Devianta Sociala Tatuajele

Universul sociologiei produce multe fenomene interesante despre care sociologii pot studia. Cu toate acestea, traim intr-o lume cu diferente uriase atat culturale cat si materiale, in care economia globala isi continua cursul intr-un mod la fel de riscant si in care drepturile omului sunt incalcate la ordinea zilei. Ca atare, cred ca sociologia ar trebui sa inceteze cercetare acestor aspecte care oricum nu se vor schimba si sa incerce sa schimbe mentalitati mai simple, cum ar fi felul in care oamenii purtatori ai tatuajelor sunt priviti si stigmatizati in societate.

Devianta inseamna orice care ar putea fi considerat impotriva normelor societatii. Poate fi bun sau rau, in functie de cultura si era in care traiesti. Sa fi deviant nu inseamna sa fi mereu impotriva legii, pentru ca devianta este diferita de crima. Exista multe feluri de devianta, dar primul lucru la care m-am gandit au fost tatuajele. Consider ca tatuajele sunt un bun exemplu pentru a vedea cum definitia deviantei poate fi modelata de-a lungul timpului. Exista un stigmat asociat tatuajelor, care le eticheteaza intr-o maniera rea. Acestea sunt cel mai des asociate cu bande criminale sau timpul petrecut in spatele gratiilor. Din acest motiv existe mame care nu-si lasa copiii sa se tatueze.

Tatuajele au devenit in ultimii douazeci de ani un fenomen socio-cultural vast raspandit in societatile civilizate ca forma a expresivitatii nonverbale, fara a depinde de o apartenenta la vreun grup sau de un ritual specific de integrare sau initiere. Dar aceste insemnari corporale sunt privite ca deviante din punct de vedere al sociologiei. Acestea au aparut, generatie dupa generatie, pe pielea tinerilor din epocile respective. Desi sunt ceva superficial, tatuajele constituie si o metoda de transmisie culturala intre generatii, dar in acelasi timp abat individul de la normele societatii, transformandu-l pe acesta intr-o persoana devianta.

Desi in 2003 un studiu a aratat ca 15% din populatia adulta din Statele Unite ale Americii avea cel putin un tatuaj, si ca acest procent creste la 28% pentru adultii peste 25 de ani, purtarea acestor insemnari este strans legata cu asocierea, creata si sustinuta de societate, dintre tatuaje si "comportamentul deviant". Din aceasta cauza, multi resping tatuajele ca metoda de autoexprimare sau ca mementouri al unor experiente care ar fi putut avea influenta asupra indentificarii cuiva. Cu toate acestea, tatuajele sunt o ilustrare foarte complicata a deviantei. Multi indivizi care isi fac un tatuaj nu se potrivesc cu stereotipurile de persoane tatuate, de exemplu marinarii, soldatii, sportivii, etc. Multi dintre cei care isi vor trupurile tatuate sunt studenti cu rezultate remarcabile. In plus, moda tatuajelor este intr-o creste in randul femeilor-15% dintre femei si 16% dintre barbati au un tatuaj. Femeile si barbatii isi fac tatuaje din motive diferite. Pentru barbati tatuajele au rolul de a le consolida masculinitatea, iar pentru femei de a le spori feminitatea.

Odata un domeniu barbatesc, femeile constituie la ora actuala 50% din clientii saloanelor de tatuaje, si multe devin artiste tatuatoare in aceasta industrie dominata de barbati. In timp ce emisiunile de la televizor se concentreaza aproape exclusiv pe modelul de tatuaj selectat si pe povestea ce se ascunde in spatele lui, voi incerca sa scriu foarte succint, din punct de vedere sociologic, despre ce inseamna sa fi o femeie tatuata in prezent. Acestea trebuie sa-si negocieze sanctiunile sociale atat din partea strainilor cat si din partea familiei, prietenilor si angajatorilor, pentru a se bucura de dragostea pe care o poarta artei tatuajelor.

Un alt aspect interesant al tatuajelor este schimbarea intelesului lor de-a lungul timpului. Cu toate ca acestea isi pastreaza intelesul simbolic pentru purtator, ele fiind un mod de comemorare sau exprimare a sinelui, modul in care tatuajele sunt vazute in societate se schimba. La inceputul anilor 1900 tatuajele erau atat de stigmatizate incat purtarea unuia putea aduce dupa sine urmarirea penala. De astfel de stigmatizare extrema nu mai poate fi vorba in ziua de azi, 88% dintre americani cunoscand pe cineva cu un tatuaj. Ca urmare, conotatia devianta a tatuajelor a inceput sa scada. Dar tatuajele demonstreaza, de asemenea, ca devianta nu este determinata de actiune ci de cum este perceputa aceasta. In timp ce un tatuaj poate insemna ceva special pentru purtator, ceilalti il pot interpreta intr-o multitudine de feluri, iar acestea nu coincid intotdeauna cu intelesul destinat. Chiar si astazi, tatuajele sunt adesea echivalente cu: scandalagii, cosumul de droguri si afilierea la o banda. Din acest motiv, probabil, multi oameni isi fac tatuaje la saloane legale-pentru ca aici pot discuta cu profesionisti si acestia pot reda mai exact ceea ce vor sa fie exprimat in tatuaj. Daca artistii reusesc acest lucru, tatuajele vor reusi apoi sa fie intelese mai usor si din punct de vedere al deviantei sociale.

Tatuajele nici macar nu au fost legale mereu peste tot in lume. Din cauza bandei de crima organizata, Yakuza, tatuajele au fost interzise in Japonia. Yakuza folosesc tatuajele atat ca metoda de structurare ierarhica, dar si ca rit de trecere. Astfel tatuajele au fost asociate cu afilierea la aceasta banda. Aparent, un membru al Yakuza putea ameninta un copil prin simpla ridicare a manecii si dezvaluirea unui tatuaj care ii acopera tot corpul realizat prin metoda veche, adica de a gauri pielea si a insera cerneala. Sa iti dezvalui tatuajele sau sa tatuezi un minor a ramas ilegal in Japonia pana dupa terminarea celui de al doilea razboi mondial.

Tatuajele pot fi, de asemenea, renegate si de religie. Religiile abrahamice considera, in general, tatuajele ca fiind o profanare a creatiei lui Dumnezeu, adica a corpului tau. Unele cimitire evreiesti interzic tatuajele, desi nimic in iudaism nu proclama acest lucru. Este considerat o incalcare majora a legii iudaice si un afront la adresa lui Dumnezeu. In mod similar, diferiti savanti ai Islamului nu tin cont daca religia explica interizcerea tatuajele si le interzic automat. Biserica Catolica nu merge atat de departe, interzicand doar tatuajele cu tenta de blasfemie, majoritatea crestinilor fiind de acord cu tatuajele religioase, cum ar fi cruci si imagini ale lu Hristos.

Cu toate acestea, sentimentele societatii cu privire la tatuaje s-ar putea schimba in viitor, pentru ca tatuajele devin din ce in ce mai comune. Ceea ce a fost odata un simbol al contraculturilor a fost adoptat de tot mai multi indivizi, din motive variate. La fel ca alte elemente vizuale care compun exprimarea de sine a unei persoane, ceea ce ne alegem sa punem pe corpul nostru spune multe despre culturile si subculturile din care provenim si cu care alegem sa ne afiliem. Odata cu evolutia culturii, poate vom ajunge sa asistam la momentul in care tatuajele nu vor mai fi considerate tabu.

Bibliografie

 van Olphen, Juliana, Michele Eliason, Nicholas Freudenberg, and Marilyn Barnes. 2009. “Nowhere to go: How stigma limits the options of female drug users after release from jail.” Substance Abuse Treatment, Prevention, and Policy 4:10.

Kirk, David S. 2009. A Natural Experiment on Residential Change and Recidivism: Lessons from Hurricane Katrina. American Sociological Review. 74(3):484-500.

massoglia, michael, and jason schnittker. 2009. “no real RELEASE.” Contexts 8:38-42.

Eckholm, Erik. 2008. “Courts Give Addicts a Chance to Straighten Out.” The New York Times, October 15 

Kang, Miliann, and Katherine Jones. 2007. “Why Do People Get Tattoos?.” Contexts: Understanding People in Their Social Worlds 6:42-47.