Dezvoltarea Băncilor Comerciale Prin Extinderea Operatiunilor cu Carduri Bancare

MOLDCOOP

UNIVERSITATEA COOPERATIST-COMERCIALĂ DIN MOLDOVA

Caterda „Finanțe și bănci”

Se admite pentru susținere

Șef catedră, prof.univ., doctor

” ” E.Fuior

” ” 2016

TEZA DE MASTERAT

La tema: Dezvoltarea băncilor comerciale prin extinderea operațiunilor cu carduri bancare

Efectuată de studenta Mărgineanu Valeria

Facutății Contabilitate și Informatică Economică

Specialității Bănci și asigurări

Grupa 4BA-1421p

(semnătura)

Conducător științific

G.Caraganciu, conf.univ.,doctor.

/ N.P., titlul științific / (semnătura)

CHIȘINĂU 2016

Cuprins

ADNOTARE

ANNOTATION

LISTA ABREVIERILOR

INTRODUCERE

CAPITOLUL I – ASPECTELE TEORETICE ȘI ROLUL CARDURILOR ÎN

DEZVOLTAREA ACTIVITĂȚII BANCARE

Apariția și necesitatea cardurilor bancare

Caracteristica și clasificarea cardurilor bancare

Modalități de efectuare a operațiunior cu carduri bancare

CAPITOLUL II – STUDIUL PRIVIND OPERAȚIUNILE CU CARDURI BANCARE LA

BC“MOLDOVA AGROINDBANK” S.A.

Eficineța și analiza operațiunilor cu carduri bancare în sistemul bancar din Republica Moldova

Caracteristica eeconomico-financiară a BC “Moldova Agroindbank” S.A.

Analiza operațiunilor cu cardurile bancare la BC “Moldova Agroindbank” S.A.

CAPITOLUL III – MĂSURI DE SIGURANȚĂ ȘI OPTIMIZAREA OPERAȚIUNILOR CU CARDURILE BANCARE ÎN CONTEXTUL DEZVOLTĂRII BĂNCILOR COMERCIALE

3.1. Problemele prinvind derularea operațiunilor cu cardurile bancare

3.2. Modul de optimizare a operațiunilor cu carduri bancare pentru dezvoltarea băncilor comerciale

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

BIBLIOGRAFIE

ANEXE

INTRODUCERE

Economia de piață presupune o diversificare permanentă a activității bancare, care este, influențată de progresul tehnico-științific. Partea aceasta a infrastructurii financiare a afacerilor, oferă posibilitatea de a dezvolta posibilitățile de achitare fără numerar.

Plățile fără numerar, prezintă o serie de beneficii: dezvoltarea relațiilor de credit și mărirea resurselor creditare bancare, micșorarea volumului de numerar aflat în circulație, ceea ce ar reduce mult riscurile ce țin de banii cash; reducerea costurilor privind cheltuelile de imprimare, depozitare, si conversie; prezentarea unei imagini mai clare a eficienței și rentabilității întreprinderilor, inclusiv și gradul lor de stabilitate. Un instrument modern al plăților fără numerar, este cardul bancar. Cardul, poate fi privit, ca un atribut al evolușiei tehnologice. Deci, definit pe scurt, cardul este un instrument modern de plată. Actualmente, cardul se află în condiții de expansiune în țările înalt- dezvoltate, precum ți în așa state ca Republica Moldova.

Actualitatea lucrării se atribuie aspectelor activității bancare, și anume utilizarea cardurilor bancare, reflectînd rolul său în viața cotidiană.

Tema dată a fost aleasă de mine, pe motivul interesului major asupra domeniului respectiv, ceea ce cuprinde noile produse și oferte pe piața bancară. Din studiul efectuat, putem percepe că în Reublica Moldova, cardul deși a apărut în anii 1990, este puțin cunoscut, cu toate că prezintă o serie de avantaje, printre care și substituitea numerarului în relațiile comerciale. Atât partea teoretică, cît și cea practică, ține de dezvoltarea băncilor comerciale prin extinderea operațiunilor cu carduri bancare.

Utilizarea cardurilor bancare, oferă posesorilor săi așa avantaje ca: comoditatea, siguranță – în cazul pierderii sau furtului, rapiditatea efectuării plăților, economisire în cazul dobîndei primite și a timpului propriu, poate fi folosit și în străinătate indiferent de valuta în care este deschis, se duce evidența cheltuielilor, posibilitatea de a obține un credit în orice moment, etc.

Pornind de la argumentele expuse mai sus, am putea menționa că tratarea subiectului respectiv constituie o necesitate, un pilon pentru a accelera acest gen de activitate bancară în Republica Moldova, a-l duce acest pilon la nivel european.

Scopul acestei lucrări constă în – cercetarea aspectelor teoretice și practice a rolul cardurilor, precum și analiza acestor instrumente în BC „Moldova Agroindbank” S.A.

Obiectul cercetării – în plan conceptual, cuprinde cardul bancar internațional, însă o analiza mai detaliată va fi efectuată, la nivelul băncii comerciale BC „Moldova Agroindbank” S.A.

Sarcinile acestei lucrări:

Studierea evoluției cardurilor bancare în economia națională.

Descrierea modalităților de realizare a plăților electronice, prin intermediul cardurilor bancare.

Prezentarea cardurilor bancare în cadrul sistemului bancar din Republica Moldova.

Descrierea perspectivelor utilizării cardurilor bancare.

Elaborarea propunerilor privind metodele de soluționare a problemelor, apărute în urma utilizării cardurilor bancare.

Scopul și sarcinile analizate, au condiționat stuctura tezei, după cum urmează: introducerea, trei capitole, concluzii și propuneri, adnotare, bibliografia și anexele.

Astfel: în introducere: este prezentată actualitatea temei de cercetare, sunt precizate scopul, sarcinile, obiectul cercetării și caracterstica băncii comerciale.

Capitolul I “ Aspecte teoretice și rolul cardurilor în dezvoltarea activităților bancare “ este redat în trei subcapitole. Primul subcapitol ” Apariția și necestiatea cardurilor bancare, deschide o imagine generală a ceea ce reprezintă cardul, și tipologia diversă a acestui tip de instrument. Criteriile de clasificare, la fel ca și tipurile cardurilor sunt foarte diversificate. Totuși cele mai importante dintre carduri, fiind cele de debit și cardurile de credit.

Subcapitolul doi a tezei cu denumirea: ”Esența și clasificarea instrumentelor de plată electronică” , ține nemijlocit de cele mai importante momente, ale apariției și evoluției cardurilor.

Cardurile își au originea pe continentul american, fapt care a influențat mult la dezvoltarea continuă a cardurilor.

În subcapitolul trei ” Reglementarea activității în sistemele de plăți cu carduri bancare” este prezentată – reglementarea operațiunilor cu carduri, care este dată de legislația națională a Republicii Moldova.

Capitolul II ” Studiul privind operațiunile cu carduri bancare în cadrul băncii B.C. „Moldova Agroindbank” S.A., cercetează activitatea acestor operațiuni și este alcătuit din trei subcapitole.

Primul subcapitol ” Caracteristica și analiza economico – financară a B.C. „Moldova Agroindbank” S.A., descrie evoluția cardurilor nemijlocit în cadrul băncii comerciale respective.

Subcapitolul doi „ Analiza operațiunilor cu carduri bancare la B.C. „Moldova Agroindbank” S.A. (în baza materialelor B.C. „Moldova Agroindbank” S.A.), în concordanță cu întreg sistem bancar.

Subcapitolul trei „

CAPITOLUL III „Măsuri de siguranță și optimizarea operațiunilor cu cardurile bancare în contextul dezvoltării băncilor comerciale” – este divizat în două subcapitole. Primul subcapitol „ Problemele privind derularea operațiunilor cu carduri bancare”, în acest subcapitol am analizat utilizarea cardurilor bancare în baza rapoartelor financiare anuale.

Subcapitolul doi „Modul de optimizare a operațiunilor cu carduri bancare pentru dezvoltarea băncilor comerciale” – aici am descris modalitățile de optimizare, dezvoltare a plăților electronice cu cardul bancar, pentru dezvoltarea băncilor comerciale precum și pentru siguranța capitalului propriu.

După capitolul trei, sunt dezvăluite principalele concluzii și recomandări, la care am ajuns în urma cercetării efectuate.

CAPITOLUL I. ASPECTE TEORETICE ȘI ROLUL CARDURILOR ÎN DEZVOLTAREA ACTIVITĂȚII BANCARE

Apariția și necesitatea cardurilor bancare.

Moldova Agroindbank este o bancă bine cunoscută atît în Republica Moldova cît și peste hotarele ei, fiind prima bancă din țară, a cărei marcă comercială a căpătat o dimensiune internațională, fiind înregistrată în Registrul Internațional al Organizației Mondiale a Proprietății Intelectuale. Totodată, rezultatele înregistrate de bancă au fost apreciate de către o serie de ediții internaționale de profil, mai mulți ani la rând (Euromoney, Globan Finance, Finance Central Europe și World Finance, Global Banking & Finance Review). Moldova Agroindbank, este singura și unica bancă din țară, care a fost nominalizată de către revista britanică „ Finance Central Europe” – drept cea mai bună bancă în Moldova a deceniului 2000-2010.

BC „Moldova Agroindbank” S.A. a fost fondată în anul 1991 la adta de 8 Mai. La acea dată a obținut licența ( Anexa 1) . Președinte al băncii este Serghei Cebotari. La 31.12.2015 numărul de angajați sunt de 2020. Filiale la număr sunt 67 iar agenții 104. Deasemenea banca dține 233 bancomate (la 31.01.2016); 3356 POS-Terminale în total, dintre care 960 POS – Terminale cu tehnologia „contactless” (la 31.01.2016). banca dispune de centre de deservire 24 din 24 – 5 la număr, zone de autodeservire 37. Banca operează cu sisteme de transfer internațional de bani : Western Union, Unistream, Privat Money, Blizko, Migom, Contact, Leader, MoneyGram, Forsaj, Sigue Money Transfer. Oficiul central al băncii se află pe strada Constantin Tănase 9 , or. Chișinău. Pentru a apela serviciul Call Centru – 022-26-89-99. BC „Modova Agroindbank” S.A. este lider pe piața bancară din Republica Moldova, banca are cele mai mari cote de piață la active,depozite persoane fizice, credite. MAIB, a fost recunscută banca anului 2015 în Moldova, de către influența publicației publice Global Banking & Finance Review. Agenția Internațională SEE News – în fiecare an plasează MAIB printre 100 cele mai performante bănci din Europa de Sud-Est. Pentru prezentare transparentă, excelentă și dezvăluire exhaustivă a informației în Raportul Anual BC „Moldova Agroindbank” S.A. a obținut Premiul de Aur al Asociației băncilor Europei Centrale și de Est (BACEE) pentru anul 2015.

Din echipa MAIB fac parte specialiștii de calificare înaltă, cu o intergritate morală și cu un comportament onest față de clienți. Managerii de top, în frunte cu Președintele Comitetului de Conducere, Serghei Cebotari, asigură dezvoltarea stabilă a băncii, cu susținerea acționarilor și grație soluțiilor înaintate. În anul 2015, Sergghei Cebotari a fost nominalizat „Bancherul Anului” de către revista Fashion VIP.

Banca oferă o gamă largă de servicii financiare specializate pentru companii, investitori instituționali și privați, servicii care sunt integrate cu celelalte operațiuni bancare și care reprezintă un avantaj unic – de a beneficia de solții individualizate ce satisfac cele mai diverse cerințe, oricît de ambițioase ar fi ele.

Cardurile bancare reprezintă instrumentele de plată care se asimilează tot mai mult în viața de zi cu zi, și care tind să schimbe, într-o proporție exagerată, moneda efectivă. Punctul de plecare după definirea cardului bancar ar fi descrierea etapelor de apariție și importanța cardurilor pentru economia de piață. Cardurile bancare s-au transformat de la mijloc de lux de plată, la unul dintre cele mai populare și utile obiecte care ușurează viața fiecăruia. Deși această bucată de plastic nu pare la prima vedere sigură, acestea reprezintă una din cele mai sigure mijloace prin care se pot efectua plăți și tranzacții bancare. La moment cea mai mare rată de utilizare a cardurilor bancare este în SUA, unde au fost emise 609.8 milioane de carduri bancare. Pe plan mondial au fost emise circa 8.000.000.000 de carduri bancare. Dacă unim, toate cardurile bancare, ele vor acoperi o suprafață de 37 km pătrați. În medie cardurile bancare sunt responsabile pentru cca 2.5 trilioane de tranzacții în cele 24 milioane de locații în peste 200 de țări ale lumii. Prima idee generală de card, a apărut la începutul secolului XX anul 1914, cînd corporațiile petroliere și magazinele comerciale au emis și propriile carduri, pentru dezvoltarea serviciului clienți și drept un mijloc de a îmbunătăți loialitatea clienților. Aceste carduri, puteau fi folosite, doar la întreprinderile de la care au fost emise, de aceea nu erau foarte populare pe întreg glob. În anul 1928, compania Farrington Manufactoring din Boston a emis primele plăci metalice, apoi și din plastic pe suprafața cărora se înscriau datele despre deținătorul cardului și termenul de valabilitate. Procesul de aplicare, scriere în relief a caracterelor alfanumerice sau al alto simboluri pe carte se numea embosare. Vînzătorul introducea cartea de plastic într-o mașină specialp, numită imprinter, iar literele din relief se imprimau pe cec. După care urma doar să fie înscrisă suma cumpărăturii, apoi cecul era trimis băncii pentru creditare. În următorii ani au fost inventate așa categorii ale schemei creditar-financiare, ca rata minimă lunară de rambursare a creditului, perioada de amînare, adică creditarea fără dobândă și multe altele. În anul 1949 Diners Club și American Express au lansat primul card bancar modern creat din plastic. Acest card a fost creat, doar pentru efectuarea achitărilor în 27 de restaurante din New York. Pînă în anul 1951 cca 20.000 de persoane norocoase erau deținători ale acelor carduri bancare. Deși în anul 1952 cardul Diner’s Club era acceptat în 400 de restaurante, 30 hotele, 200 companii de închiriere a mașinilor și 4 florării, creatorul cardului McNamara considera că cardurile bancare au devenit inutile și a vîndut partea sa de companie. Acesta a primit 200.000$, ceea ce este echivalentul a 1.6 milioane de dolari în ziua de azi. Orice plată efectuată prin intermediul cardului se poate realiza avînd la bază un sistem relațional, format pe baze contractuale între deținător, emitent și comerciantul sau prestatorul de servicii. Acest instrument are rolul de a facilita schimbul de fonduri între partenerii de afaceri, cu ajutorul băncilor prin tehnici electronice. Cardul a intrat definitiv în familia instrumentelor de plată atunci cînd și-a dovedit eficiența, iar prețul echipamentelor și rețelei au devenit accesibile atît băncilor, cît și populației. Cardul bancar a devenit cel mai profitabil și des utilizat dintre produsele financiare oferite consumatorilor. Mulți specialiști din domeniu susțin ideea apariției cardurilor de credit a fost propusă pentru prima dată în anii 1980 de către jurnalistul din Boston E. Bellamy, care a descris în opera sa „ Privind înapoi : lumea din 2000” ( „Looking Backward: 2000-1887”) aceste instrumente de plată. Perioada apariției cardurilor bancare este o întrebare discutabilă pînă în ziua de astăzi. Ca exemplu, multe persoane confundă noțiunile de carduri, deoarece unii accentuează cardurile de credit, alții cardurile bancare, iar terții vorbesc de cardurile de plastic. Aceste concepte chiar dacă se suprapun, nu sunt similare. Astfel, prin cardul de plastic se evidențiază materialul de confecție, cardurile bancare țin de emitenți, iar cardurile de credit relevează raportul prinvind funcțiile sale oepraționale. Inițial au apărut cărțile de credit, care nu erau nici bancare și nici de plastic. Scopul lor era credibilitatea posesorului în afara băncii.

Primul card American Express a fost emis la data de 1 octombrie 1958. Timp de un an, această companie enumera 32000 de întreprinderi și mai mult de 475000 de deținători ai cardurilor. Aceasta a fost posibilă datorită retelei extinse la nivel internațional de deservire a cecurilor de călătorii American Express și existenței unor vaste resurse financiare ce a făcut posibilă creditarea clienților. În anii 1950 mai mult de 100 de bănci comerciale din SUA și-au început propriile programe pentru cardurile de credit. Doar o nouă etapă în istoria cardurilor de plată a început în anul 1958, cînd cea mai mare bancă americană Bank of America din San Francisco a introdus precursorul cardului universal modem sub numele BankAmericard, acum Visa International. Cardul băncii s-a evidențiat prin universalitatea sa de a fi acceptat ca plată de orice comerciant participant la acest sistem de plată. În numai zece ani de la lansarea sa, statisticile indicau existenta a peste 20 milioane de deținători de carduri. Odată cu amplificarea utilizării cardurilor bancare și a programelor pentru ele, băncile au întîlnit o problemă majoră, și anume problema privind rețeaua locală de deservire a propriilor cartele care trebuia extinsă. În 1966 Bank of America a permis printr-o licență de a emite BankAmericard altor bănci. Ca răspuns la această acțiune, 17 bănci americane decid să-și creeze propria rețea, prin care să-și accepte reciproc cardurile de credite locale. Rețeaua va purta denumirea de Asociația Interbancară de Carduri ( Interbank Card Association (ICA)), care se ocupă cu procedurile de aurorizare, clearing și decontare. În 1969 această asociație cumpăra pachetul de drepturi pentru cardurile Master Charge. În 1979 organizația și-a schimbat denumrea în Mastercard, și își creează rețeaua proprie privată de telecomunicații (BankNet), devenind principalul competitor și rival al Visa. Cele două sisteme de plăți electronice prin carduri dețin, în prezent cca 90% din piața cardurilor.

Concomitent cu dezvoltarea pieței bancare americane, evolua și internaționalizarea operațiunilor cu carduri. Aceasta începuse în 1951, odată cu permisiunea dată de Dinners Club și emiterea pentru prima dată a licenței sale pentru folosirea numelui său în Marea Britanie. Aproximativ în aceeași perioadă, o asociație din Marea Britanie de hoteluri și restaurante a început să emtă o carte de plată BHR ( Balance Transfer Cards), care nu era bancară, dar se considera a fi universală. În 1965 acest sistem s-a unit cu concurenții săi Suedezi Rikskort, posesorii căruia erau familia Wallenberg, cu care împreună au înființat compania Eurocard International, cu sediul în Suedia. În țările vest-europene, cardurile au apărut în jurul anului 1960, dar s-au extins abia după anul 1980. În ultimul deceniu al secolulu XX, datorită eforturilor masive financiare, derulate de instituțiile financiare bancare din țările aansate, baza materială a operațiunilor de plăți a crescut în asemenea măsură încât folosirea cardurilor a ajuns la cote de neimaginat. Cardurile au devenit instrumente preferate pentru derularea plățilr de valori mici inițiate de persoane fizice deținătoare de conturi bancare, care formează în țările avansate o parte importantă a clientelei bancare. În așa țări cum ar fi Olanda, Suedia, Elveția, etc., operațiunile prin carduri sunt foarte mari, ceea ce denotă preferințele pentru aceste instrumente de plată în țările dezvoltate. Plățile prin card reprezintî un avantaj pentru bănci, deoarece reduc numărul plăților mici, care reprezintă pentru aceasta costuri mari și importante pierderi. Astfel, plățile electronice on-line au devenit o activitate cotidiană în țările cu o structurp IT&C avansată. Foarte multe persoane fizice și juridice achită facturi on-line. În ultimii 20 de ani, rețeaua ATM-urilor s-a extins în mod remarcabi, în Belgia crescând de 6 ori, în Germania de 3 ori, în Italia de 2,5 ori, iar în Franța, Olanda și Elveția de aproape 2 ori. S-a dezvoltat și rețeaua de terminale la punctele de vînzare TPE, POS și certificatori: în Olanda de 34 de ori, în Elveția de 12 ori, iar în Germania, Suedia și Italia de 8-9 ori. Actual, cardurile sunt folosite mai mult de 1,5 miliarde de oameni pentru plăți sau retragere de numerar. Piața cardului a evoluat ascendent, întrucît, nici riscurile de fraudă, furt sau pierdere, incitarea spre consum, nu au împiedicat extinderea ei.

Din punct de vedere ai deținătorilor de carduri, unul din principalele avantaje ale acstora aste ușurința în utilizare, care a asigurat succesul acestora:

Lipsa de numerar,

Lipsa cecurilor,

Obținerea rapidă de credite,

Acceptarea de doarte mulți comercianți,

Sumele cheltuite pot fi urmărite cu ușurință la sfîrțitul lunii,

Se poate verifica extrasul din cont trimis la bancă,

Din punct de vedere al comercianților, cardurile reprezentau avantaje prin:

Autorizarea vînzărilor cu ușurință,

Evitarea riscurilor de inexistență de fonduri sau a invalidității cardurilor,

Marirea volumului vânzărilor,

Achiziționarea unei valori mai mari decît în numerar,

Posibilitatea de vînzare pe credit.

Pentru băncile care ofereau carduri clienților lor, există linia de credit revolving, asociată cardurilor prin dobînda încasată de la toți clienții care împrumutau bani, iar comercianții plăteau comisioane băncii pentru prestarea serviciilor de prelucrare și decontare a tranzacțiilor cu carduri. Cărțile de plată au favorizat apariția unor produse auxiliare. Aceste produse capătă forma unor echipamente, care se utilizează în cadrul lucrului cu carduri. Astfel de produse secundare sunt:

ATM – ghișee bancare automate;

CD – distribuitoare de numerar;

TPE/POS – terminale puncte de vînzare;

TPS – terminale de plată simplificate.

În prezent, în circulație se află o mulțime de carduri care se deosebesc prin multe criterii. Tipologia variatp a cardurilor se caracterizează printr-un șir de criterii. Printre aceste criterii se pot enumera: din punct de vedere după funcțiile îndeplinite, după caracteristicile de securizare (carduri cu bandă magnetică și crduri cu microprocesor) și calitatea emitentului (carduri emise de bănci, carduri emise de socetăți non-bancare și carduri emise de comercianți). Organizațiile Internaționale care se ocupă de plățile cu carduri, sunt așa entități ca corporații multinaționale, parteneriate ale instituțiilor financiar-bancare. Aceste organizații își au sediul în diferite părți ale lumii și activează apoape în fiecare stat. Principalele entități din sfera cardurilor sunt: Visa International și MasterCard, a căror mărci sunt desigur, recunoscute la nivel mondial. Aceste organizații provin și își au sediul de bază în Statele Unite ale Americii (în San Francisco este amplasată Visa, iar MasterCard este situat în New York) și inițial au fost formate ca asociații non-profit, ca proprietate a membrilor lor. Din 2006 MasterCard ajunge a fi o entitate deschisă, pe cînd Visa ajunge a fi organizație deschisa din 2007. Astfel, ambele societăți internaționale ți-au schimbat poziția din asociație non-profit, în societăți deschise publicului. Activitatea de bază a Visa și MasterCard, este oferirea licenței pentru membrii săi sau alte instituții financiar-bancare sau non-bancare, care să acorde dreptul la emiterea cardurilor folosind mărcile respective. Însăși companiile nu se ocupă cu emiterea cardurilor. Viitorii emitenți, sunt obligați sa îndeplinească anumite criterii stabilite în cadrul unui contract care a re forma unui Acord de acordare a licențelor pentru produsele și serviciile sale.

Dintre sistemele sale mondiale majore care asigură cu succes globalizarea cardurilor fac parte:

Visa

Visa International – reprezintă un sistem internațional de carduri, care este organizat sub forma unei asociații cooperatiste cu peste 21.000 de bănci din întreaga lume. Visa nu este o companie de emitere a cardurilor, acesta fiind în competența băncilor, la fel ca și organizarea primirii cardurilor. Visa, ca o asociație de bănci și alte instituții financiare, îndeplinește rolul de intermediar între bănci, și stabilește standarde și reguli valabile pentru toți membrii asociației. De asemenea, Visa asigură dezvoltarea noilor tehnologii, procesarea tranzacțiilor prin sistemul propriu de telecomunicații și procesare. Astăzi Visa este o societate cu marcă înregistrată. Această marcă, include faimoasele benzi colorate în albastru, alb și alben, care autorizează membrii în decontarea tranzacțiilor înternaționale. Visa este cel mai mare sistem mondial de plată, ce deține mai mult de 1.3 miliarde de cărți Visa, care se află în circulație în întreaga lume, sunt primite în mai mult de 20 milioane de întreprinderi comerciale și servicii, ce se deservesc în mai mult de 924000 bancomate în lume. Sistemul Visa se divizeaza în 6 regiuni geografice, care asigură o gestionare eficientă și corectă: regiunea ce cuprinde Asia și Pacificul (Asia-Pacific), Canada (Canada), Europa Centrală și de Est, Orientul Mijlociu și Africa (CEMEA), Europa (Visa Europe), America Latină și țările din Caraibe (Latin America and Caribbean), Statele Unite ale Americii (United States of America). Printre cardurile Visa, se enumera: cardurile de tip „ Visa Classic”, cardul de tip „Visa Business”, cardul „Gold Card/Premier”, cardl de tip „Visa Electron”, cardul de tip „Visa Cash”, Afinity Card, Visa Travllers Cheques.

Europay International

În iunie 2009 a avut loc, fuziunea dintre două mari companii internaționale și sisteme de plată din Statele Unite și Europa – Eurpay International și MasterCard International. Aceasta revine ca rezultat dintre o colaborare strînsă de mai mult de 30 ani dintre companii, și permite crearea unei alianțe strategice, pentru a spori competitivitatea lor pe piața internațională de carduri de plată. Fuziunea organizațiilor într-o singură structură a urmat obiective:

Îmbunătățirea competitivității pentru companiile de pe piața internațională;

Reducerea costurilor prin armonizarea standardelor în deservirea cardurilor și prelucrarea tranzacțiilor efectuate;

Optimizarea termenelor de creare și introducere de noi produse și servicii pentru clienți.

Ca rezultat al acestei structuri, băncie membre Europay, pot emite și accepta atît cărțile de plată Eurocard ( care reunesc siglele Eurocard și Mastercard), cât și MasterCard (care nu poartă și sigla Eurocard). Sistemul de plăți MasterCard, numără în total peste 25 milioane de bănci participante. Atât sigla Eurcard/MasterCard, cât și sigla MasterCard, sunt mărci înregistrate, utilizarea lor fiind condiționată de calitatea de membri Europay. Europay International a creat o gamă largă de produse pentru diverse categorii de clienți atrași. Europay include urmatoarele tipuro de carduri: cardul de tip „ Eurocard/MasterCard Classic”, cardul de tip „Cirrus”, Eurocheque, cardul de tip „Edc”, cardul de tipa Maestro”, Europay CLIP.

American Express

Alt sistem de plăți mondial prin carduri cunoscut este Anerican Express, promovat de banca americană American Express. Asemeni organizațiilor non-profit Eurocar sau MasterCard, banca American Express a impus pe piața Statelo Unite și apoi treptat globalizat sistemul de plăți de carduri sub sigla Amercian Express. Cardurile American Expres de debit sau credit, pentru agenți economici sau persoane fizice cu potenșial financiar ridicat, au următoarele forme: Business Card, GoldCard și Classic Card. Celelalte organizații de plăți cu carduri, la care se face referire lucrarea de față sunt: E-Gold, Dinners Club și JCB ( Japan Credit Bureau), SWITCH. Apariția și evoluția cardurilor bancare, a avut loc datorită necesității unui sistem de plată rapid, ușor de utilizat, sigur și comod în menținerea afacerilor atât la nivel național cît și internațional. Diversificarea cardurilor a avut loc datorită cerințelor de pe piață, astfel creîndu-se diferite asociații și organizații la nivel mondial, ce asigură dezvoltarea încontinuu, a posibilității utilizării cardurilor.

Caracteristica și clasificarea cardurilor bancare

Ultimele decenii ale secoluui au adus mari schimbări în viața societății contemporane datorită evoluției tehnologiilor informaționale, care au avut impact considerabil asupra evoluției tehnologiei bancare,chiar dacă acesta se consideră una conservatoare. Utilizarea calculatoarelor nu doar a redus semnificativ volumul cheltuielilor pentru operațiunile bancare, dar deasemenea a permis adaptarea pe scară largă a produselor bancare noi. Printre aceste produse se enumeră și utilizarea cardurilor bancare, ceea ce asigură securitatea propriilor resurse, economisirea propriului timp, etc. În acest mod are loc trecerea la o etapă mai înaltă a dezvoltării activității bancare. Sistemele electronice de plăți, reprezintă noi mijloace de plată folosite în special între utilizatorii care sunt situați la mari distanțe geografice. Acestea cuprind deobicei, un set de instrumente, proceduri bancare și sisteme de fonduri cu scopul facilității circulației monetare, ceea ce permite transferarea comodă, eficace și accelerată a banilor între partenerii de afaceri. Astfel, înlocuirea banilor cash prin bani electronici, duce nu numai la reducerea costurilor de emitere și menținere în circulație a monedelor și bancnotelor, cît și la o sporire a securității și securității sistemelor de plăți. Ca modalitate de achitare între furnizori în mod electronic pot fi enumerate cardurile, cecurile electronice și toate formele de transfer de fonduri care se pot pune sub formă electronică și pentru care există sisteme de procesare. Avantajul acestor instrumente de plată se datorează faptului că ele reduc considerabil costurile de distrubuție, accelerează circulația masei monetare, asigură rapiditate și comoditate pentru efectuarea plăților în numerar. Însă necătîmd la acest fapt, în anumite domenii economice, nu toate tipurile de plăți fără numerar sunt universale și au nevoie de un anumit timp în ceea ce privește pregătirea documentelor și a altor servicii. În legătură cu cele spuse mai sus, putem spune că cardurile bancare au o preferință mai mare, pe motiv că reduc considerabil costurile de perfecționare și livrare a documentelor, de informare despre client și accelerează efectuarea plăților. Cardul bancar poate fi privit ca un fenomen al dezvoltării societății, o transformare a transformării sociale de la metodele de plată materializate la cele dematerializate, bazate doar pe identificarea unică a posesorului său. Cardul sau cartea de plată este un instrument prin intermediul căruia se poate realiza achitarea pentru bunurile procurate sau serviciile pretate, bazate pe un sistem alcătuit din deținător, emitent și comerciant sau prestator de servicii. Astfel, doar deținătorul de card poate retrage numerar din contul său deoarece el este unca persoană care cunoaște PIN-ul eliberat de bancă sau modificat prin bancomat de el însăși, precum și poate face retrageri de numerar din contul său. Așadar, cardul reprezină un instrument de plată fără numerar, bazat pe mijloace electronice, respectiv, este un suport de informație standardizat, securizat și individualizat. Posesorul autorizat al cardului poate să folosească mijloacele bănești de care dispune într-un cont deschis pe numele său sau să recurgă la o linie de credit în limita unei sume stabilite de emitent. Instituțiile care primesc cardurile sau filialele băncii formează o rețea de deserbire a cardurilor. În Republica Moldova acest instrument de plată este utilizat în conformitate cu ” Regulamentul cu privire la cardurile bancare” , în care noțiunea de ”card bancar” este definită ca ” suport de informație standardizat și personalizat prin intermediul căruia deținătorul, de regulă, cu utilizarea numărului personal de identificare al său și/sau a unor altor coduri care permit identificarea sa, are acces de la distanță la contul bancar în vederea efectuării anumitor acțiuni prevăzute de banca emitentă”.

Cardul oferă deținătorului său posibilitatea de a efectua următoarele operațiuni de bază:

Retragerea numerarului de la așa produse auxiliare ca terminalele, distribuitoarele de numerar și ATM, ghișeele instituțiilor financiare-bancare acceptante;

Achiziționarea mărfurilor și produselor de la comercianții acceptanți fără plata în numerar și achitarea obligațiilor pentru impozite, taxe, amenzi, penalități, etc., către autoritățile bugetare, prin intermediul imprinterelor, terminalelor POS sau prin alte modalități electronice;

Alte transferuri de fonduri între conturi, decît cele efectuante de instituțiile financiare, creîndu-se astfel legătura financiară dintre comercianți și consumatori în mod electronic.

Cardurile și oeprațiunile la care se folosesc sunt clar definite în baza reglementărilor specifice, sub forma anumitor caracteristici generale din cadrul fiecărui sistem de plată. Pentru ca cardul să fie primit în întreaga rețea a sistemului de plată, fie că este un magazin, o bancă, e necesară respectarea anumitor standarde, existența acelorați legi sau similare, iar tehnologiile diferitor sisteme de plăți să fie cel puțin compatibile. Această compatibilitate se realizează prin urmărirea și respectarea standardelor OSP ( Organizația Internațională de Standardizare). Există un șir întreg de standarde internaționale care definesc toate proprietățile cardurilor, începînd cu proprietățile fizice al materialului din plastic, a dimensiunii standardizate și finisînd cu informațiile imprimate în relieful cardului și elementele destinate informării.

Din punct de vedere al aspectului său, cardul de plastic reprezină un suport fizic, confecționat dintr-un special material de plastic rezistent la condiții mecanice și termice, în strictă conformitate cu standardele ISO – 7810 și ISO – 7813, și cu următoarele caracteristici geometrice:

Lățime – 85,595 = 0,125 mm;

Lungime – 53,975 = 0,055 mm;

Grosime – 0,76 = 0,08 mm;

Raza de racordare a colțurilor – 3,18 mm.

Avrersul sau partea din față a cardurilor de plată cuprinde elemente tipărite în relief și elemente de informare. Printre elementele confecționate în relief se enumeră: numărul cardului scrise cu cifre arabe; numele și prenumele deținătorului indicate cu caractere latine; data calendaristică ce redă expirarea termenului de valabilitate a cardului (LL/AA); spațiul geografic de utilizare, unde se menționeaza card internațional sau local. Elementele destinate informării prin vizualizare, efectuate prin gravare, laser și/sau embosare conțin : sigla posesorului de marcă, denumirea sau sigla emitentului, o hologramă de securitate tridimensională, care poate fi observată doar la lumina naturală. Aversul cardului include și un cip ( dacă cardul este cu cip), poziția căruia este strict definită de standardul (1807816-1) [14.p.15]

Reversul include o bandă magnetică standardizată pentru înregistrare cu cel puțin trei piste, conform prevederilor din standardele internaționale ISO 7811/2. ISO 7814/4, ISO 7811/5 și ISO 7813, sau un microprocesor integrat (cip) care poate fi instalat și pe avers, un panel de culoare deschisă pentru semnătura posesorului de card fără de care cardul nu este valabil și posesorului i se poate refuza achitarea dacă nu coincide cu semnătura din buletin, este rezistent la uzură și are elemente securizate în imagine ce reduc posibilitatea semnăturii de a fi ștearsă sau modificată. Primele carduri nu aveau bandă magnetică, astfel comerciantul apela prin mod telefonic, centrul căruia i se transmiteau informațiile care se introduceau într-un terminal de la calculator și se controla autenticitatea cardului și prezența sumei de bani în cont și apoi se comunica acordul pentru a fi efectuată tranzacția. Pe parcurs, tehnologia s-a dezvoltat și au apărut cardurile cu bandă magnetică și mai recent cardurile cu microprocesor (cu memorie electronică). În unele sisteme de plăți, este permis, de obicei pe reversul cardului, plasarea fotografiei deținătorului. În procesul de pregătire pentru eliberare, cardul este supus unei personalizări grafice, fizice și electronice. Personalizarea grafică prevede gravarea prin laser a numelui și mărcii financiar-bancare emitente a cardului, însă mai des, este fixată informația de personalizare a deținătorului de card. Personalizarea fizică – presupune aplicarea pe card a următoarelor date cu caracter personal : numărul cardului, numele și prenumele proprietarului, data expirării și uneori informații suplimentare – de exemplu: denumirea băncii emitente sau a organizației în care activează posesorul cărții de plată. Ca monedă electronică, cardul conform normelor reglamentare este acceptat doar în dispozitive electronice precum ATM-uri, bancomate, POS terminale.

Numărul cardului este compus dintr-o secvență de cifre, deobicei, între 13 și 19, cel mai des din 16 simboluri. În sistemul de plăți a cardurilor bancare, numărul începe cu un cod din 6 cifre, numite BIN ( din engleză Bank Identification Number). Numărul de card se finisează prin cifra de control, care se calculează reișind din cifrele anterioare printr-un algoritm simplu. Personalizarea electronică realizează procesul de citire și înregistrare automată a informațiilor prin banda magnetică sau prin micro-cip. Așadar, personalizarea cardului, permite identificarea cardului și a posesorului ei, precum și verificarea existenței banilor în cont, atunci cînd vor fi efectuate diferite plăți sau extrageri de numerar. Accesul la datele înregistrate sunt securizate printr-o parolă și un cod unic – secret. Codul PIN, din limba engleză ”Personal Identification Number” semnifică un număr personal de identificare, deobicei este compus din 4-6 cifre, dar poate ajunge și pînă la 12, deoarece codul PIN este folosit pentru a autentifica și identifica clientul, combinația de cifre trebuie să fie cunoscută doar de posesorul cardului. Actualmente se petrc diferite dezbateri privind utilizarea codului PIN pentru identificarea clientului. Adepții folosirii codului PIN, susțin că spargerea codului se săvîrșește o dată la sute de milioane de tranzacții. Dar adversarii cred că PIN-codul poate funcționa numai în condiții ideale:

Nu există transmiterea cardului prin transferul de la bancă la client;

Codul PIN , nu poate fi depistat prin accesul la sistem de un alt utilizator;

Cardurile bancare nu pot fi furate, pierdute sau falsificate;

Sistemul electronic bancar este lispsit de eșecuri și erori;

În bancă nu sunt escroci.

Cardurile emise de bănci sunt dispuse cu o anumită sumă pe ea. Suma respectivă se formează printr-un împrumut bancar sau din propriile depuneri ale clienților, care poate fi întrebuințată la dorința titularului. Acesta poate efectua diferite plăți directe sau prin credit, la comercianții care acceptă cardurile, sau pur și simplu poate retrage numerar de la bancomate. În cazul creditului, banca va primi un document de la centrul comercial respectiv, care după aceasta va debita suma din contul clientului în contul magazinului.

Efectuînd analiza literaturii de specialitate, putem depista o multitudine de criterii de clasificare posibile și complementare a cardurilor, astfel:

Din punct de vedere al caracteristicilor tehnologice, din nevoia de securizare, cardurile pot fi:

Carduri magnetice – sunt cardurile care au pe revers o bandă magnetică pentru citirea automată a informațiilor, însă nu oferă o siguranță prea nare. Benzile magnetice conțin notî cu numărul de identificare, codul de acces, contul și alte date numerice. Aceste carduri pot fi de două tipuri HiCo ( High Corectivity) și LoCo (Low Corectivity). Printre cardurile cu bandă magnetică se enumeră cardurile de debit, de credit, de transport, de membru, de acces.

Carduri cu cip sau microprocesor (smart cardurile) – sînt cardurile încorporate cu microcip. Acesta a fost conceput pentru a face tranzacțiile cu carduri mai multă sigurață și rapiditate, dar și pentru a oferi posesorilor de carduri și comercianților mai multe beneficii. Aceste carduri se caracterizează printr-o memorie electronică care poate păstra un volum foarte mare de informații. Informația din cip se grupează în 4 nivele : un nivel cu caracter confidențial, alt nivel cu caracter non-confidențial, încă un nivel pentru cheile de codificare a informației și ultimul nivel pentru o agendă. Smart cardurile pot fi clasificate:

După modelul fizic de realizare:

Carduri cu cip de memorie și carduri cu cip cu microprocesor (din punct de vedere al funcționalității circuitelor integrate);

Carduri cu contacte și carduri fără contacte ( din punct de vedere al legăturii dintre cardul inteligent și terminalul acceptator).

După modul de folosire :

Carduri monoaplicație (conțin o singură aplicație);

Carduri multiplicație (conțin mai multe aplicații);

Carduri cu cip financiar destinate plăților care pot fi carduri reîncărcabile sau consumabile;

Carduri cu cip non-financiar folosite în identificare (ID cards), controlul accesului persoanelor, în domeniul sănătății , etc.

Carduri hibride, în același timp cu bandă magnetică și cu cip sau contacte și cu antenă.

După natura disponibilităților din care se fac plățile în raport cu funcțiile specifice pe care le îndeplinesc – cardurile pot fi de următoarele tipuri:

Cardul de credit – asigură utilizatorului achiziționarea de bunuri și servicii sau retrageri de numerar, iar achitările se efectuează dintr-un credit sau o linie de credite acordate pe numele posesorului de card. Suma maximă de care se poate dispune este numită de bănci ca – limita de credit. Avantaj al acestui tip de card pentru bancă, se prezintă prin rata dobînzii la credite, care asigură venituri bancare și surse de profit pentru comercianți, iar posesorii de card, își pot satisface necesitpțile, indiferent de mărimea soldului din cont.

După termenul acodat a creditului de bancă, cardurile de credit se pot clasifica în felul următor:

Cu termen de acordare foarte scurt, între 1-3 luni, când posesorul de card nu prezintă o bună credibilitate bancară. Cardul de credit ”charge” sau ”overdraft” obligă posesorul să accopere depășirea soldului înregstrată sau creditul temporar acordat.

Cardul de debit se folosește pentru extragerea de numerar sau efectuarea plăților la comercianți în limita disponibilului aflat în contul de card. Banii sunt debitați din conturile din care provin din veniturile personale. Acest tip de card ține cel mai mult de ideea lichidităților fizice.

Cardul de debit, cu facilitate de overdraft, se caracterizează prin aeleași funcții ca și în contul de debit classic, însă pe lîngă aceasta, în cazul de insuficiență a resurselor financiare în cont, banca oferă servicii de overdraft, adică posesorul cardului poate folosi o sumă oarecare de bani, un împrumut, în limita unui plafon determinat.

Cardul de garantare – asigură solvabilitatea utilizatorului. Astfel, acest card garantează că suma de plată înscrisă pe cec are acoperire în contul respecctiv. Funcțiile principale fiind de credit, debit și de extragere a numerarului.

Cardul multifuncțional sau altfel spus derivat, include în sine mai multe facilități.

După natura și calitatea emitentului, cardurile pot fi:

Cardul bancar sau universal – este emis de bănci sau alte instituții financiare, au o arie foarte largă de răspîndire și permit o mulțime de operațiuni financiare precum: extragerile de numerar, plata mărfurilor către comercianți, operațiuni de creditare, etc. În prezent există tre mari asociații bancare emitente de carduri Visa, Master Card International, JBC (Japan Credit Bureau).

După posibilitățile de utilizare avem următoarea clasificare a cardurilor bancare:

Cardurile naționale sunt subordonate prin acorduri interbancare, respectîndu-se o dispoziție comună și permite retragerea plăților în cazul procurării de bunuri de la comercianții afiliați. Cardul național poate fi personal sau profesional, și oferă două opțiuni: debitarea rapidă și ulterioară;

Cardurile pentru retrageri de numerar – dă clientului băncii, posibilitatea a a-și verifica disponibiitățile din cont și operațiunile efectuate. Banca emite aceste carduri contra cost, în limita unui plafon convenit;

Cardurile internaționale sunt asemănătoare celor naționale, dar pot fi folosite și în străinătate. Încă o deosebire față de cele naționale este și prestarea garaniilor contra pierderii sau furtului, asigurare în caz de incident etc. Cardurile internaționale sunt grupate în două rețele : Visa și MasterCard.

Cardurile internaționale de prestigiu – sunt cărți internaționale de plată, care asigură retragerea de numerar în țară și peste hotarele ei, asigurarea automată a călătoriei, serviciilor de rezervare, închiriereai de mașini, protecției juridice și a altor garanții și asigurări.

Cardul privat sau de comerciant, este emis deobicei, de marii distribuitori care sunt cunoscui de clientelă și ocupă un segment important de piață. Întreprinderile comerciale, pot acorda un credit comercial, o linie de credit pe perioade mai îndelungate, facilități ca reducere la vînzare, neperceperea de comisioane, asigurarea gratuită a bunurilor comercializate, bonuri gratuite pentru cumpărături de sărbători, discount în anumite perioade, parcări gratuite la magazine etc.

Cardul non – bancar este emis de alte instituții sau organizații internaționale specializate, instituțiile de credit, companiile de închirieri de autovehicole, companii de transport și telecomunicații, agenții de turism, companii petroliere, societăți de asigurare, cluburi, prestatori de servicii profesionale.

Printre cardurile non – bancare se pot evidenția următoarele tipuri:

Carduri de plată sau credit cu largă accesibilitate;

Carduri de abonament;

Carduri selective;

Din punct de vedere al momentului în care se utilizează tranzacția, cardurile pot fi:

Carduri cu plata înainte (pay before), în cazul cînd contul din care se va efectua plata, trebuie să conțină banii necesari înaintea efectuării cumpărăturii;

Carduri cu plată după (pay later ), în cazul în care plata nu conține banii necesari cumpărăturii în momentul efectuării acesteia, contul este creditat de bancă;

Carduri cu plata acum (pay now), în cazul cînd banii sunt debitați din contul din care se plătește chiar în momentul efectuării cumpărăturii;

Carduri cu plata la recepție (pay on approval), cînd banii sunt extrași din contul din care se plătete avia în momentul primirii mărfii achiziționate anterior cu orice tip de card, iar marfa poate ajunge la destinatar la cîteva zile după comandarea ei.

După categoria de clienți, cardurile pot fi:

Cardul obișnuit este destinat pentru clienții particulari;

Cardul Silver sau Business-card, este menit pentru angajații unei companii, împuterniciți să efectueze cheltuieli din numele organizației respective în limita stabilită;

Cardul Gold este destinat pentru clienții bogați, la care li se acordă un șir de facilități: reducerea la consultații juridice, medicale, creditarea fără limite.

Cardul MasterCard Gold (Anexa 2) este mai mult decât un simplu instrument de plată. Grație faptului că acest card este recunoscut în întreaga lume, deținătorul acestuia se bucură de considerația a milioane de comercianți care afișează sigla și beneficiază de o deservire diferențiată.

Cardurile MasterCard Gold oferă: o limită înaltă de creditare, asistență medicală, în cazul solicitării de eliberare urgentă a avansului în numerar. Cardul este acceptat în peste 29 milioane de locații în lume, inclusiv la peste 835000 bancomate.

Cardul Platinum este cardul corporativ, destinat pentru reprezentanții companiilor mari. Cardul are o linie de credit pînă la 500 000 dolari SUA și toate facilitățile cardului Gold. Cardul MasterCard Platinum este special conceput pentru persoanele care sânt prospere, care apreciază mult timpu și confortul său, calitatea excepțională a lucrurilor și evenimentelor, vacanțele exclusive și emoțiile pozitive, originalitatea în tot ceea ce-i înconjoară.

MasterCard Platinum, este un card premium, recunoscut în toată lumea, care confirmă statutul înalt, bunăstarea și reputaia financiară impecabilă de care se bucură deținătorul. Deținătorul unu Card MasterCard Plainum, se bucură de o deservire ireproșabilă pe măsura așteptărilor sale și celor mai exigente standarde din toată lumea. Cardul MasterCard Platinum de la BC ”Moldova Agroindbank” S.A. este gîndit în așa mod, încât acumulează un set de beneficii, care îi dau valoarea cardului, ca instrument de plată și libertate de plină deținătorului.

Astfel, Cardul Platinum (Anexa 2) este :

Disponibil sub formă de card de debit în lei, dolari SUA sau Euro. Poate fi folosit în țară și în străinătate, pentru retrageri de numerar sau pentru plăți la comercianți, inclusiv on-line pe Inernet. Cu o perioadă de valabilitate de 48 luni, emis cu limitp la credit în mărime maximă de 550 000 lei, cu o perioadă de grație de până la 60 zile ( dacă se începe a utiliza creditul la data de 1 a lunii), perioada de grație va fi până la data de 30 a lunii următoare), accesibil și pentru membrii familiei, persoanele dragi, prin emiterea unui card suplimentar la cardul principal, se emite un pachet cu serviciile Internet Banking, SMS-notificare și e-Statement, care permit efectuarea achitărilor, monitorizarea stărrii conturilor, obținerea mesajelor online.

Cardul Platinum ete mai mult decât prestigios, acesta oferă deținătorului o varietate mare de privilegii și avantaje speciale, disponibile doar pentru deținătorii cardului premium.

După echipamentele unde pot fi utilizatate cardurile, acestea pot fi:

Carduri embosate ce conțin informația înscrisă pe card, tiparită în relief. Aceste carduri pot fi utilizate în semns larg, atît la echipamente electronice de retragere de numerar sau plata mărfurilor de la comercianți, cît și la cele de acceptare mecanice imprintere (zip-zap-uri);

Cardurile imprimate, conțin informația înscrisă pe ele tipărită normal și nu pot fi utilizate decît la echipamentele electronice, care se află în legătură directă cu centrele de procesare a plăților.

După aria geografică de folosire a cardului:

Carduri internaționale;

Carduri regionale;

Carduri naționale sau domestice;

Carduri private.

După mediul în care sunt folosite, cardurile pot fi:

Carduri destinate mediului real, fizic, compus din terminale reale, cum sunt POS-urile și ATM-urile;

Carduri destinate mediului virtual, electronic, adică Internetului;

Carduri utilizate în ambele medii, real și virtual.

Cardul pentru tineret Avanti (Anexa 2):

Este oferit gratuit;

Este un instrument de plată ideal;

Poate fi utilizat atît în țară cît și în străinătate prin beneficiile pe care le incude;

Oferă educație financiară segmentului de tineret;

Este destinat persoanelor tinere pînă la 30 de ani, persoane atractive și dinamice;

Este un card bancar de debit cu bandă magnetică, atașat unui cont curent bancar deschis în MDL.

Tarifele și comisioanele de deservire a cardurilor bancare BC ”Moldova-Agroindbank” S.A. emise în cadrul companiei de promovare ”Avanti” sunt prezentate în Anexa 3.

Cardurile bancare sun instrumente de plată care se asimilează tot mai mult în existența cotidiană și care tind sa înlocuiască, într-o proporție covîrșitoare moneda efectivă. Deci, cardul bancar este un instrument de plată, prin intermediul căruia se poate achita un serviciu sau un produs, având la bază un sistem relațional, sprijinit pe contractul dintre deținător, emitent și comerciant sau prestatorul de servicii. Rolul său presupune înlesnirea schimbului de donduri, folosind mijloace electronice, între partenerii de afaceri prin intermediul băncilor. Cardul a intrat definitiv în familia instrumentelor de plată, atunci cînd și-a dovdit eficiența, iar prețul echipamentelor și rețelei au devenit accesibile băncilor și populației. Tipologia cardurilor este diversă, rezultată prin aplicarea diferitelor criterii de clasificare a acestora: în funcție de caracteristicele tehnologice, în raport de funcțiile specifice pe care le îndeplinesc, în funcție de caliatea emitentului. Cele mai frecvent utilizate tipuri de carduri sunt cele de: credit, debit și multifuncționale sau derivate.

Modalități de efectuare a operaiunilor cu carduri bancare

Orice sistem de plată cu carduri bancare, are drept scop determinarea relațiilor între prestatorii de servicii sau bunuri (vînzătorii) și utilizatorii bunurilor sau serviciilor (cumpărătorii), care au folosit cardul de plată. Aceste relații se caracterizează prin faptul că plățile se realizează fără numerar, bazîndu-se pe mijloacele electronice. Totuși, sistemul de plăți, asigură retragerea banilor în numerar deșinătorului de card de la unități speciale, ATM sau în caserii care oferă asemenea operațiuni. Cardul este un instrument de plată, prin intermediul căruia se poate achita suma unui produs sau serviciu, avînd la bază un sistem relațional, organizat pe baze contractuale între deținător, emitent și comerciant. Cardul este un instrument de plată electronică, respectiv, un suport de informație standartizat, securizat și individualizat, care permite deținătorului său, să utilizeze disponibilitățile bănești proprii, dintr-un cont deschis pe numele său la emitentul cardului, sau să utilizeze o linie de credit, în limita unui plafon stabilit în prealabil, deschisă de emitent, în favoarea deținătorului cardului. În ultima perioadă de timp, datorită efortului masiv financiar, derulată de instituțiile bancare din țările cu o industrie puternică, bază materială a operațiunilor de plăți prin carduri a crescut considerabil, încât folosirea cardurilor a devenit uzuală. Cardurile au devenit instrumentele preferate pentru efectuarea plăților de valori mici inițiate de persoane fizice deținătoare de conturi bancare, care formează în țările dezvolate o parte importantă a clientelei bancare. Apariția cardurilor a avut un rol foarte important în atragerea persoanelor fizice cu venituri modeste de către bănci, care au apreciat în accest instrument de plată o posibilitate de a obține credite care, deși mici, le asigurau plată unor datorii curente. O largă răspîndire a cardurilor se înregistrează în ultimul timp, în activitatea întreprinderilor mici și mijlocii, datorită avantajelor pe care le prezintă. Cardul este un instrument de decontare, care asigură posesorului său achiziționarea de bunuri sau servicii fără prezența efectivă a numerarului. Cu alte cuvinte, cardul care facilitează legătura financiară intrisecă între comercianți și consumatori, este o simplă cheie de acces într-un cont bancar. În Republica Moldova, principiile de organizare a plăților cu carduri prin instituțiile bancare sunt reglementate în ” Regulament cu privire la cardurile bancare”, aprobat prin hotărîrea Consiliului de administraie al BNM nr. 62 din 24.02.2005, cu scopul de a determina reguli pentru activitatea serviciilor de transfer de fonduri și decontarea prin carduri. Regulamentul respectiv, se bazează pe articolele 5,11,44 și 72 din Legea cu privire la BNM nr.548-XIII din 21 iulie 1995, cu scopul de a determina activitatea în cadrul sistemelor de plăți cu carduri bancare pentru toate băncile licențiate și a clienților săi.

În termeni generali, infrastructura care sprijină activitatea cardurilor de plată, este alcătuita din:

Banca Centrală;

Agentul de decontare;

Banca emitentă;

Banca acceptantă;

Centru de procesare terț;

Comerciant;

Echipamente sau dispozitive specializate;

Organizatorul sistemului de plăți.

Banca Centrală sau BNM în Republica Moldova, are funcția de supraveghetor al activității băncilor în domeniul plății cu card, promovarea cooperării interbancare, reglementarea și supravegherea plăților interbancare prin carduri. Agentul de decontare este banca din Republica Moldova, participantă la sistemul de plăți cu carduri bancare, ce asigură finalitatea decontărilor aferente, operațiunilor în monedă națională efectuate cu cardurile bancare pe teritoriul Republicii Moldova în cadrul sistemului dat, conform cerințelor stabilite de organizatorul sistemului și prezentul regulament. Banca emitentă, este o bancă care, în baza unui contract încheia în formă scrisă cu organizatorul sistemului de plăți cu carduri bancare, emite carduri bancare, desevește deținătorii de carduri bancare emise de ea și efectuează autorizarea operațiunilor cu carduri bancare. Banca acceptantă, este o bancă care, în baza unui contract încheiat în formă scrisă cu organizatorul sistemului de plăți cu carduri bancare, oferă comerciantului servicii de acceptare la plată a cardurilor bancare în conformitate cu contractul de deservire a comerciantului și/sau eliberează mijloace bănești în numerar deținătorilor de carduri bancare. Centrul de procesare terț, este o persoană juridică ce achiziționează în cadrul sistemelor de plăți cu carduri, în baza unui contract încheiat cu banca emitentă sau banca acceptantă, ca intermediar între deținător, comerciant, banca emitentă și banca acceptantă. Comerciantul este o persoană juridică, un întreprinzător individual sau o persoană care practică alt tip de activitate, care acceptă carduri bancare în calitate de instrument de plată fără numerar pentru mărfurile comercializate, serviciile prestate, lucrările executate, în baza contractului încheiat cu banca acceptantă. Dispozitivul special, este un dispozitiv, prin intermediul căruia se efectuează operațiuni cu utilizarea fizică a cardurilor bancare, care poate fi:

Bancomat – denumit prescurtat ATM, destinat autoservirii deținătorilor de carduri bancare, ce permite acestora, retragerea mijloacelor bănești în numerar din contrurile bancare, transferuri de mijloace bănești, depunerea mijloacelor bănești în conturi și informarea privind starea conturilor și a operațiunilor efectuate prin intermediul cardurilor bancare;

Imprinter – destinat deservirii deținătorilor de carduri bancare, aflat la bancă sau la un comerciant, care permite transpunerea amprentei datelor reliefate ale unui card bancar pe un formular standardizat al chitanței;

Terminal – denumit conform uzuanțelor internaționale POS terminal, destinat deservirii deținătorilor de carduri bancare, aflat la o bancă sau la un comerciant, care permite citirea datelor de pe banda magnetică și/sau de pe microprocesorul cardului bancar, procesarea acestor date și a altor date referitoare la operațiunea inițială.

Organizatorul sistemului de plăți cu carduri bancare este o persoană juridică care stabilește condițiile de participare în sistemul de plăți cu carduri bancare, elaborează standarde și norme aplicate în sistem, precum și asigură îndeplinirea obligațiilor financiare ale băncilor participante în sistem. Pentru a începe activitatea într-un sistem de plăți cu carduri bancare, banca cel puțin cu 30 de zile lucrătoare înainte de începere activității, prezintă la Banca Națională a Moldovei, un demers la care anexează informația aferentă descrierii activității băncii în sistem, care va curpinde:

Denumirea sistemului și organizatorului acestuia, alte date la latitudinea băncii privind descriererii sistemului;

Descrierea statutului și a tipului de activitate a băncii în sistem, cu anexarea copiilor documentelor care confirmă statutul băncii în sistem și dreptul de a desfășura o anumită activitate în sistem;

Descrirea tipurilor de carduri ce urmează să fie emise și/sau acceptate de către bancă și a serviciilor ce urmează să fie oferite de către bancă deținătorilor de carduri.

Banca Națională a Moldovei, examinează infomația prezentată de bancă, în decurs de 30 de zile lucrătoare din ziua înregistrării demersului la Banca ațională și notifică banca privind rezultatele examinării. Banca, înainte de a-și începe activitatea în cadrul unui sistem de plăți cu carduri bancare, înștiințează BNM asupra acțiunilor întreprinse pentru înlăturarea neajunsurilor depistate. Banca care activează într-un sistem de plăți cu carduri bancare, poate desfășura activitatea de acceptare și de emitere a cardurilor bancare. Banca trebuie să identifice permanent utilizarea frauduloasă a cardurilor emise și/sauu acceptate, precum și să țină evidența cazurilor de fraudă într-un regim special, luînd toate măsurile necesare pentru minimizarea fraudelor și descurajalea tentativelor de fraudă cu carduri ale personalului propriu, deținătorilor de carduri, comercianților și altor persoane. În acest scop, banca urmează să elaboreze proceduri interne și relevante.

Procedurile trebuie să includă, cel puțin, prevederi cu privire la:

Asigurare acardului de securitate necesar, și anume:

Securitate la nivel personal (selectarea minuțioasă a personalului, segregarea adecată a responsabilităților);

Asigurarea securității transmiterii informației confidențiale;

Restricționarea accesului fizic al altor persoane decît cele responsabile în încăperile de lucru, precum și supravegherea acestor încăperi;

Controlul și monitorizarea accesului persoanelor responsabile la informația confidențială;

Revizuirea regulată a suficienței și eficienței măsurilor de protejare a informației confidențiale;

Obligațiile și responsabilitățile persoanelor antrenate în procesul de identificare a operațiunilor frauduloase sau suspecte cu cardurile emise și/sau acceptate;

Tipurile de activități frauduloase cu carduri bancare care pot avea loc, modalitățile de prevenire, monitorizare și identificare a acestora, precum și măsurile ce urmează a fi întreprinse în cazul depistării unor operațiuni frauduloase sau suspecte.

Banca trebuie să monitorizeze permanent respectarea de către persoanele responsabile procedurilor în cauză și să întreprindă măsuri prompte și eficiente în cazul în care va depista încălcarea acestora. Banca urmează să analizeze tendințele și cauzele activității frauduloase cu carduri bancare în vederea elaborării și implementării măsurilor de minimizare sau prevenire a acestora. Banca este obligată să asigure deținătorilor de carduri bancare eliberarea documentelor care confirmă efectuarea operațiunilor financiare cu carduri bancare, pentru orice operațiune executată printr-un dispozitiv special. Chitanța unui dispozitiv special amplasat pe teritoriul RM urmează a fi eliberată inclusiv în limba de stat și trebuie să conținp cel puțin următoarea informație:

Datele care permit identificarea băncii și a unității acesteia (filială, oficiu secundar) sau a comerciantului la care s-a efectuat operațiunea;

Datele care permit identificarea dispozitivului la care s-a efectuat operaiunea;

Data și ora efectuării operațiunii;

Tipul operațiunii (de exemplu, plată fără numerar, retragere de numerar etc.);

Datele care permit identificarea cardului cu care s-a efectuat operaiunea;

Suma și moneda operațiunii.

Infomația completă cu privire la deținătorul de card care se transmite prin intermediul sistemului de plăți cu carduri bancare include:

Numele și prenumele;

Numărului cardului bancar sau numărul de referință al tranzacției;

Adresa sau numărul de identificare sau data și locul nașterii.

În cazul transferului de mijloace bănești efectuat prin intermediul sistemului de plăți cu carduri, banca care deservește deținătorul cardului bancar (prestează servicii de transfer), asigură transmiterea, prin includerea în mesajul electronic aferent transferului de mijloace bănești, în adresa băncii care deservește beneficiarul transferului, suplimentar la alte informații necesare executării acestuia, a informației complete cu privire la deținătorul cardului respectiv. La primirea uni transfer de mijloace bănești prin intermediul cardului bancar, banca verifică dacă mesajul electronic aferent acestuia conține informația deplină cu privire la identificarea deținătorului cardului respectiv (plătitorului). În cazul în care mesajul electronic aferent transferului de mijloace bănești efectuat prin intermediul de plăți cu carduri nu conține informația completă cu privire la identificarea deținătorului cardului respectiv, banca care a recepționat transferul va considera acest fapt drept un factor în evaluarea potențialului caracter suspect al transferului respectiv. Banca care a recepționat transferul evaluează potențialul caracter suspect al transferului de mijloace bănești efectuat prin intermediul sistemului de plăți cu carduri al cărui mesaj conține informațoa incompletă, în funcție de criteriile pe care le stabilește în acest sens. În cazul în care după aplicarea criteriilor stabilite este determinat caracterul suspect al transferului de mijloace bănești efectuat prin intermediul cardului bancar, banca va întreprinde acțiunile necesare în conformitate cu actele normative în vigoare privind prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului. Banca care prestează serviciile de asigurare a finanțării decontărilor aferente operațiunilor în moneda națională, efectuate cu carduri bancare pe tertoriul RM, trebuie să se conformeze următoarelor cerințe:

Stebilește mecanisme de gestionare a riscurilor (riscul de credit, riscul de lichiditate, riscul operațional) la care poate fi expusă banca și alte bănci din RM, în cadrul proceselor aferente decontărilor ce țin de operațiunile în monedă națională efectuate cu carduri bancare pe teritoriul RM; măsurile întreprinse trebuie să fie proporționale cu riscul asociat șă să asigure continuitatea proceselor relevante în scopul asigurării finalității decontărilor aferente operațiunilor în monedă națională efectujate cu carduri bancare pe teritoriul Republicii Moldova ( exceptînd măsurile ce țin de gestionarea riscurilor aferente participării în sistemul automatizat de plăți interbancare administrat de Banca Națională a Moldovei);

Asigură ca personalul implicat în procesele de activitate relevante să deținp calificarea necesară (studii necesare în domeniu; instruirea în ceea ce ține de gestionarea riscurilor) în vederea îndeplinirii responsabilităților și obligațiilor ce țin de asigurarea finalității decontărilor aferente operațiunilor în monedă națională efectuate cu carduri bancare pe teritoriul Republicii Moldova;

Implementează un mecanism clar de raporare a cazurilor de incident înregistrate (tergiversarea sau eșecul decontării mijloacelor bănești necesare de către una din bănci, etc.) conducerii băncii, fiind indicate acțiunile întreprinse în vederea soluționării acestor incidente și persoanele responsabile în acest scop;

Efectuează evaluarea periodică, cel puțin o dată pe an, a suficienței măsurilor întreprinse și elaborarea unui raport în acest sens cu prezentarea acestuia la BNM.

Cardul reprezintă un instrument de plată electronic, caracterizându-se prin economisirea timpului, reducerea cheltuielilor, rapiditatea și comodiatatea plăților, securitate, etc. Studierea literaturii de specialitate, a emis depistarea uni șir destul de mare atît de criterii de clasificare a cardurilor, cât și a tipurilor lor. Tipoligia este diversă, cardurile deosebindu-se din puct de vedere al caracteristicilor tehnologice, după modul de folosire conform funcțiilor realizate, după calitatea emitentului etc. Totuși din toate tipurile, cele mai cunoscute societății sunt cardurile de credit și de debit, la fel ca și cardurile cu benzi magnetice și carduri cu cip. Data apariției cardurilor nu este cunoscută cu exactitate, însă este considerată de mulți specialiști a fi anii 1980 ai secolului trecut. Deja locul apariției este recunoscut ca continetul american, unde își au sediile cele mai mari companii precum Visa, MasterCard, AmericanExpress, etc.

CAPITOLUL II – STUDIUL PRIVIND OPERAȚIUNILE CU CARDURI BANCARE LA B.C. ”MOLDOVA AGROINDBANK” S.A.

2.1. Eficineța și analiza operațiunilor cu carduri bancare în sistemul bancar din Republica Moldova

Cardurile se folosesc fie pentru retragerea de numerar fie pentru operațiuni de plăți din banii disponibili sau credite, altfel spus pentru operațiuni de încasări și plăți. Aceste operațiuni implică în sine emiterea cardului, deschiderea conturilor bancare, efectuarea tranzacțiilor, compensarea – decontarea, gestionarea întregii activități și desigur o infrastructură adecvată la comercianți și bănci. Pentru o funcționare pozitivă, emitenții de carduri trebuie să obțină autorizarea Băncii Naționale a Republicii Moldova și a organiației proprietare a mărcii. În acest scop, emitentul de carduri prezintă BNM un dosar de evaluare care cuprinde: cererea de autorizare, tipul de card, serviciile care se vor oferi, echipamentele de lucru, procedurile de operare, certificatul proprietarului mărcii privind designul și condițiile tehnnice de executare a cardului, tipul software și hardware, integrarea în sistemull de autorizare și decontare a tranzacțiilor, un business plan și evaluarea riscurilor posibile, care pot interveni în transferul, administrarea și decontarea informației. Autorizarea are un caracter provizoriu pe o perioadă de 90 zile, care este considerată perioada de monitorizare, după care se emite autorizaia definitivă.

Pentru retragerile de numerar cu carduri, se folosesc desigur echipamente speciale, electromecanice, echipamente de transmisie și softuri informatice care asigură circulația informației – bani și eliberarea numerarului. Echipamentele electromecanice sunt automatele programabile ATM ( Automated Teller Machine), CD ( Cash dispencer) și automatele de schimb valutar, iar releele sunt echipamente de tip modem.

Automatul bancar ATM este un echipament pentru eliberarea numerarului sub formă de bancnote, precum și transferuri de fonduri pentru plăți de servicii, furnizarea unor informații de cont și consultanța bancară. Din punct de vedere fizic, ATM-ul este un seif blindat, care are în interior un număr de 10-12 casete cu bancnote, un mecanism de numerare și altul de preluare a bancnotelor și de transport care sunt acționate electronic. Conține un echipament blocare, conectat la sistemul de alarmare al utilizatorului. În exterior, ATM – ul dispune de un ecran pentru afișarea instrucțiunilor de lucru, o fantă pentru introducerea cărților de plată, în vederea transmiterii informațiilor la centrul informatic al băncii și primirii răspunsului, o tastaturp pentru suma de bani solicitată, introducerea PIN codului sau plata serviciilor și o fantă cu un sertar pentru eliberarea numerarului. Echipamentul de transmisie se află la entitatea bancară care deservește ATM-ul, prin care se transmit și se primesc informațiile, la și de la centrul informatic de la centrala băncii comerciale. La primirea informației privind golirea casetelor, acestea se înlocuiesc de personalul autorizat cu casete cu bancnote, iar cele foale se transportp la centrul de procesare al băncii. Pentru fiecare tip de operațiune se folosesc softuri specifice existente la centrul informatic care comandă succesiunea operațiunilor. Fluxul operațional pentru eliberarea numerarului este următorul:

Introducerea cărții de plată în nișa pentru carduri;

Tastarea PIN codului ( introducerea PIN codului incorect de 3 ori, duce la înghițirea cardului de către bancomat pentru securitatea lui);

Tastarea sumei dorite care nu trebuie să depășească limita prevăzută în convenție;

Eliberarea numerarului și debitarea contului personal de card;

Eliberarea chitanței;

Restituirea cardului.

Ceea ce privește operațiunile de plată sau informații de cont, acestea se regăsesc în meniul care se afișează la ecran, dintre care cee mai frecvente se referă la:

Plata facturilor pentru servicii ca telefon, gaze, electricitate etc.

Rambursarea ratelor de credite, plata dobânzilor, comisioanelor etc.

Obținerea de extrase de cont și alte informații de cont;

Obținerea unor informații financiare de plată;

Operațiuni de cash management.

În toate cazurile se introduc prin tastare, datele solicitate de meniul ales și se așteaptă confirmarea tranzacției. În unele cazuri pot să apară mai multe variante, atunci trebuie să se opteze pentru una din ele. În final aparatul eliberează o chitanță privind operația efectuată și returnează cardul bancar.

Ceeea ce ține de operațiunile de plăți la comercianți, reprezintă esența cardurilor, înlocuind numerarul sau cecul cu operațiuni online și implică o relație tipărită: comercinat, beneficiar și banca. Comercianții au asigurată plata prin confirmarea primită de la bancă, fie ca este o bancă locală sau din străinătate, iar beneficiarii au achitat cumpărătura sau serviciile în cîteva secunde. Echipamentul de la comerciant este de tip EFTPOS ( Electronic Funds Transfer a Point of Sale) sau uzual POS.

Deschiderea conturilor comercianților acceptanți (persoane juridice). Comerciantul acceptant, este persoana juridică, care realizează activitatea de comerț și care acceptă cardul ca mijloc de plată pentru bunurile vândute și serviciile prestate, în baza unui contract încheiat anterior cu o bancă acceptantă, de regulă banca la care are contul curent, dar pot fi și situații în care banca acceptantă este o altă bancă. Pentru operațiunile cu carduri, comercianții trebuie să deschidă conturi de carduri, respectiv cîte un cont pentru fiecare tip de card. În situația efectuării unei tranzacții la un comerciant dotat cu POS, contravaloarea tranzacției se blochează în contul clientului la banca emitentă a cardului în momentul autorizării, iar debitarea se realizează atunci cînd banca emitentă primește de la banca acceptatpare primește documentul financiar de tip incoming mesajul electronic de debitare. Contul comerciantului la banca acceptantă se creditează în momentul în care acesta primește, prin compensare, contravaloarea tranzacției de la banca emitentă.

Convenția de acceptare – este un contract scris, care se încheie de comerciant cu banca acceptantă și în care se prevăd termenii și condițiile de acceptare ( tipurile de carduri și băncile emitente, limita de autorizare, procedurile de lucru ), drepturile, obligațiile șă răspunderile părților. Banca acceptatntă pune la dispoziție comerciantului echipamentele necesare utilizării cardurilor, inclusv consultanța de specialitate, furnizează listetle cu cardurile interzise la plată și documentele de decontare (chitanțele) și asigură decontarea la termenele convenite a tranzacțiilor. Banca acceptantă atribuie un cod comerciantului care conține și codul băncii emitente. Clauza de acceptare este obligatorie și necondiționată. Plățile prin carduri sunt, în principiu, ireversibile, adică o plată inițiată de utilizator și autorizată de emitent, devine irevocabilă și nu poate fi contramandată decît în anumite situații precis determinate. O plată efectuată prin card poate fi stornată de comerciant la solicitarea inițiatorului plății în cazul în care a avut loc o operațiune eronată. În ce privește decontările, acestea se efectuează pe teritoriul Moldovei, numai în moneda națională, indiferent în ce monedă este emis cardul.

Acceptarea. Pe baza contractelor de acceptare a cardurilor încheiate cu băncile, comercianții efectuează vînzări pe baza de carduri. Acceptarea este operațiunea prin care comerciantul agreează decontarea prin cardul prezentat de cumpărător după o verificare atentă a cardului ( integritate fizică, să nu prezinte ștersături, sau modificări, să aibă elementele de securizare) și a cumpărătorului ( un document de identitate) și dacă sunt suspiciuni, se solicită la banca emitentă, interogarea titularului de card asupra operațiunii, și se așteaptă mesajul de răspuns. Dacă nu sunt probleme, comerciantul introduce cardul în POS-terminal, precum și datele privind suma de plată, iar cumpărătorul introduce codul PIN. POS – ul transmite centrului de autorizare MOLDCARD și băncii acceptante datele de identificare și cele privind tranzacția, iar MOLDCARD după o anumită verificare (validitatea cardului, banca acceptantă să nu fie și emitentă etc) le retransmite sistemului VISA BASE I. Mesajul de răspuns se transmite pe același circuit la comerciant, care este recepționat de POS. Comerciantul eliberează o chitanță, o factură care se semnează de cumpărător ( semnătura de pe card se compară cu cea de pe chitanță) și se eliberează marfa. Acest procedeu este folosit pentru tranzacțiile de mică valoare care nu necesită autorizarea băncii emitente.

Autorizarea. Autorizarea reprezintă atestarea validității operațiunii între un posesor autorizat și un comerciant acceptant și se face de centrul de autorizare al băncii emitente. Autorizarea se dă, în cazul plăților peste o anumită limită valorică a acestora ( issuer limit), iar în cazul retragerilor de numerar pentru toate operațiunile indiferent de valoarea acestora. Comerciantul solicită autorizarea prin MOLDCARD (via banca acceptantă) iar acesta o transmite băncii emitente prin sistemul de autorizare internațional ( VISA International – BASE I). Banca emitentă, care primește mesajul prin intermediul sistemului său informatic (mesaj electronic), verifică în cîteva secunde existența banilor disponibili în cont i alți parametru aflați într-o bază de date (exception file) care cuprinde numerele cardurilor care au fost pierdute sau furate, numărul maxim de tranzacții, suma maximă care poate fi extrasă într-o anumită perioadă. Dacă nu sunt probleme, emitentul transmite în sistem mesajul de autorizare (VISA BASE I) care îl retransmite MOLDCARD și prin aceasta comerciantului, via banca acceptantă. Autorizarea se dă de banca emitentă în 10-15 secunde printr-un cod care se înscrie de comerciant pe documentele de deconntare ( chitanțe). Banca trebuie să asigure non – stop linii de comunicație directă atît de comerciantul, cît și cu sistemul mondial de autorizare pentru a înlesni conectarea clientului sau cu bancă emitentă. Organizațiile internaționale în domeniul cardurilor stabilesc periodic pe fiecare țară sau grupe de țări și pentru fiecare tip de activitate (comercială, service, hotelieră etc), limite de autorizare care însă pot fi ajustate de băncile acceptatoare. Practica internațională cunoaște atît cente de autorizare constituite prin participarea mai multor bănci, cât și centre organizate distinct de o bancă.

Decontarea. La sfîrșitul zilei, memoria POS se descarcă în fișierul electronic al băncii acceptatoare. Urmează procesul de compensare la instituția internaională de carduri și decontarea finală caree se tratează în subcapitolul următor. Pe baza soldurilor debitoare din compensare, băncile emitente transmit creditările către bănciel acceptatoare iar acestea creditează conturile comercianților. Cu acesta se încheie ciclul operațiunilor de plată prin carduri. Durata decontării unei operațiuni din momentul autorizării pînă la creditarea contului comerciantului este, în medie, de 2 zile, dacă comercianții depun zilnic la bancă ieșirile cu tranzacțiile din ziua precedentă, în practică însă perioada medie de decontare este de 4 zile. Fluxul operațiunilor de plată prin carduri se derulează astfel:

Clientul deținător al cardului, achiziționează bunuri/servicii de la comerciantul acceptant de card și se efectuează plata prin utilizarea cardului care se introduce în POS și se tastază codul PIN.

Comerciantul în calitatea sa de acceptant, verifică integritatea și valabilitatea cardului ( să conțină holograma, să nu existe ștersături, modificări sau deteriorări, să fie în termenul de valabilitate și să nu figureze pe lista cardurilor pierdute/furate) și solicită autorizarea tranzacțiiei, adresîndu-se la centrul de autorizare (VISA BASE I prin MOLDCARD), automat facîndu-se conexiunea cu banca comerciantul, iar centrul de autorizare, retransmite mesajul băncii clientului (banca emitentă);

Banca emitentă, verifică existența disponibilului în cont și alți parametri, trimite mesajul de răspuns DA (codul de autorizare) sau NU către centrul de autorizare (BASE I prin MOLDCARD) și după procesare, acesta retransmite mesajul către comerciant și banca acestuia;

Comerciantul întocmește documentul de vânzare-cumpărare (bonul) pe care se imprimă codul de autorizare, iar cumpărătorul semnează pe acesta; comerciantul verifică identitatea semnăturii cu cea de pe card, restituie cardul, și de pe o copie de bon și se eliberează marfa;

Are loc procesul de compensare și decontare interbancară în urma căruia băncile debitoare (băncile emitente) transferă fondurile către băncile creditoare (băncile acceptante); băncile debitează respectiv creditează conturile clienților.

Operațiunile de plată cu carduri se pot efectua în două modalități: on – line (electronic) și off-line (manual). Mediul electronic a fost descris mai sus și este cel mai utilizat în țările avansate tehnologic. Acesta nu folosește în acceptare și decontare documente pe hîrtie, cu excepția bonului care se eliberează clientului, mesajele de transfer de fonduri fiind electronice. Mediul off – line, folosește echipamente mecanice, telefonia vocală și documentele pe hârtie. Mediul off – line, prezintă următoarele particularități: comercianții au la dispoziție imprintere utilizate pentru prelucrarea informațiilor în relief de pe card prin presare mecanică pe cecuri, celelalte elemente (data tranzacției, codul băncii) completându-se manual de operator; autorizarea tranzacției are loc prin telefon sau numai prin verificarea listelor cardurilor pierdute/furate; decontarea se face pe baza bonurilor de tip imprint, care se depun la banca acceptatoare, iar aceasta le transmite MOLDCARD pentru pregătirea fișierelor electronice, după care se restituie băncii acceptatoare; comercianții pot primi fondurile imediat sau la primirea efectivă a creditării de la banca emitentă. Acest sistem este mai greoi, perioada de decontare mai lungă, costurile mai ridicate și riscurile mai mari. Băncile emitente au dreptul de a refuza plata la documentele de decontare, fie din inițiativa posesorului (a,c), fie din proprie inițiativă (b,d), datorită următoarelor motive:

Nevalabilitatea operațiunilor – buurile sau numerarul care constituie obiectul operațiunii nnu au fost primite de posesorul cardului ( de ex. Bancomatul nu a eliberat numerarul dar operațiunea s-a înregistrat); operațiunea de vânzare-cumpărare nu a fost finalizată efectiv, iar bonul nu a fost anulat; comercianții au modificat suma operațiunii fără acordul posesorului de card;

Nerespectarea procedurii de autorizare – cardul era înscris pe lista celor interzise la acceptare; cardul a fost utilizat pentru mai multe operațiuni de vânzare la aceeași unitate și în acceași zi în scopul evitării autorizării; contravaloarea bunurilor depășește limita de autorizare a comerciantului;

Erorilor de completare sau procesare a chitanțelor tip;

Carduri expirate, contrafăcute, operațiuni frauduloase.

Întrucât atât în mediul on-line cît și în cel off-line, băncile emitente nu primesc documentele de decontare (chitanțele) ci numai listele cu tranzacții, refuzurile din proprie inițiativă se fac la faza de autorizare. În practică, refuzurile se datorează în cea mai mare parte a sesizărilor deținătorilor de carduri. Pentru exercitarea dreptului de refuz, banca emitentă solicită băncii acceptante restituirea plății, iar aceasta notifică comerciantului reclamația și recuperează sumele din încasările care urmează sau după un interval de timp, debitează automat contul clientului, potrivit prevederilor din conveția de card.

După cum se știe, țările dezvoltate au avut nevoie de decenii pentru a perfecționa mecanismul plăților cu cardurile bancare, pînă la obținerea rezultatului dorit. Pentru a le perpetua, e necesar să se ia în considerație experiența altor țări în cazul creării priorităților acestui serviciu bancar. Cardul este mijlocul practic care ajută populația să efectueze cheltuielile zilnice: retragerea de numerar de la orice ATM sau plata cumpărăturilor la comercianți. Oamenilor le rămîne doa sa aleagă cardul care îi coerspunde cel mai bine sau să combine avantajele mai multor carduri pentru a obține maximă satisfactie utilizândule. Persoanele care călătoresc des în străinătate și doresc să dispună de o rezervă de bani pe care să le poată utiliza la nevoie sau își doresc pur și simpu un instrument de plată care sa își faciliteze derularea operațiunilor cotidiene, aplează la acest instrument bancar. Achitarea cumpărăturilor și serviciilor prin intermediul cardului bancar, reprezintă un avantaj pentru posesorii de carduri. Însă deseori se mai întîmplă că, avînd card bancar și mijloace suficiente pe cont, posesorul nu poate utiliza cardul pentru achitarea fără numerar a cumpărăturilor, serviciilor sau pentru a plăti contul la restaurant. Asemenea situații apar, de exemplu, atunci cînd compania respectivă nu acceptă plăți prin card sau are mereu ”probeme tehnice” cu Pos-terminalul.

Potrivit Băncii Naționale a Moldovei, în trimestrul trei al anului 2015, pe teritoriul țării noastre au fost efectuate peste 6,33 mil. de operațiuni cu carduri emise în Republica Moldova. Doar 1,59 mil. dintre acestea au reprezentat plăți fără numerar, în timp ce 4,74 mil. au constituit extrageri de numerar. În iulie-septembrie, valoarea operațiunilor efectuate pe teritoriul țărrii, cu carduri emise în Republica Moldova, a atins 8,26 mld. de lei. Cea mai mare parte din această sumă o reprezintă retragerile de numerar – aproape 7,76 mld. de lei, în timp ce plățile cu cardul au însumat doar 506,4 mil. de lei. În străinătate însă moldovenii preferă să achite cu cardul. În trimestrul trei, peste hotarele țării au fost efectuate aproape 705,7 mii de operațiuni cu carduri emise în Republica Moldova, în valoare totală de 862,23 mil. lei. valoarea plăților efectuate în stăinătate a depășit 706 mil. lei, iar suma retragerilor a fost de peste patru ori mai mică și a totalizat 156,3 mil. lei. potrivit BNM, în trimestrul trei a anului 2015 au fost emise aproximativ 266 mii de carduri, în timp ce aproximativv 113000 au fost retrase din circulație. La sfîrșitul lunii septembrie, în Moldova erau în circulație 1 mil. 511 mii carduri bancare. Statisticele arată că, în prezent, în țara noastra există 12,56 mii de POS terminale și 1128 bancomate. Amintim că, în perioada decembrie 2014 – octombrie 2015, banca centrală, în parteneriat cu Facilitatea de Dezvoltare a Fondului European pentru Europa de Sud – Est, a derulat o campanie națională de promovare a plăților fără numerar, la sfîrșitul cărei Banca Națională anunța că ponderea plăților fără numerar în totalul operațiunilor cu carduri a crescut cu 4,7%.

Numărul de operațiuni cu carduri bancare emise în Republica Moldova efectuate pe teritoriul țării noastre

Fig.2.1.1. Numărul de operațiuni cu carduri emise în Republica Moldova efectuate pe teritoriul țării noastre.

Sursa: Efectuată de autor în baza rapoartelor BNM

Aproape 8 din 10 operațiuni cu carduri bancare pe teritoriul țării noastre le constituie retragerile de banni din bancomate. Potrivit datelor statistice, în primul trimestru al anului 2015, numărul posesorilor de carduri în Moldova s-a majorat cu 12,6% față de aceeași perioadă a anului 2014, dar este foarte departe de media europeană, unde fiecare al 2-lea adult are un astfel de instrument financiar. Datele BNM arată că, în primele 3 luni ale anului 2015 numărul cardurilor aflate în circulație a ajuns la cifra 1.316,814, dintre care aproape 146 mii de carduri au fost eliberate în acel an. Datele BNM arată că din cele peste 6,2 milioane de operațiuni cu carduri, aproximativ 77,4% au fost retrageri de bani din bancomate și doar 22,6% – plăți fără numerar. Situația este alta la operațiunile efectuate peste hotare, cu cardurile emise în Moldova, unde doar 6 la sută dintre operațiuni constituie retrageri de numerar.

Valoarea operațiunilor efectuate cu cardurile emise în Moldova efectuate pe teritoriul țării.

Fig.2.1.2. Valoarea operațiunilor efectuate cu cardurile emise în Moldova efectuate pe teritoriul țării.

Sursa: Efectuată de autor în baza rapoartelor BNM

Analizând figura de mai sus observăm cu certitudine creșterea considerabilă a operațiunilor cu cardurile bancare emise în Republica Moldova. Cel mai mult predomină retragerile de numerar. Analizînd figura de mai sus pot spune că în anul 2011 față de 2010 au crescut retragerile de numerar cu 871milioane lei și plățile fără numerar cu 50 milioane lei, în anul 2012 față de 2011 au crescut retragerile de numerar cu 318 milioane lei și cele fără numerar cu 44 milioane lei. În anul 2013 față de anul 2012, retragerile de numerar au crescut cu 682 milioane lei și plățile fără numerar cu milioane lei. Analizând anul 2014 față de anul 2013, vedem o creștere considerabilă a retragerilor de numerar, și anumer cu 791 milioane lei, și plățile fără numerar cu 96 milioane lei. în anul 2015 vedem cea mai mare creștere a graficului și anume față de anul precedent vedem o creștere cu 1295 milioane lei a retragerilor de numerar și plățile fără numerar cu 142 milioane lei. în comparație a anului 2010 cu 2015 pot spune că retragerile de numerar în anul 2015 față de 2010 s-au majorat cu 3957 milioane lei și plățile fără numerar cu 386 milioane lei.

Valoarea medie a unei operațiuni în Republica Moldova în trimestrul II (2015): retrageri – 1431 lei; plăți fără numerar – 311 lei.

Valoarea medie a unei operațiuni în stăinătate: retrageri – 3307 lei; plăți fără numerar – 966 lei.