Dezvoltarea Antreprenoriatului Feminin In Romania

Cuprins

Introducere………………………………………………………………………………………………..3

Capitolul 1 – Evoluția Întreprinderilor Mici și Mijlocii……………………………….4

Caracteristicile micilor afaceri…………………………………………………………………………………5

Probleme specifice micilor afaceri………………………………………………………………….6

Evolutia intreprinderilor mici si mijlocii in Romania, dupa 1990……………………7

1.4. Impactul crizei asupra IMM-urilor……………………………………………………………..10 

Capitolul 2 – Femeia in societate……………………………………………………………….12

2.1. Evaluarea integrării femeilor în clasa muncitoare…………………………………………12

2.2. Aspecte ale feminismului in raport cu statutul in societate…………………………….13

2.3. Influența experienței femeii asupra casei și familiei…………………………….15

2.4. Forța de muncă în afara domiciliului……………………………………………..18

2.5. Activiste sau victime în lupta pentru integrare………………………………… 21

Capitolul 3 – Evoluția Femeii în Afaceri…………………………………………………….22

3.1. Femeia manager…………………………………………………………………………………………..22

3.2. Femeia întreprinzător ………………………………………………………………………………….23

3.2.1. Dificultăți întâmpinate de femeile întreprinzător……………………………………………….25

3.2.2. Profilul femeii intreprinzator in Romania…………………………………………………………26

3.2.3. Prezența femeilor în mediul de afaceri………………………………………………27

3.2.4. Proiecte elaborate pentru susținerea femeilor în afaceri……………………………29

Capitolul 4 – Studiu practic privind femeile intreprinzator……………………..32

4.1. Cercetarea aplicativa si formularea chestionarului…………………………………….32

4.2. Interpretarea chestionarului pentru observarea evolutiei femeii intreprinzator in Romania………………………………………………………………………………………………………35

4.3. Date de identificare firme chestionate……………………………………………………….47

Concluzii………………………………………………………………………………………………………….57

Bilbiografie………………………………………………………………………………………………………58

Anexa 1……………………………………………………………………………………………………………59

Introducere

Decenii de-a rândul, cercetarea și educația economică au fost centrate pe firmele mari. Odată evidențiat rolul fundamental jucat de antreprenoriat în creșterea economică, literatura de specialitate a început sa acorde o atenție deosebită acestui subiect, recunoscând rolul său vital, dinamizator și inovator.

În ultimii 30 de ani, impactul pozitiv al activității întreprinzătorilor a fost resimțit în toate sectoarele economice. În fapt, creșterea rapidă a firmelor antreprenoriale formează esența sistemului economic mondial în plină schimbare. Trăim într-o eră a antreprenoriatului, sprijinită deopotrivă de instituții educaționale, entitați guvernamentale și corporații.

Interesul major al femeilor pentru antreprenoriat reprezintă un potențial uriaș pentru

crearea de bunăstare și progres economic. Acest potențial poate fi pe deplin fructificat doar în condițiile creșterii accesului la educație antreprenorială și a înțelegerii superioare a modului de depăsire a barierelor din calea dezvoltării gândirii și acțiunii antreprenoriale.

Lucrarea de față își propune să evidențieze efortul femeilor în timp de a ajunge la o independență financiară și de a depăși anumite bariere impuse de vechea societate și de mentalitatea aferentă acesteia.

Am ales să dezbat în cele ce urmează aspecte legate de antreprenoriatul feminin, ca un omagiu, o apreciere și recunoaștere a perseverenței, ambiției celor ce au reușit în carieră și viață, în ciuda discriminărilor și piedicilor cu care s-au confruntat.

Capitolul 1 – Evoluția Întreprinderilor Mici și Mijlocii

Amploarea deosebită pe care o cunoaște apariția și dezvoltarea micro-întreprinderilor, întreprinderilor mici și mijlocii, demonstrează că micile afaceri constituie pentru foarte mulți oameni șansa înscrierii în cursa competiției economico-sociale, creatoare de locuri de muncă și schimburi de valori.

Capacitatea micilor afaceri de a înființa locuri de muncă provine din puterea de creație și inovare a întreprinzătorilor, pe fondul general al numeroaselor schimbări generate de descoperirile din domeniul științei și tehnicii.

În majoritatea statelor lumii micile afaceri au contribuit în mod esențial la dezvoltarea economică. Cunoscutul om de știință Peter Drucker, afirmă că micile afaceri reprezintă catalizatorul principal al creșterii economice . Cercetări socioeconomice efectuate în SUA și Germania au evidențiat că 60-70 la sută din oferta locurilor de muncă în ultimii ani, provine din sectorul firmelor mici și mijlocii.

Un studiu efectuat recent la Institutul de Economie Mondială din București, ale cărui rezultate au fost publicate în presa economică, arată că în România există un important sector al întreprinderilor mici și mijlocii. Peste 75 la sută din numărul firmelor românești se înscriu în categoria micilor afaceri, asigurând mai mult de 40 la sută din numărul locurilor de muncă din economie Iată că sunt suficiente argumente care demonstrează necesitatea abordării tematicii managementului micilor afaceri.

Caracteristicile micilor afaceri

Conceptul de afacere presupune evidențierea unor elemente constitutive cum sunt: volumul fizic și valoric al tranzacțiilor comerciale și economice, numărul de salariați, domeniul de activitate, mărimea capitalului social, activele totale etc.

Nu există o diferențiere unanim acceptată între micile afaceri, practic fiind adoptate o serie de criterii care, de cele mai multe ori, se referă la volumul vânzărilor, numărul salariaților etc. Astfel, în Germania se consideră că micile afaceri presupun vânzări de până la maximum 50 milioane Euro anual cu un număr de până la 500 de salariați .

În România micile afaceri sunt susținute de micro-întreprinderi, întreprinderi mici și mijlocii, în care sunt angajați până la 250 de salariați și care realizează anual o cifră de afaceri netă de până la 50 milioane de euro și/sau dețin active totale de până la 43 milioane de euro. În tabelul 20.4 sunt prezentate caracteristicile de încadrare a micilor afaceri în micro-întreprinderi, întreprinderi mici și întreprinderi mijlocii. Aceste date sunt reglementate prin Legea 346/2004, cu modificările și adăugirile ulterioare, privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii.

Tabel 1. Categoriile de intreprinderi micro, mici si mijlocii

Definirea numai din punct de vedere cantitativ a micilor afaceri nu este de cele mai multe ori relevantă datorită inflației. Din acest motiv ar trebui avute în vedere și o serie de aspecte calitative, cum sunt: nivelul productivității muncii, gradul de integrare al proceselor tehnologice etc. Se poate afirma că micile afaceri sunt acelea care au independență patrimonială, au program propriu de lucru și nu sunt dominate de o serie de factori ai mediului concurențial.

De regulă, micile afaceri se înființează în următoarele domenii: servicii; comerț; turism; construcții generale; industria prelucrătoare; agricultură.

Serviciile reprezintă un domeniu cu arie foarte mare de răspândire și se adresează atât populației cât și instituțiilor publice și de stat etc. Exemple de astfel de afaceri sunt: spălătoriile publice; saloanele de frizerie-coafură; reparațiile echipamentelor electrocasnice, instalațiilor sanitare, auto-moto etc.; transporturile de mărfuri și persoane; lucrările tipografice și de papetărie; serviciile hoteliere și de alimentație publică; turism.

Comerțul reprezintă o categorie de afaceri care presupune cumpărarea și vânzarea de materii prime, materiale, combustibili, produse finite etc. În domeniul comerțului există două categorii de afaceri: comerțul cu ridicata și comerțul cu amănuntul. Comerțul cu ridicata reprezintă veriga intermediară dintre industria prelucrătoare și comerțul cu amănuntul sau consumatorii industriali. Comerțul cu amănuntul se adresează direct consumatorilor/utilizatorilor prin librării, magazine, consignații, papetării etc.

Construcțiile generale reprezintă un domeniu al micilor afaceri în care se tranzacționează construcția de locuințe civile, construcții de depozite, hale industriale, furnituri de construcții – tâmplărie, semifabricate industriale și materiale de construcții.

Industria prelucrătoare este un domeniu în care micile afaceri sunt orientate spre realizarea unor produse simple, în condiții de serie mică sau medie, adoptând procese tehnologice de mică mecanizare și automatizare.

Agricultura este un domeniu tradițional pentru micile afaceri și presupune realizarea produselor de origine vegetală sau animală destinate prelucrării industriale precum și a produselor cu destinația susținerii producției agricole (furaje, fertilizanți, substanțe pentru tratamente fitosanitare și veterinare etc.).

1.2. Probleme specifice micilor afaceri

Comparativ cu marile firme, agenții economici implicați în micile afaceri au o structură fragilă, întemeiată pe resurse limitate. Această situație constituie sursa unor probleme specifice care sunt, de cele mai multe ori, amenințătoare pentru existența lor. Din aceste motive există o rată mare a falimentelor micilor afaceri încă din primii ani de existență.

Întreprinzătorii în domeniul micilor afaceri dispun de garanții materiale reduse și nu acceptă să se asocieze cu alți investitori. Din această cauză ei sunt relativ izolați și se ocupă de întreaga problematică a întreprinderii, fără a avea posibilitatea de a angaja specialiști pe domenii de activitate. Așadar, singurătatea întreprinzătorului este o primă problemă care atrage numeroase puncte slabe în existența micro-firmelor și a firmelor mici și mijlocii.

Calitatea resursei umane atrase este de cele mai multe ori o problemă dificilă. În domeniul micilor afaceri se plătesc salarii mici, neatractive pentru personalul cu calificare superioară. Condițiile de muncă sunt, de cele mai multe ori, nesatisfăcătoare și nici nu există posibilități reale de îmbunătățire. În consecință, aceste afaceri nu au capacitatea de a atrage personal de conducere și de execuție capabil să asigure angajarea eficientă a resurselor în competiția de piață, lucrând cu o productivitate scăzută și fără a garanta o calitate optimă a produselor oferite.

Sistemul informațional al micilor întreprinzători constituie o mare problemă deoarece este sărac în date și informații adecvate, exacte și oportune. Micii întreprinzători operează cu date și informații preluate din surse îndoielnice și care conțin o mare doză de neadevăr. Lipsa fondurilor îi împiedică pe investitori să realizeze investiții în domeniul tehnologiei și echipamentelor informatice, de mare performanță.

Marea mobilitate a factorilor de mediu, evoluția rapidă a descoperirilor tehnico-științifice, pot surprinde nepregătite întreprinderile mici și mijlocii. În asemenea situații strategia și tactica acestor firme trebuie să fie schimbate din mers, lucru foarte greu de realizat atunci cânstrucțiile generale reprezintă un domeniu al micilor afaceri în care se tranzacționează construcția de locuințe civile, construcții de depozite, hale industriale, furnituri de construcții – tâmplărie, semifabricate industriale și materiale de construcții.

Industria prelucrătoare este un domeniu în care micile afaceri sunt orientate spre realizarea unor produse simple, în condiții de serie mică sau medie, adoptând procese tehnologice de mică mecanizare și automatizare.

Agricultura este un domeniu tradițional pentru micile afaceri și presupune realizarea produselor de origine vegetală sau animală destinate prelucrării industriale precum și a produselor cu destinația susținerii producției agricole (furaje, fertilizanți, substanțe pentru tratamente fitosanitare și veterinare etc.).

1.2. Probleme specifice micilor afaceri

Comparativ cu marile firme, agenții economici implicați în micile afaceri au o structură fragilă, întemeiată pe resurse limitate. Această situație constituie sursa unor probleme specifice care sunt, de cele mai multe ori, amenințătoare pentru existența lor. Din aceste motive există o rată mare a falimentelor micilor afaceri încă din primii ani de existență.

Întreprinzătorii în domeniul micilor afaceri dispun de garanții materiale reduse și nu acceptă să se asocieze cu alți investitori. Din această cauză ei sunt relativ izolați și se ocupă de întreaga problematică a întreprinderii, fără a avea posibilitatea de a angaja specialiști pe domenii de activitate. Așadar, singurătatea întreprinzătorului este o primă problemă care atrage numeroase puncte slabe în existența micro-firmelor și a firmelor mici și mijlocii.

Calitatea resursei umane atrase este de cele mai multe ori o problemă dificilă. În domeniul micilor afaceri se plătesc salarii mici, neatractive pentru personalul cu calificare superioară. Condițiile de muncă sunt, de cele mai multe ori, nesatisfăcătoare și nici nu există posibilități reale de îmbunătățire. În consecință, aceste afaceri nu au capacitatea de a atrage personal de conducere și de execuție capabil să asigure angajarea eficientă a resurselor în competiția de piață, lucrând cu o productivitate scăzută și fără a garanta o calitate optimă a produselor oferite.

Sistemul informațional al micilor întreprinzători constituie o mare problemă deoarece este sărac în date și informații adecvate, exacte și oportune. Micii întreprinzători operează cu date și informații preluate din surse îndoielnice și care conțin o mare doză de neadevăr. Lipsa fondurilor îi împiedică pe investitori să realizeze investiții în domeniul tehnologiei și echipamentelor informatice, de mare performanță.

Marea mobilitate a factorilor de mediu, evoluția rapidă a descoperirilor tehnico-științifice, pot surprinde nepregătite întreprinderile mici și mijlocii. În asemenea situații strategia și tactica acestor firme trebuie să fie schimbate din mers, lucru foarte greu de realizat atunci când se ignoră activitățile previzionale. De cele mai multe ori, volumul restrâns al resurselor face imposibilă o asemenea adaptare.

Ca o consecință a celor câteva probleme enunțate anterior, apare și lipsa de încredere a societăților bancare, financiare și de asigurare, în capacitatea de contractare a împrumuturilor bancare atât pentru activitățile de producție cât și pentru investiții.

Toate problemele enunțate pot să apară simultan și în asemenea situații protejarea capitalului investit nu poate fi susținută decât prin lichidarea sau vânzarea afacerii.

1.3 Evolutia intreprinderilor mici si mijlocii in Romania, dupa 1990

Tranziția către o economie de piață declanșată de evenimentele de la sfârșitul anului 1989 a presupus o suprapunere de transformări dintre care mai importante au fost: tranziția de la o structură de proprietate predominant de stat către o structură mixtă, tranziția de la un mecanism economic bazat pe plan, la unul bazat pe mecanismele pieței libere, tranziția de la dictatură la democrație, tranziția către un alt model de împărțire a avuției, tranziția la o altă structură pe clase a societății. Dintre aceste procese, cel mai important prin rol și prin consecințe în ansamblul procesului tranziției este schimbarea structurii de proprietate. Trecerea către predominanța proprietății private s-a efectuat prin două căi principale: stimularea liberei inițiative și transferul proprietății de stat către sectorul privat.

Analiza dinamicii înregistrate în economia românească, în perioada de după 1990 surprinde următoarele caracteristici : descreșterea sectorului de stat și creșterea ponderii sectorului privat (fenomene care au însă o evoluție asimetrică, generatoare de șomaj), scăderea salariilor reale, reducerea substanțială a numărului de ore lucrate. De remarcat existenta în economia românească a două tipuri de sectoare, unul «protejat» sau «favorizat» și altul «expus» sau «defavorizat». Sectorul «protejat» este cel care, de-a lungul perioadei de dupa ‘90 a beneficiat de un tratament preferențial din partea statului (subvenții directe, compensarea datoriilor, credite cu dobânzi reduse).

Dintre procesele care au avut loc la începutul anilor ‘90, cel mai important prin rol și prin consecințe în ansamblul procesului tranziției este schimbarea structurii de proprietate. Una din principalele caracteristici ale transformării structurale în România o constituie apariția întreprinderilor mici și mijlocii. La baza dezvoltării acestora s-au aflat și unele acte normative, dintre care mai importante au fost :Legea nr. 31/1990 privind organizarea și funcționarea societăților comerciale,Decretul-lege nr. 54/1990 privind organizarea și funcționarea unor activități neconomice pe baza liberei initiative, Legea Fondului Funciar nr.18/1991. Ca urmare a acestora a avut loc o veritabilă «explozie» de noi întreprinderi.

Evoluția cadrului instituțional este complicată, cu multe etape de concretizări și de reluări instituționale, redefiniri organizaționale, de exemplu:

1. În luna mai 1990 s-a inființat departamentul pentru IMM-uri în cadrul Agenției naționale pentru Privatizare;

2. În luna iulie 1992 s-a inființat Fundația pentru Asisțenta Întreprinzătorilor din România (CRIMM), fiind și anul în care s-a încheiat primul memorandum de finațare a IMM-urilor;

3. Pe parcursul anului 1993 Agenția Română de Dezvoltare preia structural IMM-urile;

4. În luna ianuarie 1996 Agenția Națională pentru Privatizare preia IMM-urile;

5. În luna ianuarie 1998 Consiliul pentru Reformă preia IMM-urile;

6. În luna noiembrie 1998 Cancelaria prim-ministrului preia IMM-urile;

7. Pe parcursul anului 1999 se inființeaza Agenția Națională pentru IMM-uri;

8. Pe parcursul anului 2000 Agenția Națională pentru IMM-uri trece în subordinea Agenției Naționale pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii și Cooperație;

9. Pe parcursul anului 2001 s-a înființat Ministerul pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii și Cooperație;

10. În luna decembrie 2001 s-a constituit fondul național de garantare a creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii, în baza Legii 133 din 20.06.1999 abrogată prin articolul 34 din Legea 346 din anul 2004 privind stimularea întreprinzătorilor privați pentru inființarea și dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii;

11. Pe parcursul anului 2003 acest fond se transformă în Agenția Națională pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii și Cooperație;

12. Pe parcursul anului 2004 organizația pentru IMM-uri se transformă în fundație, etc.

Dintre firmele înregistrate în 1997, doar 66,8% depuneau bilanț contabil, iar în 1999 procentajul acestor firme a scăzut la 63,4%. În 2000, procentajul a scăzut din nou, ajungând la 61,6%. În plus, 24,3% dintre firmele înregistrate au raportat în 1999 cifra de afaceri zero, ceea ce înseamnă că existau doar cu numele. Și la sfârșitul anului 2000, un sfert dintre firmele înregistrate au raportat cifra de afaceri zero.

În 1997, în sectorul IMM-urilor care depuneau bilanț contabil lucrau mai mult de 38% din angajați, iar acest sector contribuia cu 42,2% la PIB. În 2000, aproape 51% din angajații din firmele înregistrate care depuneau bilanțuri lucrau în sectorul întreprinderilor mici și mijlocii, iar sectorul furniza 45,8% din cifra de afaceri totală.

După anul 2000 se trece la faza de perfecționare și realizare a unei economii de piață funcționale. La nivelul anului 2005 s-a ajuns ca ponderea sectorului privat în PIB să fie de 70%, iar în 2004 s-a înregistrat situația favorabilă în care s-a depășit pentru prima oară nivelul PIB-ului din 1989.

În prezent, în România este unanim recunoscut faptul că firmele mici și

mijlocii reprezintă un sector-cheie al creșterii economice și al dezvoltării durabile. (Anexa 1 – Numărul de IMM-uri și proporția IMM-urilor private )

Din totalul afacerilor private din România, o treime sunt deținute sau gestionate de femei. Acest lucru nu il putem spune și în ceea ce privește afacerile publice, care sunt controlate în proporție de 99 la sută de bărbați.

Un studiu realizat de Camera de Comerț și Industrie a României și Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională relevă că, dupa funcția deținută în firmă, 71% dintre femeile de afaceri sunt asociați sau acționari în societățile comerciale, 8,4% prestează o activitate economică independentă, iar 8,31% sunt membre ale asociațiilor familiale. Din totalul femeilor de afaceri intervievate, 87,7% au avut inițiativa unei afaceri sau a investit capital într-o societate comercială.

În ceea ce privește repartiția teritorială a femeilor implicate în afaceri din țara noastră, lider este Bucureștiul, cu 20,2%, iar pe ultimul loc se situează județul Giurgiu, cu 0,6%. După distribuția pe regiuni de dezvoltare, București-Ilfov deține locul întâi, cu 21,1%, iar cel mai scăzut procent, de 8,2% se înregistrează în regiunea sud-vest Oltenia. (Anexa nr. 1).

1.4. Impactul crizei asupra IMM-urilor :

Criza a închis porțile multor companii. Acestea au intrat în incapacitate de plată din cauza blocării creditării, dar și a cererii scăzute. Mărturie stau cele 10.000 de dosare de insolvență înregistrate din octombrie 2008, de când criza și-a făcut simțită prezența în România. Victimele principale sunt firmele mici, cu activitate în comerț și servicii.

Conform datelor Oficiului Național al Registrului Comerțului, în perioada octombrie 2008-martie 2009, au fost deschise 10.062 de proceduri de insolvență. Dosarele au început să se înmulțească, cele 700 de cazuri din septembrie 2008 ajungând în luna următoare la 1.934. Iar, de atunci, numărul societăților noi intrate sub incidența Legii 85/2006 (legea insolvenței) s-a păstrat. De exemplu, în noiembrie 2008, alte 1.693 de firme au intrat în incapacitate de plată, iar în martie 2009 au fost înregistrate 1.806 noi dosare de insolvență.

De asemenea, numărul cazurilor de insolvență înregistrate în ultimele trei luni ale anului trecut a crescut cu peste 50% față de aceeași perioadă a anului 2007. Astfel, în lunile octombrie-decembrie 2008, s-au deschis 5.098 de dosare, față de numai 3.319 în anul precedent.

Mai mult, de la începutul anului, 4.964 de societăți comerciale s-au aflat în incapacitate de plată, iar alte 15.129 au fost radiate, Capitala fiind în fruntea clasamentului, cu 557 de dosare de insolvență și 1.826 de firme radiate. În top se mai află județele Prahova, Brașov, Bihor și Constanța.

Chiar dacă aceasta criza a inchis porțile multor firme, a reprezentat și oportunitatea unor noi afaceri. Astfel, în primele trei luni ale anului, au fost înființate 36.104 societăți comerciale. Cu toate acestea, numărul de companii nou apărute pe piață a fost cu aproximativ 3.000 mai mic decât în același interval al anului trecut. Cele mai multe firme au ca obiecte de activitate comerțul cu ridicata, construcțiile sau agricultura. În ianuarie, s-au înființat 2.736 de societăți comerciale în domeniul comerțului, pentru ca în martie, numărul acestora să crească cu 38%.

“Foarte mulți dintre cei care au rămas fără un loc de muncă s-au reorientat către PFA-uri, care, din punct de vedere economic și birocratic, sunt cel mai la îndemână pentru majoritate”, explică numărul relativ mare de firme nou înmatriculate Liviu Chiric, directorul Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul București. El mai estimează că numărul societăților radiate sau aflate în insolvență va continua să crească.

Capitolul 2 – Femeia in societate

Având în vedere bine documentata lipsa a femeilor de la cele mai de bază texte de istorie, este ușor de înțeles de ce istoricii, de sex feminin în special, au simțit nevoia de a explora trecutul femeilor. Cu toate acestea, a existat o reciprocă relativă între aceste lucrări și alte

tipuri de istorie, ceea ce le-a facut dificilă profesorilor integrarea istoriei femeilor în programa istoriei moderne . În mod ideal, studenții ar trebui să discute în mod automat atat de experiența femeilor cât și bărbaților ca răspuns la întrebări pe subiecte cum ar fi experiența de muncă sau efectele prevederilor bunastarii sociale, cu toate că din păcate, este pe departe clar dacă examinatorii apreciaza asta întotdeauna.

2.1. Evaluarea integrării femeilor în clasa muncitoare

Întrebările de nivelul I care se adresează specificitații statutului femeii în societatea modernă, pun mari probleme profesorilor. În general li se cere candidaților să se gândească la factorii juridici, sociali, economici și politici care contribuie la "emanciparea femeii" sau la "îmbunătățiera stării femeii ". Dar modificările statutului femeii în timp, implică astfel de întrebări. În timp ce câțiva dintre noi, bărbați sau femei, am dori o revenire la tipurile de condiții materiale trăite de majoritatea populației de la sfârșitul secolului XIX , este imposibil cu toate acestea, să vedem istoria femeilor în conditia unui simplu progres față de "emancipare".

Ivy Pinchbeck, în, “Femei angajate, în Revoluția Industrială”, 1750-1850 (1930) a fost optimistă în interpretările sale. Ea a vizualizat apariția gradată a salariului unei familii, specializarea crescută a bărbaților și femeilor în rolurile de susținere a familiei și în căsnicie ca o dezvoltarea treptată, emancipand femeile de la sarcina muncii duse și oferindu-le mai mult timp liber și confort¹,

____________________________________

¹ Pinchbeck I., Women Workers and the Industrial Revolution, 1750-1850, Cass, 1969

iar în acelasi timp au putut să urmarească sarcinile legate de copii și de mentinere a casei, pentru care au crezut ca sunt potrivite. În 1931 numai 11% din femeile căsătorite lucrau: într-adevăr, nu până în 1961, rata activitații economice pentru femei (cu excepția celor neplatite pentru lucru intern), a ajuns din nou la nivelul înregistrat la Recensamantul din 1861. (Tabelul nr. 1).

Feministele, și în probabilitate o majoritate de 58% din femeile căsătorite care lucrează în prezent, nu numai că ar refuza ideea sustinută de Ivy Pinchbeck în ceea ce reprezintă progresul și emanciparea, dar ar putea de asemenea să puncteze uimitoarea continuitate în gradul de segregare sexuala la locul de muncă, precum și în raportul de plată dintre femei și bărbați.

Problema pentru elevi și profesori este de a ajunge la un echilibru de evaluare a continuității și schimbării în statutul femeii, și pentru a discuta ideea că schimbarea poate fi văzută în termenii unui progres simplu, liniar. Mai mult decât atât, schimbările intr-o latură din viața femeii, care au dus la o egalitate mai mare între sexe nu au fost neapărat însoțite de progrese similare și în alte domenii. De asemenea, nu ar trebui ca experiența femeilor singure sau măritate , sau a celor lucrătoare din de clasa mijloc sa fie nerecunoscuta. Astfel, în timp ce este adevărat ca gama de ocupații accesibilă femeilor a crescut de la sfârșitul secolul al XIX -lea, acest lucru nu a afectat numărul de femei căsătorite din forța de muncă, și nu pana la primul Război Mondial, a fost un obicei ca fetele din clasa de mijloc sa lucreze înainte de căsătorie.

În mod similar, în ceea ce privește femeile "cu experienta in reproducere” (unul dintre

cei mai importanți factori determinanți pentru starea de sănătate pentru femei), femeile din clasa de mijloc au avut familii mai mici, spre sfarsitul secolului al XIX -lea, dar mărimea familiei clasei muncitoare nu a aratat o semnificativă scădere, până la perioada interbelică. Chiar și atunci, studiile contemporane aratau că femeile căsătorite femei din clasa muncitoare raportau aceleasi afectiuni la sfârșitul celui de-al lui 1930, astfel cum au făcut chiar inainte înainte de Primul Război Mondial.

2.2. Aspecte ale feminismului în raport cu statutul în societate

În conformitate cu dorința inițială de a face femeile vizibile, un număr de istorici au explorat și aspecte ale feminismului din secolul XIX si XX. Olive Banks, în cartea ei “Fețe ale feminismului” (1981), identifică trei aspecte ale feminismului: cel Evanghelic, al drepturilor egale, și cel socialist¹.

Dar aceasta este prea aranjată în mod corespunzător, pentru a cuprinde natura complexă a ideilor si comportamentului feminist. De exemplu, Josephine Butler, o feministă evanghelică, și Millicent Fawcett, o feministă a drepturilor egale , ambele au făcut uz de argumentele stiintei victoriane Darwinistice conform carora, talentele majoritatii femeilor au fost în principal interne, pentru a presa pentru o prelungire a acestor virtuți spre un domeniu mai larg, dincolo de casă.

Este normal ca influența feminismului să fie pusă la îndoială. De exemplu, atenția sporită acordată educatiei fetelor din clasa de mijloc în timpul perioadei victoriane tarzii este considerată de unii a fi rezultatul initiativei reformei educationale generale din aceasta perioada, ca si ambiția feminista, și contribuția miscarii sufragiului pentru securizarea votului care a fost mult timp o temă de dezbatere. Dar ar trebui să fim prudenti in judecarea prea stricta a feminismului din secolul XIX și inceputul XX. Carol Dyhouse, in cartea sa, “Girls Growing Up”

(1981), a susținut cu putere ca noile scoli private de fete, care au fost 200 in 1894, au absolvit fete ce puteau fi considerate modele de urmat. De asemenea, s-a reușit în relaxarea relațiilor familiale. În mod similar miscarea sufragiului a reușit sa mențina votul pe agenda politică, în fața unei opozitii vaste si uneori misogină. Este o chestiune de dezbatere cu privire la cât de importantă a fost reforma legislativă în schimbarea statutului femeii². Cu mult timp în urmă, in anii 50’, Richard Titmuss a sugerat că schimbările în modelul de sarcină și naștere au fost mult mai importante pentru explicarea modificărilor în statutul femeii în societate față de achiziționarea drepturilor legale.(Tendințele schimbarii fertilitatii sunt afisate în figura 1.)

Cea mai mare parte a literaturii recente privind istoria femeilor, s-a concentrat asupra experienței de producție și de reproducere, ca recunoaștere a Importanței acestor factori.

Dar este posibil să fie prea limitata de cadrul legal în care si-au trăit femeile viața; în secolul al XIX-lea femeile nu au avut nici personalitate juridică și nici capacitatea de a intra in contract cu piața. Când ideile stiintifice si evanghelice referitoare la caracterul, capacitatea si locul sexului feminin sunt luate impreuna, conteaza în mare măsură pentru acuta separare a sferelelor, traita de femeile din clasa de mijloc, în special.

___________________________________

¹ . Banks, Faces of Feminism: A Study of Feminism as a Social Movement (1981), St. Martin's Press, 1981

² Dyhouse C., Girls growing up in late Victorian and Edwardian England, Routledge & K. Paul, 1981

Doar am inceput sa exploram efectele care lipseau femeile de acces la undivorț, precum și la obligația legală de a mentine uzul casnic siserviciile sexuale ale soților, avute in definitia căsătoriei pentru femei.

2.3. Influența experienței femeii asupra casei și familei

Unele din cele mai incitante lucrări recente din domeniu au incercat să reconstruiască experiența femeilor (în special celor din clasa muncitoare ) in ceea ce privește casa și familia. Este dificil să scrii despre orice grup incoerent, și mulți istorici ai femeilor au adoptat noile tehnici de istorie vorbită, pentru un efect bun al trecutul recent. Când interviurile sunt utilizate împreună cu materiale de la autobiografii, anchetele sociale contemporane (cum ar fi cele de Booth și Rowntree), comentarii ale anchetatorilor sociali (cum ar fi M.S. Reeves și M. Spring Rice), precum și date de recensământ, putem începe să construim o imagine a vietii clasei muncitoare. Acest punct de vedere este considerabil mai realist decât cele oferite de unii sociologi, care vedeau relația soț / soție în curs de dezvoltare fără probleme de la separare la "simetrie", și relațiile mamă / copil circulând de la neatent la grijuliu. Cu toate acestea, este posibil ca istoricii să se fi uitat la dovezi similare și să fi ajuns la interpretări foarte diferite.

Recenta carte a autoarei Elizabeth Roberts , “A Woman's Place” (1984), descrie în viu detaliu numărul de strategii la care au recurs femeile pentru a pentru a uni capetele: amanetând, împrumutând, ținând chiriași, luând de cusut sau de spălat. Ea ajunge la concluzia că, în ciuda dificultăților cu care s-au confruntat , femeile din clasa muncitoare, în a doua jumatate a secolului, au fost mândre de munca pe care au făcut-o și în marea majoritate a cazurilor , munca soților și a soțiilor a fost complementara. Femeile tindeau să-si judece soții în funcție de suma și regularitatea salariilor pe care le aduceau acasă, iar ele, in schimb, așteaptau să fie judecate în funcție de eficiența cu care au reușit să-și administreze resursele lor limitate. Totuși, Jan Lambcrtz si Pat Ayers ,in “ Labour and Love. Women's Experience of Home and Family” (1850-1940), subliniază înșelăciunea și tensiunile generate de resursele financiare insuficiente și de gradul în care violență în familie condiționa sancțiunea finală de executare a diviziunii sexuale a muncii între soț și soție. Amândoua interpretările sunt importante și nu există nici un mod de a determina care a fost mult mai semnificativa numeric. După toate probabilitățile, femeile din clasa muncitoare au acceptat și resimtit dominația masculina in moduri destul de similare, de cele descrise în prezent de către Beatrix Campbell în « Wigan Pier Revisited (1984) ».

Condițiile materiale îndurate de soțiile și mamele târziu în cursul sfarsitului sec. XIX si XX, s-au schimbat substanțial în mai bine. În timpul perioada interbelică, soțiile din clasa muncitoare ale barbatilor angajati permanent, ar putea începe să gateasca cu ajutorul gazului si sa se gandeasca sa se mute intr-o casa cu baie pe o noua proprietate. Pentru femeile din clasa de mijloc este posibil ca acele case suburbane moderne, din perioada interbelica, echipate cu dispozitive de economisire a forței de muncă, fie cu un servitor rezident sau ajutor zilnic și cu un număr mai mic de copii, sa fi oferit femeilor mai mult timp liber, decat personalul din marile gospodării din perioada Victoriana sau obisnuitele case fara servitori de dupa cel de-al doilea război mondial.

Cel mai important a fost declinul mărimii familiei. Scrisorile maternale colectate de Adunarea Cooperativa a Femeilor chiar înainte de Primul Război mondial arată atât de tulburător, ignoranta femeilor pentru corpul lor și incapacitatea de a obține acces la contraceptive sau la intimitatea necesara pentru a practica metode de control al nașterii, care au condus la sarcini frecvente și suferință extraordinara. Lucrari recente au scos in evidenta o serie de motive

pentru utilizarea crescândă a contraceptivelor care a dus la declinul ratei natalității cunoscut sub denumirea de "tranziție demografică", care a inceput în jur de 1870. (A se vedea figura 1.) Opiniile sunt împărțite între cei care pun accent pe determinarea femeii de a-si exercita dreptul la maternitate voluntara", și cei care ofera un prim atribut

Graficul 1. Declinul fertilitatii in raport cu integrarea femeii in clasa muncitoare

importanței dorintei barbatilor de a limita a familiile lor, în vederea obținerii

"dichisurilor de maniere" și orientării în sus a mobilitații carierei pentru ele și fiii lor. După toate probabilitățile, mărimea familiei a fost negociată între soț si soție. Diana Gittins, În studiul ei asupra marimii familiei în clasa muncitoare din timpul perioadei interbelice, « Fair Sex » (1982) a ajuns la concluzia că acele cupluri ale căror vieți erau centrată pe privatizarea continua a lumii decât pe cultura de locului de munca sau pe cercurile de prieteni, au atins cel mai frecvent dimensiunea ideala a familiei.

2.4. Forța de muncă în afara domiciliului

Aceasta a fost o contribuție majoră pentru noua istorie a femeilor în punctarea legăturilor dintre familie și de experienta de lucru. De exemplu, tradiționala slabă participare a femeilor la sindicate ar trebui să fie înțeleasa în ceea ce privește modul în care relațiile tinerelor femei cu sindicatele și locul de muncă a fost mediată de rude, care deseori și-au gasit primele locuri de muncă și si-au plătit cotizațiile Uniunii. Cu alte cuvinte, tinerele femei muncitoare au avut o relație indirectă cu Uniuniea lor precum și cu locul de muncă. Scriitorii de la inceputul secolului XX, au remarcat adesea faptul că femeile parea sa accepte ideea unui loc de muncă și a unei rate, Aparent, în anticiparea faptului că s-ar căsători și ar deveni dependente de un salariu de familie" masculin.

Este clar că bărbați și femeile lucrătoare, ca si factori de decizie politică, au crezut în conceptul unei salarizări familiale ca într-un ideal. Se poate argumenta faptul ca

sindicatele luptă pentru o salarizare familiala beneficiata de clasa familiilor lucratoare în măsura în care a ridicat salariile pentru cei de sex masculin. Cu toate acestea, lupta a fost efectuată pe cheltuiala femeilor lucratoare și, în cadrul familiei, sistemul de salarizare a avantajat bărbați în măsura în care acestia au câștigată de privilegiul de a fi servit ila domiciliu de către soțiile lor. În plus, în măsura în care salariul familiei nu a fost niciodată

realizat, femeile au fost obligae să tina pe umeri sarcina dubla de uz casnic și de muncă plătita. În același timp, au primit puțină asistență din partea legislației guvernului de bunăstare cum ar fi asigurare națională, care presupunea ca dependența economică feminina să fie norma.

Pe parcursul sfarșitului secolului XIX și începutului celui de-al XX-lea,se credea a fi mai respectabil ca femeile căsătorite să nu lucreze. Într-adevăr, istoricii muncii au început să recunoască rolul pe care îl joacă sotiile în atingerea "respectabilitatii". Vizibile manifestări ale respectabilitatii au inclus și o carte de chirie "curată", cu toate că, în contextul tehnologiei intern primitive și venitului imprevizibil, astfel de lucruri au fost greu de realizat. Femeile singure au fost de asemenea, de multe ori de preocupate sa aiba ocupații respectabile; acest lucru a însemnat că fata de munca in depozit, a fost preferată munca la mașinarii, deși era scăzut plătită, pentru că era ușoară și curată. Cum a comentat Sidney Webb în 1891, "pentru munca femeilor, " gentilitatea " ocupatiei este încă acceptată, ca parte de plată ".

Gama de oportunități pentru munca platită a femeilor, în secolul al XIX-lea a fost limitată în mare măsură la fabricația de textile și serviciul intern. Numărul femeilor lucrătoare (în primul rând singure) a crescut doar cu ajutorul schimbarilor din structura ocupațiilor în ultimul sfert al secolului.

(Vezi tabelul 1). Numărul de femei angajate în munca `bluzei albe" (în principal, de predare, vânzare cu amănuntul, munca de birou și de îngrijire medicală) a crescut de 161% între 1881 și 1911. Cu toate acestea, serviciul intern a fost încă singurul si cel mai mare angajator de femei pana tarziu, in 1931.

Extinderea de locurilor de muncă pentru femei în timpul Primului Război Mondial nu a avut nici un efect durabil. Dar constienta femeilor a fost schimbata de autobiografiile atat de diferite ale experiențelor din timpul războaielor, ale Vera Brittain pentru Primul război mondial și Nella Last (soția unui ajustator de vagoane), pentru al 2-lea Razboi Mondial, aratând că niciuna nu a fost capabilă de a reveni confortabil la rutina internă de dinainte.

Graficul 2. Participarea femeii la forța de muncă

Până la această dată, munca femeilor rămâne scăzut platită și separată sexual de cea a bărbaților. În această zi de muncă ale femeilor rămâne scăzut plătită și separată de cea al bărbaților. Chiar și în domeniul textilelor, în care deobicei, femeile primeau salariu egal pentru muncă egală, rareori au câștigat același lucru, pentru că lucrau mai puține ore, aveau mai puține razboaie de tesut, și nu erau considerate în măsură să aranjeze și sa ajusteze propriile razboaie de tesut. In 1906, salariul mediu pentru toate femeile adulte lucrătoae in textile era de 15/5z, la granita a ceea ce a fost socotita a fi minima de subzistență pentru o singură femeie. Salariul mediu pentru femeile peste 18 ani în toate celelalte industrii, a fost de 12/11 z.

Există foarte puține conturi generale disponibile pentru femeile lucratoare, și este considerabilă dezbaterea – mai frecvent între sociologi decat intre istorici – despre cauzele salariilor mici ale femeilor și starii scazute.

Nu există nici o îndoială că sindicatele mastesugariilor masculine aveau tendința de a exclude femeile lucrătoare, precum și faptul că asociațiile profesionale, dominate de bărbați de asemenea, au făcut la fel in astfel de ocupatii, cum ar fi medicina. Dar angajatorii și femeile înșeși mai împărtăseau și ferme idei precum ce locuri de muncă erau adecvate pentru femei și de ce erau capabile acestea. Poziția femeii pe piața forței de muncă poate fi explicată numai prin modificările complexe dintre femeile și bărbații lucrători, sindicate, angajatori și stat, și în raport cu natura în schimbare și a structura locurilor de muncă, care este, la rândul ei, în funcție de amploarea și tehnica de producție și metodele de organizare a muncii.

Având în vedere faptul că experiența lor de munca și așteptările au fost în mare măsură limitate la muncă necalificața sau la sarcini duhovnicesti monotone (într-adevăr, o calificare de lucru a devenit, prin definiție, un lucru care nu este efectuat de către femei), este de înțeles faptul că femeile ar fi trebuit să se gandeasca pe planul doi la o munca bine platita, care urmează a fi întreprinsa la dictatele economiei in familie. În utilul rezumat al volumului , « Femeile, munca și Familia » (1978), Louise Tilly și Joan Scott au descris femeile în secolul al XX-lea, deplaseandu-se spre o poziție mai individualista și lucrand pentru propria lor satisfacție. Este incert dacă acest lucru sa întâmplat vreodată pentru majoritatea celor necalificați, sau pentru femeile lucrătoare prost plătite.

2.5. Activiste sau victime în lupta pentru integrare

Cea mai mare problemă de interpretare, care trece prin toate literaturile recente din istoria femeilor este în măsura în care femeile pot fi considerate ca "victime" – în mainile statului, ale uniunilor pentru sexul  masculin, și ale soților – sau ca agente active, cere iși controlau propria soartă. O parte a problemei în evaluarea acestui sistem provine de la faptul că istoricii femeilor sunt adesea nevoiți să se bazeze pe literatura prescriptiva, cum ar fi manualele interne, de îngrijire a copilului, ca sursă de materiale, și deseori este dificil să se evalueze cât de mult au dictat sau reflectat aceste comportamente contemporane.

Capitolul 3 – Evoluția Femeii în Afaceri

3.1. Femeia manager

De-a lungul timpului drepturile femeilor au fost reprimate în diferite moduri, negându-se și punând pe seama norocului succesele și inovațiile desfășurate la nivel managerial.

Chiar dacă trăim în secolul XXI, femeile manager încă sunt văzute cu puțină reticență. În general, s-a observat că există o tendință ca femeile să fie mai des criticate față de bărbați pentru modul în care se comportă, se îmbracă, vorbesc etc. În ceea ce privește femeia manager, întrebările pe care le au sau nu le au, deschiderea față de problemele cu care se confruntă compania, simțul umorului sau lipsa acestuia sunt aspecte care influențează succesul pe plan profesional.

Un studiu realizat de o renumită firmă de consultanță americană în cursul anului 2008 a scos la iveala faptul că femeile fac eforturi mult mai mari în vederea convingerii superiorilor acestora că sunt compentente, spre deosebire de bărbații manageri care încearcă să arate că știu mult mai puține față de seful lor astfel încât să nu pară pentru acesta o amenințare, și în acest fel să poată fi promovați. Este un mod subiectiv de gândire, însă se pare că este și adevărat, lucru șocant privind diferența dintre reprezentanții celor două sexe.

Dacă stăm și ne gândim, probabil sunt mult mai multe domeniile de activitate unde atât femeile cât și barbații încearcă să pară altceva decât ceea ce sunt cu adevarat. Diferența dintre cei ce au succes și cei ce nu au, ține foarte mult de atitudinea pe care o avem. Se pare că atitudinea fața de activitatea prestată, fie ea una personală, sau în interes de serviciu, face diferența de la persoană la persoană față de rezultatele finale obținute.

Cheia succesului este nu să încercăm să părem ceea ce nu suntem sau să încercăm să dezvoltăm ceva ce n-a fost sa fie, ci să ne axăm pe dezvoltarea și punerea în valoare a compețentelor proprii.

Tabel 1. Diferente intre femeia manager si femeia intreprinzator

3.2. Femeia întreprinzător

Decenii de-a randul, cercetarea și educația economică au fost centrate pe firmele mari. Odata evidențiat rolul fundamental jucat de antreprenoriat în creșterea economică, literatura de specialitate a început sa acorde o atenție deosebită acestui subiect, recunoscând rolul său vital, dinamizator și inovator.

În ultimii 30 de ani, impactul pozitiv al activității întreprinzătorilor a fost resimțit în toate sectoarele economice. În fapt, creșterea rapidă a firmelor antreprenoriale formează esența sistemului economic mondial în plină schimbare. Trăim într-o eră a antreprenoriatului, sprijinită deopotrivă de instituții educaționale, entitați guvernamentale și corporații.

Educația antreprenorială nu a fost niciodată atât de importantă în termeni de cercetare academică și cursuri de specialitate. Numărul universităților care oferă cel putin un curs în domeniul antreprenoriatului a crescut continuu nu numai în SUA, dar și în Europa și în alte zone ale globului. Oferta în creștere a cursurilor în domeniu a fost insoțită de intensificarea cercetării academice, de cooptarea a noi cercetători, dar și de apariția specializărilor și masteratelor în antreprenoriat, de dezvoltarea centrelor antreprenoriale. Numărul tot mai mare al programelor de cercetare derulate, al articolelor știintifice și al carților publicate pe aceasta temă trebuie să asigure suportul teoretic necesar susținerii evoluțiilor viitoare ale fenomenului antreprenorial.

Antreprenoriatul nu echivalează doar cu un mijloc de creștere a venitului național sau o sursă de noi locuri de muncă, ci reprezintă un important vector de creștere economică prin formarea unei punți de legatură între inovație și piață.

Interesul major al femeilor pentru antreprenoriat reprezintă un potențial uriaș pentru

crearea de bunăstare și progres economic. Acest potențial poate fi pe deplin fructificat doar în condițiile creșterii accesului la educație antreprenorială și a înțelegerii superioare a modului de depăsire a barierelor din calea dezvoltării gândirii și acțiunii antreprenoriale.

Creșterea numărului de afaceri desfașurate de femei și contribuția lor la dinamizarea

economiei sunt indiscutabile și acceptate pe scară largă, deși impactul complet al firmelor lor nu este înteles în toate aspectele sale. Una dintre principalele surse de date statistice referitoare la afacerile deținute de femei la nivel mondial este Centrul pentru Cercetarea Afacerilor Femeilor (Center for Women’s Business Research). Conform datelor publicate de acesta, la începutul anului 2005, în S.U.A. existau circa 10,6 milioane de afaceri deținute de femei, reprezentând 47,7 % din totalul firmelor private existente în S.U.A. Practic, la începutul lui 2005, una din 11 femei era proprietară/co-proprietară unei afaceri, iar afacerile lor private reprezentau aproximativ jumatate din totalul firmelor existente în SUA. De altfel, în aceasta țară, afacerile deținute de femei au constituit un element major în evoluția economică a ultimelor decenii. Femeile întreprinzător constituie o forța motrice atât sub aspect numeric cât si al veniturilor realizate.

Ele au generat în 2004 vânzări de peste 1100 de miliarde de $ și au asigurat un loc de muncă pentru 7,2 milioane de persoane, la nivel național. Între 1997 si 2005, procentul creșterii firmelor deținute de femei a fost aproape dublu față de totalul creșterii firmelor din SUA (42,3 % fata de 23,3%). De asemenea, numarul persoanelor angajate in aceste firme a crescut cu 0,4%, iar vanzarile anuale au crescut cu 4,4%. Aceste firme sunt in continua expansiune, extinzandu-se de la sectoarele tradiționale (servicii, comert etc) catre industrii netradiționale, precum construcții (cu o crestere de 30% in perioada de referintă), transporturi, comunicații și utilități publice (crestere de 28,1%), servicii în domeniul agricol (crestere de 24,3%).

În România, dezvoltarea antreprenoriatului în general și a celui feminin ca parte

componentă, constituie o reală provocare, în condițiile în care abia dupa 1990, s-a pus problema recreării și dezvoltării proceselor antreprenoriale, după decenii de economie centralizată. Studierea femeilor deja întreprinzatoare, inclusiv a celor potențial întreprinzătoare, constituie componente fundamentale ale oricărui demers de consolidare a legăturii dintre inovație, crestere economică și revitalizare, atât de importante pentru prosperitatea unei țări.

În privința IMM-urilor conduse de femei pe piețele internaționale, s-a constatat că mărimea firmei este determinantă pentru forța economică și puterea de vânzare pe piața UE. Procentul firmelor care au reușit să facă vânzari pe piața UE crește direct proporțional cu mărimea acestora.

3.2.1. Dificultăți întâmpinate de femeile întreprinzător

Între bărbații și femeile întreprinzător există diferențe de personalitate. De asemenea, și educația acestora diferă. În plus, femeile întâmpină o serie de dificultăți pe care bărbații nu le au în mod obișnuit.

Băncile și alte instituții financiare sunt mai conservatoare în a acorda împrumuturi femeilor întreprinzători. O explicație este faptul că unele bănci atribuie trăsăturile întreprinzătorilor de succes în special bărbaților. Un alt motiv este acela că femeile întră în afaceri îndeosebi în sfera serviciilor și comerțului cu amănuntul și aceste domenii au dificultăți mai mari de a obține împrumuturi decât cele din sfera producției.

Femeile întreprinzător întâmpină o dificultate în plus și prin faptul că trebuie să se ocupe și de problemele familiale. Unele cercetări relevă faptul că există o legătură directă între satisfacția în afaceri și fericirea familială. În plus, femeile întreprinzători au o mai mare satisfacție în muncă decât cele care sunt manageri, satisfacție generată de posibilitatea de a-și controla propriul destin.

3.2.2. Profilul femeii intreprinzator in Romania

Profilul demografic

Femeile întreprinzãtori potențiali au o vîrstã medie de 35 de ani, și o experiențã de lucru de aproximativ 8 ani. Majoritatea lor(62%) dispun de studii sau pregãtire în management și gestiunea afacerilor.

Femeile proprietari de firme recent inființate(maxim2 ani) auo virstamedie de 34 de ani și o experienta în muncã de 8 ani. Ele dispun de studii sau pregatire în managementîn proporție de 50%. Întreprinzatoarele proprietari de firme care opereazã

pe piatã de mai mult de 2 ani au o vîrstã medie de 37 de ani și o experiențã în muncã

de aproximativ 11 ani. Ele dispun atît de studii superioare (79%) și de pregãtire în domeniul managementului (57%).În timp ce femeile întreprinzãtori potențiali și noi, declarã cã principala lor motivatie pentru a intra în afaceri este posibilitatea de a obține venituri superioare, proprietarele de IMM-uri considerã cã principala lor motivație este detectarea unei ocazii de afaceri de care au vrut sa profite.

Profil socio – cultural

În România statutul social asociat întreprinzãtorilor și sentimentul de respect fata de acestia sunt factori de perceptie ce influenteaza pozitiv decizia de a deveni întreprinzator. Acesta este și cazul femeilor întreprinzãtori din eșantionul analizat de CEBR. Existența unor modele antreprenoriale pozitive stimuleazã activitatea întreprinzãtoarelor din România. 38% din femeile care nu au demarat înca o afacere însã intentioneaza sã o facã, declarã ca au cunoscuți care sunt întreprinzãtori, în cercul lor social (familie, prieteni). Acest procent se reduce însã în cazul femeilor care au inființat deja o firmã, acesta fiind de 21% în cazul întreprinzãtoarelor cu firme mai “tinere”de 2 ani și de 27% în cazul celor care au o firmã ce opereaza pe piata de mai mult de 2 ani.

Profil de afaceri

Diferența de vîrsta între firmele întreprinzãtoarelor și întreprinzãtorilor din România este, în medie de 2 ani, firmele în proprietatea femeilor fiind mai “tinere”. Atît femeile cît și bãrbații, folosesc ca principalã sursã de finanțare, economiile proprii.

În 47% din firmele inființate de femei, acestea sunt proprietar unic, în

79% din cazuri femeile fiind și cele care se ocupã de managementul afacerii. În firmele în co-proprietate, femeile auo cota medie de participare de 75%. În medie, unul sau doi alți membri al familiei sunt co-proprietari în firmele pe care femeile le au în co-proprietate cu familia.

Femeile tind sã infiinteze afaceri de dimensiuni mai mici decît cele inființate de bãrbații întreprinzãtori. Considerînd drept criteriu de marime a afacerii numarul inițial de angajati, acesta este de 3 angajați în cazul femeilor și 4 în cazul bãrbaților. Cu toate acestea, afacerile întreprinzãtoarelor din România tind sã se dezvolte mai rapid, cu o ratã

de creșterede 39% fata de un 31% în cazul bãrbaților.

Întreprinzatoarele din România se implicã mai mult decît întreprinzãtorii, în afaceri internaționale. 13,2% din produsele sau serviciile firmelor create de femei sunt

dedicate exportului în timp ce acest procent este de 13,14% în cazul bãrbaților. Deși aparent micã, aceasta diferența este semnificativa din punct de vedere statistic.

3.2.3. Prezența femeilor în mediul de afaceri

Deși este inca un subiect cu doua taisuri, oamenii de afaceri se arata deschisi in ceea ce priveste prezenta feminina in mediul de afaceri. Reporterii Buna Ziua Iasi, intrebati daca pot numi trei femei de afaceri de succes din Iasi, acestia au dat raspunsul fara a se gandi prea mult, specificand totusi ca nu sunt atat de multe pe cat ar trebui :"Nu stiu daca sunt multe sau putine femei de afaceri dar, in general, isi vad de treaba lor si nu doresc publicitate", a explicat Viorica Surdu, presedintele Patronatului Sfera, prima organizatie nonguvernamentala a femeilor de afaceri din Moldova.

Cauza acestei lipse este datorata atat slabei sustineri, cat si misoginismului. Printre femeile de succes mentionate in discutiile cu oamenii de afaceri ieseni s-au aflat Teresa Prisecaru, care impreuna cu Ioan Prisecaru au afaceri de milioane Euro, Anda Mihalache – directoarea Rom Trading Company, producator de carne si preparate din carne de pui, Cornelia Banu – administratorul Nelmar SRL, Violeta Gaburici – fondatoare a firmei Ravioli SRL, Viorica Surdu – presedintele Patronatului femeilor de afaceri Sfera si Viorica Frunza, directorul Impex Romcatel SA si vicepresedintele Confederatiei Patronale a Industriei Serviciilor si Comertului (CPISC). "Cred ca Dumnezeu ne-a lasat pe toti egali si nu exista caracteristici pe care femeile le au in plus fata de barbati sau invers. Pentru a face afaceri nu trebuie decat un pic de minte, noroc, putere de munca, vointa si un colectiv care sa te ajute sa mergi inainte", a explicat omul de afaceri Adrian Butuca, patronul Moldomobila SA. Femeile din domeniu explica faptul ca numarul lor a crescut in ultimii ani, numai ca nu au dorit sa faca public succesul sau evolutia afacerilor lor. "Nu stiu daca sunt multe sau putine femei de afaceri, dar, in general, isi vad de treaba lor si nu doresc publicitate", a explicat Viorica Surdu, presedintele Patronatului Sfera, prima organizatie nonguvernamentala a femeilor de afaceri din Moldova.

Ca modele ….

Lipsa de sustinere

Faptul ca lumea afacerilor este o lume preponderent masculina descurajeaza multe dintre femeile care vor sa intre in aceasta sfera. Ceea ce lipseste este sustinerea de care acestea au nevoie si sprijinul pentru a porni de la zero. "Exista o mentalitate de a nu sustine femeile in afaceri. Totusi, exemplele date sunt cazuri concrete ca daca se vrea cu adevarat se poate.

Femeile au o serie de avantaje printre care faptul ca sunt mai precaute, mai muncitoare, faptul ca nu le place sa riste si atentia la detalii. Cred ca abia in 10-15 ani se va ajunge la o egalizare in mediul de afaceri", a declarat Ionel Agrigoroaie, patronul Aya Sports si vicepresedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri. In plus, oamenii de afaceri recunosc faptul ca misoginismul inca mai pune destule piedici femeilor in afaceri.

"Probleme exista si la doamnele care nu au permis sa conteze in mediul de afaceri, dar tine si de misoginism, de cultura zonei unde femeile sunt obisnuite sa faca altceva in afara de afaceri", a afirmat Gabriel Mardarasievici, presedintele Ness IT Romania.

Fără prejudecătți

În ultimii ani, piața muncii a lăsat prejudecățile deoparte, astfel ca un procent de 51 la sută din populația activă aparține femeilor. Fața de celelalte regiuni ale tării, Regiunea de Nord-Est are cele mai multe femei care au un loc de muncă. Astfel, conform datelor statistice, dacă în Moldova în jur de 849 mii de femei lucrează în diferite domenii de activitate, în Sud-Muntenia sunt doar 677 mii, în Centru doar 464 mii, iar în Vest doar 371 de mii.

În regiunea considerată drept cea mai saracă din țară, femeile muncesc cot la cot cu bărbații pentru a aduce un venit în plus familiei și pentru a asigura cheltuielile minime de hrană și întreținere. "Dupa cum se poate observa, din ce in ce mai multe femei isi gasesc un loc de munca. Din cei 15.079 de someri, 6.207 sunt femei si 8.876 sunt barbati", explica Elena Toarba, purtatorul de cuvant al Agentiei Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca Iasi.

Dupa cum arata datele statistice, 51 la suta din populatia judetului Iasi este formata din femei, din care aproximativ 40 la suta, adica in jur de o suta de mii, traiesc in mediul urban. Iesencele care vor sa-si asigure un trai mai mult decat decent s-au indreptat catre un loc de munca in sistemul bancar, asigurari sau agentii de turism. Conform datelor furnizate de Directia Judeteana de Statistica, acestea sunt si printre cele mai profitabile meserii din judetul Iasi.

3.2.4. Proiecte elaborate pentru susținerea femeilor în afaceri

Femei pentru Femei – pentru schimbarea de mentalități

În cadrul unei intalniri desfășurate la Oradea, s-a dat startul primei etape a proiectului Femei pentru femei. Proiectul, inițiat de cinci personalități din Bihor, începe să se contureze: primul pas va fi organizarea de cursuri pentru creșterea competențelor profesionale ale femeilor

Recent a avut loc la Oradea masa rotundă cu tema "Protejarea și promovarea statutului femeii în societatea bihoreană", parte a proiectului intitulat "Femei pentru Femei". Peste 35 de femei din mediul de afaceri, învățământ, mass-media și societatea civilă au participat această întrunire, ce a reprezentat prima acțiune din cadrul proiectului Femei pentru Femei. Acesta își propune să promoveze femeile prin acțiuni concrete care să ducă la creșterea încrederii în forțele proprii și la schimbarea mentalității.

Grupul de inițiativă care a stat la baza demarării acestui proiect este format din Lucia Varga, Secretar de Stat la Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile, Liana Cozea, Profesor universitar doctor la Facultatea de litere Universitatea Oradea, Sanda Filip, Decan al Facultății de Științe Universitatea Oradea, Lavinia Davidescu, Director Medical la Spitalul de Pneumoftiziologie Oradea, Lia Antonescu, Inspector General la Inspectoratul Scolar Județean Bihor.

Principalele discuții s-au concentrat pe direcțiile de acțiune pentru atingerea obiectivelor, precum și pe sursele de finanțare și strategia de dezvoltare a asociației. Intâlnirea a fost moderată de Lucia Varga, care a amintit motivele demarării acestui proiect, mai exact premizele nefavorabile existente în procesul de dezvoltare profesională și socială ale femeii.

Sunt invitate să adere la acestă asociație toate femeile care doresc să fie implicate în acțiune, sau care au idei în această direcție. Cât de curând, definitiva statutul asociației ce va avea regim juridic de organizație nonguvernamentală nonprofit.

Primul proiect din acest program vizează creșterea competențelor profesionale ale femeilor, și va consta în oferirea de cursuri gratuite de limbi străine, informatică-calculatoare și comunicare-marketing. Cursurile sunt certificate de Ministerul Muncii și al Educației și sunt recunoscute în Uniunea Europeană. Selecția se va face pe baza unui punctaj. Sunt acceptate femei din toate domeniile, fără a necesita un anumit nivel de studii. Cursurile vor debuta între 15 februarie și 1 martie 2008.

Femeile prezente la masa rotundă, care activează în mediul economic regional, au propus ca la sfârșitul cursurilor, unele firme să pună la dispoziția absolventelor locuri de munca în domeniu.

Au fost discutate de asemenea posibilitățile de finanțare a acestor acțiuni prin intermediul sponsorizărilor și donațiilor, iar pentru viitor, se va încerca accesarea de fonduri europene nerambursabile. Lucia Varga a declarat: "Sunt încrezătoare că femeile care au reușit vor înțelege necesitatea acestui demers și se vor implica, inclusiv financiar. Eu voi fi prima care va face o donație în contul acestei asociații".

Sanda Filip și Liana Cozea au prezentat modalitățile de derulare a cursurilor de pregătire. Conjunctura la nivel european și mondial a statului femeilor și implicarea lor în societate a fost prezentată de Lavinia Davidescu, iar Lia Antonescu a subliniat rolul educației în pregătirea femeilor și în construirea personalității.

Proiectul inițiat de aceste cinci personalități este un proiect social – politic ce își propune să promoveze femeile pentru a le ajuta și a le da încredere, element principal pentru a le facilita să își sporească pregătirea profesională și să câștige un rol activ în societate. Primă etapă a acestui proiect este prevăzută să dureze pe parcursul a 6 luni de zile.

Proiectul Femei pentru femei vizează înființarea unui centru de pregătire profesională, cu participare pe baza de voluntariat, având surse de finanțare sponsorizări si donatii. De asemenea, o componentă foarte importantă a acestui proiect este și construirea unor protocoale de colaborare cu reprezentanți ai mediului economic, ale căror scopuri sunt asigurarea unor locuri de muncă pentru femeile care urmează cursurile centrului de pregătire profesională.

Cele mai bogate femei din Top 300 Capital

Conform clasamentului, care include șase pozitii, familia Corina Voiculescu are o avere estimată la 1,5 – 1,6 miliarde de euro. Pe poziția a doua se situează Anca Vlad, care deține grupul Fildas, cu o avere estimată la 54 – 56 milioane de euro. Cea mai mare parte a veniturilor de 200 de milioane de euro realizate de grupul Fildas a fost generată de distribuția de medicamente, rețeaua de farmacii Catena contribuind cu 75% la cifra de afaceri totală.

Cu o avere estimata la 38 – 41 milioane de euro, Camelia Sucu, patroana firmei Class, se afla pe pozitia a treia in clasamenul celor mai bogate femei din Romania, fiind urmata de Lavinia Huidan, cu o avere de 34 – 35 milioane de euro. Huidan a investit pe piata de automobile, numele sau fiind legat de distributia Volvo, prin intermediul EIT Forum, Euro Inter Trade Corporation si Primus Auto.

Mihaela Constantinescu, care detine 50% din actiunile Energrom, se află pe pozitia a cincea, cu o avere estimată la 30 – 32 milioane de euro. Pe pozitia a sasea se afla Mariana Braescu, care are o avere de 19 – 23 milioane de euro. Braescu este cunoscuta ca fiind fondatoarea brandurilor Casa Lux, Draga Mea, Practic, publicatii vandute in urma cu trei ani.

Capitolul 4 – Studiu practic privind femeile intreprinzator

4.1. Cercetarea aplicativa si formularea chestionarului

Cercetarea aplicativă are la bază metoda anchetei pe bază de chestionar, având ca obiectiv observarea dezvoltării antreprenoriatului feminin în România. Chestionarul cuprinde 16 întrebări ce au fost notate cu Q1-Q26 și fac referire la: Motivația întreprinzătorului (Q1); Momentul demarării propriei afaceri (Q2); Trăsături ale personalității (Q3); Lipsuri/defecte ca întreprinzător (Q4); Locul de muncă ocupat înainte de începerea afacerii (Q5); Termenii aprecierii performanței (Q6); Comportamente direct relaționale cu performanța (Q7); Inovare prin afacerea inființată (Q8); Influențe negative ale situației țării asupra performanței (Q9); Obiective economice urmărite (Q10); Modalități de învațare în vederea îmbunătățirii performanței (Q11); Influența familiei asupra performanței (Q12); Satisfacții ca și întreprinzător (Q13); Afectare personală (Q14); Planuri de viitor (Q15); Sfaturi pentru viitorii antreprenori (Q16).

CHESTIONAR

Q1. Care este principalul motiv care v-a determinat să vă înființați propria afacere?

a) dorința de a vă realiza, a va simți împlinit

b) doreați acest lucru încă de mic copil

c) nu mai doreați să lucrați pentru alții, ci propriul șef, independent

d) dorința unui câstig mai mare

e) dorința de a face ceva care să vă aparțină

Q2. Care a fost momentul când v-ați decis să demarați propria afacere?

a) după terminarea studiilor

b) cand ați văzut că unii cunoscuți ai dvs. și-au deschis propria afacere

c) cand ați constatat că veniturile obtinute nu mai erau suficiente

d) imediat ce v-ati pierdut locul de munca

e) cand v-ati dat seama ca detineti capital sufficient demararii unei mici afaceri

f) odata cu descoperirea unor oportunitati

Q3. Ce trasaturi va carecterizeaza cel mai bine ca si personalitate?

a) sunteti o persoana energica

b) sunteti o persoana foarte ambitioasa

c) sunteti o persoana care isi asuma riscuri

d) sunteti o persoana cu spirit de initiative

e)sunteti o persoana pragmatic

Q4. Ce lipsuri/defecte ati constatat ca va dezavantajeaza in activitatea dvs. ca intreprinzator?

a) nu puteti lua decizii singur

b) incercati sa puneti pe altii sa ia decizii in locul dvs.

c) nu gestionati bine banii

d) nu gestionati bine timpul

e) sunteti o persoana impulsiva, va enervati usor

Q5. Inainte de inceperea afacerii, ati lucrat:

a) la o firma/institutie de stat cu acelasi profil

b) la o firma/institutie de stat cu profil diferit

c) la o firma privata cu acelasi profil

d) la o firma privata cu profil diferit

e) nu ati mai lucrat in alta parte

Q6. In ce termeni va apreciati performanta activitatii dvs. ca intreprinzator?

a) evitarea falimentuluji si/sau pierderilor

b) cresterea semnificativa a profitului

c) eficienta si eficacitatea generala a activitatii

d) imaginea/ statutul de care va bucurati

e) imbunatatirea/dezvoltarea vietii comunitatii prin produsul/serviciul pe care il comercializati/prestati

Q7. Care dintre urmatoarele comportamente in afaceri considedati ca sunt direct relationale cu performanta dvs. ca intreprinzator?

a) inovarea, oferirea pe piata a ceva nou, perceput ca fiind unic de catre consummator

b) plasarea clientului si a dorintelor acestuia in central oricaror activitati intreprinse

c) comportamente etice fata de toti partenerii afacerii

d) respectarea legislatiei

e) formarea unei echipe de lucru profesioniste

Q8. Ce considerati ca ati realizat nou prin afacerea pe care ati infiintat-o?

a) crearea unui produs nou sau serviciu pe piata

b) crearea unui produs sau serviciu imbunatatit

c) utilizarea de noi metode de productie

d) utilizarea de noi metode de organizare a intreprinderii

e) crearea unei noi metode de lucru cu clientii

f)crearea unei piete noi

Q9. Care dintre urmatoarele aspecte ale situatiei actuale a tarii noastre v-au influentat negativ performanta dvs. ca intreprinzator?

a) instabilitatea legislativa

b) lipsa sprijinului acordat de stat intreprinzatorilor actuali

c) coruptia/mita

d) birocratia

Q10. Care dintre urmatoarele obiective economice le urmariti cu preponderenta in desfasurarea activitatii dvs. ca intreprinzator?

a) profitul

b) cifra de afaceri

c) cota parte din piata

d) productivitatea muncii

e) calitatea produselor si serviciilor

Q11. Care sunt modalitatile de invatare pe care le folositi pentru a va imbunatati performanta?

a) cititi cu regularitate presa de specialitate

b) realizati discutii cu partenerii de afaceri

c) folositi propria experienta pentru a aborda oportunitatile si a nu mai repeta greselile

d) apelati la consultatii

Q12. Ce influenta considerate ca are familia asupra comportamentului si perfosmantei dvs. ca intreprinzator?

a) familia este cea care m-a educat sa pot ajunge intreprinzator

b) familia este cea care mi-a pus la dispozitie fondurile/mostenirea pentru a incepe afacerea

c) partenerul de viata ma sustine permanent in toate actiunile mele

d) membrii familiei mele lucreaza in firma mea

Q13. Care sunt satisfactiile actuale pe care le aveti ca intreprinzator?

a) Am ajuns sa fac ceea ce imi place

b) sunt propriul me sef, nu depend de nimeni

c) reusesc sa-mi folosesc intregul potential

d) Am un loc de munca

e) Am oferit de lucru si altor membri ai familiei mele

f) Banii nu mai sunt o problema pt mine

Q14. Care sunt factorii care va afecteaza personal in urma detinerii propriei firme?

a) aparitia stresului si oboselii

b) lipsa timpului petrecut cu familia

c) destramarea familiei

d) necesitatea asumarii unuia grad mare de risc

e) investirea unei mari sume de bani, timp si energie

Q15. Ce planuri de viitor aveti?

a) veti face un imprumut si veti extinde afacerea

b) vei mentine afacerea la acelasi nivel

c) veti face eforturi ca afacerea sa aiba standard europene

d) o sa abordati un alt domeniu de activitate

e) va retrageti si lasati afacerea copiilor

Q16. Ce sfaturi dati unei persoane care doreste sa-si infiinteze propria afacere?

a) sa-si verifice autocritic aptitudinile de viitor om de afaceri

b) sa analizeze reglementarile legale cu care se poate confrunta si sa se asigure de respectarea lor

c) sa-si determine cu exactitate necesarul de capital

d) sa realizeze un plan de afaceri

e) sa fie atent cu cine se asociaza

f) sa invete sa se informeze permanent

g) sa evaluaze riscurile posibile si sa ia masuri de asigurare corespunzatoare

4.2. Interpretarea chestionarului pentru observarea evolutiei femeii intreprinzator in Romania

Q1. Prin intrebarea referitoate la motivul care a determinat – o sa-si infiinteze o afacere, o intrebare aparent de suprafata, doream sa cunosc anumite parti ale caracterului si pe ce se axeaza, in subconstient , o femeie care ia o asemenea decizie si este in stare sa depaseasta anumite bariere pentru a-si indeplini telurile. Din majoritatea raspunsurilor se observa ca cel mai mult se doreste independenta, a fi propriul sef, ca apoi sa urmeze castigul mai mare de bani. Din aceste ipoteze, pot formula concluzia ca femeile intreprinzator tin mai mult la statutul in societate, decat la cel financiar.

Graficul 1. Motivatia intreprinzatorului

Q2. Prin intrebarea referitoare la momentul deschiderii unai afaceri, am dorit sa observ calitatea intreprinzatorului de a se orienta in functie de situatii si oportunitati, iar in urma raspunsurilor, reiese ca o mare parte din femei prefera siguranta, riscul minim si prefera sa faca acest pas cand e necesara o sursa de venit mai mare.

. Graficul 2. Momentul demararii propriei afaceri

Q3. Intrebandu-le daca stiu ce trasaturi le caracterizeaza, am dorit sa verific daca dansele isi cunosc atuurile si stiu ce calitati sa-si puna in evidenta pentru a le ajuta sa exceleze ca si intreprinzatori, iar in urma raspunsurilor, s-a dovedit ca atuul principal este ambitia, urmata de spiritul de initiativa, calitati esentiale unui intreprinzator.

. Graficul 3. Trasaturi ale personalitatii

Q4. In incercarea de a depista lipsurile/defectele femeilor intreprinzator am vrut sa evidentiez ce le dezavantajeaza si le poate impiedica in activitatea aleasa. Cel mai evident defect este gestionarea timpului si cel mai probabil se datoreaza sarcinilor multiple pe care trebuie sa le indeplineasca un intreprinzator pentru a mentine o afacere.

Graficul 4. Lipsuri/defecte ca intreprinzator

Q5. Prin aflarea profilului activat inainte de a fi pe cont propriu, am dorit sa cunosc daca domeniul pe care sunt axate in prezent este cu adevarat ce isi doresc si nu o fac din obligatia fata de familie sau din motive financiare. Conform raspunsurilor, domeniile coincid, ceea ce inseamna ca prin afacerea deschisa si-au indeplinit adevaratele teluri.

Graficul 5. Locul de munca ocupat inainte de inceperea afacerii

Q6. Prin intrebarea referitoare la felul in care isi apreciaza performanta ca intreprinzator, am dorit sa cunosc daca femeile intreprinzator stiu pe ce se axeaza in principal prin afacerea condusa si pe ce principii actioneaza. Conform raspunsurilor, reiese ca femeia prefera statutul, imaginea de care se bucura, inaintea banilor si astfel demonstrand ca este implicata emotional in afacerea condusa.

Graficul 6. Termenii aprecierii performantei

Q7. Prin constientizarea comportamentelor direct relationale cu performanta ca intreprinzator, am dorit sa realizez ce inseamna pentru ele a fi un bun intreprinzator, iar conform raspunsurilor, au demonstrat din nou ca se implica emotional in conducerea afacerii, punand accent pe clent si nevoile sale.

Graficul 7. Comportamente direct relationale cu performanta

Q8. Prin intrebarea privind noutatea adusa prin afacerea detinuta, am vrut sa constat un fapt cercatat deja, si anume ca romanii creeaza bunuri si servicii imbunatatite. Conform rezultatelor, este adevarat.

Graficul 8. Inovare prin afacerea infiintata

Q9. Prin aflarea influentelor negative dominante ale tarii noastre, am dorit sa cercetez care sunt cele mai evidente bariere in deschiderea si evolutia unei afaceri, iar conform raspunsurilor, statul ar trebui sa sprijine mai mult sectorul intreprinderilor mici si mijlocii.

Graficul 9. Influente negative asupra performantei

Q10. Prin aflarea obiectivelor economice urmarite, am urmarit interesul femeii intreprinzator fata de finalitatea eforturilor, din punct de vedere economic. Astfel, conform raspunsurilor, ca prioritate este asigurarea calitati produselor si serviciilor.

Graficul 10. Obiective economice urmarite

Q11. Prin aflarea modalitatilor de de invatare folosite pentru imbunatatirea performantei, am dorit sa cercetez daca femeile au anumite surse de informatiiscrise, daca sunt informate de alte persoane, sau daca se bazeaza pe propria axperienta. Conform raspunsurilor, o mare parte a femeilor se bazeaza pe experienta personala.

Graficul 11. Modalitati de invatare in vederea imbunatatirii performantei

Q12. Prin intrebarea privind influenta familiei asupra comportamentului si performantei ca si intreprinzator doresc sa aflu ce relatii exista intre aceasta si membrii familiei, precum si in ce masura este sustinuta in actiunile sale. Conform graficului, partenerul de viata are o influenta majora asupra comportamentului si performantei, iar in al 2-lea plan, se prefera dezvoltarea afacerii in familie.

Graficul 12. Influenta familiei asupra performantei

Q13. Intrebarea cu privire la satisfactiile actuale ca intreprinzator, are scopul de a evidentia principalul scop pentru care s-a dorit deschiderea afacerii, iar conform graficului, independenta financiara primeaza.

Graficul 13. Satisfactii ca si intreprinzator

Q14. Prin aflarea factorilor ce influenteaza personal femeia intreprinzator, doresc sa evidentiez factorii adversi care pot sa apara odata cu deschiderea unei afaceri. Fiecare activitate cere un sacrificiu si poate influenta in diferita masura. Conform graficului, cea mai frecventa problema poate fi aparitia stresului si a oboselii, prezenta mai ales in cazul unei afaceri in plina dezvoltare, care cere timp si atentie. O alta problema poate fi investirea unei sume mari de bani, timp si energie, mai ales pentru ca fiecare actiune din cadrul firmei are caracter conex si cere atat resurse banesti cat si psihice.

Graficul 14. Afectare personala

Q15. Intrebarea referitoare la planurile de viitor am adresat-o cu scopul de a cerceta cat de mult pot oscila deciziile femeii antreprenor si cat risc pot implica actiunile acesteia. Conform graficului, majoritatea femeilor ar prefera o sursa constanta si sigura de venit, fara complicatii. Urmeaza apoi un procent de femei care si-ar diversifica domeniul de activitate s-ar supune la riscuri.

Graficul 15. Planuri de viitor

Q16. Prin sfaturile oferite celor care vor sa-si infiinteze propria afacere, doresc sa evidentiez principiile femeilor intreprinzator, dupa care s-au orientat in propria afacere. Din grafic observam ca primeaza un necesar de capital exact, insa depaseste cu putin celelalte pareri, ceea ce inseamna ca toate sfaturile sunt folositoare, formand un intreg.

4.3. Date de identificare firme chestionate

1. Firma……………Avomagic……………………

Judetul……………Iasi……………………

2. Firma…………Irene21.com

Judetul…………Iasi……………………….

3. Firma…….Drabo Consulting ………

Judetul……Iasi………………………

4. Firma…………ABCapital……………………….

Judetul…………Iasi……………………….

5. Firma…………D’Heblaiy……………

Judetul…………Iasi……………………..

6. Firma…………Editura Noel………….

Judetul…………Iasi……………………….

7. Firma…………Stereopsis Cleaning………

Judetul…………Iasi……………………….

8. Firma…………Stereopsis……………………….

Judetul…………Iasi……………………….

9. Firma…………AB Ecodesign……………………….

Judetul…………Iasi……………………….

10. Firma…………AB Consult Expert…

Judetul…………Iasi…………………

11. Firma…………Kasapel………………….

Judetul…………Iasi………………………

12. Firma…………ACUM…………………

Judetul…………Iasi…………………….

13. Firma…………TEONA……………

Judetul…………Iasi…………………….

14. Firma…………ACULAR………………………. Judetul…………Iasi……………………….

15. Firma…………AF Munteanu………………………. Judetul…………Iasi……………………….

16. Firma…………ALY’s STIL GROUP……

Judetul…………Iasi……………………….

17. Firma…………SC Luan Trady……………………….

Judetul…………Iasi……………………….

18. Firma………SC Angela International..

Judetul………Iasi………………………….

19. Firma…………SC Belmi Trade……………………….

Judetul…………Iasi……………………….

20. Firma……Eurowind…………………………….

Judetul……Iasi…………………………….

Concluzii

Munca nu mai este doar pentru a ne caștiga un trai, ci pentru a ne face o viața. Asa cum granițele dintre birou și casă devin tot mai transparente, succesul nu mai poate fi judecat doar după salar, ci după întregul simț al existenței.

Odată cu evoluția societății și tehnologiei, lumea a fost vazută cu alti ochi, iar orizontul oamenilor a crescut, precum și ambițiile, idealurile în viață. Pentru femei, din care o mare parte aveau lumea lor în jurul familiei, a fost o mare schimbare. Dorința de independența, autonomie a femeilor a crescut constant, încercând să își contureze inconștient, sinergic, o personalitate atât individuală cât și comună, ieșind la lumină și încercând să răzbată prin societatea la început limitată, cu multe bariere, dar care treptat, și-a deschis brațele și pentru femei.

Chiar dacă nu au fost întotdeauna șanse egale la oportunități, integrarea înceată, dar sigură, le-a facut să prindă curaj și să își susțină cauza, făcându-și loc în domenii nepermise până atunci, iar în același timp învățând să își dezvolte o personalitate polivalentă, împărțindu-se între servici și casă. La început, acest lucru nu a fost văzut cu ochi buni, dar nevoia de afirmare, de ieșire din comun le-a facut să evolueze și să își dorească egalitatea între sexe, demonstrând ca se pot ridica la acelasi nivel cu sexul opus într-un timp foarte scurt.

Ambiția de a avea un statut în societate și de a fi independente, le-a ajutat pe femei să contribuie cu un procent important în domeniul afacerilor, însa ca efect advers al dezvoltarii în afaceri, întâmpinam o schimbare a mentalității în ceea ce privește întemeierea unei familii.

Cert este că gandirea nu va ramane niciodată constantă ci va evolua permanent, însa nu vom ști daca va fi spre bine sau rău, ceea ce ne obligă pe noi, cei din prezent, să implementăm o gândire în ascensiune, să încurajăm inteligența, și bineînteles, un suflet curat.

Bibliografie:

Carți și volume:

1. Banks O. , Faces of Feminism: A Study of Feminism as a Social Movement (1981), St. Martin's Press, 1981

2. Carta Albă a IMM-urilor din România, Editura Olimp, București, 2006

3. Constantin Sasu – Initierea si administrarea micilor afaceri, Editura Polirom, Iasi, 2003

4. S. Cowles, Starea Uniunii Europene, vol.5,”Risc, reformă, rezistență,relansare”, Editura Club Europa, București, 2002

5. Dyhouse C., Girls growing up in late Victorian and Edwardian England, Routledge & K. Paul, 1981

6. Evoluția sectorului privat în România, INS, 2003

7. 9 Glover Scott K – Femeia de success-Iasi 2003

8. D.Marin, Economia României Întreprinderile mici și mijlocii, Cu ce ne integrăm?, Editura Economică,2002

9. Lewis J, Labour and Love: Women's Experience of Home and Family 1850-1940, Blackwell Publishing, Incorporated, 1986

10. Minulescu M. – Chestionare de personalitate în evaluarea psihologica- Bucuresti 1996

11. Morrison A, Van Velsor E, -Femeia manager-Bucuresti 1992

12. Palade B. ,Femeia care face cariera: stereotipurile ca anateme-Bucuresti 1998

13. Pinchbeck I., Women Workers and the Industrial Revolution, 1750-1850, Cass, 1969

14. E. Roberts, A Woman's Place (Oxford, 1984)

15. Scott A. Shane ,The Illusions of Entrepreneurship, Yale University Press, 2008

16. Tilly L, Women, Work and Family, Rinehart and Winston, 1978

Articole:

Revista Capital –Top 100 femei de success2.

http://books.google.com/books?id=0Yz0PmyQeUC&printsec=frontcover&dq=business+woman&lr=

http://www.euractiv.ro/uniuneaeuropeana/articles%7CdisplayArticle/articleID_8688/Femeile-de-afaceri-din-Romania-au-nevoie-sa-fie-informate.html

http://www.wall-street.ro/articol/Economie/43432/O-treime-din-afacerile-private-derulate-in-Romania-sunt-controlate-de-femei.html

http://books.google.com/books?id=g5n4cNbU17oC&printsec=frontcover&dq=business+woman&lr=

http://www.garbo.ro/articol/Cariera/561/Femeia-manager-misiune-posibila.html

http://www.mimmc.ro/files/Raport_Anual_IMM_2008.pdf

Anexa 1.

TABEL 1. Numărul de IMM-uri și proporția IMM-urilor private