Dezvoltarea Competenței Comunicative ÎN Cadrul Orelor DE Limbi Străine Prin Utilizarea Strategiilor Didactice Interactive

DEZVOLTAREA COMPETENȚEI COMUNICATIVE ÎN CADRUL ORELOR DE LIMBI STRĂINE PRIN UTILIZAREA STRATEGIILOR DIDACTICE INTERACTIVE

Maria BUZNEA, profesor de limbi străine, grad didactic II,

Liceul Teoretic Republican „Ion Creangă”, Bălți

[anonimizat]

Résumé

Le développement des compétences communicatives à la leçon de langue étrangère en utilisant les stratégies didactiques interactives représente l’objet de plusieurs recherches pédagogiques, psychologiques, pragmatiques. La compétence communicative dans une langue étrangère combine plusieurs composantes: linguistique, discursive, référentielle et socioculturelle. Il est plus facile de les développer en utilisant les stratégies didactiques interactives, comme: les stylos dans le verre, les organisateurs graphiques (Le diagramme Venn, le graphique T) la discussion dirigée, les chapeaux pensants, les jeux des rôles, etc. L’attitude communicative et la capacité communicative contribuent au développement de la compétence communicative écrite nécessaire pour réussir au BAC.

Cuvinte-cheie: comprehensiune, componentă verbala, pragmatica, context.

„Perfecțiunea înseamnă muncă”

Paul Valery

Limba străină studiată în liceu poate fi considerată un instrument important de abordare

și valorificare a unui nou nivel de cultură, ca un mijloc eficient de maturizare spirituală și intelectuală.

Procesul de predare-învățare-evaluare în cadrul lecțiilor de limbă străină în clasele liceale are la bază nu doar modelul instrumental al limbii, dar și pe cel funcțional-comunicativ, care intercalează elemente lingvistice, sociolingvistice și pragmatice, centrate pe anumite competențe. În cel din urmă model, atestăm rezultate modeste ale elevilor care deseori declară că le este mai ușor să înțeleagă o limbă străină decît să comunice (oral/scris) în această limbă, ceea ce ar putea determina eșecul într-o relație de cunoaștere și înțelegere reciprocă dintre locutor și interlocutor.

Problema comunicării și a competenței de comunicare reprezintă obiectul mai multor investigații pedagogice, psihologice, pragmatice, fiind valorificată în cercetările savanților autohtoni Palii A., Afanas A., Mîndru N., precum și a celor străini Kerbrat-Orecchioni C., Rogers K., etc. Cercetătoarea română O.Costea consideră că competența de comunicare este una integrativă necesară societățiii cunoașterii [O.Costea, p.4]. Problema a fost abordată de către cercetători din mai multe perspective, care pun în valoare aspecte ce țin de acțiunea comunicativă ca factor al formării competențelor verbal-comunicative: Е. И. Пассов-perspectiva comunicativă; T. Slama-Cazacu – perspectiva contextual-dinamică; А. А. Леонтьев,И. Зимняя, А. Алхазашвили – perspectiva psiholingvistică; R. Jacobson, T. Callo – perspectiva situației de comunicare; L. Ionescu-Ruxandoiu, – perspectiva sociolingvistică; perspectiva instruirii interactive – I. Cerghit, S. Cristea, D. Patrașcu, V. Mândâcanu, N. Silistraru etc. Constatăm că in opinia cercet. S.Moirand competența de comunicare într-o limbă străină combină mai multe componente: lingvistică, discursivă, referențială și socioculturală [S.Moirand, p.20].

Fiind la etapa studierii aspectelor teoretice ale problemei dezvoltării competenței comunicative în cadrul orelor de limbi străine prin intermediul strategiilor didactice interactive, încercăm să facem primele implementări în practică ale acestei teorii. Obiectul cercetării îl constituie procesul de formare a competențelor comunicative ale elevilor prin utilizarea diferitor metode interactive ca factor motivațional în cadrul predării-învățării limbii străine.

Studiind dezvoltarea competenței de comunicare prin prisma strategiilor didactice interactive, încercăm să abordăm creativ problema. Așadar, am formulat o ipoteză prin care presupun că, dacă pe parcursul studierii unei limbi străine se vizează obiectivele și conținuturile predării-învățării-evaluării acestei limbi nu doar în termeni de „limbă” dar și în termeni de comunicare, de competență de comunicare adaptată unui context din viața reală, prin prisma strategiilor didactice interactive, într-o limbă funcțională, atunci va fi posibilă crearea premiselor formării și ulterior, dezvoltării, unei reale și eficiente competențe de comunicare a elevului.

În acest sens am formulat obiectivele cercetării:

stabilirea cadrului psihopedagogic, psiholingvistic și didactic, în care se formează competențele comunicative;

determinarea rangului de comunicare verbal și nonverbal al elevilor întru aplicarea modelului comunicativ-funcțional în cadrul studierii unei limbi străine;

dezvoltarea capacității elevilor de a activa cunoștințe, de a manifesta atitudini, de a le contextualiza în sfera interrelaționării prin acte de comunicare;

formarea competenței de comprehensiune de text (oral/scris) și producere de text (oral/scris);

exersarea de către elevi a componentei verbale în anumite contexte în limba străină prin integrarea tuturor componentelor limbii (dimensiunea lingvistică, textuală și discursivă).

Metodologia cercetării științifice:

Metode teoretice: documentarea științifică; sinteza teoretică; generalizarea si sistematizarea, compararea, transferul de teorii;

Metode experimentale: experimentul pedagogic, care include etapele specifice: constatare, formare și control.

Competența de comunicare la elevii din liceu se dezvoltă prin componentele acesteia: competența lingvistică, sociolingvistică și pragmatică în contexte specializate de comunicare orală și scrisă. Am urmărit această problemă în cadrul asistării la orele de limba franceză realizate de către profesoara de limbi străine, gr.did.I, dna Mutruc Irina, la clasa XI-a, unde am remarcat crearea anumitor situații care solicită elevilor să comunice oral, verbal și nonverbal, în perechi și în grupuri mici, practicînd metoda jocului didactic prin simulare. În ianuarie 2012, am participat la seminarul metodico-aplicativ „Formarea competențelor profesionale prin strategii didactice centrate pe elev” organizat în incinta Colegiului pedagogic „Ion Creangă” din Bălți, în cadrul căruia am exersat aplicarea unor strategii interactive centrate pe elev (diagrama Venn, explozia stelară, cadranele, piramida, etc.)

În cadrul unui șir de ore de limba franceză și engleză, inclusiv în cadrul orei demonstrative de limba franceză în clasa a XI-a D, cu subiectul „La mode et son reflet dans le monde des jeunes » am dinamizat elevii să se exprime oral, dar și în scris, încercînd să dezvoltăm competența comunicativă lingvistică (în baza componentelor lexicală, gramaticală, fonologică, semantică, ortografică) prin ascultarea, vorbirea, citirea și scrierea în limba franceză. Astfel, în situația de a stabili similitudinile și diferențele dintre activitățile în timpul liber (Les loisirs) ale tinerilor francezi și moldoveni, diagrama Venn a facilitat această divizare, elevii justificînd și îndreptățind anumite detalii. Prin audierea filmului „Coco Chanel- la solitude”, și ulterior conversația dirijată în baza subiectului filmului, am încercat să formăm elevilor atît competențe de vorbitor cît și de ascultator, de receptor al mesajelor înregistrate.

În cadrul studiilor de master, preocupările profesionale s-au îndreptat către competența sociolingvistică care se axează pe utilizarea formulelor de salut, de adresare, de exclamații, pe utilizarea regulilor de politețe însoțite de limbajul specializat, de expresii publicitare, de diferențele de registru (oficial, neutru, neoficial). În acest sens am realizat teza de master cu subiectul „Pragmatica actelor de vorbire”. Informația acumulată și cunoștințele achiziționate în timpul cercetării le aplicăm pe larg în cadrul orelor. Ca de exemplu, în cadrul lecției de limba engleză II, la clasa a X-C, cu subiectul “The house of wisdom”, elevii dezvoltă această competență prin jocul de rol, creînd anumite dialoguri în contextul comunicării în clasă dintre elevi și profesor. În cadrul activității extracurriculare „Ziua limbilor străine”, am ghidat cu deosebit interes competența de comunicare a elevilor claselor a X-C,D, a XI-A,D, a XII-A,B,C, care au practicat formule de salut din mai multe limbi europene, au cîntat și recitat poezii în franceză, engleză, spaniolă, română, italiană, etc.

Competența pragmatică necesită cunoașterea, organizarea, structurarea și adaptarea mesajelor (componenta discursivă), precum și utilizarea comunicării orale și scrise (componenta funcțională). Am încercat să implementez dezvoltarea acesteia prin jocurile de rol pe care le aplicăm pe larg, în dependență de subiectul abordat. Astfel, în cadrul lecției de limba franceză, subiectul „Nos voisins européens” în clasa a XII-a B, elevul are rolul unui profesor avînd în față un exercițiu gramatical (Pronoms relatifs simples et composés) cu greșeli. Elevii au corectat greșelile și le-au comentat cu succes, creînd un cadru relativ confortabil de comunicare. La aceeași clasă, metoda interactivă Pălăriile gînditoare, a fost binevenită pentru a comenta stilurile de viață ale europenilor. Unii elevi au încercat chiar să asocieze culorile pălăriilor cu culorile predominante ale simbolurilor acestor țări, sau cu alte particularități ale lor.

Pentru îmbunătățirea competenței de exprimare orală a elevilor, dar și pentru evaluarea acesteia, propun elevilor la finele fiecărei lecții cîteva fraze necesar a fi continuate de elevi, drept concluzie: 1.This lesson was about …2.The message was… 3. I have learned at the lesson that… 4. I think this lesson is….

Aujourd’hui à la leçon

J’ai retenu que…

Je n’ai pas compris…

Le plus intéressant est…

J’ai remarqué que…

Ce qui m’a plu…

Déjà je sais que…

Studiind aspectele teoretice ale acestei teme de cercetare, încercăm să identificăm anumite strategii didactice interactive pentru dezvoltarea competenței de comunicare într-o limbă străină, utilizate în dependență de fiecare etapă a lecției.

Tabelul I.

Strategii didactice interactive utilizate în dependență de etapa lecției

În urma primelor implementari în practică a unor metode interactive pentru a dezvolta competența de comunicare a elevilor, am observat un entuziasm sporit din partea lor, o motivație de a se exprima în limba străină mai sigur, o predilecție pentru metoda simulării rolului de profesor în corectarea exercițiilor gramaticale greșite, pentru tehnica de discuție dirijată „Pixuri în pahar”, organizatorii grafici (diagrama Venn, graficul T), etc.

Sîntem conștienți de faptul că atitudinea comunicativă, capacitatea comunicativă, priceperile și abilitățile de utilizare a regulilor gramaticale prezente la elevul din liceu contribuie la dezvoltarea competenței comunicative scrise necesare pentru susținerea examenului de BAC la limba străină și anume din acest motiv continuăm să le dezvoltăm cu multă insistență în cadrul orelor.

REFERINȚE BIBLIOGRAFICE

CURRICULUM la limba străină I, pentru clasele a X-a-a XII-a. Chisinău: Știința, 2010, 52 p.

CURRICULUM la limba străină II, pentru clasele a X-a-a XII-a. Chisinău: Știința, 2010, 48 p.

AFANAS, Aliona. Dezvoltarea competențelor comunicative la elevii din învățămîntul profesional în cadrul predării/învățării limbii străine. Chișinău, 2009. 26 p.

BÉRARD, Evélyne. L’approche communicative.Théorie et pratiques. Paris: Cle International, 1992, 126 p.

BLONDEL, Alain. Que voulez-vous dire? Compétence culturelle et stratégies didactiques. Bruxelles: Duculot.1998, 94 p.

BYRAM, Michael. Teaching and assessing intercultural communicative competence. UK: Multilingual maters, 1997, 116 p.

CHISS, Jean-Louis. Didactique du français.Bruxelles:De boeck. 2008, 290 p.

COSTEA, Octavia. Contribuția educației nonformale la dezvoltarea competenței de comunicare a elevilor, vol.II. București, 2004. 52 p.

MOIRAND, Sophie. Enseigner à communiquer en langue étrangère. Paris : Hachette, 1982, p.20.