Determinarea Apei Uzate In Calimanesti

INTRODUCERE

Apele uzate sunt acele ape ce rezultă din producțiile industriale și gospodăriile populației, poluate cu diferite impurități, cum ar fi dejecții animale sau umane, resturi alimentare, uleiuri, detergenți, substanțe chimice după care sunt evacuate în receptorii naturali prin intermediul sistemului de canalizare sau pe diferite terenuri, cu sau fără epurarea prealabilă, în funcție de valoarea limită admisibilă.

Mediul înconjurător dispune de mecanisme proprii de epurare dar cand debitele sunt mari de ape uzate deversate de industrie și de gospodăriile populației, intervin procedeele de epurare a apelor uzare precum epurarea mecanică, chimică, biologică și terțiară. Aceste procese ajută la reducerea conținutului de impurități de natură minerală, chimică, organică și biologică sub limita tolerată de receptor. Scopul epurării este acela de a îmbunătății calitatea acestor ape pentru a putea fi derversate în emisar fără a prejudicia flora sau fauna, iar obiectivul principal al epurării apelor uzate îl reprezintă îndepărtarea microorganismelor, substanțelor toxice, substanțelor coloidale, substanțelor aflate în suspensie și în soluție.

Realizarea studiului cu titlul: “Deversarea apei geotermale uzate în râul Olt – studiu de caz – “Popasul Casa Românească”, stațiunea Călimănești – Căciulata, jud. Vâlcea”, a constituit pentru mine o oportunitate de consolidare a cunoștințelor generale, mi s-a părut important să știu unde ajunge apa utilizată și ce putem face pentru a beneficia de refolosința ei și totodată a reprezentat o posibilitate de cunoaștere mai amănunțită a meleagurilor din care provin.

În ansamblu, am dorit realizarea acestui studiu de analiză și sinteză, care prin conținut, structură, metode și procedee utilizate am avut ca obiectiv, verificarea parametrilor de calitate a apei de îmbăiere provenită din izvoarele termale și urmărirea procesului de evacuare a apelor uzate menajere și de îmbăiere în receptorul natural (râuri, lacuri).

Lucrarea este structurată în 6 capitole. Primele 3 capitole cuprind partea teoretică si ultimele 3 capitole, partea experimentală.

În Capitolul I – “Descrierea generală a stațiunii Calimănești – Căciulata” am descris zona investigată atât din punct de vedere al caracteristicilor fizice, climatice, socio – economice cât și din punct de vedere al caracteristicilor turistice.

Capitolul II – “Apele minerale și geotermale, utilizările specifice”, prezintă resursele naturale ale stațiunii și efectele benefice ale acestora asupra sănătății umane. Datorită acestor bogății naturale stațiunea a ajuns renumită în țară și chiar peste hotare.

Capitolul III – “Epurarea și evacuarea apelor uzate”, surpinde principalele metode si procedee de epurare a apelor uzate menajere.

Capitolul IV – „Studiu de caz – Popasul Casa Românească Călimănești”, descrie obiectul de activitate a acestui complex turistic și modul în care apele geotermale sunt valorificate și apoi evacuate.

Capitolul V – „Determinarea parametrilor fizico – chimici de calitate a apelor uzate în cadrul Complexului Casa Românească”, acest capitol conține determinările fizico – chimce efectuate pe probele de apă prelevate din incinta complexului, înainte de utilizare și după epurare, modul de lucru, materiale și reactivi necesari, precum și rezultatele obținute experimental în urma efectuării analizelor de laborator.

Capitolul VI –„Interpretarea rezultatelor” surpinde principalele rezultate desprinse în urma determinărilor experimenatale efectuate în laborator și încadrarea acestora în normativele în vigoare. Lucrarea se încheie cu capitolul “Concluzii” care se rezumează de fapt caracteristicile speciale ale apelor geotermale, beneficiile lor asupra sănatății umane, precum și etapele pe care trebuie să le parcurgă acestea după utilizare, pentru a fi evacute în receprorul natural.

În esență, studiul arată, prin analiza diagnostic efectuată, că apele folosite în cadrul piscinelor Complexului Casa Românească corespund parametrilor de calitate normați pentru apa de îmbăiere, iar apa uzată, epurată și evacuată în râul Olt corespunde normelor NTPA 001/2005 -privind condițiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate.

CAPITOLUL I

DESCRIEREA GENERALĂ A STAȚIUNII CALIMĂNEȘTI – CĂCIULATA

Stațiunea Călimănești-Căciulata este localizată în nord – estul județului Vâlcea, în partea central – sudică a României, pe ambele maluri ale râului Olt și se află la 20 km nord de orașul Rm Vâlcea. Datorită peisajelor superbe ce pot fi remarcate și prețuite, aceasta este considerată „perla” stațiunilor de pe Valea Oltului. Aproximativ jumătate din întreaga suprafață a stațiunii, este acoperită de întinsele păduri de conifere și foioase. În anul 1927 a fost declarat oraș.

Scurt istoric al așezării

Această stațiune în care Mircea cel Bătrân a ctitorit Mănăstirea Cozia, este cunoscută incă din vremea dacilor, care au descoperit că apele termale și izvoarele minerale au efecte benefice. Călimănești – ul are un trecut zbuciumat, determinat de împrejurările istorice și sociale ale epocilor trecute. Satul lui Căliman, a luat ființă în jurul Mănăstirii Cozia. Legenda spune că Mânăstirea Cozia – de care este legată nașterea satului a fost ridicată în apropierea alteia, zidită de Negru Vodă, care se gasește la poalele muntelui Capra [1].

Pe poalele muntelelui Capra era un mănunchi de case mici unde își trăiau nevoile câțiva români care, poate făceau puntea de legătură dintre strămoșii noștri daco – romani și noi românii.

Are o existență îndelungată, semnalată prin tezaurul de monede dacice de la Jiblea și Arutela și decizia ridicării pe acele locuri a Mănăstirii Cozia este foarte probabil să fi fost determinată de utilizarea apelor minerale [2].

Din această cauză au început să se facă cercetări pentru descoperirea unor izvoare de sănătate, folosindu-se observațiile localnicilor, care cunoșteau existența unor bazine cu “apă neagră” și care miroseau a “apă clocită” dar și descoperirea întâmplătoare de către doi călugări, 1849, care venind de la pescuit au observat pe malul Oltului o baltă cu apă, le-a plăcut, iar unul fiind bolnav a simțit o ameliorare a stării lui de sănătate. Apele minerale de la Călimănești au fost medaliate la expoziția de la Viena în anul 1873 iar în 1893 au primit “Diploma de Grand Prix” și medalia de aur. Între 1907-1911 s-a construit Pavilionul Central, o structură în stil baroc, destinată tratamentului balnear [2].

Mircea cel Bătrân a construit un lăcaș de închinăciune în această zonă, dar a fost nevoit sa mute acest lăcaș în sud – vestul Coziei pentru că locuitorii tulburau liniștea. În anul 1500, o parte din locuitori s-au așezat către pârâul Căciulata în Olt și așa a luat ființă satul Călimănești. Strălucite victorii au fost câștigate de către domnitorii români în jurul mânăstirii.

Suprafața stațiunii Călimănești este repartizată astfel:

a) Suprafața agricolă: 2.040ha, din care:
– arabil 525 ha;

– pășuni 917 ha;

– livezi și pepiniere viticole 231 ha;

– fânețe 354 ha;

– vii și pepiniere viticole 13 ha.

b) Terenuri cu ape și bălți 145 ha;

c) Căi de comunicații 101 ha;

d) Păduri și alte terenuri cu vegetație 7.712 ha;

e) Terenuri degradate și neproductive 247 ha;

f) Terenuri ocupate cu construcții și curți 208 ha;

Terenuri total: 10.453 ha.

Clima

Clima orașului Călimănești este temperat continentală, se caracterizează prin veri scurte și ierni lungi, cu vânturi din direcția nord și nord-vest fiind influențată de formele de relief și preciptații neuniforme. Clima localității și aerul mereu proaspăt, oferă condiții corespunzătoare tratamentului balnear în tot timpul anului.

Relieful

Se remarcă prin două tipuri specifice: relieful plat pe care s-a dezvoltat așezarea și relieful care delimitează stațiunea pe cele două maluri ale Oltului. Coboară de la nord (Munții Făgăraș, cu vf. Ciortea de 2.426 m, reprezentați prin culmile sud-vestice, Coziei, masiv impunător cu un relief variat și atractiv, Căpățânei, în care predomină calcarele jurasice) spre sud (dealuri și coline piemontane – Cotmeana, Olteț, lunca Oltului de 130 m altitudine, din Câmpia Română).

Hidrografia

La Călimănești există un important lac de acumulare antropic rezultat prin construirea unui baraj pe râul Olt. În această regiune, apele subterane sunt foarte importante care sunt valorificate în scop curativ dar și în practicarea turismului de tratament.

Râul Olt, are un debit mare de apă, ajungând în lunile ploiase la cantități de peste 10 ori mai mare, transportând în medie 140 m3/s, în partea sa vestică mărginește masivul Cozia străbate pe o lungime de 14 km, ultima străpungere transversală a Carpaților – defileul de la Cozia. Cu obârșia în partea centrală înaltă a masivului primește direct o serie de afluenți: Lotrișorul, format în cursul superior de văile Slămnicului și Tisei, cu obârșiile între vârfurile Claia cu Brazi si Omul.

Sursa:http://www.trilulilu.ro/imaginicalatorii/caciulataraulolt

Fig. 2. Râul Olt

Faună și vegetație

Aproape jumătate din suprafața totală a stațiunii este împădurită, pădurile întinzându-se de la albia Oltului până la vârful Coziei (1668m): 13% rășinoase și 87% foioase. Dintre rășinoase bradul ocupă 70%, în timp ce molidul restul 30%. Între foioase predomină fagul cu peste 80%. Se găsesc specii de plante rare: garofița de stâncă și albina – orhideea mediteraneană care se află la Cozia la cea mai mare altitudine europeană. De asemenea se găsesc și câteva specii de plante ocrotite de lege, fiind declarate monumente ale naturii: iedera albă, ghințura galbenă, floarea de colț și laleaua pestriță.

Fauna din zona în care se află stațiunea cuprinde: bursucul, caprioara și numeroase păsări cântătoare: pițigoi, mierla, privighetori și pitulicea galbenă. Mii de specii de animale mici se găsesc în frunze cum ar fi: salamandra, vipere și alte specii de șerpi.

Caracteristici pedologice ale solului

Având în vedere faptul că orașul Călimănești se află într-o depresiune, dispune de un relief în trepte, dealuri subcarpatice, văi și munți, conferă învelișului de sol al localității o mare diversitate de tipuri și varietăți de sol. Starea actuală a calității solurilor este determinată atât de condițiile naturale în care se găsesc solurile respective, cât și de modul de gospodărire prin care nu întotdeauna se asigură amenajările corespunzătoare, cel mai adecvat mod de folosință și aplicarea corectă a celor mai corespunzătoare sisteme zonale de agricultură și tehnologii de cultură.

Fertilitatea solului este afectată în mare măsură de diferite cauze dăunătoare cum sunt: eroziunea, compactarea, aciditatea, eroziunea, deficitul sau excesul de apă, etc.

Caracteristicile esențiale ale solurilor existente în localitate sunt: grosimea redusă a stratului de sol, aciditatea foarte puternică și situarea lor într-un climat cu caracteristici puțin favorabile.

Demografie

Recesământul făcut la 1 martie 2002 a arătat ca în Călimănești se numără 8.605 locuitori, reprezentând 2,1% din populația județului. Datorită turiștilor sosiți pe parcursul anului în stațiune densitatea populației este mult mai ridicată.

Populația orașului Călimănești are mari probleme sociale deoarece în zonă nu există industrie iar agricultura se practică pe suprafețe mici din cauza reliefului de deal și de munte, predomină turismul. Populația salariată reprezintă 25% din populația localității la nivelul Călimăneștiului. O mare parte a populației salariate o regăsim în turism (30%), comerț (19%), și industrie (16,8%). Datorită activității turistice, locuitorii dispun de locuri de muncă în alte domenii, precum comerț, construcții, sănătate, etc.

Tabelul nr. 1. Situația demografică a localităților componente [3]

Economie

Turismul în această stațiune balneo – climaterică s-a dezvoltat foarte repede. Stațiunea Călimănești – Căciulata dispune de un număr mare de hoteluri, vile turistice, pasuri și chiar popasuri turistice. Dintre acestea amintim: Hotel Traian **; Hotelul Olt**; Vila Casa Verde**; Vila Rândunica**; Popasul Fântânița*; etc. În sectorul agricol, județul Vâlcea se remarcă prin producția de legume și fructe, se cultivă cereale legume și fructe, însă cele mai bine reprezentate sunt sectoarele viticol și pomicol, datorită reliefului deluros și climei blânde. Considerată perla stațiunilor de pe Valea Oltului, este renumită pentru efetele terapeutice ale apelor minerale, pentru bioclimatul său și pentru numeroasele locuri de atracție turistică din zonă.

Resursele stațiunii

Datorită structurii geologice complexe, stațiunea dispune de izvoare minerale pentru cură internă, cât și ape termale ce provin de la mari adâncimi pentru cura externă.

Apele izvoarelor minerale sunt clasificate în funcție de temperatură, mineralizare si compoziția chimică.

În funcție de temperatură:

ape reci (sub 20 o C) sunt cele mai numeroase și se folosesc în cura internă;

ape termale, care sunt de trei categorii:

hipotermale (20 – 34 o C): Cozia 3 și 4;

termale (42 – 43 oC): forajele Căciulata 1001, Cozia 1și 5. Acestea se folosesc în cura

externă, sub formă de băi;

hipertermale, geotermale (87 – 90 oC): forajele Căciulata 1006, Căciulata 1007 și Cozia

1008. Se folosesc în cura externă, sub formă de băi, după ce au fost răcite până la 37-38 grade C.

În funcție de mineralizare sunt:

ape oligominerale (sub 1 g %): Căciulata 7 și 14;

ape hipotone (1-8 g %): majoritatea surselor;

ape izotone (8-9 g %): Căciulata.

După compoziția chimică sunt:

ape sulfuroase;

cloro-sodice;

calcice;

bromurate;

magneziene;

slab iodurate.

De pe timpul împaratului Hadrian se cunoșteau efectele curative și benefice ale apelor termale deoarece foloseau apele sulfuroase pentru tratarea reumatismelor. Odată cu descoperirea izvorului nr. 1 din Căciulata a luat amploare efectul terapeutic al apelor minerale, considerat de specialiști drept o comoară, un izvor unic [4].

Indicații terapeutice- apele minerale sunt folosite în tratarea diferitelor afecțiuni, precum:

Afecțiuni ale căilor biliare și veziculei: dischinezii biliare, hepatite postvirotice, colecistite cronice;

Afecțiuni ale tubului digestiv: ulcer gastric și duodenal fără complicații, gastrite cronice cu hiper și hipoaciditate;

Afecțiuni ale rinichilor și căilor urinare: pielonefrite cronice ascendente, pielocistite, litiază și miceolitiază urinară;

Afecțiuni dismetabolice: diabet zahar compensat. hiperuricemii, dislipidemii;

Afecțiuni ale căilor respiratorii: rinofaringite, afecțiuni bronhopulmonare cronice netuberculoase, sinozite cronice;

Afecțiuni ale aparatului locomotor: reumatismale degenerative, afecțiuni articulare ale omului mai în vârstă, inflamatorii stabilizate, sechele posttraumatice.

Instalații de tratament: instalații pentru hidroterapie: afuziuni, băi de plante, băi cu bioxid de carbon, duș subacval, duș scoțian, băi parțiale sau totale, băi galvanice, impachetări cu parafină, instalații pentru aerosoloterapie, sală de gimnastică medical, bazine cu apă termală pentru kineoterapie, buvete cu apă minerală pentru cură internă, acupunctură, ștrand termal în aer liber cu apă sulfuroasă, pentru afecțiuni reumatismale, laboratoare pentru teste funcționale, cabinete medicale pentru diverse afecțiuni.

Resursele turistice naturale din stațiune sunt reprezentate de:

Parcul National Cozia;

Munții Cozia;

Oltul;

Defileul Oltului;

Munții Căpățânii;

Mânăstirea Turrnu;

Mânăstirea Ostrov;

Schitul Ostrov;

CAPITOLUL II

APELE MINERALE ȘI GEOTERMALE – UTILIZĂRI SPECIFICE

2.1. Istoricul apelor geotermale

Pe teritoriul țării noastre există un potențial mare de zăcăminte geotermale (Fig. 3.) datorită prezenței unor zone cu flux termic ridicat. Procesele subcrustale magmatice sunt responsabile pentru excedentul de căldură manifestat printr-un flux termic crescut și se manifestă datorită unor caracteristici regionale legate de structura litosferei [5].

Cele mai vechi utilizări ale căldurii apelor geotermale au fost balneologia și crenoterapia sau, în limbajul comun, băile fierbinti și “luarea de ape” pentru așa numitele motive medicinale. Vechii greci și romanii, foloseau mult izvoarele calde și fierbinți, care, pe lângă confortul adus de băile fierbinți, păreau a poseda proprietăți tămăduitoare și profilactice, atunci când erau aplicate extern, și uneori serveau pentru uz intern sau erau folosite la spălături.
O altă aplicație străveche a apelor geotermale, a fost extracția de chimicale. Etruscii obțineau acidul boric din izvoarele fierbinți de lângă Velatri (modernul Volterra), și-l foloseau pentru splendide emailuri sau pentru decorarea vaselor. Baia romană a devenit o instituție (termală) nu numai ca un centru de sănătate al oamenilor, dar și ca focar al relațiilor sociale, obicei care a fost reînoit în secolele XVIII și XIX, când au apărut o mulțime de „locuri cu apă”, ca locuri de adunare pentru invalizi și pentru lumea mondenă [6].

Activitatea de explorare și cercetare a zăcămintelor geotermale a început, în România, în anul 1962. Primele sonde geotermale au fost forate în Câmpia de Vest ( zonele Oradea, Felix, Călacea și Timișoara).

Cele peste 200 de sonde geotermale forate până în prezent, au confirmat prezența unor resurse geotermale semnificative, în România.

Energia geotermică este o formă de energie regenerabilă obținută din căldura aflată în interiorul Pământului. În încălzirea locuințelor și pentru producera electricității, apa fierbinte și aburii sunt foarte eficienți, fiind captați în zonele cu activitate vulcanică și tectonică.

În momentul acesta există trei tipuri de centrale geotermale fiind utilizate pentru transformarea puterii apei geotermale în electricitate:

centralele “flash” sunt cele mai utilizate centrale de azi, injectând în echipamentul de la suprafață la presiuni înalte apa la temperatura de 182o C;

centralele “uscate” utilizează abur din izvorul geotermal, au fost primele tipuri de centrale construite;

centralele cu ciclu “binar”, ele folosesc apa la temperatura de până la 200 oC, sunt diferite de celelalte două, deoarece apa sau aburul din izvorul geotermal nu vine în contact cu turbina sau cu generatorul electric.

2.2. Apa geotermală și utilizările specifice în stațiunea Călimănești – Căciulata

Zăcământul geotermal Cozia – Călimănești – Căciulata, de la ieșirea din Defileul Oltului, este cantonat în gresiile poroase de vârstă senonioană, între 1900 si 2200 m adâncime. Cele trei sonde existente produc artezian, cu debite maxime de 20/25 l/s apă, cu temperatura de 90/95o C și presiunea de 16-20 bar. Apa geotermală are o mineralizație de 14 g/l dar fără potențial încrustat, iar concentrația gazelor dizolvate este de 2,0 m3N/m3 (90% metan). Cu toate că zăcământul este exploatat de peste zece ani fără reinjecție, nu s-a evidențiat niciun fenomen de interferență și nu a scăzut presiunea de zăcământ. Puterea instalată cu cele trei sonde existente este de 18 MWt (din care 3,5 MWt din gazul metan separat), din care, în prezent se utilizează numai 8 MWt, rezultând o economie anuală la energia din combustibili fosili. Apa geotermală este utilizată pentru termoficarea unor hoteluri și vile iar apa geotermală uzată termic se utilizează pentru balneoterapie și agrement [7].

Prin utlizarea zăcământului geotermal existent în stațiunea Călimănești – Căciulata, din anul 2007 funcționează sistemul de încălzire centralizat, utilizând o cantitate de 214.673 m3 apă geotermală, la o temperatură medie de 196 oC și presiune 0,5 bar.

Apa geotermală este furnizată din 3 sonde energetice la adâncimi de peste 3000 metri, sunt amplasate pe malul drept al râului Olt la distanțe de circa 1-1,2 km una de cealaltă în stațiunea balneară Călimănești până la ieșirea din stațiunea Căciulata, spre mânăstirea Cozia. Cele 3 sonde sunt:

Sonda 1006 Căciulata: 9,4 litri/secundă (33,8 m3/h), 96o C;

Sonda 1008 Cozia: 23 litri/secundă (82,8 m3/h), 92o C;

Sonda 1009 Călimănești: 18 litri/secundă (64,8 m3/h), 92o C.

Tabelul nr. 2. Compoziția și rațiile de gaze asociate cu fluidul geotermal, măsurate la sondele din perimetrul Călimănești – Căciulata – Cozia [7]

Atunci când vremea este rece, apa geotermală cu temperatura de 92-95o C este răcită într-un schimbător de căldură cu plăci, reparând agentul termic pentru instalația de încălzire interioară. Cel de al doilea schimbător de căldură, montat în serie prepară apă caldă de consum. Apa geotemală răcită în cele două schimbătoare de căldură alimentează piscina utilizată pentru băi termale, după care este evacuată în Râul Olt cu o temperatură de circa 30. Când vremea este caldă debitul preluat de la sondă este redus, funcționând doar schimbătorul de căldură pentru prepararea apei calde de consum si piscina termală.

2.3. Tratarea apelor geotermale

Apele geotermale se găsesc cantonate în straturile subterane, având temperaturi cuprinse, în general, între 40 și 380 oC. La zăcămintele descoperite pe teritoriul țării noastre, temperatura apei geotermale variază între 40…130oC m, iar straturile de apă geotermală sunt situate la adâncimi cuprinse între 45…3200m.

În funcție de temperatura apei, sursele geotermale pot fi clasificate după cum urmează:

surse geotermale cu temperaturi foarte ridicate T > 120 oC;

surse geotermale cu temperaturi ridicate : T= 80…120 oC;

surse geotermale cu temperaturi medii: T= 50…80 oC;

surse geotermale cu temperaturi reduse : T < 50 oC.

Metodele de tratare a apelor geotermale au rolul de a separa sau de a reduce total sau parțial, o serie din elementele caracteristice acestor ape (compușii de calciu, magneziu, fier, mangan, conținutul de gaze, fenolii etc.), cu scopul de a valorifica pe deplin potențialul lor energetic prin efectul de temperatură, sau prin gazele combustibile conținute (metan – CH4) sau de a reduce efectele de poluare a mediului înconjurător. Toate aceste cerințe se pot realiza, cu precădere, prin metode fizico-chimice. În funcție de temperatura apei și de nevoile consumatorilor, se aleg și se stabilesc metodele pentru corectarea unor parametri de calitate.
Astfel pentru: apele geotermale cu temperaturi foarte ridicate se recomandă ca procedee de tratare, degazarea în spații închise; apele geotermale cu temperaturi ridicate se recomandă degazarea în spații închise, dedurizarea chimică, deferizarea și demanganizarea în instalații închise; apele geotermale cu temperaturi medii, se recomandă degazarea în spații închise, dedurizarea chimică, deferizarea și demanganizarea în instalații închise iar apele geotermale cu temperaturi reduse, se recomandă pe lângă metodele enumerate mai sus, dedurizarea, deferizarea și demanganizarea.

2.4. Proprietățiile chimice ale apelor geotermale

Propritățiile chimice ale apelor geotermale vor determina, în mare măsură, utilizarea acestora în energetică, industrie, agricultură sau pentru consumul uman. Compușii chimici și biochimici dizolvați în apă vor hotărî, în primul rând, dacă o anumită apă poate sau nu să fie utilizată într-un anumit scop. De exemplu un conținut ridicat de acid boric în apă, face ca aceasta să fie toxică față de plante, dar în acelasi timp, aceeași apă, va fi o sursă importantă de materie primă. De asemenea, un conținut foarte mic în carbonat de calciu și lipsa ionilor sulfat, chiar dacă sursa de apă are un debit considerabil și o temperatură ridicată face ca exploatarea în scopuri energetice să devină dificilă.

Acești compuși dizolvați în apa geotermală, provin din istoria geologică, în urma contactului cu solul, sau cu depozitele de minerale subterane și în funcție de viteza de deplasare a apei, prin diferitele zone străbătute. Dacă formațiunile geologice pot avea o influență majoră asupra chimismului apelor geotermale, acesteia, la rândul lor, influențează cel puțin în aceeași măsură roca traversată printr-un număr însemnat de procese fizice și chimice, într-un mod, uneori, imprevizibil. În mod deosebit, pentru studiul evoluției apelor geotermale trebuie ținut cont de toată complexitatea fenomenului cum ar fi: procesele fizice de eroziune, dilatatarea și contracția termică, interacțiunea dintre apă și rocă etc. Principiul geochimic de bază de care ascultă sistemele de apă geotermală este principiul ireversibilității și a echilibrului acestuia [8].

2.5. Izvoarele minerale – caracteristici generale

Apele uzate sunt acele ape ce rezultă din producțiile industriale și gospodăriile populației, poluate cu diferite impurități, cum ar fi dejecții animale sau umane, resturi alimentare, uleiuri, detergenți, substanțe chimice după care sunt evacuate în receptorii naturali prin intermediul sistemului de canalizare sau pe diferite terenuri, cu sau fără epurarea prealabilă, în funcție de valoarea limită admisibilă.

În natură apele minerale au o largă răspândire, geneza lor este legată de prezența unor fălii de adâncime, de existența reliefului muntos de natura vulcanică, dar și de arealul unor importante zăcăminte de petrol, gaz metan, cărbuni și sare.

Cea mai importantă parte a apelor minerale, provine din apele vădoase, adică din precipitațiile care se infiltrează până la mari adâncimi în scoarța terestră, de unde revin la suprafață, încarcate cu o anumită cantitate de gaze și săruri minerale, iar în unele cazuri cu temperaturi mai mari sau chiar cu un anumit grad de radioactivitate.

O apă minerală trebuie să indeplinească anumite condiții pentru a putea fi folosită în sens terapeutic și anume:

trebuie să prezinte anumite caracteristici fizice de temperatură, pH și osmolaritate;

trebuie să prezinte anumite caracteristici chimice:

compușii radioactivi să fie absenți sau prezenți în limite acceptate ca terapeutice (< 29 nanocurie);

mineralizare >1g/l;

prezența elementelor chimice cu acțiune farmacologică dovedită, în concentrație de minim: 1g/l (CO2), 10 mg/l (Fe), 5 mg/l (Br), 1 mg/l (I), 1 mg/l (H2S), 0,7 mg/l (Ag), Fl-Mn-Li-Acid metaboric și salicilic.

Izvoarele minreale pentru a putea fi utilizate terapeutic trebuie să fie pure bacteriologic și să aibă un debit care poate să asigure valorificarea prin metodologia indicată. Sunt folosite în cura externă: balneație externă în bazine sau caldă, piscine și solaria, irigații medicinale, comprese și în cura internă: inhalații, pulverizații, gargarisme, irigații vaginale și crenoterapia adică cura de băut [9].

2.6. Clasificarea izvoarelor minerale din stațiunea Călimănești – Căciulata

Apele minerale (peste 1g/l substanțe solide dizolvate) sunt reprezentate de izvoare și foraje săpate până la adâncimea de 1200 m. Izvoarele sunt în număr de 15 (3 termale și 12 atermale), situate pe ambele maluri ale râului Olt și deși au o compoziție chimică variată, totuși caracteristica generală a tipului de apă minerală a zonei este de apă sulfuroasă, clorurată, bicarbonată, sodică, calcică magneziană hipotonă. Apele minerale se prescriu în cura internă și externă.

Tabelul nr. 3. Clasificarea apelor cu mineralizări de peste 1g/l substanțe solide dizolvate [9].

Pe valea Oltului, la Călimănești, Căciulata și Cozia, apele sulfuroase, prin concentrația diferitã în H2S, sunt utilizate terapeutic atât în cura internă, cât și pentru cea externă. Clasificarea izvoarelor minerale din stațiunea Călimănești-Căciulata și utilizările lor sunt prezentate în Tabelul nr. 4.

Tabelul nr. 4. Principalele indicații terapeutice ale izvoarelor minerale din stațiunea Călimănești – Căciulata.

CAPITOLUL III

EPURAREA ȘI EVACUAREA APELOR UZATE

3.1. Epurarea apelor uzate

În mai multe zone de pe glob s-a semnalat faptul că apa lipsește deoarece poluarea apelor precum și epuizarea lor prin consum abuziv au devenit fenomene dominante în periclitarea surselor de apă, fiind afectată din punct de vedere calitativ.

Apa devine uzată prin utilizarea ei de către om, se încarcă cu materii poluate, în cele mai diverse scopuri practice, prin contactul apelor meteorice (ploaie, zăpadă) cu produse ale activității umane, care se găsesc în aer și pe sol.

Posibilitățile de poluare ale apei sunt foarte mari deoarece domeniile de folosire a apei îmbracă cele mai diverse forme (apă potabilă, alimentarea cu apă a industriei, alimentarea cu apă a agriculturii, piscicultură, scopuri urbanistice și de agrement).

Pentru cei care lucrează în domeniul alimentărilor cu apă, constituie o preocupare majoră evitarea poluării surselor de apă și eliminarea efectelor acesteia.

Conform tabelului nr. 5 cantitățiile cele mai mari de ape uzate provin din unitățiile industriale. Astfel, prin prelucrarea unei tone de fructe rezultă circa 10-20 m3 apă uzată, pentru obținerea unei tone de hârtie rezultă circa 100-200 m3 ape uzate; pentru o tonă de cauciuc 150 m3. Dar și apa uzată care provine din consumul casnic (apă menajeră) este în cantitate destul de mare. Astfel pentru un cartier neindustrializat din București s-a înregistrat un debit de circa 0,35 m3/locuitor/zi.

Apele meteorice în timpul ploii dizolvă diverse gaze toxice din aer (oxizi de sulf, azot, amoniac etc.) sau se încarcă cu pulberi ce conțin oxizi metalici, gudroane sau alte substanțe.

Procesele de epurare se diferențiază de autoepurarea naturală, prin faptul că sunt dirijate de către specialiști, desfășurându-se cu o viteză mult mai mare. Instalațiile de epurare sunt ca o completare la autoepurarea naturală pentru a intensifica și favoriza procesele ce se desfășoară în scopul îndepărtării impurităților din apa uzată [10].

Tabelul nr. 5. Principalele substanțe poluante evacuate în apă provenite din industrie [10].

Ansamblul de măsuri și procedee prin care impuritățiile de natură chimică (minerală și organică) sau bacteriologică, conținute în apele uzate, sunt reduse sub anumite limite, astfel încât aceste ape să nu mai dăuneze receptorului în care se evacueză și să nu mai pericliteze folosirea apelor acestuia reprezintă epurarea apelor uzate [11].

Epurarea apelor uzate cuprinde două mari procedee:

îndepărtarea și/sau transformarea substanțelor dăunătoare în produși nedăunători;

prelucrarea substanțelor rezultate sub diverse forme (nămoluri, emulsii, spume, etc.) din prima operație.

De câtiva ani buni întreaga lume se confruntă cu problema poluarea apei, volumul este foarte mare de ape uzate provenite mai ales din industrie impurificate cu substanțe chimice dar și răspândirea agenților poluanți. Se urmăreste recuperarea produselor utile pe care le conțin înainte să fie deversate în receptorul natural (râuri, lacuri). Se utilizează metode specifice de epurare a apelor în funcție de natura dăunătorului, prin care se urmărește nivelul impurificatorilor sub limitele care să nu afecteze calitatea efluentului natural.

Tehnologia tratării apelor reziduale este împărțită în trei categorii:

tratarea primară cuprinde sedimentare, separare gravitațională pentru uleiurile nedizolvate în apele reziduale și striparea cu aburi pentru îndepărtarea compușilor rău mirositori;

tratarea secundară are drept scop îndepărtarea uleiurilor dizolvate sau a materialului organic;

tratarea terțiară utilizează bazine de reținere sau filtre [12].

Tehnologiile principale pentru controlul reziduurilor și al apelor reziduale “in-plant” și „la capătul conductei” includ:

striparea apelor sulfuroase pentru a reduce concentrația de sulf și amoniac;

eliminarea apei într-un singur ciclu (fără recirculare), utilizând condensatoare de suprafață sau sisteme de recirculare cu turnuri de răcire apă/țiței;

eliminarea apei de răcire prin utilizarea sistemelor cu ciclu umed și uscat;

filtrarea prin mediu dublu;

tratarea balastrului;

separatoare masice ulei/apă;

oxidarea biologică.

3.2. Evacuarea apelor uzate

Evacuarea sigură a apelor uzate este unul dintre elementele importante pentru unitatea managementului apelor. Pentru a împiedica contaminarea apelor freatice cu apă uzată exfiltrată și pătrunderea apelor freatice în colectoare, sunt obligatoriu necesare rețele de canalizare etanșe sigure.

Apele uzate sunt acele ape ce rezultă din producțiile industriale și gospodăriile populației, poluate cu diferite impurități, cum ar fi dejecții animale sau umane, resturi alimentare, uleiuri, detergenți, substanțe chimice după care sunt evacuate în receptorii naturali prin intermediul sistemului de canalizare sau pe diferite terenuri, cu sau fără epurarea prealabilă, în funcție de valoarea limită admisibilă.

În tabelele următoare (Tabelul nr. 6 și 7) sunt prezentate: legislația în vigoare privind calitatea apei și legislația și normele tehnice aplicabile serviciului de alimentare cu apă și canalizare.

Tabelul nr. 6. Legislația în vigoare privind calitatea apei de îmbăiere [13].

Tabelul nr. 7. Legislația și normele tehnice aplicabile serviciului de alimentare cu apă și canalizare [14 ].

CAPITOLUL IV

STUDIU DE CAZ – POPASUL CASA ROMÂNEASCĂ

CĂLIMĂNEȘTI – CĂCIULATA

4.1. Date generale

Denumirea unității: S.C. POPASUL CASA ROMÂNEASCĂ S.R.L.

Adresa sediului social: Călimănești, strada Calea lui Traian, nr. 268, jud. Vâlcea. Obiectivul a fost în funcțiune în anul 2003 și este amplasat pe terenul situat în orașul Călimănești, localitatea Căciulata pe malul drept al râului Olt, aval de baraj CHE Turnu.
Profilul de activitate al obiectivului este:

alimentație publică, restaurant;

servicii de comerț, magazine produse nealimentare, băuturi alcoolice;

servicii complete de cazare (activitatea se desfășoară non-stop);

piscină interioară și exterioară.

S.C. POPASUL CASA ROMÂNEASCĂ S.R.L. este amplasată pe teritoriul administrativ al orașului Călimănești, județul Vâlcea. Suprafata de teren pe care sunt amplasate construcțiile S.C. CASA ROMÂNEASCĂ S.R.L., este de 4160 m.p.

Descrierea activitățiilor desfășurate:

Complexul hotelier “Casa Românească” cuprinde următoarele obiective:

1. Clădire corp A cuprinde:
– motelul: este o construcție D+P+E+M și Demisol – capacitate 16 camere, este dotat cu sala de conferință, birouri director și grupuri sanitare pentru personalul angajat.

2. Clădire corp B cuprinde:

Clădirea este formată din demisol, parter, doua etaje și mansardă. La demisol clădirea este dotată cu spălătorie (două mașini tip Kalandru, uscător). De asemenea societatea este dotată cu magazii pentru rufe curate și rufe murdare.

Fose septice vidanjabile- 2buc.

Pentru colectarea apelor uzate s-au executat doua fose construite din beton armat clasa C 12/15, având dimensiunile în plan de: 5m*4m*2,5m (adâncime), situată în imediata vecinătate a hotelului – fosa tampon- volum = 50 mc și 10 m*4m*2,5m (adâncime) fiind tricopartimentată, situată pe dreapta a drumului de acces CHE Turnu conform avizului Hidroelectrica nr. 12344/ 8.10.2003= 100mc. Accesul de vizitare și curățire la cele doua fose se face prin capace metalice de diminesiunile 1m*1m. Pentru evitarea infiltrației de apă uzată în interiorul decantorului s-a aplicat în interior o tencuială hidrofuga care are în compoziție “Apastop”, iar la exterior o aplicare cu mastic bituminos.

Spațiile tehnologice au fost dimensionate corespunzător necesitățiilor tehnologice, ocupând o suprafață construită de 569,6 m2, după cum urmează și corespund cu planurile de situație. Societatea are în dotare: bucătărie cu toate utilitățiile, bar cu utilități, camere pentru cazare cu grupuri sanitare și duș, punct termic. Pentru încălzire se utilizează apa getermală fiind de : 0,15 l/sec, media /luna, temperatura apei geotermale este de 80oC.

4.2. Alimentarea cu apă potabilă

Alimentarea cu apă potabilă se face din sursa orașului Călimănești, conform contractului încheiat între părți și rețea de aducțiune – lungime 2000 m, tub pexal, presiune max.6 atm, diametrul interior – 1. Rețea de distribuție: 150 ml, tub pexal, presiune max. 6 atm, diametrul interior – 0,75. Apa din rețea este utilizată atât pentru uz menajer cât și pentru diluția apei din piscina exterioară.

Descrierea piscinei exterioare

Apa geotermală este preluată de la Sonda 1008 Cozia (arteziană) cu o capacitate de 23 l/s (82,8 m3/h) și o temperatură de 92°C, aducțiunea fiind executată din țeava metalică izolată, diametrul țevii fiind de 75 mm, lungimea 1250 m. Apa geotermală este preluată în punctul termic și dirijată spre piscină. Se execută diluția apei geotermale cu apă potabilă în scopul micșorării temperaturii de la 80oC, la 16-18 oC, precum și pentru micșorarea clorurilor din apă. Raportul de diluție este de 6,5 vol apă potabilă/ 1 volum apă geotermală.

Sursa: https://www.google.ro/search?q=piscina+exterioara+casa+romaneasca

Fig. 10. Piscina exterioară Casa Românească

În cadrul societății, la piscină se preia și apa geotermală provenită din sonda ce se află pe terenul proprietate a POPASULUI CASA ROMÂNEASCĂ, în imediata apropiere a piscinei, care a fost închisă în trecut. Pentru evitarea unor evenimente nedorite refularea apei provenite de la sonda închisă este preluată în piscină, în caz contrar această apă parcurge liber și se va evacua în râul Olt, producând o impurificare cu cloruri și alte săruri. Preluarea apei geotermale în piscină conduce la diluția apei și se evită și poluarea directă a Oltului.

În piscină se diluează apa geotermală de cel puțin 6,5 ori. Societatea este dotată cu piscină exterioară al cărui volum este de 394,304 mc. Pardoseala este din gresie ceramică. Dimensiunile piscinei sunt: lungimea este de 19,7 m, lățimea este de 12 m iar înălțimea medie este de 1,6 m. Piscina este dotată cu scară din inox cu 9 trepte, iar umplerea ei se face cu apă geotermală.

Apa din ștrand se schimbă de 2 ori pe săptămână, deci de 8 ori pe lună. Consumul de apă termală în lunile mai, iunie, iulie și august, cât ștrandul este deschis, este, în medie de 422 mc/lună, conform actelor adiționale, deci 422 mc: 8 schimburi/lună=52,73 mc apă termală pură /o umplere.

Pentru dezinfecția piscinelor se folosește Polysept – un lichid concentrat, omogen, limpede, neparfumat sau parfumat. Ușor biodegradabil, nu conține EDT sau fosfați. Are pH-ul alcalin, distruge microbii, îndepărtează petele de mucegai, descompune impuritățiile, elimină urmele de săpun, albește, înlătură mirosurile neplăcute. Are acțiune fungicidă și bactericidă. Este destinat pentru spălarea mecanică sau manuală a pardoselilor confecționate din beton, material plastic, gresie din halele industriale, cabinete medicale, precum și pentru spălarea și dezinfectarea pereților faianțați din spitale, grupuri sanitare, hale industriale alimentare.

Spălarea și curățirea mecanică și manuală între 15-30 ml/10 l apă.

Spălare și dezinfectare circa 200 ml/10 l apă. Acesta se ambalează în bidoane de plastic de 5 l, 10 l, 20 l sau 60 l.

Descriere piscină interioară

Clădirea în incinta căreia există piscina interioară este din beton cu BCA, finisajele sunt cu mozaic, gresie faianță, acoperiș din tablă izolată, geamuri de termopan. Bazinul are următoarele dimensiuni: lungimea este de 16,8 m, lățimea este de 8 m iar înălțimea are 1,5 m. Sauna umedă precum și cea uscată sunt din lemn în interior având faianță. Aici se găsesc 4 vestiare, 4 grupuri sociale, 4 dușuri, 16 locuri la bar, șezlonguri, cameră tehnică iar terasa vara este neacoperită. Alimentarea cu apă a bazinului interior este potabilă și încălzită cu apă geotermală prin schimbătoare de căldură. Bazinul este prevăzut cu stație de tratare și filtrare, tip AQUA- INDUSTRIES.

Substanțele folosite pentru tratarea apei ce intră în piscină sunt: tablete de clor 200 g cl/pastilă, clor lichid 14%, floculant, soluții reglare pH, clor cu dizolvare rapidă, pastilă 20g/l.

Stația de tratare și filtrare este prevăzută cu: două pompe de recirculare cu prefiltrare-Q-30mc/h, două filtre cu nisip a cărei dimensiune este de 0,2 mm și greutatea nisipului 750 kg, diuze de refulare, instalație reglare automată a ph-ului, instalația automată reglată a Cl2, skinere-10mc/h.

Apa din piscina interioară se evacuează în emisar – râul Olt prin colectorul de deversare ape din piscina exterioară. Apele menajere provenite de la bar și de la grupurile sociale sunt preluate de fosele existente. Apa din piscina interioară se schimbă o data pe săptămână conform Ordinului Ministerului Sănătății 119/04.02.2014.

Evaluarea calității apei din piscină se face astfel:

concentreația clorului rezidual să fie cuprinsă între 0,5 – 1 mg/l

pH-ul = 7,2 – 8,2

în 90% din probele colectate trimestrial numărul de colonii la 37 0C ≤ 300

în 90 % din probele colectate trimestrial bacterii coliforme ≤

în 90 % din probele colectate trimestrial Pseudomonas aeruginosa ≤ 100 ml

Zilnic se recirculă apa prin sistemul de filtrare și clorinare astfel încât zilnic se înlocuiește cu 1/10 – 1/15 din volumul total al apei. Săptămânal se face dezinsecția bazinului și spălarea lui. Indicatorii de calitate ai apei se încadrează în NTPA 001/2005.

Apa potabilă necesară diluției apei din piscina exterioară și spălării piscinei = 13661,88 + 400, mc = 14,061,88, mc = 38,52, mc/zi = 0,445 l/s. Consum de apă geotermală – 52,73 mc/schimb * 8 schimburi/ luna * 5 luni = 2109, mc/ sezon/ 365 = 7,958, mc/ zi = 0,092 l/s.

Pentru spălarea piscinei se utilizează apă potabilă, spălarea se face cu apă sub presiune cu ajutorul hidrantului.

4.3. Instalații de aducțiune, înmagazinare și distribuție a apei

Rețeaua de aducțiune. Societatea dispune de apometru pe traseul de alimentare cu apă din rețeaua comunală, aducțiune apă potabilă – 1000 ml „diametru de 1”.

Rețeaua de distribuție totalizează o lungime de 257 metri, configurația rețelei fiind de tip ramificat. Dispoziția în plan a rețelei este conform planului de situație. Conductele pentru apă potabilă sunt realizate din PEID Pn10 barr, cu diametrele exterioare de 1/2. Conductele sunt pozate sub adâncimea de îngheț 1,0, pe un strat de nisip cu grosimea de 0,5 metri, iar lateral și deasupra 0,20 metri.

Zonele de lucru sunt pastrate în ordine și curățenie ca de altfel toate platformele. În cadrul obiectivului studiat sunt respectate cu strictețe normele de securitate a muncii, după cum urmează:

sistemul de ventilare funcționează corespnzător;

iluminatul este corespunzător bunei desfășurări a activității la locul de muncă;

Alimentarea cu apă potabilă

Surse: S.C. Apavil S.A. Secția Călimănești conform contract nr. 2195/01.01.2008
Volume și debite de apă autorizate:

zilnic maxim 101 m3;

zilnic mediu 95 m3;

zilnic mediu 76 m3;

Funcționarea este: permanentă 365 zile/an, 24 ore/zi

Instalații de captare și aducțiune: rețea de aducțiune conductă Pexal Dn = 1”, L= 1km.

Instalații de distribuție: rețea de conducte polietilenă de înaltă densitate Pn 10 Dn= 1/2”, L =257m.

Alimentarea cu apă geotermală

Sonda aflată pe proprietatea S.C. Popasul Casa Românească S.R.L. aparține S.C. Foradex

S.A. (în conservare)

Rețea de aducțiune: Dn= 75 mm, L= 1250 m.

Volume și debite de apă geotermală:

zilnic maxim 30 m3

zilnic mediu 20 m3

zilnic minim 5 m3

4.4. Evacuarea apelor uzate

Din cadrul societății rezultă:

ape uzate menajere;

apă piscină;

apă spălare platforme.

Apele provenite de la spălarea platformelor betonate și apele menajere sunt dirijate în bazinele vidanjabile.

Apele pluviale se evacuează în mod natural, conform reliefului și configurației terenului.

Evacuare ape uzate menajere – apa este folosită în scop alimentar, menajer și la spălarea incintelor precum și la diluția piscinei. Aceste ape sunt colectate, prin intermediul canalizării interioare și deversate în fosele septice vidanjabile, al căror volum este de 50, respectiv 100 mc.

Vidanjarea fosei se face ori de câte ori va fi nevoie de către prestatorul de servicii autorizat, canalizarea este din țeavă de PVC cu diametrul de 110 ml, lungimea canalizării 135 ml.

Debite și volume evacuate.

Q maxim = 107, 54 mc/ zi = 1,20 l/s

Q mediu = 89, 62 mc/ zi = 1,03 l/s

Q minim = 71, 69 mc/ zi = 0,82 l/s

Q maxim evacuat = 86, 03 mc/ zi = 0,99 l/s

Q mediu evacuat = 71,69 mc/ zi = 0,82 l/s

V anual = V med zilnic * 365 zile/ an = 26166,8 m3

În fose se evacuează apele menajere și cele de la spălarea platformelor, respectiv apele de la piscină se evacuează direct în râul Olt, raportul dintre cele doua categorii de apă fiind de un Vol apă evacuată în fose vara 8,45 volume ape evacate în Olt.

Având în vedere faptul că societatea își aduce contribuția la micșorarea poluării apelor râului Olt, cu apa geotermală, provenită din sonda închisă de pe terenul propriu se propune autorizarea popasului CASA ROMÂNEASCĂ, cu condiția efectuării analizei de clor ionic este depășit la apa din piscină să se efectueze diluția cu apă potabilă până la limita maxim admisă.

Conform autorizației de gospodărire a apelor Nr. 56/15.07.2015 privind: Alimentarea cu apă și evacuare ape uzate, valabilă până la 15.07.2019 S.C. Popasul Casa Românească S.R.L. evacuează apele geotermale în receptorul natural așa cum este ilustrat în Tabelul nr.8.

Tabelul nr. 8. Volumul total de apă geotermală evacuat zilnic în receptorul natural Olt de către Popasul Casa Românească

Apele uzate menajere precum și apele uzate rezultate de la spălarea platformelor betonate sunt preluate de o rețea de canalizare interioră din PVC cu L= 35 m și Dn=110 mm și dirijate în două bazine impermebilizate vidanjabile cu V= 50 m3 și V= 100 m3.

Vidanjarea se face cu S.C. Urban S.A. Conform contract nr.9304/12.02.2007.

Apele uzate geotermale precum și apa potabilă necesară pentru diluția apelor geotermale folosite la piscina interioară și cea exterioară sunt evacuate direct în râul Olt.

Gradul de mineralizare luat în calcul aportului cantitativ lunar în întocmirea procesului verbal la recepție este stabilit în baza analizelor efectuate pe probe prelevate din punctul de evacuare a apei de piscine.

Frecvența de determinare a indicatorilor apelor uzate (suspensii, azot total, reziduu filtrabil uscat la 105o C, to C și sulfuri/hidrogen sulfurat, CBO5 și CCO – Cr) se face trimestrial într-un laborator acreditat.

Indicatorii de calitate ai apelor uzate evacuate în fose se încadrează în prevederile normativului NTPA 002/2005. Apele provenite din golirea piscinelor sunt evacuate direct în râul Olt și se încadrează în NTPA 001/2005. Conform autorizației de gospodărire a apelor Nr. 56/15.07.2015 condițiile ce trebuie să le îndeplinească apele uzate pentru a putea fi deversate în receptor sunt prezentate în Tabelul nr.5.

Tabelul nr. 9. Condițiile ce trebuie să le îndeplinească apele uzate pentru a putea fi deversate în receptor.

Conform aceleiași autorizație de gospodărire a apelor Nr. 56/15.07.2015, S.C. Popasul Casa Româneasca trebuie să îndeplinească următoarele obligații:

să întrețină albia cursului de apă în aval de zona de evacuare, pe o lungime de 100-200 m, dupa caz, pentru protejarea faunei și florei acvatice a receptorului în aval, precum și pentru asigurarea secțiunii de scurgere a apelor;

să realizeze un management eficinet pentru implementarea politicilor de mediu și conformarea cu legislația în vigoare;

să exploateze construcțiile și instalațiile de captare, distribuție, evacuare și epurare a apelor uzate, în conformitate cu prevederile regulamentului de exploatare;

să determine prin măsurători datele tehnice privind serviciile de gospodărire a apelor efectuate, să organizeze și să întrețină evidența acestora;

să avertizeze în cazul producerii de avarii, defecțiuni la instalațiile de captare și evacuare a apelor atât autoritatea de gospodărire a apelor cât și autoritățile interesate, conform planului de apărare;

să întrețină construcțiile și instalațiile de captare, aducțiune folosire, evacuare și epurare a apelor uzate în condiții tehnice corespunzătoare, în scopul minimizării pierderilor de apă;

în cazul provocării unor poluări accidentale în receptor, să anunțe imediat telefonic SGA Vâlcea și A.B.A. Olt;

se interzice deversarea de ape uzate neepurate sau aruncarea și depozitarea deșeurilor de orice fel;

să solicite revizuirea prezenței autorizații în conformitate cu Procedura și competențele de emitere a autorizațiilor de gospodărire a apelor aprobată prin Ordinul nr. 662/2006 al Ministerului Mediului și Gospodăririi Apelor;

să plătească contribuția de gospodărire a apelor, la termenul stabilit prin abonamentul de utilizare/exploatare a resurselor de apă;

beneficiarul are obligația de a determina concentrațiile indicatorilor de calitate din apele uzate evacuate, luate în calculul contribuțiilor specifice, conform abonamentului cadru de utilizare/ exploatare și a ordinului 798/2006 cu modificările și completările ulterioare prin analize efectuate de un laborator acreditat;

să efectueze automonitorizarea calității apelor uzate și respectiv anual se va transmite la SGA Vâlcea un raport tipărit și pe format electronic privind situația cantitativă.

Întrucât una din oblugațiile unității este sa efecteze automonitorizarea calității apelor uzate aceasta trimite periodic probe de apă prelevate din gura de evacuare a bazinului în râul Olt la un laborator de analize fizico-chimice acreditate (S.C. ARTOPROD S.R.L.). Un model de buletin de analize fizico-chimice întocmit pe probele de apă evacuate de unitate în receptoul natural, Olt este ilutrat în Tabelul nr. 10.

Tabelul nr. 10. Buletin de analize din data de 21.12.2015, efectuat de către laboratorul de analize fizico – chimice pentru apă, aer și zgomot S.C. ARTROPOD S.R.L. Rm. Vâlcea

Conform adresei NR. 95/05.03.2010, a Primăriei Călimănești în viitor se vor realiza următoarele investiții:

Extindere/ reabilitare stație de tratare stației de tratare a apei uzate Călimănești

Construcția unei noi stații de pompare și conductă de presiune.

Extinderea rețelei de canalizare 17 km, în zonele neracordate pe malul de vest al Oltului.

Redimensionarea rețelei de canalizare 2 km (cu diametrul de 350 ml)

Casa Românească va beneficia de punctul 3 al investiției, ceea ce presupune că investiția propusă de beneficiar pentru realizarea unei stații de epurare proprie să nu mai fie justifocată, în condițiile în care localitatea va beneficia de fonduri nerambursabile.

Deșeurile rezultate din activitățile desfășurate de activitate sunt:

Producerea și eliminarea deșeurilor – deșeurile menajere și nemenajere se depozitează temporar în pubele și containere amplasate în spațiul special amenajat – platformă betonată. În ceea ce privește gestiunea deșeurilor în unitate se cunoaște Ordinul 72/200 privind regimul deșeurilor.

În unitate se acumuează deșeuri de PET-uri care se depozitează în containere și se expediază la fabrici de prelucrare, deșeuri menajere depozitate în containere tip europubela și care se evacuează prin operatorul de servici autorizat.

Tipuri de ambalaje folosite în cadrul firmei sunt:

PET-uri de unică folosintă;

Cutii de carton de unică folosintă, cantitatea de deșeuri menajere evacuată lunar se apreciază la 300 kg. Dezinfecția și deratizarea se face, cu substanțele admise și conform graficelor din procedurile documentației de implementare a sistemului de siguranță alimentară.

4.5. Regulament de exploatare, întreținere și reparația lucrărilor

Sistemul de alarmă și avertizare este concretizat prin plăcuțe avertizoare, marcaje vizuale, care prezintă: cădere, electrocutare, arsuri chimice sau termice, intoxicații acute sau cronice, accidente mecanice, etc.

Sistemul de evidență, informare și alarmare cuprinde conform Ordinului MAPPM
a) elemente hidrologice și hidraulice;
b) consumuri efective de apă;
c) calitatea apelor evacuate;
d) comportarea în timp a construcțiilor.

În vederea asigurării sistemului de evidență, informare și alarmare, personalul operativ de conducere utilizează serviciile de telefonie mobilă.

Consumurile efective de apă se evidențiază în “ Fișa pentru calculul necesarului de apă și a restituției la utilizatori de tip industrial și altele asemenea și pentru cantitaten efectiv prelevata și evacuata în receptori”. Fișa este întocmită de către responsabilul cu protecția mediului

Urmărirea comportării în timp a construcțiilor se realizează pe toată durata de exploatare prin supravegheri curente a stării tehnice.

Conform Normativului privind comportarea în timp a construcțiilor- indicativ P 130/1999 urmărirea curentă se realizează prin:

verificări periodice ( la intervalele specifice de timp pentru fiecare construcție

verificări operative în urma unor evenimente deosebite ( seism, inundații sau la sesizarea apariției unor avarii).

Este necesar ca înscrierile în registrele de evidență să se facă cu regularitate și neaparat conform cu realitatea. Nu este admis să se înscrie date false sau eronate, care ar conduce la concluzii greșite, privind funcționarea instalațiilor la parametrii proiectanți. Datele care trebuie adunate, analizate și raportate în evidențe trebuie să fie în concordanță cu cerințele specifice și cu condițiile predominante.

Evidențele care trebuie ținute, se pot clasifica în:

evidențe privind elementele sistemului ( documentație tehnică, capacitățile tuturor unităților sistemului, procese verbale de recepție);

evidențe de exploatare, care cuprind:

jurnalul de zi (consemnarea deteriorării unor utilaje sau mecanisme, accidente de muncă, scoaterea din funcțiune totală sau parțială a sistemului);

rapoarte asupra personalului;

registrul de predare a schimbului de lucru;

registrul de exploatare.

O evaluare exactă a eficienței instalațiilor de alimentare cu apă se face prin măsurarea debitului și volumelor captate și distribuite.

Măsurarea volumului de apă servește la diverse comparații și ajută la întocmirea graficelor și stabilirea condițiilor care trebuie luate în considerare în exploatare.

Măsurătorile de debit ajută la:

obținerea de informații asupra eficienței în funcționare;

controlul rațional al operațiilor unitare;

stabilirea cantității de apă;

asigurarea datelor necesare înregistrării randamentelor realizate.

Exploatarea captărilor cuprinde totalitatea operațiilor care se efectuează pentru preluarea din sursă a unui debit prestabilit de apă.

În sarcinile personalului de exploatare a captărilor intră următoarele activități:

Asigurarea continuității preluării apei din sursa corespunzător programului de lucru, nefiind admise întreruperi de funcționare decât în cazuri considerate de forță majoră .

Menținerea la o valoare constantă a debitului preluat din sursă, strict necesar satisfacerii nevoilor de apă din perioada respectivă. Menținerea calității apei preluată din sursa prin păstrarea stării de curățenie a terenului care constituie zona de protecție sanitară a captării, cu respectarea condițiilor impuse de legislația în vigoare.

Electropompele necesită următoarele condiții de lucru:

alimentarea cu energie electrică conform normelor tehnice în vigoare;

conținutul de nisip și alte impurități nu trebuie să depășească 1g/l;

temperatura apei să fie în intervalul 4 – 20 o C, deci interdicția stocării pompelor în alte condiții de temperatura (lasate liber sub soare sau expuse înghețului);

duritatea apei;

coloana de apă situată deasupra electromotorului nu trebuie să fie mai mare de 30 m, chiar atunci când pompa nu debitează, dar nici mai mică de 1,0 m.

Întreținerea pompelor trebuie executată numai de personal calificat în acest scop. Nu sunt permise improvizații sau modificări, la constatarea unor anomalii de funcționare se va recurge la demontarea pompei și trimiterea la un atelier de profil. După 3.000 de ore de funcționare este necesară o revizie tuturor piseselor pompei, chiar daca nu a intervenit o cauză specială.

Exploatarea rețelei de aducțiune și distribuție cuprinde totalitatea operațiunilor ce se efectuează pentru a realiza funcționarea la parametrii din regulament, astfel:

prevenirea avariilor, a defecțiunilor de orice fel care au influențe negative asupra funcționării rețelei de distribuție;

efectuări de manevre pentru izolarea unor porțiuni din rețea la care se lucreaza;

indentificarea pierderilor de apă;

menținerea unei presiuni minime;

verificări armături-vane, hidranți.

Întreținerea rețelei cuprinde totalitatea operațiunilor care se efectuează pentru ca aceasta să-și mențină ( sau restabilească) capacitatea de transport. O evaluare exactă a eficienței instalațiilor de alimentare cu apă se face prin măsurarea debitului și volumelor captate și distribuite.

Măsurarea volumului de apă servește la diverse comparații și ajută la întocmirea graficelor și stabilirea condițiilor care trebuie luate în considerare în exploatare.

Exploatarea rețelei de canalizare trebuie să asigure:

evacuarea integrală a apelor uzate de la toți consumatorii racordați la rețeaua de canalizare;

evacuarea apelor meteorice;

îndepărtarea operativă a depunerilor din canale, camine, sifoane, etc., pentru a evita obturarea secțiunilor și descompunerea materiilor organice;

menținerea siguranței în exploatare prin prevenirea avariilor și consolidarea punctelor slabe;

efectuarea controlului asuprea executării racordurilor;

ținerea evidențelor statistice cu privire la capacitatea de evacuare a rețelei.

Exploatarea în perioadele de îngheț- întrucât conductele de aducțiune și distribuție au fost realizate cu luarea tuturor măsurilor de siguranță prevăzute în normative la data construcției (pozare sub adâncimea de îngheț și izolații), nu sunt necesare luarea de măsuri și executarea de lucrări suplimentare pe perioada de iarnă. Totuși beneficiarul are obligația de a verifica rețelele existente și instalațiile exterioare pentru a se determina daca sunt realizate condiții de exploatare corespunzătoare.

CAPITOLUL V- PARTEA PRACTICĂ

DETERMINAREA PARAMETRILOR FIZICO – CHIMICI

DE CALITATE A APELOR UZATE ÎN CADRUL

COMPLEXULUI CASA ROMÂNEASCĂ

Prelevarea probelor de apă

O mare importanță în desfășurarea procesului de analiză fizico-chimică a apei, constituie recoltarea probelor de apă. Probele recoltate trebuie să fie reprezentative și nu trebuie să introducă modificări în compoziția și calitatea apei, ca urmare a folosirii unor tehnici defectuoase, sau a unor condiții incorecte de pregătire a materialului.

Pentru a îndepărta orice urmă de substanțe organice sau alte impurități ce ar putea influența compoziția probei, vasele de recoltare au fost spălate în prealabil foarte bine. Înainte de prelevarea probelor de apă am clătit flaconul de 2-3 ori cu apa ce urma să fie recoltată, apoi l-am umplut cu apa de analizat până la refuz și am fixat dopul în așa fel încât să nu rămână bule de aer în interiorul vasului.

Apa a fost prelevată de la Popasul Casa Românească Călimănești Căciulata, două probe una înainte de utilizare în piscină și cealaltă după evacuare.

În procesul de recoltare foarte importantă este grija pentru conservarea probelor de analizat, deoarece analiza apei are o valoare limitată, probele nu trebuie sa sufere modificări fizico-chimice sau biologice în timpul transportului sau păstrării.

5.1. Determinarea pH-ului

Metoda electrometrică este cea mai precisă metodă de măsurare a pH-ului. Am determinat valorile folosind pH-metrul Hanna Instruments, având o precizie de ±0,01 unități pH (SR ISO 10523/1997). Această metodă are la bază măsurarea forței electromotoare a unei celule electrometrice care este alcătuită din probă, un electrod de sticlă și un electrod de referință. pH-ul reprezinta logaritmul cu semn schimbat al ionilor de hidrogen.

5.2. Determinarea turbidității și conductivității apei

Determinarea turbidității

Particulele foarte fine (organice și anorganice) care nu sedimenteză în timp, aflate în suspensie reprezintă turbiditatea apei, aceasta find neaccepată de către consumatori deaorece prezintă un pericol pentru sănatatea oamenilor, particulele în suspensii pot constitui un suport nutritiv pentru germeni.

Pentru determinarea turbidității s-a folosit turbidimetrul Hanna Instruments din dotarea laboratorului de specialitate al Facultății de Științe Agricole, Industrie Alimentară și Protecția Mediului.

am pornit aparatul ținând apăsată tasta ON/OFF;

când pe ecran a apărut „–” înseamnă că aparatul este pregătit pentru măsurare;

am umplut fiola cu apă de analizat până la semn (10 ml apă) și înainte să o introduc în celula de măsurare am șters-o bine cu o cârpă pentru a fi perfect curată;

apoi am introdus fiola în celula de măsurare, am fixat-o bine și am apăsat butonul READ, pe ecran a apărut clipind mesajul SIP (Sampling in Process), iar valoarea turbidității a apărut după aproximativ 25 de secunde.

Determinarea conducticvității

Conductivitatea reprezintă conductanța unui material de a transporta elctrolizi de platină cu suprafața de 1 cm2 într-un câmp electric. Pentru a determina conductivitatea unei probe de apă se folosește conductometru.

Tabelul nr. 11. Valorile medii ale principalilor parametrii fizici urmăriți (n=3)

Valorile obținute în urma efectuării analizelor parametriilor fizici de calitate a apei corespund cu condițiile de calitate pe care trebuie să le îndeplinescă apa pentru îmbăiere cât și pentru a putea fi evacuată în receptorul natural.

5.3. Determinarea durității

Duritatea apei este datorată sărurilor solubile de calciu și magneziu pe care aceasta le conține. Duritatea temporară – dt reprezentată de bicarbonații (carbonații acizi) de calciu și magneziu. Duritatea temporară dispare prin fierbere, deoarece bicarbonații de Ca și Mg se descompun cu degajare de CO2 și formare de carbonați neutri, insolubili.

Duritatea permanentă –dp- reprezentată de clorurile, sulfații, nitriții, fosfații de calciu și magneziu. Duritatea permanentă rămâne și după fierbere deoarece sărurile care o reprezintă rămân dizolvate în apă.

Duritatea totală- dT- este reprezentată de totalitatea sărurilor de Ca și Mg din apă, deci este dată de suma durităților temporară și permanentă dT = dt + dp .

Determinarea durității temporare

Calculul durității temporare: dt(od) = n×0,561×100 ÷ a

n- volumul soluției C III 0,01M folosiți la titrare ;

a-număr de ml apă luați în analiză;

0,561- cantitatea, în mg, de CaO ce corespunde la 1 cm3 soluție de C III 0,01 M.

Determinarea durității permanente

Modul de lucru:

– am introdus într-un pahar Erlenmeyer 50 ml de apă de analizat, peste care am adăugat 2-3 picături de indicator metil-oranj;

– am omogenizat prin agitare și s-a titrat cu o soluție HCl 0,01 N, până la virajul culorii de la galben la portocaliu.

Calculul durității permanente

Valoarea durității temporare se calculează luând în considerare că 1 ml HCl 0,01 N corespunde la 0,28 od

dp= vi×100×0,28÷ a

vi= nr. de ml de HCl 0,01 N folosiți la fiecare titrare

0,28- cantitatea în mg de CaO ce corespunde la 1 cm3 soluție de HCl 0,1 N

a= volumu de apă luat în lucru

Determinarea durității totale se determină matematic, ca sumă dintre dt și dp

Tabelul nr. 12. Valorile medii ale durității totale, temporare și permanente (n=3)

5.4. Determinarea Ca și Mg

Studii recente ilustrează că nu duritatea apei în sine este benefică, ci conținutul de calciu (Ca) și magneziu (Mg) prezent în apă, compușii acestora fiind factorul major determinat al durității.

Calciu se determină prin titrare cu complexon III la pH =12-13 în prezență de murexid, valoarea de pH la care magneziu este precipitat sub formă de Mg(OH)2.

Am folosit 50 ml apă de analizat și am adaugat 4 ml soluție tampon și 0,1 mg murexid.

Apoi am titrat cu Complexon III până ce virează de la roz la violaceu.

Relațiile de calcul sunt:

În care:

V1- volumul de CIII folosit la titrare, ml;

f – factorul soluției de complexon III

v – volumul de apă de analizat luat în lucru, ml;

V- volumul de complexon III folosit la determinarea dT, ml.

Tabelul nr. 13. Variația Ca și Mg în perioda de monitorizare

5.5. Determinarea materiilor în suspensie

Reziduul fix (totalitatea substanțelor solide minerale și organice aflate în apă) se determină gravimetric, prin evaporarea apei (la 105°C), până la masă constantă a vasului. Reziduul mineral sau cenușa reprezintă cantitatea de săruri minerale, exprimate în mg/l din apă. Se determină prin calcinare la 550°C a probei care a servit la determinarea reziduului fix. În aceste condiții substanțele de natură organică se descompun și reziduul va conține numai substanțe anorganice nevolatile.

Calcul:

a1 = ×1000, mg/l reziduu fix

a2 = ×1000, mg/l reziduu fix

amed =

b= ×1000, mg/l reziduu fix și suspensii

c=b-amed,mg/l suspensii

Tabelul nr. 14. Valorile medii ale reziduului fix, reziduului mineral și materiei organice (n=3)

În urma uscării și calcinării vaselor cu apa de analizat, s-a constat un reziduu fix datorat în principal substanțelor minerale și mai puțin materiilor organice solubile în apă, ceea ce se datorează gradului mare de mineralizare al apelor.

5.6. Determinarea alcalinității și acidității

Determinarea alcalinității

Alcalinitatea este proprietatea de a accepta ioni de hidrogen H+. Această proprietate este foarte importantă întrucât servește ca tampon de pH, adică asigură o neutralizare naturală între anumite limite a scăderilor de pH.

Modul de lucru:

a) alcalinitatea permanentă

am pus într-un pahar Erlenmeyer 50 ml apă de analizat peste care am adăugat 2 picături de fenoftaleină;

în cazul acesta alcalinitatea permanentă este nulă deoarece nu a apărut colorația roz, dacă ar fi apărut culoarea roz titram proba cu soluție de HCl 0,1 N până la virajul de la roz la incolor.

b) alcalinitatea totală

am pus 100 ml probă de analizat într-un pahar Erlenmeyer;

am adăugat 2-3 picături de metiloranje și apoi am titrat cu soluție HCl 0,1 N până la virajul de la galben pai la galben potocaliu.

Tabelul nr. 15. Valorile medii ale alcalinității apei, mmol/l (n=3)

Determinarea acidității

Aciditatea apei reprezintă capacitatea acesteia de a neutraliza ionii OH-. Aciditatea apei este consecința prezenței unor acizi slabi ca CO2, H2S, H2PO4-, acizi grași, proteine, acizi humici, ioni metalici ca Fe+3.

Tabelul nr. 16. Valorile medii ale alcalinității apei, ml NaOH 0,1 N (n=3)

5.7. Indicatori ai regimului de oxigen (O.D. și CBO5)

Oxigenul dizolvat-Metoda Winkler constă în oxidarea hidroxidul manganos la hidroxid manganic de către oxigenul dizolvat în apă, care, în mediul acid, are capacitatea de a scoate iodul din iodura de potasiu în catitate echivalentă cu conținutul lui din apă. Iodul eliberat se titrează cu o soluție tiosulfat de sodiu în prezență de amoniac, până la observarea virajului de la albastru la incolor

Pentru determinarea oxigenului dizolvat s-a folosit kitul de reactivi Merck (Fig. 20) cu sticla gradată Winkler.

Consumul de oxigen biochimică (CBO5)(Biochemical Oxygen Demand-BOD) este un test efectuat la 20°C într-un mediu controlat. Durata testului poate să fi de 5 zile, 7 zile sau până la 90 zile, în funcție de analiză. Acest test măsoară cantitatea de oxigen consumat de materia organică oxidând bacteriile într-un eșantion de apă

Tabelul nr. 17. Valorile medii ale oxigenului dizolvat în apă și ale consumului biochimic de oxigen (n=3)

5.8. Determinarea regimului de nutrienți

Azotul este elementul esențial pentru viață, în apă acesta suferă numeroase procese chimice și biochimice. El apare ca azotat, azotit, amoniu, azot gazos și cel fixat în compuși organci transformându-se continuu și formând ciclul azotului.

Ionul amoniu, nitritul și nitratul reprezintă formele reactive cele mai comune ale azotului care se întâlnesc în ecosistemele acvatice. Amoniacul constituie o fază intermediară în ciclul biochimic al azotului.

Tabelul nr. 18. Valorile medii ale indicatorilor regimului de nutrienți (n=3)

5.9. Determinarea clorului total

Clorurile din apă provin din sol (roci sedimentare ce conțin clorura de sodiu) sau în urma unei poluări de origine animală sau umană (resturi organice din apele menajere). Concentrația clorurilor din apă variază în timp. Acestea pot fi de câteva mg/l în apele naturale și pot atinge concentrații ridicate în apele reziduale, în apele marine și în apele subterane.

Clorul este un constituient minor al scoarței terestre, de natura minerală, ce însotește în special ionii de Na+ ca ioni alcalini. Provine în apă atat pe cale organică (din zăcămintele de sare, din roci sedimentare ce conțin clorura de sodiu (argila), cât și anorganică (prin spălarea naturală a resturilor organice din apele menajere caznice și industriale, infiltrate sau deversate. Apele din precipitații sunt și ele o sursă de cloruri. Prezența în cantități mari a clorurilor dau apei un gust neplăcut, caracteristic (sărat, amar). Clorurile pot fi și de natură organică (urina și fecalele conțin cantități importante de cloruri).

Principiul metodei. Ionul Cl- prezent în apă se determină prin metode volumetrice bazate pe reacții de precipitare. Ionul Cl- reacționează cu AgNO3 în mediu neutru pentru a forma clorura de argint insolubilă. Ca indicator este folosită soluția de cromat de potasiu. Apariția culorii cărămizii a cromatului de argint va indica punctul final al titrării.

Cl- + AgNO3 → AgCl↓ + NO3-

K2CrO4 + AgNO3 → Ag2CrO4 ↓ + 2KNO3

Tabelul nr. 19. Valorile medii ale determinării clorurilor (n=2)

Determinarea metalelor grele

Metalele grele sunt considerate importanți poluanți toxici care intrând în circuitul apei pot perturba echilibrul acesteia din punct de vedere al compoziției.

Mod de lucru:

am determinat cantitatea de metale grele, zinc, cupru, crom aflate în apa prelevată din de la Popasul Casa Românească folosind multiparametrul Hanna din dotarea laboratorului de analize. Am urmat instrucțiunile din indrumarul care însoțeste aparatul și am analizat probele de apă.

Tabelul nr. 20. Determinarea metalelor grele

CAPITOLUL VI

INTERPRETAREA REZULTATELOR

Acest capitol conține interpretarea rezultatelor determinărilor fizico – chimice efectuate pe probele de apă prelevate din incinta complexului S.C. POPASUL CASA ROMÂNEASCĂ S.R.L. Rezultatele obținute experimental în urma efectuării analizelor de laborator sunt centralizate în Tabelul nr. 21.

Principalii indicatori urmăriți au fost:

indicatori fizici de calitate a apei, precum pH, conductivitate, turbidiatte, ORP ;

indicatori chimici ai capacității de tamponare: acicitatea, alcalinitatea, duritatea;

indicatori ai gradului de mineralizare a apei: reziduu fix, duritatea, conținutul de Ca și Mg;

indicatori ai regimului de oxigen: oxigen dizolvat și consum biochimic de oxigen;

inidcatori ai regimului de nutrienți (biogeni): compușii azotului și fosforului;

indicatori ai gradului de poluare, precum metalele grele: Cu, Zn , Cr.

Pentru determinarea tuturor parametrilor fizico – chimici enumerați mai sus s-au folosit aparatele, kiturile și alte materiale din dotarea laboratorului de Chimia Mediului al Facultății de Științe Agricole, Industrie Alimentară și Protecția Mediului. Principalele categorii de determinări efectuate au cuprins determinări colorimetrice, gravimetrice, titrimetrice, electrometrice, manometrice și spectrofotometrice, niciuna dintre determinările efectuate nu este însă acreditată, deci rezultatele nu prezintă un grad de încredere ridicat. Scopul determinărilor a fost acela de a evidenția faptul ca apele geotermale folosite la îmbăiere nu reprezintă un pericol pentru mediul la evacuarea lor în receptorul natural.

Valorile obținute experimental le-am comparat cu valoarile limită admisibilă, conform Autorizației de Gospodărire a apelor NR 23/04.07.2011 precum și cu valori de limită de încărcare cu poluanți a apelor uzate în receptori naturali, normate prin NTPA 001/2005. Nu toți parametrii analizați sunt normați cu valori limită de către cele două documente legislative.

Tabelul nr. 21. Centralizator cu valorile medii obținute în urma studiului

Interpretarea parametrilor fizici

Principalii indicatori fizici de calitate a apei analizați au fost:

Temperatura apei: Variațiile acesteia explicându-se prin directa dependență față de variațiile temperaturii atmosferice sezonire precum și raportului de diluție efectuat înainte de încărcare a bazinelor. Temperatura apelor evacuate în Olt este sub 35, respectiv 40 oC, așa cum este normat în cele 2 normative.

pH-ul: Valoriile pH-ului înregistrate (Fig. 23) sunt cuprinse în intervalul 6,5-8,5 normat, apa având în general un caracter neutru spre slab alcalin, lucru demonstart și prin indicatorii capacității apei de tamponare, alacalinitatea și aciditatea.

Conductivitatea electrică (Fig. 24.): valoriile conductivității electrice, denistății și rezidului fix sunt valori care oferă informații referitoare la prezența în apă a substanțelor dizolvate precum sărurile minerale. La ambele probe de apă analizate s-a obesrvat o puternică încărcare cu substanțe minerale, pentru determinarea conductivității fiind nevoie de diluții repetate pentru ca valorile să se încadreze în scală.

Turbiditatea apei: nu este un indicator normat pentru aceste categorii de apei, la recoltarea probelor nu s-a constat un aspect tulbure sau murdar al probelor. Turbiditatea determinată spectrometric indicând același lucru.

Interpretarea rezultatelor indicatorilor ai gradului de mineralizare a apei. Reziduul

fix, alături de duritatea totală a apei și de conținutul de Ca și Mg (Figurile 24, 25, 26) sunt alți indicatori ai gradului de mineralizare a apei. Rezultatele experimentale obținute pentru acești parametrii, în cele 2 cazuri (intrare și ieșire din bazin) încadrează apa analizată peste valorile maxime admise de cele 2 normative. Apa analizată din cele 2 puncte de monitorizare prezentând un grad mare de mineralizare, în general săruri ale Ca și Mg și cloruri.

Indicatorii regimului de oxigen (Fig. 27.) ai apei pe perioada cercetată au fost:

CBO5 oferă informații privind încărcătura biologică a apei. Valorile înregistrate sunt foarte mici comparativ cu valorile normate, ceea ce sugerează ca nu există pericolul poluarii biologice a apei din emisar.

Oxigenul dizolvat nu este un indicator normat pentru această categorie de ape, valorile lui fiind cuprinse în limitele normale a unei apei de suprafață.

Indicatorii chimici toxici de calitate a apei urmăriți (Cu, Zn și Cr), precum și indicatorii biogeni, încadrează apele analizate sub limitele maxime admise normate de cele 2 normative.

CONCLUZII

Apa este esențială în viața noastră, fără apă n-ar mai exista viata, însă de câțiva ani buni ne confruntăm cu problema: poluarea apei, volumul este foarte mare de ape uzate provenite mai ales din industrie impurificate cu substanțe chimice dar și răspândirea agenților poluanți. Se urmăreste recuperarea produselor utile pe care le conțin înainte să fie deverstae în receptorul natural (râuri, lacuri). Se utilizeză metode specifice de epurare a apelor în funcție de natura dăunătorului, prin care se urmărește nivelul impurificatorilor sub limitele care să nu afecteze calitatea efluentului natural.

Apele uzate sunt acele ape ce rezultă din producțiile industriale și gospodăriile populației, poluate cu diferite impurități, cum ar fi dejecții animale sau umane, resturi alimentare, uleiuri, detergenți, substanțe chimice după care sunt evacuate în receptorii naturali prin intermediul sistemului de canalizare sau pe diferite terenuri, cu sau fără epurarea prealabilă, în funcție de valoarea limită admisibilă.

În stațiunile balneare Călimănești și Căciulata, zăcământul geotermal este utilizat în scopuri energetice sub forma unor mici instalații locale. Beneficiarii preluează apa, folosindu-o pentru încălzire și prepararea de apă caldă de consum în hoteluri și vile turistice, inclusiv direct în cura balneară și pentru agrement

În ceea ce privește, chimismul resursei geotermale s-a dovedit științific că acesta nu pune probleme deosebite, dintre cele care ar fi necesitat măsuri speciale și de regulă extrem de costisitoare (ex: reinjecția apei uzate), pentru prevenirea poluării termice sau chimice a emisarului – râul Olt, în care se evacuează apa uzată termic (după extragerea căldurii, în scop util). Din acest motiv, încă de la începuturile exploatării energetice a resurselor geotermale în acest perimetru (anul 1984), nu a fost proiectată reinjectarea în zăcământ a apei uzate termic; o astfel de decizie ar fi ridicat considerabil costurile exploatării sondelor, având în vedere investițiile suplimentare pe care le-ar fi antrenat forarea sondelor de injecție.

La ora actuală stațiunea Călimănești – Căciulata este una dintre cele mai renumite și vizitate stațiuni din țară, fiind bogată în resurse naturale: apă geotermală și izvoare minerale (ape sulfuroase, cloro – sodice, calcice, bromurate, etc. ).

Complexul Turistic CASA ROMANEASCA***, situat în stațiunea Călimănești – Căciulata, una dintre cele mai cunoscute și vizitate stațiuni din țară, datorită resurselor sale naturale: apă geotermală și izvoare minerale (ape sulfuroase, clorosodice, calcice, bromurate, etc., este fericitul beneficiar al acestor resurse. Pe proprietatea Complexului se află o sondă, (sursa: S.C. Foradex S.A. F 1008 conform contract nr. 142/ 04.02.2010) de unde se extrage apa geotermală folosită la piscina interioară, exterioară, în cadrul restaurantului și ca energie termică.

În urma determinării proprietăților fizice: turbiditate, conductivitate, pH, reziduu fix, densitate, temperatură și proprietăților chimice: alcalinitate, aciditate, duritate, regimul de oxigen, regimul de nutrienți, gradul de mineralizare am constatat că valorile obținute corespund cu condițiile de calitate pe care trebuie să le îndeplinescă apa uzată înainte de deversarea ei în receptorul natural. Apele provenite din golirea piscinelor sunt evacuate direct în râul Olt și se încadrează în NTPA 001/2005.

De asemenea, conform buletinelor de analiză deținute de către unitatea studiată, se constată că indicatorii de calitate ai apelor uzate evacuate în fosele de vidanjare se încadrează în prevederile normativului NTPA 002/2005.

Societatea își aduce semnificativ contribuția la micșorarea poluării apelor râului Olt, prin evitarea unor evenimente nedorite provocate de refularea apei provenite de la sonda de pe proprietatea proprie. Astfel, apele refulate sunt preluate în pisicnă, evitând astfel curgerea liberă în râul Olt și producerea unei impurificări cu cloruri și alte săruri. Preluarea apei geotermale în piscină conduce la diluția apei și se evită astfel poluarea directă a râului Olt.

În esență, studiul arată prin analiza diagnostic efectuată că apele folosite în cadrul piscinelor Complexului Turistic CASA ROMANEASCĂ, corespund parametrilor de calitate normați pentru apa de îmbăiere și că apa evacuată în râul Olt, se încadrează în valorile limită admisibile, conform Autorizației de Gospodărire a Apelor Nr. 23/04.07.2011, precum și în cele normate prin NTPA 001/2005.

Bibliografie

Simionescu Mircea Horia – Țara noastră.Oameni, locuri, lucruri, ed. II București, 1938

Sursa: INS, Recensământul populației și al locuințelor 2002, date culese de la Primăriile locale, Oficiul județean al Ocupării Forței de Muncă, la 01.11.2004

http://www.calimanesti-caciulata.ro/romana/date_istorice.html

Dan Zamfirache- Călimănești’ 2038, Ediția a doua, 1999.

http://www.primariapascani.ro/upload/mp/1104Proiect%20hotarare%20regulament%20apa%20canal.doc

Viorel, S. V., & Raluca, M. D. Proiect la sisteme de depoluare

Mihaela-Ana Roman, Ion Mirel – Tratarea și utlizarea apelor geotermale, Editura Matrix Rom București, 2009

http://bioclima.ro/APE%20TERAP.pdf

***Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului-„ Ghidul Consumatorului”, Editura Național, București, 2001

***NTPA 002/2002- privind privind condițiile de evacuare a apelor uzate în rețelele de canalizare ale localităților și direct în stațiile de epurare din 28.02.2002

Enache, E. C., Zamfir, C. G., Energiile regenerabile. Animale pe cale de dispariție, editura Matrix, 2001

http://www.apaoltenia.ro/serviciile-publice-de-canalizare/apa-meteorica/

http://www.tvet.ro/Anexe/4.Anexe/Aux_Phare/Aux_2005/Chimie%20industriala/Analiza%20apei.docx