Dezvoltare Durabila

Cuprins.

Introducere

Conceptul de Dezvoltare Durabilă desemnează totalitatea formelor și metodelor de dezvoltare socio-economică care se axează în primul rând pe asigurarea unui echilibru între aspectele sociale, economice, ecologice și elementele capitalului natural.

Cea mai cunoscută definiție a Dezvoltării Durabile este cu siguranță cea dată de Comisia Mondială pentru Mediu și Dezvoltare (WCED) în raportul “Viitorul nostrum comun” , cunoscut și sub numele de Raportul Brundtland: “ Dezvoltarea durabilă, este dezvoltarea care urmărește satisfacerea nevoilor prezentului , fără a compromite posibilitatea generațiilor viitoare de a-și satisface propriile nevoi.

Dezvoltarea durabilă urmărește și încearcă să găsească un cadru teoretic stabil pentru luarea deciziilor în orice situație în care se găsește un raport de tipul om-mediu, fie că e vorba de mediu înconjurător, mediu economic sau mediu social. Deși inițial, dezvoltarea durabilă s-ar fi vrut a fi o soluție la criza ecologică determinată de intensa exploatare industrială a resurselor și degradarea continuă a mediului și căuta deci în primul rând prezervarea calității mediului înconjurător , în prezent conceptul s-a extins asupra calității vieții în complexitatea sa, dar și sub aspect economic și social.

Obiect al dezvoltării durabile este acum și preocupare pentru dreptate și echitate între state, nu numai între generații.

O societate durabilă, este o societate care își modelează sistemu economic și social astfel încât resursele naturale globale și sistemele de suport asupra vieții să fie menținute.

În cazul comunei Răbăgani, dezvoltarea durabilă înseamnă în primul rând asigurarea unei calități mai bune a vieții, prin asigurarea satisfacerii nevoilor de bază ale cetățenilor: locuri de muncă, locuințe, sistem sanitar, oportunitatea de împlinire prin educație. Toate aceste lucruri necesită o economie stabilă ,capabilă de satisfacerea acestor nevoi, atât pentru generațiile actuale, cât și cele viitoare.

Capitolul 1

Considerente geografice, relief, climă

1.1. Aspecte generale:

Spațiul comunal Răbăgani, județul Bihor, are in componenta sa un număr de șase sate:

– Albești

– Brătești

– Răbăgani (reședința comunei)

– Săliște de Pomezeu

– Săucani

– Vărășeni

Teritoriul acestei comune nu a constituit până in prezent obiectul unor studii monografice de sine stătătoare , in ciuda faptului ca arealul prezintă o serie de caracteristici complexe , deosebit de interesante atât datorită evoluției geologice cât și particularităților formelor de relief existente in depresiunile Apusenilor.

Abia la inceputul secolului XIX au apărut primele cercetări cu privire la Bazinul Beiușului , inclusiv pe teritoriul comunei Răbăgani, efectuate de geografii G. Petho – Th. Szontagh (1905) și O. Kadic (1905). Pe baza acestor studii a fost elaborată prima hartă a munților Codru , întocmită de G. Petho – H. Borkh

Ulterior, în anul 1912, L. Sawiczky, cu prilejul editării unei lucrări asupra Transilvaniei, a făcut prima semnalare geografică a Bazinului, sub denumirea de “Depresiunea Beiușului” .

În anul 1921, cu ocazia excursiilor geografice pe care le-a făcut în țara noastră , francezul Em. Martonne, denumește spațiul străbătut de Crișul Negru, “Bazinul Beiuș – Vașcău”, precizând și extensiunea depresiunii. Cu această ocazie, autorul oferă informații cu privire la condițiile tectonice, caracterul depozitelor sedimentare , formele de relief si peisajul antropic din zonă.

În anul 1932, R. Ficheux publică unele considerații geografice asupra acestei părți a zonei , pe care o denumește „Bazinul Beiuș”

Studii complexe mai recente asupra Depresiunii Beiușului, au fost făcute începând cu anul 1964 de către I. O. Berindei , care în lucrările de analiză geomorfologică , a conturat acest spațiu sub denumirea de „Țara Beiușului” . Apoi au apărut numeroase relatări cu privire la această zonă. Una din lucrările de amploare este studiul monografic “Beiușul și lumea lui” în patru volume, realizată de mai mulți specialiști . La nivelul comunal Răbăgani au apărut studii cu privire la cadrul natural al acestor locuri realizate de către cercetatoarele Ana Morossy și Florica Goina , de la Muzeul Crișurilor.

Așadar, toate aceste publicații au inclus date cu privire la spațiul lunca Holodului, cuprins intre cei doi afluenți – Valea Vida (Holod) și Valea Roșia , până la Dobrești și Lacul Sărat , constituind o bază de studii monografice fundamentale asupra comunei Răbăgani.

1.2 Localizare geografică

Figura 1: Comuna Răbagani și satele aparținătoare.

Figura 2: Localizarea comunei Răbăgani la nivelul jud. Bihor

Sursa: www.wikipedia.org

Teritoriul comunal Răbăgani, județul Bihor, este amplasat in partea de sud-est a județului, în Depresiunea Beiușului. Întreaga zonă a acestei depresiuni , este înconjurată , la est de Munții Apuseni, la sud, de Codrii Moma, la nord, de Pădurea Craiului, iar la vest , Câmpia Crișanei.

Teritoriul administrative al comunei Răbăgani are următoarele coordonate geografice generale:

altitudine : 130 – 395 m

latitudine nordica : 46°40’

longitudine estica : 22°20’

Comuna Răbăgani se învecinează cu teritoriile următoarelor comune :

Nord : Comuna Sâmbăta

Nord-Vest : Holod

Nord-Est : Pomezeu

Est : Remetea

Sud-Est : Pocola

Sud-Vest : Uileacu de Beiuș , Căpâlna

Hotarul satelor Răbăgani, Albești, Brătești, Vărășeni cuprinde in cea mai mare parte lunca și terasele văii Holodului, în timp ce așezările Săliște de Pomezeu si Săucani se întind intr-o zonă mult mai fragmentată din punct de vedere geomorfologic.

In sud-vestul comunei, apare Măgura Răbăgani, cu o altitudine maximă de 395 m (vf. Măgura Forăului), care conferă o notă aparte peisajului acestor locuri. Măgura Răbăgani, care se ridică deasupra văii Holodului cu cca 200m , este o consecința a formațiunilor mai dure ale triasicului inferior și mediu, o continuare peninsulară a Munților Codru Moma.

1.3 Relieful

Imaginea de ansamblu este dată de existența unui relief deluros, străbătut axial de culoarul larg al văii Holodului. Culmile deluroase se înscriu intr-o suprafață de nivelare piemontană. La originea sa, acest relief deluros a constituit un piemont de acumulare, format la poalele unei zone muntoase, relief care ulterior a fost modelat, luând aspectul unei suprafețe de nivelare.

Figura 3: Vedere panoramică spre Culmea Răbăganilor, Măgura Răbăgani (sursa:www.lucrarigeografice.com)

Figura 4: Vedere panoramică spre Răbăgani și Munții Pădurea Craiului.

(sursa: www.lucrarigeografice.com)

Adâncirea ritmică a râurilor, condiționată pe de o parte de mișcările tectonice pozitive in spațiul muntos și de oscilațiile climatice cin cuaternar, pe de altă parte, au dus la formarea și fragmentarea suprafeței de nivelare , transformată intr-o succesiune de interfluvii. Nivelul dealurilor piemontane, situate între 250-275 m , este bine conturat pe stânga văii Holodului , începând din Măgura Forăului pana în Dealul Săucani-Coșdeni. În partea dreaptă a văii , acest nivel se intâlnește pe interfluviile care coboară către vale.

Deasupra respectivului nivel, in partea sud-vestica a regiunii, se desfașoara Culmea Răbăganilor, o insulă de calcare cu înălțimea cea mai mare în Măgura Forăului.

Culoarul văii Holodului se desfășoară între altitudinea de 130m, aval de localitatatea Răbăgani și 150 m aval de Albești. Prezența unor condiții morfogenetice, precum și activitatea omului au facut ca ansamblul deluros, în urma acțiunilor proceselor naturale, să capete aspectul care-l are astăzi.

Prezența formațiunilor friabile ale neogenului (argile, nisipuri), pe de o parte, și apropierea de zona de subsidență a Crișurilor din Câmpia de Vest, pe de altă parte, au condiționat un proces intens de fragmentare , care a dus la transformarea reliefului piemontan inițial intr-o succesiune de văi și culmi înguste, aflate la un grad accentuat al densității fragmentării. Astfel, cele mai ridicate valori apar în jurul culoarului văii Holod, în amonte de Răbăgani spre Albești. Cele mai reduse valori apar în cazul Culmii Răbăganilor, unde prezența complexului petrografic dur al mezozoicului a redus mult din densitate. În schimb, adâncimea fragmentării cunoaște valorile cele mai mari în Măgura Răbăganilor, cuprinse între 200-220m unde, și în acest caz , complexul petrografic mai dur a contribuit la altitudinea reliefului. Urmează, ca valoare , culmile deluroase piemontane cu valori cuprinse între 100-150m , iar cele mai reduse valori se înregistrează în culoarul văii, cu valori cuprinse între 40-50m.

De-a lungul evoluției sale, relieful a primit anumite particularități zonale,care, prin generalizare, pot contura cadrul în cadrul regiunii o serie de untăți geomorfologice, dintre care cele mai importante sunt:

Culmea Răbăganilor

Dealurile Dobreștilor

Dealurile Codrului

Culoarul deluros al Drăgotenilor

Culoarul văii Holodului (Vida)

Culmea Răbaganilor – reprezintă un rest permocarbonifer, alcătuit din dolomite și conglomerate cuarțifere, scufundat în subasmentul culoarului Beiuș. Alcătuirea petrografică conferă culmii aspectul unui relief de inselberg, care tâșnește deasupra nivelului general al dealurilor piemontane.Culmea, alungită pe direcția nord-vest sud-est , se desfășoară din dreptul confluenței văii Holodului cu valea Topa până dreptul localității Săucani. Din vârful Măgura Forăului ( 395m), altitudinea culmii scade spre nord-est, până în dreptul umărului de la altitudinea de 300m, situat în dreapta șoselei Oradea-Beiuș, de la care se desfășoară nivelul piemontan din stânga văii Holodului. Atltitudinea, masivitatea și insularitatea reliefului, condiționate petrografic, prezența văii Holodului in NE și a văii Vintere în SV, au determinat existența în zonă a celei mai ridicate valori a adâncimii fragmentării, ea fiind în jur de 200-220m. În schimb, densitatea fragmentării este foarte redusă. Această activitate este condiționată de prezența unor vâlcele sau a unor văiugi.

Se observă existența unui grad accentuat de împădurire , în special în partea superioară a povârnișurilor , care reduce mult posibilitatea declanșării unor procese de eroziune.La baza culmii, materialul denudat pe povârnișuri se acumulează sub forma unei trene coluviale.

Dealurile Dobreștilor – se profilează în partea nordică a acestei unități și sunt reprezentate prin Dealul Rotărești, acesta fiind un nod orografic, din care se desprind radiar, către culoarul văii Holodului, o serie de culmi ce coboară în altitudine și trec apoi în unele nivele de terase.Interfluviile principale sunt înguste, rotunjite, din care se desprind o serie de povârnișuri domoale către văile afluente văii Holodului cum ar fi : valea Vărășeni, văile Albești și valea Hălăștăului. Aceste văi cu lunci si versanți domoli se termină prin glacisuri, iar pe alocuri apar o serie de vâlcele și văiuguri care trădează prezența anterioară a unui proces de eroziune în adâncime, mai intens decât în faza actuală cum ar fi Hurupa de pe Valea Tripului – Albești.

Deși zona a fost despădurită , procesul de eroziune torențială nu este dezvoltat pe măsura condițiilor existente , respectiv substratul friabil al acestei regiuni. O consecință a acestui proces este slaba utilizare antropică a teritoriului, predominând pășunile și fânețele cu multe mărăcinișuri.

Dealurile Codrului – Din această unitate a culoarului Crișului Negru, în regiunea analizată, întâlnim dealul Fagului și ramificațiile ce se desfășoară spre est de valea Săucani, ca dealul Cerî și dealul Carpeni.

Dealul Fagului , care începe din înșeuarea folosită de șoseaua Oradea-Beiuș, are aspectul unui interfluviu îngust, dar rotunjit. El se continuă cu dealul Cerî, printr-o culme îngustă și rotunjită trecând in dealul Carpeni, apoi printr-un interfluviu lung până în șeaua de captare din Culmea Drăgotenilor. Înspre valea Holodului, versanții dealurilor prezintă numeroase valuri de alunecări, azi stabilizate în cea mai mare parte a lor.

Spre SE , din dealurile Codrului se desprind o serie de culmi secundare care se înșiră printre afluenții văii Săucani. Interfluviile sunt sub formă de culmi rotunjite care au permis ca pe suprafața lor să se dezvolte așezări , cum este cazul satelor Săucani și Săliște de Pomezeu. Văile sunt destul de largi ,prezintă un început de luncă cu albia minoră adâncită până la 2 m, iar versanții coboară domol având pante mai accentuate în partea lor superioară, și foarte domoale, sub formă de glacisuri , la baza lor.Pe alocuri, se întâlnesc slabe procese de eroziune de adâncime, sub forma unro ogașe, ravene sau chiar ușoare deplasări a păturii de sol.

Culoarul deluros al Drăgotenilor – Este reprezentat în arealul comunei Răbăgani, prin complexul deluros situat între valea Holodului și valea Săliște de Pomezău, respectiv dealurile din bazinul superior al văii Drăgotenilor. Acest complex deluros, cu o altitudine mai scăzută decât nivelul dealurilor piemontane (sub 275m) reprezintă resturile nivelurilor superioare ale văii Holodului.

Văile care fragmentează azi regiunea sunt largi, lungi, bine individualizate, spre care coboară povârnișuri prelungi ce se termină prin glacisuri. În cadrul văilor nu apar nivele de terasă. În schimb, pe alocuri, versanții sunt afectați de eroziunea areală de adâncime, sub forma unor torenți, de-a lungul cărora s-au dezvoltate drumurile agricole actuale.

e. Culoarul văii Holodului – Prin mărimea sa, valea Holodului poate fi considerată o depresiune intercalată regiunii deluroase analizate, căci în cadrul ei individualizăm o zonă de luncă și versanții care o străjuiesc.Lunca are o lățime de peste 1km și o pantă extrem de redusă.Acest fapt a condiționat prezența în cadrul ei a numeroase cursuri părăsite , belciuge, suprafețe înmlăștinite, iar ca forme pozitive sunt dezvoltate popine, greu sesizabile în teren datorită planității reliefului.

Către versanți apar trene de glacisuri, iar la gurile vâlcelelor apar conuri de depuneri aplatizate, rezultate din solul adus de precipitații.Versanții sunt mai abrupți in partea lor superioară și mai domoli la bază. Pe versantul stâng apar alunecări în valuri stabilizate.

Declanșarea lor a fost condiționată de îmbinarea versantului într-o fază anterioară de către valea Holodului , care avea tendința de deviere spre stânga, condiționată probabil de prezența unui accident tectonic in NE Culmii Răbăganilor și acțiunea unor afluenți de dreapta, mai activi decât cei de pe versantul stâng.

În cadrul versanților apar umeri de mici terase, în partea dreaptă a văii Vida ce includ satele Albești și Vărășeni.

1.4. Clima

Analizată intr-un cadru mai larg, teritoriul comunei se încadrează în culoarul Crișului Negru, care, în comparație cu unitățile înconjuratoare prezintă unele trăsături distincte :

un relief specific piemontan

un climat cu influențe vestice destul de accentuate

temperaturi moderate

precipitații relativ ridicate

rețea hidrografică majoră – formată ca urmare a ruperii profilului morfologic la intrarea în golful Tinca-Holod, primește relativ brusc caracteristicile apelor de câmpie

Factorii de relief și de climă se reflectă cu multă fidelitate în invelișul vegetal și mai ales în cel pedogeografic, unde procesul de podzolire se găsește intr-un stadiu destul de înaintat.

În analiza principalelor elemente climatice ce caracterizează arealul comunei Răbăgani , au fost utilizate datele de observație de la stația meteorologică Holod, situată la distanță de cca 10km.

Tabel 1 :Evoluția temperaturii medii lunare în comuna Răbăgani.(sursa: Stația Meteorologică Holod)

Tabel 2: Evoluția precipitațiilor medii lunare în comuna Răbăgani.(sursa: Stația Meteorologică Holod

Regimul temperaturii aerului arată influența reliefului in crearea unor diferențieri condiționate , îndeosebi de altitudinea, fragmentarea și orientarea culmilor deluroase și a zonelor de vale.

Temperatura media multianuală este de 10,2 grade C , valoare apropiată de cea inregistrată la Oradea (10,6 grade) , iar pe anotimpuri, valorile sunt următoarele:

iarna : 0,3°C

primăvara : 10,5°C

vara: 20,0°C

toamna: 10,5°C

Lunile decembrie și ianuarie reprezintă perioada cea mai rece a anului, temperaturile medii lunare fiind de 0,4°C în decembrie și -5° C în ianuarie.

Temperaturile medii lunare cele mai ridicate sunt înregistrate în lunile iulie (19,9° C) și august (21,7°C) . În cea mai mare parte a regiunii , temperaturile medii în sezonul cald oscilează între 18-21°C , perioada cu temperaturi ridicate se poate devansa sau prelungi în funcție de de persistența regimului anticiclonului central și sud-estic.

Temperaturile medii lunare în timpul primăverii prezintă o creștere accentuată de la 5,4°C, în luna martie , la 10,2 ° C în luna aprilie, respectiv 15,6 °C în luna mai.

Toamnele în această zonă sunt destul de călduroase, având astfel o importanță deosebită pentru agricultura regiunii, favorizând strângerea recoltei și efectuarea arăturilor din acest sezon. În luna septembrie, temperatura medie este de 15,1 °C, pentru a scădea la 8,7°C, în octombrie, și 4,5°C în luna noiembrie.

Principalele faze de încălzire excesivă a aerului se produc vara, ele fiind legate de persistența unui regim anticiclonic ce cuprinde teritoriul României sau de pătrunderile ciclonale dinspre vestul continentului.

Umezeala relativă a aerului – Exprimă gradul de saturare al aerului cu vapori de apă, avînd pentru această zonă o valoare medie de 79%, situație ce se explică prin frecvența mare a maselor de aer umed, ce vin dinspre vestul continentului. Astfel, în anotimpul rece, umiditatea aerului înregistrează cele mai mari valori. Valori scăzute ale umidității aerului se întâlnesc în lunile martie și octombrie, când regiunea se află frecvent sub un regim anticiclonal.

Numărul mediu al zilelor senine este în această regiune de aproximativ 85 și numai în zona înaltă a Măgurii Răbăganilor, numărul lor este sub 80. Cel mai mare număr de zile senine se înregistează la sfârșitul verii și începutul toamnei, când și cantitatea de precipitații este în scădere. Astfel, în lunile august și septembrie constatăm câte 12-14 zile senine, iar în restul anului ele scad între 6-8 zile. În ceea ce privește numărul zilelor noroase cu cer acoperit, acesta este mai mare în zona cu relief mai înalt, unde procesele meteorologice frontale au o mai mare frecvență.

O importanță deosebită pentru diferite sectoare ale economiei locale și în primul rînd pentru transporturi, o prezintă ceața, foarte frecventă în sezonul rece al anului.Din noiembrie până în martie, se înregistrează în medie câte 7 zile cu ceață în fiecare lună, iar în restul anului ceața este foarte rară, ca urmare a încălzirii generale a aerului, nedepășind 2 zile pe lună.

Regimul precipitațiilor (tabel 1 ) : În timpul anului este condiționat de o serie de factori între care circulația atmosferică și condițiile locale au o importanță deosebită. Această zonă este supusă circulației predominant vestice , care determină precipitații relativ bogate și o repartiție a lor în timpul anului cu totul deosebită față de regiunile estice. Astfel, prezența Măgurii Răbăganilor determină o intensificare a adevecției aerului umed și a proceselor frontale, ducând la precipitații destul de bogate.

Cantitatea medie anuală de precipitații este de 683,3 mm, iar de la un an la altul aceste valori sunt destul de diferite în funcție de influențele generale ale circulației atmosferice.

Valori medii multianuale pe anotimpuri :

iarna : 134,4 mm

primăvara: 172,8 mm

vara: 230,3 mm

toamna: 189,0 mm.

Din repartiția precipitațiilor se constată că cele mai mari cantități cad în perioada caldă a anului, aprilie-august, cu maximul în luna iunie, când și necesitățile de umiditate ale plantelor de cultură și ale vegetației, sunt în general mai mari.

Datorită variației reliefului, în zonă se înregistrează aspecte de microclimat prin diferențierile și distribuția valorilor elementelor regimului termic, în special versanții cu expoziție nordică și nord-estică prezintă temperaturi mai scăzute. Aceleași procese de diferențiere se detașează între zona dealurilor piemontane propriu-zise și Măgura Forăului, valea Holodului, care imprimă un microclimat specific cu dese inversiuni termice în timpul iernii, microclimatul luncii având un pronunțat caracter adăpostit, cu vânturi orientate pe cursul văii.

Microclimatul versanților însoriți prezintă și el o insolație mai ridicată, cu repercusiuni pentru apariția mai devreme a covorului vegetal.

1.5 Hidrografia

Rețeaua hidrografică în teritoriul administrativ al comunei Răbăgani aparține bazinului Crișului Negru, în orientarea ei un rol deosebit avându-l prefacerile morfologice din Cuaternar, în funcție de nivelul de bază al Crișului Negru și de fundamentul destul de fragmentat al regiunii, ceea ce a dus la apariția insulară a unor vechi masive cristaline, acoperite de o cuvertură de roci sedimentare mezozoice și terșiare.

Hidrografie este reprezentată prin văile Holod și Topa, cu izvoarele pe versanții sudici ai Munților Pădurea Craiului din Carpații Occidentali. Ele au un curs paralel , de aceeași mărime și confluează la NV de Brătești într-o zonă de luncă largă, cu pante reduse la NE de înșeuarea dintre Măgura Vintere și Măgura Răbăgani. În momentul intersectării acestuia și ținând cont de schimbările nivelului de bază din cursul inferior al Crișului Negru, cele doua văi au fost nevoite să ocolească Măgura Răbăganilor pe versantul ei nord-estic. Aceste presupuse cursuri sunt dovedite și de văile ce se găsesc pe versantul sud-vestic al Măgurii Răbăganilor (vale Urviș), care se varsă în Crișul Negru în sectorul de defileu al acestuia de la Borz-Șoimi.

În zona luată în studiu, cu un relief destul de variat, cursurile principalelor văi se caracterizează printr-un grad ridica de sinuozitate, formând numeroase meandre și cursuri părăsite. Acest fapt își găsește explicația în pantele destul de reduse ale cursurilor de apă, ce șerpuiesc în cadrul luncilor destul de întinse , într-o zonă cu un relief predominant deluros, colinar.

În cadrul analizei principalelor caracteristici ale scurgerii în bazinul Holodului, au fost luate în considerare datele postului hidrometric Holod, precum și datele oferite de Anuarul hidrografic, Monografia hidrologică a bazinului hidrografic Crișuri și observațiile de teren.

Satele Brătești, Răbăgani, Albești și Vărășeni, aparținătoare comunei Răbăgani, sunt amplasate de-a lungul văii Holodului, care își adună apele prin văile de pe cei doi versanți având numiri ca : Răbăgani, Valea Brătești, valea Vărășeni, văile Șinchii, Colțului, Tripului, Dulii . Văile Săucani și Săliște de își duc apele pe Valea Feneriș care se varsă în Valea Roșiei.

Apa freatică – În această zonă se găsește la adâncimi variabile , o caracteristică generală fiind faptul că nivelul la care se află ea crește dinspre zona de luncă spre regiunile cu altitudini mari. Astfel, în lunca Holodului , ca și a celorlalte văi mai mici din regiune, apa freatică se află la adâncimi de 1-2m și chiar sub 1m, așa cum e cazul în zona localității Brătești , ori la Nord de Răbăgani și la sud de Albești. Adâncimea apei freatice crește treptat spre versanții deluroși, gasindu-se la 5-10m la sud de Răbăgani, la nord de satul Vărășeni și în zona Săucani – Săliște de Pomezău.

Capitolul 2

Considerente Social-Economice

2.1 Populația

Conform INS, în urma recensământului din 2011, populația comunei Răbăgani, numără 2037 de locuitori, dintre care 944 bărbați și 1093 femei.

Tabel 3: Populația stabilă de 10 ani sau mai mult, nivel de educație(sursa: www.insse.ro)

2.2 Apartenența confesională:

Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt: ortodocși (93,6%) , dar există și minorități de penticostali (3,18%) și baptiști (1,16%) .

Pentru 1,54% din populația apartenența confesională nu este cunoscută.

Figura 5: Apartenența confesionala

Sursa: (www.insse.ro)

După cum se poate observa și în urma graficului, confesiunea care predomină net în această comuna este cea Ortodocsă . Se poate semnala prezența unor confesiuni neo-protestante, care este intr-un numar semnificativ mai mic comparabil cu religia predominantă.

De precizat este ca diferențele de confesiune , nu creează nici fel de dezechilibru la nivelul comunei.

2.3 Apartenența etnică:

În ceea ce privește acest aspect, Majoritatea locuitorilor sunt români (88,37%), cu o minoritate de rromi (9,65%). Pentru 1,54% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.

Figura 6. Apartenența etnică

Sursa: (www.insse.ro)

Apartenența etnică a populației comunei Răbăgani nu creează dezechilibre majore la nivelul comunei.

2.4 Relații în teritoriu:

Conform Planului de Amenajare Teritorială a județului Bihor,comuna Răbăgani este definită printr-un profil agrar și o categorie de mărime 2000-4999 de locuitori.Suprafața teritoriului este de 3.540 ha.

Organizarea circulației:

Teritoriul comunei este străbătut de DN 76.Din acest drum național se ramifică două drumuri județene :

DJ 795 : Salonta – Holod – Copăceni

DJ 709/A : Batăr – Girișul de Criș – Pocola

Din comuna Răbăgani se ramifică drumul comunal DC 204 Răbăgani – Coșdeni – Pomezeu – Luncascprie, drum asfaltat. De aici se ramifică drumul către Albești , DC 205, drum împietruit.

Satul Vărășeni se situează pe drumul comunal 203, la cca 2 km de ramificația cu DN 76.

Satul Brătești se află pe DN 76 la 3km de reședința de comună.

Satul Săucani se află pe DC 14 care se ramifică din DN 76.

Intersecția acestor drumuri, înlesnește legătura locuitorilor cu reședința de comună și zonele miniere de la Dobrești, Luncasprie, Beiuș, Vașcău, Nucet și facilitează aprovizionarea unor sate aflate pe dealuri.

2.5 Activități economice:

Comuna Răbăgani face parte din axul economic Crișul Negru, zonă propusă în PATJ Bihor la organizarea și folosința optimă a teritoriului , la îmbunătățirea condițiilor de mediu și dezvoltarea rețelei de localități.

Activitatea de tip industrial nu este activă , cu excepția brutăriei din Răbăgani, care se încadrează în industria prelucratoare alimentară.

Activitățile agricole sunt predominante în comună, în special în gospodăriile populației.

Terenurile agricole reprezintă 85% din teritoriul administrativ al comunei.

Comerț : În spațiul comunal Răbăgani își desfășoară activitatea câteva firme private precum:

– unitatea Consum Coop – magazin mixt in stare buna

– S.C. Dali-Dali Rabagani

– S.C. Panicom Rabagani

– S.C.Monica S.R.L.

– S.C.Imperial S.R.L.

– S,C. Ifar Com. S.R.L.

– S.C. Familexim S.R.L.

– S.C. Semivox S.R.L.

– S.C. Cochita S.R.L.

– S.C. Careculum S.R.L.

Resursele de muncă și populația ocupată

Resursele de muncă locale sunt limitate la activitățile agricole loturile

personale .Un număr însemnat de persoane au loc de muncă în alte localități

învecinate cu rol polarizator;Beiuș,Vașcău,Ștei,Oradea.

Repartiția locurilor de muncă după cele trei sectoare de activitate se prezintă cu pondere însemnată în sectorul primar – Agricultura , urmat de sctorul terțiar- servicii.

2.6. Intravilan existent. Zone funcțonale

Intravilanul existent al localităților constituie un document juridic pentru comisiile teritoriale de reconstituire a dreptului de proprietate.

În competența intravilanului existent intră:

-localitatea – reședința de comună

-localități componente

-unități de gospodărie comunală

-gospodării izolate

Intravilanul existent se materializează în P.U.G. prin corelarea limitelor și suprafețelor aflate în evidența Oficiului Cadastral și Evidența Consiliului Local.

În planșele de situație existentă sunt prezentate zonele funcționale care alcătuiesc intravilanul existent.

În teritoriul administrativ al comunei categoriile de folosință a terenurilor sunt prezentate în planșa de încadrare în teritoriu suplimentat cu Bilanțul teritorial al categoriilor de folosință pe intreaga suprafață a teritoriului admnistrativ.

Tabel 4 : Intravilanul și extravilanul, Categorii de Folosință.(sursa: Arhiva Primăriei Răbăgani)

Putem observa ponderea terenurilor agricole – 85 % din teritoriul comunei,aceasta reflectă caracterul predominant agricol al comunei.

Localitățile din comuna au o formă linear-tentaculară,caracterizată zonelor de deal și o structură relativ adunată.În ceea ce privește gruparea,zonarea unor funcțiuni complexe de interes public,acestea sunt risipite în intravilanul localităților , funcțiunea dominantă fiind locuințele și terenurile agricole din intravilan- deci zona de locuit.În fiecare localitate există școală,grădiniță,cămin cultural.

Bilanțul teritorial al suprafețelor cuprinse în intravilanul existent reprezintă proporția dintre zonele funcționale raportat la suprafața intravilanului existent.

2.7Obiective de interese public:

a) Învățământ

– Școala cu clasele V – VIII Răbăgani, dotată cu laborator și bibliotecă.

– Școala cu clasele I – IV Răbăgani , amplasată în zona centrală.

– Școală cu clasele I-lV și grădiniță în toate satele.

Figura 7: Școala cu clasele I-VIII Răbăgani.(sursa: Arhiva Primăriei Răbăgani)

b) Sănătate:

– Dispensar uman , în clădire P+1, în stare bună, dotat și cu cabinet stomatologic și locuință pentru medic.

– Dispensar veterinar, amplasat în zona centrală a comunei.

c) Cultura

– Cămine culturale în toate satele

d) Administrație:

Primăria

Poșta

Poliția

e) Culte:

– biserica veche ortodoxă în satele Răbăgani,Vărășeni,Brătești și Săucani

– biserica ortodoxă nouă în satele Răbăgani,Săucani și Vărășeni

f) Sport:

– terenuri sportive pentru copii în toate incintele școlilor.

2.8 Infrastructura

Infrastructura actuală constă în :

-acces la drumul național Dn 76

-sistem partial centralizat de alimentare cu apă ,,în curs de finalizare “

-sistem centralizat canalizare în curs de proiectare și electrificare la nivelul întregii comune și sistem de poștă,

-rețea de telefonie, rețea de cablu și internet

Capitolul 3

Analiza SWOT asupra Comunei Răbăgani

3.1 Introducere

Analiza SWOT este o metodă folosită în mediul de afaceri, pentru a ajuta la proiectarea unei viziuni de ansamblu asupra firmei. Ea funcționează ca o radiografie a firmei sau a ideii de afaceri și evaluează în același timp factorii de influență interni și externi ai unei organizații, precum și poziția acesteia pe piață sau în raport cu ceilalți competitori cu scopul de a pune în lumină punctele tari și slabe ale unei companii, în relație cu oportunitățile și amenințările existente la un moment dat pe piață.

3.2 Poziționarea în teritoriu

A) Puncte tari:

Comuna se află in SV jutețului Bihor, la o distanță de 45 km de Municipiul Oradea și 15km de orașul Beiuș.

Este străbătută de drumul european 79 (E79) care face legătura între Oradea și Deva.

Face parte din Microregiunea Țara Beiușului , fapt ce îi conferă un avantaj pozitiv asupra schimburilor comunității cu exteriorul.

Accesul la toate satele din împrejurimi este facil.

B) Puncte slabe:

inexistența investitorilor de mare anvergură pe teritoriul comunei

C) Oportunități:

fonduri structurale alimentate prin Bugetul Uniunii Europene pentru dezvoltarea zonelor rurale.

Traversarea comunei de către drumul european 79 (E79) ,

Situarea într-o regiune mediu dezvoltată cu un potențial turistic valoros

D) Amenințări:

Existența în apropiere a Polilor Urbani ( Beiuș) , ar putea avea efecte negative în ceea ce privește atragerea investițiilor directe în zonă.

infrastructura precară și lipsa utilităților poate afecta negativ interesul turistic și cel antreprenorial.

3.3 Mediul înconjurător:

Puncte tari:

relief variat ( dealuri, lunci) peisaje care încântă privirea călătorului și îndeamnă la popasuri și drumeții.

Suprafețe extinse de pășuni și fânețe corelate cu creșterea animalelor.

Nu există poluatori industriali pe teritoriul comunei.

Clima moderată.

B) Puncte slabe:

Sistem de gestionare a deșeurilor ineficient.

Educație ecologică superficială.

Risc de degradare al factorilor de mediu prin nerespectarea legislației și normelor naționale în vigoare.

C) Oportunități :

Dezvoltarea zonelor rurale și protejarea mediului înconjurător.

Promovarea agriculturii ecologice

Realizarea sistemului public de apă/apă uzată cu stații de epurare și managementul deșeurilor.

Zona are o șansă deosebită în ceea ce privește turismul rural.

D) Amenințări:

neutilizarea fondurilor nerambursabile (datorită dificultăților de accesare) pentru dezvoltarea zonelor rurale și protejarea mediului.

poluarea apelor și solului

mentalitatea de indiferență a gospodărilor față de protecția mediului.

3.4 Capitalul uman :

A) Puncte tari :

nivel relativ ridicat al gradului de calificare în anumite domenii ce aparțin de tradițiile locale.

ospitalitatea renumită a locuitorilor

rata infracționalității extrem de redusă

nivel scăzut al inadaptaților sociali

B) Puncte slabe:

îmbatrânirea populatiei

densitate demografică relativ redusă.

depopularea satelor (spor natural negativ, migrarea persoanelor tinere spre mediul urban si strainatate)

mentalitatea populației față de schimbare în general și reconversie profesionala în special.

C) Oportunități:

posibilitatea accesării unor programe guvernamentale de finanțare pentru reconversie profesionala și crearea de noi locuri de muncă pentru șomeri;

potențial important de forță de muncă locală (datorită gradului redus de ocupare) la salarii competitive la nivel regional;

existența unor exemple de reușită al unor localnici cu inițiativă;

implicarea autorităților locale în problemele comunității și deschidere la realizarea unor parteneriate

D) Amenințări:

Migrarea Forței de muncă calificată în străinătate.

Creșterea șomajului în rândul tinerilor absolvenți.

Scăderea gradului de instruire școlară în cadrul populației tinere

Estomparea tradițiilor locale, odata cu trecerea timpului.

3.5 Economie locală:

A) Puncte tari

Accesibilitate facilă în zona: DN 76 (E79) Oradea – Deva.

Tradiții locale în creșterea animalelor și agricultură.

Solurile fertile, pășunile și fânețele favorizează agricultura.

B) Puncte slabe

– Fonduri insuficiente pentru prmovarea unor investiții

– Echipamente și tehnologii învechite.

– Inexistența rețelelor de colectare a produselor agricole.

– Stare improprie a unor drumuri din comună.

– Infrastructură necorespunzătoare

C) Oportunități

Atragerea de investitori datorită poziționării în teritoriu.

Accesarea unor resurse suplimentare, prin programe de finanțare ale Uniunii Europene

Existența unor spații și terenuri disponibile pentru dezvoltări antreprenoriale.

D) Amenințări

Costuri ridicate pentru retehnologizare în agricultură.

Ponderea populației active este redusă.

Efecte negative asupra pieței muncii și economiei locale, datorită creșterii ponderii muncii la negru.

Capitolul 4

Metodologia Strategiei de Dezvoltare Durabilă

„Strategia de Dezvoltare Durabilă a Comunei Răbăgani” are rolul de a orienta dezvoltarea localității în perioada și de a fundamenta accesul acesteia la Fondurile Structurale și de Coeziune ale Uniunii Europene. De asemenea prioritățile prevăzute în cadrul Strategiei sunt compatibile și relevante pentru domeniile de intervenție stabilite în cadrul Programului Operațional Regional (POR), precum și a Programelor Operaționale Sectoriale.

Cadrul strategic a fost conceput pe 5 niveluri principale, puternic legate cu etapele viitoare de implementare (acestea sunt în principal condiționate de factorul timp și profunzimea/complexitatea schimbării avute în vedere). Cele 5 niveluri strategice sunt:

VIZIUNEA;

OBIECTIVUL GENERAL;

OBIECTIVELE STRATEGICE;

AXE PRIORITARE (PRIORITĂȚI);

MĂSURI ȘI DIRECȚII DE ACȚIUNE.

În figura de mai jos este reprezentată strategia la primele 4 niveluri.

Succint, viziunea Comunei Răbăgani este exprimată astfel „Răbăgani – o comuna a viitorului, bazată pe înțelepciunea trecutului!”.

Obiectivul general al strategiei este – „creșterea calității vieții pentru toți locuitorii în conformitate cu standardele europene”.

Obiectivul general al strategiei se bazează pe trei obiective specifice, care se prezintă astfel:

Obiectivul 1: „Stimularea sectoarelor cu potențial de dezvoltare și creșterea competitivității economice”;

Obiectivul 2: „Dezvoltarea resurselor umane și a serviciilor sociale”;

Obiectivul 3: „Dezvoltarea infrastructurii de bază respectând standardele de mediu”.

La nivelul Comunei Răbăgani au fost stabilite un număr de 11 priorități, acestea reflectând nevoia comunității locale de a avea un cadru de referință clar prezentat, rezultat al unei analize complexe. Astfel, obiectivului 1 îi corespund 3 priorități (P.1.1. – P.1.3), obiectivului strategic 2 îi corespund 3 priorități (P.2.1. – P.2.3) iar obiectivului strategic 3 îi corespund 5 priorități (P.3.1. – P.3.5). Acestea se prezintă astfel:

P.1.1. „Stimularea investițiilor durabile în comuna”;

P.1.2. „Dezvoltarea și creșterea calității activităților în domeniul agricol”;

P.1.3. „Susținerea și dezvoltarea turismului”;

P2.1. „Sprijinirea sistemului de învățământ și a furnizorilor de formare profesională”;

P.2.2. „Creșterea gradului de ocupare a populației”;

P.2.3. „Dezvoltarea sistemului de servicii sociale”;

P.3.1. „Modernizarea și extinderea infrastructurii de transport”;

P.3.2. „Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii electrice”;

P.3.3. „Creșterea accesului la utilități”;

P.3.4. „Dezvoltarea infrastructurii de gestionare a apelor și a deșeurilor”;

P.3.5. „Conservarea naturii și protecția mediului”.

Fiecărei priorități identificate i-au fost atașate mai multe măsuri prin intermediul cărora să se realizeze prioritățile stabilite. Mai jos, prezentăm principalele elemente ale strategiei:

4.1 OBIECTIV STRATEGIC 1: Stimularea sectoarelor cu potențial de dezvoltare și creșterea competitivității economice

P.1.1. Stimularea investițiilor durabile în comuna:

Crearea de noi locuri de muncă în domeniul serviciilor și activităților productive;

Atragerea de noi investitori în comuna(elaborarea de politici pentru atragerea de investitori, realizarea unor materiale și acțiuni de promovare destinate atragerii de investitori, participarea la târguri și misiuni de afaceri, extinderea bazei de informații pe internet pentru promovarea investițiilor, etc);

Simplificarea procedurilor pentru obținerea avizelor necesare investițiilor;

Crearea și dezvoltarea unei infrastructuri de afaceri performante;

Susținerea întreprinzătorilor mici și mijlocii;

Dezvoltarea de servicii pentru susținerea inovației și a unei competitivități crescute;

Dezvoltarea unei politici fiscale de susținere a investitorilor.

P.1.2. Dezvoltarea și creșterea calității activităților în domeniul agricol:

Modernizarea tehnologiei folosite în domeniu agricol și zootehnic;

Susținerea micilor agricultori și dezvoltarea de servicii de asistență pentru aceștia;

Diversificarea producției agricole și dezvoltarea unei agriculturi alternative;

Dezvoltarea unor structuri pentru susținerea activităților agricole și profesionalizarea modului de comercializare a produselor (exemplu: Bursa de mărfuri agricole);

Dezvoltarea capacității de prelucrare a produselor agro-zootehnice;

Creșterea capacității producătorilor locali de a accesa programe europene.

P.1.3. Susținerea și dezvoltarea turismului:

Crearea și amenajarea obiectivelor turistice;

Diversificarea și modernizarea posibilităților de cazare în vederea dezvoltării turismului de afaceri;

Păstrarea și valorificarea potențialului natural și cultural;

Realizarea unor materiale de informare și promovarea alternativă a ofertelor turistice din diferite surse de comunicare;

Realizarea unei situații cu privire la clădirile istorice;

Instensificarea activităților culturale și dezvoltarea continuă a realațiilor transfrontaliere;

Dezvoltarea marketingului teritorial prin crearea unor brand-uri locale.

4.2OBIECTIV STRATEGIC 2 : Dezvoltarea resurselor umane și a serviciilor sociale

P2.1. Sprijinirea sistemului de învățământ și a formării profesionale continue:

Reabilitarea infrastructurii educaționale;

Realizarea unui complex școlar;

Promovarea învățării pe parcursul vieții;

Creșterea accesului la educație, în special pentru categoriile dezavantajate (romi, persoane cu handicap);

Prevenirea abandonului școlar;

Dezvoltarea programelor de alfabetizare și a programelor gen „a doua șansă” pentru persoanele care nu au absolvit învățământul obligatoriu;

Asigurarea calității serviciilor educaționale în educația timpurie și în învatamântul pentru copiii și elevii cu cerințe educaționale speciale;

Recunoașterea și certificarea învățării non-formale și informale prin realizarea de parteneriate cu instituții competente;

Creșterea calității actului de predare.

P.2.2. Creșterea gradului de ocupare a populației:

Adaptarea ofertei la cererea de pe piața muncii și din localitățile învecinate

Dezvoltarea serviciilor de consiliere, orientare profesională și informare privind cariera;

Facilitarea accesului la cursuri de formare și perfecționare continuă;

Dezvoltarea unor măsuri de combatere a muncii la negru.

P.2.3. Dezvoltarea sistemului de servicii sociale și a serviciilor furnizate de administrația publică:

Reabilitarea infrastructurii sociale;

Combaterea excluziunii sociale;

Dezvoltarea serviciilor administrației publice și creșterea calității actului de guvernanță.

4.3OBIECTIV STRATEGIC 3: Dezvoltarea infrastructurii de bază respectând standardele de mediu:

P.3.1. Modernizarea și extinderea infrastructurii de transport;

Creșterea capacității portante a rețelei de drumuri existentă

Reabilitarea/modernizarea drumurilor aflate în gestiunea autorităților locale;

Asigurarea siguranței traficului rutier;

Fluidizarea circulației prin alegerea celei mai potrivite soluții (realizarea șoselei de centură sau creșterea numărului de benzi pentru circulație);

Construirea și modernizarea infrastructurii rutiere de acces către zona agricolă a comunei;

P.3.2. Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii electrice

Racordarea tuturor gospodăriilor la energia electrică;

Retehnologizarea sistemului de transport și de distribuție a energiei electrice;

Investiția în echipamente de producere a energiei electrice cu eficiență energetică ridicată;

Dezvoltarea de surse alternative de energie electrică.

P.3.3. Amenajarea teritoriului și creșterea accesului la utilități:

Dezvoltarea rețelei de alimentare cu energie termică;

Îmbunătățirea randamentului energiei termice;

Creșterea accesului la rețeaua de telefonie fixă, mobilă și internet pentru un număr cât mai mare de locuitori.

P.3.4. Dezvoltarea infrastructurii de gestionare a apelor și a deșeurilor:

Realizarea și reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă a tuturor gospodăriilor;

Realizarea și moderizarea sistemelor de epurare a apelor uzate menajere și industriale;

Reabilitarea zonelor cu grad ridicat de poluare;

Gestionarea deșeurilor menajere și industriale;

Administrarea apelor pluviale și freatice.

P.3.5. Conservarea naturii și protecția mediului:

Definirea și gestionarea zonelor de protecție a mediului;

Creșterea nivelului de informare și conștientizare a populației cu privire la problematica mediului;

Protejarea parcurilor și a zonelor verzi;

Dezvoltarea și modernizarea unor noi zone verzi în cadrul Comunei.

Capitolul 5

Strategia Locală de Dezvoltare Durabilă

Viziunea Comunei Răbăgani este concepută într-o manieră sintetică, care pune în centrul preocupării sale dezvoltarea echitabilă, pentru toți cetățenii Comunei, dezvoltare care să fie în acord cu caracteristicile tradiționale ale comunității și care să se bazeze pe experiența acumulată în timp de locuitori (se vrea o reflectare în viață și în politica publică a imperativului de a învăța din lecțiile trecutului și a istoriei, pentru a nu-i repeta greșelile). Succint, viziunea Comunei este exprimată astfel „Răbăgani – o comună a viitorului, bazată pe înțelepciunea trecutului!”.

5.1 Obiectivul Strategic 1 – STIMULAREA SECTOARELOR CU POTENȚIAL DE DEZVOLTARE ȘI CREȘTEREA COMPETITIVITĂȚII ECONOMICE:

În urma analizei SWOT realizate la nivelul Comunei Răbăgani a reieșit ca fiind extrem de importantă susținerea sectoarelor care prezintă potențial de dezvoltare, în acest sens fiind reținute dezvoltarea serviciilor, dezvoltarea sectorului productiv, agricol și a turismului. Din cele prezentate rezultă că s-au în vedere valorificarea punctelor tari (ne referim aici la tradiția din zonă în ceea ce privește sectorul productiv și agricol) dar și o evaluare corectă a oportunităților viitoare pentru această zonă (în special în domeniul serviciilor și al turismului). Pentru contracararea punctelor slabe (reprezentate de pierderea în ultima perioadă a unui număr important de locuri de muncă) se preconizează crearea unui mediu propice pentru atragerea de noi investitori precum și pentru susținerea inițiativelor micilor întreprinzători. Acest obiectiv este structurat în 3 priorități principale:

stimularea investițiilor durabile în comuna;

dezvoltarea și creșterea calității activităților în domeniul agricol;

susținerea și dezvoltarea serviciilor si a turismului.

Pentru fiecare prioritate (axă prioritară) sunt prevăzute mai multe măsuri, care vor permite pe viitor identificarea și dezvoltarea de proiecte în vederea soluționării problemelor cu care se confruntă în acest moment comuna.

PRIORITATEA.1.1. Stimularea investițiilor durabile în comuna:

Prioritatea 1 din cadrul primei axe strategice cuprinde un număr de 7 măsuri principale de acțiune, după cum urmează: crearea de noi locuri de muncă în domeniul serviciilor și activităților productive (I); atragerea de noi investitori în comuna Răbăgani (II), simplificarea procedurilor pentru obținerea avizelor necesare investițiilor (III), crearea și dezvoltarea unei infrastructuri de afaceri performante (IV); susținerea întreprinzătorilor mici și mijlocii (V), dezvoltarea de servicii pentru susținerea inovației și a unei competivități crescute (VI); dezvoltarea unei politici fiscale de susținere a investitorilor (VII).

a) Crearea de noi locuri de muncă în domeniul serviciilor și al activităților productive – această prioritate are în vedere creșterea nivelului de ocupare a polulației din comuna Răbăgani și valorificarea resurselor umane existente la nivelul comunei. După cum rezultă din analiza socio-economică, la nivelul Comunei Răbăgani există mai multe sectoare cu un potențial de dezvoltare deosebit de ridicat (domeniul productiv, domeniul agricol și zootehnic, domeniul serviciilor). Astfel, prin dezvoltarea unor investiții inteligente se poate asigura crearea mai multor locuri de muncă în domenii în care există deja o forță de muncă pregătită/calificată. Pentru comunitatea din comuna Răbăgani este important să se reactiveze o serie de resurse (umane și fizice), o astfel de politică asigurând o anumită continuitate procesului de dezvoltare.

Pe termen mediu și lung, se va avea în vedere și dezvoltarea unor ramuri cu valoare adăugată ridicată, pentru a se evita o serie de consecințe determinate de dezvoltarea industriei de lohn, unde investitorii au urmărit realizarea unei investiții minime și valorificarea forței de muncă ieftine.

Principalele măsuri avute în vedere pentru dezvoltarea unei politici durabile de ocupare se referă la:

asigurarea de oportunități egale de angajare pentru toți locuitorii din comuna Răbăgani;

valorificarea permanentă a resurselor umane prin dezvoltarea unor programe de formare profesională, atât pentru persoanele care nu au un loc de muncă cât și pentru cei angajați;

asigurarea accesului la informații cu privire la locurile de muncă disponibile la nivel local, județean și internațional;

dezvoltarea capacității la nivel local de monitorizare a pieței muncii, a modificărilor înregistrate pe piața muncii precum și a persoanelor care nu au un loc de muncă (se constată în continuare diferențe semnificative între numărul de șomeri înregistrați și numărul de persoane care nu au un loc de muncă, o parte dintre acestea fiind implicate în economia informală).

dezvoltarea unor proiecte pentru creșterea corespondenței între cererea și oferta de muncă.

Politica de ocupare dezvoltată la nivelul comunei va respecta principiile de dezvoltare durabilă stabilite în „Strategia de la Lisabona” din anul 2000 precum și în „Strategia Europeană de Ocupare”.

b) Atragerea de noi investitori în comuna Răbăgani – acest tip de măsură este deosebit de importantă pentru a se asigura noi locuri de muncă în zonă dar și pentru creșterea competitivității, deoarece investitorii de regulă aduc tehnologii competititive și au deja piață de desfacere pentru produsele lor. Politica de atragerea a noilor investitori se va face pe baza unor principii de analiză sustenabilă, luându-se în vedere impactul viitor al investiției și din punct de vedere social și al respectării normelor de mediu.

În vederea atragerii unor investitori semnificativi pentru comuna Răbăgani sunt prevăzute mai multe tipuri de activități, care sunt subordonate unui număr de 3 obiective deosebit de importante pentru această prioritate:

dezvoltarea unei politici sustenabile de atragere a investitorilor și elaborarea unor mecanisme eficiente și transparente de implicare a comunității de afaceri în stabilirea acestei politici;

dezvoltarea unor activități de promovare a potențialului socio-economic;

dezvoltarea unui climat propice pentru investitorii locali și străini.

Principalele tipuri de activități și măsuri care sunt prevăzute în acest sens sunt:

elaborarea unei politici locale pentru atragerea de investitori;

stabilirea unui mecanism permanent de colectare a proiectelor de investiții din sectorul public și privat care vor fi promovate către investitori;

asigurarea participării efective a reprezentanților sectorului privat la stabilirea obiectivelor din domeniul atragerii investițiilor străine și la decizii administrative care influențează dezvoltarea economică locală;

realizarea unor materiale de informare și acțiuni de promovare destinate atragerii de investitori;

participarea la târguri și misiuni de afaceri în vederea promovării potențialului socio-economic al localității;

extinderea bazei de informații pe internet pentru promovarea investițiilor;

asigurarea unui tratament egal între investitorii străini și români în condițiile creării unui mediul favorabil investițiilor.

Motorul procesului de relansare economică și socială îl reprezintă decizia de investiție. Această decizie trebuie să se bazeze pe determinări cantitative și calitative riguroase, care să asigure orientarea efortului, investind spre cele mai bune variante de proiect. De aceea, eficiența economică – ca obiectiv prioritar în adoptarea deciziei de investiții – și indicatorii eficienței economice a investițiilor ocupă un loc central în conceperea și implementarea prezentei strategii.

c) Simplificarea procedurilor pentru obținerea avizelor necesare investițiilor – acest aspect este deosebit de important pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial local, dar și pentru atragerea unor investitori străini. Conform planificărilor prezente, se prevede realizarea unor ghișeuri unice pentru obținerea diverselor tipuri de autorizații și avize, fapt ce va contribui la facilitarea actului investițional.

d) Crearea și dezvoltarea unei infrastructuri de afaceri performante – pentru susținerea mediului economic local se prevede dezvotarea unor servicii de consultanță și asistență în domenii strategice, precum: politica de management, politica de resurse umane, marketing. Aceste servicii au ca și obiectiv dezvoltarea unor deprinderi manageriale precum și încurajarea spiritului antreprenorial. De asemenea, se prevede facilitarea accesului la programe de formare și consultanță pentru accesarea de fonduri structurale în vederea realizării unr investiții viitoare. Infrastructura de afaceri cuprinde centre de servici pentru IMM-uri, centre de transfer tehnologic, centre de marketing, incubatoare de afaceri și alte structuri care sprijină dezvoltarea activității antreprenoriale. Pe termen lung ele duc la creșterea numerică și calitativă a întreprinderilor mici și mijlocii.

e) Susținerea întreprinzătorilor mici și mijlocii – susținerea acestui segment este deosebit de semnificativă, având în vedere că majoritatea firmelor parte din această categorie, existând și pe viitor un potențial important pentru acest sector. Principalele direcții de intervenție se referă la acordarea de sprijin în perioada de start-up precum și dezvoltarea de servicii suport pentru diferitele etape de evoluție a unei firmei. Acest tip de servicii sunt deosebit de importante si pentru încurajarea antreprenoriatului local (conform statisticilor înregistrate, numărul antreprenorilor, raportat la totalul populației, precum și numărul IMM-urilor nou înființate este semnificativ mai scăzut în România decât în alte țări cu economie de tranziție).

Principalele direcții de acțiune care sunt avute în vedere se referă la:

dezvoltarea aptitudinilor manageriale a conducătorilor pentru a le crește capacitatea decizională și de adaptare la cerințele noi de pe piața națională și europeană;

dezvoltarea relațiilor internaționale are în vedere facilitarea accesului la piețe externe și cooperare cu firme din străinătate;

facilitarea accesului la programe de microcredit și la granturi europene – acest aspect se are în vedere prin dezvoltarea unor servicii de informare cu privire la oportunitățile existente precum și organizarea unor programe de instruire în vederea obținerii unor competențe necesare în acest sens.

f) Dezvoltarea de servicii pentru susținerea inovației și a unei competivități crescute – această măsură este deosebit de importantă pentru politica investițională locală, referindu-se în principal la :

transfer tehnologic, cercetare, dezvoltarea inovării tehnologice – prin intensificarea legăturilor dintre mediul economic și institutele de cercetare.;

informatizarea activității.

g) Dezvoltarea unei politici fiscale de susținere a investitorilor – administrația locală își asumă responsabilitatea dezvoltării unei politici de taxe și impozite care să încurajeze investiția, analizând în permanență setul de beneficii și facilități care pot fi acordate investitorilor, în funcție de natura și valoarea investiției avute în vedere.

P.1.2. Dezvoltarea și creșterea calității activităților în domeniul agricol:

a)Modernizarea tehnologiei folosite în domeniul agricol și zootehnic – agricultura reprezintă una dintre principalele activități înregistrate la nivelul Comunei Răbăgani, acesta având o importantă tradiție în agricultură și zootehnie. În pofida potențialului deosebit din zonă, a pământului fertil și a condițiilor climaterice favorabile, activitatea agricolă se confruntă cu o serie de pericole, determinate de dificultăți în a face față produselor din import (adesea acestea au un preț mai competitiv). La acestea se adaugă faptul că în ultimii ani, productivitatea în agricultură a scăzut foarte mult datorită divizării pământului, ceea ce a avut drept rezultat exploatații mici, mecanizare limitată, neutilizarea celor mai bune tehnici agricole, probleme în menținerea în stare bună a infrastructurii agricole (irigații etc.). În plus, restructurarea industrială a determinat reîntoarcerea în agricultură a forței de muncă semi-calificate, fapt care a avut ca rezultat extinderea agriculturii de semi-subzistență.

De asemenea, producătorii agricoli se confruntă cu o serie de dificultăți în ceea ce privește modul de exploatare a pământului (și utilajele folosite), insuficiente asociații agricole care să dezvolte o agricultură intensivă. Creșterea valorii adăugate a producției agricole ar trebui să aibă ca rezultat o creștere a valorii adăugate pentru produsele primare, completată de o creștere a productivității muncii și a exporturilor agricole, piscicole și silvicole. Creșterea competitivității are în vedere sprijinirea investițiilor în domeniul dotării cu mașini și utilaje, introducerea de soiuri cu productivitate mai ridicată, refacerea sistemelor de irigații, creșterea dimensiunilor exploatațiilor agricole prin stimularea asocierii și alte măsuri specifice care să ducă la creșterea randamentului foslosirii terenurilor agricole de bună calitatea din județ.

În sectorul zootehnic s-a înregistrat de asemenea un declin continuu, majoritatea complexelor fiind dezafectate după Revouție sau destinate unor activități industriale. Creșterea competitivității în sectorul zootehnic urmărește alinierea domeniului la standardele Uniunii Europene, ameliorarea raselor, creșterea productivității muncii și introducerea de tehnologii noi care îmbunătățesc calitatea produselor și stimularea competitivității pe piața locală și pe piețe externe. În acest sens, se va sprijini consolidarea de noi ferme, promovarea asociațiilor de producători precum și dezvoltarea nișei de piață a agriculturii ecologice.

O posibilitate pentru realizarea acestor obiective este și atragerea de noi investitori străini, care au capacitatea financiară pentru realizarea unei îmbunătățiri a tehnologiei (se recomandă în acest sens intensificarea măsurilor de informare și promovare cu privire la potențialul agricol al zonei).

b) Susținerea micilor agricultori și dezvoltarea de servicii de asistență pentru aceștia – alături de dezvoltarea marilor exploatații agricole, mereu vor exista o serie de mici producători care preferă cultivarea pe suprafețe mai mici. Susținerea acestei categorii este deosebit de importantă, adesea multe dintre aceste persoane neavând alte surse de venit. Importante forme de sprijin se referă la oferirea de informații cu privire la posibilități de finanțare/subvenții, sprijin pentru vinderea produselor, suport pentru inițierea unei agriculturi ecologice, care se poate dovedi rentabilă chiar și pentru micii producători agrcoli.

c) Diversificarea producției agricole și dezvoltarea unei agriculturi alternative;

Îmbunătățirea preconizată a productivității sectorului va determina reducerea numărului de locuri de muncă în agricultură. Deși aceasta va fi parțial compensată de logistică, servicii, etc. de susținere a dezvoltării agricole, este necesară diversificarea economiei și agriculturii practicate pentru a păstra condiții bune de viață și pentru a evita migrarea masivă a populației. În acest sens, se prevede dezvoltarea unei agriculturi alternative, ecologice, prin folosirea diverselor resurse locale (o posibilă direcție care poate fi avută în vedere se referă la dezvoltarea de sere și solare care să folosească energie verde alternativă). Caracteristicile solului, permit totodată și diversificarea culturilor și promovarea unor culturi noi pentru comuna Răbăgani (care sunt căutate pe piața internă și internațională). Acest model nou de practicare a agriculturii va face necesară și organizarea unor programe de reorintare profesională, precum și facilitarea accesului la informații din domeniu.

d) Dezvoltarea unor structuri pentru susținerea activităților agricole și profesionalizarea modului de comercializare a produselor (exemplu: Bursa de mărfuri agricole);

Metodele și tehnicile moderne de intrare și consolidare pe piață a produselor, precum și practicarea unui comerț civilizat sunt cerințe necesare pentru alinierea la standardele Uniunii Europene. Creșterea competitivității produselor trebuie să asigure un produs de calitate care va trebui să ajungă la consumatorii finali în condiții optime. Se urmărește stimularea folosirii tehnicilor de marketing pentru intrarea pe noi piețe, pentru creșterea cotei de piață și pentru promovarea produselor pe piața internă și externă.

Caracterul prepondrent agricol al localității și importantele suprafețe cultivate fac oportună existența în comuna a unei Burse Agricole de Mărfuri. Un posibil model de dezvoltare presupune asocierea producătorilor pe diverse tipuri de culturi (exemplu: asociația producătorilor de grâu, asociația producătorilor de porumb etc.), care se asociază sub o singură personalitate juridică, care să le asigure reprezentare legală. Beneficiind de personal specializat (contabil, jurist, etc), aceștia vor trebui să se ocupe de identificarea piețelor de desfacere (cumpărători) precum și de stabilirea celui mai bun preț. O astfel de formă de asociere, asigură membrilor o forță mai mare de negociere dar și o profesionalizarea a actului de vânzare. Un astfel de demers este avantajat în prezent de existența în cadrul Comunei a Bazei de Recepție, care în viitor poate avea o astfel de dezvoltare.

În ceea ce privește distribuția și comercializarea produselor agricole, pot fi folosite și mijloace informatice datorită costurilor reduse. Astfel accesul la piețele virtuale de gros permite fără consum de timp sau finanțe activarea de rute comerciale după modelul practicat deja în țările europene. Dezvoltarea acestui tip de comerț va necesita schimbare de atitudine de aceea se impune ca administrația pubică locală să ofere un bun exemplu în această direcție dezvoltând modalitatea de lucru prin rețeaua internet.

e) Dezvoltarea capacității de prelucrare a produselor agro-zootehnice: în prezent o cotă foarte mică de produse agricole este folosită ca materie primă pentru prelucrare. Această problemă este determinată de problema calității și de logistica insuficientă (piețe en-gross, depozite pentru refrigerare, drumuri etc.) care afectează piața. Industria alimentară și ramurile care prelucrează diferite produse agricole au nevoie de investiții în asigurarea calității și în tehnologii de prelucrarea care permit obținerea de produse care pot intra în competiție cu produsele alimentare importate în cantități din ce în ce mai mari.

Creșterea capacității producătorilor locali de a accesa programe europene – una dintre alternativele care fac posibilă realizarea unor investiții în domeniul agricol se referă la accesarea fondurilor europene. În acest sens, sunt necesare programe de informare a producătorilor cu privire la programele existente, precum și dezvoltarea unor cursuri de instruire pentru scrierea și implementarea unor proiecte cu sprijn european. O alternativă este și facilitarea colaborării cu firme de consultanță, care pot oferi sprijin producătorilor agricoli în scrierea și implementarea proiectelor. Această măsură este deosebit de importantă dacă avem în vedere faptul că Politica Agricolă Comună (PAC) este politica UE cea mai integrată și care primește o cotă importantă din fondurile comunității europene.

P.1.3. Susținerea și dezvoltarea turismului:

Componentă fundamentală a dezvoltării economice, turismul este parte din prioritățile prezentei Strategii de Dezvoltare Locală. Integratea turismului în conceptul de marketing teritorial ține de oportunitatea pe care turismul o oferă ca posibilități de promovare a zonei. Turismul este una dintre politicile transversale ale Uniunii Europene fundamental juridic prin articolul 3, litera “u” din Tratatul de la Masstricht, în care se autorizează comunitatea să adopte măsuri de dezvoltare în acest sector. Turismului îi sunt adresate dispozițiile de liberă circulație a persoanelor, a mărfurilor, a serviciilor intreprinderilor mici si mijlocii. Datorită amplasării comunei Răbăgani prezintă un potențial semnificativ de dezvoltare a turismului.

Dintre principalele măsuri avute în vedere în acest domeniu, amintim:

Crearea și amenajarea obiectivelor turistice;

Diversificarea și modernizarea posibilităților de cazare în vederea dezvoltării turismului de afaceri;

Păstrarea și valorificarea potențialului natural și cultural;

Realizarea unor materiale de informare și promovarea alternativă a ofertelor turistice din diferite surse de comunicare;

Realizarea unei situații cu privire la clădirile istorice existente în comuna;

Instensificarea activităților culturale și dezvoltarea continuă a relațiilor transfrontaliere;

Dezvoltarea marketingului teritorial prin crearea unor brand-uri locale.

Conceptul de marketing teritorial vine să susțină ansamblul de preocupări în sectorul dezvoltării durabile prin facilitarea utilizării de resurse în vederea producerii de bunuri și servicii precum și comercializării acestora. Administrația publică își propune ca direcții de acțiune în acest sector să identifice și să consolideze o “marcă locală” care să poată reprezenta pentru turistul care vizitează localitatea sau pentru investitorul interesat de potențialul local un adevarat punct de reper al Comunei comparativ cu celelalte localități. Construirea acestei mărci locale va porni de la resursele de care dispunem în prezent și va culmina cu promovarea la nivel internațional a comunei noastre prin parteneriate și contacte peste hotare. Aceasta se va realiza prin implementarea de programe de “Înfrățire” cu alte localități din UE și prin acțiuni specifice.

Una dintre posibilități este dezvoltarea unui brand local cu privire la diferite feluri de mâncare tradițională din zonă, deosebit de apreciate și cunoscute atât la nivel local cât și internațional.

Promovarea ofertei turistice va urmări folosirea alternativă a unor canale de comunicare, prin adresarea mai multor tipuri de public țintă. Această activitate cuprinde următoarele demersuri:

definirea unei mărci locale și crearea de activități pentru susținerea acestuia;

elaborarea de materiale de promovare, unitare și de calitate (tematice sau diversificate, multilingvistice): postere, broșuri, materiale informative, cataloage cu produse și servicii, hărți, calendare ale evenimentelor, etc;

diseminarea materialelor de promovare prin centre de informare turistică locale și naționale, prin birourile de turism din străinătate și în localitățile din străinătate;

promovare on-line și crearea de legături între site-urile internet existente;

dezvoltarea de campanii tematice de comunicare;

participare la târguri de turism naționale și internaționale;

susținerea de activități de promovare în mass-media;

acțiuni de lobby către instituții publice, finanțatori (publici și privați), etc;

integrarea pachetelor și circuitelor turistice în programele naționale de promovare;

încurajarea oricăror altor canale și mijloace de promovare a turismului (evenimente, concursuri, conferințe, spectacole, etc).

5.2 Obiectivul strategic 2 : Dezvoltarea resurselor umane și al serviciilor sociale:

Prin intermediul acestui obiectiv strategic se urmărește investiția în resursele umane, în vederea creșterii gradului de ocupare și a combaterii excluziunii sociale. Acțiunile din cadrul acetui obiectiv strategic vor acționa în sinergie cu acțiunile prevăzute în cadrul altor priorități, în scopul atingerii obiectivului general. Principalele aspecte avute în vedere se referă la susținerea sistemului de educație primară și de formare profesională, combaterea consecințelor restructurării economice asupra pieței muncii, combaterea fenomenului de abandon școlar timpuriu și de participare scăzută la educație, combaterea excluderii de pe piața muncii a populației de rromi, precum și a altor grupuri vulnerabile, susținerea incluziunii sociale și dezvoltarea societății informaționale.

În cadrul acestui obiectiv strategic sunt prevăzute trei priorități, după cum urmează:

Sprijinirea sistemului de învățământ și a formării profesionale continue;

Creșterea gradului de ocupare a populației:

Dezvoltarea sistemului de servicii sociale și a serviciilor furnizate de administrația publică.

P2.1. Sprijinirea sistemului de învățământ și a formării profesionale continue:

În vederea asigurării unei calități crescute învățământului sunt necesare o serie de investiții în infrastructura fizică (adesea este depășită moral) dar și în formarea continuă a cadrelor didactice. Măsurile care sunt prevăzute pentru această prioritate se referă deopatrivă la asigurarea spațiului fizic și a dotărilor necesare (inclusiv acces crescut la internet și la folosirea calculatoarelor pentru elevi) dar și la creșterea calității procesului de învățământ și asigurarea accesului egal la actul educațional. Principalele măsuri prevăzute se referă la:

Reabilitarea infrastructurii educaționale;

Construirea unei Sali de sport in satul Răbăgani;

Realizarea unui complex școlar;

Promovarea învățării pe parcursul vieții;

Creșterea accesului la educație, în special pentru categoriile dezavantajate;

Prevenirea abandonului școlar;

Dezvoltarea programelor de alfabetizare și a programelor gen „a doua șansă” pentru persoanele care nu au absolvit învățământul obligatoriu;

Asigurarea calității serviciilor educaționale în educația timpurie și în învatamântul pentru copiii și elevii cu cerințe educaționale speciale;

Recunoașterea și certificarea învățării non-formale și informale prin realizarea de parteneriate cu instituții competente;

Creșterea calității actului de predare.

Se prevede în continuare intensificarea legăturilor care există deja între școală și diverse instituții locale în vederea dezvoltării unor programe adaptate nevoilor societății contemporane, dar și pentru dezvoltarea unei oferte educativ-culturale atractive. Conform strategiei prezente, școala va fi un partener important al administrației publice locale în procesul de dezvoltare durabilă, fiind necesare pe viitor și intensificarea legăturilor dintre instituțiile educative și mediul economic, în vederea unei corelări optime între oferta și cerințele de pe piața muncii.

P.2.2. Creșterea gradului de ocupare a populației:

În condițiile producerii unor modificări pe piața muncii sunt deosebit de necesare dezvoltarea unor măsuri active pentru creșterea gradului de ocupare. Aceste măsuri contribuie la scăderea ratei șomajului, conducând la creșterea gradului de integrare pe piața muncii în special prin angajarea tinerilor și a șomerilor de lungă durată. În acest context, se prevede creșterea accentului pus asupra programelor de formare profesională, urmărindu-se totodată realizarea unui echilibru mai bun între ocuparea subvenționată și alte tipuri de măsuri. Măsurile active pentru persoanele afectate de șomajul structural vor include dezvoltarea de programe de consiliere privind cariera, de formare profesională prin calificare și recalificare, practică în muncă, posibil în colaborare cu investitorii.

Principalele măsuri avute în vedere în cadrul acestei axe prioritare se referă la:

Intensificarea măsurilor active de ocupare;

Adaptarea ofertei la cererea de pe piața muncii și din localitățile învecinate;

Dezvoltarea serviciilor de consiliere, orientare profesională și informare privind cariera;

Facilitarea accesului la cursuri de formare și perfecționare continuă;

Dezvoltarea unor măsuri de combatere a muncii la negru.

P.2.3. Dezvoltarea sistemului de servicii sociale și a serviciilor furnizate de administrația publică:

Reabilitarea infrastructurii sociale – în vederea asigurării unui standard ridicat al calității vieții este necesară și existența unei infrastructuri sociale dezvoltate, în concordanță cu nevoile actuale ale populației. Dintre cele mai importante elemente amintim: infrastructura sanitară, infrastructura serviciilor sociale adresate diverselor categorii de persoane, dar și infrastructura culturală și cea existentă pentru petrecerea timpului liber.

Acest tip de măsuri vizează necesitatea dezvoltării unei rețele de servicii sociale acordate grupurilor dezavantajate și persoanele aflate în nevoie, în vederea prevenirii riscului de marginalizare sau excluziune socială. Dezvoltarea și acordarea serviciilor sociale se află în responsabilitatea autorităților locale care pot elabora programe de servicii organizate în directă relație cu nevoile concrete ale populației, cu posibilitățile financiare și implicarea comunității. Furnizarea serviciilor sociale se poate realiza de autoritățile locale, cu sprijinul statului și în parteneriat cu organizații neguvernamentale sau alți reprezentanți ai societății civile. Operatorii publici din domeniul asistenței sociale vor fi sprijiniți în dezvoltarea capacității lor de analiză și soluționare a problemelor sociale de la nivel comunitar, identificarea nevoilor și a potențialilor beneficiari, organizarea procesului de acordare a serviciilor sociale, elaborarea de programe în funcție de specificul local și de nevoile concrete ale populației.

Alături de dezvoltarea unei infrastructuri fizice corespunzător dotată, se impune și creșterea accesului la informații cu privire la serviciile care sunt oferite în cadrul Comunei (servicii sanitare, servicii sociale, servicii educațioanale și culturale). Se consideră deosebit de importantă pe viitor intensificarea activităților în rețea, prin transferul de competențe, cunoștințe și servicii între diferiții membrii ai rețelei.

Nivelul de trai este deopotrivă influențat de accesul la activități sportive, de recreere și de timp liber. Dezvoltarea unor astfel de activități poate duce și la creșterea gradului de ocupare. În acest domeniu se prevede:

instituirea în timp a unor colaborări cu instituții de prestigiu în domeniul sportului pentru a permite acceasarea în parteneriat a proiectelor de consolidare a unui mod de viață sănătos pentru copii și tineri;

orientarea spre sporturile de performanță a acelor copii și tineri care dovesesc talent real;

promovarea unor activități sportive, a mersului pe jos și a mersului cu bicicleta.

Combaterea excluziunii sociale – una dintre caracteristicile specifice ale comunității este componența multi-etnică, etniile care se regăsesc dezvoltând de-a lungul timpului relații de colaborare. Totuși o serie de factori (în special factori de ordin financiar) au determinat creșterea gradului de sărăcie a populației de etnie rromă, fenomen care are drept consecință și intensificarea ratei de abandon școlar a copiilor rromi. Populația rromă, la fel ca și în alte părți ale României se caracterizează printr-un nivel scăzut de educație (grad rididicat de analfabetism) și printr-o formare profesională neadecvată cerințelor pieței. Toate aceste aspecte sunt premizele unor viitoare excluderi și marginalizări sociale, limitând accesul acestora la locuri de muncă și drepturi sociale.

Programele dezvoltate în vederea combaterii excluziunii sociale trebuie concepute într-o manieră personalizată (în strânsă legătură cu particularitățile socio-culturale ale grupului țintă), fiind necesară totodată și dezvoltarea unei infrastructuri sociale care să cuprindă o serie de structuri specializate: acordarea de ajutor în caz de urgență, structuri de sprijin acordat bătrânilor și persoanelor cu handicap precum și sprijin special acordat orfanilor și copiilor abandonați.

Principalele aspecte avute în vedere se referă la incluziunea socială a grupurilor marginalizate dar promovarea egalității de șanse între femei și bărbați, avându-se în vedere următoarele obiective:

capacitarea femeilor și bărbaților de a-și alege și gandi concepte de viață sau stiluri de viață;

deconstruirea rolurilor tradiționale masculine și feminine și promovarea libertății de a concepe și trăi propria viață;

luarea în considerare în configurarea politicilor a inegalităților structurale cu care se confruntă femeile și bărbații;

conștientizarea decidenților și a publicului larg cu privire la problemele de gen și relevanța egalității de gen în contextul dezvoltării regionale;

crearea unor centre de resurse pentru femei;

implicarea și promovarea femeilor ca lidere de opinie în procesul de dezvoltare locală și regională;

Dezvoltarea serviciilor administrației publice și creșterea calității actului de guvernanță: în vederea asigurării unui nivel crescut de performanță a actului de guvernare sunt prevăzute următoarele tipuri de acțiuni:

acordarea unei importanțe sporite mediatizării activităților de modernizare și apropiere a administrației publice de cetățean;

diminuarea birocrației;

realizarea transparenței în activitatea administrației publice locale asigurându-se participarea activă a cetățeanului în procesul de luare a deciziilor, în deplină concordanță cu prevederile Legii 52/2003;

consolidarea colaborării cu sectorul neguvernamental și cu societatea civilă, implementarea de parteneriate public-private, încurajând participarea organizațiilor din sectorul neguvernamental la procesul de elaborare a politicilor publice;

actualizarea permanentă a fișei postului, cu implicarea în redactarea fișei postului a funcționarului public sau salariatului care ocupă postul respectiv;

aplicarea corectă a procedurilor de evaluare a activității personalului ca premisă de promovare și de motivare;

adoptarea, modificarea sau completarea organigramei, numărului de personal și statutului de funcții al aparatului propriu în funcție de necesitățile impuse de atribuțiile acestuia, corelat cu reglementările legale în vigoare;

asigurarea unei planificări a resurselor umane în funcție de procesele instituționale ce urmează a se derula;

îmbunătățirea programelor de gestionare informatizată a evidenței personalului;

elaborarea planurilor de formare continuă a funcționarilor publici și salariaților în funcție de rezultatele evaluării performanțelor profesionale și reglementările legale în vigoare (cel puțin 7 zile / an);

inițierea tuturor funcționarilor publici în domeniul utilizării programelor informatice la nivelul standardelor ECDL (European Computer Driving Licence) în conformitate cu planul de inițiere elaborat în baza strategiei Guvernului privind informatizarea administrației publice, aprobată prin H.G. nr.1007/2001;

eficientizarea accesării și managementului fondurilor nerambursabile.

5.3 Obiectivul Strategic 3: “Dezvoltarea Infrastructurii de bază, respcetând standardele de mediu”

Acest obiectiv strategic are în vederea îmbunătățirea infrastructurii de transport, energie și mediu, în vederea rezolvării principalelor probleme în domeniu și valorificării oportunităților existente. De asemenea, va completa acțiunile prevăzute de alte priorități. În mod concret, această prioritate vizează: extinderea oportunităților de dezvoltare, îmbunătățirea canalelor de distribuție ale întreprinderilor (în special în sectorul agricol), valorificarea infrastructurii de transport, energie și mediu pentru atragerea activităților productive, valorificarea oportunităților create de investițiile de mediu pentru atragerea activităților productive, valorificarea oportunităților create de investițiile de mediu pentru crearea unei piețe de bunuri și servicii ecologice. Un aspect important în cadrul acestui obiectiv strategic este reprezentat de prioritatea care vizează amenajarea teritoriului. Toate aceste demersuri vor fi realizate în acord cu particularitățile teritoriale, respectându-se principii de folosire rațională a spațiului. In cadrul acestei priorități au fost stabilite 5 priorități, după cum urmează:

Modernizarea și extinderea infrastructurii de transport;

Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii electrice;

Amenajarea teritoriului și creșterea accesului la utilități;

Dezvoltarea infrastructurii de gestionare a apelor și a deșeurilor;

Conservarea naturii și protecția mediului.

P.3.1. Modernizarea și extinderea infrastructurii de transport

Având în vedere amplasarea geografică a comunei, rețeaua de transport rutier este deosebit de importantă pentru asigurarea unui trafic de calitate și în condiții de siguranță. Totodată, sprijinul financiar pentru investiții în infrastructură și îmbunătățirea mediului comunității conduc la creșterea activităților economice și sociale, intensificarea relațiilor și prin aceasta, valorificarea potențialului care încă nu a fost suficient exploatat. Astfel că, investițiile în infrastructura de transport vor facilita mobilitatea populației și a bunurilor, reducerea costurilor de transport de mărfuri și călători, îmbunătățirea accesului pe piețele regionale, creșterea eficienței activităților economice, economisirea de energie și timp, creând condiții pentru extinderea schimburilor comerciale și implicit a investițiilor productive.

În domeniul transportului rutier măsurile se vor axa pe continuarea lucrărilor de reabilitare a drumurilor județene și locale, construirea unor variante ocolitoare, executarea unor lucrări pentru fluidizarea traficului și sporirea capacității de circulație, modernizarea străzilor din comuna.

Principalele tipuri de măsuri avute în vedere în cadrul acestei priorități se referă la:

Creșterea capacității importante a rețelei de drumuri existentă;

Reabilitarea/modernizarea drumurilor aflate în gestiunea autorităților locale;

Amenajarea retelei pietonale;

Modernizarea drumurilor de acces spre zonele cu potential agricol;

Asigurarea siguranței traficului rutier;

Construirea și modernizarea infrastructurii rutiere de acces către potentiala zona agricolă a comunei;

P.3.2. Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii electrice:

Această prioritate are în vedere modernizarea sistemului energetic și asigurarea necesarului de energie electrică pentru uz industrial și casnic. Dezvoltarea surselor regenerabile de energie constă în obținerea energiei electrice și termice din energia solară, obținerea energiei electrice din surse eoliene, valorificarea biomasei (lemn, deșeuri de lemn, rumeguș). Principalele măsuri avute în vedere se referă la:

Racordarea tuturor gospodăriilor la energia electrică;

Retehnologizarea sistemului de transport și de distribuție a energiei electrice;

Investiția în echipamente de producere a energiei electrice cu eficiență energetică ridicată;

Dezvoltarea de surse alternative de energie electrică.

P.3.3. Amenajarea teritoriului și creșterea accesului la utilități

Se are în vedere creșterea accesului la utilități pentru un număr cât mai ridicat de persoane, precum și identificarea unor modalități de asigurare a serviciilor la prețuri accesibile tuturor categoriilor de populație. Principalele măsuri avute în vedere se referă la:

Dezvoltarea centru administrativ care să se ridice la standardele europene;

Dezvoltarea rețelei de alimentare cu energie termică;

Îmbunătățirea randamentului energiei termice;

Creșterea accesului la rețeaua de telefonie fixă, mobilă și internet pentru un număr cât mai mare de locuitori.

P.3.4. Dezvoltarea infrastructurii de gestionare a apelor și a deșeurilor Adminisitrația comunei își propune aplicarea unor criterii de calitate atât în ceea ce privește managementul alimentării cu apă, al epurării apelor reziduale și al administrării deșeurilor. În domeniul managementului apei, măsurile vor avea drept scop îmbunătățirea calitatății apei și implicit a sănătății populației, cu accent pe furnizarea de apă potabilă. Un obiectiv suplimentar va fi creșterea eficienței utilizării resurselor de apă. Activitățile vor include reabilitarea și extinderea resurselor de apă prin amenajarea complexă a bazinelor hidrografice, construcția și reabilitarea stațiilor de tratare a apei potabile, îmbunătățirea și extinderea rețelelor de distribuție a apei.

În ceea ce privește managementului apei reziduale, măsurile vor avea drept scop îmbunătățirea calitatății apei și implicit a sănătății populației, cu accent pe tratarea apei reziduale. Un obiectiv suplimentar va fi reabilitarea și extinderea rețelelor de canalizare, precum și reabilitarea și extinderea stațiilor de epurare a apei reziduale.

Gestionarea deșeurilor menajere și industriale va cuprinde implentarea unor măsuri care să asigure colectarea selectivă a deșeurilor, dezvoltarea unor sisteme separate de colectare și reciclare, închiderea groapei de gunoi conform cu cerințele de mediu, management adecvat al deșeurilor industriale. De asemenea, la nivelul comunității se prevede dezvoltarea unui management al calității apelor și aerului, care implică măsuri pentru reducerea impactului pe care îl au întreprinderile industriale și producătorii de energie asupra mediului înconjurător. Principalele măsuri avute în vedere se referă la:

Realizarea și reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă a tuturor gospodăriilor;

Realizarea și moderizarea sistemelor de epurare a apelor uzate menajere și industriale;

Reabilitarea zonelor cu grad ridicat de poluare;

Gestionarea deșeurilor menajere și industriale;

Administrarea apelor pluviale și freatice.

P.3.5. Conservarea naturii și protecția mediului:

Protecția mediului e esențială pentru calitatea vieții generațiilor prezentă și viitoare. Provocarea constă în combinarea în modul cel mai echitabil a exigențelor economiei cu necesitatea conservării mediului. Convingerile comunității se bazează pe faptul că instituirea unor standarde cât mai ridicate va duce la dezvoltarea inovativă pentru a compensa efectele nedorite ale industrializării excesive. Din această cauză direcțiile de acțiune în ceea ce privește protecția mediului, dezvoltarea economică și agricultura sunt integrate, dezvoltându-se în paralel.

Conform politicilor europene din domeniu, strategia de protecție a mediuliu are în vedere următoarele aspecte: schimbări climatice și încălzirea climei, habitatul natural, flora și fauna sălbatică, mediul și sănătatea populației, resursele naturale și gestionarea deșeurilor.

Principalele măsuri avute în vedere se referă la:

Definirea de zone speciale de protecție a mediului și gestionarea acestora;

Creșterea nivelului de informații și conștientizare a populației cu privire la problematica mediului;

Amenajarea parcurilor și a zonelor verzi;

Dezvoltarea și modernizarea unor noi zone verzi în cadrul comunei.

Punerea in evidenta a zonelor cu potential turistic(Biserica de lemn Bratesti, Saucani, Saliste de Pomezeu si lemnul cel mare din Magura si a altor obiective de tip si cu scop turistic;

Concluzii:

În concluzie, dezvoltarea durabilă și planificarea strategică este un proces complex, care presupune numeroase etape, în care comunitatea poate să-și proiecteze imaginea viitorului, pornind de la premise bine conturate, precum potențialul sau resursele comunei.

Implementarea Strategiei se va derula pe etape care vor fi organizate în funcție de resursele existente la momentul respectiv și de prioritățile locale. Validarea Strategiei se realizează prin participarea cetățenilor la deciziile administrative, aceasta având un caracter continuu. Comunitatea se va dezvolta pe parcursul implementării strategiei prin intermediul schimburilor de experiența cu instituții europene și prin aportul specialiștilor.

Strategia de dezvoltare a Comunei Răbăgani reprezintă un document necesar dezvoltării coordonate, coerente a teritoriului în ansamblul său. Aceasta urmărește creșterea bunăstării comunității locale în ansamblul ei.

Societatea civilă trebuie să decidă cum va arăta comunitatea în care vor să trăiască și tot ei sunt cei care vor controla punerea în fapt a acestor decizii.

Procesele de Programare a Dezvoltarii Durabile nu se încheie odată cu elaborarea Strategiei de Dezvoltare Locală, ci începe în acel moment. Acest document va servi ca manual de acțiune pentru administrația publică locală cât și tuturor actorilor interesați să participe la dezvoltarea comunitară.

Bibliografie:

Berindei O. , Gr. Pop , Județul Bihor , Ed. Academiei RSR , București , 1973

Bidilean V., I. Crișan : Localitatea Albești – Bihor.500 de ani de atestare documentară.(1508-2008), Ed. Universitară, București, 2011.

Caracota D. (2004), Dimensiuni contemporane ale dezvoltării durabile și competitive, Editura ASE București.

Degău Ioan, Comuna Buntești, Monografie. Ed. Abaddaba, Oradea, vol. I-II, 2004

Degău Ioan, Nicolae Brânda (coordonatori): Beiușul și lumea lui , vol I-IV , Ed. Primus , Oradea, 2009.

Dragomir Gornea Ioan: Monografia Satului Gornea, Caraș-Severinm, Ed. Marineasa, Timișoara 2003

I. Goina Florica , Răbăgani. Studiu fizico-geografic complex, Ed. Nympheea, Oradea, 1978

*** (2007) Planul de dezvoltare al județului Bihor, Consiliul Județean Bihor, Universitatea din Oradea, Facultatea de Științe Economice.

***(1990) Infrastructure investment and economic development: rural strategies, U.S Dept. Of Agriculture, Washington.

***(2008), Strategia Națională pentru dezvoltare Durabilă a Romîniei. Orizonturi 2013-2020-2030, Guvernul României, Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile, Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare, Centrul Național pentru Dezvoltare Durabilă, București.

***(2013) , Panul de Dezvoltare Regional al Regiunii Nord-Vest, Agenția de Dezvoltare Regională Nord-Vest.

***Documente oferite de Primăria Răbăgani și de școlile aparținătoare comunei.

***Strategia de Dezvoltare a Comunei Holod, Primăria și Consiliul Local Holod.

website 1: www.anpm.ro

website 2: www.insse.ro

website 3: www.primaria-rabagani.ro