Determinarea Tehnologiei de Fabricatie Si Asamblare a Unui Produs

CAPITOLUL 1

Caierul de sarcini al produsului

1.1 Introducere

Cunoasterea produsului ce face obiectul roiectului de diploma prin cunoasterea rolului sau functional si a conditiilor tehnice impuse are o deosebita importanta le determinarea tehnologiei de fabricatie si asamblare.Cunoasterea produsului din punct de vedere constructiv si functional este un factor deosebit de important in stabilitea tehnologiei de fabricatie a acestuia .Complexitatea constructiva a ansamblului va avea influente directe asupra complexitatii proceselor tehnologice de semifabricare, prelucrare prin aschiere si montaj, asupra sculelor, dispozitivelor si verificatoarelor folosite.Toate aceste informatii se vor gasi in caietul de sarcini al produsului.

1.2Caietul de sarcini al produsului “Angrenaj conic 1000”

CUPRINS

Capitolul 1.Obiectivul Caietului de Sarcini

Capitolul 2.Componenta si functionare

Capitolul 3.Caracteristici tehnice

Capitolul 4.Cerinte generale ale sistemului de management al

calitatii

Capitolul 5.Probe, inspectii si incercari

Capitolul 6.Marcare, conservare, ambalare, depozitare,

Transport

Capitolul 7.Reguli de exploatare

Capitolul 8.Reguli de intretinere

Capitolul 9.Protectia muncii

Capitolul 10.Completul de livrare

Capitolul 1.Obiectivul Caietului de Sarcini

Aceste instructiuni au fost redactate pentru siguranta utilizatorilor conformativ prezentelor instructiuni pentru a asigura o functionare indelungata si ireprosabila a masinii.

Prezentul caiet de sarcini se va pastra pentru orice consultare ulterioara.

Daca se va vinde prezentul produs ,se vor preda o data cu acesta si instructiunile de folosire.Noul utilizator va fi informat despre functionarea acestuia si despre diferitele atentionari.

Inaintea instalarii produsului,se verifica daca conditiile locale si reglajul masinii pe care se monteaza sunt compatibile.

Prezentul caiet de sarcini se refera la executia ANGRENAJULUI CONIC 1000 parte integranta a combinei C 140.

Produsul ANGRENAJ CONIC 1000 are rolul principal in transportul cerealelor fiind amplasat in cotul tubului de descarcare al buncarului.

Capitolul 2.Componenta si functionare

Angrenajul este de tip conic.Contructia angrenajului este compacta.

Conform desenului si tabelului de componenta arborii(pinioanele) sunt lagaruiti cu rulmenti radiali cu bile. De corpul lagar este prins un capac, sustinut in acesta de 4 suruburi.

Angrenajul conic(set de roti dintate –pinioanele 2 si 16 conform desenului permit ca miscarea sa fie transmisa sub unghiul de 1000.

Carcasa angrenajului fixeaza pozitia relativa a arborilor si implicit a rotilor dintate. Ca urmare pentru asigurarea unei angrenari cat mai corecte este nesesar o buna rigiditate a carcasei.

Conform desenului:pinioanele poz. 2 vor angrena corect, pe toata lungimea danturii, fara intepeniri la accelerarea cu mana ; capacul poz. 3 se va srtange pana la fata pe corpul lagar poz.1. La nevoie se va elimina o saiba poz.6 sau 7 din cele aflate reprezentate pe desen.

Arborii-pinioni conici sunt etansati cu saiba si surub De corpul lagar este prins un capac, sustinut in acesta de 4 suruburi.

Capitolul 3.Caracteristici tehnice

Caracteristicile tehnice ale ansamblului”angrenajului conic”:

Nivelul maxim de zgomot admis este de 80 dB

Jocul intre flancuri este 0.3-0.5 mm (masurat pe Ø 35 la pinionul poz.2.)

Masa =14.214 kg

Turatia =760 rot/min

Capitolul 4.Cerinte generale ale sistemului de management al calitatii

Materialele din care executa componentele ansamblului rotoric vor fi numai cele ale caror standard sunt in vigoare.De asemenea, executia si controlul se vor efecua tinand seama de instructiunile si procedurile prevazute in sistemul de management al calitatii.

La executia reperelor componente se vor respecta conditiile si indicatiile din documentatie privind tolerantele,abateri de forma si pozitie, tratamente termice, controale nedistructive.

Corpul lagar al carui material este FC 250, se va executa conform indicatilor din desen.

Verificarea filetelor exterioare se va face cu caliber.

Pentru toate reperele se vor intocmi fise de masuratori la cotele ce formeaza ajustaje.

La montaj se va asigura pozitia gaurilor din cozile pinioanelor in acelasi plan ca in desen.

Pinioanele poz. 2 vor angrena corect, pe toata lungimea danturii, fara intepeniri la accelerarea cu mana.

Reglarea angrenarii se va realiza montand saibele de reglaj pozitia (6) si (7), fie in fata, fie in spatele pachetului de rulmanti pozitia (9).

Capacul pozitia (3) se va strange pana la fata pe corpul lagar pozitia (1). La nevoie se va elimina o saiba pozitia (6) sau (7) din cele aflate in pozitia reprezentata in desen.

Capitolul 5.Probe, inspectii si incercari

Pe tot parcursul de fabricatie serviciul CTC va urmari realizarea tuturor cerintelor din P IV nr.1457 si din notele eferente desenelor de executie.

Capitolul 6.Marcare, conservare, ambalare, depozitare, transport

Toate reperele se vor marca cu creion electric.

Marcarea produsului se face prin vopsirea carcasei cu culoare rosie.

Produsul”Angrenaj conic”e ambalat in cutii de lemn si transportul lui in intreprindere se face cu ajutorul unor carucioare

De una din talpile carcasei se va lega cu sarma o eticheta din tabla pe care se va inscriptiona cu vopsea urmatoarele date de identificare :sigla, Nr. desen, beneficiar,Nr. Comanda

Documentatia tehnica va fi intridusa in ambalaj protejat contra actiunii cauzelor di deformarilor mecanice.

Depozitarea produsului se face ridicata fata de sol astfel incat apa sa nu se poate acumula .in depozite ferite de umiditate ,de curenti de aer care transporta praf si nisip

si fluctuatii mari de temperatura.

In timpul transportului, se va avea grija ca diferitele piese exterioare ale angrenajului sau suprafetele vopsite , sa nu fie deteriorate sau zgariate.Suprafetele exterioare prelucrate ale angrenajului pot fi protejate de un strat durabil de protectie anticoroziva.Acesta va fi inlaturat cu petrol sau cu alt solvent eficace.

Transportul se va face tinand seama de indicatiile de pe lada de ambalaj.

Transportul catre distribuitori se face cu ajutorul unor masini de tonaj adecvate.

Se vor evita ciocnirile in cazul incarcarii sau descarcarii lazii.La desfacerea ambalajului se va avea grija ca angrenajul san u fie deteriorate cu sculele cu ajutorul carora se face dezasamblarea.Inaintea dezasamblarii si montarii produsului se va face referire la cartea tehnica a produsului.Se recomanda in acest scop sa se scoata capacul superior al lazii de ambalaj dupa care se va trece la demontarea restului ambalajului

Capitolul 7.Reguli de exploatare

Exploatarea si utilizarea angrenajului se va face pe baza instructiunilor de exploatare si intretinere de catre personalul cu calificarea corespunzatoare.Exploatarea se va face in limitele prescrise de capitolul caracteristici tehnice si functionale.

Masuri generale de intretinere:

Intretinerea pompei se va face numai de personal calificat bun cunoscator al echipamentului mechanic.

Revizia si intretinerea se va efectua in timpul reparatiilor si reviziilor tehnice peroidice cel putin odata la 6 luni.

Capitolul 8.Reguli de intretinere

Intretinerea si revizia periodica se va efectua de personal calificat instruit special in vederea cunoasterii produsului.Intretinerea va cuprinde ansamblul de lucrari care asigura functionare normala a pompei masurandu-se parametric caracteristici.

Capitolul 9.Protectia muncii

Se verifica daca au fost respectate normele de protectia muncii prevazute in proiect.Exploatarea, intretinerea si repararea produsului se va face numai de catre personal calificat.Interventiile de orice natura se vor face numai dupa decuplarea angrenajului.

Capitolul10.Completul de livrare

Completul de livrare contine:

Produsul asamblat

Accesorii

Cheie de reglaj

Bidon cu ulei tip UM 170 Li Ca 2

Documente: Certificat de garantie

Declaratia de conformitate

CAPITOLUL 2

Pefectionarea produsului

2.1Considerente generale:

Dezvoltarea produsului contine tipurile de activitati care se pot desfasura pentru:

Imbunatatirea proiectului produsului

Analiza tehnologicitatii produsului

Studiul produselor existente pe piata, analiza preferintelor beneficiarilor

Incercarida laborator si probe ale prototipurilor

Analiza reclamatiilor beneficiarilor

In vederea imbunatatirii proiectului produsului se pot intreprinde o serie de masuri:

Modificarile effectuate anumitor saransamble vor fi strasns legate de eventualele modificari ale intregului produs

Datorita faptului ca la un moment dat pot aparea solutii tehnice noi, strans corelate cu evolutia tehnicii si a tehnologiilor, apare necesitatea reproiectarii intregului produs

Se vor analiza defectele detectate in etapele de control si incercari finale si se vor stabilicauzele probabile ale aparitiei acestora.

Categoriile de defecte cauzate de forma tehnologica stabilita prin proiectul produsului vor face obiectul unei analize pentru propunerea unor modificari de proiect

2.2Analiza modurilor de defectare si a efectelor acestora

Pentru imbunatatirea produsului “Angrenaj conic 1000 “ se utilizeaza metoda de analiza numita Analiza modurilor de defectare si a efectelor acestora.

Prin aplicarea acestei metode se micsoreaza riscul aparitiei defectarilor in proiectare si realizarea produselor.Se asigura reducerea costurilor in toate etapele spiralei calitatii:in proiectare, printr-o mai buna reflectare a cerintelor clientilor conceptiei, in aprovizionare, prin evitarea unor probleme generate de selectionarea necorespunzatoare a furnizorilor, in productie, prin prevenirea punctelor critice, in domeniul service-ului, prin reducerea reclamatiilor clientilor.

In continuare, aplicam aceasta metoda pentru proiectul de realizare a angranajului conic in scopul prevenirii erorilor de proiectare si a defectarilor produselor in procesele ulterioare de realizare, acest lucru realizandu-se in compartimentul de proiectare.

Metoda cuprinde urmatorii pasi:

2.2.1 Se identifica functiile produsuliui:

f1=transmiterea miscarii intre 2 axe sub unghiul de 1000

f2=rezistenta mecanica

2.2.2 Analiza defectelor. Identificarea defectarilor potentiale.

d11=fisuri,pori

d12=suprafete incorect prelucrate

d21=cedarea in timpul functionarii

d22=nu transmite miscarea intre cele 2 axe sub unghiul de 1000

d31=blocarea rotilor

Cauze:

d11=racirea rapida a materialului,prezenta gazelor in materialul solidificat

d12=rugozitatea suprafetelor,abaterea de la planeitate

d21=material necorespunzator

d22=pereti subtiri ai angrenajului

d31=prezenta in ulei a unor materiale straine sau provenite in urma cedarii

unui reper

2.2.3 Evaluarea efectelor si importantei (criticitatii)defectarilor

Defectarile sunt, de regula , evaluate prin prisma a doua critrii:

Probabilitatea de aparitie (A)(tabelul2.1)

Probabilitatea de detectare (D)(tabelul2.2)

In evaluarea importantei (criticitatii) defectarilor este necesara respectarea urmatoarelor reguli generale:

Importanta unei defectari este aceeasi pentru toate cauzele potentiale ale defectarilor

Pentru diferite cauze ale unei defectari,probabilitatile A si D pot fi diferite

Defectarile care genereaza aceleasi efecte vor avea aceiasi importanta

Defectarea care are cea mai mare probabilitate de a fi identificata de client va fi notata cu punctajul maxim

Evaluarea importantei defectarilor se realizeaza utilizand scara de notatie prezentata in tabelul 2.3.

Pe baza probabilitatilor A si D si a importantei I se determina coeficientul de risc CR, data prin urmatoarea reletie:

CR=A*D*I (2.1)

Acest coefficient are valori intre 0 si 1000.In general se considera ca sunt necesare masuri pentru prevenirea defectarilor potentiale ,atunci cand coeficientul de risc est defectarilor in proiectare si realizarea produselor.Se asigura reducerea costurilor in toate etapele spiralei calitatii:in proiectare, printr-o mai buna reflectare a cerintelor clientilor conceptiei, in aprovizionare, prin evitarea unor probleme generate de selectionarea necorespunzatoare a furnizorilor, in productie, prin prevenirea punctelor critice, in domeniul service-ului, prin reducerea reclamatiilor clientilor.

In continuare, aplicam aceasta metoda pentru proiectul de realizare a angranajului conic in scopul prevenirii erorilor de proiectare si a defectarilor produselor in procesele ulterioare de realizare, acest lucru realizandu-se in compartimentul de proiectare.

Metoda cuprinde urmatorii pasi:

2.2.1 Se identifica functiile produsuliui:

f1=transmiterea miscarii intre 2 axe sub unghiul de 1000

f2=rezistenta mecanica

2.2.2 Analiza defectelor. Identificarea defectarilor potentiale.

d11=fisuri,pori

d12=suprafete incorect prelucrate

d21=cedarea in timpul functionarii

d22=nu transmite miscarea intre cele 2 axe sub unghiul de 1000

d31=blocarea rotilor

Cauze:

d11=racirea rapida a materialului,prezenta gazelor in materialul solidificat

d12=rugozitatea suprafetelor,abaterea de la planeitate

d21=material necorespunzator

d22=pereti subtiri ai angrenajului

d31=prezenta in ulei a unor materiale straine sau provenite in urma cedarii

unui reper

2.2.3 Evaluarea efectelor si importantei (criticitatii)defectarilor

Defectarile sunt, de regula , evaluate prin prisma a doua critrii:

Probabilitatea de aparitie (A)(tabelul2.1)

Probabilitatea de detectare (D)(tabelul2.2)

In evaluarea importantei (criticitatii) defectarilor este necesara respectarea urmatoarelor reguli generale:

Importanta unei defectari este aceeasi pentru toate cauzele potentiale ale defectarilor

Pentru diferite cauze ale unei defectari,probabilitatile A si D pot fi diferite

Defectarile care genereaza aceleasi efecte vor avea aceiasi importanta

Defectarea care are cea mai mare probabilitate de a fi identificata de client va fi notata cu punctajul maxim

Evaluarea importantei defectarilor se realizeaza utilizand scara de notatie prezentata in tabelul 2.3.

Pe baza probabilitatilor A si D si a importantei I se determina coeficientul de risc CR, data prin urmatoarea reletie:

CR=A*D*I (2.1)

Acest coefficient are valori intre 0 si 1000.In general se considera ca sunt necesare masuri pentru prevenirea defectarilor potentiale ,atunci cand coeficientul de risc este mai mare de 100.

Posibilitatile de influentare, prin masuri de imbunatatire, a valorii factorilor A,D,I

depinde de etapa in care sunt luate masurile respective.

In tabelul 2.5 sunt redate posibilitatile de influentare a criteriilor de evaluare prin masuri de imbunatatire (aceste posibilitati se diminueaza pe masura ce ne indepartam de etapa conceptiei produsului).

Pentru evaluarea eficientei masurilor de imbunatatire stabilite se recalculeaza A,D,I si CR si se compara cu valorile initial determinate.

Tabelul 2.1 Evaluarea probabilitatii de aparitie a defectarilor (A)

Tabelul 2.2 Evaluarea probabilitatii de detectare a defectarilor (D)

Tabelul 2.3Evaluarea importantei defectarilor (I) in cazul aplicarii FMEA de produs

Tabelul 2.4Evaluarea necesitatii masurilor de imbunatatire

Tabelul 2.5 Posibilitati de influentare a criteriilor de evaluare prin masuri de imbunatatire

CAPITOLUL 3

Planul calitatii

3.1 Introducere

Planul calitatii se elaboreaza pentru a se asigura ca sunt planificate si identificate corespunzator conditiile specifice pentru toate produsele pe tot parcursul productiei.

Un plan al calitatii poate fi folosit pentru a indica aplicarea specifica a sistemului calitatii pentru un proiect de dezvoltare, pentru un produs destinat pietei sau pentru facilitate interne. Un plan al calitatii poate fi de asemenea utilizat de catre furnizor in situatii contractuale pentru a demonstra clientului cum se intentioneaza sa se respecte conditiile pentru calitate ale unui contract.

In cadrul planificarii realizarii produsului, sint identificate urmatoarele aspecte:

Obiectivele calitatii si cerintele pentru produs

Necesitatea de a stabili procesele, documentele si de aloca resurse specifice produsului

Activitatile pentru verificarea, monitorizarea, inspectia si incercarea produsului precum si criteriile de acceptare ale produsului

Inregistrarile necesare pentru a furniza dovezi ca procesele de realizare si produsul rezultat satisfac cerintele

Planul calitatii furnizeaza un mechanism care face legatura intre conditiile de baza

ale produsului, proiectului sau contractului si procedurile de baza existente ale sistemului calitatii, elaborarea unui set de proceduri suplimentare nemaifiind necesare.

Planul calitatii poate fi utilizat pentru monitorizara si evaluarea respectarii conditiilor referitoare la calitate, dar nu se intentioneaza utilizarea recomandarilor standardului ca o lista de verificare a conformitatii cu conditiile.

Planul calitatii se poate folosi si atunci cand nu exista un sistem documentat al calitatii, in acest caz particular impunndu-se elaborarea de proceduri suplimentare.

3.2Obiectivele calitatii

Prezentul plan al calitatii se refera la produsul CORP LAGAR, care are desenul de executie nr C140-17.22.1.1 prezentat in anexa 1 parte componenta a ansamblului ANGRENAJ CONIC 1000.

Conform proiectului de executie nr.1 proiectul are urmatoarele caracteristici principale:

Caracteristici constructive(geomertice)

Lungime=150mm

Diamertu de baza=102mm

Diamertu de baza =80mm

Greutate=7,35 kg

Material=FC250

Conditiile de toleranta si ajustaje,raze de racordare si altele :

Tolerante generale in M STAS 2300-88

Razele de racordare necotate R5

Inclinarile de turnare neindicate max 30

Abateri de turnare si adaosurile de prelucrare se vor stabili clasei a-III-IV-a de precizie,STAS 1992/1-79

Caracteristici functionale

Conditia de conservare, ambalare si transport.

-pentru a nu se modifica tolerantele suprafetelor functionale si de asamblare se va evita conservarea in incinte in care au loc fluctuatii mari de temperatura fata de valoarea normala de depozitare de 20-250C

-in timpul transportului se vor evita socurile si vibratiile extreme care conduc la fisurarea si degradarea suprafetelor

-ambalarea se realizeaza in functie de dimensiunile si de modul de protejare al produsului in timpul conservarii si transportului fata de factori externi ce ar putea conduce la deteriorarea si modificarea proprietatilor materialului

Conditii referitoare la protectia muncii pentru manipulare, montaj si functionare

-este interzisa interventia pentru reparatii in timpul functionarii

– nu se impun conditii speciale pentru manipulare

-montarea si oricare alte lucrari se vor efectua numai de personal autorizat.

Conditii de racire si ungere

nu necesita sistem de racire

necesita un sistem de ungere (ansamblul se va umple 2/3 cu unsoare tip UM 170 Li Ca 2

Rolul corpului lagar :

-sprijinirea angrenajului conic (de a asigura precizie determinata a pozitiei reletiva a pieselorde asamblare atatin stare statica cat si stare dinamica)

– este depozit pentru librifiant (de ungere)

-protejeaza angrenajului conic de factorii exteriori

Obiectivele calitatii produsului constau in respectarea caracteristicilor functionalesi constructive care se vor realiza cu costuri minime. (raportul calitate/pret=optim)

3.3. Continutul Planului calitatii

3.3.1STRUCTURA.SCOP

Prezentul plan al calitatii precizeaza succesiunea proceselor de fabricare a corpurilor de lagar pentru angrenaje conice, documentatia tehnologica si de control aferenta, metodele de executie si de control, parametrii sau caracteristicile de calitate ale proceselor care trebuie controlati, inspectati sau supravegheati, inregistrarile care rezulta si personalul implicat.

3.3.2DOMENIUL DE APLICARE AL PRODUSULUI

Planul calitatii detaliaza activitatea de executie si metodele de inspectie si incercari ale procesului de fabricare a corpurilor de lagar.

3.3.3DEFINITII SI PRESCURTARI

3.3.3.1.Definitii

Conform SR ISO 10005-1999 ; SR ISO 9000-2000 si documentele sistemului calitatii adoptat

3.3.3.2Prescurtari

PD-proceduri documentate

PSL-proceduri specifice de lucru

PC-planul calitatii

CD-control dimensional

AQ- asigurarea calitatii

SQ-sistemul calitatii

3.3.4 RESPONSABILITATILE

MANAGERULUI

3.3.4.1Persoanele din cadrul organizatiei care au responsabilitatile de a se asigura ca activitatile cerute de SQ specificat sau de contract sunt planificate, implementete si controlate si desfasurarea lor monitorizata sunt :

-director departament AQ

– director de productie

– managerul general

3.3.4.2 Persoanele care au responsabilitatea comunicarii conditiilor specifice unui anumit produs, proiect sau contract tuturor celor implicati, precum si rezolvarea problemelor care apar la interfetele dintre astfel de grupuri sunt :

-sef atelier

-manager general

3.3.4.3 Persoanele care au responsabilitatea analizarii rezultatelor oricaror audituri effectuate:

– director departament AQ

– managerul general

Persoanele care au responsabilitatea autorizarii cererilor pentru exceptarea de al unele elemente ale SQ sunt :

– director general

3.3.4.4 Persoanele care au responsabilitatea controlarii actiunilor corective sunt:

– director departament AQ

– director de productie

– managerul general

-tehnolog

-proiectant.

3.3.5 PLANUL CALITATII SI SISTEMUL

CALITATII

SQ cuprinde documentatia necesara PC

3.3.6 ANALIZA CONTRACTULUI

3.3.6.1 Conditiile specifice ale produsului “CORP LAGAR” sunt analizate de catre o comisie de evaluare formata din proiectant, tehnolog, director economic, reprezentant al clientuluI

Documentele pe baza carora se realizeaza analiza contractului sunt : comenzile/cererile clientului, fisa de lansare a contractului, comanda cadru/contractul cadru.

3.3.6.2 Solutiile gasite de comisie sunt verificate de directorul AQ si aprobate de directorul general.

3.3.6.3 Inregistrarile analizei contractului sunt arhivate de compartimentul “Contracte”.

3.3.7 CONTROLUL PROIECTARII

3.3.7.1Realizarea, controlarea,si documentarea procesului de proiectare este realizata de o echipa formata din trei proiectanti, echipa numita de catre directorul de productie.

3.3.7.2.Analiza, verificarea si validarea conformitatii datelor de iesire ale proiectarii fata de cerintele datelor de intrare se fac de catre responsabilul cu AQ impreuna cu clientul

3.3.7.3Participarea clientului la analiza proiectului si la verificarea proiectului este in masura in care acesta doreste acest lucru impreuna cu directorul de prioectare si in caz de admitere este trimis catre departamentul de calitate care completeaza documentatia, iar proiectul este aprobat de catre directorul general.

3.3.8CONTROLUL DOCUMENTELOR

SI AL DATELOR

3.3.8.1Documentele aplicabile produsului: fisa de control, fise de verificare, tabele de verificare

3.3.8.2.Modul de identificare al acestor documente: se face conform procedurii de sistem PSL-03

3.3.8.3Editiile valabile ale documentelor vor fi disponibile in toate locurile in care se executa activitati esentiale pentru calitate; documentel perimate vor fi retrase prompt din toate punctele de utilizare a acestora.

3.3.8.4 Modoficarile acestor documente si date sunt efectuate de catre membrii deparamentului AQ si vor fi aprobate de directorul AQ.

3.3.9 APROVIZIONARE

3.3.9.1Produsele,semifabricatele,materiile prime si materialele ce trebuie aprovizionate, conditiile de calitate care trebuie sa le indeplineasca aceste produse sunt specificate in PSL-04.

3.3.9.2 Metodele utilizate la evaluarea, selectarea si controlul subcontractantilor:

-daca au implementat un sistem al calitatii certificat de un organism recunoscut;

-prelucrarea inregistrarilor calitatii de la furnizarile anterioare;

-efectuarea de audituri la furnizor(subcontractant) in cazul in care nu are implementat un sistem de asigurare al calitatii;

-raportul calitate/pret

-informatii de la targuri,expozitii,reviste de specialitate si de la alti clienti

3.3.9.3 Evaluarea,selectarea si controlul furnizorilor sunt specificate in PSL-05.

3.3.9.4 Conditiile referioare la planul calitatii ale subcontractantilor pentru orice produs aprovizionat:tipul,categoria sau elementul de identificare precis/a; cantitatea; conditiile de calitate impuse; documente normative care reglementeaza calitatea produsului; referiri sau trimiteri la anexe pentru conditiile de receptie,de AQ,de transport.

3.3.9.5Metodele utilizate pentru satisfacerea conditiilor de reglementare aplicabile produselor aprovizionate sunt specificate in PSL-04.

3.3.10 CONTROLUL PRODUSULUI

FURNIZAT DE CLIENT

3.3.10.1 Produsele furnizate de client sunt identificate prin documentatia care insoteste produsul si controlate cu LP, iar in urma aplicarii acastor matode se determina daca produsul indeplineste cerintele specifice maerialului.

3.3.10.2 Inainte de aplicarea acestor matode se controleaza dimensional (cu subler, cu calibre) diametrele semifabricatului.

3.3.11.3 In caz de respingere, se aplica PSL-06 “Controlul produsului neconform”

3.3.11 IDENTIFICAREA SI TRASABILITATEA PRODUSULUI

3.3.11.1 Se face in conformitate cu procedura functie de sistem “ Identificarea si tresabilitatea produsului”

3.3.12.2Identificarea se face prin :etichete, vopsire,

marcare/poansonare,elaborarea documentelor de insotire,mentinerea inregistrarilor in vederea asigurarii trasabilitatii.

3.3.12.3 Produsele depistate neconform la primire, pe flux, sau la final sunt identificate in mod corespunzator, conform PSL- 06.”Controlul produsului neconform”

3.3.12 CONTROLUL PROCESELOR

3.3.12.1 Se face conform PSL-07 ’’ Controlul proceselor’’

3.3.12.2 Controlul proceselor se face prin :

-desfasurarea acestora documentat, pe baza de poceduri, instructiuni de lucru si control avizate ;

-utilizarea de echipamente de lucru adecvate, tinute sub control ;

– desfasurarea activitatilor conform planurilor de calitate, acolo unde este necesar ;

-controlul activitatilor cu echipamente de inspectie, masurare si incercari adecvate ,tinute sub control ;

3.3.13 INSPECTII SI INCERCARI

3.3.13.1Toate inspectiile si incercarile se efectueaza de catre personal instruit si calificat

3.3.13.2 Verificarea conformantei produselor subcontractante se va face urmand procedura PSL-01 si PSL-08

3.3.13.3 Inspectiile si incercarile se efectueaza in functie de specificul procesului :

-la primire, cu scopul de a se asigura ca produsul intrat nu este utilizat pana nu este verificat daca este conform cu conditiile specificate in documentatie ;

-pe fluxul procesului de a verifica parametrii de baza care permit evaluarea satisfacerii cerintelor si de a putea decide asupra evolutiei ulterioare a procesului ;

-la final, cu scopul de a verifica satisfacerea cerintelor specificate pentru produsul, procesul sau activitatea executate si a putea opri livrarea sau prestarea produsului/procesului ce nu corespund cerintelor.

3.3.13.4 Caracteristicile ce urmeaza a fi inspectate si incercate la fiecare punct de lucru, procedurile si criteriile de acceptare ce urmeaza a fi

folosite, tehnici sau calificari de personal sunt mentionate in procedurile operationale inscrise la fiecare operatie.

3.3.14 CONTROLUL ECHIPAMENTELOR DE INSPECTIE, MASURARE SI CONTROL

3.3.14.1Se face conform PSL-08 ’’Controlul echipamentelor de inspectie,verificare si incercari.

3.3.14.2 Idenficarea echipamentelor de inspectie masurare si incercare se face pe baza codurilor acordate. Identificarea corespunzatoare astfel incat sa poata fi depistat stadiul etalonarii/verificarii metrologice. Identificarea tuturor echipamentelor utilizate si care influenteaza calitatea activitatilor

3.3.14.3 Metodele de etalonare sunt prezentate in procedurile de lucru corespunzatoare. Verificarea si/sau etalonarea metrologica la intervale prestabilite, in raport cu etaloane recunoscute national si/sau international Identificarea corespunzatoare astfel incat sa poata fi depustat stadiul etalonarii/verificarii metrologice.

3.3.14.4 Metodele de indicare si inregistrare si stadiul etalonarii sunt mantionate in procedura PSL-08

3.3.14.5 Inregistrari ale unor astfel de echipamente de echipamente se mentin astfel incat sa se poata determina valabilitatea rezultatelor anterioare atunci cand se descopera ca astfel de echipamente sunt gasite in afara limitelor de etalonare. Toate echipamentele si dispozitivele vor fi verificate inainte inainte de utilizare.In perioada de neutilizare vor fi depozitate la magazie si se vor fi verificate. Utilajale vor fi dotate cu planuri de reparatii in functie de numarul de ore de functionare si evidente ale efectuarii reparatiilor In cazul in care la verificare se constata ca aparatul nu corespunde cerintelor impuse va fi anuntat clientul si vor fi luate masurile de inlaturare a efectelor utilizarii unui aparat de masura defect.

3.3.15 STADIUL INSPECTIILOR SI INCERCARILOR

3.3.15.1Se face conform PSL-09 ’’Stadiul inspectiilor si incercarilor’’

3.3.15.2 Stadiul inspectiilor si incercarilor se identifica prin fise de inregistrare si fise de urmarire, stampile si/sau etichete aplicate pe produs sau pe anexa ale acestuia din care sa rezulte clar daca produsul a fost admis sau respins

3.3.16 CONTROLUL PRODUSULUI NECONFORM

3.3.16.1 Aparitia unei neconformitati, de orice natura ,conduce la : evidentierea, analizarea si inregistrarea acesteia, eliminarea ei imediata prin etichetare si izolare ;depozitarea si informarea furnizoruluiin vederea solutionarii.

3.3.16.2 Produsele gasite neconforme in urma realizarii controalelor si/sau inspectiilor se impart in :

-produse neconforme recuperabile(marcarea pe produs cu vopsea galbena)

-produse neconforme nerecuperabile(marcarea pe produs cu vopsea rosie si depoitarea in container special marcat vizibil cu inscriptia REBUT)

3.3.16.3Orice neconformotate la nivelul documentatiei SQ sau al activitatilor organizatiei atrage declansarea activitatilor corective

nacasare eliminarii cauzelor, a conform procedurii PSL-10 ‘’Actiuni corective si preventive’’

3.3.16.4 In cazul produselor neconforme cu defecte acceptabile(definite conform procedurii PSL-06) se va cere derogare de la beneficia, derogare ce va fi formulata in scris si va purta numar de inregistrarede la registratura si stampila firmei. Informatiile furnizate in legatura cu aceste produse neconforme vor contine descrierea amanuntita neconformitatilor constatate, implicatiile pe care le are acceptarea acestora in functionare

3.3.16.5Responsabilitatile privind solutionarea neconformitatilor revin :sefului de compartiment persoanelor imputernicite prin decizie

3.3.16.6Derogarile pot fi acceptate sau respinse de directorul AQ.

3.3.17 ACTIUNI CORECTIVE SI PREVENTIVE

3.3.17.1 Se face conform PSL-010 ‘’Actiuni corective si preventive’’.

3.3.17.2 Actiunile corective vor fi initiate si aprobate de directorul general si directorul A.Q.

3.3.17.3In cazul depistarii unor neconformitati vor fi luate urmatoarele masuri:

-cercetarea cauzalor care au favorizat si determinat aparitia neconformitatii

-stabilirea masurilor de prevenire si de eliminare a acestor cauze functie de particularitatile fiecarei neconformitati depistate

-stabilirea responsabilitatilor privind aplicarea masurilor propuse va fi acordata directorului A.Q.

3.3.18 MANIPULARE,DEPOZITARE,AMBALARE,

CONSERVARE SI LIVRARE

3.3.18.1 Responsabilitatile privind manipularea, depozitarea, conservarea,ambalarea si livrarea revin compartimentelor implicate in aceste activitati.

3.3.18.2 Orice produs utilizat sau executat este manipulate, depozitat,ambalat,conservat si livrat astfel incat sa se asigure mentinerea

caracteristicilor specifice. Activitatile privind manipularea depozitarea conservarea, ambalarea si livrarea sunt inspectate sau verificate permanent

3.3.18.3Produsul va fi ambalat in cutii de lemn, conservat si depozitat corspunzator.

3.3.18.4Se va evita lovirea produsului sau alte actiuni care pot duce la deteriorare.

3.3.19 CONTROLUL INREGISTRARILOR

CALITATII

3.3.19.1 Se face conform PSL-16 ‘’Inregistrarile calitatii’’

3.3.19.2 Inregistrarile calitatii referitoare la produs sunt :

-buletine de analiza emise de laboratorul de analiza chimica si metalografica

-fise pe incercari pe flux si la final

-fise de masuratori

-documente, procese verbale privind etalonarile si verificarile AMC-urilor

3.3.19.3 Inregistrarile calitatii sunt pastrate pentru :

-demonstrarea conformitatii cu conditiile specificate

– demonstrarea functionarii eficiente a SQ

-identificarea persoanelor responsabile in executarea si controlul activitatilor

– identificarea neconformitatilor

3.3.19.4 Toate aceste inregistrari vor fi pastrate in cadrul arhivei fabricii si se vor fi puse la dispozitia clientului daca acest luctu este precizat in contract.

3.3.20 AUDITURILE INTERNE ALE

CALITATII

3.3.20.1Auditurile interne ale calitatii se desfasoara cu scopul de a verifica daca :

-activitatile legate de calitate si rezultatele aferente sunt conforme cu reglementarile stabilite

-SQ este eficient

3.3.20.2Auditurile interne ale calitatii sunt efectuate de personal independent de activitatea auditata, imputernicit in acest sens

3.3.20.3 Raportul de audit sintetizeaza activitatea de audiere si este adus la cunostinta personalului cu responsabilitati in zona auditata si conducerii de varf pentru analiza efectuata de aceasta.

3.3.20.4 Inregistrarile calitatii in cazul activitatii de auditare sunt :

-graficul planificarii anuale

-plan de audit

-fisa de neconfor mitata

-raportul de audit

-chestionar de audit

3.3.20.5 Detalierea activitatii de audiare este facuta in PSL-011

‘’Auditurile interne ale calitatii ‘’

3.3.21 INSTRUIREA PERSONALULUI

3.3.21.1 Se face conform PSL-012 ‘’Instruirea personalului’

3.3.21.2 Instruirea personaului se face in mod planificat si numai

functie de necesitati

3.3.21.3Decizia finala si responsabilitatea instruirii personalului revine directorului general care aproba planul anual de instruire si orice activitare in acest domeniu neplanificata

3.3.21.4 Conducerea intreprinderii va fi instruita astfel incat sa cunoasca problemele calitatii, metodele de control statistic, modul de efectuare a inspectiilor

3.3.21.5 Evaluarea instruirii si calificarii personalului se face regulat, cel putin o data pe an, in vederea stabilirii eficientei instruirii anterioare a necesarului de reinstruire si a stabilirii actiunilor corective necesare

3.3.21.6.Instruirea personalului nou se va face conform programelor de instruire aprobate de conducerea intreprinderii . Calificarea personalului se va face prin cursuri de calificare organizate de intreprindere. Personalul nou va trebui sa urmeze o pregatire teoretica si practica privind noul loc de munca.

3.3.21.7 .Instruirea personalului existent in legatura cu folosirea noilor echipamente si a noilor metode de productie se va face la sediul furnizorului echipamentelor.

3.3.21.8 .Instruirea personalului executant se va face tinand cont de faptul ca acesta trebuie sa cunoasca modul de efectuare a operatiilor, proceselor, regulile de manipulare, ambalare, depozitare.

3.3.22 SERVICE

3.3.22.1 Se face conform PSL-013.

3.3.22.2 Se va asigura gratuit in perioada de garantie si pe termen de 15 ani se va asigura service post-garantie contra cost.

3.3.22.3Responsabilitatea privind aplicarea activitatilor post livrare apartine conducatorilor compartimentelor implicare in realizarea produsului/ serviciului.

3.3.23 TEHNICI STATISTICE

3.3.23.1 Se face conform PSL-01

3.3.23.2 Responsabilitatile privind aplicarea tehnicilor statistice si culegerea de date apartin conducatorilor compartimentelor

3.3.23.3 Centralizarea si interpretarea datelor cade in sarcina Biroului AQ

3.3.23.4 Rezultatele centralizarilor si interpretarilor datelor folosind tehnici statistice se supun analizei conducerii.

3.3.24 LISTA PROCEDURILOR

FISA DE NECONFORMITATE

Emitent……………………………….. Destinatar copii:

Data…………………………………… 1. Dir. A.C.

Sef compartiment…………………….. 2. Resp. A.C.

Neconformitate identificata…………………………………………………………………….

Mod de rezolvare temporara……………………………………………………………………

Propunere de actiune corectiva………………………………………………………………..

CAPITOLUL 4

Pregatirea fabricatiei

4.1.Considerente generale

Pregatirea fabricatiei se poate defini ca fiind totalitatea activitatilor strict necesare in vederea asigurarii tuturor conditiilor pentru desfasurarea le nivelul optim a procesului de procesului de fabricatie a produselor.

Pregatirea fabricatiei este cheia asigurarii unei productii de calitate, in cantitatile si la termenele dorite de client si stabilite printr-un contract economic.

Un proces de fabricatie este o cumulare de activitati care urmaresc realizarea unor produse .Schematic, un proces de productie, cu datele de intrare si iesire este reprezentata in figura 4.1

Fig 4.1. Intrari si iesiri in cadrul unui process de productie

Asigurarea maretiala si organizatorica a fabricatiei urmeaza etepei de pregatire tehnologica si cuprinde ansamblul masinilor, utilajelor si instalatiilor de lucru, precum si activitatile care au drept scop asigurarea tuturor conditilor tehnice, materiale si de forta de munca cerute de realizarea aficienta a sarcinilor din programul de productie pentru o anumita perioada.

4.2.Pregatirea utilajelor, instalatiilor, masinilor si suprafetelor de productie

In cadrul acestei etape un rol important revine activitatilor de pregatire a factorilor active de productie.Acestia sunt urmatorii: masini, utilaje, instalatii,suprafete de productie.

Aceasta activitate se realizeaza parcurgand secvential un process care cuprinde:

analiza documentatiei de pregatire tehnologica pentru produsele din programul de fabricatie si intocmirea Listei utilajelor si gruparea acestora pe verigi de productie

confruntarea tipului si caracteristicilor utilajelor stabilite cu sistemul de utilaje din cadrul verigilor de poductie si intocmirea listei cu utilaje, masinile si instalatiile de procurat prin investitii care vor fi puse ulterior in functiune.Aceasta etapa are la randul ei, urmatoarele stadii care trebuiesc parcurse in procesul de pregatire a fabricatiei:

verificarea starii tehnice a fiecarui utilaj existent

analiza planului de reparatii pentru fiecare utilaj, stabilindu-se masurile care se impugn

verificarea planului de contractare cu furnizorii pentru masinile, utilajele si instalatiile ce se procura prin investitii, astfel ca acestea sa intre in productie la termen, cu precizarea totodata, a masurilor interne pentru montarea si efectuarea rodajelor si probelor tehnologice aferente acestora.

Dupa ce se stabileste numarul de masini,utilaje sau instalatii tehnice este necesara dorarea acestora si a locurilor de munca cu SDV-urile necesare.Si aici se vor urmari etapele de mai sus mentionate:analiza documentatiei tehnologice si elaborarea unei liste cu SDV-uri necesare fabricatiei, analiza comparativa a acestei liste cu lista SDV-urilor existente, stabilirea sistemului de aprovizionare cu SDV-uri necesare inclusive elaborarea de comenzi pentru conceptia si executia de SDV-uri speciale, stabilirea unui program de intretinere, reparare, reconditionare si etalonare a SDV-urilor.

Urmarea acestor etape este esentiala pentru obtinerea de rezultate bune in activitatea de productie, atat pe linia costurilor de productie, pe linia productivitatii muncii cat si pe linia realizarii sarcinii de productie.

4.3.Aprovizionarea cu materii prime

Tabelul 4.3.1 Lista materiilor prime

Tabelul 4.3.2 Lista reperelor furnizate

Tabelul 4.3.2 Lista de consumabile

4.4 Controlul produselor de la furnizori

Cand se utilizeaza subcontractanti este important sa se poata avea incredere in ei ca vor produce un produs de calitate, ca vor avea capacitatea de a se conforma cerintelor subcontractuale(inclusiv a celor de asigurare a calitatii) si ca in mod sigur nu vor reduce calitatea obiectului final.

Furnizorul trebuie sa se asigure ca subcontractanti au implementat propriul sistem de management al calitatii si ca produsul sau serviciul furnizat este satisfacator cerintelor.

Detaliile asupra a ceea ce se cere cu exactitate sunt continute in standarde, dar in esenta sunt redate in continuare:

selectia subcontractantilor-istoria trecuta, rezultate ale incercarilor pentru proiecte asemanatoare sau experienta publicata de catre alti utilizatori

intelegerea privind asigurarea calitatii-daca furnizorul poate sa se increada complet in sistemul de asigurarea calitatii al subcontractantului sau daca intreg produsul aprovizionat va trebui sa fie incercat de catre furnizor sau de catre o terta parte

intelegerea asupra metodelor de verificare de catre comparator la sursa sau la primire daca acesata trebuie facuta prin esantionare sau 100%, daca aceasta inspectie trebuie sa fie facuta la sediul furnizorului sau la sediul subcontractantului

La capitolul Aprovizionare din cadrul Manualul Calitatii al Intreprinderii trebuie sa fie indicate in mod obligatoriu urmatoarele date:

produsele importante care sunt de aprovizionat

sursa de aprovizionare si cerintele legate de acestea

metoda,evaluarea, selectia si controlul subcontractantilor

necesitatea unui plan al calitatii al subcontractantilor, pentru a safisface cerintele regulamentare aplicabile pentru aprovizionarea produselor si/sau servicilor.

CAPITOLUL 5

Realizarea produsului

Aici o sa vina proiectul de po si ceva din dispozitiv

Dupa asta fac o procedura pentru o operatie de aschiere –de altfel chiar o fac

CAPITOLUL 6

Activitati de inspectie si control

6.1Formularea temei

Sa se intocmeasca tehnologia de inspectie pentru produsul "Corp lagar" in conditiile implementarii in organizatie a unui sistem al calitatii conform cu standardul SR EN ISO 9001:2000 

6.2 Analiza produsului

Produsul “CORP LAGAR” este utilizat pentru a sprijini angrenajul conic, pentru a-l proteja de factorii exteriori si de asemenea este depozit pentru lubrifiant.

Produsul “CORP LAGAR” trebuie sa fie verificat riguros inainte de a fi trimis spre utilizare. Verificarea se face de catre persoane autorizate, metodele utilizate fiind:controlul dimensional, controlul optico-vizual si controlul cu lichide penetrante.

Neindeplinirea conform a prescriptiilor poate duce la pagube materiale si umane.

Produsul face parte din subansamblul “ANGRENAJ CONIC 1000 C140-17.22.1.0

Condițiile tehnice

Condițiile tehnice de prelucrare se referă la toleranțe, la precizia de prelucrare, care se vor lua din desenul de execuție al produsului “Corp lagar”.

Cu cât toleranțele sunt mai mici cu atât precizia de prelucrare este mai ridicată, iar costurile de fabricație sunt mai mari. În acest caz proiectantul trebuie să prescrie toleranțe cât mai mari, respectând condițiile tehnice cerute de rolul funcțional.

Pentru că produsul “Corp lagar” să funcționeze în condiții cât mai bune trebuie să respecte:

Dimensiunile prescrise

Unghiul 1000

Condiții de exploatare

Condiții de exploatare care pot influența defectarea produsului “Corp lagar”:

ungere imperfectă;

temperatura mare de funcționare ;

umiditate ridicată;

vibratii;

socuri;

presiunea uleiului.

Având în vedere că produsul este realizat prin turnare în forme temporare, trebuiesc respectate următoarele condiții impuse de tehnologia turnării și de economia prelucrării:

:mărimea adaosului de prelucrare depinde de: calitatea suprafeței piesei finite, calitatea suprafețelor semifabricatului inițial, compoziția chimică;

modificarea configurației geometrice a piesei trebuie făcută în așa fel încât adaosurile de prelucrare și tehnologice să fie minime;

prelucrarea suprafeței de bazare pentru prima operație de prelucrare prin așchiere trebuie realizate la dimensiunile necesare pentru asigurarea unei bune așezări a piesei-semifabricat.

echipamentul folosit pentru inspecția și controlul produsului sunt din dotarea laboratorului de defectoscopire al Intreprinderii Semanatoatea Bucuresti

Temperatura de funcționare trebuie să nu depășească valoarea admisibilă (75-90 grade Celsius), deoarece la temperaturi peste acest interval poate apărea o scădere considerabilă a vâscozității uleiului folosit la ungerea angrenajului.

Materialul folosit este Fontă cenușie cu grafit lamelar (STAS 568-82) Fc 250 cu proprietățile prezentate în tabelul următor:

a) Caracteristici mecanice

b) Caracteristici fizice

c) Parametrii tratamentelor termice

Tehnologia de fabricatie

Produsul Corp lagar este realizat prin turnare în forme temporare.

Succsesiunea logica a operatiilor tehnologice sunt:

1 Receptie material

2 Turnare

Uscat nisip

Preparat amestec de formare si miez

Miezuit

Topit metal

Format

Montat miezuri-inchis

Ingreunat-turnat

Dezbatut

Sablat

Polizat

Craituit

Uscat miezuri

Operatii auxiliare

Nu se acepta de la turnatorie piese fara bulutin de analiza si control.

3Prelucrari prin aschiere

1 Frezare de degrosare frontala Ø 102

2 Frezare de semifinisare frontala Ø 102

3 Alezare de degrosare cilindric interior Ø71×7

4 Alezare de degrosare cilindric interior Ø80×46.5

5 Autocontrol

6 Gaurire -centruit 4 gauri M6 la cota Ø 102

-gaurit 4 gauri M6

– filetat M6 x20

7 Autocontrol

8 Frezare de degrosare frontala Ø 102

9 Frezare de semifinisare frontala Ø 102

10 Alezare de degrosare cilindric interior Ø71×7

11 Alezare de degrosare cilindric interior Ø80×46.5

12 Autocontrol

13 Gaurire -centruit 4 gauri M6 la cota Ø 102

-gaurit 4 gauri M6

– filetat M6 x20

14 Autocontrol

15 Gaurire -centruit 2 gauri M8 la cota 127

-gaurit 2 gauri M8

– filetat M8 x23

16Gaurire -centruit 2 gauri M8 la cota 127

-gaurit 2 gauri M8

– filetat M8 x23

17 Autocontrol

18 Gaurire -centruit 4 gauri M8 la cota 127

-gaurit 4 gauri M8

– filetat M8 x17

19 Gaurire -centruit 4 gauri M8 la cota 127

-gaurit 4 gauri M8

– filetat M8 x17

20 Autocontrol

21 Frezare de degrosare cilindric Ø 60

22 Frezare de semifinisare cilindric Ø 60

23 Frezare de degrosare cilindric Ø 88

24 Frezare de semifinisare cilindric Ø 88

Autocontrol

25 Alezare de degrosare cilindric Ø60×8

26 Alezare de degrosare cilindric Ø88×7

27Gaurire -centruit 2 gauri M6 la cota Ø 74

-gaurit 2 gauri M6

– filetat M6 x15

28 Autocontrol

29 Alezare de degrosare cilindric interior Ø80×46.5

30 Alezare de degrosare cilindric interior Ø80×46.5

Controlat 100%

Cerinte speciale ale beneficiarului

Controlul dupa norme ISCIR.De comun acord am stabilit ca interpretarea rezultatelor si criteriile A/R sa se interpreteze dupa SR EN

Conditii tehnice si conditii de exploatare

Aceste conditii se refera la tolerante , precizia de prelucrare, care se regasesc pe desenul de executie a produsului:

Ø80H70+0,008

Ø60H90+0,074

Tolerante mS STAS 2300-88

Caseta de identificare a produsului

6.3 Defecte posibile ale reperului

6.3.1 Defecte specifice materialelor folosite

Materialul folosit este FC 250.(fonta cenusie cu grafit nodular) În urma analizei defectelor care pot să apară în structura materialului controlat și care pot să împiedice buna funcționare a acestuia putem enumera:

fisuri;

crăpături;

compozitie chimica necorespunzatoare ;

nodulizare incompleta ;

albire totala sau partiala ;

perlitizare incompleta

incluziuni ;

segregații;

suprapunere de material;

adâncituri, urme de lovituri.

caracteristici mecanice si fizice necorespunzatoare

Aceste defecte de structura sunt srandardizate in G200-STAS 782-79)

6.3.2Defecte introduse de tehnologia de fabricație

Defectele care pot apărea datorită tehnologiei de fabricație sunt:

excrescențe (bavuri, umflături, cruste, creste, stropi)

goluri (sufluri, retasuri)

rupturi mecanice

discontinuități, crăpături, fisuri

defecte de suprafață

piese turnate incomplet

dimensiuni sau configuratii necorespunzatoare

Defecte care pot sa apara in timpul desfasurarii procesului de prelucrare mecanica

sunt :

fisuri

crapaturi

abateri dimensionale

Aceste defecte pot apare datorita nerespectarii parametrilor regimurilor de aschiere precum si datorita utulzarii unor dispozitive de orientare si fixare a semifabricatului necorespunzator.

6.3.2Defecte induse in exploatare

Acestea pot efecta partial sau total buna functionare a produsului.Dintre aceste defecte putem enumera:

fisuri

crapaturi

abateri dimensionale

Cauzele care pot conduce la aparitia acestor defecte sunt:

diferite socuri mecanice care pot conduce la formarea fisurilor

nerespectarea parametrilor de functionare ai ansamblului din care face parte lagarul.

ungere necorespunzătoare;

abateri de la poziția corectă a suprafețelor care împiedică asamblarea

defecte datorate strângerilor sau frecărilor

defecte datorate solicitărilor de torsiune

defecte datorate solicitării la oboseală

Sunt retinute defectele care afecteaza parțial produsul (de exemplu o fisură poate trece neobservată, prezența ei find cauzatoare de defect total numai atunci cand deschiderea ei permite afectarea gravă a reductorului, premițând trecerea unor lichide sau impurități care daunează reductorului) dar și cele ce afectează total funcționarea produsului (de exemplu abaterile de la poziția corectă a suprafețelor, fiind împiedicată astfel asamblarea și defectele datorate strângerilor sau frecărilor)

In continuare este prezentata o listare a defectelor posibile ale piesei turnate asa cum sunt ele prezentate in STAS 782-79 .