Dezvoltarea competenței culturale a elevilor prin valorificarea lecturilor operelor literare din literatura română și/sau universală Reforma actuală… [611135]

1
Școala Gimnazială Preutești
Dezvoltarea competenței culturale a elevilor prin valorificarea lecturilor
operelor literare din literatura română și/sau universală

Reforma actuală a mutat accentul de pe asimilarea de cunoștințe pe formarea
de competențe (c ompetența de comunicare, competența culturală).
Formarea de competențe presupune așezarea elevului în centrul activității
didactice și ancorarea procesului de predare – învățare în domenii de referință noi.
Termenii ch eie ai acestor orientări sunt „ utilizarea”, „practicarea”, „ actul” (actele de
limbaj, actul l ecturii, actul interpretării), „ procesul” (de comprehensiune și de
producere de text).
Noile programe îmbină perspectiva structurală cu cea pragmatică, cu accent
pe cea de -a doua. Un aspect esențial al programei este construirea competenței
culturale, care impune crearea la elevi a unui „ sistem de valori, de credințe și de
simboluri”1 specifice comunității căreia aceștia îi aparțin. Cultura asigură
deschiderea spre valorile celuilalt, facilitând atitu dine de respect și de comparare cu
valorile proprii și naționale. Orizontul cultural în care trăiește un individ este în
măsură să -i asigure descoperirea propriei identități, la construirea căreia îl face
părtaș activ.
Termenul de „ cultură” apare în progr ama de limba și literatura română,
regăsindu -se chiar în nota de prezentare: „ Scopul studierii limbii și literaturii
române în perioada școlarității obligatorii este acela de a forma un tânăr cu o cultură
comunicațională și literară de bază, capabil să înț eleagă lumea, să comunice și să
interacționeze cu semenii, să -și utilizeze în mod eficient și creativ capacitățile
proprii pentru rezolvarea unor probleme concrete din viața cotidiană, să poată

1 Pamfil, Alina , Limb a și literatura română în gimnaziu. Structuri didctice deschise , Editura
Paralela 45, Pitești, 2007, p. 23 .

2
continua în orice fază a existenței sale procesul de învățare, să fie sensibil la
frumosul din natură și la cel creat de om.” 2
Literatura „ asigură competența culturală prin accesul dirijat la lectură, cartea
fiind un obiect cultural esențial și purtătoarea unui univers în care individul se poate
proiecta existenți al, fie ca regăsire a propriului destin, fie ca aspirație a d obândirii
unui statut de perspec tivă.” 3 Literatura oferă modele morale și are un efect profund
modelator asupra cititorului.
Cartea de literatură permite dialogul cu generațiile trecute, dar și cu autori
contemporani, ea ne permite, du pă cum spune Constantin Noica, „ să stăm de vorbă
cu departele nostru” .
Dar importanța cărții de literatură nu constă numai în ceea ce ea spune, ceea
ce ea aduce aproape, ci și în modul în care spune și în efectele asupra cititorului.
Pentru dezvoltarea competenței culturale etapele cele mai importante ar fi:
– selectarea textelor ;
– alegerea strategiilor prin care să se realizeze lectura și interpretarea lor.
După Alina Pamfil, în alegerea textelor, „ importante sunt relevanța culturală și
estetică, varietatea lor și concordanța cu orizontul de aște ptare al elevilor” 4. Pentru
cea de -a doua etapă, decisive ar fi:
– „conturarea unor demersuri ce își propun trezirea interesului pentru lectură și
inițierea elevului în inte rpretare și nu în obținerea performanței” și
– „valorificarea tututror dimensiunilor textului literar și nu doar a celor
estetice.” 5
Dezvoltarea competenței culturale prin valorificarea operelor literare din
literatura română și literatura universală este p osibilă prin strategii și metode

2 Programa școlară, Limba și l iteratura română , clasele V -VIII, p. 2 .
3 I. Rusu, Competen ța de comunicare – perspective de abordare în , Limba română . Revistă de
știință și cultură , nr.11 -12, an XIX, 2009 .
4 Pamfil, Alina , Limba și literatura română în gimnaziu. Structuri didctice deschise , Editura
Paralela 45, Pitești, 2007, p. 23 .
5 Ibidem, p. 24 .

3
specifice gândirii critice, cu ajutorul cărora elevul poate diferenția aspectele
pozitive de cele negative și să descopere ce rol pot avea în dezvoltarea sa personală.
Strategiile și metodele de învățare activă sunt tot mai cunoscute și mai
utilizate, prezentarea lor fiind făcută în cărți de specialitate. Amintesc câteva dintre
ele: Cubul, Pălăriile gânditoare, Blazonul, Harta personajelor, Bulgărele de zăpadă,
Cadranele, Sherlock Holmes.
În continuare voi exemplifica trei m etode de dezvoltare a competenței de
comunicare și a competenței culturale .
1. Metoda Pălăriilor gânditoare – metodă care pune elevul în situația de
a găsi alternative, de a experimenta sentimentul de empatie și permite abordarea
afectivă prin corelarea cu ex periența personală. Se aplică în cadrul unui grup și
presupune ”purtarea”, pe rând, a șase pălării de culori diferite, fiecare pălărie fiind
asociată cu un anumit tip de gândire.
a. Pălăria albă face o analiză obiectivă a situațiilor, oferă informații
neutre în legătură cu problema, prezintă lucrurile așa cum sunt, fără nici o părere
critică sau emoție.
 Imaginează -ți o foaie albă și una imprimată. Majoritatea timpului hârtia este
albă. Pălăria albă, la fel ca majoritatea hârtiei, se referă la informații și
acționează în sfera lucrurilor reale, existente. Deci, când o porți rămâi la ceea
ce este cunoscut. Tot ceea ce vrei în momentul de față este informația
obiectivă.
Exemple : Realizează, în 10 -12 rânduri, rezumatul operei „ Două loturi” de I. L.
Caragiale – cl. a VII-a; Care sunt personajele din opera „D -l Goe…” de I. L.
Caragiale – cl. a VI -a
b. Pălăria roșie. Cel ce poartă această pălărie nu trebuie să facă nici o
justificare. Este o gândire afectivă care se bazează pe emoții, sentimente.
 Imaginează -ți flacăra roșie a unui foc puternic. Ești prin apropiere. Simți
căldura ce vine dinspre flăcări. Pălăria roșie se referă la emoțiile și
sentimentele tale. Acestea se bazează pe experiențe complexe și nu sunt

4
întotdeauna ușor de analizat. Totuși sentimentele nu încet ează să îți dea bătăi
de cap. Și astfel împărtășirea lor îți oferă șansa de a te elibera.
Exemple: Imaginează -ți că ești unul dintre personajele nuvelei „ Două loturi”.
Alcătuiește un monolog în care să prezinți faptele din punctul tău de vedere – cl. a
VII-a; Imaginează -ți că ești unul dintre călătorii din tren. Exprimă -ți sentimentele
față de comportamentul lui Goe.
c. Pălăria galbenă. Purtătorul pălăriei galbene gândește pozitiv și vede
numai avantajele situației , evidențiază avantajele, oportunitățile și po sibilitățile de
concretizare a le unei idei .
 Amintește -ți o zi însorită și călduroasă. Simțind o briză ușoară, ce ușor e să
gândești optimist despre viață. Pălăria galbenă reprezintă aspectele pozitive și
logice ale gândirii tale. Afirmațiile tale trebuie s ă fie susținute de un motiv
puternic, căutând beneficii și observând cât de reale pot fi așteptările tale.
Exemple: Justifică comportamentul domnului Lefter Popescu. Transformă -l într -un
alt fel de personaj. – cl. a VII -a; De ce crezi că autorul l -a creat pe Goe?
d. Pălăria neagră. Purtătorul acestei pălării va face o evaluare critică a
faptelor, are o gândire negativă, se bazează pe evidențierea greșelilor, a punctelor
slabe și a riscurilor.
 Ai experimentat vreodată senzația că viitorul este ca o prăpastie ne agră? Doar
greșeli, probleme, pericole de tot felul te pândesc. Purtai o pălărie neagră.
Foarte folositoare câteodată. Acum poartă pălăria pentru a te atenționa când
greșești.
Exemple: Când crezi că domnul Lefter a greșit cel mai mult? – cl. a VII -a; Ce fa pte
dezaprobi în comportamentul însoțitoarelor lui Goe? – cl. a VI -a
e. Pălăria verde . Cine o poartă nu are limite în cale gândurilor, are o
gândire creativă care se bazează pe generare de idei noi.
 Ce se întâmplă primăvara? Frunzele cresc, iar în copaci și t ufișuri primele flori
se dezvăluie în iarba bogată și totul vibrează la unison cu energia creativă a
vieții. Pălăria verde reprezintă eforturile creative conștiente. În acest moment
logica nu necesară. Lasă -ți imaginația să zburde.

5
Exemple: Propune un alt deznodământ pentru nuvela „ Două Loturi” de I. L.
Caragiale. – cl.a VII –a; Dacă conductorul și -ar fi dat seama că Goe a tras semnalul
de alarmă, care crezi că ar fi fost finalul schiței? – cl. a VI -a
f. Pălăria albastră. Purtătorul oferă o privire de ansamblu , se bazează pe
definirea, extragerea clară a problemei și concluzia.
 Un cer albastru îți oferă ocazia de a avea o vedere de ansamblu a proceselor de
gândire ce au lor. Ai pălăria albastră a managerului. Te desparți puțin de
gândirea ta și vezi întregul proces dezvăluit. Trage concluziile la sfârșit.
Exemple: Care crezi că a fost scopul acestei lecții? – cl. a VII -a; Care este m esajul
transmis de schița „ D-l Goe…”? – cl. a VI -a
2. Metoda Cubului se folosește pentru studierea unei teme din
perspective diverse. Se poate aplica prin folosirea materială a unui cub sau prin
folosirea simbolică a acestuia. Cele șase fețe ale cubului sun t:
a. Descrie! Sarcina vizează capacitatea de a imagina și de a
exprima în cuvinte proprii un concept, o situație.
Exemple: Descrie -l pe Goe, personajul schiței „D -l Goe…” de I. L. Caragiale. – cl.a
VI-a; Descrie satul Sărăceni la venirea preotului și la fi nal. – cl. a VIII -a
b. Compară! Acestă sarcină vizează capacitatea de a explica
asemănările și deosebirile dintre conceptul, ideea, situația dată.
Exemple: Compară comportamentul lui Goe cu cel a lui Nică din „ Amintiri din
copilărie”. – cl. a VI -a; Compară re lația preotului Trandafir cu sătenii în primii ani
și în finalul lecturii. – cl. a VIII -a
c. Asociază! Se solicită și se dezvoltă creativitatea elevilor.
Exemple: Asociază comportamentului lui Goe greșelile făcute de cele trei „ dame”.
– cl. a VI -a; Asociază c ele două metafore cu care cei din Sărăceni în numesc pe
preot, cu modul său de a se comporta. – cl. a VIII -a
d. Analizează! Această latură vizează capacitatea de a identifica
elementele relevante ale textului și de a comenta rolul acestora pentru construirea
semnificației.

6
Exemple: Identifică greșelile de comportament și de limbaj ale lui Goe și
analizează -le. – cl. a VI -a; Analizează starea materială a preotului Trandafir în
primii ani în Sărăceni și apoi situația de sfîrșit.
e. Aplică! Se referă la capacitatea de a opera cu instrumente de
receptare a textului și de a realiza transferul dinspre text spre propria experiență.
Exemple: Aplică un cod al bunelor maniere pentru Goe. – cl. a VI -a; Ce trăsătură a
caracterului părintelui v -ar putea ajuta în viață? – cl. a VIII-a
f. Argumentează! Elevii iau atitudine față de o opinie și -și
argumentează poziția.
Exemple : Argumentează, în 8 – 10 rânduri, că această operă este o schiță. – cl. a
VI-a; Argumentează de ce episcopul nu le -a dat câștig de cauză enoriașilor din
Sărăcen i. – cl. a VI II-a
3. Tehnica Sherloch Holmes. Procedeul constă în căutarea adevărului
printr -un demers detectivistic, bazat pe analogii, elevii dovedind că prin inteligență
și mulțumită cunoștințelor acumulate pot rezolva sarcinile. Ancheta se poate
desfășura la nivel intratextual sau la nivel intertextual.
Exemplu: cl. a VII I-a . În decursul lecturii operei „ Popa Tanda” se pot aplica câteva
din cele mai cunoscute proverbe ale poporului român. Citește -le și identifică
momentele acțiunii în care se potrivesc, p ovestind în câteva enunțuri:
1. Om mare fără vrăjmaș mare nu este.
2. Lenevia e soră bună cu sărăcia.
3. Omul sfințește locul.
4. Gura taie mai mult decât sabia.
5. Lucrul bun nu se face iute.
6. Milă mi -e de tine, dar de mine mi se rupe inima.
Consider că prelectura este o bligatorie în cadrul orelor de limba și literatura
română, reușind să dezvăluie elevilor contextul literar și cultural în care se
integrează o anumită operă, relevând ideea de ordine și coerență din peisajul literar
românesc, aflat în strânsă legătură cu t oate artele, dar și cu literatura universală. În

7
acest context, prelectura răspunde perfect cerințelor societății, fiind un instrument
didactic veritabil, putând fi realizată cu succes utilizând abordarea interdisciplinară.
În cadrul studierii genului liri c la clasa a VIII -a, pentru o mai bună înțelegere
a textului „ Izvorul nopții” , de Lucian Blaga, am considerat necesară o abordare a
unui alt text blagian, i ntitulat ”Lumina”, din volumul „ Poemele Luminii”. Pentru a
explica felul în care motivul literar al luminii este capabil de a transfigura viziunea
despre lume a artistului, fie el scriitor, pictor sau filozof am prezentat elevilor
următoarele tablouri: „Apus la Veneția” – Claude Monet, „ Hyde Park London” –
Camille Pissaro și „ Cavaleri pe plajă” – Paul Ga ugain.
Discuțiile au pornit pe baza următoarelor cerințe:
1. Care sunt elementele concrete observate în acest tablou?
2. Ce culori predomină?
3. Cum este transfigurată realitatea?
4. Ce aspecte depășesc realitatea obiectivă și sugerează percepția subiectiv ă a
artistului?
5. Ce atmosferă se degajă din acest tablou?
6. Care sunt efectele luminii asupra lumii surprinse de acest pictor?
Analizând tablourile, s -a ajuns la concluzia că în fiecare situație elementele
suferă deformări artistice care induc o anumită stare de liniște, de cufundare în
misterele lumii, atmosfera fiind propice meditației asupra misterelor universului.
Apoi, elevii au aflat că Blaga acordă luminii o dimensiune sacră, iar
interpretarea poeziei ar putea genera asocierea luminii cu iubirea, ca sentiment
înălțător. Înțelegerea textului suport s -a realizat pe baza întrebărilor:
1. Cui se adresează vocea poetică în textul citat?
2. Cine este „ Nepătrunsul”?
3. Ce exista în Univers înainte de porunca divină „Să fie lumină ” ?
4. Odată cu lumina a f ost creată și lumea(oamenii). Aceștia erau , sunt și vor
fi stăpâniți de o sete de „…………”.
Analiza textului a fost susținută de cerințele:

8
1. Precizează tema poeziei.
2. Identifică motivele literare care stau la baza textului.
3. Descoperă elementele de simetrie din text.
4. Care sunt elementele de opoziție?
5. Dacă lumina vine de la Dumnezeu, atunci ea este sacră. Dacă iubirea este
aociată cu lumina , atunci și acest sentiment este unul divin. Exprimă -ți părerea în
legătură cu această idee, utilizând ca suport ultima strofă a poeziei.
6. Așa cum lumina cuprinde întreg universul și este capabilă de a -l transorma,
la fel și iubirea îi schi mbă pe oameni, generând o sete „ de păcate, de-aventuri, de
doruri , de patimi/ o sete de lume și soare. ” Exprimă -ți punctul de vedere în legătură
cu viziunea poetului în această privință.
La final, s -a constatat că viziunea inedită a poeziilor lui Blaga și ideea
conform căreia lumina modelează ființa umană, pot fi xpresii a unor sentimente
nobile.
Prin aceste s trategii și metode elevii își pot dezvolta imaginea despre sine,
despre lumea în care trăiesc, despre locul pe care comunitatea lor îl ocupă în spațiul
culturii naționale.
„Specialist mare fără orizont mare nu există. Orizont mare fără limbă și
literatură maternă, nici vorbă. Numai literatura și arta dezvoltă mintea,
sensibilitatea, spiritul omului. Literatura și arta formează tot ce este frumos în
creierul nostru.” 6

6 Arseni Constantin, Flacăra , nr. 11/9 martie 1974.

9

Bibliografie:

Arseni , Constantin, Flacăra , nr. 11/9 martie 1974.
Pamfil, Alina , Limba și literatura română în gimnaziu. Structuri did actice deschise ,
Editura Paralela 45, Pitești, 2007.
Pavelescu, Mariana, Metodica predării limbii și literaturii române , Editura Corint,
București, 2010.
Perspective , revistă de didactica limbii și liter aturii române.
Programa școlară, Limba și literatura română clasele V -VIII.
I. Rusu, Competen ța de comunicare – perspective de abordare în , Limba română. Revistă
de știință și cultură , nr.11 -12, an XIX, 2009 .

Profesor: Liliana Bunău