DEZVOLTARE RURALA DURABILA SI AMENAJARILE DE [612607]

DEZVOLTARE RURALA DURABILA SI AMENAJARILE DE
IMBUNATATIRI FUNCIARE – ELEMENT IMPORTANT AL
INFRASTRUCTURII SPATIULUI RURAL ROMANESC
Prof.dr.ing.Man Teodor Eugen –Facultatea de Hidrotehnica
Catedra CHIF
• Spatiul rural
• Dezvoltare rurala
• Dezvoltare regionala
• Analiza si diagnoza spatiului rural• Proiecte si programe de finantare UE / RO
pentru dezvoltarea infrastructurii spatiului
rural romanesc

Spatiul rural – definitii
•M u lți specialiști (Lemoin F.; Pierre George, Ioanid; I.Bold
etc.) definesc spa țiul rural prin opozi ție cu spațiul urban ca
fiind „zon ă caracterizat ă printr-o populare și densitate
relativ slab ă și prin preponderen ța activității agricole”.
•Recomandarea 1296/1996 a Adunarii Parl.a EU :
„expresia de spa țiu rural are în vedere o zon ă interioară,
inclusiv satele și micile ora șe, în care marea parte a
terenurilor sunt utilizate pentru:
• a) agricultur ă, silvicultur ă, acvacultur ă și pescuit;
• b) activit ățile economice și culturale ale locuitorilor acestor
zone (artizanat, industrie, servicii etc.);
• c) amenaj ările de zone neurbane pentru timpul liber și
distracții (sau de rezerva ții naturale);
• d) alte folosin țe (cu excep ția celor de locuit)”.
• ……Prof. Vincze / RO – s.u = Bucuresti

TIPURI DE REGIUNI RURALE
•1 . Regiune predominant rural ăîn care peste
50% din popula ție locuiește în mediul rural;
•2 . Regiune semnificativ rural ăîn care 15-50%
din popula ție locuiește în mediul rural;
•3 . Regiune predominant urban ăîn care mai
puțin de 15% din popula ție trăiește în comunit ăți
rurale.
•o regiune este considerat ă rurală, dacă ponderea
populației care tr ăiește în așezări rurale dep ășește
15%.

Dezvoltarea rural ă
•Dezvoltarea rural ă, după sferele de cuprindere se clasific ă astfel:
• 1. Dezvoltarea local ă– se referă la o localitate și împrejurimile sale
imediate vizând satele și comunele împreun ă cu gospod ăriile
componente
• 2. Dezvoltarea teritorial ă sau regional ă– se referă la investi ții de
infrastructur ă mai mari ce vizeaz ă mai multe regiuni (jude țe)
• 3. Dezvoltarea rural ă transfrontalier ă– se referă la proiecte și
programe de dezvoltare ale comunit ăților de grani ță ale diferitelor țări.
• 4. Dezvoltarea rural ă paneuropean ă– caracterizat ă prin amploarea
programelor de dezvoltare, cuprin zând zone la nivel european sau
chiar continental.

CARTI APARUTE RECENT
www.zavoi.ro

CARTI APARUTE RECENT

CARTI APARUTE RECENT

Carta verde a spatiului rural
•Carta verde este primul document de sintez ă realizat în
România pentru planificarea și implementarea unor ac țiuni
vizând dezvoltarea rural ă integrată.
• Eterogenitatea fiec ărei țări este sistematizat ă de clasificarea
europeană „Nomenclatorul Unit ăților Teritoriale
Statistice”. NUTS are la baz ă rațiuni statistice de colectare
a informa ției, în mod practic accesul la date fiind organizat
pe cinci niveluri, de la unit ățile cele mai mari pân ă la cele
mai mici.
• Proiectul a fost încredin țat Institutului Na țional de
Cercetare-Dezvoltare pentru Urbanism și Amenajarea
Teritoriului „URBAN PROIECT” din Bucure ști unde s-a
constituit o Echip ă Strategic ă

Uniunea European ă a conceput Nomenclatorul Unit ăților
Teritoriale pentru Statistic ă prin Oficiul European de Statistic ă
(Eurostat) încă din anul 1988, cu scopul de a crea structura unitar ă, logică și
coerentă a distribu ției teritoriale la nivelul Uniuni Europene și de a elabora un
sistem regional de statistic ă pentru analize economice, precum și pentru
elaborarea politicii de dezvoltare regional ă la nivelul fiec ăreițări.
Din 1988, Comisia European ă publică periodic (din trei în trei ani) un
raport privind situa ția socio-economic ă și dezvoltarea regiunilor NUTS din
țările membre, de la nivelul NUTS 1 la nivelul NUTS 3, iar pentru nivelul
NUTS 4 și NUTS 5, sunt utilizate unit ățile administrativ na ționale ale fiec ărui
stat denumite LAU 1 pentru NUTS 4 și LAU 2 pentru NUTS 5.

Constituțiile statelor membre UE se refer ă la Länder (Germania
și Austria), regions sau communities (Belgia), communidades
autonomas (comunit ăți autonome, Spania), regiuniși departamente
(Franța), consilii de comitat (Marea Britanie și Suedia), regiuni cu statut
special , regiuni cu statut obi șnuit și provincii autonome (Italia,
Spania), provincii (Belgia, Danemarca, Spania, Finlanda, Italia, Olanda).
Nivelurile NUTS 1, 2 și 3 sunt diferen țiate în raport de urm ătoarele
praguri demografice.
800.000 150.000 NUTS 33.000.000 800.000 NUTS 27.000.000 3.000.000 NUTS 1Maxim Minim Număr persoane Nivelul

Tabelul 5.2.
Unitățile teritoriale ale NUTS din UE
112119 95152 NUTS 5 (LAU 2)3334 2453 NUTS 4 (LAU 1) 1214 1091 NUTS 3254 213 NUTS 289 72 NUTS 1 UE 25 UE 15 Unități teritoriale
În UE sunt țări care formeaz ă o singur ă macroregiune (Suedia,
Luxemburg, Irlanda), în timp ce alte țări cuprind mai multe macroregiuni
(Belgia, Germania, Italia, Grecia , Olanda, Polonia, Ungaria etc.).În anul 2003 UE cuprindea urm ătoarele regiunii conform
nomenclatorului NUTS:

Cadrul institu țional, obiectivele, competen țele și instrumentele
specifice politicii de dezvoltare regional ă în România au fost revizuite în 2004,
în contextul negocierilor privi nd Capitolul 21 „Politica regional ă și
coordonarea instrumentelor structur ale”, prin aprobarea Legii 315/2004
privind dezvoltarea regional ăîn România.
Regiunile de dezvoltare sunt definite ca fiind „zone ce corespund
unor grup ări de jude țe, constituite prin asociere, pe baz ă de conven ție semnat ă
de reprezentan ții consiliilor jude țene și respectiv ai Consiliului General al
Municipiului Bucure ști” (Carta verde, Politica de dezvoltare regional ă a
României, Guvernul României și Comisia European ă, București, 1997). Cele 8
regiuni din România corespund NUTS 2 al UE, iar la nivelul NUTS-3
corespund cele 42 jude țe (inclusiv municipiul Bucure ști).

În România, prin asociere voluntar ă, au fost create cele 5
Regiuni de Dezvoltare, f ără statut administrativ și fără personalitate
juridică, care corespund sistemului european NUTS, astfel:
• Nivelul NUTS 1: macroregiuni, nu sunt conturate pân ă în prezent;
• Nivelul NUTS 2: 8 Regiuni de Dezvoltare cu o popula ție medie pe
regiune de 2,8 milioane locuitori;
• Nivelul NUTS 3: 42 jude țe, care reflect ă structura administrativ
teritorială a României;
• Nivelul NUTS 4: nu se folose ște deoarece nu s-au realizat asocieri de
unități teritoriale;
• Nivelul NUTS 5: cuprinde 276 municipii și orașe (din care 103
municipii), 2727 comune cu 13042 sate (dup ă Anuarul Statistic, 2004)
și reflectă structura administrativ-teritorial ă a României.

Figura 1 . Harta regiunilor de dezvoltare; Sursa: Ministerul
Integrării Europene
1. Regiunea Nord-Est
2. Regiunea Sud-Est3. Regiunea Sud-Muntenia4. Regiunea Sud-Vest Oltenia5. Regiunea Vest
6. Regiunea Nord-Vest
7. Regiunea Centru8. Regiunea Bucure ști-Ilfov

Tabelul 4: Structura Regiunilor de dezvoltare și locația
Agențiilor de Dezvoltare Regional ă
•București •Municipiul Bucure ști, Ilfov •București-
Ilfov•8•Alba Iulia •Alba, Bra șov, Covasna, Harghita, Mure ș, Sibiu •Centru•7•Cluj-
Napoca•Bihor, Bistri ța-Năsăud, Cluj, Maramure ș, Satu-Mare,
Sălaj•Nord-Vest•6•Timișoara •Arad, Cara ș-Severin, Hunedoara, Timi ș •Vest•5•Craiova •Dolj, Gorj, Mehedin ți, Olt, Vâlcea •Sud-Vest
Oltenia•4•Călărași •Argeș, Călărași, Dâmbovi ța, Giurgiu, Ialomi ța,
Prahova, Teleorman•Sud
Muntenia•3•Brăila •Brăila, Buzău, Constan ța, Galați, Tulcea, Vrancea •Sud-Est•2•Piatra-
Neamț•Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava, Vaslui •Nord-Est•1•Locația
ADR•Județe componente •Regiunea de
Dezvoltare•N
r.
•cr
t.

Conceptul de dezvoltare durabil ăeste relativ nou în
literatura tehnic ă modernă, el încercând s ă traducă cât mai
fidel termenul englez “sustainability”; folosindu-se uneori și
dezvoltare sustenabil ă.
• Dincolo de terminologie se afl ă însă ideea de “satisfacere a cerin țelor
generațiilor actuale f ără a prejudicia interesele genera țiilor viitoare’’.
• In prezent dezvoltarea durabil ă, înseamnã un pas înainte,
• Dezvoltarea durabil ă a fost conceptul novator de dezvoltare urmând, ca
de la planul general și teoretic de dezvoltare, s ă fie găsite soluțiile de
particularizare ale acestuia pe domenii de activitate, concomitent cu măsurile potrivite de realizare practic ă a principiilor conceptului.
• Obiectivul general al dezvolt ării durabile este de a g ăsi un echilibru al
interacțiunii dintre patru sisteme: economic, uman, ambiental și
tehnologic, intr-un proces func țional dinamic și flexibil.

Diagnoza și cuantificarea dezvolt ării rurale
Fig.1. Harta gradului de dezvoltare rural ă (Otiman și colab,2006)

Diagnoza și cuantificarea dezvolt ării rurale
• cuprinde: diagnoza spa țiului rural, strategia de dezvoltare rural ă, un Plan de
Acțiune și proiecte pilot.
• Valoarea cognitiv ă a indicatorilor și criteriilor utilizate în studierea dezvolt ării
rurale este diferen țiată. Acestea trebuie s ă se încheie cu un indice sintetic
pentru întreg spa țiul rural cuprinzind :
– criteriile fizico-geografice, locativ, ech ipare, social, ecologic au aproape în
exclusivitate o func ție în diagnosticarea st ării de dezvoltare a spa țiului rural.
(indicatori de stare).
-criteriile demografic și economic au o func ție în diagnosticare a st ării de
dezvoltare și o funcție în identificarea și relevarea factorilor cu rol important în
dezvoltarea endogen ă viitoare a zonelor (indicatori de resurse).
Algoritmul de calcul al indicatorilor agrega ți, conduce la stabilirea punctajului
maxim pe comun ăde 100 puncte pentru cele șapte criterii utilizate astfel: 8
puncte – criteriul fizico-geografic; 30 puncte – criteriul demografic; 30 puncte
– criteriul economic; 10 puncte – criteriul locuire; 10 puncte – criteriul
echiparea tehnic ăa localității; 8 puncte – criteriul social; 4 puncte – criteriul
ecologic.

Figura. 2. Harta zonific ării spațiului rural

Concluzii – dezvoltare rurala
•Spațiul rural din România este format din suprafa ța administrativ ă a
2685 comune, care regrupeaz ă 12751 sate.
• Suprafa ța aferentă spațiului rural astfel delimitat însumeaz ă 21276,0
mii ha, reprezentând 89% din suprafa ța țării.
•Populația ruralăeste în prezent de cca. 10,1 milioane persoane,
respectiv 45% din totalul popula ției.
•Numărul gospod ăriilor din rural este de 3311 mii (45% din num ărul
total de gospod ării din țară),
•Numarul locuin țelor este de 3656 mii (46,8% din num ărul total de
locuințe).
• Dezvoltarea rural ă este o problem ă actuală, complex ă, de durat ă care
urmărește modernizarea, echiparea și dotarea prin sistematizare și
amenajare a teritoriului, f ără a produce expansiunea urbanului,
păstrand caracterul tradi țional al spa țiului și culturii rurale.

Rolul Imbun ătățirilor funciare în stabilirea
valorii terenurilor
•amenajări de iriga ții- 3.077.069 ha, din care prin
aspersiune 2.761.803 ha, prin brazde 263.026 ha, prin inundare (orez ării) 52.240 ha, 3.210 sta ții de pompare de
irigații și 41 stații de pompare reversibile iriga ții/desecare;
•amenajări de desecare – 2.950.451 ha, din care
gravitațional 1.521.268 ha, prin pompare 1.429.183 ha,
folosindu-se 699 sta ții de pompare de desecare;
•drenaje – 246.539 ha;
•amenajări pentru combaterea eroziunii solului –
2.210.234 ha;
•suprafețe cu lucrări de apărare împotriva inunda țiilor
prin diguri la Dun ăre și râuri interioare pentru 821.204 ha
și baraje de atenuare a viiturilor pentru 190.904 ha.

Notă:
• La evaluarea terenurilor cu amenaj ări de îmbun ătățiri
funciare trebuie s ă ia in considerare și valoarea
construcțiilor aferente :
•r ețele de canale,
•r ețele de conducte subterane,
•r ețele de drenaj,
•s t ațiile de pompare,
•s t a v i l a r e ,• podețe,
• subtravers ări,
• sifoane,• alte construc ții și intalații anexă aferente,etc.),
•și un coeficient de spor pentru randament ridicat de
producție dacă acestea se g ăsesc în stare bun ă de
funcționare.

Construc țiile în spa țiul rural
•Construc țiile în spa țiul rural
•1 . Case familiale cu anexe : case de locuit, grajd de animale, magazii,
cotețe (pentru porci, p ăsări, animale de blan ă), pătule pentru porumb,
fânare, hambare pentru cereale, ga raje, fântâni, împrejmuiri, por ți de
intrare.
•2 . Construc ții publice și sociale : sedii de prim ărie, cămine culturale,
școli, biserici, dispensare medicale , dispensare veterinare, magazine,
bufete, cofet ării, sedii de firme, distiler ii, gatere, service-uri auto,
ateliere de tâmpl ărie, case de vacan ță, mori, brut ării, măcelării, fabrici,
depozite de de șeuri etc.
•3 . Construc ții agricole pentru produc ția animală sau construc ții
zootehnice, care cuprind: ad ăposturile pentru taurine, suine, ovine,
cabaline, pentru p ăsări; pentru produc ția vegetal ă: sere, solarii, spa ții
pentru depozitarea nutre țurilor, construc ții destinate cercet ării.

Recomandari
• La efectuarea inspec ției în vederea efectu ării evaluării
terenurilor, se avea în vedere dac ă acestea sunt amenajate
cu lucrări de îmbunatatiri funciare(iriga ții, desecare, cu
precizarea modului de transport al apei-gravita țional sau
pompare, drenaj, îndiguiri, regulariz ări de râuri, lucr ări
CES, amenaj ări piscicole, stuficole, orez ării etc.) si alte
tipuri de constructii.
•S e r e c o m e n d ă analiza st ării de uzur ă(materialele din care
sunt realizate), precizarea perioadei de func ționare(cu
moderniz ări și reabilitări intervenite în timp).

Seceta meteorologic ă, agricolă,
hidrologic ă și socio-economic ă.
• În ultimul secol, perioadele extrem de secetoase au
fost:
• 1894 – 1905 (cu intensitate maxim ă în anul 1897),
• 1942 – 1953 (cu intensit ăți maxime în anii 1946 și
1947),
• 1982 – 1996 (cu intensit ăți maxime în anii 1990 și
1992)
• 1998 – 2004 (cu intensitate maxim ă în anul 2000).

Figura 6. Zonele cele mai afectate de secet ă pe teritoriul
României (Geicu A., 2000)

Figura 7. Cartarea sensibilit ății la secet ă a teritoriului
României, în func ție de indicele Palfai corectat (Canarache și
colab., 2000)

Proiecte si programe UE /RO
• Fonduri de preaderare:
–Phare ;
–ISPA (Instrument for Structural Policies for Pre-
Accession- Instrument pentru Politica Structural ă
de Preaderare) ;
–SAPARD(Program Special de Preaderare pentru
Agricultur ă și Dezvoltare Rural ă)
–Programul CARDS (Asisten ță Comunitar ă pentru
Reconstruc ție, Dezvoltare și Stabilitate) .

Proiecte si programe UE /RO
• Fondurile structurale :
1.Fondul European de Dezvoltare Regional ă
(FEDR);
2.Fondul Social European (FSE);
3.Fondul de Coeziune
4.Fondul European Agricol pentru Dezvoltare
Rurală (FEADR);
5.Fondul European pentru Pescuit (FEP)