Dezvoltarea Capacitatii de Socializare a Scolarului Mic Prin Strategii de Invatare Prin Cooperare
CAPITOLUL III
Studiu de cercetare
III.1. Ipoteza, obiectivele și metodologia cercetării
În zilele noastre, constatăm cu ușurință că societatea în care trăim este dominată din ce în ce mai mult de neîncredere și nesiguranță, uneori chiar de violența. Adesea ne întrebăm ce putem face, cum putem îndrepta unele aspecte negative ale vieții sociale.
Având în vedere aceste împrejurări, este necesar ca toți factorii implicați în procesul educativ al tinerelor generații – familie, școală, mass-media, să fie alături și să urmărească un scop comun – valoarea omului prin prisma culturii și a educației.
O cale de sensibilizare a micilor școlari o constituie învățarea prin cooperare, care, înțeleasă corect de către elevi , contribuie la socializarea indivizilor, la dezvoltarea trăsăturilor pozitive de caracter.
Prin tema „ Dezvoltarea capacității de socializare a școlarului mic prin strategii de învățare prin cooperare”se încearcă o legătură între învățarea prin cooperare și unele fenomene sociale, dintre care se pune accent pe acela al socializării. Pe lângă familie, primul și cel mai important grup de socializare și alte grupuri contribuie la socializarea indivizilor: colegii de școală, grupul de prieteni, iar mai târziu colectivul profesional. Una dintre modalitățile prin care socializarea în cadrul grupului de prieteni sau colegi se realizează este învățarea prin cooperare. Indivizii învață prin cooperare să lucreze împreună, să-și asume anumite roluri în cadrul grupului și să se autodefinească în cadrul grupului.
Alegând această temă, mi-am propus să scot în evidență cât mai multe aspecte ale rolului pe care învățarea prin cooperare îl joacă în procesul socializării. Cei mai expuși ambelor fenomene – atât cel al cooperării, cât și cel al socializării – sunt copiii. Învățarea prin cooperare, prin natura sa competitivă și deseori prin faptul că se lucrează în echipă, poate schimba ceva în felul în care cei vizați se privesc pe sine în relație cu cei din jur. Colectivul de elevi este un important factor de socializare deoarece permite o mare libertate de asociere în interiorul grupului, iar asocierea se realizează între statusuri egale, astfel relațiile fiind mai probabil să se bazeze pe norme egalitare. Mai mult, s-a arătat că, de obicei, implicarea în activități ce implică cooperarea, promovează valori pozitive precum competiția, fair-playul, responsabilitatea, stima de sine etc. Unele studii ne-au arătat chiar schimbări comportamentale și atitudinale majore în activitățile cotidiene, la subiecții implicați în activități ce implică cooperarea.
Socializarea prin activități de învățarea prin cooperare contribuie la dezvoltarea cognitivă a copilului, a comportamentul moral al acestuia și poate fi corelată pozitiv cu conformarea la standardele adulților, cu respectul de sine, cu performanța școlară și cu competența socială.
Activitățile de învățarea prin cooperare sunt importante pentru socializare din mai multe puncte de vedere. În primul rând, acestea oferă ocazia de a cunoaște alți oameni și de a comunica cu ei, de a asuma roluri diferite, de a dobândi unele deprinderi sociale, de a accepta atitudini legate de activitatea de zi cu zi sau de adaptare la obiectivele unei echipe.În al doilea rând, în cazul copilului, există un proces de învățare, de cunoaștere a lumii înconjurătoare, de achiziție de roluri prin intermediul învățării prin cooperare, lucru ce îl ajută pe acesta să devină sociabil. În al treilea rând, implicarea în activități de învățarea prin cooperare facilitează asocierea în vederea liberelor contacte sociale. Nu în ultimul rând, o parte importantă a socializării este dezvoltarea personalității și găsirea identității de sine, iar învățarea prin cooperare are în acest sens un rol major, fiind factor determinant al autoaprecierii, al creșterii stimei de sine, al scăderii stresului și chiar al eficienței.
Din acest motiv mi-am propus să realizez o cercetare experimentală, practic-aplicativă, pe parcursul anului școlar 2014- 2015, pornind de la ipoteza următoare: dacă învățarea prin cooperare este valorificată sistematic în scopul dezvoltării capacității de socializare, atunci se vor obține progrese în conduita elevilor.
Aceasta ar fi pe scurt o justificare a alegerii temei ca fiind relevantă, însă pe parcurs se va putea observa că socializarea și învățarea prin cooperare sunt activități care devin tangențiale într-o varietate de moduri și fațete.
Obiectivele urmărite pe parcursul cercetării au fost:
O1 – indentificarea aspectelor referitoare la relațiile preferențiale din cadrul grupului
școlar;
O2 – identificarea metodelor și tehnicilor interactive de grup potrivite pentru
formarea capacității de socializare;
O3 – elaborarea unei strategii pentru dezvoltarea capacității de socializare prin
intermediul activităților de învățarea prin cooperare;
O4 – urmărirea progreselor înregistrate de elevi privind capacitatea de socializare a
acestora;
O5 – stabilirea legăturii dintre efectul pozitiv al activităților de învățarea prin
cooperare și gradul de socializare al elevilor.
Cercetarea educațională realizată este practic–aplicativă, urmărind o problematică cu o aplicabilitate practică imediată. În lucrarea Metodologia cercetării educaționale (Galați, 2005), Simona Alecu afirmă că cercetarea practic – aplicativă permite cunoașterea fenomenelor semnificative din practică și găsirea, verificarea, validarea soluțiilor ameliorative prin aplicarea lor în situații concrete.
În funcție de metodologia adoptată este o cercetare experimentală ce își propune investigarea unei realități educaționale a cărei apariție este provocată intenționat.
Eșantionul asupra căruia s-a exercitat experimentul a fost constituit din elevii clasei a III a A, de la Școala Gimnazială nr 26, Galați.
Datorită caracterului multidimensional și pluridisciplinar al strategiilor de învățare prin cooperare , metodele de investigare utilizate sunt variate. Metodele au o valoare inegală dar, în același timp, sunt complementare. Pentru obținerea unor date cât mai obiective și mai concludente, metodele pot fi utilizate singure sau în combinații, în funcție de condiții și posibilități.
Metodele utilizate în investigație:
Metoda experimentului a stat la baza desfășurării cercetării și a avut ca scop verificarea ipotezei propuse – măsura în care strategiile de învățarea prin cooperare au contribuit la dezvoltarea capacității de socializare a elevilor.
Investigarea a parcurs toate fazele metodei:
a) În faza prealabilă, care are rol de constatare, a fost selectat eșantionul, s-au consemnat datele despre variabilele implicate în experiment, s-a fixat ipoteza și s-au stabilit: obiectivele cercetării, tipul cercetării și strategia desfășurării experimentului.
b) În faza administrării factorului experimental, s-a acționat asupra eșantionului experimental, în vederea confirmării sau infirmării ipotezei. S-au utilizat diverse strategii de învățarea prin cooperare, care au fost valorificate pentru a facilita dezvoltarea capacității de socializare a elevilor și transformarea acesteia într-un comportament social corespunzător .
c) În faza înregistrării rezultatelor, s-au stabilit diferențele dintre datele înregistrate în faza preexperimentala și cele înregistrate în faza postexperimentală.
Tehnicile sociometrice au fost folosite pentru cunoașterea și măsurarea relațiilor interpersonale de tipul afectiv – simpatice, care se stabilesc între diferite persoane în cadrul clasei. Pe baza informațiilor despre microgrupurile create și liderii acestora, despre elevii cu cele mai multe preferințe sau respingeri , invățătorul poate acționa in scopul dezvoltării capacității de socializare a școlarului mic .
Metoda observației a fost folosită în fiecare etapă a cercetării, pentru a urmări și consemna aspectele care au intervenit pe parcursul activităților întreprinse. În urma observațiilor realizate au fost înregistrate: atitudinea și comportamentul elevilor în diferite situații, aptitudinile și interesele, motivațiile și convingerile, gradul de implicare în rezolvarea sarcinilor, modul în care au respectat regulile fixate, capacitatea de efort și de rezistență, ritmul învățării, greșeli comportamentale frecvente, modalitatea de aplicarea a noțiunilor asimilate , feed-back-ul activităților realizate.
Metoda anchetei prin chestionar a fost utilizată prin aplicarea unor chestionare concepute pentru elevii implicați în experiment ( Anexa nr.1). Aceste chestionare au urmărit identificarea acțiunile socio–afective din cadrul grupului școlar, obținerea de informații cu privire la capacitatea de integrarea în colectivul de elevi, precum și obținerea de date referitoare la relațiile preferențiale din cadrul grupului școlar.
Metoda analizei produselor activității a oferit posibilitatea: studierii produselor obținute de elevi (desene, postere, colaje, fișe de lucru, obiecte confecționate) în urma activităților desfășurate, a descoperirii trăsăturilor de personalitate ale acestora, a surprinderii rezultatelor acțiunii educaționale desfășurate cu ocazia investigației psihopedagogice.
Metoda anchetei prin interviu s-a realizat individual cu scopul de a obține informații cu privire la: comportamentul elevilor, sentimente, preferințe, gradul de implicare al familiei în dezvoltarea capacității de socializare a copilului.
Metoda de prelucrare matematico – statistică a datelor cercetării, a ajutat în interpretarea și desprinderea concluzilor practice privind eficiența folosirii strategiilor de învățare prin cooperare în scopul dezvoltării capacității de socializare a școlarului mic .
III.2. Etapele experimentale
III.2.1. Etapa preexperimentală
Cercetarea ameliorativ – experimentală pe tema „Dezvoltarea capacității de socializare a școlarului mic prin strategii de învățare prin cooperare” s-a desfășurat în anul școlar 2014 – 2015. A fost implicată clasa a III a A, a Școlii Gimnaziale nr. 26 din localitatea Galați. Clasa experimentală are un efectiv de 17 de elevi, grupul fiind omogen din punct de vedere al vârstei cronologice, dintre care 10 sunt fete și 7 sunt băieți. Vârsta cronologică a subiecților din cercetare este 9 – 10 ani. În proporție de 95 % , elevii au frecventat grădinița, iar restul, de 5% , nu a mers zi de zi la grădiniță.
Punctul de plecare în desfășurarea cercetării a constat în observarea comportamentului elevilor pentru a depista punctele slabe și a fixa trăsăturile de caracter ce trebuie dezvoltate pentru a ameliora situația la nivelul clasei și a evita eventualele conflicte. De asemenea, elevii implicați în procesul de cercetare au fost intervievați , urmărind a descoperi informații cu privire la importanța acordată procesului de socializare. Paralel cu această activitate, elevii clasei implicate în experiment au completat chestionarele din Anexa nr.1, cu scopul identificării acțiunile socio–afective din cadrul grupului școlar, obținerii informațiilor cu privire la capacitatea de integrarea în colectivul de elevi, precum și obținerii de date referitoare la relațiile preferențiale din cadrul grupului școlar. Cu acestă ocazie se pot depista eventualele devieri de comportament, în vederea identificării trăsăturilor de caracter ce trebuie cultivate pentru formarea caracterului elevilor și dezvoltarea capacității de socializarea acestora.
În urma observațiilor întreprinse am constatat că punctul slab ale clasei îl constituie individualismul, răutatea.
Centralizând toate datele cu privire la acțiunile socio–afective în cadrul grupului școlar (vezi tabelul nr.1/ pag………) s-a putut constata că:
a) în ceea ce privește acceptarea / respingerea colegului de bancă
își acceptă colegul de bancă …29,5%
își resping colegul de bancă …70,5%
b) în ceea ce privește calitățile / defectele unui alt coleg
recunosc calitățile unui coleg …. 35%
identifică defectele unui coleg ….65%
c) în ceea ce privește ajutorul acordat altor colegi
împrumută diferite obiecte unor colegi …59%
îsi ajută unii colegi la îndeplinirea sarcinilor școlare …41%
d) în ceea ce privește atenția acordată colegilor
rețin zilele de naștere ale colegilor …..35%
răspund la invitațiile colegilor …65%
Pentru a obține informații cu privire la capacitatea de integrarea în colectivul de elevi s-au centralizat toate datele obținute în urma aplicării chestionarului 1.2 (vezi tabelul nr. 2/ pag. ……….). S-a calculat suma punctelor obținute de fiecare elev și s-a acordat o atenție deosebită celor care au obținut peste 35 de puncte, adică aproximativ 75 % din punctajul maxim, considerând că aceștia prezintă caracteristicile copiilor cu o capacitate de socializare corectă. Punctajul reflectă o relație corectă între cooperare și socializare.
Rezultatele obținute la chestionarul pentru elevi au fost următoarele: procentul celor care au obținut punctaj maxim (peste 35 p) este de 23,5 % ( 4 elevi din 17), iar procentul celor care au obținut punctaj minim (sub 20 p) este de 29,5 % ( 5 elevi din 17).
Rezultatele obținute la chestionarele pentru elevi au scos în evidență faptul că nu toți elevii sunt interesați de munca în echipă, nu toți sunt motivați pentru a lucra prin cooperare. O fac datorită cerințelor impuse de cadrul didactic, deci cooperarea nu reprezintă încă o funcție dinamică de reglare a activității școlare.
Histogramele din fig.nr. 1 și 2 ( pag. ………… ) scot în evidență potențialul elevilor implicați în experiment, privind capacitatea de socializare a acestora, în faza preexperimentală.
Tabelul nr.1
Situația la nivelul clasei privind acțiunile socio–afective, la începutul anului școlar
Rezultatele obținute la chestionarul 1.1
Tabelul nr.2
Situația la nivelul clasei privind integrarea în colectivul de elevi (socială), la începutul anului școlar
Rezultatele obținute la chestionarul 1.2
întotdeauna – 4p
uneori – 3p
foarte rar – 2p
niciodată – 1p
Fig.nr. 1
Fig.nr. 2
Următorul pas în derularea etapei preexperimentale este obținerea de date referitoare la relațiile preferențiale din cadrul grupului școlar, precum și stadiul concret de structurare al acestora. De asemenea, pot fi identificate trăsăturile de caracter care urmează a fi educate, pentru ca elevii să își dezvolte capacitatea de socializare.
Investigația sociometrică începe prin aplicarea testului sociometric. Cu ajutorul acestuia voi studia colectivul de elevi, analizat ca grup cu structură proprie, voi investiga relațiile interpersonale din cadrul grupului, sub aspectul naturii, configurației și intensității acestora, precum și aspectele legate de comunicare, de colaborare, de influențare, etc. care apar pe baza acestor relații.
Un test sociometric poate arătă astfel:
Nume și prenume……………………..………………
Data…………………….
TEST
1. Dacă ar trebui să lucrezi la un proiect împreună cu un coleg(ă), pe cine ai alege?
1..……………………………..…
2…………………………………
3..………………………………..
2. Dacă ar trebui să lucrezi la un proiect împreună cu un coleg(ă), cu cine nu ai vrea să
lucrezi?
1…………………………………
2…………………………………
3. …………………………………
Precizări:
– relațiile voastre nu vor fi influențate în niciun fel, deoarece răspunsurile vor rămâne
secrete
După aplicarea testului sociometric am prelucrat datele obținute, realizând pentru început matricea sociometrică (vezi tabelul nr. 3/ pag. ……….) .
Tabelul nr. 3 – MATRICEA SOCIOMETRICĂ
Pe orizontală sunt trecute atracțiile, respingerile sau indiferențele acordate de fiecare elev colegilor săi, iar pe verticală atracțiile, respingerile sau indiferențele primite de fiecare elev de la ceilalți colegi.
Abrevierile incluse în matricea sociometrică reprezintă:
A = alegeri
Va = valoarea alegerilor
R = respingeri
Vr = valoarea respingerilor
ISP = indice de status preferențial
Indicele de status preferențial îmi permite efectuarea de aprecieri cu privire la poziția pe care, un anumit membru al grupului școlar o ocupă, din perspectiva atitudinii sale față de colectiv (expansiunea socială), dar și a atitudinii colectivului față de el (incluziunea socială).
Calculul indicelui de status preferențial se realizează după formula următoare:
Na – Nr
ISP = ,
N-1
unde Na reprezintă numărul alegerilor primite de către un anumit subiect din grup, Nr reprezintă numărul respingerilor primite de acesta, iar N reprezintă numărul total al membrilor grupului respectiv.
În urma întocmirii matricei sociometrice și a calculului indicelui de status preferențial, datele obținute au fost transpuse într-o sociogramă (vezi fig. nr.3/ pag. ……….) , care redă grafic relațiile în cadrul grupului școlar, apoi a fost întocmit tabelul ce cuprinde indicii de status preferențial, cu accent pe valoare psihosocială de tip preferențial: populari, acceptați, indiferenți, marginalizați (vezi tabelul nr.4/ pag. ……….) .
”Citind” sociograma clasei se poate observa poziția ocupată în clasă de fiecare elev și relațiile lui cu ceilalți colegi, câți îl preferă, câți îl resping și la câți le este indiferent.
Pe baza informațiilor referitoare la relațiile interpersonale din cadrul clasei, microgrupurile formate și liderii acestora, acțiunile acestor microgrupuri, elevii cu cele mai multe respingeri, precum și elevii cu cele mai multe preferințe, voi putea acționa în scopul formării caracterului elevilor și dezvoltării capacității de socializarea a acestora, implicit a creșterii eficienței muncii educative.
Fig.nr. 3 – SOCIOGRAMA clasei a III a A , la începutul anului școlar
Tabelul nr. 4 – INDICII DE STATUS PREFERENȚIAL
În urma probelor administrate s-a constatat că, pentru unii elevi, învățarea este doar o activitate ce implică efort cognitiv, volitiv, un simplu proces de înmagazinare de cunoștințe. Nu toți elevii înțeleg că procesul de învățare se realizează mult mai ușor și mai eficient, atunci când se angajează într-o relație interumană, întrucât, în cadrul acesteia are loc coordonarea eforturilor, printr-un schimb reciproc de mesaje.
Ultimul pas în derularea etapei preexperimentale a vizat identificarea trăsăturilor de caracter care urmau a fi educate, pentru ca elevii să își dezvolte capacitatea de socializare. De aceea am consultat lista cu cele 49 de caractere ( tabelul nr. 5) propuse de Institul pentru Instruirea Caracterului din Oklahoma City, care a introdus și în România, programul pilot Mai întâi caracterul, în parteneriat cu Ministerul Educației, organizând pentru cadrele didactice cursul de perfecționare”Educație pentru cultivarea caracterului”.
Tabelul nr. 5
Au fost selectate următoarele trăsături de caracter: respectul, bunătatea, stima, sinceritatea, toleranța.
După ce au fost fixate trăsăturile de caracter pe care le doream a fi cultivate, a urmat elaborarea strategiei de lucru.
III.2.2. Etapa experimentală
În urma derulării etapei preexperimentale am concluzionat că procesul de învățare nu este văzut de toți elevii ca o activitate ce implică angajarea într-o relație interumană, ca un schimb reciproc de mesaje care se realizează mult mai ușor și mai eficient, atunci când are loc coordonarea eforturilor.
Ca urmare a celor constatate, am stabilit următoarele:
utilizarea unor metode interactive care să stimuleze elevii în realizarea sarcinilor de lucru;
organizarea unei învățări temeinice,cu posibilități de cooperare și comunicare eficiente;
desfășurarea de lecții cu un pronunțat caracter activ-participativ;
aplicarea unor strategii interactive de grup pentru dezvoltarea unei relații dinamice;
asigurarea comunicării constructive și a schimbului de informații între indivizi;
îmbinarea activităților individuale cu cele desfășurate pe grupe
În demersul pe care l-am întreprins am pornit de la oportunitățile și avantajele învățării prin cooperare. Crenguța-Lăcrămioara Oprea identifică în lucrarea sa Strategii didactice interactive, pag.148, următoarele efectele favorabile ale învățării prin cooperare:
oferă elevilor ocazia de a-și concretiza nevoia de a lucra împreună, într-un climat colegial de întrajutorare și de sprijin reciproc.
dă posibilitatea testării ideilor, revizuirii opiniilor și dezvoltării inteligenței interpersonale.
acoperă neajunsurile învățării individualizate, acordând o importanță considerabilă dimensiunii sociale, prin desfășurarea proceselor interpersonale.
asigură o relație deschisă între parteneri, dezvotă atitudini și comportamente bazate pe încredere, favorizând formarea atitudinii pozitive față de învățare și față de școală.
prezența partenerilor de interacțiune constituie un stimulant intelectual și un declanșator al schimbului de opinii și informații.
soluțiile emise pot suferi în cadrul grupului îmbunătățiri și ajustări, analiza critică dezvoltând capacitățile autoevaluative ale participanților.
calitatea mai bună a răspunsurilor, instalarea unui climat motivant de lucru, caracterizat printr-o tensiune crescută pentru finalizarea sarcinii comune.
valorizează schimburile intelectuale și verbale și mizează pe o logică a învățării care ține cont de opiniile celorlalți.
Pentru realizarea obiectivelor cercetării, s-a avut în vedere organizarea proiectului educațional “ Școala face omul și altoiul pomul !” ( anexa nr. 2).
Proiectului educațional l-am elaborat și aplicat pe parcursul anului școlar 2014 –2015, la clasa a III a A și a vizat una dintre disciplinele obligatorii din planul de învățământ: limba și literatura română. Am ales această disciplină de studiu având în vedere ponderea mare a acesteia în schema orară a clasei a III a , deci posibilitatea de a aplica cu o mai mare frecvență strategiile de învățare prin cooperare.
În cadrul acestui proiect mi-am propus ca prin strategii de învățare prin cooperare să ofer elevilor implicați în experiment posibilități de cooperare și comunicare eficiente, să asigur dezvoltarea unor relații dinamice între aceștia, organizarea unei învățări temeinice, cu un pronunțat caracter activ-participativ. De asemenea, urmăresc prin îmbinarea activităților individuale cu cele desfășurate pe grupe, asigurarea unei comunicări constructive și a schimbului real de informații între indivizi.
Activitățile educative organizate în vederea stimulării capacității de integrarea în colectivul de elevi și dezvoltării proceselor socio–afective în cadrul grupului au avut următoarele obiective:
Să definească trăsăturile de caracter ce urmează a fi dezvoltate (bun, cinstit, sincer, respectuos, tolerant);
Să fixeze angajamentele ce urmează a fi respectate de fiecare elev, în dorința de a cultiva trăsăturile de caracter enunțate;
Să identifice modelele de comportament ce se doresc a fi cultivate, în operele literare propuse spre studiu;
Să își exprime punctul de vedere cu privire la un anumit comportament întâlnit în textele literare studiate;
Să identifice proverbe pentru fiecare trăsătură de caracter;
Să exerseze comportamentele specifice trăsăturilor de caracter fixate prin diferite activități școlare și extrașcolare;
Să manifeste un comportament pozitiv (relații mai bune, mai tolerante) față de colegi, indiferent de etnie, sex, capacități intelectuale, clasă socială sau handicapuri fizice;
În perioada de derulare a experimentului, am urmărit ca fiecare trăsătură pozitivă de caracter (stima, bunătatea, respectul, sinceritatea, toleranța) selectată pentru a fi dezvoltată, să fie exploatată pe parcursul desfășurării activităților , respectând următorul calendar:
Lansarea oficială a proiectului – octombrie 2014
„Cinstește, ca să fii cinstit” – noiembrie 2014
„Bunătatea dă naștere la bunătate” – decembrie 2014
„Respectă să fii respectat!” – februarie 2015
„Minciuna are picioare scurte!” – martie 2015
„ Ce ție nu-ți place, altuia nu-i face !” – aprilie 2015
Eu- cel de ieri și cel de azi (evaluarea proiectului) – mai 2015
În perioada de derulare a experimentului, mi-am propus ca în fiecare lecție desfășurată la disciplina supusă cercetării să folosesc cel puțin una dintre metodele care să stimuleze participarea activă, nemijlocită a elevilor la soluționarea unor probleme și descoperirea unor lucruri noi. Metodele și tehnicile interactive pe care le-am folosit frecvent în lecțiile de limba și literatura română au fost: brainstormingul, ciorchinele, cadranele, cubul, turul galeriei, R.A.I., explozia stelară, metoda Pălăriilor gânditoare. Am mai folosit, cu o frecvență mai redusă metodele: copacul ideilor, cvintetul, linia valorică, mozaicul, metoda predării-învățării reciproce, „schimbă perechea”. Prin îmbinarea acestor metode cu cele tradiționale am reușit mobilizarea elevilor la propria lor formare, solicitându-le procesele cognitive la descoperirea adevărurilor, ajutându-i să fie responsabili față de propria învățare, să–și argumenteze opiniile, să respecte opiniile celorlalți, să colaboreze cu alții.
În scopul creșterii motivației și amplificării spiritului de echipă în situațiile de învățare, mi-am propus:
folosirea activităților de “spargerea gheții”( “Salata de fructe”, “Vine lupul”) cu scopul stimulării atenției elevilor pentru activitatea ulterioară de achiziționare/consolidare de cunoștințe.
exerciții de încheiere: “Povestea comună”, “Spirala”,etc., care i-au determinat pe elevi să colaboreze în rezolvarea sarcinilor de lucru, să-i respecte pe ceilalți.
Organizarea pe grupe a activităților a oferit elevilor posibilitatea de a colabora, de a comunica, de a se face înțeleși și acceptați de către ceilalți. Rezolvarea unei sarcini în echipă a implicat discuții prealabile luării unor decizii, confruntarea de idei între membrii acesteia și alegerea unei soluții optime. Astfel fiecare membru al echipei a adus ideile sale pentru realizarea sarcinii date, a învățat să colaboreze și să-și organizeze timpul și resursele oferite, ca mod de adaptare la situația – problemă dată. De asemenea, în cadrul grupului, fiecare avea un rol de îndeplinit, o sarcină aparte, siutație în care trebuia să-și speculeze la maximum cunoștințele și deprinderile pentru ca pe baza acestora să dea cele mai bune rezultate în ceea ce îl privește pe el însuși, dar, implicit, să își ajute grupul. Metoda lucrului în echipă a inclus și interevaluarea elevilor, aceștia fiind puși să comenteze deciziile altora și să dea alte soluții, nu neaparat realiste, cu privire la problema dată.
Evaluarea proiectului s-a realizat prin:
Chestionare pentru elevi;
Observația sistematică;
Expoziții cu lucrările copiilor;
Verificarea modului în care copiii colaborează;
Monitorizarea și controlul;
Discuții cu elevii.
Derularea proiectului
“Școala face omul și altoiul pomul !”
1. Lansarea oficială a proiectului a avut loc în octombrie, în cadrul unei întâlniri la care au participat alături de copii și părinții. Au fost prezentate: scopul, obiectivele, activitățile propuse, modul de evaluare, materialele necesare pentru buna desfășurare a proiectului. Părinții au primit un pliant care cuprindea scopul și obiectivele proiectului, calendarul activităților și o listă cu textele literare propuse spre a fi citite și analizate în ordinea și intervalul precizat.
Textele literare propuse:
A) „Cinstește, ca să fii cinstit”
(perioada : 19 octombrie – 23 noiembrie, evaluarea – 23 noiembrie 2014)
„Condeiele lui Vodă”, Boris Crăciun
„Ocaua lui Cuza”, Dumitru Almaș
„Stejarul din Borzești”, Eusebiu Camilar
„Patria română”, George Coșbuc
„După steag, băieți!”, Petru Demetru Popescu
B) „Bunătatea dă naștere la bunătate”
(perioada: 3 decembrie -18 ianuarie, evaluarea -18 ianuarie 2015)
„Uite, vine Moș Crăciun!”, Otilia Cazimir
„Pomul de Crăciun”, I. Al. Brătescu- Voinești
„O seară minunată”, Monica Rohan
„Dincolo de iarnă”, Silvia Kerim
„În Ajunul Anului Nou”, Fănuș Neagu
C) „Respectă să fii respectat!”
(perioada: 21 ianuarie – 22 februarie, evaluarea- 22 februarie 2015)
„Școala din Ponoare”, Cezar Petrescu
„Domnu' Trandafir”, Mihail Sadoveanu
„Cinste și omenie”, Petru Demetru Popescu
„Domnul Vucea”, Barbu Ștefănescu-Delavrancea
D) „Minciuna are picioare scurte!”
(perioada: 25 februarie – 29 martie, evaluarea- 29 martie 2015)
„Pinocchio”, Carlo Collodi
„Mincinosul”, poveste popular
„Sarea în bucate”, Petre Ispirescu
E) „ Ce ție nu-ți place, altuia nu-i face !”
(perioada: 1 aprilie -10 mai, evaluarea- 10 mai 2015)
„Vizită…”, Ion Luca Caragiale
„Bunicul”, Barbu Ștefănescu Delavrancea
„La Medeleni”, Ionel Teodoreanu
Prin strategia didactică adoptată (îmbinarea activităților individuale cu cele desfășurate pe grupe) am urmărit valorificarea oricărui conținut, atât din punct de vedere informativ, cât și din punct de vedere formativ, cât și stimularea unei participări active și nemijlocite a elevilor în soluționarea unor probleme, asigurarea dezvoltării unor relații dinamice între aceștia, posibilități de cooperare și comunicare eficiente, un schimb constructiv de informații între indivizi, formarea și dezvoltarea unor deprinderi de muncă în echipă, a unei atitudini deschise față de tot ce este ascuns, provocator.
2. „Cinstește, ca să fii cinstit”
Activitatea a debutat cu lectura unui fragment din opera „Condeiele lui Vodă” de Boris Crăciun. Pentru stimularea și motivarea elevilor am folosit ca tehnică de predare/învățare interactivă de grup metoda predării/învățării reciproce. Am urmărit o dezvoltare a dialogului elev – elev, întrucât, prin intermediul acestei metode, elevii interpretează rolul învățătorului, instruindu-și colegii. Pentru buna desfășurare a strategiei am apelat la următoarea variantă: am oferit întregii clase, același text spre studiu. Clasa a fost împărțită în patru grupuri corespunzătoare celor patru roluri (rezumator, întrebător, clarificator, prezicător), membrii unui grup cooperând la realizarea aceluiași rol.
R Î C P
R R Î Î C C P P
R Î C P
R = Rezumatorii Î = Întrebătorii C = Clarificatorii P = Prezicătorii
Spre exemplu,
grupul 1 (Rezumatorii) are ca sarcină rezumarea textului: În această lecție este povestită o întâmplare care se petrece într-un sat de pe Argeș, într-o zi de sărbătoare, când Mircea cel Bătrân se întâlnește cu țăranii din sat. Boierul află de condeiele meșterite de țărani și rostul acestora: să scrie pe pielea vrăjmașilor o scrisoare prin care îi informează că țara nu e de vânzare. Mircea cel Bătrân are încredere în țăranii săi.
grupul 2 (Întrebătorii) întocmește o listă de întrebări, care vor fi adresate tuturor colegilor, la final:
Unde se petrece întâmplarea?
Care sunt personajele care participă la întâmplare?
De unde veneau țăranii?
Ce meștereau țăranii?
De ce meștereau țăranii condeie ?
Cine s-a oprit lângă țărani?
Ce a înțeles Mircea-Vodă din purtarea țăranilor ?
Ce dovedesc românii prin purtarea lor față de dușmani?
grupul 3 (Clarificatorii) urmărește :
clarificarea termenilor noi : condeie, brumărie, tâlc, vrăjmaș, pâlc, vârtos
explicarea unor expresii întâlnite în text : ,,-Ce cauți străine, în țara noastră ?Aur ? Bogății ?Prăzi ?N-ai să le cucerești, deoarece ai să muști pământul.’’
Grupul 4 (Prezicătorii) dezvoltă predicții:
Care a fost reacția dușmanilor în urma folosirii ,,condeielor’’?
Care sunt calitățile pe care crezi că trebuie să le aibă un bun conducător?
După discuțiile care au avut loc pe această temă, s-a constatat că, lucrând în grup, a fost stimulată capacitatea de concentrare asupra textului supus studiului, dar și priceperea de a selecționa esențialul. Beneficiul personal, pe care un elev l-a obținut din învățarea oferită colegilor săi de el însuși, este chiar „efectul de învățare”
În toată perioada destinată cultivării cinstei , ca trăsătură pozitivă de caracter, s-a observat comportamentul elevilor în timpul orelor și al pauzelor, au fost lăudați și încurajați să adopte un comportament adecvat.
Pentru a-i ajuta pe elevi în învățarea metodelor și tehnicilor de lucru pe text, am continuat activitatea cu lectura unui fragment din opera „Ocaua lui Cuza” de Dumitru Almaș. În scopul continuării dezvoltării dialogului elev – elev, am apelat la o altă variantă a metodei predării/învățării reciproce, ca tehnică de predare/învățare interactivă de grup: am împărțit textul în părți logice și am organizat colectivul în grupe de câte 4 elevi, fiecare dintre aceștia având câte un rol: rezumator, întrebător, clarificator, prezicător.
C C C C
R Î R Î R Î R Î
P P P P
R = Rezumator Î = Întrebător C = Clarificator P = Prezicător
Fiecare grup în parte primește câte o parte a textului și fiecare membru se concentrează asupra rolului primit. Pentru că în clasă sunt mai mult de 16 elevi și pentru a încuraja învățarea prin cooperare, același rol este împărțit între doi elevi.
Spre exemplu,
Rezumatorul din fiecare grup are ca sarcină rezumarea textului: În această lecție este povestită o întâmplare despre Cuza-Vodă, care obișnuia adesea să se îmbrace ca un om de rând și să se amestece prin norod, deoarece aflase că unii negustori nu respectau legile țării. Odată descoperit negustorul necinstit, Cuza îl pedepsește plimbându-l prin târg cu ocalele legate de gât.
Întrebătorul din fiecare grup întocmește o listă de întrebări, care vor fi adresate celorlalți colegi, la final:
Unde se petrece întâmplarea?
Care sunt personajele care participă la întâmplare?
Ce obișnuia să facă domnitorul Cuza? De ce?
Cum s-a gândit să-i prindă domnitorul pe negustorii necinstiți?
Cum a vrut negustorul să-l înșele pe „țăran”?
Cum l-a pedepsit Cuza pe negustorul prins cu ocaua mică?
Clarificatorul din fiecare grup urmărește :
clarificarea termenilor noi : putină, oca, untdelemn, domnitor, negustor
explicarea unor expresii întâlnite în text : „- Ce știi tu, săracule ! Ocaua e oca și gata !”
Prezicătorul din fiecare grup dezvoltă predicții:
Care a fost reacția negustorilor nelegiuiți în urma folosirii ,,ocalelor”?
Care sunt calitățile pe care crezi că trebuie să le aibă un bun conducător?
După îndeplinirea rolurilor, fiecare grup află de la celălalt despre ceea ce a citit.
Membrii fiecărui grup îi învață pe ceilalți colegi despre textul citit de ei, stimulând astfel discuția pe tema studiată.
Metodei predării/învățării reciproce i-a ajutat pe elevi în învățarea tehnicilor de muncă intelectuală pe care le pot folosi și independent, le-a dezvoltat capacitatea de exprimare, atenția și capacitatea de ascultare activă.
Activitatea „Cinstește, ca să fii cinstit” continuă cu lectura unui fragment din opera „Stejarul din Borzești” de Eusebiu Camilar. Pentru stimularea creativității participanților am aplicat o tehnică interactivă bazată pe interpretarea de roluri: Metoda pălăriilor gânditoare. Fiecare membru al grupului își alege, pe rând, din cele șase pălării gânditoare, o pălărie având culoarea: alb, roșu, galben, verde, albastru și negru și va interpreta rolurile astfel:
Pentru asigurarea unei mai bune interpretări, elevii grupului care interpretează rolul unei pălării gânditoare vor coopera.
PĂLĂRIA ALBĂ – POVESTITORUL (informează )
Care sunt principalele evenimente prezentate în text?
Cum s-au petrecut faptele? Povestește pe scurt.
Ce informații suplimentare avem despre această întâmplare din
lectura citită suplimentar?
PĂLĂRIA ROȘIE – PSIHOLOGUL (spune ce simți despre…)
Ce v-a impresionat cel mai mult citind această lectură?
Ce sentiment v-a cuprins când ați citit textul?
Ce ați simțit când Mitruț a fost ucis de hanul tătar, ca urmare a
unui rămășag făcut cu supușii săi?
PĂLĂRIA VERDE- GÂNDITORUL (idei noi)
Imaginează-ți că erai în locul copilului Ștefan. Tu cum ai fi procedat?
Cum ar fi putut scăpa cu viață Mitruț?
Ce s-ar fi întâmplat dacă copiii ar fi rămas cu Mitruț?
Ce s-ar fi întâmplat dacă Mitruț nu ar fi fost ucis?
PĂLĂRIA NEAGRĂ – CRITICUL (aspecte negative)
Cu ce fapte din text nu ești de acord?
Ce greșeli consideri că s-au făcut?
Este justificată fuga copiilor?
Este justificată fapta domnitorului Ștefan cel Mare de a-l ucide pe
hanul tătarilor?
PĂLĂRIA GALBENĂ– CREATORUL (aspecte pozitive)
Ce ai învățat citind această lectură?
Ce alt sfârșit ar putea avea textul?
Care sunt aspectele pozitive desprinse din această întâmplare?
Cum ar fi trebuit să procedeze Ștefan cel Mare?
PĂLĂRIA ALBASTRĂ– MODERATORUL (clarifică)
Formulează două întrebări și adresează-le colegilor pentru a vedea dacă au citit cu atenție textul.
Cum s-ar fi putut evita acest sfârșit dramatic pentru Mitruț. Dar pentru hanul tătarilor?
Ce învățătură extragem din acest text?
Găsește proverbe potrivite situației.
Cel mai important a fost să determin fiecare elev să folosească, pe rând, toate pălăriile, deoarece le oferea posibilitatea de a fi, la un moment dat, de aceeași parte cu colegii pe care, în mod normal, i-ar fi respins.
Folosind metoda pălăriilor gânditoare, am observat că unii elevi, care erau negativiști mai tot timpul, au avut o singură ocazie de a fi negativiști (când au fost sub pălăria neagră) și mai multe ocazii să renunțe la negativism (când au fost sub pălăria galbenă sau verde). De asemanea, această tehnică interactivă stimulează gândirea colectivă, contribuind la dezvoltarea capacitații de socializare a participanților, a capacitații de intercomunicare și toleranță reciprocă, determinând respect pentru opinia celuilalt. Am aplicat tehnica pălăriilor gânditoare pentru a-i determina pe participanți să-și modifice perspectiva de gândire, luând în considerare și alte păreri, acceptând și alte puncte de vedere. Elevii au dezvoltat o explorare creativă în care cooperarea a predominat, eliminându-se astfel, gândirea contradictorie.
Activitatea s-a încheiat cu câteva jocuri de rol. Ofer copiilor câte un cartonaș cu imaginea unui personaj din poveste: Mitruț, Puiul de răzeș, Hanul tătar, Ștefan cel Mare (anexa nr. 3).
Ex. Eu și Ștefan
Elevii își imaginează că Ștefan este în fața lor. Vor răspunde la câteva întrebări:
Ce ați vrea să-l întrebați pe Ștefan ?
Ce ați vrea să-l rugați pe Ștefan ?
Ce ai face dacă ai fi, pentru o zi, Ștefan ?
Ex. Ștefan și Hanul tătar, Mitruț și Puii de răzeși, Hanul tătar și Mitruț
Deoarece este perioada destinată cultivării cinstei , ca trăsătură pozitivă de caracter, în final se stabilește mesajul textului: Legenda ,,Stejarul din Borzești” ne dă o explicație pentru atitudinea neîndurătoare a domnitorului Ștefan cel Mare față de dușmani, astfel că în vremea sa, Moldova nu a mai fost ,,un pământ al năvălirilor”, ci o țară bine apărată.
Proverb: „Omul nu după haine, ci după fapte dobândește cinste.”
Informațiile desprinse în urma lecturării textul „Patria română” de George Coșbuc sunt verificate printr-o strategie interactivă ce stimulează și dezvoltă capacitatea copiilor de a comunica ceea ce au învățat prin întrebări și răspunsuri.: metoda R.A.I. „Răspunde – Aruncă – Interoghează”.
Participanții se selectează ad-hoc, printr-un joc de aruncare – prindere a unei mingi ușoare: copilul care aruncă mingea trebuie sa adreseze o întrebare, din cunoștințele deja însușite, copilului care o prinde.
Ex. Ce este patria pentru poet?
Cum trăiesc românii?
Ce vor păzi urmașii?
Cel care prinde mingea răspunde la întrebare, apoi o aruncă altui coleg, adresându-i o nouă întrebare.
Ex. Ce datorăm patriei?
Ce sentimente au oamenii față de patrie?
Copilul care prinde mingea, dar nu știe răspunsul iese din joc, la fel ca și cel care este prins că nu cunoaște răspunsul la propria întrebare.
Această metodă-joc de constatare reciprocă a informațiilor însușite, este o modalitate de a realiza un feed-back imediat, într-un mod agreabil, energizant și mult mai puțin stresant decât clasicele metode de evaluare. Am utilizat această metodă, întrucât se constituie în același timp și ca o strategie de învățare ce îmbină cooperarea cu competiția.
Proverb: „Nu moare sărac cel care e bogat în stimă.”
Pentru analiza unui fragment din lectura „După steag, băieți!” de Petru Demetru Popescu, elevii s-au organizat în perechi, conform metodei Schimbă perechea. Am organizat colectivul punând elevii să numere din doi în doi. Cei cu numărul 1 s-au așezat în cercul interior cu fața la exterior, iar cei cu numărul 2 în cercul exterior cu fața la interior, astfel că, stând față în față, fiecare elev are un partener. Întrucât clasa este formată dintr-un număr impar elevi și pentru a încuraja învățarea prin cooperare, doi elevi vor lucra în tandem.
Ex. Explică următorii termeni: redută, regiment, dorobanț, obuz, stindard, parapet
Unde luptau dorobanții?
Cine purta drapelul țării?
Ce reprezenta steagul pentru dorobanți?
Ce s-a întâmplat cu sergentul Ilie Petcu?
Ce s-a întâmplat cu drapelul?
Cum s-a sfârșit lupta?
Identifică și citește fragmentele corespunzătoare ideilor principale date:
1. Ostașii români atacă reduta Grivița.
2. Sergentul Ilie Petcu poartă drapelul românesc.
3. Ostașul Toader Cristea recuperează steagul.
4. Românii câștigă lupta.
Pentru rezolvarea sarcinilor de lucru, fiecare pereche discută, iar după comunicarea ideilor, cercul din exterior se rotește în sensul acelor de ceasornic, realizându-se astfel schimbul de parteneri. Jocul continuă până când se ajunge la partenerii inițiali, moment în care clasa se regrupează și sunt analizate răspunsurile date.
Metoda Schimbă perechea, ca metodă interactivă de grup, a determinat participarea tuturor elevilor la activitate și a dat posibilitatea fiecărui elev de a lucra cu fiecare dintre ceilalți membri ai colectivului. A fost o metodă ușor de aplicat pentru că a stimulat cooperarea în echipă/pereche și a determinat ajutor reciproc, înțelegere și toleranță față de opinia și părerea celuilalt coleg.
Proverb: „Meritul este al celui onorat, nu al celui care cinstește.”
După discuțiile care au avut loc pe această temă, copiii au ajuns la concluzia că cinstea este o trăsătură pozitivă de caracter (apreciată), care constă în onestitate, stimă, corectitudine, considerație, prețuire, credință, devotament, fidelitate, statornicie, loialitate, respect.
Nu voi uita!
-să fiu corect cu cei din jur!
-să pun mai multă considerație și prețuire pe faptele strămoșilor!
-să respect părerile altora!
-să folosesc cu grijă lucrurile!
-să urmăresc lucrurile din jur pentru a le proteja.
Activității organizate :
Jocuri de rol: Ștefan și Mitruț, Ștefan și Hanul tătar, Mitruț și Puii de răzeși, Hanul tătar și Mitruț, Mircea Vodă și Lemnaru, Moș Ion Roată și Vodă Cuza, Cuza și negustorul, Ștefan și tătarii, etc.
Expoziții cu fișele de lectură realizate de elevi ( ocazie cu care se verifică modul în care s-a realizat lectura), desene, colaje;
Exerciții – joc: „Ghicește personajul ”
Concursuri : Cel mai bun țintaș, Și eu pot fi conducător!, etc.
Evaluarea activităților din etapa – „Cinstește, ca să fii cinstit”, s-a realizat prin verificarea portofoliilor elevilor (cuprind: fișele de lectură, fișele de lucru, desenele copiilor), discuții cu elevii, observațiile profesorilor privind comportamentul la școală, din punct de vedere al ”cinstei”.
3. „Bunătatea dă naștere la bunătate”
Aceasta este etapa în care avem ca țintă dezvoltarea calității de a fi om bun .
De la prima discuție în care a fost abordată această temă, fiecare copil a fost încurajat să fie sincer și să spună dacă a fost bun sau nu cu cei care le poartă de grijă (părinți, bunici, frați mai mari, bone, profesori) sau cu colegii lor. Toți copiii au afirmat că sunt buni și au motivat că au această atitudine deoarece bunătatea este o însușire aleasă a omului, care înseamnă blândețe, bunăvoință.
Activitatea a debutat cu lectura textului în versuri „Uite, vine Moș Crăciun!” de Otilia Cazimir. Se prezintă o planșă ilustrativă reprezentându-l pe Moș Crăciun și pe baza acesteia se vor iniția discuții în scopul evidențierii însușirilor lui Moș Crăciun. Pentru stimularea predării/învățării am provocat cele patru grupuri de elevi să completeze ciorchinele cu însușirile lui Moș Crăciun. Prin cooperare în cadrul grupului (printr-un brainstorming de grup), elevii au enumerat cuvinte, termeni și idei care le-au venit în minte legate de tema respectivă: bătrân, obosit, voce caldă, îmbrăcat într-o mantie roșie ca focul, față îmbujorată, barba albă, barbă lungă, barbă ninsă, aduce daruri/jucării copiilor, răsplătește pe copiii cuminți și nu numai, vine în fiecare an, sac încărcat de daruri în spinare, aduce bucurii, este comunicativ, glumeț, bun, darnic.
Am apelat la această strategie pentru că îi încurajează pe elevi să gândească liber și deschis. S-a realizat în acest fel o implicare activă a elevilor în procesul învățării, au fost stimulate interesul și dorința de participare.
Proverb: „ Frumusețea fără bunătate e ca o casă fără ușă, ca o corabie fără vânt, ca
un izvor fără apă.”
Activitatea continuă cu lectura textului „Pomul de Crăciun” de I.Al.Brătescu- Voinești. Împart colectivul clasei în șase grupuri, fiecare grup rezolvând una dintre cerințele înscrise pe fețele cubului.
Ex. GRUPA „fulgilor”
Descrie modul în care ai dori să îți împodobești bradul de crăciun.
GRUPA „săniuțelor”
Compară un pom de Crăciun cu un pom fructifer.
GRUPA „oamenilor de zăpadă”
Asociază cuvintele cu înțeles asemănător.
GRUPA „steluțelor”
Analizează – Barați explicațiile nepotrivite.
„e zarvă mare” deoarece: se așteaptă colindătorii;
e sărbătoarea din Ajunul Crăciunului;
sosesc musafirii.
Copiii sunt nerăbdători: să vadă bradul împodobit;
să vadă ce jucării au primit;
să asculte colindele.
Conu Mișu, împreună cu bărbații, sosește de la club: să asiste la venirea lui Moș Crăciun;
să primească și ei colindători;
să se bucure de veselia copiilor.
Pe ferestre ies valuri de lumină deoarece: toate luminile sunt aprinse;
este sărbătoare;
se verifică instalația electrică.
Bradul îți ia ochii fiindcă: este împodobit minunat;
este aprins candelabrul din salon;
ard lumânările și sclipește beteala.
GRUPA „brăduților”
Aplică – Completează enunțurile cu explicațiile potrivite:
Porțile caselor lui Conu Mișu erau larg deschise fiindcă ……………
În mijlocul salonului se afla bradul …………….. care îți lua ochii pentru că…………
Cucoanele se învârtesc de colo-colo deoarece …….
Pe pachetele de jucării trebuie să fie puse cărți de vizită ca să ………………..
Ochii părinților s-au umezit de emoție fiindcă ……..
Cucoana Zoe deschide pianul ca să …………………
Copiii se așază în semicerc ca să ……………………
GRUPA „globulețelor”
Argumentează – Ce fel de pom de Crăciun ar trebui să avem acasă: un brad
natural tăiat, un brad artificial, sau un brad natural în ghiveci? De ce?
……………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………..……..
Lucrările în forma finală ale fiecărui grup sunt expuse în clasă, lipite pe laturile unui cub de carton care este expus.
Lucrând „cubul” în grup a crescut responsabilitatea elevului față de propria învățare, dar și față de grup. Munca pe grupe dezvoltă abilitățile de comunicare și cooperare, sporind astfel eficiența învățării – elevii învață unii de la alții.
Proverb: „Este necesar să știi să te comporți cu lumea, căci fără lume nu poți trăi.”
Pentru înțelegerea textului „O seară minunată” după Monica Rohan se formulează întrebări pe baza textului, folosindu-se metoda „explozia stelară”. Fiecare grupă va avea sarcina de a formula câte 2-3 întrebări pentru un anumit colț al bradului, apoi vor numi elevii de la o grupă adversă pentru a răspunde la ele. Grupa câștigătoare va primi drept recompensă brăduți din hârtie colorată.
Elevii rezolvă sarcinile și le prezintă în fața clasei.
Împodobește bradul ! Reprezintă prin desen cadoul dorit!
Când?
Unde? Cine?
Cum? Ce?
De ce? Pentru cine?
Ex. Răspund la întrebări :
– vine Moș Crăciun și Moș Nicolae
– împodobim bradul
– pornim cu colindul
– aranjăm casa de sărbătoare
– facem sarmale, cozonaci
– tăiem porcul
– se vorbește despre o seară liniștită și despre atmosfera care există în casă
– întâmplările se petrec în casă, în ajun de Crăciun
– lecția are 7 alineate
– imaginea ne prezintă o cameră cu pomul împodobit, cu masa plină, cu mama care
aduce bucatele și copilul care se joacă fericit
În cadrul grupului, elevii s-au prins repede în joc, explozia stelară fiind o modalitate de relaxare, dar și o sursă de noi descoperiri. Formularea de întrebări și răspunsuri a determinat antrenarea gândirii elevilor.
Pentru studierea textului „În Ajunul Anului Nou” de Fănuș Neagu, propun elevilor să lucreze diferențiat, în funcție de inteligențele predominante în colectivul de elevi, astfel:
Grupa Scriitorilor
Redactează un text în care povesc o întâmplare pe care ar fi putut să o trăiască Bănică,
Radu și George la urat.
Grupa Naturaliștilor
Folosind cunoștințele dobândite în orele de Științe, descrie animalele prezente în text.
Grupa Matematicienilor
Compune o problemă care să se rezolve prin două operații, pornind de la conținutul
textului
Grupa Actorilor
Realizează un joc de rol care să redea discuția dintre Bănică și mama sa, la finalul
visului.
În cadrul fiecărui grup, elevii trebuie să asculte activ comunicările colegilor, să coopereze la îndeplinirea sarcinilor de lucru, să expună ceea ce au studiat și să găsească cea mai potrivită modalitate spre a-i învăța și pe ceilalți colegi ceea ce au învățat ei.
Schimbând opinii în cadrul grupului, elevii învață să ofere și să primească ajutor.
În timpul acestor activități se evidențiază, în mod deosebit, trăsăturile morale ale personajelor, punându-se accent pe cea mai importantă dintre ele, bunătatea. Se va face referire la această trăsătură, amintindu-se astfel ceea ce au învățat la educație civică. Se definește acest concept și se poartă o scurtă discuție care se va încheia cu un îndemn: Fiți buni!
În toată perioada destinată cultivării bunătății , ca trăsătură pozitivă de caracter, s-a observat comportamentul elevilor și modul în care au respectat angajamentele asumate.
Activității organizate :
Jocuri didactice:” Ce s-ar fi întâmplat, dacă nu ai fi fost bun?”
Jocuri de rol: „Bănică și mama sa”, ”Cățelușul șchiop”, „Și eu pot fi bun!”
Expoziții cu desene, colaje;
Concursuri: Cel mai bun recitator (fiecare copil va recita câteva strofe memorate din poezia propusă pentru lectură);
Evaluarea activităților din etapa „Bunătatea dă naștere la bunătate” s-a realizat prin verificarea portofoliilor elevilor care au cuprins: fișele de lectură, fișe de lucru, desenele copiilor, brăduți, observațiile părinților privind comportamentul în familie și ale profesorilor privind comportamentul la școală, din punct de vedere al ”bunătății”.
Test
Încercuiește varianta pe care o consideri corectă.
Împarți întotdeauna ceea ce ai cu cei mai necăjiți decât tine?
a.da b.nu
Ai ajutat pe cineva, știind că această persoană minte și dorește doar să profite?
a.da b.nu
Ai refuzat să dai ajutor sub pretext că nu cunoști persoana respectivă?
a.da b.nu
Crezi că trebuie să dispui de foarte mulți bani pentru a-ți arăta bunătatea?
a.da b.nu
Te gândești mai întâi la tine atunci când este vorba de bunuri materiale?
a.da b.nu
Fig.nr.4
4. „Respectă să fii respectat!”
Este etapa dedicată cultivării „respectului”, pentru că „a fi respectuos” nu este doar o trăsătură de caracter apreciată de cei din jur, ci este totodată și o formă de a-i respecta pe cei care ne poartă de grijă, care se străduiesc să ne ofere confortul necesar pentru a viețui și a ne dezvolta corespunzător, care sunt răspunzători de educația noastră, care trăiesc sau învață alături de noi. A fi respectuos înseamnă a ne purta cuviincios cu părinții, frații, rudele, educatorii, vecinii, colegii, prietenii. Este foarte important să ne arătăm respectul față de cei din jur pentru că o vorbă din bătrâni spune: ” Vorba dulce, mult aduce!”
Metoda Mozaicului a fost aplicată în studierea și analiza lecturii „Școala din Ponoare” de Cezar Petrescu. Textul supus analizei a fost împărțit în 4 fragmente care au fost notate în fișa-expert. Fișa a fost înmânată fiecărui grup format din 4-5 elevi. Întrucât clasa este formată dintr-un număr impar elevi și pentru a încuraja învățarea prin cooperare, câte doi elevi vor lucra împreună. Fiecare elev din grup primește un număr de la 1 la 4 și are ca sarcină de lucru să studieze individual cerința corespunzătoare numărului său, devenind astfel „expert” în problema sa.
Spre exemplu:
Elevii cu numărul 1 din toate cele 4 echipe de învățare formate vor descoperi cuvintele noi, le vor explica cu ajutorul dicționarului și vor alcătui astfel vocabularul textului.
Elevii cu numărul 2 din toate cele 4 echipe de învățare formate vor răspunde la întrebările scrise, dovedind înțelegerea textului.
Elevii cu numărul 3 din toate cele 4 echipe de învățare formate vor elabora ideile principale corespunzătoare celor 4 fragmente date, alcătuind astfel planul de idei al textului.
Elevii cu numărul 4 din toate cele 4 echipe de învățare formate vor povesti în scris fiecare fragment, realizând povestirea scrisă a textului.
2 2 2 2
1 3 1 3 1 3 1 3
4 4 4 4
Echipele de învățare inițiale
După ce lucrează independent, experții cu același număr se reunesc, realizând grupe de experți, cu scopul de a dezbate împreună problema dată.
Ex. Elevii cu numărul 1, abandonează echipele de învățare inițiale și se reunesc cu scopul de a aprofunda subiectul cu numărul 1. La fel procedează și elevii cu numerele 2,3 și 4.
1 2 3 4
1 1 2 2 3 3 4 4
1 2 3 4
Grupurile de experți, în faza discuțiilor
Ei prezintă un raport individual despre ceea ce au studiat singuri, au loc discuții între elevii cu un anumit număr, se adaugă elemente noi și se elimină elementele inutile, apoi stabilesc modul în care vor transmite cunoștințela asimilate membrilor din echipa inițială.
Odată întorși în echipa inițială, experții transmit noile cunoștințe membrilor într-o manieră atractivă, scurtă și concisă și rețin la rândul lor informațiile transmise de colegii lor.
În final, grupele prezintă întregului colectiv rezultatele.
Voi recurge la o evaluare orală, adresând fiecărui elev câte o întrebare la care trebuie să răspundă fără ajutorul celorlalți membri ai echipei.
Cunoscută și sub numele de „metoda grupurilor interdepentente”, metoda Mozaicului se bazează pe învățarea în echipe, astfel că fiecare elev are o sarcină de lucru în care trebuie să devină „expert”, dar și sarcina de a transmite celorlalți colegi informațiile asimilate. Am aplicat această strategie deoarece ajută la dezvoltarea capacităților de comunicare și de cooperare, contribuie la întărirea coeziunii grupului și eliminând ierarhiile.
Proverb: „Respectul înseamnă grija ca cealaltă persoană să crească și să se dezvolte
așa cum este.”
Întrucât elaborarea ideilor în scris încurajează elevii mai puțin comunicativi și îi determină să se exprime mai clar consider că Tehnica 6/3/5, asemănătoare brainstormingului, vine în ajutorul lor. De aceea în cadrul lecturii „Domnu' Trandafir” de Mihail Sadoveanu, cei 6 membri ai fiecărui grup notează pe o foaie de hârtie câte 3 soluții fiecare , timp de 5 minute.
Foile rulează de la stânga la dreapta până ajung în punctul de plecare inițial. Cel care a primit foaia de la colegul din stânga, citește soluțiile notate și încearcă să le modifice în sens creativ, îmbunătățindu-le. Datele centralizate se discută și se rețin cele mai bune soluții.
Ex. Notează în tabelul următor câte 3 însușiri care i se potrivesc învățătorului Mihai
Busuioc din opera „Domnu` Trandafir” de Mihail Sadoveanu.
Se caracterizează personajul prin enumerarea trăsăturilor cu care este înzestrate, se explică faptele personajului din care reies aceste trăsături.
Se identifică proverbul „Respectul este temelia din care se înalță statuia armoniei”.
Tehnica 6/3/5, denumită și metoda brainwriting, stimulează construcția de „idei pe idei” dar și spiritul de echipă, oferind în mod egal participanților posibilitatea de a gândi și de a se exprima în scris. Am observat că elevii timizi s-au exprimat cu mai multă ușurință, fiind ajutați/influențați de răspunsurile anterioare ale celorlalți colegi.
S-a definit noțiunea ”respect” ca fiind o atitudine prin care ne exprimăm prețuirea deosebită față de cineva / un sentiment de stimă, de considerație sau de prețuire deosebită față de cineva sau de ceva.
Copiii au enumerat modalitățile prin care pot să-și dovedească respectul față de părinți, bunici, vecini, rude, prieteni, profesori, astfel :
salută persoanele cunoscute;
răspund celor care îi salută;
au răbdare până când se finalizează discuția dintre două persoane;
ascultă persoana care îi vorbește, apoi să își exprimă punctul de vedere ;
folosesc cu grijă lucrurile împrumutate sau dăruite;
protejează lucrurile din jurul lor.
Activității organizate :
Jocuri de rol: Sfaturi pentru colegul de clasă, La magazin, La bibliotecă, În vizită, La teatru.
Concursuri: Recunoaște povestea / poezia;
Exerciții – joc: Ghicește personajul
Expoziții cu desene, colaje
Evaluarea activităților din etapa „Respectă să fii respectat!”, s-a realizat prin verificarea portofoliilor elevilor care au cuprins: fișele de lectură, fișe de lucru și desenele copiilor, observațiile părinților privind comportamentul în familie și ale profesorilor privind comportamentul la școală, din punct de vedere al ”respectului”.
În urma respectării angajamentelor asumate și implicarii în rezolvarea sarcinilor de lucru, s- au înregistrat progrese ușoare în ceea ce privește capacitatea de socializare la nivelul clasei.
Test
Încercuiește varianta pe care o consideri corectă.
Salut colegii când intru în clasă.
a.da b.nu
Numesc colegii folosind prenumele atunci când mă adresez lor.
a.da b.nu
Snt atent când mi se vorbește și privesc în ochi colegul care mi se adresează.
a.da b.nu
Interacționez verbal, măcar o dată, cu fiecare coleg, pe durata unei zile de curs.
a.da b.nu
Răspund cu calm când sunt întrebat.
a.da b.nu
Fig.nr.5
5. „Minciuna are picioare scurte!”
Este etapa în care avem ca țintă dezvoltarea calității de a fi sincer .
La prima întâlnire în care s-a abordat această temă, fiecare copil a fost încurajat să mărturisească dacă sunt sau nu sinceri cu cei care le poartă de grijă (părinți, bunici, frați mai mari, bone, profesori) și să explice de ce au atitudinea respectivă. Toți copiii au afirmat că sunt sinceri pentru a evita pedepsele și urmările, cum ar fi rușinea.
Pentru a cunoaște și a înțelege mai bine trăsăturile morale ale unei persoane am apelat la metoda Colțurile, metodă care generează o dezbatere despre sinceritate și minciună ca trăsături pozitive și/sau negative.
Elevii sunt solicitați să-și amintească ceea ce știu sau cred că știu despre minciună/sincerite, după ce ascultă un fragment din cunoscuta operă a lui Carlo Collodi, „Pinocchio” (textul este audiat cu scopul de a recunoaște personajele, întâmplările și tema lecturii). Vor fi îndemnați să ia poziție în legătură cu tema pusă în discuție – Minciunile lui Pinocchio, prin păreri pro și contra, fiecare spunându-și opinia, ascultând la rându-i părerea celuilalt, dându-i-se voie să participe liber la discuții, să intervină, să apere, să acuze, să argumenteze.
Sunt rugați să scrie părerea lor despre înțelesul cuvintelor Zânei (personaj din poveste): „Minciunile….. sunt de două feluri…unele au picioare scurte și altele care au nasul lung”, folosind acele argumente care li se par cele mai convingătoare. Elevii își vor citi unii altora ceea ce au scris, apoi se grupează spontan după afirmațiile scrise pe tablă:
Are loc o dezbatere la care fiecare grup este invitat să-și spună părerea, să se apere, să argumenteze, în timp ce ceilalți, din cealaltă grupă, participă la discutii, întrebând, cerând explicații, motivând.
Metoda „Rețeaua de discuții”:
– se scrie pe tablă următoarea întrebare binară :
DA NU
Li se cere să aleagă varianta care le convine, prin introspecție, și să scrie sub ea argumente care susțin răspunsul afirmativ sau negativ. Urmează să se discute în perechi comparându-se argumentele.
S-au clarificat noțiunile:
SINCERITATE – calitatea de a spune adevărul, cinste, loialitate, onestitate;
MINCIUNĂ–ascunderea adevărului, neadevăr, falsificare, născocire, plăsmuire,
ficțiune;
Se identifică proverbul : „Chiar dacă minciuna întunecă adevărul, ea nu îl poate
stinge de tot.”
Pentru a lămuri și a fixa ce se înțelege prin adevăr și ce se înțelege prin minciună, fiecare grupă va analiza în continuare, câte o situație întâlnită în operele studiate.
Un fragment din povestea ,,Sarea în bucate’’ de Petre Ispirescu este citit și analizat de prima grupă (fragmentul în care fata cea mică îi spune tatălui său … adevărul). Copiii vor citi cu atenție fragmentul dat, pentru a putea răspunde la câteva întrebări :
E bine că i-a spus cinstit tatălui, că îl iubește ca sarea în bucate ?
De ce ar trebui pedepsită fata ? De ce nu ar trebui pedepsită ?
Care este povața pentru viață pe care v-o dă sfârșitul poveștii ?
Elevii din cea de-a doua grupă vor citi din povestea ,,Pinocchio’’ de Carlo Collodi, un fragment, apoi vor răspunde la câteva întrebări:
1. Ce a pățit Pinocchio dacă că a mințit ?
2. Ce i-a zis Zâna în legătură cu minciuna ?
A treia grupă va citi un fragment din povestea ,,Capra cu trei iezi” scrisă de Ion Creangă (fragmentul în care lupul încearcă să-i păcălească pe iezișori să îi deschidă ușa ).
Întrebări:
Trebuie să ai încredere în cei cu vorba mieroasă și prefăcuți precum lupului ?
Și-ar fi atins lupul scopul dacă ar fi spus adevărul ?
Ce a pățit până la urmă lupul cel mincinos ?
De ce nu este bine să ne purtăm așa ?
Pentru a patra grupă am selectat un fragment din povestea lui Ion Creangă, ,,Ursul păcălit de vulpe’’.
Întrebări:
Ce i s-a întâmplat ursului dacă a avut încredere în vulpe ?
Cum este prezentată vulpea în majoritatea poveștilor ?
Din patru benzi pe care sunt scrise proverbe, elevii le vor selecta pe cele potrivite mesajului transmis de fragmentul citit, apoi, purtătorul de cuvânt al grupului o va afișa sub imaginea corespunzătoare poveștii, expusă anterior la tablă.
Toate aceste povești s-au petrecut în realitate ?
Putem spune că sunt minciuni ? Argumentați răspunsul !
Mai poți avea încredere într-o persoană după ce descoperi că te-a mințit ?
Se evaluează munca în grup, dacă au înțeles modul de lucru și cum au îndeplinit sarcinile date.
Proverb: Adevărul iese la suprafață ca untdelemnul.
Se definește:
Sinceritatea este una dintre însușirile pozitive ale omului. Datorită sincerității putem câștiga încrederea unii în alții. Recunoașterea sinceră a unei greșeli înseamnă un pas important spre îndreptarea ei:
Proverb: ,,Greșeala recunoscută este pe jumătate iertată.”
Nu voi uita!
-să spun adevărul în orice situație!
-să-mi asum răspunderea pentru propriile cuvinte și fapte!
-să respect părerile altora!
-să spun întotdeauna ceea ce cred!
-să țin minte că: ,,Minciuna are picioare scurte!”.
În toată perioada destinată cultivării sincerității, ca trăsătură pozitivă de caracter, s-a observat comportamentul elevilor și modul în care au respectat angajamentele asumate.
Activității organizate :
Jocuri didactice:”Spune ce s-ar întâmpla dacă….”
Joc de mimă: o persoană care spune o minciună – o persoană care spune un adevăr
Elevii sunt îndrumați să observe și să urmărească la colegii lor privirea, mișcările mâinilor, tremurul bărbiei, poziția corpului etc.
Se stabilește concluzia că cel care spune o minciună este trădat de vocea nesigură, dar și de anumite mișcări ale corpului.
Expoziții cu desene, colaje.
Evaluarea activităților din etapa – Minciuna are picioare scurte! – s-a realizat prin verificarea portofoliilor elevilor care au cuprins: fișele de lectură, fișe de lucru, desenele copiilor, observațiile părinților privind comportamentul în familie și ale profesorilor privind comportamentul la școală, din punct de vedere al ”sincerității”.
Test de sinceritate
Încercuiește varianta pe care o consideri corectă.
Nu ți-ai scris tema.
a. Îi spui doamnei învățătoare că ți-ai uitat caietul acasă.
b. Îi spui la începutul orei că nu ți-ai scris.
c. Nu spui nimic. Speri că nu vei fi descoperit.
Un coleg îl bate strașnic pe un altul.
a. Intervii să-i desparți și le spui că nu este bine ceea ce fac.
b. Te uiți la ei și te distrezi, vrei să vezi cine învinge.
c. Îți vezi de treaba ta și nu te amesteci în treburile altora.
Spargi din greșeală un geam.
a. … spui că nu știi nimic.
b. … dai vina pe altcineva.
c. … recunoști, indiferent de urmări.
La o lucrare de control un coleg copiază. Ce atitudine vei lua ?
a. Îl denunți pe cel care copiază. Socotești fapta un furt.
b. Îl avertizeze că poate fi văzut și va lua o notă mică.
c. Îți vezi de treaba ta și nu dai nicio importanță.
Fig.nr.6
6. „ Ce ție nu-ți place, altuia nu-i face !”
Este etapa care vine să consolideze trăsăturile cultivate în etapele precedente și este dedicată exclusiv dezvoltării calității de „a fi tolerant”. Din moment ce au învățat să fie buni, sinceri, cinstiți, respectuoși, le va fi mult mai ușor să devină și toleranți.
„ A fi tolerant” nu este doar o trăsătură de caracter apreciată de cei din jur, ci este totodată și o formă de a-i respecta pe cei din jurul nostru (părinți, frați, rude, profesori, vecini, colegi, prieteni), pentru că a tolera înseamnă să ai o atitudine îngăduitoare, a permite o situație, un fapt (nepermis), a trece cu vederea. Este foarte important să fim toleranți cu cei de lângă noi căci un proverb din bătrâni spune: „Dacă vrei să culegi miere, trebuie să suferi înțepăturile albinelor!”
„Vizită…”, Ion Luca Caragiale este un text care oferă valențe educative ce se cer identificate și valorificate pentru modelarea comportamentului civic al elevilor.
Cadrul gândirii critice și strategiile utilizate oferă posibilitatea elevilor să-și exprime într-o manieră personală propriile gânduri, opinii sau sentimente referitoare la subiectul aflat în discuție și facilitează desprinderea unor judecăți de valoare .
Solicit elevilor să prezinte o ,,năzdrăvănie” pe care au făcut-o și care a fost sau nu a fost aflată de către părinți.
Brainstorming (individual, apoi în grup): Cum ați fost învățați să vă comportați cu musafirii? Dar dacă sunteți gazde?
Elevii au la dispoziție 5 minute să scrie tot ceea ce gândesc despre aceste două situații!…Dați frâu liber imaginației!
Predarea reciprocă:
Elevii sunt împărțiți în grupe de câte 4 membri. Textul este împărțit în patru capitole.
Citește fragmentul pentru restul grupului;
Pune întrebări referitoare la conținutul textului;
Clarifică unele cuvinte sau aspecte mai greu de înțeles;
Predă ștafeta colegului ce are alt fragment.
Așa procedăm până la terminarea textului
Recenzia prin rotație
Se împarte colectivul în grupuri omogene și se dau sarcinile de lucru. Citesc cerința, se sfătuiesc și încercuiesc răspunsul potrivit, acceptat de întregul grup. La un semnal, grupurile trec la întrebarea următoare până când s-au terminat toate întrebările.
Se analizează răspunsurile, se argumentează și se evaluează…
Sarcini de lucru: Găsește explicațiile corecte
Povestitorul i-a dus lui Ionel o minge deoarece:
o Venise în vizită;
o Era ziua onomastică a copilului;
o Băiatului îi plăcea fotbalul.
Ionel bătea în tobă și sufla în trâmbița fiindcă:
o Dorea să-l asurzească pe musafir;
o Voia să fie în centrul atenției;
o Era supărat că musafirul nu vorbea cu el.
Băiatul a atacat-o pe jupâneasă pentru că:
o Îi făcuse observație;
o Dorea să-i arate musafirului că este un bun comandant;
o Îi ieșise în cale.
„Maiorul sare de gâtul mamei și o sărută” fiindcă:
o Mama dorise acest lucru;
o Regreta că o lovise la ochi pe mama sa;
o Voia să fie iertat.
Ionel a ieșit cu cheseaua în vestibul deoarece:
o Voia să mănânce pe săturate;
o Nu dorea să fie văzut de mamă;
o A pus dulceață în șoșonii musafirului.
Proces literar
Este vinovat acest “copilaș drăguț” de faptele urâte prezentate în text?
Cine credeți că este de vină pentru comportamentul copilului?
Dă-i trei sfaturi lui Ionel!
În final se selectează trăsăturile morale ale personajului Ionel și se lipesc jetoanele pe care sunt scrise aceste trăsături în jurul portretului personajului: obraznic, needucat, neascultător, neastâmpărat, alintat, necivilizat, iresponsabil.
Strategiile utilizate a oferit elevilor posibilitatea să-și exprime în manieră personală propriile gânduri, opinii sau sentimente, iar îmbinarea mai multor strategii a contribuit la formarea și dezvoltarea capacităților de exprimare orală și scrisă a elevilor, în timp ce învățarea prin cooperare a implicat participarea tuturor elevilor în rezolvarea sarcinilor date.
Proverb: „Tratează-i întotdeauna pe alții așa cum ți-ar conveni să fii tratat tu
însuți!”
„Bunicul” de Barbu Ștefănescu Delavrancea
Elevii sunt împărțiți în patru grupe. Fiecărei grupe îi revine câte un fragment și joacă pe rând rolul învățătorului după ce au citit în gând fragmentul primit.
Vor parcurge următorii pași:
– rezumă ceea ce au citit cu voce tare
– stabilesc ideea principală
– pun o întrebare despre text, la care ceilalți răspund
Se cere următoarei echipe să citească fragmentul următor și se procedează la fel.
Se scrie planul de idei la tablă și în caiete.
1. Bunicul se odihnește pe prispă.
2. Nepoții se ceartă pentru mustața bunicului.
3. Copiii devin stăpâni pe obrajii bătrânului.
4. Fata și băiatul se împacă, sărutând obrajii bunicului.
Se caracterizează personajul principal din text, folosind metoda cvintetului.
Elevii din fiecare grupă cooperează la completarea următoarelor cerințe:
Grupa 1 – Ce titlu s-ar mai potrivi acestei lecturi?
Grupa 2 – Scrieți cuvinte cheie care sugerează mesajul.
Grupa 3 – Scrieți învățătura, tâlcul povestirii.
Grupa 4 – Ce ați simțit citind lectura?
Proverb: „Ai tendința să- l jignești pe celălalt…gândește-te că celălalt ești chiar tu!”
S-a definit noțiunea „toleranță” ca fiind o trăsătură de caracter specifică persoanelor care au o atitudine îngăduitoare, trec cu vederea o situație, un fapt (nepermis), sunt indulgente, răbdătoare, permisive.
Copiii au enumerat câteva modalități prin care se pot arăta toleranți față de: părinți, bunici, vecini, rude, prieteni, profesori.
Ești tolerant atunci când:
te pui în pielea celeilalte persoane;
„faci ceea ce îți place atâta timp cât nu deranjezi pe ceilalți”;
arăți tot respectul cuiva, chiar dacă nu i se cuvine;
respecți modul de gândire, de comportare, dar și opiniie celuilalt;
accepți pe celălalt așa cum este;
suporți anumite situații sau oameni;
treci cu vederea peste greșelile sau defectele cuiva;
Activității organizate :
Jocuri de rol: Sfaturi pentru Ionel , În vizită, La magazin, La bibliotecă, La teatru, La bunici.
Concursuri: Recunoaște personajul
Exerciții joc: Spune ceva despre…
Expoziții cu desene, colaje.
Pentru evaluarea activității s-au analizat portofoliile elevilor care au cuprins: fișele de lectură, fișe de lucru, s-au analizat observațiile părinților privind comportamentul în familie și ale profesorilor privind comportamentul la școală, din punct de vedere al ”toleranței”.
Test – Ești o persoană tolerantă?
www.teste.haios.ro
1. În grupul tău de colegi este o persoană care s-a născut în altă țară și nu vorbește prea bine limba română. Care e parerea ta despre această persoană?
nu-i ușor să te muți într-o țară străină și să înveți limba respectivă
nu se străduiește să o învețe, dacă ar face-o ar vorbi mai bine limba
2. Colega ta este mai grasă. Primul lucru la care te gândești este că:
nu face niciodată sport, mănâncă în exces și nu are niciun fel de motivare sau mândrie în felul cum arată
e posibil ca această persoană să aibă serioase probleme de sănătate care au determinat-o să ajungă așa
3. Unul din colegii tăi citește o carte pe care tu o consideri o prostie. Ce crezi despre acea persoană?
este cu siguranță ceva în neregulă cu orice persoană care citește o asemenea carte
gustul său în ceea ce privește lectura este diferit de al meu
4. Ți s face o farsă urâtă, în ce mod reacționezi?
fac haz de necaz
mă supăr
5. Dacă prietenul tău încearcă să fie șeful grupului din care faci parte, ce gândești despre el?
ce obraznic e!
nu am o problemă
6. Te ocupi de organizarea unui joc la care să participe prietenii din grupul tău. Pe cine inviți?
îi invit doar pe cei care știu cum se joacă acest joc
îi invit pe toți
Fig.nr. 7
7. Eu- cel de ieri și cel de azi, reprezintă etapa finală a proiectului, în care s-au rememorat activitățile desfășurate pe parcursul proiectului, s-au analizat portofoliile elevilor, s-au repetat definițiile, angajamentele asumate, s-a organizat Carnavalul personajelor, în care elevii au prezentat calitățile morale ale unui personaj îndrăgit, și o expoziție cu cele mai reușite desene ale fiecărui elev, s-au prezentat rezultatele obținute pe tot parcursul proiectului, s-au oferit diplome în funcție de progresul realizat de fiecare copil (Elev foarte sociabil / sociabil / mai sociabil). Progresul elevilor privind capacitatea de socializare s-a fixat în funcție de diplomele primite și rezultatele testelor aplicate la sfârșitul fiecărei activități din proiect.
Fig.nr.8
III.2.3. Etapa postexperimentală
În etapa finală a experimentului, s-a continuat observarea comportamentului elevilor în școală, privind capacitatea acestora de socializare și am solicitat elevilor să repete completarea chestionarului 1.1 din Anexa nr.1, pentru a se putea cuantifica rezultatele programului educațional la care au fost supuși elevii.
De asemenea, elevii implicați în procesul de cercetare, au fost intervievați, ca și în etapa inițială a cercetării, apoi au repetat completarea chestionarul 1.2 din Anexa 1, cu scopul de a descoperi noi informații cu privire la importanța acordată procesului de socializare în școală, în urma acestui experiment.
Datele obținute în urma chestionarelor completate de elevi și a observațiilor înregistrate personal, au fost centralizate în următoarele tabele:
Tabelul nr.6
Situația la nivelul clasei privind integrarea în colectivul de elevi (socială), la sfârșitul anului școlar
Rezultatele obținute la chestionarul 1.2
întotdeauna – 4p
uneori – 3p
foarte rar – 2p
niciodată – 1p
Rezultatele obținute la chestionarul pentru elevi au fost următoarele: procentul celor care au obținut punctaj maxim (peste 35 p) este de 47 % ( 8 elevi din 17), iar procentul celor care au obținut punctaj minim (sub 20 p) este de 17,5 % ( 3 elevi din 17).
Fig.nr. 9
Tabelul nr.7
Situația la nivelul clasei privind acțiunile socio–afective, la sfârșitul anului școlar
Rezultatele obținute la chestionarul 1.1
Analizând informațiile obținute s-a putut stabili procentajul elevilor astfel:
a) în ceea ce privește acceptarea / respingerea colegului de bancă
își acceptă colegul de bancă …65%
își resping colegul de bancă …35%
b) în ceea ce privește calitățile / defectele unui alt coleg
recunosc calitățile unui coleg …. 59%
identifică defectele unui coleg ….41%
c) în ceea ce privește ajutorul acordat altor colegi
împrumută diferite obiecte unor colegi …59%
îsi ajută unii colegi la îndeplinirea sarcinilor școlare …41%
d) în ceea ce privește atenția acordată colegilor
rețin zilele de naștere ale colegilor …..47%
răspund la invitațiile colegilor …53%
Rezultatele obținute la chestionarele pentru elevi au scos în evidență faptul că majoritatea elevilor este interesată de munca în echipă și chiar a fost motivată pentru a lucra prin cooperare, chiar dacă unii dintre ei au făcut acest lucru datorită cerințelor impuse de cadrul didactic, deci cooperarea poate reprezinta o funcție dinamică de reglare a activității școlare.
Histogramele din fig.nr. 1 și 2 ( pag. ………… ) scot în evidență potențialul elevilor implicați în experiment, privind capacitatea de socializare a acestora, în faza postexperimentală.
Fig.nr. 10
Următorul pas în derularea etapei postexperimentale este obținerea de date referitoare la relațiile preferențiale din cadrul grupului școlar, precum și stadiul concret de structurare al acestora.
Investigația sociometrică continuă cu aplicarea testului sociometric. Cu ajutorul acestuia voi studia colectivul de elevi, analizat ca grup cu structură proprie, voi investiga relațiile interpersonale din cadrul grupului, sub aspectul naturii, configurației și intensității acestora, precum și aspectele legate de cooperare, de comunicare, de colaborare, de influențare, etc. care apar pe baza acestor relații.
Un test sociometric poate arătă astfel:
Nume și prenume……………………..………………
Data…………………….
TEST
1. Numește trei colegi sau colege cu care dorești să fii prieten,în acest an scolar: a)………………………………….deoarece …………………………………………………………………………….. b)…………………….. …………..pentru că…………………………………………………………………………… c)…………………………………….fiindcă e……………………………………………………………………………
2. Indică trei din colegii sau colegele tale cu care nu dorești deloc să fii prieten:
a)……………… ………………fiindcă e…………………………………………………………………………………. b)………………………………..pentru că……………………………………………………………………………….. c)……………………………….deoarece………………………………………………………………………………….
Motivați alegerea sau respingerea făcută.
Precizări:
– relațiile voastre nu vor fi influențate în niciun fel, deoarece răspunsurile vor rămâne
secrete
După aplicarea testului sociometric am prelucrat datele obținute, realizând pentru început matricea sociometrică (vezi tabelul nr………../pag. ……….).
Tabelul nr. 8 – MATRICEA SOCIOMETRICĂ
În urma întocmirii matricei sociometrice și a calculului indicelui de status preferențial, datele obținute au fost transpuse într-o sociogramă (vezi fig. nr. 3/ pag. ……….) , care redă grafic relațiile în cadrul grupului școlar, apoi a fost întocmit tabelul ce cuprinde indicii de status preferențial, cu accent pe valoare psihosocială de tip preferențial: populari, acceptați, indiferenți, marginalizați (vezi tabelul nr. 4/ pag. ……….) .
”Citind” sociograma clasei se poate observa poziția ocupată în clasă de fiecare elev și relațiile lui cu ceilalți colegi, câți îl preferă, câți îl resping și la câți le este indiferent.
Pe baza informațiilor referitoare la relațiile interpersonale din cadrul clasei, microgrupurile formate și liderii acestora, acțiunile acestor microgrupuri, elevii cu cele mai multe respingeri, precum și elevii cu cele mai multe preferințe, se poate concluziona că formarea caracterului elevilor și munca educativă prin cooperare, conduc la dezvoltarea capacității de socializarea a elevilor.
Fig.nr. 11 – SOCIOGRAMA clasei a III a A, la sfârșitul anului școlar
Tabelul nr. 9 – INDICII DE STATUS PREFERENȚIAL
la sfârșitul anului școlar
III.3. Analiza și interpretarea rezultatelor
Analizând comparativ rezultatele obținute în etapa preexperimentală cu cele din etapa postexperimentală ( vezi tabelele cu nr. … și …. ) s-a putut realiza diferența procentuală dintre cele două etape și totodată s-a confirmat faptul că strategiile de învățare prin cooperare utilizate în timpul experimentului și-au atins scopul: elevii au fost motivați și ajutați pentru a deveni mai buni, mai onești, mai respectuoși, mai sinceri, mai toleranți și nu în ultimul rând mai sociabili.
Tabelul nr.10
Situația la nivelul clasei privind integrarea în colectivul de elevi (socială), pe parcursul anului școlar
întotdeauna – 4p
uneori – 3p
foarte rar – 2p
niciodată – 1p
Analiza amănunțită a datelor înregistrate în tabel a scos în evidență faptul că elevii reușesc să fie mai sociabili la școală, atât în cadrul activităților școlare obligatorii cât și în timpul pauzelor. Acestă situație este datorată și încrederii copiilor în capacitatea lor de a comunica, de a se face ascultați de către ceilalți elevi și de a duce la bun sfârșit sarcinile școlare.
Situația prezentată în tabele poate fi observată și în diagramele și histogramele prezentate:
Fig.nr. 12
Fig.nr. 13
Fig. nr. 14
Situația la nivelul clasei privind integrarea în colectivul de elevi (socială), pe parcursul anului școlar
Învățând prin cooperare, copiii au reușit să se adapteze, să comunice mai bine între ei, să se cunoască mai bine unii pe ceilalți și pe sine, să-și îmbunățatească relațiile dintre ei, depășind astfel problemele cu care se confruntă încă de la începutul clasei I.
Elevii au învățat să se înțeleagă unii pe ceilalți, să se accepte așa cum sunt, să se asculte reciproc, să conștientizeze că fac parte din același grup. Toate acestea i-au ajutat pe copii să se integreze mai repede în colectivul clasei, să depășească perioadele de stres și să se adapteze cerințelor școlare.
Situația la nivelul clasei privind acțiunile socio–afective, pe parcursul anului școlar
Fig.nr. 15
Fig.nr. 16
Pentru a fi cât mai vizibil progresul realizat de elevi ca urmare a implementării acestui experiment, am completat în paralel indicii de status preferențial înregistrați în etapa preexperimentală și cea postexperimentală.
Tabelul nr. 11 – INDICII DE STATUS PREFERENȚIAL
Urmărind în paralel datele înregistrate se poate constata cu ușurință că este în creștere numărul elevilor a căror capacitate de socializare a fost stimulată prin participarea la activitățile de învățare prin cooperare, în timp ce numărul celor mai puțin interesați de aceste aspecte a scăzut.
Cu cât elevii au colaborat mai mult, cu atât s-au cunosc mai bine și ca atare aprecierile lor sunt mai obiective. Învățând prin cooperare, elevii au avut posibilitatea să se observe reciproc în situatii concrete de activitate și de comportare, aprecierile lor având un suport real.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Dezvoltarea Capacitatii de Socializare a Scolarului Mic Prin Strategii de Invatare Prin Cooperare (ID: 159077)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.