Dezavantajele consumului de alcool sunt multiple, o pătrime dintre respondenți [626477]

Dezavantajele consumului de alcool sunt multiple, o pătrime dintre respondenți
răspunzând că afectează sănătatea, neștiind precis care sunt dezavantajele, o mică parte își
dau seama că provoacă efecte comportamentale din ceea ce au văzut în propria familie sau
la cunoștiințe, ce este îngrijorător este faptul că sunt respondenți care nu au știut să dea un
răspuns. (vezi anexa 3, tabel nr.24)

Figura nr.5.1.25 Dezavantajul consumului de tutun

Afectarea sănătății este răspunsul favorit , dar trei sfert dintre respondenți au dat și
alte răspunsuri, diverse, din ceea ce au observat ei la părinți, prieteni sau rude. (vezi anexa
3, tabel nr.25)

Figura nr.5.1.26 Evaluarea relației dintre părinți
Mai mult de jumătate din respondenți nu văd relația părințilo r ca fiind una normală,
fericită, ci de la bună în jos, ceea ce îi poate afecta pe copii și uneori simțindu -se ei motivul
certurilor și neplăcerilor create. (vezi anexa 3, tabel nr.26)

Figura nr.5.1.27 Evaluarea relației cu părinții

Doar mai puțin de j umătate din respondenți au o relație foarte bună cu părinții lor,
asta scoțând în evidență faptul că părinții nu sunt foarte apropiați de copii lor, sau nu au timp
suficient pentru ei, ceea ce îi poate distanța de copii. (vezi anexa 3, tabel nr.27)

Figura nr.5.1.28 Ruda cu care petreci cel mai mult timp
Mama este în topul preferințelor, oricare ar fi atitudinea ei, fiind urmată de
frați/surori, fie că sunt mai mici și trebuie sa aibă grijă de ei, fi că sunt mai mari și țin locul
părinților . O mică pa rte au precizat că mătușa este cea cu care petrec cel mai mult timp. (vezi
anexa 3, tabel nr.28)

Figura nr. 5.1.29 Ruda care te sprijină

Cum ar fi și normal, mama este cea care îi sprijină pe mai mult de jumătate din
respondenți atunci când au o problem ă, o mică parte fiind sprijiniți mai mult de prieteni,
mama fiind în general părintele care devine cel mai adesea confidentul adolescentului, cea

la care apelează, atât băieții, cât și fetele atunci când întâmpină dificultăți. În momentul în
care părinții reacționează ne adecvat, aplică pedepse aspre sau recurg la violență, copii se
simt neînțeleși și apelează la sprijinul altor persoane care încearcă să îndrepte altfel lucrurile.
(vezi anexa 3, tabel nr.29)

Din figura 5.1.30 se poate observa că d oar un sf ert dintre respondenți locuiesc cu un
singur părinte, ceea ce este relativ bine, deoarece prezența ambilor părinți în viața copiilor
este un lucru esențial care participă la dezvoltarea optimă a personalității, dar și a viitorului
adult care la rândul său va avea o familie. (vezi anexa 3, tabel nr.30)

Figura nr. 5.1.30 Coabita rea

Figura nr. 5.1.30.1 Cu care rudă coabitează

În acele cazuri în care copii locuiesc cu un singur părinte, puțin mai mult de jumătate
au rămas în grija mamei, fiind urmată de tată dar și de bunici. Deseori la părinții rămași
singuri cu copiii apar anumite probleme. În primă fază, mamele pot întâmpina greutăți
financiare iar copilul sau copiii devin un sprijin pe planul economic în sensul că aceștia pot
primi ajutor social pentr u situația în care se află. În a doua fază acel rol parental dublu care
trebuie îndeplinit de tată vine cu multe atribuții, probleme și obstacole cărora acesta trebuie
să le facă față, deși el nu este obișnuit cu altfel de sarcini domestice. O problemă des tul de
importantă este prepararea hranei pentru că în general această sarcină îi revenea mamei.
Majoritatea responsabilităților în casă sunt realizate de către copii care mai devreme sau mai
târziu mai preiau din îndatoriri.

Figura nr. 5.31 Ruda care lucrează (variabilă multiplă)

După cum este firesc, tatăl este cel care lucrează dintre membrii familiei în trei sfert
dintre cazuri, în jumătate dintre cazuri lucrând și/sau mama dar și frații mai mari. Chiar dacă
aceste valori sunt normale, î n majoritatea cazurilor părinții ajung doar cu jumătate din salar
acasă, deoarece este cheltuit pe viciile nocive ale lor și anume consumul de alcool și tutun .
(vezi anexa 3, tabel nr.31)
.

73,20%
54,90%
14,10%
7,00%
1,40%
0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%100%
Tata
lucreazaMama
lucreazaSora/fratele
lucreazaNiciunul nu
lucreazaBunicii
lucreaza

Figura nr. 5.1.33 Venitul lunar

Valoarea medie a venitului lun ar pe familie este de 2285 de lei, care pentru o familie
mai numeroasă cu 4 -5 copii este insuficient pentru a le satisface toate nevoile de baz ă ale
copiilor , mai ales când consumul de tutun și alcool este regulat. Chiar dacă la prima vedere
aceste sume da te de respondenți par a fi satisfăcătoare, nu este așa, deoarece majoritatea
familiilor sunt numeroase și cheltuielile multiple, ceea ce face ca aceste venituri să fie
insuficiente pentru cele necesare și pentru satisfacerea nevoilor copiilor. În acest gra fic se
pot observa trei subgrupe, prima încadrându -se la suma de 2000 de lei, a doua la suma de
aproximativ 3500 de lei, iar a treia la suma de aproximativ 4200 de lei. (vezi anexa 3, tabel
nr.33)

5.2 Analiza statistică avansată

Figura nr. 5.2.1 Asocierea variabilei evaluarea relației dintre părinți cu variabila
frecvența consumului de tutun

În figura alăturată se pot observa următoarele: cu cât relația dintre părinți este
evaluată ca fiind mai bună, cu atât tentația către consumului de tutun este mai mică și cu cât
relația dintre părinți este evaluată ca fiind mai rea, cu atât tentația catre consumului de tutun
este mai mare . De aici rezultă confirmarea ipotezei, dacă copilul face parte dintr -o familie
dezorganizată atunci sunt șanse mai mari ca el să ia contact cu comportamente de consum de
tutun și alcool în cadrul familiei .(vezi anexa 3 tab el nr. 36)

Din figura 5.2.2 se observă faptul că, cu cât relația dintre părinți este evaluată ca fiind
mai bună, cu atât tentația către consumului de alcool este mai mică și cu cât relația dintre
părinți este evaluată ca fiind mai rea, cu atât tentația ca tre consumului de alcool este mai
mare. De aici rezultă confirmarea ipotezei, dacă copilul face parte dintr -o familie
dezorganizată atunci sunt șanse mai mari ca el să ia contact cu comportamente de consum de
tutun și alcool în cadrul familiei .(vezi anexa 3 tabel nr. 37)

Figura nr. 5.2. 2 Asocierea variabilei evaluarea relației dintre părinți cu variabila
frecvența consumului de alcool

Figura nr. 5.2. 3 Asocierea variabilei coabitarea cu variabila frecvența consumului
de tutun

În aceste caz, ipoteza s e infirma, dacă copilul face parte dintr -o familie dezorganizată
atunci sunt șanse mai mari ca el să ia contact cu comportamente de consum de tutun și alcool

în cadrul familie i, deoarece se pare că locurirea cu un părinte sau cu ambii părinți nu are
legătură cu consumul de tutun al copilului/adolescentului. Locuirea cu ambii părinți
consumatori de tutun poate să fie un factor de influență pentru copii, fiind întărit de ambii
părinți , acești preluând modelul p arental .(vezi anexa 3 tabel nr.38)

Figura nr. 5.2. 4 Asocierea variabilei coabitarea cu variabila frecvența consumului
de alcool

Putem observa faptul că cei care locuiesc cu ambii părinți au o frecvență mai mare în
ceea ce privește consumul de alcool, asta însemnând că modelul parental este mai puternic
în familiile stabile, cu ambii părinți, chiar dacă este vorba de comportamente
negative/nocive. În concluzie ipoteza dacă copilul face parte dintr -o familie dezorganizată
atunci sunt șanse mai mari ca el să ia contact cu comportamente de consum de tutun și alcool
în cadrul familiei se infirmă. (vezi anexa 3 tabel nr. 39)

Figura nr. 5.2. 5 Asocierea variabilei tentația fumatului cu variabila fumatul în casă
afectează

În cazurile în care respondenții au răspuns că fumatul în casă afectează pe toată
lumea, tentația fumatului este mai mică, iar în cazul în care respondenții au răspuns că
fumatul în casă afectează doar fumătorul, tentația este mai mare, ceea ce îmi confimă ipoteza
cu cât copiii au mai multe informații despre consumul de tutun și alcool cu atât vor evita mai
mult consumul .(vezi anexa 3 tabel nr. 40)

Se poate observa în graficul din figura nr.5.2.6 că în cazurile în care cei care
conștientizează pericolul ma re al consumului de alcool, nu sunt atât de tentați față de cei care
cred că alcool este mai puțin periculos unde tentația este mai mare, acest lucru confirmându –
mi ipoteza cu cât copiii au mai multe informații despre consumul de tutun și alcool cu atât vo r
evita mai mult consumul .(vezi anexa 3 tabel nr.41)

Figura nr. 5.2. 6 Asocierea variabilei tentația consumului de alcool cu variabila
pericolul consumului de alcool

Figura nr. 5.2. 7 Asocierea variabilei tentația fumatului cu variabila pericolul
consumului de tutun

Ca și în cazul alcoolului, cei care au răspuns că pericolul consumului de tutun este
mai puțin periculos au o tentație mai mare față de cei care au răspuns că tutunul este foarte
periculos care au o tentație mai mică asupra consumului, acest lucru confirm ând parțial
ipoteza cu cât copiii au mai multe informații despre consumul de tutun și alcool cu atât vor
evita mai mult consumul. (vezi anexa 3 tabel nr. 42)

Figura nr. 5.2. 8 Asocierea variabilei evaluarea relației cu părinții cu variabila
tentația consumului de alcool

Cu cât relația cu părinții este evaluată ca fiind mai bună, cu atât tentația către
consumului de alcool este mai mică și cu cât relația cu părinții este evaluată ca fiind mai rea,
cu atât tentația catre consumului de alcool este mai mare . De aici rezultă confirmarea
ipotezei, cu cât sprijinul parental și armonia în familie sunt mai accentuate cu atât mai mult
vor influența decizia copilului de a nu consuma alcool.(vezi anexa 3 tabel nr. 43)

Figura nr. 5.2. 9 Asocierea variabilei ruda care te sprijină cu variabila tentația
fumatului

Cei care nu sunt tentați să consume tutun, primesc mai mult sprijin din partea rudelor
și în principal din partea mamei, ceea ce confirma ipoteza cu cât sprijinul parenta l și armonia
în familie sunt mai accentuate cu atât mai mult vor influența decizia copilului de a nu consuma
alcool .(vezi anexa 3 tabel nr.44)

Figura nr. 5.2. 10 Asocierea variabilei pericolul consumului de tutun cu variabila
frecvența consumului de tutun

Respondenții care conștientizează pericolul consumului de tutun, au precizat că nu
consumă, iar cei care nu consideră că tutunul este atât de periculos, consumă. Ipoteza cu cât
copiii au mai multe informații despre consumul de tutun și alcool cu atât vor evita mai mult
consumul se confirmă. (vezi anexa 3 tabel nr. 45)

Figura nr. 5.2. 11 Asocierea variabilei pericolul consumului de alcool cu variabila
frecventa consumului de alcool

Cea mai mare parte a respondenților și -au dat seama de pericolul con sumului de
alcool și aceștia au o frecvență mai mică la consum, cealaltă parte a respondenților care cred
că consumul de alcool este mai puțin periculos consumă ocazional. (vezi anexa 3 tabel nr.
46)

5.3 Analiza calitativă

Studiul de caz reprezintă o diagnoză detaliată fie a unei persoane, fie a unui grup,
realizată de către asistentul social. Această metodă are drept scop de a prezenta modul în
care a fost analizată și evaluată o situație, dar și identificarea solu țiilor care conduc la
rezolvarea prob lemelor indivizilor .

Prin intermediul celor trei studii de caz (vezi anexa 2) am înțeles mult mai bine
problematica familiilor, care pleacă în principal de la consumul de tutun și alcool. Copii fi ind
numeroși în majoritatea familiilor, au grijă unul de cel ălalt, iar comportamentele negative
fiind preluate de cei mai mari dintre copii de la părinți și transmise fraților mai mici,
producându -se efectul de imitație.
Cazurile particulare investigate prin metoda studiului de caz relevă faptul că
părinții consum ă alcool și tutun regulat, o mare parte din veniturile familiei fiind cheltuită
pe aceste vicii, copii luând parte mereu la conflicte în familie și comportamente de delict.
Dar chiar și așa, copii tot prezintă o tentație minimă pentru consumul de tutun și alcool, iar
ce ma marcat pe mine într -unul dintre cazuri este faptul că tatăl își învață băiatul că pentru a
devenii bărbat trebuie, pe lângă să aibă o soție muncitoare și un loc de muncă, să stea după
muncă la un pahar de ceva și poate și cu o țigară în m ână pentru a se relaxa și pentru că așa
fac bărbații după o zi de mună grea. Și ce este și mai șocant este faptul că în școală se practică
astfel de comportamente, fără a se lua vreo măsură.
Ipoteza d acă copilul face parte dintr -o familie dezorganizată atu nci sunt șanse mai mari
ca el să ia contact cu comportamente de consum de tutun și alcool in cadrul familiei se
confirmă deoarece tatăl rămas singur, fără soție, și fiind consumător de alcool și tutun își
îndeamnă fiul spre astfel de comportamente nocive.
Problematica importantă a acestor copii este faptul că nu primesc informațiile necesare
despre comportamentele negative care ar trebui sa le evite și sunt întărite prin modelul parental.
Ipoteza cu cât copiii au mai multe informații despre consumul de tutun și alcool cu atât vor
evita mai mult consumul se confirmă deoarece acești copii nu au informații despre cât de
periculoase sunt țigările și tutunul atât pentru ei cât și pentru cei din jur și de aceea manifestă
tentația asupra lor.
Ultima ipoteză cu cât sprijinul parental și armonia în familie sunt mai accentuate cu
atât mai mult vor influența decizia copilului de a nu consuma alcool se confirmă doar parțial
deoarece într -unul dintre cazuri, mama este dedicată creșterii și educării copiilor, dar și aș a
tentația asupra tutunului și alcoolului există, fiind întărită de către mama consumatoare de
tutun, și de tatăl consumator de tutun, respectiv alcool. Armonia în aceste familii este limitată,
din acest punct de vedere confirmându -se ipoteza. Consumul reg ulat de alcool are ca și efecte
negative violența fizică, psihică și verbală asupra familiei, la care iau parte și copii, de la cel
mai mic la cel mai mare.