Dezvoltare turistica integrata Municipiul Orsova [631403]

Dezvoltare turistica integrata –Municipiul Orsova

În contextul unei economii globale, strategia de d ezvo ltare a turismului din România
trebuie să sublinieze schimbări economice și sociale, pentru o buna promovare de creștere a
contributiei turismului in economie . În același timp, strategia trebuie să fie suficient de
flexibilă pentru adaptarea la șocuri și la procesele de schimbare. Complexul negativ din zona
municipiul Orvosa este caracterizat de starea infrastructurii, mentalitățile depășite, pregătirea
profesională precară, lunga criza economică etc. , la care putem adăuga o anumită inerție și /
sau s uperficialitate a unor locali apartinatori a a dministrațiilor publice cu privire la sensul și
definiția dezvoltă rii locale a turismului , explicabil prin d ificultățile întâmpinate de acest
sector, atât de dependente de statutul general al economiei naționale. Acesta este motivul
pentru care existența unui program național pentru dezvoltarea regională a turismului durabil
este de maximă importanță, deoarece sunt de parere ca obiectivele prioritare ale unor zone
mai puțin evoluate din p unct de vedere turistic, ar putea reînvia economia zonei pana la cea de
la nivelul statului.
Unul d intre domeniile prioritare ale s trategiei este turismul și reevaluarea
patrimoniului natural și a p atrimoniului cultural și istoric prin dezvoltarea unei infr astructuri
specifice și intense a cțiuni de promovare. Înzestrat cu un p otenți al turistic diversificat cu un
climat favorabil practicării turismului , a unui potențial de faună și floră bogat în specii și
ecosisteme unice din Europa, cu f actorii naturali adecvați pentru tratamente, cu un patrimoniu
de referință cultural, istoric și arhitectural, d ezvoltat de -a lungul vechiului fluviu Dunărea ,
Regiunea Porților de Fier poate fi clasificată printre princ ipalele atractivitati turistice din
România . Strategia propune dezvoltarea turismului și valorificarea patrim oniului natural și
Cultural -istoric prin dezvoltarea unei infrastructuri specifice și intense de promovare.
România a investit foarte mult în turism, dar distribuția spațială a fost extrem de
dezechilibrată, cu accent deosebit pe coasta Mării Negre si a zonelor urbane . În altă parte,
capitala și orașele istorice au primit prioritate. Zonele rurale au potențial și au o mare nevoie
de locuri de muncă neagricole într -o perioadă de mecanizare rapidă a fermelor. Domeniul
pentru o componentă turistică puternică a unui program de planificare rurală este discutat în
special cu priv ire la spatiul danubian . Patru localități sunt identificate pentru o examinare
detaliată pentru a arăta g ama de oportunități disponibile . Se analizează în detaliu cele patru

regiuni pentru a arăta gama de posibilități.
În țara noastră, turismul rural este unul dintre modurile de a f ace cunoscut p otențialul
turistic al României. An de an, statisticil e arată că turismul în România din zonele rurale au
tot mai mulți adepți. Zona Banatului este un spațiu intercultural în care obiceiuri le, atitudinile,
secularitatea practici, ritualuri religi oase etc. aparținând româ nilor, șvabilor, sârbilor.
Banatul folclor prezintă forme ori ginale și variate de exprimare g enerate de realități și de
condițiile istorice. Case, locuințe de arhitectură c onstituie aspectul reprezentativ al satelor.
Instalațiile tehnice, Mori, instalațiile de lână de prelucrare în Poneva și obiecte din interiorul
clădirii . Locuințele țărănești formează lumea satelor turistice neexploatate din Banat. Satenii
din Banat au tradiții și obiceiuri străvechi care au fost înmânate d in generație în generație.
Folile vam ale au un repertoriu variat și u n farmec deosebit.
Defileul Dunării de la Porțile de Fier este o componentă a Parcului Național "Porți le
de Fier", este o u nitate naturală unică, de un caracter unic de -a lungul întregii lungim i de
2.875 km a Dunării. Resursa naturală a Parcului Național Porțile de Fier are o gamă variată de
resurse atractive pentru turism. Defileul Dunării la Porțile de Fier se caracterizează printr -o
secvență de bazine de tip depresiune , chei mari, ale căror pereți verticali plini de bănci și
peșteri calcaroase care au fost inundate p rin construirea barajului de la Gura Vaii. Unicitatea
peisajului în Porțile Națio nale de Fier este generata de z ona parcului care a fost dictată nu
numai de relaț ia dintre râu și litolog ie, ci si de factorii c limatici iar viata biotică sporește
valoarea estetică a par cului și a potentialului turistic , ceea ce ulterior este întărit de elemente
antropice.
Din păcate potențialul turistic al Banatului Montan și în special Rezervațiile Naturale
Porțile de Fier și Cheile Nerei – Beușnița sunt insuficient promovate și prin urmare turismul
este dezvoltat la o scara redusa.
Zona turistică dispune de un potențial turistic însemnat, ce oferă posibilitatea
practicării unor tipuri diverse de turism: cultural, speoturism, de aventura, agrotur ism, turism
montan, de croazieră, pescuit sportiv, turism de week -end, de cătărare, industrial, religios, etc.
Potențialul turistic însemnat al zonei este din păcate insuficient exploatat, ceea ce nu a permis
dezvoltarea turismului la întreaga capacitate . Dezvoltarea tipurilor de turism prezentat e mai
sus, reprezintă o alternativa viabilă la restructurarea industrială care după cum se cunoaste a
afectat puternic județul începând cu anul 1998, când prin restructurarea sectoarelor industriei
miniere, siderurgice întreg judetul Caras -Severin a fost a fectat de somajul masiv. Pentru o

mare parte din orașele și localitățile monoindustriale din zonă: Moldova Nouă, Anina,
Oravița, Sasca Montană, Sopotu Nou, Cărbunari, Ciclova Românî etc.
Conform oamenilor de stiinta care au facut cercetari asupra acestei zone turistica,
dezvoltarea turismului va conduce la relansarea economică a acestora. Până în prezent au fost
puține initiațive de promovare a potențialului turistic al celor două Parcuri Naturale, în special
a Parcului Național Ciucarul Mare care să conducă la crearea de alternative, prin dezvoltarea
turismului, inclusiv a bazei materiale (infrastructurii) și a serviciilor conexe, de menționat
sunt doar putin initiațivele punctuale ale unor investitori locali: pensiuni, unitați de servire a
mesei, programe turistice la scară mică etc. Dintre tipurile de turism ce se pot practica se
numără: Turismul de odihnă și recreere – Cadrul natural al zonei oferă condiții propice pentru
dezvoltarea acestei forme de turism, caracteristice acestei forme de turism, sunt drumeția.
Turismul rural – petrecerea vacanței în spatiul rural, este dezvoltat datorit ă localităților situate
intr-un mediu fără factori poluanți, deținătoare de valori etnofolclorice, culturale și tradiții
sătești, cu un bogat trecut istoric sau a altor resurse turistice ce permit realizarea unor oferte
diversificate și personalizate. Ecot urismul prin prezenta unei suprafețe întinse neafectate de
activitățile umane, cu un impact redus asupra mediul ui. Turismul știin țific prin existenta
numeroase lor situri cu structuri geologice si centrului de cercetare a Universitatii din
Bucuresti sau cu fauna fosilă care au trezit interesul geologilor și paleont ologilor, elemente vii
de floră și faună endemică sau rară care au intrat în sfera de atenție a botaniștilor,
entomologilor, zoologilor, urme de locuire preistorică, antică sau feudală ceea ce a atras în
zonă istorici și arheologi. Partea su d-vestică cuprinzand multe specii de herpetofaună,
comparativ cu majoritatea regiunilor din România. Astfel , conform cercetarilor aici se
intalnesc 14 amfibieni prin s peciile (Salamandra salamandra, Lissotriton vulgaris, Triturus
cristatus, Triturus dobrogicus, Bombina bombina, Bombina variegata, Pelobates fusc us, Bufo
bufo, Bufo viridis, Hyla arborea, Pelophylax ridibundus, Pelophylax lessonae, Rana dalmatina,
Rana temporaria) plus Pelophylax kl. Esculentus și 15 specii de reptile (Emys orbicularis,
Testudo hermanni, Ablepharus kitaibelii, Lacerta Agilis, Lacer ta viridis, Podarcis muralis,
Podarcis taurica, Darevskia praticola, Anguis fragilis, Zamenis longissimus, Dolichophis
caspius, Coronella austriaca, Natrix natrix, Natrix tessellata, Vipera ammodite). Salamandra
salamandra, Bombina variegata și Rana tempor aria.
Turismul cultural se adr esează unei sfere mai largi de turiști din intreg spatiu al
judetului Mehedinti prin vizitarea obiectivelor patrimoniului istoric (vestigii arheologice,
monumente, edificii religioase, muzee etnografice și de obiective de tehnică populară),

vizitarea muzeelor, participarea la evenimente culturale (spectacole folclorice de muzică,
dans, sărbători tradiționale, expoziții): cetățile dacice de la Divici și Stânca Liubcova, Castrul
roman și piciorul Podului lui Apolodor, evul mediu (ruinele cetăților Sf. Ladislau, Drencova,
Tricule) și istoria modernă (Peștera Veterani, Complexul Hidroenergetic și de Navigație
Porțile de Fier I). Specifice zonei studiate ar fi m onumente le de o importanta majora pentru
identitatea națională a românilor (tabula Traiana, bustul regelui Decebal). Turismul ecumenic
sau monastic se materializată prin vizitarea unor așeză minte ca Mânăstirea ”Călugăra”,
Mănăstirea Sf. Ana, Mănăstirea Vodița, Catedrala Catolică din Orsova, etc. Silvoturismul este
practicat având c a bază cabanele și cantoanele silvice special amenajate în acest sens și se
poate desfăsura în siguranță sub îndrumarea personalului de teren al ocoalelor silvice sau a
agenților de teren de la parcurile naturale și naționale coordonate de Regia Natională a
Pădurilor – Romsilva. Acesta are ca forme înrudite turismul cinegetic și pescuitul sportiv.
Speoturismul este una dintre formele de turism care poate valorifica potențialul geologic,
speofaunistic, speopeisagistic al acestei zone. Cele mai cunoscute și vizitate peșteri sunt:
Punicova, Gaura cu Muscă, Peștera cu Apă din Valea Polevii, Zamonița, Veterani, fiecare
având propria legenda. Cicloturismul este o formă tot mai răspândită de turism activ și care
poate aduce mari beneficii cu minime eforturi de investiții, fiind totodată o activitate cu
impact redus asupra mediului înconjurător. Mountaine -bike este o formă de turism sportiv
înrudit cu cicloturismul dar care este aplicată pe trasee speciale, de munte, cu biciclete
echipate corespunzător. Turismul de croazier a este una dintre formele de turism cu cel mai
mare impact, datori tă existenței fluviului Dunărea.
Dunărea e ste un catalizator important pentru creativitate și dialog intercultura l, o
inspirație și o conexiune i ntre culturi și civilizații dezvolta te prin relațiile comerciale, sociale
și culturale, cauzate de acestea proximitate. Deplina istorie a regiunii Dunării a suferit multe
schimbăr i în u ltimii 20 de ani, atat d in punct de vedere politic cat și economic.
Provocarea cu care ne confruntăm este de a accelera procesul pentru a depăși aceste disparități
regionale, intre s patiul danubial de la Cazanele D unarii in raport cu alte zone tur istice
danubiene din alte tari. Amplasarea la granița marilor imperii, a făcut ca zona Orșova să fie un
loc favorabil pentru așezări. Cu toate acestea, relieful a rămas relativ neschimbat până în 1970,
când a fost bazinul Porțile de Fier . Această construcție a avut un impact puternic asupra
mediului natural (relief, hidrografie, floră, faună, sol) dar și asupra elementelor socio –
economice (eliminarea așezărilor, diverse inundații ale terenurilor agricole, locuri de muncă
temporare, producția de energie electrică ieftină, facilitarea navigației).

Micul sat Orsova care se află pe Dunăre, în sud -estul Banatului, unde a crescut și sa
dezvoltat în a doua jumătate a secolului al 19 -lea într -un oraș modern. Treptat Orsov a s-a
dezvoltat într -un centru comercial și admini strativ în cazul în car e lumea vestului sa întâlnit
cuestul. Scopul acestei lucrari este de a surprinde potentialul tustistic a mun icipiului Orsova,
de a descoperii cercetarile altor oameni de stiinta si ulterior de a imp lementa un studiu de
dezvoltare a zonei studiate. Municipiul Orsova se caracterizează printr -un potential turistic
remarcabil , reprezentat atât de numeroasele atracții natural e, cât și de cele culturale existenta,
orasul fiind o fosta ase zare rom ana. Astfel, prin variet atea și originalitatea na turii dar si
morfologia part icularităților climatice , faunei și florei, care definesc s pecificitatea turismului
natural putem spune ca aceasta zona este o zonă c u mare potențial în dezvoltare a ctivități lor în
turism. Cu toate acestea, potențialul turistic existent este slab dezvoltat.
Dezvoltarea armonioasă a turismului pe întreg teritoriul ar putea contribui la
dezvoltarea economică și socială , la creșterea so cială și atenuarea dezechilibrelor dintre
diferitele domenii, c onstituind un factor important prin s ursă de creștere a veniturilor
gospodăriilor. Turismul reprezintă un mijloc de dezvoltare a zonelor rurale, prin extinderea
zone i ofe rtei prin c rearea de locuri de muncă în zonele rurale, altele decât cele tradiționale,
îmbunătățirea co ndițiilor de viaț ă și c reșterea veniturilor populației locale. Cu respectarea și
promovarea turismul care este si un mijloc de protecț ie, conservare și valorificare a
potențialului cultural, istoric, arhi tectural și fol cloric a zonei. Prin adoptarea unui strategii de
dezvoltare a turismulu i putem pune in aplicare si protecției mediului prin crearea unor
activitățile de ecoturism care s -ar putea desfășoara în zona Parcul ui Natural Porțile de Fier : 
turism montan (rute turistice marcate – traseul Pemilor, care leagă toate satele Locuită de cehi
în Parcul Porților de Fier);  croaziere pe Dunăre (plecând d e la Orsova);  turismul științific
(pentru habitate și specii de plante și animale protejate);  speologie (în zonele de calcar din
Parc: Cazanele Dunării, Coronini -Moldova Nouă -Gârnic, Sirinia)  observarea păsărilor (în
zonele umede din vestul Parcului Natural Porțile de Fier)  pescuit sportiv (pe Dunăre – somn,
crap, biban, tulpină etc. și pe râurile interioare – Păstrăv, marmură etc.).  festivități și
sărbători tradiționale (Neda, sărbători ale minorităților);  bucătăria (vase de pește, carne de
capră, produse lactate, legume, dulciuri);  sporturi nautice la dunăre (canotaj, canotaj, jet
ski);  ciclismul de curse și ciclismul montan;  schi (pe drumurile forestiere);  vizitarea
obiectivelor culturale (arheologice, religioase);  vizitarea morilor de apă din văile Elișeva,

Povalina, Camenita;  vizitarea muzeelor și colecțiilor (muzee și colecții etnografice și
religioase)  vizitarea satelor populate de etnia cehă și sârbă.
În prezent, o destinație turistică poate însemna o țară, o regiune dintr -o țară, un oraș,
un sat sau o stațiune. Deoarece turismul este o activitate complexă, indiferent de tipul de
destinație managerii trebuie să asigure servicii de înaltă calitate la prețuri mici și, între timp,
să motiveze angajații astfel încât serviciile lor să răspundă așteptărilor turiștilor .
Municipiul Orsova din judetul M ehedinti isi poate promova imaginea de destinație în zone
de origine.

Bibliografie

1.Program redactat de Unitatea administrartiv teritoriala a Municipiului Resita -STRATEGIA
DE DEZVOLTARE A UNITAȚII ADMINISTRATIV TERITORIALĂ ORAȘ ORAVIȚA
PENTRU PERIOADA 2014 -2020
2. Urb. C.M. OLTEANU -PLAN URBANISTIC ZONAL: EXTINDERE ZONA DE
AGREMENT MASIVUL PARANG, MUN.PETROSANI
3. Rob Swinkels (Lider de echipă), Manuela Sofia Stănculescu (Institutul de Cercetare a
Calității Vieții, Academia Română), Simona Anton (Centrul Român de Modelare
Economică), Bryan Koo, Titus Man și Ciprian Moldovan (Facultat ea de Geografie,
Universitatea Babeș‐Bolyai din Cluj‐Napoca) -Raport asupra oraselor, municipiilor si a
demografiei din spatiul romanesc
4. David Turnock -Tourism in Romania: Rural planning in the Carpathians .
5. Mirela Mazilu -Sustainable Tourism of Destination, Imperative Triangle Among:
Competitiveness, Effective Management and Proper Financi ng
6. Severus D. COVACIU -MARCOV, Alfred Ș. CICORT -LUCA CIU, Ovidiu GACEU, István
SAS1, Sara FERENȚI1 and Hor ia Vlad BOGDAN -The herpetofauna of the south -western
part of Mehedinți County, Roma nia
7. Monica OGARLACI -TOURIST ACTIVITIES IN THE MOUNTAINOUS BANAT
VILLAGES – Monica OGARLACI
8. Mirela Mazilu -Regional tourism from the perspective of the Danube strategy – iron gates
region
9. PRESE NT LANDSCAPE CHANGES WITHIN THE AREA OF THE MUNICIPALITY
OF ORSOVA Gheorghe CURCAN
10. Anca Gabriela Turtureanu -The Current State of Tourism Traffic along the Danube on the
Romanian Territory
11. Constantin Juan -Petroi -Modernization and Urbanization of Orșova in the Second Half of
the 19th Century
12. Cons tantin Juan -Petroi The Relocation of the Town of Orșova to its New Site (1966/1974).
13. Maria Patroescu Gabriela Vintila – NATURAL, CULTURAL AND HISTORICAL
POTENTIAL FOR TOURISM OF THE ‘IRON GATES’ NATIONAL PARK
14. Corina Constanta Rușeț -THE ROLE AND THE IMPORTANCE OF MANAGERS FOR
THE DIVERSITY OF THE TOURISTIC SERVICES