Dezvoltarea Comertului Electronic In Perioada Contemporana

Dezvoltarea comerțului electronic în perioada contemporană

Introducere

Capitolul 1. Comerțul electronic – formă modernă a afacerilor

1.1. Definirea și conținutul comerțului electronic

1.2. Avantajele și dezavantajele comerțului electronic

1.3. Impactul comerțului electronic asupra societății

1.4. Tendințele de dezvoltare a comerțului electronic

1.5. Comerțul electronic în România

Capitolul 2. Modelele comerțului electronic

2.1. Modelul B2C

2.2. Modelul B2B

Capitolul 3. Metodele de plată în comerțul electronic

3.1. Metode tradiționale de plată

3.2. Sistemele de plată electronică

Capitolul 4. Comerțul electronic în România

4.1. Tipuri de site-uri utilizate în comerțul electronic

4.2. Comerțul electronic versus comerțul tradițional

4.3. Studiu de caz despre care am discutat

Concluzii

Bibliografie

Anexe (dacă este cazul)

1.Introducere

Lumea este intr-o continua miscare , iar acest lucru se intampla dintotdeauna. Astazi schimbarile sunt mai rapide datorita evolutiei tehnologiei informationale.

Internetul este un triumf al tehnologiei dezvolatete de om de-a lungul mileniilor existenta lui avand o istorie scurta dar accelerata si densa. Internetul este pe punctual de a ne schimba viata deoarece el va inlocui treptat telefonul,posta,televiziunea si modul traditional de a face afaceri.

Actionand asupra tuturor demeniilor de activitate aceasta retea deschisa care nu apartine nimanui a revolutionat foarte mult domeniul afacerilor conducand la aparatia comertului electronic.

Internetul ne schimba viata, impactul sau asupra noastra fiind mai mare decat cel pe care la avut Revolutia Industriala din secolul al XVIII-lea. In ziua de astazi el este folosit intr-o varietate mare de scopuri el oferind posibilitatea consultarii unei gigantice biblioteci. In relatiile economice dintre oameni latura cea mai importanta o are comertul. Fara comert societatea nu ar fi evoluat, oamenii ar fi produs doar pentru nevoile lor iar astfel nu ar fi fost posibila o diversificare a productiei. Adaptand aceasta conceptie la realitatea economica prezenta, putem spune ca fara comert cu ajutorul retelelor de calculatoare, nu se poate vorbi despre un comert eficient.

Din punct de vedere al Organizației Economice de Cooperare și Dezvoltare (OECD) comerțul electronic, reprezintă desfășurarea unei afaceri prin intermediul rețelei Internet, vânzarea de bunuri și servicii având loc offline sau online.

Pentru altii el reprezinta o relatie de afaceri ce se realizeaza intre furnizori si client, ca o alternativa la variantele de comunicatii mai vechi, prin fax, linii de comunicatii dedicate etc.

Probleme

Avantajele si oportulitatile comertului electronic sunt greu de folosit de catre agentii economici. Astăzi nu este clar care probleme sunt cele mai importante pentru succesul on-line, dar relieful încețoșat al comerțului electronic începe să devină vizibil. Se fac cercetări și deja teoriile in domeniu au început să prindă formă, teorii ce pot fi folosite de agenții economici. Totusi exista o prapastie mare intre problemele cu care se comfrunta agentii economici si indrumarea oferita de teoria economica traditionala sau cea aparuta relativ recent in urma cercetarilor. Un expert în domeniu spune ca comertul electronic trebuie privit ca un nou mod de afaceri si nu ca o piata noua. In asest caz se poate presupune că mare parte a teoriei tradiționale poate fi aplicată și comerțului electronic. Luând în considerare dinamica Internetului ca mediu de afacerii, întrebarea este „Cum?”.

Scop

Scopurile acestei lucrari sunt:

De a explica oportunitatile si dificultatile generate de comertul electronic;

De a oferi o imagine de ansamblu asupra viitorului comertului electronic mondial dar si din Romania.

Restrictii

Stiinta economica functioneaza ca un filtru in procesul de cercetare si dezvoltare a unor solutii si tipologii ce fac referire la comertul electronic. Astfel ne rezulta ca foarte multe problem precum psihologia, tehnologia imformatiei, dreptul nu primesc o impotanta majora in aceasta lucrare deoarece ele apartin unor alte domenii de specialitate.

Capitolul 1. Comerțul electronic – formă modernă a afacerilor

Comertul electronic (e-commerce) este procesul de cumparare, vinzare sau schimb de produse, servicii sau informatii prin intermediul retelelor de calculatoare.

Comertul este unul din domeniile care au profitat de descoperirea internetului. Primele aplicatii aparute pe piata au fost in anii 50”-60” odata cu aparitia primelor sisteme de transmitere de date . Abia in anii 70” companiile aeriene au apreciat importanta enorma a sistemului de rezervari de bilete cu ajutorul computerului. Anii 80” sunt puctul de lansare al conceptului de bursa electronica facand referire la o gama variata de bunuri si servicii cum ar fi metalele pretioase ,produse agricole, petrol brut etc.

 În anii 1990 compania IBM, printr-o campanie publicitară corespunzătoare, a făcut popular și termenul echivalent Electronic Business. Un termen înrudit este E-Trade, care se referă la tranzacțiile bursiere electronice.

“Anii 2000 sunt anii globalizarii, ai integrerii comunicatiilor si a dezvoltarii fara precedent a tehnologiilor inteligente. Se remarca o scadere puternica a costurilor internetului ceea ce va deternima o crestere in continuare a numarului de utilizatori.”(##)

Internetul este atat de complex el fiind aproape indistructibil. Comertul electronic va revolutiona conduita afacerilor, cat si a comertului international. El mareste campul de actiune al comerciantilor si inlaturand barierele de intrare in acest camp, chiar si pentru intreprinderile mici si mijlocii. In timp consumatorii au posibilitatea alegerii dintr-o cantitate mare de produsi cu calitati diferite. Datorita accesului rapid catre noua tehnologie afacerile se raspandesc in mod crescator catre consumator. Schimbarile ofera oportunitati noi de alegere pentru consumatori chiar si posibilitatea de a cauta cele mai competitive produse de pe piata globala.

In prezent asistam doar la inceputul dezvoltarii tehnologiei. Dezvoltarea satelitilor si telecomunicatiilor permite extinderea comunicatiilor in toata lumea cu costuri foarte mici. Dezvoltarea exploziva a internetului se datoreaza legaturii dintre telecomunicatii si computer, iar aparitia tehnologiilor specifice, cu sisteme de plata sigure fac Internetul un mijloc permanent de afaceri. Imformatia circula in toata lumea usor si repede, ca si cum ar fi intr-un singur oras. Dezvoltarea tehnologiei ofera noi drumuri pentru concurenta dintre firme oferind consumatorilor bunuri si serviicii de o calitate din ce in ce mai buna.

Apar schimbari radicale in activitatea de comert, vanzari, marketing etc. Comertul electronic ajuta la strangerea unor averi impresionante totusi nu transforma orice om de afaceri intr-un om bogat peste noapte. Dar comertul electronic va continua sa face multor persoane averi impresionante. Exista azi si vor exista si maine milioane facute peste noapte, datorita prezentei ideii potrivite la locul potrivit, pentru publicul potrivit.

Comerțul electronic a încetat să mai fie un vis futuristic. El are loc acum, iar succesele sunt numeroase și evidente. Comerțul electronic are loc peste tot în lume, fiind în esență global atât ca și concept cât și ca realizare, foarte rapid și urmând îndeaproape dezvoltarea exponențială a Internet-ului și World Wide Web-ului. Impactul comerțului electronic asupra firmelor și asupra societății va fi deosebit atât ca întindere cât și ca intensitate. În ceea ce privește impactul asupra firmelor, comerțul electronic oferă ocazii unice de reorganizare a afacerilor, redefinire a piețelor sau crearea de noi piețe. Inițiativele de comerț electronic pot genera scăderi ale costurilor, creșteri ale veniturilor și eficiență operațională pentru comp niile care urmăresc să dobândească un avantaj în mediul economic competitiv din zilele noastre.

Utilizarea tuturor mijloacelor electronice pentru participarea la o activitate de comerț electronic poartă denumirea de tranzacție electronică.

Strâns legate de comerțul electronic pot fi și alte activități electronice, de exemplu servirea cumpărătorilor, livrarea mărfii (dacă e vorba de medii electronice), colaborarea cu partenerii de afaceri sau și conducerea unei organizații prin mijloace electronice.

Definirea și conținutul comerțului electronic

Ce este comerțul electronic?

Comerțul electronic reprezintă multitudinea proceselor software și comerciale necesare proceselor de afaceri să funcționeze utilizând fluxuri digitale de date. Comerțul electronic presupune utilizarea Internetului, a comunicațiilor digitale și a aplicațiilor software în cadrul proceselor de vânzare/cumpărare, el fiind o componentă a procesului de e-business.

O componentă importantă pentru definirea comerțului electronic este reprezentata de mediul în care acesta are loc și anume Internetul. Internetul este o rețea mondială de zeci de mii de computere de mare capacitate, conectate între ele. Oameni de afaceri si persoane particulare intră pe Internet prin intermediul unui furnizor local de servicii Internet, care oferă astfel accesul la poșta electronică (e-mail) și la sistemul de informare "www" (World Wide Web) precum și la alte categorii de servicii informaționale. Internetul oferă potențialilor clienți posibilitatea de a "vizita" afacerea pe "Web" și să analizeze ofertele on-line de produse și servicii ale firmelor.

Un numar mare de firme utilizează Internetul pentru publicitate. Marketingul prin Internet este ofera oportunitatea de a crea imaginea unei firme și pentru a atrage clienții. Firmele furnizează informații tehnice și utilizează pagina de Web ca o platformă pentru mediatizarea noutăților ce apar în cadrul firmei. Folosind propriul Website ca pe un magazin, ele oferă produse și preiau comenzi. Existenta unui site Web nu reprezinta in totalitate comertul electronic el putand sa includa cumparaturile on-line, home banking, cumparaturi de actiuni, achizitii prin licitatii, colaborari electronice in cercetare.

Poate din cauza incertitudini și vitezei cu care se schimbă aceste mediu, există foarte puțină îndrumare strategică disponibilă oamenilor de afaceri pentru ai ajuta să se descurce în acest teritoriu neexplorat. Există puține lucrări de relevanță și o mulțime de teorii și curente cu privire la acest nou mediu de afacerii.

În sens larg, comerțul electronic este un concept care desemnează  procesul de cumpărare și vânzare sau schimb de produse, servicii, informații, utilizând o rețea de calculatoare, inclusiv Internet-ul.

În sens restrâns, comerțul electronic poate fi analizat din patru puncte de vedere, și anume:

–       din punctul de vedere al comunicațiilor – reprezintă furnizarea de informații, produse, servicii, plăți, utilizând linii telefonice, rețele de calculatoare sau alte mijloace electronice;

–       din punctul de vedere al proceselor de afaceri – reprezintă o aplicație tehnologică îndreptată spre automatizarea proceselor de afaceri și a fluxului de lucru;

–       din punctul de vedere al serviciilor – este un instrument care se adresează dorințelor firmelor, consumatorilor și managementului în vederea reducerii costurilor și creșterii calității bunurilor și a vitezei de servire.

–       din punctul de vedere al accesibilității în timp real (online) – reprezintă capacitatea de a cumpăra și de a vinde produse, informații pe Internet sau utilizând alte servicii accesibile în timp real.

Pentru multi termenul de „comert electronic” reprezinta shoping-ul online. Totusi el reprezinta mai mult decat vanzarea/cumpararea de produse online. Comertul electronic poate sa cuprinda : transfer de documente, procese interne ale companiilor, vanzari, angajari, planificari etc.

Este important sa se inteleaga ca, comertul electronic nu se limiteaza la vanzarea cumpararea produselor, el presupune mentinerea contactelor cu furnizorii, cu clientii, cu posibili parteneri de afaceri, promovarea de produse si servicii.

Comertul ei calității bunurilor și a vitezei de servire.

–       din punctul de vedere al accesibilității în timp real (online) – reprezintă capacitatea de a cumpăra și de a vinde produse, informații pe Internet sau utilizând alte servicii accesibile în timp real.

Pentru multi termenul de „comert electronic” reprezinta shoping-ul online. Totusi el reprezinta mai mult decat vanzarea/cumpararea de produse online. Comertul electronic poate sa cuprinda : transfer de documente, procese interne ale companiilor, vanzari, angajari, planificari etc.

Este important sa se inteleaga ca, comertul electronic nu se limiteaza la vanzarea cumpararea produselor, el presupune mentinerea contactelor cu furnizorii, cu clientii, cu posibili parteneri de afaceri, promovarea de produse si servicii.

Comertul electronic poate exista in mai multe forme depinzand de trei elemente existente in forma fizica sau electronica.Elementele sunt: produsul vandut, procesul si intermediarul sau agentul de predare. Datorita acestei abordare rezulta trei tipuri de comert electronic:

Traditonal

Electronic mixt

Electronic pur

În tranzacțiile comerciale clasice se disting următoarele etape:

informarea comercială referitoare la tranzacție și anume cercetarea de marketing;

încheierea contractului comercial general;

comandarea/vânzarea produsului sau a serviciului;

plata.

IN Fig. 1.1 este prezentat modul în care se reflectă aceste patru etape în cazul comerțului clasic și electronic :

Clasic : – cercetare de marketing Comert electronic: – site web

contract de vanzare – site web interactiv

livrare – livrare digitala

plata – plata elecronica

Realizarea comertului electronic presupune aproape aceleasi etape ca incazul celui clasic:

Atragerea cumparatorilor cu ajutorul reclamelor de pe Web, cu ajutorul televiziunii, e-mail-uri etc. In aceasta etapa vanzatorii au scopul de a imforma cumparatorii prin diferite mijloace facandui sa plaseze o comanda. Forte important este modul in care este prezentat site-ul Web, organizarea si lizibilitatea, usurinta de a naviga pe el.

Derularea comenzii, se realizeaza cu ajutorul unor mecanisme pentru a creea comanda, a o transmite la comerciant si a o procesa.

Efectuarea platii. Exita diverse metode de plata: prin carti de credit, ordine de plata etc.

Livrarea bunurilor si serviciilor se poate face on-line sau off-line in functie de tipul produselor.

1.2. Avantajele și dezavantajele comerțului electronic

In prezent internetul are un impact puternic aspura lumii afacerilor. Acest lucru se datoreaza multiplelor avantaje pe care le prezinta comerciantilor cat si cumparatorilor in coparatie cu mijloacele traditionale dar are si dezavantaje care difera in functie de partea implicata.

In cazul comerciantilor avem urmatoarele avantaje:

extinderea zonelor de activitate pentru piețele naționale și internaționale – cu un capital minim, o companie poate rapid și ușor să-și localizeze clienții, furnizorii potriviți și cei mai buni parteneri de afaceri din lume;

posibilitatea firmelor mici de a concura cu firmele mari datorita costurilor reduse pe care le implica deschiderea unui magazine virtual;

Contact cu clintii 24 din 24 ore ,7 din 7 zile – acesta este un avataj In cazul extinderii pe pietele externe cand diferenta de fus orar ar putea ingreuna anumite comenzi;

Scaderea costurilor de functionare datorita lipsei de personal necesare intr-un magazine obisnuit;

reducerea unor costuri de creare, procesare, distribuție, stocare, regăsire a informațiilor bazate pe hârtii (prin e-mail se reduc costuri privind mesageria, iar Electronic Data Interchangedetermină reducerea stocurilor și costurilor legate de ciclul de cumpărare);

îmbunătățirea eficienței (datele sunt în format electronic, reducând astfel, de exemplu,erorile de tastare);

cresterea vitezei de comunicare;

adaptarea la schimbari este mai rapida;

imbunatatirea relatiilor cu clientii;

dezvoltarea de noi produse se realizeaza mai usor datorita cerintelor consumatorului;

economii la vanzarea produselor;

publicitatea online poate atinge punctul tinta mai usor;

seriozitate si sigurantă;

cresterea competitivităii si raionalizarea proceselor de afaceri, prin restructurări interne si prin tehnologii ale informatiei;

siteuri web personalizate, sugestii pentru cumpărare si oferte speciale personalizate;

creează posibilitatea modelării produselor si serviciilor după nevoile cumpărătorilor si simplificarea procedurilor.

In cazul cumparatorilor avantajele sunt:

comoditatea este unul din avantajele principale datorita faptului ca nu mai este necesara deplasarea catre centrele comerciale,fiecare putand sa dea o comanda de acasa din fata calculatorului;

efectuarea rapidă de cumpăraturi sau alte tranzacții la orice oră, în orice zi;

căutare rapidă de produse și servicii, cu posibilități de comparare a prețurilor șicalităților potrivite;

lucrul la distanta;

distribuirea online pentru produse digitale;

transport rapid al produselor, mai ales al celor digitale;

permite participarea clienților la licitații virtuale, la reuniuni electronice dincomunitățile virtuale, unde au loc schimb de idei, de experiențe;

facilitează competiția, având ca rezultat reduceri substanțiale;

familiarizează consumatorii cu tehnologia si îi tine pe acestia în pas cu ultimele noutăti;

asigurarea motivaiei consumatorilor de a cumpăra si, la nevoie, de a si returna;

Economii la cumparearea produselor;

Negocierea preturilor se face mai usor.

“Internetul are dezavantajele sale , care difera in functie de partea implicata , de securitatea tranzactiilor sau de posibilitatea de pierdere a confidentialitatii.”(pagina 75)

Dezavantaje pentru comercianti :

Frauda – datorita dezvoltarii internetului au fost create si posibilitatile de fraundare.Clientii pot insela comerciantul in privinta identitatii sale si a banilor de care acesta dispune;

Costurile de lansare – nu pot fi stabilite concret deoarece sunt foarte variate iar uneori fara o pregatire a angajatilor ele pot creste foarte mult;

Dificultatea de integrare a Internet-ului și a software-ului de comerț electronic cu unele aplicații și baze de date;

In multe domenii de activitate nu sunt suficienți cumpărători și ofertanți pentru a avea operații profitabile de comerț electronic;

Credibilitate scazuta;

O integrare grea a bazelor de date si a software-lui de procesare a tranzactiilor;

Probleme de natura culturala, legala, confidentialitate a datelor.

Dezavantaje pentru cumparatori:

Securitatea – este unul din cele mai importante motive pentru care multi dintre client evita cumparaturile on-line.In urma unor sondaje a reiesit ca acestora le este frica sa furnizeze date legate de cartea lor de credit;

Intimitatea – Cumparatorii se tem ca persoane rau intentionate pot culege date despre ei fara a-si da seama de acest lucru;

Imposibilitatea de a atinge obiectele sau de a „mirosi” online pentru clienți;

Acesul la tehnologie- datorita raspandirii greoaie a calculatoarelor in unele zone ale lumii.

1.3. Impactul comerțului electronic asupra societății

Comertul electronic devine rapid o componenta a globalizarii, expansiunea tranzactiilor constituind o oportunitate pentru comert si dezvoltare. Acest proces mai poate fi si sursa unui important numar de istorii de succes prin care tarile in curs de dezvoltare si intreprinderile lor pot atinge niveluri inalte de competitivitate si pot participa la economia informationala globala. Conferința Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare (UNCTAD) si-a constituit progresiv in ultimii ani o reputatie in domeniul comertului electronic, datorita sustinerii unor demersuri interdisciplinare si prin oferirea catre membrii sai a unui sprijin necesar pentru a stimula direct schimburile de experianta dintre guverne , intreprinderi si toate componentele societatii civile implicate in comertul electronic

Provocarea cea mare nu este de natura economica si politica, ea este de natura psihologica su conceptuala. Exista numeroase intrebari ce se mentin in continuare :

• Cum pot fie le convinse ca e-comertul a inceput sa afecteze radical si ireversibil fundamentele teoriei economice si practicile afacerilor?

• Cum pot fi convinse ca functionarea pietelor, formarea preturilor, crearea, definirea si distribuirea valorii trebuie cercetate din noi puncte de vedere?

• Cum pot fi convinse ca eficienta, competitivitatea si chiar ratiunea de a fi a intreprinderii necesita noi masuri si definitii?

• Cum pot fi convinse guvernele tarilor ce e-comertul nu este numai un alt mod, mai efficient, de a face comert si afaceri?

• Cum pot fi convinse ca perfectionarile, calificarile si angajarile resurselor umane sunt afectate de noile tendinte care influenteaza profound afacerile interne si internationale?

Raspunsul la aceste intrebari poate fi dat numai prin reformularea unor teorii si politici ale fundamentelor economice.

Pentru evaluarea impactului comertului electronic asupra dezvolatarii economice si sociale a tarilor in curs de dezvolare si pentru a putea delimita politicile si strategiile pe care aceste tari ar trebui sa le adopte pentru a fi pe „podiumul” invingatorilor, este nevoie sa se raspunda la urmatoarele intrebari :

• In ce conditii politicile si strategiile isi vor atinge obiectivele, ce obstacole exista si cum pot fi evitate? Ce fel de actiuni (nationale, regionale si internationale) ar trebui intreprinse pentru reusita?

• Care sunt marimea, scopul si viteza cresterii comertului electronic?Cum afecteaza el economiile acestor tari?

• Cum pot aceste tari sa influenteze tendintele si cum pot beneficia de ele? Ce politici si strategii ar trbui sa adopte in acest sens?

In prezent comertul electronic continua sa se confrunte cu limitele metodologiilor de implementare in economiile unor tari, rolul si impactul sau asupra societatii este o realitate de necontestat, efectele sale fiind multiple si colaterale.

1.4. Tendințele de dezvoltare a comerțului electronic

Dezvoltarea fără precedent din ultimele două decenii a tehnologiilor informaționale determinate de necesitatea stocării și transmiterii rapide a informațiilor cu cele mai mici costuri, a revoluționat comerțul global, comerțul direct sau cu amănuntul, redefinind principiile clasice ale marketingului. Comertul electronic a cunoscut o crestere mare in primii sai ani de existenta. John Steele Gordon explica acest lucru intr-un interviu acordat ziarului „The New York Times”: „Este foarte tipic. De cate ori o noua tehnologie este adusa in fata publicului, tot timpul apare o tendința de a se investi foarte mult in ea, pentru a putea prinde trenul. Daca te sui in trenul potrivit poți deveni extrem de bogat. Bineînțeles sa ghicești care este calul câștigător este foarte dificil, mai ales când exista 10.000 de cai in cursa. De exemplu după ce Lindbergh a reușit sa zboare pana la Paris acțiunile legate de aviație au înregistrat o creștere foarte mare. Oamenii sau grăbit sa cumpere acțiuni fără măcar sa știe ce achiziționează. Astfel după ce acțiunile Seaboard Airlines au crescut dramatic sa dovedit ca aceasta este o companie de cai ferate si nicidecum una de aviație.”

Acesta este motivul unei cresteri spectaculoase atat ca numar cat si ca valoarea actiunilor. Multa lume a investit in actiunile unor firme ele ajungand sa fie supraevaluate. Aceasta perioada este cunoscuta sub numele de „dot.com boom”.

Astăzi, termenul de comerț electronic a devenit sinonim cu creșterea profitului.Evoluția comerțului electronic este strâns legată de creșterea numărului utilizatori-lor Internet-ului și accesibilității acestui mediu de comunicare .

În contextul noii economii, în care se operează cu noi concepte și teorii, dezvoltarea comerțului electronic este o realitate pe cale să devină mit. Specialiștii definesc comerțul electronic ca fiind acea manieră de a conduce activitățile de comerț folosind echipamente electronice, iar în concepția Organizației Economice de Cooperare și Dezvoltare (OECD) acesta reprezintă desfășurarea unei afaceri prin intermediul rețelei Internet, vânzarea de bunuri și servicii având loc off-line sau on-line.

Consumatorii apreciaza ca Internetul mai are inca de parcurs un drum lung pentru a putea fi complet functional. Din perspectiva companiilor, lucrurile difera. Studiile arata ca indiferent de domeniul tranzactiilor este o singura sansa de supravietuire in vederea conturarii cadrului prospectiv al comertului electronic.

Ce aduce viitorul pentru comertul electronic ? Multi spun ca va fi dificil pentru micile companii sa-si faca cunoscuta prezenta deoarece comapniile publice si comerciantii traditionali de marca au un nume deja cunoscut ceea ce va face dificil ca site-urile mai mici ca atraga clinti.

1.5. Comerțul electronic în România

Inceputurile comertului electronic Romanesc.

O privire atenta asupra comertului electronic din Romania ne arata starea incipienta in care se afla acesta. Potrivit Web Internet Archive, primul magazin online din România a fost lansat de către PC Net în 1997 și se numea CyberShop.ro, acesta comercializând CD-uri cu muzică. La scurt timp, apare si eShop.ro, primul magazin care introduce conceptul de coș de cumpărături virtual.

Între timp, apar si alti comercianti: Romanian Music Online și AllOnline.ro, până când pe 14 septembrie 2000 se lansează primul magazin de succes: eMania.ro, urmat la scurt timp de Rate.ro si de MagazinulTău.ro, acesta din urmă fiind lansat de către retailer-ul Best Computers.

In anul 2000, compania Netbridge Investments lanseaza OKazii.ro, un site de licitații online oarecum similar cu celebrul eBay. La momentul lansării Okazii nivelul de încredere al cumparatorilor români în tranzacționarea online era extrem de scăzut.

Majoritatea conexiunilor la Internet în anii 2000, erau de tip dial-up. Românii abia atunci făceau cunoștință cu mediul online, fiind fascinați de informația oferită de Internet.

La 3 ani de la lansarea magazinului online eMag, in anul 2004, RomCard împreună cu organizațiile internaționale emitente de carduri, Visa și MasterCard, implementează

standardul de securitate 3D Secure – moment din care clientii de card pot plăti online, iar piața

românească de comerț electronic, beneficiază de primele statistici oficiale în ceea ce privește

tranzacționarea prin Internet. În februarie 2004, organizațiile emitente de carduri – Visa și MasterCard – au lansat în România programul de securitate 3D Secure, respectiv Verified by Visa și MasterCard Secure Code. Acest moment a reprezentat începutul comerțului electronic românesc.

Comerțul electronic s-a dezvoltat rapid în anii ce au urmat și apare în prezent sub trei forme principale:

a) comercianți cu cataloage de produse pe Internet și plata la livrare;

b) comercianții care acceptă plata prin carduri în timp real prin protocolul 3-D Secure

c) situri de licitație electronică destinate achizițiilor administrației publice.

a) Comercianții cu cataloage de produse pe Internet și plata la livrare

Este prima formă de comerț electronic apărută în România. Există în prezent un număr mare de astfel de comercianți . Ei prezinta pe site un catalog de produse, cu descrieri și preț, iar clientul poate folosi un cărucior de cumpărături virtual, după care lansează comanda. Livrarea se face la domiciliu cu ajutorul curierelor sau postei sau produsele pot fi ridicate de la sediul comerciantului. Plata se face la livrarea produselor prin numerar, prin cec, transfer bancar, mandat poștal, în rate, și chiar prin card, în momentul livrării, printr-un POS mobil.

b) Comercianți pe Internet cu plata prin card

Din anul 2004 trei mari bănci acceptatoare și emitente (BCR, Raiffeisen Bank, Banca Țiriac) și o bancă emitentă (AlphaBank) oferă comerț electronic cu plata în timp real prin carduri Visa și MasterCard, folosind protocolul 3-D Secure. Procesarea acestor tranzacții este asigurată de Romcard . Certificarea Romcard de către Visa și MasterCard în calitate de procesator 3-D Secure este o premieră europeană, realizată prin proiecte pilot de cele două mari sisteme de carduri. Comercianții români care doresc să folosească sistemul vor încheia contracte de comerciant pe Internet cu una din cele trei bănci acceptatoare, iar cumpărătorii care doresc să folosească carduri Visa sau MasterCard emise în România de cele patru bănci menționate pentru a face cumpărături în toată lumea prin acest sistem se vor adresa acestor bănci pentru înregistrarea în system.

c) Achiziții electronice prin licitație în administrația publică

În cadrul Sistemului Electronic Național, SEN, promovat de Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației sunt dezvoltate anumite servicii electronice de mare interes pentru cetățeni și pentru administrația publică din România. Un astfel de serviciu este Sistemul Electronic de Achiziții Publice .Acest sistem permite cumpărătorilor, numiți autorități contractante să organizeze licitații pe produse pentru achiziția la cel mai bun preț de la vânzătorii numiți ofertanți.

Dupa implementarea standardului 3-D Secure din anul 2004 comertul electronic a simtit o crestere considerabila. Daca in anul 2004 au fost procesati 3.5 milioane de USD in anul 2005 volumul banilor procesati a fost de 44.3 milioane USD un volum de 18 ori mai mare. Tranzactiile de tip cross-border au reprezentat cheia succesului deoarece comerciantii romani vindeau strainilor produse si servicii, banii fiind procesati prin bancile romanesti comisionul ramanand la noi in tara. Din cauza riscului crescut de frauda cross-border-urile au fost restrictionate la sfarsitul anului 2005. Dupa aceasta restrictionare proportia folosirii cardurilor romanesti s-a inversat, 90% din carduri fiind de origine autohtona si doar 10% straina.

Anul 2006 a avut un inceput greoi dar media tranzactiilor electronice au crescut cu 15 % pe luna ajunganduse la un total de 12.500 de tranzactii. Anul 2007 este anul in cere valoarea tranzactiilor ajung la o cifra considerabila de 35 milioane de euro. Din an in an tranzactiile online cresc astfel in anul 2008 se ajunge la 60 milioane de euro tranzactionati. Meritul acestor cresteri se datoreaza implementarii standardului 3-D Secure.

Evolutia magazinelor de comert electronic in perioada 2005-2008

In anul 2005 existau 412 magazine, in 2006- 433 magazine, in 2007- 640 magazine, in 2008- 875 magazine.

In tabelul urmator avem o analiza a magazinelor on-line pe grupe de produse.

In fiecare an se remarca cate o crestere a unei grupe de produse. In 2007 laptopurile, papetaria, jocuri, audio, video. In 2008 telefoanele, filmele, auto.

Analiza competitive trebuie privita in ansamblu. Este clar ca in Romania comertul electronic este cunoscut dar el trebuie in continuare sa fie reglementat si mai ales promovat.

Cerere si oportunitate in comertul electronic din Romania

Mai jos regasim cele mai prezente produse in magazine si gradul de aglomerare al niselor.

a)Topul celor mai prezente produse

b) Produse in cele mai aglomerate nise

Piata de e-commerce in Romania in anul 2012.

Piata de comert electronic s-a dezvoltat foarte mult in ultimii ani. Astfel incat, putem spune cu incredere ca merita:

218 milioane EUR tranzactionate prin card in sistemul 3D Secure vs. 157 milioane EUR in 2011

valoarea medie a unei tranzactii online = 60 EUR (platiti in valuta) si 45 EUR (platiti in lei)

781 magazine online care accepta plata prin card in 3D Secure

11.300.000 carduri inrolate in 3D Secure

410.000 carduri active in 3D Secure (folosite, efectiv, in tranzactionarea online in sistemul 3D Secure)

330.000 tranzactii/luna – medie in sistemul 3D Secure

1 milion de internauti sunt cumparatori online (din total 9 milioane internauti romani)

rata de penetrare a internetului: aprox. 43%

3.500 de magazine online existente in piata

varsta medie a cumparatorilor este cuprinsa intre 25 si 34 de ani

54,8% din cumparatori sunt barbati, iar 45,2% sunt femei

salariul mediu al cumparatorilor online este cuprins intre 1.400 si 1.800 lei

83,5% din cumparatorii online locuiesc in mediul urban

e-commerce share din Total Retail = 1,3%

600 milioane EUR total e-tail (exceptand turism, servicii, utilitati etc.)

750 milioane EUR total e-tail (previziune pentru 2013)

90% plati la livrare in e-tail (exceptie fac serviciile, turismul etc. unde segmentul de plata prin card este ridicat fata de medie)

33% medie de crestere pe ultimii 3 ani (conform statisticilor RomCard, pentru platile efectuate prin card in 3D Secure)

Toate cifrele prezentate sunt bazate pe statisticile, studiile de piata si predictiile RomCard.

Analiza SWOT a comertului electronic in Romania.

Mediul legislativ

Comerțul electronic se bazează pe semnătura electronică, reglementată de Legea nr.455/2001 și pe acceptarea unor standarde privind securitatea transmisiei și stocării de date(Legea nr. 365/2002).În cadrul acestor feluri generale de tranzacții există mai multe modele de activitățicomerciale pe Internet, cum ar fi magazinul electronic, aprovizionarea electronică, magazinuluniversal electronic, societățile electronice, piața unui terț, furnizorii de servicii ș.a. Înainte de adezvolta probleme legate de mijloacele de probă ce derivă din noile cuceriri ale tehnicii, amconsiderat oportună analiza unor concepte referitoare la comerțul electronic.Lista următoare include principalele legi ce reglementează activitatea de comerț electronic inRomania:

•LEGEA Nr. 365/2002 privind comerțul electronic;

•HOTARAREA GUVERNULUI Nr. 1308/2002 pentru aprobarea normelor metodologice privind privind comerțul electronic;

•LEGEA Nr. 677/2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cucaracter personal;

•ORDINUL Nr. 52/2002 privind aprobarea cerințelor minime de securitate a prelucrărilor de date personale;

•LEGEA Nr. 455/2001 privind semnătura electronica;

•HOTARAREA GUVERNULUI Nr. 7/2004 privind protecț ia juridica a serviciilor bazate pe acces condiționat sau constând în accesul condiționat;

•REGULAMENTUL 4/2000 al BNR privind instrumentele de plata la distanta.

Publicitatea pe internet in Romania.

Reclamele pe Internet au un mesaj care incita curiozitatea vizitatorului, scopul lor fiind de a atrage atentia catre un site. Avantajele oferite sunt: posibilitatea ca imformatia sa ajunga foarte usor la publicul vizat, interactivitatea, este ieftin, mesajul poate fi individualizat, publicul poate ramane fidel intr-un timp scurt, nu este limitat geografic si poate fi vazut 24 din 24 de ore. Bugetele disponibile pentru publicitate pe internet in Romania sunt de la an la an mai mari.

Dezavantajele publicitatii pe Interet sunt: multe dintre site-uri au o calitate proasta determinand populati sa se orienteze catre site-urile straine, lipsa banilor in unele companii le determina pe acestea sa dezvolte un continut mai prost al site-urilor cu o publicitate slaba, dezvolarea scazuta a infrastructurii e-commerce.

Conform celui mai recente editii a studiului ROADS (Romanian Online Advertising Study) , realizat de catre IAB Romania si PwC Romania, industria de advertising din Romania a crescut cu 15% in 2013, valoarea pietei de publicitate online raportata de participantii la studiu cumuland 112.9 milioane de lei. La inceputul anului 2013 a avut loc o scadere fata de ultimele 6 luni din 2012 (-12%), insumand 45,5 milioane lei, semestrul doi a generat in schimb o crestere de 48% comparativ cu prima parte a anului, ajungand la o valoare totala de 67,4 millioane RON. Al doilea semestru din 2013 a adus o crestere in termeni reali comparativ cu aceeasi perioada a anului anterior.

Astfel, valoarea raportata de grupul de referinta, din care fac parte companiile care au participat la toate cele 4 editii din 2012 si 2013 ale studiului, a crescut cu 7% fata de cea inregistrata in semestrul doi din 2012.

In semestrul al doilea al anului 2013, industriile de Telecomunicatii, Servicii Financiare si Auto au condus detasat in topul investitiilor in publicitatea online. Acestea au fost urmate de Cosmetic, Mancare, Bauturi si Vanzari on-line, dupa cum se arata in graficul urmator:

Sursa: IAB Romania

Motivul acestei cresteri se datoreaza indeosebi cresterii volumului de tranzactii raportate prin Facebook si Google, datorat intrarii in studiu a jucatorilor din zona agentilor media.

Capitolul 2. Modelele comerțului electronic

Odată cu apariția Internetului s-a trecut la comerțul electronic bazat pe Internet deoarece folosirea acestuia este mai puțin costisitoare.

Comerțul electronic bazat pe Internet a cunoscut mai multe etape:

– etapa inițială, etapă în care e-mail-ul a fost cea mai folosită tehnologie de transfer a datelor;

– etapa www, care a luat naștere odată cu apariția primului browser web(Mosaic);

– etapa interactivă, când multe website-uri au introdus protocoale securizate de comunicație, aplicații software pe partea de server și/sau client, formulare, asigurând interactivitatea client-furnizor;

– etapa maturizării web-ului, caracterizată de introducerea lui în cadrul intranet-ului organizației, utilizarea extranet-ului între organizații, utilizarea tehnologiei Java și a

capabilităților multimedia ale Web-ului, care a devenit, astfel, un valoros canal de reclamă și publicitate(Piață Electronică).

In prezent asistam la un nou mod de a face afaceri, electronic, utilizand diverse retele si Internetul. Foarte multe firme, de la cele de vanzare cu amanuntul pana la spitale, si-au mutat activitatea integral sau partial online. Comertul electronic este fie business-to-consumer (B2C), fie business to business (B2B). In tranzactiile B2C, tranzactiile online se fac intre companii si consumatori individuali, un exemplu ar fi achizitionarea unui laptop de la Domo. In tranzactiile B2B, companiile fac tranzactii online cu alte companii (exemplu: firma Domo cumpara electronic laptopuri pentru proprii furnizori).

Principalele trei categorii de agenti ce pot fi implicati in aceasta activitate fiind: intreprinderile, indivizii si guvernele.

O mare parte a comertului electronic, este reprezentat de comertul intre intreprinderi si indivizi (de tipul eBay.com) si este in general cunoscut sub denumirea de ‘business to consumer” sau pe scurt B-to-C. Un al doilea tip de comert electronic care a fost folosit intre intreprinderi, companii este cunoscut sub denumirea de „business to business” sau B-to-B. Ultimul este comertul electronic utilizat intre guverne si entitati publice, pe de o parte, si afaceri, pe de alta parte, in contextual procurarii publice de marfuri. Acest ultim tip este numit „business to government” sau B-to-G.

Cercetarile arata ca pe de o parte din business-to-consumer a atras mai multa atentie datorita dezvoltarii rapide in economia. Totusi B-to-B ramane aria care are cea mai mare expansiune a comertului electronic, aceasta deoarece este vorba de comertul international. Aceasta reprezinta o zona pe care tarile in dezvoltare ar trebui sa o considere prioritara, pentru ca asigura o sursa de integrare in economia informationala globala. Al treilea tip de comert electronic, B-to-G poate fi, si ea, o sursa majora de eficienta si experienta pentru tarile in dezvoltare.

Guvernele participand in mod direct la tranzactiile comertului electronic, ele isi pot dovedi eficienta in aria de achizitii publice, cat si nivelul de cunostinte practice in utilizarea tehnologiilor comertului electronic. In acest fel, cooperarea si respectul intre sectorul privat si cel public poate fi scos la iveala in mod semnificativ. Modul in care intreprinderile, administratiile si indivizii au folosit comertul electronic a contribuit la construirea climatului necesar de incredere.

Daca un climat este stabil, comertul electronic nu este privit ca o afacere intabila, ci este o experienta bine pregatita, sigura si de incredere. Increderea este elementul vital ce va permite comertului electronic sa creasca rapid si sigur el devenind un adevarat motor pentru dezvoltarea globala.

Țările în curs de dezvoltare sunt sfatuite să dezvolte rapid comerțul electronic în scopul de a aduce prosperitate economică pentru țările lor2( OECD, Information Technology Outlook, 2002.). Despre beneficiile globalizării pentru țările în curs de dezvoltare există largi dezbateri în literatura de specialitate. Cei mai multi adepți ai globalizării apreciază că, prin globalizare, țările în curs de dezvoltare vor beneficia de accesul la tehnologiile moderne ca factor determinant pentru dezvoltarea economică a acestora și de prețuri mai scăzute la produsele din import ca urmare a deschiderii piețelor.

Gradul de dezvoltare a economiilor în marile zone ale lumii

Sursa: UNCTAD, 2002.

Globalizarea intampina o opozite din partea intrepinderilor mici si mijlocii din tarile in curs de dezvoltare, care sunt amenintate de societatile transnationale ele avand posibilitatea de a produce mai mult,mai bun si mai ieftin3(OECD, Measuring the Information Economy, 2002)

Comerțul electronic (e-Commerce) este factorul principal care facilitează globalizarea economiei mondiale prin eliminarea distanțelor între partenerii comerciali și reducerea timpului de comunicare la încheierea afacerilor. Pe de altă parte, globalizarea economiei mondiale este factorul principal care impulsionează dezvoltarea comerțului electronic . (OECD, E-commerce for Development Prospects and Policy Issues, Technical Paper, no.164, 2000.)

Tehnica e-Commerce are trasaturi specifice dandu-i un caracter de unicitate si eficienta.( LAUDRON, K. C. și TRAVER, C. G., E-commerce. Business. Technology, Society, USA, 2001.

Aceste trasaturi sunt importante pentru cresterea eficientei afacerilor on-line, fata de comertul clasic. E-Commerce este disponibil oriunde si oricand ,el facand posibila o tranzactie indiferent de locul in care se afla cumparatorul, acasa, la munca, in autoturism. Acesta trasatura creeaza pentru firme noi canale de distributie, mareste dimensiunile pietei, ofera acces global tuturor participantilor, reduce costurile de vanzare si schimba strategia de piata. Datorita accesului global firmele pot efectua tranzactii comerciale fara bariere vamale si culturale, acest aspect contribuind la o crestere a eficientei si o reducere a costurilor de operare a productiei fata de comertul traditional. Acesta trasatura afecteaza si dimensiunile competitiei, aria crescand de la nivelul de piata fizica la nivel de piata globala, ea operand pe baza standardelor universale acceptate de toate natiunile lumii, pe cand comertul trational difera de la o tara la alta.

Prin acceptarea standardelor universale de afaceri creste competitia intre firme, se elimina barierele comerciale la intrarea pe piata, creste eficienta proceselor de management a proceselor industriale si conducerii, ofera abundenta si bogatie de informatii privind continutul si complexitatea mesajului, permine adresarea la milioane de clienti cu ajutorul mesajelor audio, video, si scrise.

Consumatorii pot diferentia competitorii in functie de strategiiile de asistenta dupa vanzare acesta fiind un avantaj pentru ei. Ea reprezinta o comincare interactiva intre vanzator si cumparator, insa intr-o forma mai mare, la scara mondiala.

Acesta comunicare interactiva afceteaza structura afacerilor datorita eliminarii produselor substituibile, fiind creeat un acces direct la surse originale, apare reducerea costurilor de vanzare, asigura o personalizare si specializare a ofertantilor.

Avantajele pentru firme sunt: reducea posibilitatilor de a cumpara produse substituibile, ridicarea barierelor de acces pe piete, cresterea densitatii imformatiei intre participanti, se reduc costurile de marketing.

Comerțul electronic are un impact pozitiv asupra întregii vieți economice și sociale prin revoluționarea tuturor sectoarelor care contribuie la dezvoltarea economiei informaționale. (LAUDRON, K. C. și TRAVER, C. G., E-commerce. Business. Technology, Society, USA, 2001.)

ITC este promotorul e-Commerce ea devenind cea mai dezvoltata industri din lume. Privita ca domeniu de producere PIB, ea a reprezentat in tarile OECD o pondere de 4-15%. Structura productiei difera de la o tar ala alta, in unele tari manifestandu-se o tendinta de specializare. Produsele ITC reprezintă cca 22% din exportul țărilor în curs de dezvoltare.( UNCTAD, E-commerce and Development Report, 2002.)

E-commerce aduce schimbari mari in modul de organizare si realizare a productiei, tehnicile eficientizand costurile si cresc productivitatea firmelor in activitatile de marketing, productie, logistica, finantare si design.( LAUDRON, K. C. și TRAVER, C. G., E-commerce. Business. Technology, Society, USA, 2001.) Cresterea productivitatii si eficiente economice a formelor rezulta din: o evaluare exacta a cererii, crestrea interactivitatii cu alte firme, programare corespunzatoare a stocurilor, reducerea costurilor si o crestere a calitatii serviciilor, o reducere a erorilor datorate utilizarii datelor codificate, reducere costuri de procesare a comenzilor, stimularea capacitatii de noutate, eliminarea inermediarilor, reducerea preturilor ca effect al cresterii competitiei, oportunitatile de afacere cresc, pietele sunt mai usor accesibile, reducerea distantei dintre vanzatori si cumparatori. La nivel national dar si global permite o determinare mai exacta a imflatiei si extinderea relatiilor intre sectoarele economice.( OECD, The Economic and Social Impact of Electronic Commerce, Preliminary findigs and Research agenda, France, 1999.)

ITC si e-Commerce au revolutionat industri serviciilor. Comertul on-line are loc in toata lumea, prin comercializarea produselor financiare si de asigurari, bilete de avion, serviicii pentru clienti, prelucrare de date, de servicii de consiliere juridica, de educatie, de sanatate. Acest sistem remodelează industria serviciilor clasice și produce servicii noi, în special pentru țările în curs de dezvoltare (computer related services)( UNCTAD, E-commerce and Development Report, 2002.

Oportunitatea dezvoltarii rapide a sistemului financiar se datoreaza serviiciilor financiare on-line(e-finance). Cu ajutorul internetului costurile tranzactiilor financiare se reduc, internetul va revolutiona serviciile financiare, va produse schimbari in industria financiare si va da posibilitatea companiilor mici sa ofere servicii in detrimentul marilor corporatii financiare. Serviciile financiare on-line se utilizeaza lard de companiile multinationale din tarile OECD.( OECD, Information Technology Outlook, 2002.

Asigurarea electronica(e-insurance) reprezinta o aplicatie de tehnologii imformatice din care rezulta productia si distributia serviciilor de asigurari. Aceste serviicii reduc costurile de management si comesioanele platite catre intermediari.

Serviciile de publicatii online(e-publication) cuprind tehnologii si modele de afaceri ce implica intretinerea, productia, arhivarea, si distributia documentelor in format electronic la costuri foarte mici. Un numar mic de conectari la internet in tari mai slab dezvolatate face ca publicatiile electronice sa fie slab aplicate.( UNCTAD, E-commerce and Development Report, 2002, p. 31)

E-commerce are implicatii asupra politicii sociale si economice. Probleme mai mari apar in legatura cu: accesul populatiei la infrastructura, protectia consumatorului, impozitarea, protectia dreptului de proprietate individuala etc. În cadrul politicii economice, tehnologizarea prevede creșterea atenției asupra bunurilor de consum și serviciilor; comerțul are nevoe de armonizarea standardelor la produse, eliminarea licențelor și a restricțiilor la produsele vandabile pe Internet, iar asigurarea competiției necesită eliminarea monopolului.

Apariția Internetului reprezinta principalul factor tehnologic care a revoluționat tehnica comunicării, facilitând tranzacțiile comerciale la distanță pentru toți agenții economici.

Un alt factor tehnologic determinant pentru dezvoltarea comerțului electronic îl constituie creșterea continuă a vitezei procesoarelor electronice (de la 23.000 operațiuni pe secundă la peste 2.300.000 în prezent), factor care a impus tehnicienilor să creeze softul comercial ca instrument de facilitare a tranzacțiilor între firme la distanță.

Accesul la echipamente și servicii de procesare și comunicare reprezintă, de asemenea, un alt factor determinant pentru progresul economiei informaționale.( UNCTAD, E-commerce and Development Report, 2002, p. 106) Costul scăzut al echipamentelor și serviciilor electronice permite participarea întreprinderilor mici și mijlocii la economia informațională. Combinația acestor factori, în diferite proportii, specifice condițiilor tehnice și financiare ale fiecărui stat, exprimă progresul economiei informaționale în acel stat.

Avantajele pentru firme ale tehnologiilor ITC

Sursa: Reality Bits, 2002.

Domeniile de utilizare ale Internetului, potrivit sondajului realizat în țările membre ale OECD, sunt prezentate în graficul urmator.

Sursa: The Internet Economy Indicators, 2002.

Clasificarea comertului electronic se poate face dupa natura tranzactiilor sau interactiunilor dintre participanti. Se disting urmatoarele tipuri de comert electronic:

– Business-to-Business (B2B) – Participantii in cadrul comertului business-to-business sunt companii sau alte organizatii. Un exemplu poate fi compania Assus care folosesc aplicatii provenite de la furnizori astfel avand loc o tranzactie B2B. Astazi peste 85% din volumul comertului electronic este B2B;

– Business-to-Consumer (B2C) – Comertul electronic business-to-consumer este reprezentat de tranzactiile de produse si servicii cu amanuntul de la companii catre cumparatorii individuali. Cumparatorul ce achizitioneaza produse si servicii de la firma Assus online este un consumator tipic pentru comertul electronic de tip B-to-C. Acest tip de comert electronic este cunoscut si sub numele de e-tailing;

– Business-to-Business-to-Consumer (B2B2C) – In acest tip de comert electronic, o companie pune la dispozitia unui client, tot companie, produsele si serviciile de care are nevoie. Clientul companie, la randul lui, le pune la dispozitia propriilor clienti, fara a adauga insa nici o valoare.

– Consumer-to-Business (C2B) – Consumatorii folosesc Internetul pentru a vinde produse si servicii catre alti consumatori individuali sau companii care cauta vanzatori dispusi sa negocieze pentru produsele si serviciile puse in vanzare.

– Consumer-to-Consumer (C2C) – Consumatorii fac comert cu alti consumatori.Un exemplu sunt persoanele care isi vand casele, masinile si alte bunuri pe internet cu sau fara ajutorul site-urilor specializate.

– Peer-to-Peer Applications – Acest tip de tehnologia „peer-to-peer” se utilizeaza in comertul electronic C2C cat si in B2B si B2C. Aceasta tehnologie permite computerelor legate in retea sa acceseze aceleasi fisiere de date si sa le proceseze in acelasi timp. Un exemplu este transferul de muzica, continut video etc.

– Mobile Commerce – Tranzactiile de comert electronic si alte activitati conduse in parte sau integral intr-un mediu wireless sunt cunoscute sub denumirea de mobile commerce sau m-commerce. De exemplu, consumatorii individuali pot folosi Internetul (accesat prin telefonul mobil) pentru a-si plati datoriile catre banca sau pentru a comanda o carte. Multe dintre aplicatiile m-commerce necesita eletronicele mobile. Exista si tranzactii ce au drept tinta indivizii dintr-o anumita locatie, ele se numindu-se location-based commerce sau lcommerce. Multi definesc m-commerce-ul ca fiind totalitatea tranzactiilor efectuate de catre indivizi in afara casei sau locului de munca. Aceste tranzactii se pot realiza prin sistemele wireless si wireline;

– Intrabusiness e-commerce –Intrabusiness este o categorie a comertului electronic ce include toate activitatile interne dintr-o organizatie reprezentate prin schimburi de bunuri, servicii, informatie intre diversele sale unitati, divizii, departamente si indivizi. Activitatile pot varia de la vanzarea produselor organizatiei catre angajati, la training online. De regula, comertul electronic

intrabusiness este realizat prin Intraneturi si portaluri de corporatie;

– Business-to-Employees (B2E) – Categoria business-to-employees este o subcomponenta a categoriei intrabusiness in care companiile livreaza servicii, informatie sau produse propriilor angajati.

– Collaborative Commerce – Daca o persoana sau un grup de persoane comunica sau colaboreaza online atunci ei angrenati in comert colaborativ sau ccommerce.

– Nonbusiness e-commerce – Din ce in ce mai multe institutii nonbusiness cum ar fi cele academice, organizatiile nonprofit, organizatiile religioase, organizatiile sociale si agentiile guvernamentale utilizeaza comertul electronic pentru a reduce cheltuielile sau pentru a-si imbunatati propriile operatii si servirea clientilor.

– E-learning – In e-learning, trainingul si educatia formala sunt furnizate online. E-learningul este utilizat pe scara larga de catre organizatii pentru trainingul angajatilor (numit e-training) si practicat de asemenea intens la universitati, asa numitele universitati virtuale;

– Exchange-to-Exchange (E2E) – Un schimb reprezinta o piata publica electronica cu multi vanzatori si cumparatori. Dupa cum se intampla in comertul B2B, este normal ca schimburile sa fie conectate unele cu altele. Comertul electronic E2E este un sistem formal care conecteaza doua sau mai multe schimburi intre ele, cu acces deschis publicului larg.

– E-government – In comertul electronic e-government, o entitate guvernamentala cumpara sau furnizeaza bunuri, servicii sau informatie catre diverse companii(business-uri) (G2B) sau de catre diverse persoane (G2C).

2.1. Modelul B2B

Modelul B2B face referire la tranzactiile electronice realizate între companii. Termenul B2B se foloseste pentru a descrie orice tip de activitate, fie ea marketing, vânzări sau tranzactii cu bunuri materiale sau servicii care se realizează de obicei între două sau mai multe companii.

o Tipul (B2Bi) este cazul în care există un contract de parteneriat între întreprinderi, un exemplu în acest sens fiind o aplicație pentru un lanț de desfacere;

o Tipul (B2M2B) este cazul unui e-MarketPlace care se interpune între cele două afaceri, deci existența unei piețe electronice în care interacționează mai mulți cumpărători și mai mulți furnizori.

Termenul Business-to-business se poate referi, de asemenea la totalitatea tranzactiilor realizate într-un lant de valori înainte ca produsul finit să fie vândut la consumatorul final.

In ziua de astazi modelul este folosit la tot mai multe intreprinderi mici si mijlocii intelegand beneficiile acestui ttip de model de afaceri care ajuta la economisirea banilor si le cresc eficienta.Marile companii nu mai folosesc acest tip de afaceri.

Evolutia sa în ultimii ani este prezentată în Figura 3 – Evolutia comertului electronic B2B.

Principalele avantaje ale modelului:

– accesul la noi piete de desfacere

– o adaptibilitate mare la nevoile clientilor

– stabilirea unei relatii bune atat cu clientii cat si cu furnizorii

– preturi mai avantajose la obtinerea materiilor prime, pentru unele produse si servicii

– reducerea costurilor de aprovizionare si administrare a stocurilor.

2.2. Modelul B2C

Modelul B2C se referă la tranzactiile cu amănuntul către cumpărători individuali si se bucură de un mare succes în ultima perioadă (vezi Figura 4 – Evolutia comertului electronic B2C). Acest model este asemănător cu cel de B2B deoarece companiile pot realiza vânzări cu amănuntul unor clienti sau en-gross unor companii. În momentul de fată sunt multe companii care sunt reprezentate în ambele modele de comert electronic, cum ar fi Amazon, Dell Computers, Barnes &Noble, Wal-Mart Online.

Acesta se imparte in:

o User-to-Business (U2B) Este cazul general în care un utilizator (intern sau extern) interacționează asupra datelor și tranzacțiilor unei întreprinderi. În caz particular se poate aplica la o întreprindere care oferă servicii sau bunuri care nu pot fi prezentate și vândute prin catalog. Poate fi văzut ca acoperind toate interacțiunile de tip User-to-Business care nu sunt acoperite de modelul User-to-Online Buying.

o User-to-Online Buying (U2OB) Este folosit pentru a descrie un caz special (un subset al modelului User-to-Business) în care bunuri sunt vândute printr-un catalog folosind un card de cumpărări, un portofel, etc. Acest model include ambele cazuri de consumatori: care cumpără bunuri și care se aprovizionează de la un singur furnizor. Poate cuprinde legături cu sisteme de gestiune, de verificare de cărți de credit, de livrare etc.

• U-2-U Descrie cazul colaborării diferiților utilizatori prin intermediul documentelor partajate, prin intermediul e-mail, etc.

În ceea ce priveste marimea tranzactiilor, în cazul B2B acestea sunt semnificativ mai mari decât cele B2C. Acest lucru se datorează în principal adoptării tehnologiilor de comert electronic cu precădere în interiorul companiilor, decât al clientilor finali. De asemenea, trebuie avut în vedere că într-un lant complet furnizor-productie-distributie-retail există mai multe interactiuni B2B, si doar una singură de tip B2C.

Modelul C2C este un model în care consumatorii vând direct consumatorilor, de exemplu persoane care vând proprietăti, case, masini ale lor, cei care folosesc eBay pentru vânzări, reclama pe Internet/Intranet-ul companiei pentru serviciile proprii individului, vânzări de cunostinte, expertize, licitatii individuale etc.

Multe dintre afacerile dezvoltate pe Internet, cu comerț electronic, s-au dezvoltat în aria Business-to-Business și mai puțin Busines-to-Consumer. Business-to-Business (B2B) constă în realizarea de tranzacții între companii, transformând modul în care acestea lucrează între ele. Inițial transferul dintre companii se realiza prin intermediul unui sistem electronic de transfer numit EDI(Electronic Data Interchange). Transferul electronic care are la bază sistemul EDI transmitea datele conform unui format standard. Având în vedere faptul că documentele erau aproximativ în același format, s-au putut realiza standarde după acestea și a fost posibilă trecerea lor în format electronic. Datorită faptului că rețelele EDI aveau un cost ridicat, multe companii foloseau linii închiriate sau serviciile unor firme care ofereau conexiuni si servicii de transmisie celor angajați în EDI (VAN – Value Added Network).

Folosirea unei astfel de metode pentru transferul datelor a prezentat șansa de a diminua costurile pentru completarea formulalelor, listarea, trimiterea sau stocarea din nou într-un sistem informatic odată ajunse la destinatar, precum și erorile ce ar fi rezultat prin introducerea repetată a datelor.

2.3 Modele de afaceri in comertul electronic

Internetul este un canal de comert cu o putere foarte mare facilitand si crescand vanzarile in foarte multe domenii de activitate.

Exista numeroase modele de afaceri in comertul electronic printre care:

Magazine electronic (e-shop);

Aprovizionare electronica(e-procurement);

Magazine universal electronic(e-mall);

Piata unui tert( 3rd partu marketplace)

Comunitati virtuale(virtual communities)

Furnizor de servicii cu valoare pentru canalele de comert electronic(cvalue chain service provider)

Platform de colaborare

Brokeraj de imformatii si alte servicii.

Magazinul electronic- este reprezentat de catre o companie pentru vanzarile si marketingul propriilor produse si servicii. El contine un catalog cu produse si servicii, cu descrierea tehnica si comerciala pentru fiecare pozitie din catalog. Catalogul este descries intr-un limbaj (html, java etc.) pe care browserele Web in interpreteaza. Descrierea produselor/serviciilor este gestionata de un system de baze de date(SGBD). Varianta medie include facilitate pentru preluarea comenzilor prin e-mail sau forme interactive, iar cea extinsa cuprinde si efectuarea on-line a platii. Atragerea unui numar mai mare de clienti este motivatia aparitiei magazinelor on-line, ea reprezentand si cea mai scurta cale spre prezenta globala a unei companii.

Aprovizionarea electronica- marile companii si autoritatile publice organizeaza licitatii cu ajutorul carora procura bunuri si servicii. Cu ajutorul Web-ului scade timpul si costul de transmisie a ofertei la care se inscriu multe firme conducand la o scadere a pretului.

Magazin universal electronic- este constituit din mai multe magazine electronice unite sub o umbrela comuna. Marcile bine cunoscuta reprezinta magazinul universal electronic.

Piata unui tert- pentru catalogul de produse al companiei se apeleaza la un tert. Se utilizeaza o interfata pentru mai multi producatori de bunuri ea devenind cunoscuta cumparatorilor.

Comunitati virtuale- Valoarea unei comunitati virtuale este data de catre membrii sai, adaugand imformatii proprii la o baza furnizata de companie. Fiecare membru poate vinde sau cumpara produse si servicii.

Platforme de colaborare- Cuprind colaborari intre producatori pentru realizarea unui bun sau serviciu.

Brokeraj de imformatii si alte servicii- Exista o multime de servicii care prelucreaza imformatii deja disponibile in retelele deschise sau provenind din sistemele de afaceri integrate cum ar fi vanzarea de oportunitati de afaceri, sfaturi pentru investitii, cataloage de clienenti clasificati pe profile.

Efectuarea tranzactiilor de comert electronic este guvernata de reguli acceptate de participantii la procesul de comert, ele purtand numele de protocoale de comert electronic.

Tranzactia comerciala cuprinde trei faze: negocierea, plata si livrarea. Modelele din literature de specialitate se concentreaza pe faza de plata. Cele mai importante protocoale de plata sunt:

SET(Secure Electronic Transaction)

SNPP(Simple Network Payment Protocol)

IBS(Internet Billing Server)

Protocolul SET – este dezvoltat de Visa si MasterCard din anul 1996 cu asistenta IBM, Netscape, Microsoft, GTE ,SAIC, Terisa si Verisign. In cadrul acestui protocol sunt definite principalele reguli de efectuare a platilor utilizand carti de plata. Acest sistem satisfice urmatoarele cerinte:

Asigurarea confidentialitatii imformatiilor;

Asigurarea integritatii datelor;

Autentificarea comerciantilor;

Asigurarea interoperabilitatii;

Autentificarea conturilor cartilor de plata.

Criptarea mesajelor ajuta la confidentialitatea imformatiilor. Cu ajutorul semnaturii digitale se asigura integritatea imformatiilor. Autentificarea cartilor de plata se realizeaza atat prin semnaturi digitale cat si certificarea detinatorilor.

Protocolul SNPP- A fost propus de M.I.T Laboratory of Computer Science. In cadrul acestui protocol fiacre cumparator trebuie sa isi deschida un cont la banca si sa depoziteze o suma de bani.La deschiderea contului el primeste o cheie de criptare odata cu numarul contului. Pentru o tranzactie se va lua suma din cont , banca inregistrand cantitatea si tipul valutei si lista de transfer aspura contului si numarul tranzactiei. Acest protocol cuprinde trei entitati: comerciantul, cumparatorul si banca si doua mesaje HOLD si PAY. Protocolul isi incepe activitatea atunci cand cumparatorul transmite mesajul HOLD catre comerciant. Mesajul este retransmis catre banca. Banca trimite mesajul mai departe catre banca cumparatorului unde daca exista suficienti bani acestia se retin intr-un subcont. Daca banii nu sunt suficienti mesajul HOLD este rejectat. Daca banii sunt suficienti comerciantul este notificat de banca putand sa livreze produsele. La primirea marfurilor cumparatorul trimite mesajul PAY.

Protocolul IBS- a luat nastere in anul 1994 fiind inventat de Carnegie Mellon University.

Prima variant este bazata pe Kerberos, ce utilizeaza facturi batch si un system de chei private garantand servicii sigure comerciantului dar si cumparatorului. Au mai fost realizate inca cinci tipuri combinand o cheie de criptare cu tipul de facturare. Au fost folosite numai in mediul academic iar de la aparitia SET-ului rolul lor se diminueaza.

Protocoalele de comert electronic deschise- Datorita unei varietati foarte mari de protocoale de plata electronica disponibile au aparut dificultati in asigurarea interoperabilitatii sistemelor. Problema aceasta a fost sesizata in anul 1997 cand s-a infiintat un consortiu format din 28 de firme in scopul de a de a define o suita de protocoale deschise care sa poata aduna cele mai importante protocoale de plata electronica si de asigurare a securitatii schimbului de mesaje de comert. Aceasta initiative se numeste Open Trading Protocol(OTP)

Avantajele OTP- se folosesc in procesele de afaceri, furnizand metode de vanzare-cumparare si reguli pt conducerea negocierilor comerciale. Acest protocol doreste obtinerea unui mediu de comert pentru “cumparaturi la distanta” pe retele neprotejate. Obiectivul cel mai important este protejarea impotriva falsificarii unor documente specifice cum ar fi:

Facture proforma;

Facture finala;

Documente de insotire a marfii;

Certificate de garantie;

Documente de plata.

Protocoalele OTP raspund cererii pietei implementand protocoalelor simple cerintele pietei.

Arhitectura OTP- partile implicate sunt: cumparatorul, comerciantul, depozitarul valorilor, transportatorul si agentul de service. Apar urmatoarele tipuri de tranzactii: Cumparare,

retragere, schimb valutar ,deposit, cerere stare tranzactie etc.

Capitolul 3. Metodele de plată în comerțul electronic

Comertul electronic a stimulat cererea pentru noi metode adecvate de plată. În cadrul comertului electronic dezvoltarea unor activități comerciale între participanți situați la mari distante geografice unii de alții nu poate fi concepută fără folosirea unor sisteme electronice de plăți. Aceste noi mijloace de plată permit transferarea comodă, sigură și foarte rapidă a banilor între partenerii de afaceri. De asemenea, înlocuirea monedelor și bancnotelor prin ceea ce denumim bani electronici conduce, pe lângă reducerea costurilor de emitere și menținere în circulație a numerarului, și la o sporire a flexibilității și securității sistemelor de plăți. Există numeroase sisteme în curs de experimentare, altele abia au fost cercetate și supuse analizei. Este normal ca prudența și securitatea să fie cuvintele cheie ale acestor demersuri. Sistemele de plăți electronice mai cunoscute, pot fi grupate în patru categorii:

sisteme cu carduri bancare,

sisteme online,

microplăți ,

cecuri electronice.

Securitatea in comertul electronic

Tranzactia pe internet este compusa din 3 componente :

Utilizatorul ,materializat prin browser ;

Vanzatorul materializat prin server ;

Conexiunea intre cei doi.

Rezulta ca problemele de securitate sunt de 3 tipuri :

Probleme care afecteaza utilizatorul (documentele pot fi afectate de virusi, se pot inregistra date despere comparator etc.)

Probleme care afecteaza vanzatorul ( utilizatorul acceseaza documente la care nu are drept de acces)

Probleme care ii afecteaza pe amundoi ( comunicarea dintre cei doi poate fi urmarita de persoane neavizate )

Metode ce ajuta la o buna desfasurare a comertului electronic :

Criptografie de baza, semnaturile digitale, plicurile digitale, autoritati de certificare, SSL ( Secure Sockets Layer ), SET (Secure Electronic Transaction).

Sistemul de procesare și efectuare a plăților

Un sistem electronic de plăți se referă la totalitatea obiectelor care conlucrează pentru asigurarea plății tranzacțiilor ce se efectuează. Sunt implicate, în general, trei entități care interacționează:

banca ;

un cumpărător ;

un vânzător .

Sistemul electronic de plăți conține și o mulțime de protocoale care permit cumpărătorului să facă plăți către vânzător. Tranzacțiile reprezintă schimburile de mesaje, sub forma unor protocoale, care se desfășoară între entitățile care joacă diverse roluri într- un Sistem Electronic de Plăți. Exemple de tranzacții: tranzacția de identificare a utilizatorilor, tranzacția de obținere a unui certificat, tranzacția de control al accesului, tranzacția de încărcare, tranzacția de depunere, tranzacția de retragere, tranzacția de plata, tranzacția de anulare.

Etapele procesului de cumpărare

În comerțul electronic, etapele procesului de cumpărare sunt următoarele:

1. Cumpărătorul poate căuta bunuri și servicii având mai multe posibilități:

Folosește un browser pentru a consulta cataloage online din pagina de Web a vânzătorului;

Consultă un catalog suplimentar aflat pe un CD-ROM;

Consultă un catalog pe hârtie.

2. Cumpărătorul alege bunurile pe care dorește să le cumpere.

3. Cumpărătorului îi este prezentată o listă a bunurilor, incluzând prețul acestora și prețul total, cu tot cu taxe.

4. Cumpărătorul alege mijloacele de plată. Să considerăm că este ales ca mijloc de plată cartela de credit (cardul).

5. Cumpărătorul trimite vânzătorului o cerere împreună cu instrucțiunile de plată. În această specificație, cererea și instrucțiunile de plată sunt semnate digital de către cumpărătorii care posedă certificate.

6. Vânzătorul solicită autorizația de plată a clientului sau de la instituția financiară a acestuia.

7. Vânzătorul trimite confirmarea cererii.

8. Vânzătorul trimite bunurile sau îndeplinește serviciile solicitate în cerere.

9. Vânzătorul solicită plata bunurilor și serviciilor de la instituția financiară a cumpărătorului. Când vânzătorul trimite o cerere de autorizație achizitorului, include instrucțiunile de plată primite de la cumpărător și rezumatul informațiilor de comandă. Achizitorul folosește rezumatul primit de la vânzător și calculează rezumatul instrucțiunilor de plată pentru a verifica semnătura duală.

4.Metode de efectuare a platilor electronice.

Modalitatea de plata este una din problemele aparute odata cu dezvolatarea comertului electronic.In present exista metode de plata traditionale si metode de plata electronice.

1.Metode de plata traditionale (care exista inafara sistemului electronic)

Numerarul

Bacnotele si monedele sunt cele care reprezinta aceasta categorie fiinde cea mai des intalnita in comertul cu amanuntul.Utilizarea acestui mecanism presupune prezenta fizica a celor doua parti.

Cecul

Este un inscris pe care o persoana da ordin unei banci sa plateasca o anumita suma de bani unui beneficiar.Este o modalitate da plata nesigura deorece se pot emite cecuri fara acoperire iar legea romana nu prevede o modalitate simpla de recuperare a banilor.

Ordinul de plata.

Reprezinta un ordin emis de platitor, adresat bancii detinatoare a contului sau, prin care cere acesteia sa plateasca o suma de bani in favoarea unui beneficiar. Este foarte utilizat in Romania mai ales in cazul persoanelor juridice.

Biletul la ordin.

Prin acest instrument, o persoana numita emitent se obliga sa plateasca o suma de bani la scadenta unei alte persoane numită beneficiar.Presupune mai putine riscuri decat cecul deoarece daca acesta nu are acoperire banca ingheata contul respectiv pana la momentul platii.

Acreditivul

Modalitate de decontare prin care o bancă își asumă responsabilitatea de a plăti, din ordinul cumpărătorului, în favoarea vânzătorului de mărfuri sau servicii, o anumită sumă, cu condiția ca vânzătorul să prezinte documentele prevăzute, care atestă livrarea mărfurilor sau prestarea serviciilor promise. Este cea mai sigura metoda de plata dar are un cost ridicat.

Ramburs

Marfurile sunt expediate iar la primirea lor cumparatorul trebuie sa plateasca suma de bani convenita.

Mecanisme electronice de plata.

1.Trasferul electronic de fonduri la punctual de vanzare (EFT/POS)

EFT/POS implica utilizarea cartelelor prin terminalul comerciantului.Exista doua tipuri de tranzactii:

Cu debit-card – reprezinta transferul de bani cu prin care detinatorul unui cont, autentificat printr-o catela magnetica protejata cu ajutorul unui cod PIN, foloseste un terminal pentru a transfera o suma de bami din contul sau in cel al comerciantului.

Cu credit-card – reprezinta o inregistrare in intoricul tranzactiilor utilizand un cont de credit.

2.Schimbul electronic de date financiare (F-ED)

F-ED reprezinta transmiterea datelor referitoare la o tranzactie, precum si imformatii ce fac referire la transmiterea fondurilor, de la client catre banca sa, ulterior se transmit imformatiile catre beneficiar sau banca acestuia.

3.Cardurile valorice

Reprezinta o forma de numerar, dar valoarea nu este stocata fizic ci electronic. Se utilizeaza in situatiile cand posesorul este prezent la locul tranzactiilor. Exista cateva variante

Primele forme includ cartelele perforate si pe cele cu banda magnetica.

Variantele mai sigure cum sunt chip-card-urile utilizare pentru a pastra si transfera valorile.

Si o varianta sofisticata de chip-card, care nu mai ca pastreaza si transfera valorile, dar indeplineste si functia de credit sau debit card.

4.Numerarul digital

Reprezinta o forma de numerar in varianta electronica, care se utilizeaza in situatiile cand platitorul nu este prezent la locul tranzactiei, dar dispune de mijloace de comunicare electronice (exemplu: conexiune la internet)

5.Sistemul cartilor de credit

Sistemul cartilor de credit a fost creat cu intentia de a-i permite cumparatorului sa poata cumpara imediat diferite bunuri si servicii. Riscul este transferat de la vanzator la intitutia financiara care a emis cartea de credit.Procesul este prezentat in urmatoarea figura.

Plata prin carte de credit.

Cumparatorul prezinta vanzatorului cartea de credit. Acesta transmite numarul acesteia si detaliile tranzactiei la un sistem de autorizare. Acesta poate autoriza tranzactia fie o trimite la banca emitenta a cartii de credit, pentru aprobare.

Functionarea cartilor de credit

Cele mai cunoscute de carti de credit sunt cele care au incriptionata sigla Visa sau MasterCard, ele fiind emise de institutii financiare. O tranzactie cu cartea de credit reprezinta acceptul cumparatorului de a transfera bani in contul vanzatorului, din contul lui. Ulterior cumparatorul va face plata catre banca sa.

Trancatii cu card prezent

In acest caz cumparatorul este prezent, el semnand ca posesor al cartii de credit, un document care reprezinta acceptarea tranzactiei. Datele sunt inregistrate prin imprimarea cardului pe vaucher, concomitent cu scrierea detaliilor tranzactiei. Daca valoarea este mai mare decat limitele stabilite, vanzatorul telefoneaza bancii emitente pentru o verificarea a starii cardului si a sumei existente in cont. Imformatiile pot fi inregistrate si cardul poate fi verificat cu ajutorul unui terminal EFT/POS.

Tranzactii in lipsa cardului

In ultima perioada au aparut situatii cand cardul nu este prezent. Detaliile pot fi trimise prin posta, fax, sau telefon. In cazul in care ele se transmit prin posta sau fax ele sunt insotile de o semnatura, care insa nu este scrisa in fata vanzatorului. In cazul transmiterii prin telefon semnatura nu exista. Se recomanda o verificare a cardului in asemenea tranzactii. Exista un singur risc acela fiind ca persoana care initiaza tranzactia sa nu fie proprietarul cardului.

Functionarea cartilor de credit pe internet

Internetul ofera foarte multe oportunitati de afaceri, cea mai importanta fiind prin intermediul site-urilor web. Clientul are nevoe doar de un calculator, o conexiune la internet si un browser. Paginile web trebuie sa furnizeze imformatii depre modalitatile de lansare a unui comenzi si de plata. Clientul initiaza plata introducand datele cardului intr-un formular.

Furnizorul de servicii Internet al vanzatorului primeste datele prin una din urmatoarele metode:

Manual – ISP-ul (Internet Service Provider) trimite datele direct vanzatorului, probabil prin e-mail.

Automat – ISP-ul poate pasa direct datele institutiei financiare a vanzatorului.

CyberCash-ul

Pentru a face plati cu ajutorul CyberCash-ului consumatorul are nevoe de un software care stimuleaza „portofelul”, programul criptand mesajele si memorand tranzactiile. Vanzatorul are un software similar.

Smart Card-ul

Smart Card-ul este ca o carte de credit cu mai multe microcircuite inglobate in el. Inlocuieste portofelul obisnuit.O cartele intelogenta poate pastra de 10-100 ori mai multe imformatii decat o cartela magnetica, ea fiind si mai sigura. Cu ajutorul ei putem efectua functii complexe de luare a deciziilor, proceduri sofisticate de autentificare pentru prevenirea fraudelor. Beneficiile sunt foare multe printre care: siguranta, capabilitatea activa antifrauda, flexibilitatea in aplicatii, posibilitatea de validare „off-line”.

Capitolul 4.

4.1Tipuri de site-uri utilizate in comertul electronic

Oamenii de afaceri din toata lumea isi pot construi o companie de nivel national sau international datorita Internetului. Conducatorii de companii, cu ajutorul internetului isi prezinta compania pe Web pentru a putea fi conectati cu clienti de pe intreg mapamondul.

Un studiu realizat de International Data Corporation arata ca o treime din companiile mici, care utilizeaza internetul, obtin rezultate mai mari cu cel putin 10% decat anul precedent.

Principala cale de succes pentru orice afacere este reprezentata de modul in care managerii reusesc sa isi retina clientii si sa ii atraga pe cei noi. Un site Web bine conceput te poate ajuta sa iti atingi obiectivul indiferent dace planurile de viitor sunt modeste sau ambitioase.

Multe dintre companii isi actualizeaza singure paginile Web cu ajutorul unor programe pc comune ca Microsoft FrontPage sau Adobe Photoshop.

„Un site web nu trebuie vazut obligatoriu ca o cheie a succesului in afaceri.”(pag 69)

Primul lucru pe care trebuie sa il determinam inainte de a incepe o aventura pe Web este acele de a determina care este misiunea noastra. Va fi un simplu panou publicitar? Care este suma de care se dispune pentru acest proiect ? Ar trebui facuta o analiza de ansamblu a activitatilor desfasurate de companie de catre un expert. Expertul va sugera tipul de site pe care ar trebui sa il alegem.

Exista patru tipuri de site-uri web :

Cu pagini statice,

Cu pagini dinamice,

Dezvolatate pe baze de date,

Magazine virtuale.

Site-urile cu pagini statice, se folosesc cel mai des, si servesc ca panouri publicitare. Ele sunt denumite deseori „brochureware” deoarece clientii doresc punerea in format HTML a brosurilor de prezentare a companiei. Astfel de site-uri sunt usor de realizat si ieftine de pus la punct.

Site-urile cu pagini dinamice necesita o actualizare periodica a elementelor specifice. Un exemplu poate fi o comanie imobiliara care necesita schimbarea ofertelor. Daca se opteaza pentru un astfel de site trebuie luat in calcul costul necesar pentru actualizarea paginilor si modul in care sunt actualizate datele. Formularele de e-mail pot fi inserate pe pagina Web pentru intampinarea potentialilor clienti. Trebuie sa se poata raspunde la email-uri altfel un email necitit este egal cu un client pierdut. Se poate folosi un autoresponder pus la dispozitie de catre ISP care va raspunde vizitatorului.

Site-urile dezvoltate pe baze sunt foarte greu de administrat deoarece necesita actualizari frecvente ale elementelor componente. Este nevoe de o baza de date pe care angajatii o pot actualiza cu ajutorul programelor. Acest tip de site se poate utiliza in activitati cu un volum mare de imformatie. Este necesara parcurgerea unui numar de pasi intermediari pentru conversia datelor existente intr-un format acceptat de site-ul firmei.

Magazinul virtual- Este cel mai costisitor din perspectiva intretinerii si dezvoltarii. Este cel mai complicat tip de site dintre cele mentionate deoarece ele au stocate intr-o baza de date imformatii cu ajutorul carora clientii pot cumpara in siguranta produse si servicii prin intermediul cartilor de credit sau al banilor virtuali.

Procesarea cartilor de credit este o parte dificila deorece este necesara legatura cu o banca si o comapanie emitenta de carti de credit fiind nevoe si de dotarea cu „un secure server”. Serverul colecteaza imformatiile si le trimite bancilor pentru procesare. Banca autorizeaza transferul banilor in stransa legatura cu compania emitenta a cartilor de credit. La sfarsitul zilei prin intermediul unui serviciu Paymentech toate imformatiile din timpul zilei sunt prelucrate.

Nu toate companiile pot sa isi vand produsele online datorita unor costuri foarte ridicate dar este obligatorie detinerea unui site Web care sa prezinte firma si produsele sau serviciile oferite.

SBA (Small Business Administration) prezinta trei tipuri de siteuri web, in functie de continutul lor.

Site-urile tip brosura- in cadrul lor se prezinta firma si produsele oferita punand la dispozita vizitatorului si formulare pentru diverse intrebari. Siteul web este folosit ca simplu instrument de marketing fara a utiliza toate posibilitatile oferite de el. Acest tip de site este prezentat in figura urmatoare

Sursa: http://www.sibiu-turism.ro/Brosuri-turistice.aspx

Site-urile pre-comerciale – contin catalogul cu produsele firmei fiind mai dezvoltate decat cele precedente. Clientul poate cauta diferite oferta ale produselor dupa anumite criterii. Fiecare produs poate avea detalii si imformatii despre el. Marile firme producatoare prefera aceasta forma lansand pe seama distribuitorilor preluarea comenzilor.

Sursa: http://mobilaedion.ro/?gclid=CPjE3o-16r4CFS3HtAodsUcAvw

Site-urile de comert electronic – au in plus fata de cele precedente posibilitatea de a da comenzi si a efectua plata on-line. Pachetul acesta de servicii defineste notiunea de comert electronic. In ultimii ani au aparut foarte multe astfel de site-uri in Romania comerul electronic romanesc cunoscand o crestere substantiala.

Sursa: http://www.domo.ro/#3

Aceasta clasificare a site-urilor este prezentata in urmatoarea figura.

In site-ul pre-comercial se regaseste catalogul interactiv, dand posibilitatea cumparatorului sa consulte toate produsele firmei. In cel de tip brosura care este utilizat la o scara larga ofera doar imformatii. Site-ul de comert electronic faciliteaza comanda si plata on-line si ofera si posibilitatea interactiunii cu clientii.

Publicitatea on-line

Pe langa vanzari , reclamele on-line sunt si ele generatoare de profit.Bennerele publicitare sunt cea mai cunoscuta forma de publicitate si cea mai raspandita ele find plasate pe paginile de internet.

Ele pot genera un profit doar daca pagina de internet are un trafic ridicat.De design depinde in mare masura rata de accesare a benerelor.

In practica se intalnesc cazuri in care proprietarii de pagini de internet accepta benerele altora pe pagina lui de internet in schimbul aceluiasi serviciu.

Publicitatea cu ajutorul benerelor este cea mai folosita metoda putand afirma ca fiecare pagina de internet gazduieste un bener.

Cele mai importante 5 componente pe care un bener trebuie sa le aiba pentru a genera un traffic marit pe site sunt:

Fișier mic

Chemarea la acțiune

Animație

Slogan publicitar bun

Factori înșelători

Marketing on-line

Intreprinzatorii datorita un buget scazut se plang ca nu pot realiza un marketing on-line efficient dar acest lucru nu este adevarat deoarece neatentia conduce la greseli care diminueaza profitul.

Cateva propuneri care pot aduce profitul firmei:

1.Identificarea segmentului de audienta tinta

2.Flexibilitate in alegerea unei strategii de marketing.

3.Mentinerea strategiilor bune

4.Asumarea unui rol activ in locul unuia proactiv.

5.Asteptarile de la clienit sa nu fie prea mari

6.Indrumarea si informarea clientilor pe site-ul web.

7.Aproape totul sa aiba un pret.

Asemănări și deosebiri între magazinele obișnuite și un magazin electronic

4.2 Comertul electronic vs comertul traditional.

Internetul aduce oportunitati noi pentru firmele traditionale printr-o diversificare a serviciilor existente si aparitia altora noi care sunt mai atractive. Comertul pe internet este o componenta a comertului electronic care s-a dezvoltat datorita internetului care reuseste sa creeze noi produse si piete, stimuland competitivitatea si concurenta. Apar si noi tipuri de relatii intre furnizori si consumatori.

Totusi aceste lucruri nu vor putea reduce si importanta comertului traditonal deoarece exista inca foarte multe bariere in comertul electronic de la investiti la contactul fizic pe care il doreste cumparatorul.

Comertul traditional

Este forma cea mai obisnuita de comert ce se realizeaza cu ajutorul unitatilor clasice de vanzare, el reprezintand baza comertului cu amanuntul.

Se realizeaza cu ajutorul unei retele comerciale de diferite marimi si profiluri in raport cu complexitatea sortimentala a fiecarei grupe de marfuri.

In cadrul comertului cu amanuntul vanzarea clasica detine o pondere foarte mare cu toate ca formele moderne de comert vin puternic din spate.

Comertul traditional se caracterizeaza prin 3 aspecte:

1.orice tip de produs poate fi comercializat

2.o mare varietate de posibilitati de materializare (pitele, expozitii, puncte comerciale etc.)

3.vanzatorul este elementul cel mai important in actul de comert, el fiind mai important chiar si ca produsul.

Comertul electronic

Definirea comertului electronic nu poate fi determinata complet deoarece nu exista o definitie unanim acceptata a comertului electronic e variind de la o sursa la alta. Unii specialisti considera ca, comertul electronic este reprezentat de toate tranzactiile comerciale si financiare care se realizeaza pe cale electronica precum transferul electronic de capital, schimbul de date, activitati legate de cartile de credit si cele de debit. Viziunea aceasta este apropiata fata de cea a conceptului e-business definind comertul electronic drept un proces de vanzare/cumparare sau schimb de servicii si imformatii, utilizand internetul.

Alti autori considera comertul electronic ca avand drept obiect de activitate doar vanzarile cu amanuntul catre consumatori cu ajutorul internetului.

O posibila definitie ar putea fi: „orice formă de tranzacții în cadrul căreia părțile interacționează electronic în loc de realizarea de schimburi fizice sau contact fizic direct” Definiția teoretică a comerțului electronic, este „o tehnologie modernă de a face afaceri, ce se adresează nevoilor organizațiilor, comercianților și consumatorilor de a reduce costurile tranzacțiilor odată cu îmbunătățirea calității bunurilor și serviciilor și creșterea vitezei de livrare. Termenul poate fi folosit și cazul utilizării rețelelor de calculatoare, pentru căutarea și regăsirea informațiilor pentru suportul deciziei umane sau instituționale”

(Roșca, Ion Gh., Comerțul electronic. Concepte, tehnologii și aplicații, Editura Economică, București 2004, pg. 38

Prof. Vasile Baltac

Roșca, Ion Gh., Comerțul electronic. Concepte, tehnologii și aplicații, Editura Economică, București 2004, pg. 38)

Ultima definitie ne arata chiar principale diferente dintre cele doua tipuri de comert.

Caracteristicile comertului electronic sunt: o desfasurare a operatiunilor in timp real, crearea de legaturi dinamice, costuri reduse ale tranzactiilor, inalaturarea barierelor spatiale, viteza crescuta de comunicare.

In calitate de vanzator in comertul electronic poti primi comenzi de la consumatori diferiti situati in anumite locuri pe care in comertul traditional nu iam fi putut atragesi, o posibilitate de captare a anumitor piete, actualizarea imformatiilor foarte rapid, o diminuare a costurilor, implementarea automatizarii sistemului de comanda si o firma mica poate fi egala uneia mari.

Avantajele consumatorului contau in dreptul de a cumpara ceea ce le place, vizualizarea unei palate mari de produse, accesul rapid la imformatii, rapiditate in cumparaturi, un transport facil.

Din punct de vedere social: pret mai mic al produselor decat in magazinele comerciale unde este necesara o plata a spatiului si vanzatorilor, un traffic si o poluare mai mica.Afacerile on-line prezinta riscuri minime si investitii mici.

Totusi exista si dezavantaje printer care contactul direct( nu se pot vedea, simti, gusta pipai produsele), dezavantaje de ordin subiectiv. Lipsa increderii clientului in comertul electronic, securitatea tranzactiilor, cadrul legislative si normative etc.

Lipsa promovarii constitue cel mai mare obstacol in cadrul dezvoltarii comertului electronic.In Romania oamenii folosesc cardurile bancare in procent de 90% pentru retragerea banilor din ATM-uri. Foarte putine persoane cunosc alte modalitati de utilizare a cardului precum plata facturilor on-line, reducerile survenite in cadrul folosirii cardului, intaietate la ofertele produselor etc. Pentru slaba promovare raspund bancile emitente de carduri dar si antreprenorii din domeniul comertului electronic. Aceste lucruri ar trebui imlementate in invatamantul Romanesc pentru ca tehnologia evolueaza foarte rapid iar programele invatamantului imbatranesc rapid. Daca aceste lucruri sunt implementate in constiinta oamenilor de la varste mici dezvlotarea comertului ar fi mult mai rapida si infrastructura ar creste considerabil.

In tabelul urmator sunt prezentate etapele etapele generale ale comertului electronic si ale celui traditional.

Sursa: exemplificare adaptata erapelor oferite de Rosca, Ion GH., Comertul electronic,Concepte, tehnologii si aplicatii, Editura Economica, Bucuresti 2004, pg. 42-43

Dupa cum observam in tabelul de mai sus exista elemente care se regasesc si in comertul electronic si in cel traditional iar unele elemente care apartin domeniului electronic se regasesc si in cel traditional.

In concluzie putem vorbi despre un comert traditional, pur fizic, despre un comert mixt( lansarea comenzii pe internet sau telefon, transport fizic sau electronic) si despre un comert pur electronic (cumpararea si vanzarea biletelor electronice)

4.3Studiu de caz – Infiintarea unei firme de livrare a aranjamentelor florale la domiciliu

Livrarea la domiciliu nu mai reprezinta o noutate pe piata romanesca ea inregistrad o crestere mare in ultimul timp, chiar si dace vorbim despre flori sau cadouri.

O comanda este pregatita in cateva ore, marfa este de o buna calitate, surpriza destinatarilor fiind foarte mare. Acestea sunt doar cateva dintre argumentele pentru care clientii serviciilor de livrare de aranjamente florale la o adresa data sunt din ce in ce mai numerosi.

Inceperea unei astfel de afaceri nu creeaza dificultati. Autorizatiile necesare infiintarii firmei sunt cele obisnuite, iar activitatea initiala se poate desfasura cu usurinta de acasa, prestata de o singura persoana.

Cu pasiune si placer se pot face multi bani. In fapt, am putea spune ca aceasta afacere este si una dintre cele mai atractive si placute din mediul business. Si adevarul este si ca exista numeroase beneficii pentru cei care pornesc aceste afaceri.

Nu trebuie neglijat faptul ca o astfel de afacere poate fi pornita, condusa si dezvoltata de acasa, de la domiciliul personal acest lucru ajutandu-ne sa economisim sume importante de bani si mult timp.

Desigur, in acest caz discutam si despre afaceri mici si simple, afaceri cu bani putini, comenzi putine si profituri pe masura. O afacere mai complexa necesita o locatie speciala, mai avantajoasa si mult spatiu pentru depozitarea florilor, accesoriilor, pentru scolarizarea noilor angajati care ne vor ajuta sa obtinem profiturile necesare.

Succesul afacerii: flori proaspete, livrare rapida

De exemplu, comenzile se preiau prin telefon intr-un interval orar dinainte stabilit, iar in functie de complexitatea aranjamentului floral si de ora lansarii comenzii, livrarea se face in aceeasi zi.

Clientul specifica la telefon ce fel de flori doreste, daca buchetul este insotit de un mesaj sau nu, in ce zi trebuie facuta livrarea si la ce ora. Daca destinatarul nu este acasa, curierul isi asuma obligatia sa revina.

Este recomandabil ca marfa sa fie preluata direct de la un horticultor, pentru ca florile sa fie de calitate. In general, ele trebuie sa reziste cel putin trei zile, fie ca sunt din import sau autohtone.

Pentru transport, este de-ajuns o masina dotata corespunzator, cu dispozitive de fixare a buchetelor si izolata termic.

In cazul in care aveti comenzi pentru anumite ceremonii sau intalniri, apelati la un specialist care sa se ocupe de aranjarea incaperilor, in functie de culoarea peretilor, a mobilei si de felul in care cade lumina. Cu siguranta clientii dvs. vor fi multumiti si nu vor uita sa va recomande cunoscutilor lor.

Plata se poate face prin ordin de plata, mai ales ca pretul unui asemenea serviciu nu este mic. Evident ca exista o diferenta notabila (ca pret) intre florile vandute pe strada si aranjamentele oferite de oameni specializati.

In orice caz, este bine ca pretul sa fie fix. Intreprinzatorii in domeniu afirma ca varianta optima este stabilirea lui in euro, lucru care permite tinerea pasului cu inflatia.

Castigarea clientilor se face in special prin seriozitate, bun gust si promptitudine, dar, initial, este nevoie de o campanie de publicitate.

Specificarea numarului de telefon intr-o reclama este deosebit de importanta, mai ales atunci cand este vorba despre un serviciu bazat pe un astfel de mijloc de comunicare.

Pasi necesari deschiderii unei afaceri on-line dar si off-line:

1.Infiintare firma pentru comert on-line

Primul pas pentru inceperea unei afaceri on-line este infiintarea unei firme specifice acestei activitati. Cea mai folosita forma juridical pentru desfasurarea comert-ului on-line este societatea cu raspundere limitata (SRL).

In cadrul infiintari unei societati cu raspundere limitata trebuie stabilite urmatoarele aspect:

– Denumirea societatii;l

– Numarul de asociati deoarece poate fi o societate cu asociat unic sau mai multi asociati;

– Sediul social al firmei;

– Domeniul principal de activitate si domeniile secundare de activitate;

– Infintarea unui punct de lucru (optional).

La stabilirea domeniului de activitate se va alege codul CAEN 4791 – comert cu amanuntul prin intermediul prin intermediul caselor de comenzi sau prin Internet.

Pașii de urmat pentru înființare a unui SRL sunt următorii:

Ziua 1: Se merge la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul județului în care vei avea sediul social al firmei, pentru rezervarea numelui firmei. De obicei, se obține rezervarea de nume pe loc.

Completare si incheierea contractual-ui de comodat și actul constitutiv și împreună cu rezervarea de nume se merge la orice bancă pentru depunerea capitalului social.

Cu chitanța care atestă plata capitalului social, dar și cu celelalte documente(act constitutiv, contract de comodat, copie dupa actul de proprietate al celui cu care s-a incheiat contractul de comodat) se revine la Registrul Comerțului, unde se completeaza formularele necesare dosarului de înființare. Acestea se primesc de la biroul de Informații al Registrului Comerțului. De asemenea, în orice oficiu al Registrului Comerțului se gasesc toate aceste formulare și completate sub formă de exemplu, fiind relativ facilă completarea acestora de către oricine.

Dosarul completat, se prezinta la ghișeul destinat depunerii acestuia.

Ziua 2:

Se asteapta înființarea firmei.

Ziua 3:

Teoretic, în a 3-a zi, dacă nu sunt probleme în dosar, actele oficiale ale firmei ar trebui să fie gata, putând ridica de la Registrul Comerțului, Certificatul de Înregistrare. Odată acesta obținut, se merge la orice magazin specializat pentru a-ți realiza prima ștampilă.

2.Plan de afaceri

Motivarea afacerii

Sub o forma sau alta, frumosul face parte din viata oamenilor. De aceea, cu ocazia diverselor evenimente, incercam cu totii sa ne decoram mediul inconjurator cu flori, tablouri etc. La mine in oras, serviciile de aranjamente florale sunt prestate de florarii sau de firme de organizari evenimente. Eu imi doresc sa prestez in exclusivitate acest serviciu. Consider ca este o oportunitate, deoarece este mai usor sa lucrezi cu cineva care se specializeaza pe un anumit serviciu/produs si, in plus, pe langa clientii finali, se pot incheia contracte si cu ceilalti furnizori de servicii, precum firmele de organizari de evenimente.

Prezentarea afacerii

Firma mea este o firma de aranjamente florale. Intr-un an mi-as dori sa pot sa deschid un magazin in centrul orasului si sa imi extind gama de produse si catre aranjamente florale pentru hoteluri, expozitii, magazine si institutii. Pana la sfarsitul anului imi propun sa obtin o cifra de afaceri de 9.500 ron.

Prezentarea serviciului/ produsului

Firma va oferi aranjamente florale pe baza de comenzi pentru diverse evenimente – nunti, botezuri, aniversari, receptii. Voi lucra pe baza de comenzi. Pe langa aranjamentele in sine, clientul beneficiaza si de consiliere cu privire la cromatica, tipul de flori si modalitatea de aranjare a acestora, pentru a pune cat mai mult in evidenta locul in care se desfasoara evenimentul. Oferim aranjamente florale pentru mese festive, pentru mese prezidiu, pentru lumanari de botez si nunta, arcade de flori etc.

Piata Piata aranjamentelor florale este destul de aglomerata.Aceste servicii sunt prestate de: florarii, atat online cat sifizice; de firme de organizare evenimente, care fie acoperaele direct aceste servicii, fie prin colaboratori (si anumeflorarii sau persoane fizice); si persoane fizice care isideschid un mic SRL. Piata aranjamentelor florale (si aflorilor in general) cunoaste urcusuri si coborasuri. Astfel, in luna martie, vanzarile cresc semnificativ, la fel in perioada de sfarsit de vara si inceput de toamna (cand au lor majoritatea nuntilor) si in perioada sarbatorilor de iarna. In restul anului, vanzarile nu sunt la fel de mari.

Concurenta

Pirincipalii mei concurenti sunt florariile din oras (6 lanumar) si firmele de organizare evenimente. Toate au si site-uri, prin urmare clientii lor sunt atrasi si prin mediulonline. Cei mai activi sunt florariile Codlea si Crinul Alb(care acopera impreuna 45% din piata), precum si firmelede organizare evenimente Mirage, Ioana Events si Pas in Doi care acopera 40% din piata.

Clienti / segment de piata

Majoritatea evenimentelor au loc sambata si duminica,fiind vorba in mare parte de nunti, botezuri si petreceri private. Clientii sunt foarte variati, ei apartin unor paturi sociale diverse (fiindca "toata lumea se casatoreste"). Varsta clientilor insa, este una destul de tanara, cuprinsa intre 25 – 35/40 de ani.

Sediu / punct de lucru

Este vorba de un mic atelier de aranjamente florale la domiciliu. Am ales aceasta varianta pentru ca este cea mai convenabila si mai ieftina. Astfel nu platesc chirie, sunt tot timpul la dispozitia clientilor, pot lucra oricand (programul este flexibil) etc.

Furnizori / parteneri

Ma voi aproviziona de la un depozit de flori, care are marele avantaj ca este deschis de dimineata devreme si pana seara tarziu. Pnetru inceput, modalitatea de plata este la achizitia produselor, insa, pe masura ce relatia se va consolida, sper sa pot face comenzi si cu plata in termen de 30 de zile.

Personal

Suntem doua persoane care ne ocupam de aceasta activitate: eu si mama mea pensionara. Costurile salariale sunt 0, eu avand si serviciu separat. Cand eu sunt la serviciu, persoana care acopera presteaza serviciile este mama mea.

Organizare, management

Ne ocupam personal de achizii si vanzari. Contabilitatea si IT-ul sunt servicii externalizate. In plus, tot noi ne ocupam si de publicitate.

Financiar

Costul este cel al achizitionarii florilor: avem nevoie de un buget cuprins intre 600 si 2500 lei per eveniment, in functie de tipul si amploarea evenimentului. La acesta, se adauga si bugetul pentru reclama in ziare: 50 lei/luna. Preturile practicate de noi sunt: aranjamentele de masa: incepand cu 40 lei; aranjamentul pentru prezidiu: incepand cu 150 lei; aranjament set lumanari: incepand cu 300 lei. Preturile difera in functie de numarul de flori folosite, de tipul de flori, de felul aranjamentului (asimetric sau de tip glob) etc.

Marketing

Ne vom face reclama prin fluturasi distribuiti in scarile de bloc, in scoli si institutii, prin afise stradale, prin anunturi in ziarele locale. In momentul in care vom atinge un profit de 2000 lei, vom investi acei bani in realizarea unui site. Ne bazam in mare masura pe clientii nostri sa ne recomande si altora.

3.Construirea unui site on-line.

1.Planificarea initiala

Cel mai important pas in construirea unui site il reprezinta planificarea. Trebuie sa identificam care este scopul site-ului pe care il dezvoltam, cui ne adresam, ce anume ne dorim de la acest site si ce dorim sa comunicam clientilor site-ului.

In urma procesului vom identifica cuvintele care definesc cel mai bine site-ul web. Cu ajutorul acestor cuvinte se va face analiza seo. Search Engine Optimization (SEO) este considerate o tehnica a marketingului on-line reprezentand optimizarea paginilor web cu scopul de a le face prietenoase motoarelor de cautare.

2.Analiza concurentei

Este necesara o analiza a site-urilor concurente deoarece aproape orice site are o concurente mai mult sau mai putin prezenta. O metoda de a gasi site- urile concurente este cautarea pe internet de expresii si cuvinte cheie identificate la punctual 1. Se va constata cu siguranta ca exista un numar suficient de mare de site-uri concurente care necesita o analizare atenta.

Nu trebuie uitat ca scopul site-ului este acela de a atrage vizitatori si de a populariza imformatia prezenta. Nu trebuie neaaparat sa fie primul site rezultat in motorul de cautare datorita unor cuvinte cheie care nu sunt folosite de nimeni.

3.Stabilirea continutului.

Vizitatorii acceseaza un site web doar pentru continut, ei asteptandu-se la un continut proaspat si de calitate acceasta reprezentand o buna metoda de asigurare ca se vor obtine pozitionari bune in motoarele de cautare. Site-ul trebuie sa atinga urmatoarele scopuri:

– Cititorii trebuie sa primeasca exact ceea ce cauta. Continutul trebuie sa vina in ajutorul problemelor si intrebarilor acestora oferind imformatii de valoare cititorilor.

– Oferirea de relevanta motoarelor de cautare convingandule ca este cel mai bun rezultat.

– Fiecare pagina trebuie sa contina cuvinte cheie .

– Site-ul sa nu contina pagini false.

O pagina trebuie sa fie alcatuita dintr-un continut casa sa prezinte un echilibru intre grafica si text,o oraganizare intuitive si un contrast bun. Este importanta si formatarea textului pentru a putea fi usor de parcurs. Site-urile sunt impartite in subsectiuni, iar fiecare categorie cuprinde pagini cu link catre meniul principal. Continutul stabilit v-a decide structura site-ului, pozitionarea elementelor de navigare, balanta intre gafica si text si design-ul efectiv al paginii.

4.Alegerea domeniului si a hostului

Numele domeniului este reprezentata de adresa de internet, si trebuie sa reflecte continutul paginilor site-ului. Pachetul de hosting se alege in functie de tipul aplicatiei si de complexitatea acestuia. Exista site-uri care necesita cerinte menime dar si magazine virtuale care necesita cerinte complexe. Cerintele minim ar fi: panoul de administrare, adrese de e-mail etc. pe cand cele maxime trebuie sa ofere support pentru PHP, MySQL, mod_rewrite, mod_deflate, GD2 etc.

5.Construirea efectiva a site-ului

Un website reprezinta o colectie de pagini tipice unui domeniu particular sau subdomeniu din World Wide Web. Pagina web este un document HTML/XHTML accesibil prin protocolul HTTP.

Site-ul poate fi realizat cu ajutorul “framework-urilor” care se gasesc gratuit pe internet. Site-ul poate fi creat folosind si platforma worldpress fiind o platforma gratuita de blogging.

6.Studierea evolutiei

Odata lansat site-ul va atrage vizite si isi va face simtita prezenta. Pentru o studiere a evolutiei poate fi folosit programul gratuit Gooogle Analytics.

Aceasta firma se va orienta catre client cu venituri medii si mari, indeosebi cu studii superioare care “nu sunt satisfacuti de oferta florariilor din colt” si care doresc sa ofere un aranjament subt forma unui cadou pretios. Se adreseaza celor care calatoresc si privesc florile ca o necesitate si nu un lux, adica atat persoanelor fizice dar si celor juridice. Se pot realiza si aranjamente pentru diferite evenimente private.