivă, concisă, putând fi îmbogățită cu materiale audio-vizuale, eventual clipuri video din help, sau alte materiale relevante pentru fragmentul prezentat.

Specialiștii într-o sub-tema vor susține informația prezentată folosind computerul, și pot prezenta lucrările, desene, fotografiile create sau utilizate în etapa studiului individual.

În aceasta etapă membrii sunt stimulați să discute. Ei trebuie să pună întrebări și să noteze pentru a putea realiza propria schiță a lecției.

e. Etapa de evaluarea

Este faza demonstrației în care grupele prezintă rezultatele întregii clase.

Este etapa în care elevii sunt pregătiți să demonstreze ce au învățat. Fiecare profesor decide cum abordează această etapă. Pot fi puse întrebări, se poate cere un raport sau un eseu sau se poate da pentru rezolvare, fiecărui elev, o fișă de evaluare.

În cazul în care profesorul recurge la evaluarea orală, atunci fiecare elev va răspunde la o întrebare fără a fi ajutat de echipă.

Iată câteva întrebări care ar putea fi adresate elevilor de către profesor în etapa de evaluare:

Utilizând meniul Editarea a PhotoScape, poate fi modificată opacitatea chenarului aplicat unei poze?

Proprietățile textului pot fi modificate după inserarea textului?

Pentru simbolurile utilizate poate fi schimbată culoarea?

Poate fi modificată dimensiunea instrumentului de clonare?

Cu ce instrument se poate corecta o imperfecțiune (o lovitură, o zgârietură, un coș) a tenului?

Avantajele utilizării Metodei Mozaic

Prin această metodă se dezvoltă deprinderi de ascultare activă, vorbire, rezolvare de probleme, reflectare, gândire creativă și cooperare. În timpul implementării metodei, elevii trebuie să asculte activ intervențiile colegilor, să reușească să expună ceea ce au învățat, să colaboreze în realizarea sarcinilor, să găsească soluția cea mai potrivită pentru a-i face să înțeleagă și pe colegii lor ceea ce au studiat individual.

“Esențială pentru această modalitate de structurare a travaliului clasei este interdependența dintre membrii grupului, care-i stimulează să coopereze. Sarcina comună nu poate fi îndeplinită decât dacă fiecare elev își aduce contribuția. Metoda cuprinde activități ce vizează întărirea coeziunii grupurilor, ameliorarea comunicării și dezvoltarea capacității de a facilita achiziționarea cunoștințelor de către colegi. Prin intermediul ei se anihilează tendința de instituire a unor ierarhii în grupuri, întrucât elevii cu status înalt și cu abilități deosebite, învață de la ceilalți în aceeași măsura în care ei își ajută colegii să înțeleagă și să-și însușească o sub-temă.

Trebuie să remarcăm calitatea metodei grupurilor interdependente de a anihila manifestarea efectului Ringelmann. Lenea socială, cum se mai numește acest efect, apare cu deosebire atunci când individul își imaginează că propria contribuție la sarcina de grup nu poate fi stabilită cu precizie. Interdependența dintre membri și individualizarea aportului fac din metoda Jigsaw un remediu sigur împotriva acestui efect.”

METODA CUBULUI

Metoda cubului facilitează analiza unui conținut din mai multe puncte de vedere. Ca și metodă de lucru, poate fi folosită în orice moment al lecției și nu impune constrângeri legate de vârsta elevilor implicați sau de subiectului abordat.

În etapa de pregătire a materialelor, profesorul va realiza un cub ale cărui fețe vor avea culori diferite. Pe fiecare față a cubului va scrie câte o instrucțiune: DESCRIE, COMPARĂ, ANALIZEAZĂ, ASOCIAZĂ, APLICĂ, ARGUMENTEAZĂ.

În această metodă este bine ca fețele cubului să fie parcurse în ordinea prezentată, demersul fiind parcurs de la simplu la complex.

Profesorul cere elevilor să scrie timp de 2 – 4 minute pe subiectul lecției: “Editorul pentru fișiere grafice PhotoScape”, descriindu-l din toate punctele de vedere: interfață grafică, meniu circular/orizontal, facilități.

Se vor oferi indicații pentru cele șase instrucțiuni:

Descrieți – deschideți aplicația PhotoScape și descrieți interfața grafică;

Comparați – deschideți o poză și apoi accesați meniul Editor/ submeniul Object. Enumerați instrumentele pentru prelucrarea fișierelor cu imagini întâlnite în alte aplicații;

Asociați – specificați numele aplicațiilor în care ați mai utilizat instrumentele pentru prelucrarea fișierelor cu imagini regăsite în PhotoScape;

Analizați – pentru butonul Red Eye Correction descrieți modul de utilizare;

Aplicați: – inserați cinci obiecte diferite în poza inițială: un text, un simbol, un icons, un fișier grafic care ulterior va fi dublat prin copiere;

Argumentați – pro sau contra. Formulați opinii despre oportunitatea inserării obiectelor și motive pentru care ar fi recomandat să se evite astfel de transformări ale fișierului cu imagini.

Organizarea elevilor în șase grupuri (câte una pentru fiecare față a cubului): li se va cere elevilor să numere de la 1 la 6. Profesorul va indica stația de lucru pentru cele 6 grupuri de elevi care au același număr (grupul elevilor cu numărul 1, 2, 3, 4, 5 și 6).

Profesorul va dirija participarea la completarea fișei comune și va stimula participarea tuturor elevilor din grupurile constituite.

După lucrul în echipe se va discuta pe baza notițelor elevilor și vor fi completate de către profesor informațiile esențiale.

Forma finală a conținuturilor realizate de fiecare grupă este susținut în fața întregii clase. Susținerea va dura șase minute, câte un minut pentru fiecare față a cubului.

Materialele realizate, în forma finală, vor fi postate pe site-ul www.stanciuadrian.ro și pot fi analizate de fiecare elev în ritm propriu.

METODA TURUL GALERIEI

Specific acestei metode este învățarea prin colaborare. Implementarea acestei metode presupune împărțirea elevilor clasei în grupuri mici pentru realizarea unei sarcini care permite multiple rezolvări.

Propun pentru implementarea acestei metode tema: “Sigla clasei”

Etapele implementării metodei:

Constituirea grupurilor:

elevii sunt împărțiți în grupuri de câte 3 membri;

voi ruga grupurile de elevi să aleagă un coordonator al grupului care va îndeplini și rolul de ghid;

Expunerea sarcinilor de lucru:

voi explica elevilor că urmează să realizeze un desen în mod colaborativ, în care trebuie să reprezinte elemente specifice clasei în care învață;

cel mai reușit desen, va fi postat ca și copertă pe Yahoo Grupul clasei și apoi printat și lipit pe ușa clasei;         

Colaborarea pentru elaborarea siglei:

voi cere coordonatorilor de grup să realizeze un desen colaborativ în Google drive la care să permită colaborarea pentru editare celorlalți doi membri ai grupului;

discuțiile în grup se vor realiza prin intermediul comentariilor facilitate de google și asociate desenului colaborativ. Aceste comentarii au avantajul de a putea fi recitite la fiecare accesare pentru vizualizare sau modificare a desenului colaborativ;

Prezentarea lucrărilor:

pe Yahoo grupul clasei, voi crea un album foto intitulat „Sigla clasei”;

fiecare coordonator de grup va descărca lucrarea realizată în colaborare cu ceilalți doi colegi și va încărca fișierul în albumul foto de pe Yahoo grup;

la fiecare lucrarea se va face o scurta descriere;

Turul galeriei:

elevii clasei sunt invitați să vizualizeze toate lucrările realizate și să posteze comentarii;

comentariile asociate lucrărilor pot conține aprecieri ale lucrării sau pot fi întrebări cu rol de clarificare a unor aspecte ilustrate în fișier, pot completa ideile grupului sau pot propune soluții alternative;

coordonatorul grupului are rolul de a răspunde întrebărilor postate la lucrarea grupului său;

Reexaminarea lucrărilor:

– fiecare grup își reexaminează propriile sigle, prin comparație cu celelalte și valorifică comentariile;

Avantajele metodei:

– formează și consolidează la elevi deprinderea de ascultare activă;

– stimulează creativitatea;

– dezvoltă gândirea critică;

– dezvoltă competențe de comunicare și colaborare virtuală;

– reduce la minim fenomenul blocajului emoțional al creativității;

– formează și dezvoltă competențe emoționale;

– cultivă toleranța și respectul față de colegi;

– formează și dezvoltă capacități reflective;

– promovează învățarea activă și înterînvățarea;

– condiționează implicarea tuturor elevilor în realizarea sarcinilor de învățare;

– stimulează eforturilor de autocunoaștere și intercunoaștere;

– formează și dezvoltă competențe de autoevaluare și evaluare;

– formează competențe metacognitive;

– dezvoltă competențe instrumental-aplicative; etc.

Limitele metodei:

– colaborarea virtuală este uneori întreruptă de colaborarea reală care generează o aparentă dezordine;

– sunt elevi care au tendința de conservare și se conformează la opinia grupului;

– dezvoltarea unei posibile dependențe de grup în rezolvarea sarcinilor;

– uneori apar situații de marginalizare sau autoizolare a elevilor care împărtășesc opinii diferite;

– se poate evidenția tendința de dominare a grupului, care apare la unii elevi, considerându-se lideri;

– inițierea uneori conflicte între elevi.

METODA CIORCHINELUI

Este o metodă didactică, care poate fi implementată individual sau ca activitate de grup. Metoda constă în evidențierea de către elevi a legăturilor dintre idei și identificarea de noi sensuri pentru noțiunile însușite anterior.

Ciorchinele este o metodă de predare – învățare care încurajează elevii să gândească liber. Folosind acest exercițiu sunt încurajați toți elevii clasei să participe.

Această metodă poate fi aplicată atât în etapa de însușire de noi cunoștințe cât și în etapa de fixare. Este recomandat ca tema propusă să fie cunoscută copiilor, mai ales când se realizează individual.

Voi exemplifica implementarea metodei pentru fixarea cunoștințelor de utilizare a secțiunii Desene Google

Pasul 1: Prezint elevilor intenția de a realiza, în mod colaborativ, „un fel de grafic” având ca fundament componenta “Desene Google”, din Google drive;

Pasul 2: Creez un fișier grafic în Google Drive și trimit invitația de colaborare la Yahoo grupul clasei;

Pasul 3: Elevii se vor autentifica pentru a accesa fișierul cu desenul Google;

Pasul 4: Voi seta suprafața de lucru la dimensiunile unei coli A4, orientată tip vedere și voi insera în zona centrală, o casetă de editare cu textul „DESEN Google”. Proprietățile textului vor fi: Arial cu dimensiunea 30, selectez transparență pentru text și evidențiere pe roșu;

Pasul 5: Copiii, individual sau grupați, în cazul în care sunt elevi care nu se pot autentifica, emit idei despre utilizarea secțiunii Desene Google din Google Drive;

Pasul 6: După ce ideea este ascultată de toți colegii și validată, este invitat elevul să o sintetizeze cât mai scurt și să o editeze în desenul Google drive, într-o casetă text. I se va solicita să utilizeze fontul Arial de dimensiune 14 și să conecteze printr-o linie, caseta de editare ce conține ideea sa și un alt element al ciorchinelui;

Pasul 7: Se vor extinde direcțiile de dezvoltare a subiectului și se va accelera ritmul de emitere a ideilor astfel încât toți elevii să contribuie la formarea ciorchinelui cu cel puțin un element;

Pasul 8: La final, aranjez ciorchinele obținut pentru a fi cât mă sugestiv și estetic, apoi printez pagina obținută și o afișez în expoziția clasei.