Determinarea Parametrilor Calitatii de Lucru la Masina de Tratamente Fitosanitare Demarol 600

Capitolul I

Situația terenurilor agricole si a utilizării produselor fitosanitare în România și pe plan European

Situația terenurilor din Romania

Agricultura este cel mai vulnerabil sector al economiei românești, aproape 28% din populație lucrând în acest domeniu.Valoarea productiei agricole in Romania a fost de 62,2 miliarde lei in anul 2012, productia vegetala fiind in valoare de 40,1 miliarde lei, iar cea animala in valoare de 23,5 miliarde lei.

Fig. 1.1.1. Structura valorii producției vegetale pe principalele grupe de culturi
(sursă: www.insse.ro)

In anul 2011, valoarea totala a producției agricole a fost in valoare de 75.5 miliarde lei, iar in anul 2008, în valoare de 66,9 miliarde lei (www.insse.ro).

România a exportat în anul 2009 produse agroalimentare în valoare de 2,1 miliarde de euro și a importat în valoare de 3,4 miliarde de euro. În anul 2010, România a avut un deficit extern de peste 700 de milioane de euro la importurile și exporturile de produse agricole. În anul 2013, România a importat produse agroalimentare, băuturi și tutun în valoare de 3,72 miliarde de euro, iar deficitul din comerțul exterior cu astfel de produse a ajuns la 0,92 miliarde euro .

În Romania, suprafața agricolă este de 14,8 milioane de hectare, dintre care 9,4 milioane de hectare sunt ocupate cu terenuri arabile. Pășunile ocupă 3,2 milioane hectare, fanețele ocupă 1,5 milioane hectare, viile și pepinierele viticole 213000 hectare, iar suprafața ocupată de livezi si pepiniere viticole este de 198000 hectare (www.faostat.fao.org).

Fig. 1.1.2. Situația terenurilor agricole din Romania

(sursa:www.faostat.fao.org)

Conform inregistrărilor de la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), în 2011, suprafața terenurilor necultivate se ridică la 353.000 de hectare(www.apia.org.ro).

Suprafața agricolă a României a scăzut ușor de la un an la altul. Cauza principală a reducerii suprafeței agricole în ultimii douăzeci de ani o reprezintă transferul suprafețelor de teren către sectorul forestier și al construcțiilor. Reducerea suprafețelor de teren, prin includerea acestora în zona urbană, reprezintă un fenomen întâlnit în zonele cu productivitate mai mare, în timp ce schimbarea categoriei de folosință a terenului agricol în cel forestier apare, în special, în zonele defavorizate.Deși acoperă o suprafață importantă, pădurile se situează încă sub potențial.

Totalitatea terenurilor , indiferent de destinație, de titlul pe baza căruia sunt deținute sau de domeniul public sau privat din care fac parte reprezintă fundul funciar.

Suprafață agricolă, după modul de folosință, include terenurile cu destinație agricolă, aflate în proprietatea persoanelor fizice sau juridice și care se clasifică astfel: teren arabil, pășuni și fanete naturale, livezi și pepiniere pomicole, vii și pepiniere viticole.

Terenul arabil reprezintă suprafață care se ară în fiecare an sau la mai mulți ani și se cultivă cu plante anuale sau perene.

Terenurile acoperite cu vegetație ierboasă,instalată pe cale naturală sau regenerate prin însămânțare, destinate pășunatului animalelor sunt numite pașuni.

Fânețele reprezintă terenurile acoperite cu vegetație ierboasă, instalate pe cale naturală sau regenerate prin însămânțare, destinate pășunatului animalelor

Viile și pepinierele viticole reprezintă suprafețele cu plantații viticole, pepiniere viticole și terenul aflat în pregătire pentru vii.

Livezile și pepinierele pomicole reprezintă suprafețele cu plantații pomicole, pepiniere pomicole, arbuști fructiferi și terenul în pregătire pentru livezi.

Suprafețele cultivate reprezintă suprafețele însămânțate / plantate în ogor propriu, în anul agricol de referință( 1 octombrie-30 septembrie) cu o cultură principala ( care ocupă terenul în cea mai mare perioada de timp) sau în anii precedenți pentru culturile bienale, trienale sau perene.(sursa)

Până în anul 2010, aproape toată suprafața agricolă și peste o treime din fondul forestier au fost privatizate. Retrocedarea și redistribuirea suprafețelor de teren agricol și forestier s-a desfășurat în mai multe etape successive, începând în anul 1991. Astfel, până în anul 2005, 95,6% din suprafața agricolă a țării și circa 33% din cea împădurită au fost retrocedate foștilor proprietari sau moștenitorilor legali ai acestora. (www.eutopedia.info)

Terenurile aflate în proprietatea publică a statului au în prezent o pondere de numai 0,5% din suprafața totală arabilă (367,2 mii ha), 0,2% din suprafața totală de fânețe (32,4 mii ha) și 0,7% din suprafața totală pășuni (231,2 mii ha) .

Prețul mediu al terenurilor agricole aproape că s-a triplat din 2007 incoace, investițiile în agricultură părând extreme de profitabile. Totuși, acestea rămân de 2 până la 8 ori sub cele din majoritatea statelor europene. Potrivit estimărilor DTZ Echinox, pe fondul liberalizării pieței din 2014, prețurile vor crește la o medie de 3500-4000 de euro pe hectar până în 2015. Prețul crește în funcție de gradul de comasare a suprafeței.(www.dtz.com)

În sud-estul și nord-estul tarii terenurile agricole se vând în medie cu 2600 – 2900 de euro pe hectar, pe când în Banat și Muntenia prețurile ajung la 3500 – 3600 de euro pe hectar. În Cluj, un hectar de teren arabil se vinde cu 1500 – 2000 de euro, în Brașov poate depăși 9000 de euro, iar în Arad un hectar de teren arabil se vinde cu 4000 – 6000 de euro. Datorită prețului foarte mic al terenurilor din România, față de Germania, Franța, Olanda, interesul investitorilor străini este tot mai mare(www.lapar.org).

În prezent investitorii străini dețin în proprietate circa un milion de hectare de teren arabil și au în arendă aproximativ alte 2 hectare(www.lapar.org).România se găsește pe locul 6 din Europa că suprafață agricolă utilizată (după Franța, Spania, Germania, Marea Britanie și Polonia) și pe locul 5 ca suprafață arabilă (după Franța, Spania, Germania și Polonia).(ww.agricultural-land.ro)

Raportul dintre suprafață arabilă a țării la numărul de locuitori denotă faptul că fiecărui locuitor îi revin circa 0,41 ha teren arabil, valoare aproape dublă față de media Uniunea Europeană, care este de 0,212 ha/locuitor. În această privința, România ocupă locul șase, după țările baltice, Danemarca și Finlanda

Situația terenurilor din Europa

Suprafața agricolă a Europei este de 469,8milioane de hectare, dintre care 276,4 milioane de hectare sunt ocupate cu terenuri arabile(www.faostat.fao.org). Pe plan European se manifestă aceași tendință de scădere a suprafețelor agricole, în principal datorită dezvoltării infrastructurii, întinderii așezărilor umane și degradării solurilor, insă fluctuațiile sunt mai reduse decât in Romania(fig.1.2.1).

.

Fig.1.2.1 Situația terenurilor agricole pe plan European

(sursa:www.faostat.fao.org)

În Uniunea Europeană, in anul 2010 erau 12200000 de ferme, iar dimensiunea medie a fiecărei exploatații a fost de 14,2 hectare . Structura agriculturii pe teritoriul Uniunii Europene a cunoscut contraste puternice: pe de o parte, a existat un număr mare (50% din toate exploatațiile) de ferme cu dimensiuni foarte mici (mai puțin de 2 hectare ca mărime), care lucrau un mic procent (2,5%) din suprafața totală a terenurilor și pe de altă parte, un număr foarte redus (2,7% din totalul exploatațiilor) de fermele foarte mari (peste 100 ha), care lucrau aproape din terenurile agricole.

În România s-au inregistrat aproape o treime din toate exploatațiile agricole din UE. Acestea pot fi caracterizate ca fiind mici, trei sferturi din exploatații având sub 2 hectare ca dimensiune.( http://epp.eurostat.ec.europa.eu)

În unele state membre predomină fermele de dimensiuni mai mari(peste 20 de hectare): majoritatea fermelor din Luxemburg (65,5%), Marea Britanie (61,4%), Irlanda (57,8 %), Finlanda (57,0%), Danemarca (55,1%), Franța (54,4%), Germania (53,9%).

O jumătate din toate terenurile utilizate în agricultură în Uniunea Uuropeană au fost cultivate în doar patru state membre: Franța (16,0% din totalul Uniunii Europene), Spania (13,6%), Marea Britanie (9,7%) și Germania (9,6%). Aproape încă un sfert (23,3%) a fost cultivată în Polonia, România și Italia, celelalte 21 de state membre cultivând celălalt sfert al terenurilor agricole ale Uniunii Europene (http://epp.eurostat.ec.europa.eu).

Situația pesticidelor utilizate în România și în Europa

Sub numele de pesticide se grupează o serie de substanțe chimice toxice, întrebuințate în agricultură, în vederea protecției plantelor, față de boli și diverși dăunători, asigurându-se astfel obținerea unor recolte mari și stabile. În România, datorită instabilității economice și a altor factori, utilizarea pesticidelor cunoaște o mare fluctuație de la an la an (figura 1.3.1).

Fig. 1.3.1 Situația pesticidelor din România

(sursa:www.faostat.fao.org)

După cum se poate observa in graficul de mai jos cantitatea de pesticide folosită in Europa a scăzut in ultimii ani. Acest lucru se poate datora unor masuri de resție a substanțelor folosite la nivel European.

Fig. 1.3.2. Situația pesticidelor din Europa

(sursa:www.faostat.fao.org)

Capitolul II

Mașini și echipamente pentru tratamente fito

Generalitați

Din complexul de lucrări care alcătuiesc tehnologia de întreținere a culturilor agricole și horticole, lucrările pentru combaterea bolilor și dăunătorilor au o însemnătate deosebită pentru cantitatea și calitatea producției. Se poate aprecia că pierderile de producție datorate bolilor și dăunătorilor pot ajunge până la 35%, iar în unele cazuri producția se poate compromite în totalitate. Reducerea pierderilor de producție la hectar este posibilă numai în cadrul combaterii integrate, metodă în care tratamentele chimice ocupă locul cel mai important.

Clasificarea aparatelor și mașinilor pentru stropit

Mașinile și echipamentele pentru stropit sunt destinate a asigura o pulverizare corespunzătoare a substanțelor fitosanitare (erbicide, fungicide, insecticide) pe suprafețele plantelor supuse tratamentului. Metoda utilizată cel mai frecvent pentru protecția plantelor, având o pondere de aproximativ 85% este metoda de combatere a bolilor dăunătorilor și buruienilor din culturile agricole pe cale chimică, prin stropire.

Mașinile și aparatele de stropit realizează pulverizarea substanțelor pesticide în picături fine și în cantități determinate pe suprafața plantelor, solului, în încăperi.

Există mai multe tipuri de mașini și aparate de stropit, clasificate după mai multe criterii.

După destinație mașinile și aparatele de stropit se clasifică :

pentru culturi de camp;

pentru legumicultură;

pentru viticultură;

pentru pomicultură;

penstru silvicultură;

pentru culturi cu cerințe speciale (hamei, școli de viță, pepiniere) și universale.

După principiul de funcționare, mașinile de stropit pot fi:

cu pulverizare hidraulică;

cu pulverizare pneumatică;

cu pulverizare hidropneumatică;

Aparatele de stropit se clasifică în:

cu pulverizare hidraulică;

cu pulverizare pneumatică;

cu pulverizare mecanică.

Cerințele ecologice și economice actuale impun obținerea unei eficacități maxime a tratamentului cu un consum minim de substanță activă.Trebuie să se obțină o pulverizare a lichidului în particule fine și acestea sa ajungă pe suprafețele supuse tratamentului.Așadar, mărimea diametrului, uniformitatea si gradul de penetrare al picăturilor stabilesc calitatea dispersării lichidului .

După părăsirea dispozitivului de pulverizare, picătura are o formă sferică în decursul zborului ei prin aer, de diametru d și se sparge în momentul impactului cu suprafața supusă tratamentului , lăsând o urmă de un diametru mai mare D: d=0,4D[µm].( Naghiu si colab 2004).

Metoda de stropire este caracterizată de diametrul picăturilor astfel( Naghiu si colab2004):

D < 50 µm → tratament prin aerosoli;

D = 25 … 125 µm → stropire cu picături fine;

D = 50 … 250 µm → stropire cu picături medii;

D > 500 µm → stropire cu picături foarte mari.

Diametrul picăturilor determină și timpul de uscare al acestora, cu cât picăturile sunt mai fine, cu atât timpul de uscare este mai scurt.

Proprietățile fizico-mecanice ale lichidului , particularitățile mediului în care se execută dispersarea și parametrii constructivi și funcționali ai sistemului de pulverizare influențează diametrul particulelor jetului dispersat.

Metode de pulverizare a soluției

Pulverizarea hidraulică

Pulverizarea hidraulică se realizează prin scurgerea sub presiune a lichidului prin orificii calibrate. Unele construcții realizează și turbionarea lichidului înainte de a-l evacua prin orificiile calibrate. Picăturile rezultate în acest mod sunt proiectate fie direct pe plante (mașini cu pulverizare hidraulică cu jet proiectat), fie sunt transportate pe suprafața supusă tratamentului de către un curent de aer furnizat de un ventilator (mașini cu pulverizare hidraulică cu jet purtat).

Mașini de pulverizare hidraulice cu jet proiectat

Mașinile de pulverizare hidraulică cu jet proiectat se folosesc în general pentru tratamente de culturi joase. Ele funcționează la presiuni de 2 – 5 daN/cm², când sunt folosite la erbicidat și de 5 – 50 daN/cm², când sunt folosite pentru tratamente cu insectofungicide.

Principalele părți componente ale acestora sunt:

circuitul de presiune joasă, care cuprinde rezervorul, robinetul principal, filtrul și conductele de legătură;

circuitul de presiune înaltă, care cuprinde pompa care vehiculează lichidul și realizează presiunea de pulverizare, distribuitorul și rampa cu duzele de pulverizare. În cazul în care pompa furnizează o presiune pulsatorie se prevede un regulator de presiune pe circuitul de înaltă presiune;

circuitul de agitare.

Mașini de pulverizare hidraulice cu jet purtat

Mașinile de pulverizare hidraulice cu jet purtat se folosesc în special în cazul tratamentelor fitosanitare efectuate în vii și livezi.

În cazul acestora, curentul de aer creat de un ventilator axial realizează transportul picăturilor pulverizate pe cale hidraulică spre suprafețele plantelor supuse tratamentului, îmbunătățindu-se astfel gradul de pătrundere a jetului în masa foliară.

Pulverizarea pneumatică

Această metodă constă în aducerea lichidului pesticid sub o presiune joasă (0.5 … 1.5 daN/cm²) într-un curent de aer foarte puternic (cu o viteza de 100 … 150 m/s) debitat de un ventilator centrifugal. Prin impactul dintre vâna de lichid și jetul de aer se obțin picături fine care apoi sunt transportate pe suprafața supusă tratamentului.

Figura 2.3.4.1. Schema functionala a masinii de stropit cu pulverizare pneumatic

1-rezervor; 2-robinet; 3-pompă; 4,5-robineți; 6.7-capete de pulverizare; 8-duză

(sursa: www.rasfoiesc.com)

Pulverizarea hidro-pneumatică

Acest tip de pulverizare se realizează prin îmbinarea celor două procedee, prezentate anterior. Mai întâi soluția este pulverizată pe cale hidraulică, după care picăturile rezultate sunt supuse acțiunii unui curent de aer puternic și fragmentate suplimentar, fiind apoi transportate pe plantă.

Figura 2.3.5.1 Schema functionala a unei masini de stropit cu pulberizare hidro- pneumatică

1-cadru; 2-rezervor; 3-roată; 4-filtru; 5-pompă; 6-corp de distribuție; 7-manometru; 8,9-robineți; 10-rampă.

(sursa: www.rasfoiesc.com)

Pulverizarea mecanică

Pulverizarea mecanică se realizează pe cale centrifugală cu ajutorul unor pulverizatoare alcătuite din discuri suprapuse care se rotesc cu turații mari. Lichidul ajunge pe suprafața acestor discuri din rezervorul mașinii la o presiune scazută și este transformat sub acțiunea forței centrifuge într-o peliculă subțire care apoi se destramă în picături fine. Transportul picăturilor pe suprafața foliară a plantelor se face cu ajutorul unui ventilator axial.

Figura 2.3.6.1 Schema functionala a masinii de stropit cu pulverizare mecanică

1-rezervor; 2-pompă; 3-dispozitiv pulverizare; 4-ventilator axial; 5,6-robinete.

(sursa: www.rasfoiesc.com)

Tratamente fitosanitare prin contact

În cazul mașinilor pentru tratamente fitosanitare prin contact elementul principal îl constituie o rampa confecționată din țeavă de oțrl inoxidabil prevăzută cu un cadru de cuplare la tractor care joacă rolul de rezervor de lichid și care susține la partea inferioară un număr de cordoane-burete. În timpul lucrului, rampa este coborâtă până ce cordoanele-burete îmbibate cu lichidul pesticid ating plantele supuse tratamentului, lichidul ajungând pe suprafețele plantelor prin adeziune.

Părțile componente ale mașinilor și aparatelor pentru tratamente fitosanitare

O masină pentru efectuarea tratamentelor fitosanitare(fig) este de regulă formată dintr-un cadru, pe care sunt montate urmatoarele componente: rezervoarele de lichid, filtru, pompă, organe de reglare a presiunii, dispozitive de pulverizare. Legătura intre acestea se realizeaza cu ajutorul unor conducte si furtunuri.

Rezervoare, sisteme de agitare a soluțiilor

Aceastea sunt confecționate din materiale care rezistă acțiunii corosive a pesticidelor: poliester armat cu fibră de sticlă, polietilenă, oțel inoxidabil, alamă. Forma lor poate fi diferită, în funcție de modul de montare pe mașina, cele mai frecvent folosinte fiind cele sub forma unui cilindru, și pot fi montate în diferite poziții pe mașină.

Toate rezervoarele au la partea superioară o gură de umplere prevăzută cu sită și capac, iar la partea inferioară un bușon de golire.

Sistemele de agitare sunt folosite în scopul evitării sedimentării suspensiilor și pentru menținerea aceleiași concentrații, respectiv a unei omogenităti optime a lichidului pesticid. Acestea sunt de diferite tipuri constructive: pneumatice, hidraulice, hidro-pneumatice și mecanice.

Un alt aspect referitor la mașinile pentru tratamente fitosanitare este alimentareacu lichid a rezervoarelor, care se poate face în mai multe moduri: prin crearea unei depresiuni în interiorul rezervorului, prin intermediul unui injector, prin intermediul pompei mașinii.sursa

Filtre

Filtrele au rolul de a reține particulele ce depășesc anumite dimensiuni, particule ce ar putea provoca înfundarea orificiilor dispersoarelor. Mașinile pentru tratamente fitosanitare au în circuitul hidraulic al lichidului mai multe puncte de filtrare: sita de la gura de umplere a rezervorului, filtru principal, montat pe circuitul de alimentare sau de refulare al pompei si filtre la nivelul fiecărei duze.sursa

Pompe

Pompele au rolul de a deplasa cantități determinate de lichid pesticid de la rezervor spre dispozitivele de pulverizare, creând presiunea necesara atât pentru vehiculare, cât și pentru realizarea pulverizării. De asemenea, execută si operații auxiliare: omogenizarea lichidului din rezervoare, alimentarea rezervorului, agitare.

Aparatele și mașinile pentru tratamente folosesc mai multe tipuri de pompe: pompe cu mișcare alternativă (cu membrană și cu piston) și pompe rotative ( cu role, centrifuge, cu roți dințate, cu palete, cu pistoane rotative).

În tabelul 2.4.3.1. sunt prezentate caracteristicile mai multor tipuri de pompe ce echipează mașinile si aparatele pentru tratament fitosanitar.

Tabelul 2.4.3.1.

Caracteristicile pompelor

Cele mai utilizate tipuri de pompe pentru tratamente fitosanitare sunt prezentate în continuare:

Pompe cu membrană

În cazul acestora, piesele metalice în mișcare nu intră în contact cu lichidul toxic pompat și astfel sunt ferite de acțiunea corosiva a acestuia.

Figura 2.4.3.1 Schema funcionale a pompei cu membrană

1-corp; 2-membrană elastic; 3-supape; 4-cameră de uniformizare a presiunii; 5-parghie de actionare

(sursa: www.rasfoiesc.com)

Pompe cu piston

La aceste pompe, pomparea lichidului se realizează prin deplasarea rectilinie-alternativă a unui piston într-un cilindru. Principalele tipuri constructive de pompe cu piston pentru tratamente fitosanitare sunt: cu pistoane obișnuite și cu pistoane înecate, tip plunjer.

Figura2.4.3.2Schema functională a unei pompe cu piston

1-corp; 2-supapă de admisie; 3-supapă de refulare; 4-arbore cotit; 5-camera de uniformizare a presiunii

(sursa: www.rasfoiesc.com)

Pompe cu role

Se utilizează cel mai adesea la mașinile și echipamentele pentru administrarea erbicidelor, deoarece sunt simple din punct de vedere constructiv, au debite convenabile, realizează presiuni relativ ridicate și pot si montate direct pe axul prizei de putere aal tractoarelor agricole.

Rolele pompei au un miez metalic pentru a aavea o masă, respectiv o inerție mai mare. În timpul lucrului, rolele, sub acțiunea forței centrifuge, sunt deplasate spre carcasă și datorită dispunerii excentrice volumul dintre ele variază, variație care asigură aspirarea și refularea lichidului.

Figura 2.4.3.3 Schema functională a unei pompe cu role

1-corp; 2-rotor excentric; 3-role

(sursa: www.rasfoiesc.com)

Pompe centrifuge

Acestea sunt folosite aproape în exclusivitate la mașinile de stropit cu pulverizare pneumatică. Ele funcționează amorsate. Prin rotirea rotorului, cantitățile de lichid sunt deplasate de la centru spre periferie, creându-se presiune în conducta de refulare și în locul acestora, în centrul rotorului unde se creează depresiune, sunt aspirate cantitățiile de lichid corespunzătoare, realizându-se astfel procesul de pompare.

Figura 2.4.3.4.-Schema funcționala a unei pompe cu centrifuge

1-orp; 2-rotor.

(sursa: www.rasfoiesc.com)

Pompele ce echipează mașinile pentru tratamente fitosanitare trebuie să satisfacă anumie cerințe constructiv-funcționale privnd destinația mașinii de stropit și mosul de pulverizare al substanțelor toxice.sursa

Dispozitive de pulverizare

Dispozitivele de pulverizare sunt organele de lucru fundamentale ale mașinilor pentru tratamente fitosanitare deoarece prin intermediul lor se realizează dispersarea soluțiilor în picături si dirijarea lor spre suprafețele supuse tratamentelor.

În funcție de modul în care se realizează aceste operații, dispozitivele de pulverizare pot fi: dispozitive hidraulice, dispozitive pneumatice, dispozitive hidropneumatice, dispozitive mecanice și dispozitive speciale.

Pulverizarea se realizează prin trecerea lichidului sub presiune printr-un orificiu calibrat (duză). ( Naghiu si colab 2004).

Duze

Acestea sunt realizate într-o gamă foarte largă de forme constructive, fiecare dintre acestea dând un anumit tip de jet.

Deoarece duzele sunt supuse acțiunii corosive si abrazive a lichidelor toxice cu care se execută tratamentele fitosanitare, se produce decalibrarea. De aceea, duzele se execută din materiale care să corespundă din acest punct de vedere: alamă, materiale plastice, oțel înalt aliat, ceramică, în condițiilor unui preț de cost optim.

În funcție de tipul duzei, lichidul pulverizat poate fi sub forma unui jet conic, a unui jet lenticular sau a unui jet sub formă de pâlnie, iar în unele cazuri duzele realizează jeturi duble.

Duzele, indiferent de tipul lor, se montează în cadrul unui subansamblu numit cao de pulverizare prin intermediul căruia se cuplează la conductele instalației hidraulice de distribuție a lichidului toxic.

Componentele principale ale sub ansamblului sunt: corpul duzei, filtrul, capacul-piuliță de fixare a duzei pe corp, duza, supapa antipicurare, garnituri de etanșare.(Marian O.,2013).

SURSA CARTE

Capitolul III

Obiectivele cercetarii. Material și metodă de cercetare

Obiective

În laboratoarele Departamentului Științe Tehnice și Științele solului a Facultății de Agricultură, s-a urmărit:

uniformitatea de distribuție

presiunea pe fiecare duză

verificarea presiunii si a debitului la pompă

de introdus uniformitatea

Aceste cercetări s-au efectuat pentru a stabili dacă mașina de erbicidat folosită, Demarol 600, funcționează la parametrii normali.

MAȘINA DE ERBICIDAT DEMAROL 600

Constructia mașinii Demarol 600

Echipamentul de erbicidat Demarol 600 este destinat pentru efectuarea lucrarilor de combatere a buruienilor, bolilor si daunatorilor din culturile de camp.

Utilajul este de proveniență poloneză, si a fost achizitionată in urmă cu 2 ani . Deși mașina este fabricată in Polonia are sigla CE , cea ce inseamnă ca poate fi comercializată si in Uniunea Europeană.

Echipamentul are rezervorul principal cu capacitatea de 600 l, este echipat cu o pompă cu membrană și piston. Lațimea de lucru a rampelor este de 12 m, iar duzele utilizate sunt de proveniență necunoscută, cu jet lenticular, avand dispozitiv antipicurare. Principalele elemente componente alemașinii Demarol 600 sunt prezentate în figura

Fig. 3.2.1.1. Construcția echipamentului de erbicidat Demarol 600

A- vedere din față; B- vedere din spate

SURSA

Functionarea Echipamentului Demarol 600

Înaintea de începerea lucrului, rezervorul principal și rezervorul pentru spălare pe mâini se umplu cu apă. Soluția fitosanitară ce va fi utilizată va fi introdusă in rezervorul principal, urmand ca agitatorul sa fie pus in funcțiune, pentru o mai bună amestecare.

În timpul lucrului mașina se alimentează cu lichid din rezervorul 1, soluția absorbită de pompă trece prin filtru unde se retin impuritațile si este dirijată spre distribuitor,prevăzut cu manometrul 6și ajunge la valva principală 5. In momentul in care valva principală se deschide soluția ajunge la corpul distributie 4, si supapa de reglare a presiunii 5. De la supapa de reglare a presiunii se reglează presiunea de lucru in funcție de norma de soluție și viteza de deplasare. Din corpul de distributie lichidul este transmis la rampele de distribuție prin intermediul furtunelor. O parte din debitul realizat de pompă este transmis în rezervor pentru agitarea lichidului .

Reglaje

Reglarea inălțimii de lucru a duzelor

Se realizează cu scopul de a asigura uniformitatea de distribuției a soluției pe suprafața ce urmeaza a fi tratată. In cazul echipării mașinii cu duze pentru erbicidare totală, inălțimea optimă de lucru este  de 560 mm, cu o abatere de± 25 mm. Acest reglaj se execută prin intermediul ridicătorului hidraulic al tractorului sau prin poziționarea rampelor in diferitele orificii montate pe cadru. Această pozitionare se efectuează acționand mecanismul cu clichet. Este necesar ca ancorele tiranților laterali sa fie bine intinse, pentru a evita balansul rampelor. (Carte tehnica Demarol 600

Reglarea pozitiei duzelor

Duzele sunt montate corect pe rampă atunci cand axa mare a orificiului lenticular face un unghi de 5° cu direcția rampei. Duzele prevazute cu sistem de montare pe rampa de tip 'baionetă' nu necesita acest reglaj deoarece la montare se atașeaza toate duzele sub acest unghi.

Reglarea debitului de lichid 

Se poate efectua in doua moduri:

calculand debitul de lichid teoretic pe duza si apoi verificand practic;

utilizand rigle de calcul.

Cand se utilizeaza riglela de calcul, utilizatorul echipamentului trebuie să știe norma de lichid ce urmează a fi aplicată pe hectar, viteza cu care se deplaseaza tractorul in timpul lucrării și tipul duzelor de pe mașină. Pe baza acestor date, rigleta indica debitul pe duză [l/min], presiunea de lucru [bar] si dimensiunea medie a picăturilor.

Figura x.Riglă de calcul

Standul de testare TEST 1000

Starea tehnică a mașinilor pentru tratamente fitosanitare influențează în mare măsură poluarea solului, prin pierderile de soluție , depășirea normei la hectar, nerespectarea uniformității de distribuție ,iar pe lângă poluare pot apărea și consecințe economice.

Conform normelor europene și internaționale în vigoare în majoritatea statelor membre UE, producătorii, importatorii sau distribuitorii de echipamente de erbicidat care comercializează pe piață europeană aceste tipuri de mașini, trebuie să declare organismelor abilitate că echipamentele corespund normelor în vigoare. În același timp echipamentele de erbicidat care sunt deja utilizate, trebuie că periodic să fie testate în laboratoare, pentru a fi certificate corespunzător normelor în vigoare, în vederea reducerii poluării mediului.

Pe plan internațional Germania a fost primul stat care a impus obligativitatea testării echipamentelor fitosanitare.

Testarea mașinilor pentru tratamente fitosanitare va deveni obligatorie și în România în următorii ani. Introducerea unei astfel de norme în Uniunea Europeană poate fi explicată datorită faptului că mașinile pentru tratamente fitosanitare, dacă nu sunt în bună stare de funcționare pot produce o creștere suplimentară a poluării mediului și totodată o creștere a reziduurilor din produsul final.

Prin testarea periodică a acestor echipamente ( la unul sau doi ani ) se urmărește reabilitarea și înlăturarea posibilelor defecțiuni .

Pentru testarea mașinilor de erbicidat, s-a folosit un stand de proveniență germană, TEST-1000, fabricat de firma HERBST

Cu standul TEST-1000 se pot determina următorii parametrii:

uniformitatea de distribuție pe lățimea de lucru;

debitul pe duză;

presiunea lichidului la nivelul fiecărei duze;

debitul pompelor și prezența aerului în circuitul de refulare;

verificarea manometrelor

Construcția standului

Constructiv, standul Herbst are următoarele componente:

echipament pentru testarea uniformității de distribuție;

echipament pentru testarea duzelor;

echipament pentru testarea pompelor și a manometrelor;

Conectori pentru toate tipurile de pompe și duze existente la ora actuală pe piață;

Prelată pentru colectarea apei folosite la determinarea uniformității de distribuție.

Echipamentul pentru testarea uniformității de distribuție

Acest echipament se compune din calea de rulare și căruciorul autopropulsat de testare.

Calea de rulare este modulară , pentru a acoperi lățimea de lucru a mașinii pentru tratamente fitosanitare în câmp. Standul TEST-1000 conține 7 module cu lățimea de 3 metri și un modul divizat în 2 submodule (1m și 2 m).

Fiecare modul este alcătuit din șina de rulare și traverse distanțate fiecare la 1 metru. Primul modul (fig. 1) are la partea exterioară o plăcuță folosită ca punct de referință. Față de restul placuțelor, placuța folosită pe primul modul are o formă alungită cu rolul de a activa doi senzori de pe caruciorul de testare În acest moment, căruciorul de testare se oprește și punctul de referință este determinat.

Figura x Modul 1 al căii de rulare: 1-plăcuță pentru stabilirea punctului de referință; 2-traversă; 3-limitator; 4-calea de rulare

Căruciorul de testare (fig. 2, A) are rolul de colecta soluția dispersată de către duze, si este alcătuit din: platforma de colectare a soluției, sistemul de măsurare, sistemul de propulsie și sistemul pentru transmiterea datelor (wireless) la calculator.

Platforma de colectare a soluției 3 (fig. 2, A) are lățimea de 1 metru și este alcatuită din jgheaburi distanțate la 10 cm unul față de celălalt. Platforma se montează la partea superioară a căruciorului cu ajutorul unui sistem de cuplare rapidă.Poziția jgheaburilor fața de carucior este înclinată, pentru a ușura scurgerea totală a soluției.

Cantitatea de soluție se masoară cu ajutorul ultrasunetelor generate de un generator de ultrasunete. Sistemul de măsurare este alcatuit din: paharele pentru colectarea soluției, sistemul de măsurare și sistemul de golire a paherelor.

Fig. 2 Principalele părți componente ale căruciorului de testare:

A- căruciorul de testare: 1- roată de sprijin; 2- pahare de măsurare; 3-platforma de colectare;

B- sistemele interne ale căruciorului de testare: 1- motor electric pentru antrenarea roții motoare; 2- generator de ultrasunete; 3- motor electric pentru acționarea sistemului de pârghii de golire a paharelor;

SURSA

Paharele pentru colectarea soluției sunt în număr de 10, plasate la baza platformei pentru colectare a soluției, acestea fiind confecționate din sticlă.

Măsurarea nivelului soluției din pahare se face cu ultrasunete, fiind amplasat la partea superioară a paharelor. Pentru aceasta există un generator de ultrasunete 2 (fig. 2,B), montat în interiorul căruciorului.

După ce lichidul din pahare este măsurat, paharele sunt golite simultan de către un sistem de pârghii acționat de un motor electric 3 (fig. 2,B).

Etapele ce trebuie urmate la testarea mașinii sunt:

se amplasează mașina cu rampele deschise;

se reglează orizontalitatea rampelor deasupra căii de rulare;

se transmite comanda de plasare la punctul de referință a căruciorului, prin butonul din interfața de comunicare cu softul standului;

căruciorul, de la punctul de referință, se deplasează succesiv pe toată lățimea de lucru a mașinii (cu un metru la fiecare deplasare);

pe fiecare metru, căruciorul determină cantitatea de soluție colectată de cele 10 pahare și trimite informația prin intermediul undelor radio la un calculator pentru achiziționarea datelor;

computerul analizează informația și afișează pe ecran un grafic corespunzător uniformității de distribuție. Graficul uniformității de distribuție are trasate limitele de 15% ale abaterii admise între duze.

în momentul în care căruciorul ajunge la capătul cursei stabilite, pe ecranul calculatorului apare un mesaj de terminare a testării.

se generează graficul uniformității de distribuție.

Echipamentul pentru testarea duzelor

Acest echipament este alcătuit din: computer de proces, debitmetru, cabluri eletrice, furtune, senzor de presiune, sistem de măsurare, echipament pentru testarea pompelor.

Computerul de proces este folosit atât pentru testarea duzelor cât și pentru testarea pompelor. După realizarea măsurătorilor, computerul trimite informația prin unde radio la calculatorul pentru achiziționarea datelor.

Presiunea, debitul și numărul duzei testate se pot citi in timp real pe display-ul compuerului. Debitul pe duză este afișat în litri/min iar presiunea în bari cu două zecimale. Începând cu a treia duza testată, computerul afișează și abaterea între duze (%). Părțile componente ale echipamentului pentru testat duze sunt prezentate în figura 4.

Pentru testarea individuală a duzelor și manometrelor, standul este echipat cu un senzor de presiune și un debitmetru.

Fig. 4 Echipamentul pentru testarea duzelor:

1- computer de proces; 2-debitmetru; 3- tradustor de presiune; 4- dispozitiv de fixare universal; 5- conector Y; 6- furtun transparent de legătură; 7-conductă evacuare lichid; 8- dispozitiv susținere computer

Acestea în timpul determinărilor se montează pe duză prin intermediul unui dispozitiv universal ce este standardizat pentru a putea fi adaptate la toate tipurile de duze. Senzorul de presiune și debitmetrul sunt de asemenea conectate la computerul de proces care stochează datele șiulterior le trimite la computerul de achiziții date.

Echipamentul pentru testarea pompelor

Pentru testarea pompelor se utilizează același computer de proces (fig.6). Computerul recunoaște automat cablajul conectat și încarcă softul pentru testarea pompelor. Acest soft realizează monitorizarea debitului, a presiunii de lucru și a turației prizei de putere.

Pentru măsurarea debitului se utilizează un debitmetru electronic care este montat într-o cutie (fig.5) care se leagă în circuitul de refulare a pompei. Domeniul de măsurare este cuprins între 7,5-650 l /min. Debitmetrul este conectat la afisaj prin intermediul unui cablu de legatură. Turația este prelevată prin intermediul unui tahometru fară contact de la un magnet montat pe arborele prizei de putere a tractorului (fig.6). Domeniul de măsurare este cuprins între 50-1000 rot/min.

Fig. 5 Echipament pentru testarea pompelor și a manometrelor

1-computer pentru măsurarea și stocarea datelor (afișaj digital);2- manometru; 3-tahometru fără contact; 4- supapă de siguranță;5-filtru; 6- senzor de presiune

În circuitul de testare a pompei se află încorporat un filtru 5, o supapă de siguranță 4 și un senzor de presiune 6. Domeniul de măsurare a presiunii este cuprins între 0-10 bar.

Computerul de proces are o memorie internă în care se pot salva datele colectate și poate comunica cu un calculator de achiziții de date prin intermediu softului Hiper Terminal. În acest mod, datele salvate pot fi stocate si prelucrate de către calculator. ( Drocaș , O. Marian,)

Fig. 6 Măsurarea turației de antrenare a pompei

1-transmisie cardanică; 2- tahometru; 3- magnet

Metoda de lucru

Pentru stabilirea obiectivelor s-a utilizat mașina Demarol 600, s-a testat cu ajutorul standului de testare Test 100, pentru a determina uniformitatea de distribuție, presiunea pe fiecare duză , și testarea pompei.

Fig 3.4.1 Echipamentul pentru tratamente fitosanitare Demarol 600

(original)

Cercetarile au inceput prin montarea standului de testare,fixarea cardanului la priza de putere a tractorului si umplrerea rezervorului echipamentului de erbicidat cu apă.

In vederea stabilirii uniformități de distributie s-au folosit trei tipuri de duze( duzele initiale cu care mașina a fost echipată), Lechler LU12002, Lechler IDK 12003), pentru fiecare tip de duză s-au facut mai multe masurători. Determinările au fost făcute la înălțimea de 50 cm, și presiunea de 3 bar.

Uniformitatea de distribuție s-a determinat folosind coeficientul de variație a cărui limite sunt prezentate în tabelul 4.1.

Tabel 3.4.1

TITLU TABEL

Uniformitatea de distribuție are un rol foare important în combaterea eficientă a burienilor și dăunatorilor , iar pe lângă poluare pot apărea și consecințe economice

Masurarea presiunii pe fiecare port duză si testarea pompei s-a realizat cu ajutorul standului portabil (modul de functionare a standului fiind prezentat mai sus).

Capitolul 4

Rezultate obținute

În cadrul experimentelor efectuate s-a urmărit uniformitatea de distribuție a echipamentului de erbicdat, utilizându-se trei tipuri de duze diferite.

Rezultatele privind uniformitatea de distribuție sunt prezentate in fig

Influența duzelor inițiale asupra uniformității de distribuție

Rezultatele obținute sunt prezentate în figura…

fig

La testarea uniformitații cand mașina a fost montată cu duzele echipate din fabrică, cu o vechime de doi ani, și utilizată pentru o suprață de aproximativ 60 de ha, uniformitatea de distribuție a fost foarte mică depășind de aproximativ 6 de ori limita admisă.

Randamentul scazut al utilajului se poate explica datorită faptului că:

mașina nu a fost curațată după erbicidarile anterioare, existând depuneri pe filtre;

duzele cu care mașina a fost echipată din fabrică sunt de proasta calitate;

legătura între duze se realizează cu ajutorul furtunelor si nu cu rampe de inox

există surplus de soluție/picurări apărut din cauza faptului că jetul duzei lovește cadrul mașinii și sistemul de antipicurare nu funcționa corespunzător

La testarea uniformitații după ce filtrele duzelor au fost curațate s-a inregistrat o ușoare imbunatățire, coeficentul de variație micșorandu-se de la valoarea de 56 la valoarea de 33( fig

fig

Influența duzelor Lechler LU12002 asupra uniformitații de distribuție

În cadrul experimentelor efectuate s-a urmărit influența duzelor Lechler LU12002 asupra uniformitații de distribuție.

fig

După cum se poate observa și în graficul de mai sus coeficientul de variație a scăzut considerabil depășind cu 3.37% valoarea maximă admisă. Se constată astfel o îmbunătățire a uniformității de distribuție față de situația anterioară, unde mașina a fost echipată cu duzele din fabrică.

Pe tronsonul 1 și 2 uniformitatea este mai redusă deoarece există surplus de soluție (picurări) datorită faptului că jetul duzei lovește cadrul mașinii și sistemul de antipicurare nu funcționa corespunzător.

Zona cu uniformitatea cea mai slabă este tronsonul central (ca și în cazul anterior), deoarece duzelor din această zonă le revin o presiune mai mare decât în cazul celorlalte tronsoane.

Influența duzelor Lechler IDK 12003 asupra uniformității de distribuție

fig

Din acest grafic se poate observa că aceste duze au o uniformitate mai bună față de restul duzelor testate. Uniformitatea de distribuție se incadrează între limitele valorilor admise. Ca si in situațiile anterioare zona cu uniformitate cea mai redusă este tronsonul central.

Bibliografie