Dezvoltare regională durabilă [608253]

UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI
Facultatea de Științe Economice ș i Gestiunea Afacerilor
Dezvoltare regională durabilă

Lucrare de disertaț ie

Absolvent: [anonimizat],
Conf. univ. dr. Elena Dana BAKO

2019

UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI
Facultatea de Științe Economice ș i Gestiunea Afacerilor
Dezvoltare regională durabilă

Lucrare de disertaț ie

Granturile Spațiului Economic European și Norve giene

Absolvent: [anonimizat],
Conf. univ. dr. Elena Dana BAKO

2019

ii

Rezumat

Lucrarea abordează tematica Granturilor Spațiului Economic European și Norvegiene, care
reprezintă fonduri nerambursabile oferite țărilor sub -dezvoltate sau în curs de dezvoltare, cu
scopul de a reduce disparitățile economice și sociale între statele membre SEE . Granturile sunt
finanțate de către cele 3 state membre , iar fo ndurile sunt distribuite pe programe de finanțare,
ce sunt încadrate în sectoarele și domeniile prioritare, iar obiectivele și rezultatele dorite sunt
stabilite individual, cu fieca re stat beneficiar . Cooperarea dintre România și SEE a început
automat o dată cu aderarea țării noastre la Uniunea Europeană și a concluzionat prin finanțarea
cu succes a unui număr de 899 proiecte , din diverse domenii de activitate, fiind în desfășurare
proiecte noi și în prezent. Am analizat modul de acordare a acestor granturi, precum și
dezvoltarea, implementarea și gestionarea proiectelor ce s -au bazat pe acestea, arătând gradul
lor ridicat de eficiență în dezvoltarea economică și socială a zonelor def avorizate. În mod
specific, am studiat proiectul realizat de către Electroprecizia SA, o companie românească de
tradiție din domeniul fabricării componentelor electrice, care a fost finanțat prin granturi
norvegiene și a avut ca rezultat reducerea emisiilo r poluante ș i creșterea productivității .
Rezultatele obținute în urma analizei acestor granturi sunt utile tuturor întreprinderilor sau
antreprenorilor , ce doresc să își consolideze afacerea sau să dezvolte una nouă și sunt în căutare
de surse de finanțare externe .

iii
Cuprins
Abrevieri
Lista tabelelor si figurilor
Introducere 1 pag.
Cap. 1 Spa țiul Economic European 7-8 pag.
1.1 Definiție ½-1 pag.
1.2 Origini/ Scurt istoric 2 pag.
1.3 Cadru legislativ ½-2 pag.
1.4 Cadru instituțional ½-2 pag.
1.5 Politici de viitor 1 pag.
Cap. 2 Granturile SEE și Norvegiene 9-10 pag.
2.1 Definiție/ Context 1-2 pag.
2.2 Obiective propuse 2 pag.
2.3 Programe desfășurate și în curs 3-4 pag.
2.3 Rezultate obținute 1-2 pag.
Cap. 3 Granturi acordate României 10 pag.
3.1 Cadru general 1-2 pag.
3.2 Granturi acordate pe perioada 2009 -2014 2-3 pag.
3.3 Granturi acordate pe perioada 2014 -2021 2-3 pag.
3.4 Proiecte de success/reprezentative 2 pag.
Cap. 4 Studiu de caz (ex. Electroprecizia SA) 7-8 pag.
4.1 Descrierea companiei ½-1 pag.
4.2 Date proiect 2 pag.
4.3 Accesare fonduri și implementare 2 pag.
4.4 Rezultate obținute ½-2 pag.
4.5 Impact/Concluzii proiect 1 pag.
Concluzii 1-2 pag.
Bibliografie

iv
Abrevieri

SEE, Spațiul Economic European
AELS , Asociația Europeană a Liberului Schimb
CE, Comunitatea Europeană
CECO , Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului
EURATOM , Comunitatea Europeană a Energiei Atomice
CEE , Comunitatea Economică Europeană
UEM , Uniunea economică și monetară
CCP SEE , Comitetul Comun Parlamentar al SEE
ECOSOC , Comitetul Economic și Social
ONG , Organizație Non -Profit
BEI, Banca Europeană de Investiții
NCG , Nordic Consulting Group

Observații:
Completați numai dacă folosiți un număr mare de prescurtări și abrevieri proprii. Altfel, ștergeți
pagina. Declararea abrevierilor nu se impune pentru abrevieri standard precum: UE, SUA, PIB,
BNR, FMI, ASF etc. Unele convenții recomandă suprimarea punctelor pentru abrevieri
standard: UE în loc de U.E. sau BNR în loc de B.N.R. Rămâne la latitudinea auto rului. Dacă
se folosesc abrevieri puține, ele pot fi introduse odată cu prima menționare, direct în text, în
introducere sau la începutul capitolelor, secțiunilor. De exemplu: „Un concept important este
dobânda anuală efectivă (DAE) deoarece …” sau „Cost ul capitalului propriu ( kCPR) indică …”.
Nu este cazul formalizării excesive de tip „ dobânda anuală efectivă (de aici/acum încolo,
DAE)”.

v

vi
Lista tabel elor și figuri lor

Bibliografie
Resurse online
https://europa.eu/european -union/about -eu/history_ro
http://ww w.europarl.europa.eu/factsheets/ro/sheet/169/the -european -economic -area-eea-
switzerland -and-the-north
https://www.eeagrants.ro/2009 -2014
https://www.eeagrant s.ro/despre
http://www.fonduri -ue.ro/mfn
https://www.efta.int/sites/default/files/F iles/Publications/Fact%20sheets/EEA%20factsheets/
RO1WEBJUNEUPDATE.pdf
https://uefiscdi.gov.ro/eea -norway -grants
http://www.ee a4edu.ro/en/who -can-apply/higher -education/
http://electroprecizia.ro/
http://electroprecizia.ro/files/34/do cument/77/Documentatie%20atribuire%20Norway%202.p
df
http://www.nordicpavilion.org/cth_speaker/innovation -norway/
https://www.efta.int/eea/eea -agreement/eea -basic -features

Articole publicate
Raportul SEE la 20 de ani de la înființare, Marius Vahl, 2015 –
https://www.efta.int/sites/default/files/publications/bulletins/efta -bulletin -2015.pdf
Raportul anual AELS pe 2018, Thorfinnur Omarsson , 2018 –
https://www.efta.int/sites/default/files/publications/Annual%20Reports//EFTA_Annual_Repo
rt_2018.pdf
Raportul final privind Granturile SEE și Norvegiene, pe perioada 2009 -2014, Nordic
Consultin g Group, 2012 – https://eeagrants.org/Results -data/Documents/Evaluations -and-
reviews/End -Review -2004 -2009
Raportul final privind Granturile SEE și Nor vegiene, pe perioada 2004 -2009, Centrul pentru
Servicii de Strategie și Evaluare, 2016 – https://eeagrants.org/Results –
data/Documents/Evaluations -and-reviews

vii
Sectoarele p rioritare și domeniile de activitate ale Granturilor SEE și Norvegiene, 2017 –
https://eeagrants.org/Who -we-are/How -we-work/Priorities -for-the-EEA -and-Norway -Grants –
2014 -2021 -consulted -and-finalised
Documentația de atribuire a granturilor, ELECTROPRECIZIA SA, 2015 –
http://electroprecizia.ro/files/34/document/77/Documentatie%20atribuire%20Norway%202.p
df

1
Introducere

Lucrarea abordează tematica Granturilor Spațiului Economic European și Norvegiene, care
reprez intă fonduri nerambursabile oferite țărilor sub -dezvoltate sau în curs de dezvoltare, cu
scopul de a reduce disparităților economice și sociale între statele membre SEE. Granturile
SEE sunt finanțate de către toate cele 3 state membre (Norvegia, Islanda și Liechtenstein), iar
cele Norvegiene sunt subvenționate exclusiv de statul în cauză și sunt destinate țărilor care au
aderat la Uniunea Europeană după anul 2003. Fondurile sunt distribuite pe programe de
finanțare, ce sunt încadrate în sectoarele și domeni ile prioritare, iar obiectivele și rezultatele
dorite sunt stabilite individual, cu fiecare stat beneficiar. Cooperarea dintre România și SEE a
început automat o dată cu aderarea țării noastre la Uniunea Europeană și a concluzionat prin
finanțarea cu succ es a unui număr ridicat de proiecte din diverse domenii de activitate, fiind în
desfășurare și în prezent. Am analizat modul de acordare a acestor granturi, precum și
dezvoltarea, implementarea și gestionarea proiectelor ce s -au bazat pe acestea, arătând g radul
lor ridicat de eficiență, în dezvoltarea economică și socială a zonelor defavorizate. În mod
specific, am studiat proiectul realizat de către Electroprecizia SA, o companie românească de
tradiție din domeniul fabricării componentelor electrice, care a fost finanțat într -o proporție
foarte mare din granturi norvegiene, și a fost unul de succes, crescând competivitatea
companiei și reducând impactul negativ al acesteia asupra mediului. Rezultatele obținute în
urma analizei acestor granturi sunt utile tu turor întreprinderilor, indiferent de dimensiuni, ce
doresc să își întărească poziția pe piață sau să își reducă amprenta negativă asupra mediului,
dar și antreprenorilor ce doresc să pună în aplicare idei de business ce au ca scop creșterea
competivității economice a României, îmbunătățirea condițiilor de trai sau doar protejarea
mediului înconjurător, și sunt în căutare de surse de finanțare externe .

GRANTURILE SPAȚIULUI ECONOMIC EUROPEAN ȘI NORVEGIENE

2
1. Spațiul Economic European

În cadrul acestui capitol, mi-am propus să prezint principalele concepte teoretice legate de
Spațiul Economic European (SEE). Prin consultarea resurselor puse la dispoziție de
Parlamentul European, am sintetizat în cele ce urmează principalele caracteristici definitorii
ale SEE, pre cum și alte aspecte de natură juridică, politică și administrativă.
1.1 Contextul creării Spațiului Economic European
În anul 1986, din dorința membrilor de la momentul respectiv al Uniunii Europene de a
soluționa problemele legate de libera circulație a m ărfurilor în UE, este semnat Actul Unic
European. Acesta pune bazele unui program de amploare pe șase ani, ce are ca scop crearea
unei „piețe unice” în Europa. Astfel, în luna mai a anului 1992 a fost semnat Acordul privind
Spațiul Economic European, care urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 1994.
Țările care au format inițial SEE au fost cele membre ale Comunității Europene (CE)
și cele care făceau parte , la momentul respectiv , din Asociația Europeană a Liberului Schimb
(AELS) , organizație înființată în anul 1960, prin semnarea Convenției de la Stockholm , având
ca scop eliminarea taxelor vamale dintre statele membre , aplicate în cazul comerțul ui cu
mărfuri și sectorul ui de servicii. Aceste țări membre AELS au fost Austria, Danemarca,
Norvegia, Portugalia, Suedia, Elveția și Regatul Unit al Marii Britanii. La scurt timp după
crearea SEE, până la finalul anului 1995, majoritatea țărilor membre AELS au părăsit această
organizație, din diverse motive politice și economice. Elveția a ales în urma unui referendu m
pe plan național să nu ratifice acordul de aderare, iar Austria, Danemarca, Portugalia, Suedia
și Regatul Unit al Marii Britanii s -au alăturat Uniunii Europene. Ulterior s -au alăturat Islanda
și Liechtenstein , care fac parte și în prezent, atât din AELS, cât și din SEE. Comunitatea
Europeană reprezenta o asociere între trei organizații internaționale, guvernate de către același
set de instituții. Acestea erau Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului (CECO),
Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (EURATOM ) și Comunitatea Economică
Europeană (CEE) . Țările membre ale acestor organizații, la momentul înființării Comunității
Europene, erau Franța, Germania de Vest, Belgia, Luxemburg, Olanda și Italia, iar mai apoi,
odată cu constituirea Uniunii Europene (UE), li s -au alăturat implicit toate statele membre UE.

GRANTURILE SPAȚIULUI ECONOMIC EUROPEAN ȘI NORVEGIENE

3
1.2 Caracteristici generale
Spațiul Economic European reunește, în prezent, cele 28 de state membre ale Uniunii Europene
și cele trei state ce compun Asociația Europeană a Liberului Schimb (Norvegi a, Islanda și
Liechtenstein) într -o piață internă ce este guvernată la baza de același set de reguli. Scopul
acestor reglementări este de a permite libera circulație , într -un mediu competitiv și deschis, a
mărfurilor, serviciilor, capitalului și persoanelo r în cadrul SEE . Acest concept este cunoscut
sub denumirea de „cele patru libertăți”, obiectivul Acordului SEE fiind acela de “a promova
întărirea continuă și echilibrată a relațiilor comerciale și economice dintre Părțile
Contractante…în scopul creării un ui Spațiu Economic European omogen” , conform
Articolului 1 al documentului menționat.
Prin Acordul SEE sunt asigurate condiții de afaceri egale, în întreaga piață internă, prin
intermediul regulilor ce vizează competiția și ajutoarele de stat. Sunt cupri nse în Acord
prevederi orizontale, referitoare la cele patru libertăți, dar și altele cu privire la cooperarea în
afara acestora, în domenii precum serviciile de informare, cercetarea și dezvoltarea
tehnologică, protecția civilă, educația, locurile de munc ă, tineretul și instruirea, dar și dreptul
societăților comerciale . Această cooperare se realizează prin participarea la activități comune,
precum diverse programe UE sau AELS pentru promovare și sprijin.
Punerea în aplicare, precum și respectarea acesto r reglementări sunt ulterior
supravegheate de o comisie parlamentară mixtă, dar și de către organe speciale din cadrul
AELS. Există totuși mai multe domenii de activitate care ies din sfera de control a Acordului
SEE, printre care se numără următoarele :
 piscicultura și agricultura;
 politica comercială comună;
 uniunea vamală;
 uniunea economică și monetară (UEM);
 justiția și afacerile interne ;
 politica externă și de securitate comună.
Spre deosebire de deciziile Uniunii Europene, în cazul statelor AELS, nu a fost
transferată nicio formă de competență legislativă către instituțiile SEE, astfel încât toate
deciziile luate de către aceste țări, privind SEE, trebuie luate prin unanimitate.

GRANTURILE SPAȚIULUI ECONOMIC EUROPEAN ȘI NORVEGIENE

4
1.3 Cadru legislativ
Bazele legislative ale Acordului SEE au fost puse pe modelul legislației primare a Uniunii
Europene (stabilită prin Tratatul de la Roma) și pe cel al legislației secundare, reprezentată de
către cumulul de directive, reglementări, decizii și alte instrumente non -obligatorii adoptate în
mod continuu de in stituțiile UE (cunoscute drept „acquis -ul comunitar”). Cele patru libertăți
care stau la baza Acordului SEE sunt de asemenea preluate integral din Tratatul de la Roma, în
ceea ce privește reglementările ce le guvernează. Acest lucru a fost permis cu acordu l țărilor
membre AELS, care nu se supun aceluiași set de reglementări precum cele din UE , în cazul
domeniilor ce privesc politicile sociale, protecția consumatorilor, protecția mediului
înconjurător sau legislația societăților comerciale.
Țările membre SE E, dar care nu fac parte din Uniunea Europeană, nu sunt reprezentate
în cadrul Instituțiilor Uniunii Europene, precum Parlamentul European sau Comisia
Europeană. Această situație este adesea descrisă ca fiind o „democrație prin fax”, datorită
faptului că N orvegia așteaptă ca noile legi, ce trebuie să le pună în vigoare, să îi fie trimise prin
fax de către Comisia Europeană. Cu toate acestea, toate țările membre SEE sunt consultate în
privința propunerilor legislative ce apar și participă în elaborarea și im plementarea acestora din
încă din fazele incipiente ale proiectelor legislative. Astfel, Acordul SEE conține prevederi
specifice , în ceea ce privește aportul și puterea de decizie pe care țările membre AELS o au în
raport cu proiectele legislative, fiind n ecesar acordul acestora pentru aprobarea și
implementarea oricăror legi noi. Acest acord este necesar să vină din partea Comitetului
Comun SEE, din care fac parte atât statele din AELS (Islanda, Norvegia, Liechtenstein), cât și
Uniunea Europeană. Prin aces te măsuri se asigură menținerea principiului omogenității al SEE
În componența Acordului SEE intră 129 de articole, 49 de protocoale, precum și 22 de
anexe , care fac referire la aquis -ul comunitar (aplicabil în cadrul SEE) . Rolul protocoalelor este
acela de a reglementa domenii specifice, prin prevederi referitoare la regulile de origine a
mărfurilor, proceduri vamale și perioadele de tranziție, stabilite pentru țările din AELS.
După elaborarea cu succes a unui proiect nou de lege, ce face referire la piaț a internă a
Uniunii Europene, este necesară examinarea acestuia de către Comitetul mixt al SEE. Acesta
este alcătuit atât din reprezentanți ai UE, cât și a statelor AELS. Comitetul se reunește lunar
pentru a decide ce acte adoptate de UE (programe, acțiuni , etc.) și ce dispoziții legislative ar
trebui integrate în SEE. Astfel, legislația nou creată este încorporată în mod oficial prin
includerea actelor aferente în lista protocoalelor, dar și a anexelor la existentul Acord privind

GRANTURILE SPAȚIULUI ECONOMIC EUROPEAN ȘI NORVEGIENE

5
SEE. Rezultatul acestor po litici legislative este integrarea până în prezent a câteva mii de acte
adiționale la Acordul SEE, iar pentru a avea un control mai bun asupra acestora, de cel puțin
două ori pe an, este reunit Consiliul SEE (compus din miniștrii de externe ai țărilor AELS și
din reprezentanții Consiliului UE) cu scopul de a stabili direcția, din punct de vedere politic, a
Comitetului Mixt.
În ceea ce privește procesele ce au loc după aprobarea și intrarea în vigoare a noilor
acorduri legislative, primul pas este transpune rea acestora în legislația națională (în cazul țărilor
AELS) cu aprobarea parlamentului sau printr -o dec izie guvernamentală. După ce acest acord
este primit, transpunerea și aplicarea legislației este monitorizată de către Autoritatea AELS de
Supraveghere , care asigură punerea în aplicare în țările AELS, și de către Curtea de Justiție a
AELS . Pentru statele membre UE, transpunerea acestor legi se face în mod implicit, fiind doar
o sarcină formală, din moment ce actele nu mai pot fi modificate (doar din punc t de vedere
tehnic) în această etapă a procesului.
1.4 Cadru instituțional
Structura instituțională, ce stă la baza măsurilor aflate sub incidența Acordului SEE, este
construită pe doi pilieri, în cadrul cărora se regăsesc instituții echivalente atât pentr u țările
AELS, cât și pentru cele membre ale UE. Spre deosebire de pilierul UE, în cel AELS se
regăsește un organism suplimentar, anume Comitetul Permanent AELS, care are rol de forum
în care statele membre au un context favorabil pentru a se consulta și a cădea de comun acord
înainte de a -și prezenta poziția în fața UE în Comitetul Comun SEE. Acest organism este
compus din reprezentanți ai Islande, Norvegiei, Liechtenstein -ului și de către un observator din
partea Elveției și unul din partea Autorității de Supraveghere AELS.
Există și organisme comune care au sarcina de a dezbate și soluționa toate deciziile
importante care privesc ambele părți. Printre acestea se numără următoarele:
 Comitetul Comun SEE – are ca sarcină administrarea permanentă a Acordului SEE și
funcționează ca un forum în care membrii se consultă și iau decizii de comun acord în
scopul încorporării noilor acte legislative în Acordul SEE, fiind format din
reprezentanți ai statelor membre UE, Comisiei Europene și ambasadori ai statelor
AELS ;
 Consiliul SEE – facilitează rezoluția politică necesară pentru dezvoltarea Acordului
SEE și conferă direcția politică a Comitetului Comun, fiind alcătuit din miniștrii de
externe ai statelor membre SEE, atât din UE, cât și din AELS;

GRANTURILE SPAȚIULUI ECONOMIC EUROPEAN ȘI NORVEGIENE

6
 Comitetul Comun Parla mentar al SEE (CCP SEE) – are rolul de a facilita o mai bună
înțelegere între UE și AELS, în ceea ce privește zonele de interes acoperite de Acordul
SEE, prin dezbateri structurate și dialog deschis, fiind alcătuit din reprezentanți ai
Parlamentului Europe an și ai parlamentelor din statele AELS.
 Comitetul Consultativ SEE – conține în aria de activitate aspecte referitoare la
domeniile sociale și economice ale SEE, țintind să asigure o cooperare eficientă și
organizată între reprezentanții celor două părți, UE și AELS, cu scopul de a determina
un flux constant de date între acestea. Membrii acestui organism provin din Comitetul
Economic și Social al UE, dar și din partea Comitetului Consultativ AELS, structuri
ce sunt echivalente din punct de vedere al atribu țiilor și al funcționalității.

Structura instituțională a SEE

Figura 1. Structura instituțională a SEE
Figura reprezintă structura bazată pe doi piloni a dimensiunii instituționale a SEE. Sursa
https://www.efta.int/eea/eea -agreement/eea -basic -features

GRANTURILE SPAȚIULUI ECONOMIC EUROPEAN ȘI NORVEGIENE

7
1.5 Politici actuale și direcții de viitor
În prezent, participarea la Spațiul Economic European este permisă exclusiv țăril or membre
UE sau AELS, singura excepție fiind Elveția, care a ales să nu devină membră cu drepturi
depline, dar are încheiate un număr ridicat de contracte bilaterale cu ambele organizații. Astfel
Elveția și -a garantat integrarea în piața comună a SEE, și beneficiază de reprezentare în
majoritatea instituțiilor SEE.
Colaborarea dintre AELS și UE este într -o continuă evoluție pozitivă, facilitând piața
internă și oportunitățile pentru cetățenii membrii, în special pentru studenți. De asemenea,
numărul memb rilor SEE a crescut semnificativ de la formarea acestei organizații. Aceasta se
datorează, în mare parte, aderării la Uniunea Europeană a unui număr 16 țări de la data semnării
Acordului SEE. Evoluția numărului de țări ce fac parte din SEE se poate observa în graficul de
mai jos :

Evoluția țărilor membre SEE 1994 -2018

Figura 2. Evoluția țărilor membre SEE 1994 -2018
Figura reprezintă țările UE (albastru deschis) și cele AELS (albastru închis) care făceau parte din SEE
în anul 1994 (partea stângă) și în anul 2018 (partea dreaptă). Sursa
https://www.efta.int/sites/default/files/publications/bulletins/efta -bulletin

GRANTURILE SPAȚIULUI ECONOMIC EUROPEAN ȘI NORVEGIENE

8
În cei peste 25 de existență, Spațiul Economic European a suferit schimbări majore pe
toate sectoarele sale de activitate, dar a funcționat eficient pe parcursul acestei perioade, reușind
să își respecte în permanență obiectivul principal, acela de a asigura respectarea celor patru
libertăți ale pieței interne (libera circulație a persoanelor, mărfurilor, serviciilor și capitalurilor),
în cazul tuturor statelor membre, în special cele AELS. Pe lângă acest obiectiv, cooperarea
dintre UE și AELS a fost extinsă și pe alte planuri, care includ domenii precum :
 Cercetare (Copernicus – Programul European de observare a Pământului, Galileo –
Programul European de navigare a sateliților);
 Educație (Horizon 2020 – program cadru pentru cercetare și inovare);
 Tineret (Era smus+ – program pentru educație, instruire tineret și sport) ;
 Cultură (Creative Europe – cadru pentru programele culturale și media ale UE) ;
 Protecți a Consumatorului (Programul pentru Drepturi, Egalitate și Cetățenie);
 Protecție Civilă (Mecanismul de Protecție a Uniunii Civile – programul UE de
prevenire și pregătire în cazul dezastrelor).
Problemele actuale cu care SEE se confruntă vin, în mare parte, din cauza problemelor
financiare și birocratice. În ceea ce privește nivelul contribuțiilor financia re pe care statele
membre AELS sunt nevoite să le aducă în cadrul programelor comune, acestea au crescut de
la 50 milioane de euro, în anul 1995, la peste 400 de milioane de euro, în anul 2015. O altă
problemă majoră cu care SEE se confruntă în prezent es te încorporarea noilor acte legislative
în Acordul SEE. Acest lucru se datorează înăspririi cerințelor formale impuse de UE, care au
generat în timp un cumul tot mai mare de acte legislative ce așteaptă încorporarea. Astfel
numărul acestora a crescut de la mai puțin de 400 de acte în 2008, la peste 600 de acte, ce
așteaptă încorporarea în cadrul Acordului SEE, în anul 2014, iar numărul este în creștere. Față
de Uniunea Europeană, care are un deficit de 1% în ceea ce privește adoptarea noilor legislații,
statele membre AELS au trecut cu mult peste acest prag al deficitului, creând o discrepanță
legislativă între membrii SEE.
O altă problemă de actualitate cu care se confruntă UE și AELS este stadiul politic
actual al Marii Britanii. Această țară a votat în u rma unui referendum organizat în anul 2016
retragerea din Uniunea Europeană. Pentru a face parte în continuare din SEE, Marea Britanie
consideră opțiunea de a adera la AELS sau de a semna o serie de acorduri bilaterale cu SEE,
pe modelul Elvețian. Marea Br itanie a fost un membru fondator AELS, dar la scurt timp după
formarea acestei organizații a fost nevoită să o părăsească, pentru a se putea alătura Uniunii

GRANTURILE SPAȚIULUI ECONOMIC EUROPEAN ȘI NORVEGIENE

9
Europene. În urma referendumului, AELS și -a exprimat susținerea față de dorința Marii
Britanii de a li se alătura, iar singurele rezerve au venit din partea Norvegiei, care și -a exprimat
îngrijorare a față de eventualele tensiuni politice ce ar putea fi generate de această decizie între
AELS și UE. În cazul finalizării procedurilor de părăsire a UE a Mar ii Britanii, guvernul scoțian
și-a exprimat dorința de a face parte în continuare din piața internă a SEE, dar aderarea la AELS
nu este o opțiune, aceasta fiind rezervată doar statelor suverane. În anul 2017, primul -ministru
de la acea vreme al Marii Brita nii, Theresa May, a declarat că țara sa nu dorește să facă parte
în continuare din piața internă a UE, fapt ce a generat mai multe rețineri din partea statelor
AELS în ceea ce privește o posibilă aderare a țării în cauză. Ac est așa numit „Brexit” este încă
un subiect de dezbatere în prezent, iar impactul pe care îl va avea asupra SEE nu este încă clar.

2. Granturile SEE și Norvegiene

Acest capitol are rolul de a prezenta în detaliu ce reprezintă Granturile Spațiului Economic
European și Norvegiene, care sunt obiectivele acestora, direcțiile și instrumentele de finanțare,
precum și politica generală și sesiunile de finanțare desfășurate. Prin analizarea datelor
statistice furnizate de către Ministerul Fondurilor Europene, dar și prin consultarea rapoartel or
oficiale eliberate de către Spațiul Economic European, am sintetizat în cele ce urmează toate
aspectele menționate anterior.
2.1 Aspecte teoretice
Granturile SEE reprezintă contribuția statelor membre AELS (Liec htenstein, Islanda și
Norvegia), iar Grant urile Norvegiene sunt finanțate exclusiv de către Regatul Norvegiei.
Scopul acestor finanțări este reducerea disparităților economice și sociale, regăsite în cadrul
SEE, dar și la îmbunătățirea relațiilor cu statele membre UE, din Sudul și Estul Europei, c e
beneficiază de finanțare din partea acestor fonduri. Islanda, Liechtenstein și Norvegia sunt
partenere ale UE prin Acordul SEE, fapt ce le asigură tranzacționarea mărfurilor, serviciilor,
personalului și a capitalurilor pe piața interna europeană. Acest acord a intrat în vigoare în anul
1994, iar începând cu această dată țările membre AELS au contribuit financiar continuu la
progresul economic în țările în curs de dezvoltare din SEE. Valoarea anuală a acestor finanțări
este într -o creștere constantă, fiind canalizate prin Mecanismul financiar (1994 -1998),

GRANTURILE SPAȚIULUI ECONOMIC EUROPEAN ȘI NORVEGIENE

10
Instrumentele Financiare (1999 -2003), urmând ca începând cu anul 2004 acestea să fie separate
în Granturi SEE și Granturi Norvegiene. În cazul ambelor metode de finanțare, Norvegia este
principalul contri buitor, fiind responsabilă pentru 95.8%, respectiv 100% din totalul fondurilor
alocate.
Granturile SEE și Norvegiene funcționează în baza Acordului Spațiului Economic
European, care acordă statelor membre UE și AELS drepturi egale și incluziunea pe piața
internă europeană. Aceste mecanisme de finanțare sunt destinate exclusiv statelor membre UE
ce sunt în curs de dezvoltare, cu precădere cele 13 țări ce s -au alăturat Uniunii după anul 2003.
Astfel, din totalul de 15 țări ce au beneficiat de finanțare până în prezent, majoritatea au aderat
în ultimii 15 ani. Criteriile de eligibilitate ale statelor pentru finanțare sunt aceleași ca în cazul
Fondului European de Coeziune, anume Produsul Național Brut pe locuitor este necesar să fie
sub 90% din media europeană . O excepție de la această regulă sunt țările care au aderat la
Uniunea Europeană înainte de 2004, acestea nu sunt eligibile pentru finanțarea din Granturile
Norvegiene, indiferent de circumstanțe.
Pentru a putea beneficia de finanțare, Donatorii (membrii AELS) și UE trebuie să
agreeze asupra totalului contribuției și a alocării acesteia, în cazul fiecărui stat beneficiar. La
nivel național, Donatorii negociază cu reprezentanții fiecărei țări în privința programelor ce
urmează a fi implementate, a obiectiv elor acestora, dar și a nivelului de finanțare alocat pe
fiecare program în parte. Aceste acorduri între statele beneficiare și Donatori se fac în baza
nevoilor naționale și a priorităților de dezvoltare stabilite, atât timp cât acestea intră în
portofoliu l de cooperare, stabilit anterior între cele două părți. Următorul pas este reprezentat
de înființarea unui Punct Focal Național, ce răspunde de gestionarea generală a programelor la
nivelul fiecărui stat beneficiar. De dezvoltarea și implementarea acestor programe sunt
responsabili Operatorii Programului, în colaborare cu un partener din statul (sau statele)
donatoare . Tot acești operatori se ocupă și de alocarea finanțării pe proiecte, care sunt alese în
urma sesiunilor de solicitare pentru finanțare orga nizate de aceștia.

GRANTURILE SPAȚIULUI ECONOMIC EUROPEAN ȘI NORVEGIENE

11

Figura 3. Țările Donatoare și Beneficiare ale Granturilor
Figura reprezintă țările AELS (gri) care oferă finanțare și cele SEE (gri închis) care beneficiază de
finanțare. Sursa https://eeagrants.org/Where -we-work
2.2 Obiective
Scopul principal al Granturilor SEE și Norvegiene este acela de a reduce disparitățile
economice și sociale între statele Uniunii Europene. În acest sens, acestea au asigurat finanțare
pentru o serie de programe, axate pe mai multe sectoare principale de interes. Ele reflectă
prioritățile Uniunii Europene și includ domenii precum:
1. Inovare, Cercetare, Educație și Competitivitate – Domeniile programului contribuie la
creșterea prin susținerea dezvoltării economiei bazate pe cunoaștere. Creșterea durabilă
este promov ată prin finanțare pentru consolidarea legăturii dintre sistemele de educație
și formare și piața forței de muncă. Dezvoltarea unei piețe a muncii care să favorizeze
incluziunea socială va fi sprijinită prin combaterea șomajului în rândul tinerilor,
facili tarea participării femeilor și promovarea dialogului social. Valoarea adăugată a
finanțării în cadrul acestui sector prioritar constă în oportunitățile pe care le oferă pentru
pilotarea strategică și testarea abordărilor inovatoare și pentru cooperarea int ernațională
și schim bul de cunoștințe și experiențe;

GRANTURILE SPAȚIULUI ECONOMIC EUROPEAN ȘI NORVEGIENE

12
2. Incluziune Socială, Dezvoltarea Tineretului și Reducerea sărăciei – Creșterea durabilă
incluzivă și prosperitatea viitoare se bazează pe găsirea unui echilibru între progresul
economic și progresul social. Domeniile programului promovează societățile care
funcționează bine, sprijinind incluziunea socială și împuternicirea grupurilor
vulnerabile, accesul egal la educaț ie, ocuparea forței de muncă, îngrijirea sănătății și
sprijinirea instituțiil or capabile și responsabile. Valoarea adăugată a acestui sector
prioritar este contribuția sa la ruperea ciclului de dezavantaj prin sprijinirea
intervențiilor timpurii, prin investiții în prevenirea și stimularea schimbărilor sistemice
și prin încurajarea proiec telor-pilot în domeniul inovării sociale ;
3. Mediul Înconjurător, Energie, Schimbări Climatice și Economie Bazată pe Emisii
Reduse de Carbon – Utilizarea eficientă și durabilă a capitalului nostru natural,
reducerea vulnerabilității la schimbările climatice ș i promovarea unei economii mai
puțin consumatoare de dioxid de carbon și cu o economie mai sigură din punct de
vedere energetic sunt factori -cheie pentru coeziunea economică și socială în Europa.
Domeniile programului vizează asigurarea unei stări ecologic e bune a eco sistemelor
noastre, adaptarea din timp și atenuarea schimbărilor climatice , precum și utilizarea
sporită a energiei regenerabile;
4. Cultură, Societatea Civilă, Buna Guvernanță și Drepturile Fundamentale –
În cazul cetățenilor SEE există o obliga ție morală comună de a proteja demnitatea
individuală. Domeniile programului contribuie la respectarea drepturilor fundamentale
și a libertăților democratice. Acest lucru se realizează prin consolidarea cetățeniei
active, prin împuternicirea grupurilor vul nerabile și prin consolidarea rolului societății
civile. Scopul este consolidat prin susținerea activităților care vizează dialogul cultural
și conștientizarea diversității;
5. Justiție și Afaceri Interne – Domeniile programului contribuie la consolidarea încrederii
cetățenilor europeni în capacitatea guvernelor lor de a asigura drepturi civile, tratament
egal și protecție. Lipsa încrederii publice în sistemul judiciar este răspândită în principal
din cauza c orupției, a lungimii excesive a procedurilor și a nerespectării cronice a
hotărârilor judecătorești. Mai mult, afluxul de imigranți ilegali rămâne o provocare
pentru Europa. Violența domestică și pe criteriul de gen rămân endemice în întreaga
Europă, la un cost economic și social uriaș. Atât catastrofele naturale, cât și cele
naturale sunt în creștere, atât în frecvență, cât și în intensitate, iar investițiile în
reducerea riscului de dezastre pot reduce sau preveni pierderea vieții și a proprietății și
pot obține beneficii economice enorme.

GRANTURILE SPAȚIULUI ECONOMIC EUROPEAN ȘI NORVEGIENE

13
Cele cinci sectoare prioritare și cele 23 de domenii legate de programe , finanțate în perioada
2014 -2021 , reflectă prioritățile stabilite în strategia UE "Strategia Europa 2020" – strategia UE
de creștere de zece ani p entru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii – și UE
11, obiectivele politicii de coeziune. Scopul acestora este de a contribui la creștere și locuri de
muncă, la combaterea schimbărilor climatice și la dependența energetică și la reduc erea sărăciei
și a excluziunii sociale. De asemenea, acestea promovează cooperarea bilaterală și
internațională.
Un alt obiectiv principal al Granturilor SEE și Norvegiene este acela de a facilita și
consolida relațiile bilaterale, între statele membre AEL S și UE. Sunt încurajate pe scară largă
parteneriatele bilaterale între instituțiile publice și private, ONG -urile și instituțiile de cercetare,
din țările donatoare și cele beneficiare. Cooperarea dintre oameni și instituții la nivel
administrativ și poli tic și în sectorul privat, mediul academic și societatea civilă este o condiție
prealabilă pentru consolidarea relațiilor bilaterale. Această cooperare este facilitată și sprijinită
la toate nivelurile. Instituțiile publice și agențiile guvernamentale din statele beneficiare și
Islanda, Liechtenstein și Norvegia cooperează la elaborarea programelor și împărtășesc
cunoștințe și experiență în timpul etapei de implementare. Întreprinderile private, grupurile de
cercetare, municipalitățile, organizațiile salari aților și a angajatorilor, dar și ONG -urile din
partea donatorului și a țărilor beneficiare sunt încurajate să intre în cooperare pentru punerea
în aplicare a proiectelor comune. Ca și condiție de bază, fondurile sunt rezervate în toate țările
beneficiare pentru dezvoltarea cooperării bilaterale și a activităților de interes comun cu
Islanda, Liechtenstein și Norvegia.
2.3 Mecanisme financiare
Finanțarea din partea statelor membre AELS a fost acordată încă de la intrarea în vigoare a
acordului, în anul 1994 , a Acordului SEE. Astfel, Norvegia, Islanda și Liechtenstein au
contribuit la progresul social și economic în țările mai puțin bogate din UE și SEE. Contribuțiile
au fost canalizate print -un număr de mecanisme financiare, după cum urmează:
 Mecanismul Fina nciar 1994 -1998 – Primul program de sprijin economic a vizat Grecia,
Irlanda, Irlanda de Nord, Portugalia și Spania. Sprijinul acordat a vizat domeniile
protecției mediului, educației și formării profesionale , dar și transporturilor. Pe lângă
susținerea fi nanciară a proiectelor, în valoare de 500 de milioane de euro, s -au acordat
reduceri de dobândă pentru împrumuturi le acordate de către Banca Europ eană de
Investiții (BEI) , în valoare de 1,5 miliarde de euro . Atunci când Finlanda, Suedia și

GRANTURILE SPAȚIULUI ECONOMIC EUROPEAN ȘI NORVEGIENE

14
Austria au părăs it AELS pentru a putea deveni membre UE, la 1 ianuarie 1995, Comisia
Europeană a preluat responsabilitățile pentru contribuțiile financiare ale acestor țări.
 Instrumente le Financiare 1999 -2003 – Finanțarea pe această perioadă, în valoare totală
de 119,6 mil. euro, a fost acordată Irlandei, Greciei, Irlandei de Nord, Spaniei și
Portugaliei, din partea statelor AELS. Proiectele au fost sprijinite în domeniul protecției
mediului, al reînnoirii urbane, al reducerii poluării în zonele urbane, al protecției
patrimoniului cultural, a l transportului, al educației, al formării profesionale și al
cercetării academice. Aproximativ 93% din totalul fonduri lor alocate au fost cheltuite
pentru proiecte legate de protecția mediului.
 Granturile SEE și Norvegiene – Începând cu anul 2004, a avut loc o diviziune a
mecanismelor financiare, în Granturi SEE și Granturi Norvegiene. Cea dintâi
subdiviziune reprezintă contribuția însumată a tuturor statelor membre AELS, iar cea
de-a doua reprezintă exclusiv c ontribuția Regatului Nor vegiei. Aceste granturi sunt
acordate pe perioade de finanțare clar definite, iar la finalul fiecăreia are loc o evaluare
din partea țărilor donatoare și a UE pentru determinarea evoluția disparităților
economice și sociale și eventuala continuare a acordă rii sprijinului financiar către
acestea.
2.5 Granturile SEE și Norvegiene 2004 -2009
Extinderea UE și implicit a SEE, după anul 2004, a determinat o sporire semnificativă a
nivelului contribuțiilor, pentru a facilita coeziunea europeană. Majoritatea noilor state membre
au fost considerabil sub nivelul mediu al dezvoltării sociale și economice din UE. Cele 10 noi
membre UE, începând cu anul 2004 , au avut 75 de milioane de locuitori, dar un PIB comun
sub cel combinat al Norvegiei și Elveției, țări cu doar 12 m ilioane de locuitori. Pe parcursul
perioadei de finanțare , statele AELS au pus la disp oziție 1,307 miliarde de euro pentru a susține
dezvoltarea acestor țări . Alocările pe țări s -au bazat pe mărimea populației și pe PIB pe cap de
locuitor, ceea ce a făcut ca Polonia să fie cel mai mare stat beneficiar, urmat de Ungaria,
România și de Republica Cehă. Contribuțiile totale au fost împărțite între cele SEE (672 mil.
euro) și cele Norvegiene (567 mil. euro), dar Norvegia a fost cel mai mare contribuitor, fiind
responsabilă pentru 97% din totalul fondurilor alocate.
În această etapă de finanțare au fost înregistrate rezultate extrem de satisfăcătoare, cu o
rată de finalizare cu succes a proiectelor de 97% și cu un impact pozitiv, vizibil, în sectoarele
de activit ate vizate. Acest lucru se remarcă în special în domeniile unde finanțarea din partea
UE a fost mai redusă, iar impactul la local al proiectelor finanțate din granturi a fost unul major.

GRANTURILE SPAȚIULUI ECONOMIC EUROPEAN ȘI NORVEGIENE

15
Pentru o mai bună analiză a rezultatelor obținute în urma finanțării acordate, în perioada 2004 –
2009, un studiu a fost făcut pe țările care au beneficiat de cele mai mari contribuții. Am
sintetizat datele generale obținute în tabelul de mai jos:
Tabel 1. Principalele țări beneficiare de granturi (2004 -2009)
Tabelul raportează principalele statistici legate de finanțarea primită de fiecare țară . Valoarea
„Costuri totale ” măsoară investiția totală în proiecte , valoarea „ Proiecte finalizate complet”
indică procentul proiectelor care si -au atins minim 90% din obiective . Valoarea „ Proiecte
realizate în parteneriat” denotă procentul de proiecte care au fost realizate cu colaborarea
directă a țărilor donatoare. Valorile indicatoril or corespund perioadei 2004 -2009, datele fiind
obținute din raportul oficia l al NCG, din anul 2012.
Țara Costuri totale
proiect (mil.
euro) Număr
proiecte
finalizate Proiecte
finalizate
complet Proiecte
realizate în
parteneriat Proiecte axate pe
populații
defavorizate
Republica Cehă 122 142 99% 13% 32%
Lituania 59 73 95% 36% 19%
Polonia 620 397 97% 23% 34%
România 92 60 93% 57% 30%
TOTAL 893 672 95% -97% – –
Sursa: Nordic Consulting Group Final Report (2012, p.3 2)

Rezultatele pozitive ale proiectelor ar putea fi atribuit e mai multor factori, printre care
procesul de selecție , prin care au fost alese în mod clar cele mai bune proiecte. În plus,
urmărirea și monitorizarea strictă a proiectelor de către punctele focale în timpul implementării
lor și acțiunile instigate la corectarea proiectelor problematice, a fost instrumental ă pentru acest
succes. În cele din urmă, procedurile clare de raportare și rambursare au fost, de asemenea, un
factor care a contribuit la această rată de finalizare ridic ată (deși calitatea raportării variază de
la o țară la alta și, p arțial, între sectoare prioritare). Faptul că cel e mai mult e proiecte au fost
relativ mici, cel mai probabil, a contribuit la succes general al programului .
Trebuie subliniat faptul că mana gementul și monitorizarea bazată pe rezultate au
reprezentat elemente puternice în progra mul 2004 -2009, iar această practică a fost utilizată și
în programele viitoare . De asemen ea, tabelul arată că Republica Cehă, Polonia și România au
avut aproximativ 1/3 din numărul proiectelor care v izează grupuri defavorizate și vulnerabile,
în timp ce Let onia a avut doar 1/5 din proiecte.

GRANTURILE SPAȚIULUI ECONOMIC EUROPEAN ȘI NORVEGIENE

16
2.6 Granturile SEE și Norvegiene 2009 -2014
Pe modelul deja existent, granturile au oferit finanțare pentru 16 țări din UE din Europa
Centrală și de Sud și din țăr ile baltice, în perioada 2009 -2014. Există programe pe 32 de
domenii în diferite sectoare, variind de la protecția mediului și schimbările climatice până la
societatea civilă și cercetare.
Finanțarea a fost acordată pentru mai mult de 7.000 de proiecte, p ăstrând un echilibru
între sectoarele prioritare . Domeniul care a beneficiat de cea mai mare finanțare, cu o valoare
mai mare de 300 milioane euro acordată , a fost cel al schimbărilor climatice și al dezvoltării
umane și sociale (inclusiv în domeniul sănăt ății publice). Pentru p roiectele privind patrimoniul
cultural au fost acordate în valoare de aproximativ 200 de milioane de euro, în timp ce celelalte
sectoare prioritare (cu excepția muncii decente și a dialogului tripartit) au primit câte 150 de
milioane de euro . Aproape jumătate din proiecte se află în domeniul Societății C ivile. Acestea
sunt, în majoritate, proiecte mici, cu un grant mediu de sub 50 000 euro. În schimb, subvenția
medie acordată proiectelor a fost de aproape 400 000 euro, în celelalte se ctoare prioritare.

Figura 4. Programele și proiectele desfășurate (2009 -2014)
Figura reprezintă Granturile SEE (albastru) și Norvegiene (roșu) care au oferit finanțare pentru
proiectele desfășurate în țările beneficiare (gri). Sursa https://eeagrants.org/Results -data

GRANTURILE SPAȚIULUI ECONOMIC EUROPEAN ȘI NORVEGIENE

17
În total, aproape 1,8 miliarde de euro sunt disponibile prin Granturile SEE și Granturile
Norvegiei. Figura 4 de mai sus prezintă alocarea pentru fiecare stat beneficiar, în funcție de
numărul de proiecte susținute. În determinarea volumului finanțării se ia în considerare
mărimea populației și amploarea diferențelor cu restul UE. Polonia (38 de milioane de
locuitori) este cel mai mare beneficiar, primind aproape o treime din toate fondurile, în timp ce
România (21 de milioane de locuitori) primește doar mai puțin de o cincime.
Granturile sunt alocate 150 de programe (dintre care 15 sunt destinate asistenței
tehnice) în cele 16 țări. Fiecare program sprijină activitatea în una sau mai multe din cele 32
de domenii de program. În total, 113 dintre programe sunt cofinanțate, deoarece sunt finanțate
de Granturile SEE și de Granturile Norvegiei (cu o rată de 85% sau mai mult) și de alte surse
primite , la nivel de program sau de proiect . Celelalte 47 de programe sunt finanț ate integral de
granturile SEE și Norvegiene (adică nu pri mesc finanțare din alte surse).
Alocarea de fonduri în fiecare țară este apoi distribuită pe proiecte care sunt predefinite
sau selectate printr -un apel d eschis și plătite în condițiile unui contract de proiect. În tabelul 2
este arătată măsura în care fondurile au fost angajate și plătite în fiecare țară. După cum se
vede, acest lucru variază considerabil .
Tabel 2. Alocarea fondurilor pe ț ări be neficiare de granturi (2009 -2014 )
Tabelul raportează principalele statistici legate de finanțarea primită de fiecare țară.
Coloanele 2 și 3 indică tipul de Grant de care țara a beneficiat. Valorile sunt exprimate în
milioane de euro.
State beneficiare Granturi SEE Granturi Norvegiene Total Alocat
Bulgaria 78.6 48 126.6
Croația 5 4.6 9.6
Cipru 3.85 4 7.85
Republica Cehă 61.4 70.4 131.8
Estonia 23 25.6 48.6
Grecia 63.4 – 63.4
Ungaria 70.1 83.2 153.3
Letonia 34.6 37.4 72
Lituania 38.4 45.6 84
Malta 2.9 1.6 4.5
Polonia 266.9 311.2 578.1
Portugalia 58 – 58
România 190.8 115.2 306
Slovacia 38.4 42.4 80.8
Slovenia 12.5 14.4 26.9
Spania 45.9 – 45.9
Total 993.75 803.6 1797.35

GRANTURILE SPAȚIULUI ECONOMIC EUROPEAN ȘI NORVEGIENE

18
Au existat întârzieri considerabile în alocarea fondurilor și în plata fondurilor alocate.
Până în mai 2016, doar 68% din fondurile alocate au fost plătite (1,1 miliarde de euro).
Nivelurile de plată variază foarte mult între statele beneficiare. Acestea s unt deosebit de scăzute
în Ungaria, în mare parte datorită dificultăților cu care se confruntă guvernanța granturilor din
țara respectivă și, de asemenea, în Malta , din cauza întârzierilor în obținerea permiselor de
planificare pentru proiectele care impli că dezvoltarea infrastructurii . Un factor major care a
sporit substanțial potențialul de a îndeplini obiectivele programului și de a obține efectele dorite
a fost posibilitatea de a permite extinderea termenelor pentru finalizarea proiectelor. Pentru
multe proiecte, termenul de implementare a fo st dublat de astfel de extensii, multe fiind încă în
desfășurare, deși perioada de finanțare s -a încheiat în anul 2014.
2.7 Granturile SEE și Norvegiene 2014 -2021

GRANTURILE SPAȚIULUI ECONOMIC EUROPEAN ȘI NORVEGIENE

19
1.