Determinarea Acuitatii Vizuale In Functie de Oboseala Oculara

Medicina

Determinarea Acuitatii Vizuale In Functie de Oboseala Oculara

Byadmin ianuarie 1, 2024

Determinarea Acuității Vizuale în funcție de oboseala oculară

CAPITOLUL 1.INTRODUCERE

1.1.ANALIZATORUL VIZUAL

Ochii constituie cu certitudine unele dintre cele mai importante organe ale corpului uman.Ei reprezintă fereastra prin care se poate observa mediul înconjurător,fapt pentru care analizatorul vizual este cel pe care ne bazăm cel mai mult.[1.]

1.1.1.Anatomia și structura Globului Ocular

Globul Ocular este organul care asigură funcția vizuală,având o formă sferică.Globul Ocular are un diametru antero-posterior de 21-26 de mm la subiecții emetropi,la hipermetropi axul este mai mic iar la miopi axul este mai mare. [1.]

▪Structura Globului Ocular

Este formată din pereții Globului Ocular și mediile transparente refringente. [1.]

Fig.1.1.-Structura Globului Ocular[1.]

→Pereții Globului Ocular sunt constituiți din 3 tunici concenttrice:

-tunica externă(sclerotica și corneea)

-tunica vasculară sau medie(uveea)

-tunica nervoasă sau internă(retina)

◦Sclera este o membrană de culoare alb-sidefie,netransparentă,care are un rol protector și de susținere al Globului Ocular.Pe ea se inseră mușchii extrinseci(drept-superior,drept-inferior,oblic inferior,oblic intern,drept lateral și oblic superior).[2.]Sclera constituie 5/6 din suprafața totală a Globului Ocular în partea sa posterioară și se întinde de la cornee până la nervul optic.

Fig.1.2.-Sclera [3.]

◦Corneea este o membrană transparentă,avasculară,bogat inervată,situată în partea anterioară a ochiului.Acoperă irisul,pupila și camera anterioară.Corneea este un mediu refringent.Împreună cu camera anterioară și cu cristalinul refractă lumina care intră în ochi.Corneea are o putere dioptrică de aproximativ 43 de dioptrii.[4.]

Fig.1.3. Structura corneei[1.]

◦Uveea este o membrană vascularizată cu rol de hrănire a ochiului.Este compusă din iris, corp ciliar și coroidă.[5.]

Irisul sau uveea anterioară,este o diafragmă musculară care prezintă în partea centrală un orificiu numit pupilă.Rolul irisului este acela de a regla cantitatea de lumină care pătrunde în ochi prin contracția mușchilor circulari(sfincterul pupilei și un mușchi radial,dilatator al pupilei).Irisul prezintă niște pigmenți care dau culoarea ochiului. [5.], [6.]

Fig.1.4.Irisul[7.]

Fig.1.5.Irisul privit la biomicroscop

Corpul ciliar sau uveea intermediară este compus din mușchiul ciliar și procesele ciliare.[8.]Procesele ciliare au rolul de a produce umoarea apoasă iar mușchiul ciliar,prin contracția sa, participă la procesul de acomodare al ochiului prin modificarea curburii cristalinului. [5.]

Coroida este stratul puternic vascularizat al ochiului.Este situată între sclerotică și retină.Ea hrănește straturile exterioare ale retinei,menține o temperatură constantă la nivelul ochiului și este de culoare brun-închisă.[9.]

◦Retina este un strat subțire de celule,foarte inervat,situat pe partea internă a peretelui Globului Ocular.Conține celule fotosensibile(fotoreceptori-conuri și bastonașe) și neuroni senzoriali.Fotoreceptorii de la nivelul retinei au rolul de a transforma lumina în semnale nervoase,celulele neuronale transmit impulsul nervos doar în zona retinei iar celulele ganglionare transmit impulsurile în afara retinei prin nervul optic.Apoi,nervul optic conduce impulsurile prin chiasma optică la centrul optic din creier,astfel informația ajunsă la creier acesta interpretează semnalele printr-un mecanism complex. La nivelul retinei,mai exact in centrul acesteia, se găsește pata galbenă,o zonă în care celulele fotosensibile sunt puternic concentrate,astfel creierului i se va transmite cea mai clară imagine.[10.][11.]

Fig.1.6.Retina și celulele fotoreceptor [1.]

→Mediile transparente ale ochiului sunt formate din:

◦Umoare apoasă este un lichid incolor.Ea este produsă de procesele ciliare la nivelul camerei posterioare.Umoarea apoasă trece din camera posterioară în camera anterioară prin intermediul pupilei iar apoi este drenată printr-o rețea trabeculară prin canalul lui Schlemm.Principalul rol al umorii apoase este de a regla presiunea intraoculară și de a participa la metabolismul Globului Ocular. [1.],[11.]

◦Cristalinul reprezintă lentila ochiului,este avascular,având forma unei lentile biconvexe transparente.Razele de lumină care trec prin cristalin sunt refractate de către acesta.Cristalinul are proprietatea de a își modifica raza de cubură pentru ca imaginea să se poată forma clar pe retină(pentru vederea la aproape acesta își micșoreză raza de curbură iar pentru vederea la distanță raza de curbură se mărește).Este situat într-o capsulă numită cristaloidă și este legat de corpul ciliar prin ligamentul suspensor sau zonula Zinn.Odată cu înaintarea în vârstă,cristalinul își pierde din elasticitate,de aici și apariția Prezbiopiei sau acesta se opacifiază ,apărând boala numită cataractă.[2.],[12.]

Fig.1.7.Cristalinul sănătos[13.] Fig.1.8.Cristalinul opacifiat-Cataracta[13.]

◦Corpul vitros are o structură gelationoasă,incoloră,fiind amplasat în partea posterioară a Globului Ocular.Rolul corpului vitros este acela de a menține forma Globului Ocular și de a participa la schimbul de substanțe intraocular.Corpul vitros este înconjurat de o capsulă care poartă denumirea de hialoidă. [1.],[14.]

1.1.2.Anexele Globului Ocular

Sunt reprezentate de:

*pleoape

*conjunctivă

*aparat lacrimal

*mușchi extraoculari

Fig.1.9.Anexele Globului Ocular[15.]

1.2.FUNCȚIA VIZUALĂ

1.2.1.SIMȚUL LUMINOS

Simțul luminos reprezintă capacitatea retinei de a percepe lumina.Senzația luminoasă este realizată prin stimularea celulelor cu pigmenți fotosensibili de la nivelul retinei,de către radiațiile electromagnetice ale luminii cu lungimi de undă curprinse între 360 și 770nm.[16.]În analizatorul vizual se produc modificări sub acțiunea luminii,de unde rezultă producerea excitației vizuale și difuzarea ei până la scoarța cerebrală,aici modificându-se în senzație vizuală.Suprafața cea mai mică pe care retina o poate percepe poartă denumirea de minimum vizibil.Capacitatea de a diferenția două obiecte apropiate se numește minimum separabil.[17.]

1.2.2.SENZAȚIA DE LUMINĂ

Analizatorul vizual are proprietatea de a percepe și de a face diferența între niveluri de intensitate luminoasă distincte.Senzația de lumină depinde de modul diferit de adaptare al ochiului fiecărei persoane,adică cât de învățată este retina cu un anumit grad de lumină.Lumina este percepută în momentul în care la retină ajunge o anumită intensitatea luminoasă.Excitația luminoasă apare atunci când există o intensitate luminoasă,iar această intensitate fluctuează cu suprafața de retină atinsă.Stimulul este puternic dacă suprafața e mică,stimulul este slab dacă suprafața de pe retină este mare.Toți acești stimuli se cumulează și rezultă un curent care acționează pe fibra nervoasă.[17.]

1.2.3.ADAPTAREA VIZUALĂ

Adaptarea vizuală reprezintă capacitatea ochiului de a își modifica sensibilitatea receptorilor în funcție de intensitatea luminii.Adaptarea la iluminarea slabă se face prin 3 modalități:*modificări ale diametrului pupilei

*creșterea sensibilității retinei

*adaptare neuronală în lungul căii optice

Studiile au demonstrat faptul că un ochi care este ținut în jur de o jumătate de oră în lumină intensă,pentru a percepe din nou lumina are nevoie de aproape o oră(adaptare la întuneric).Adaptarea la lumină are loc atunci când se face trecerea bruscă de la întuneric la lumină.Această trecere provoacă o stare de orbire, senzație care se datorează fracționării dintr-o dată a unei cantități masive de substanță fotosensibilă cu care celulele vizuale s-au încărcat la întuneric.Timpul indispensabil adaptării la lumină este de 6 minute. [17.]

1.2.4.VEDEREA PERIFERICĂ

Vederea periferică mai poate fi denumită și câmp vizual care reprezintă totalitatea punctelor din spațiu pe care un ochi imobil îl poate percepe.[18.]

Câmpul vizual Monocular

Binocular

Cel monocular constă în vederea spațiului de către fiecare ochi în parte(vedere monoculară).Câmpul binocular,reprezintă spațiul văzut concomitent de cei doi ochi(vedere binoculară).El se realizează prin suprapunerea câmpurilor monoculare în partea lor nazală.Limitele fiziologice ale câmpului vizual ,pentru lumina compusă,sunt:

*80-90° temporal și inferotemporal

*60-80° inferior

*45-55° superior

*55-60° nazal

Pentru culori limitele fiziologice sunt mai reduse cu aproximativ 10° pentru albastru,20° pentru roșu și 30° pentru verde.[17.]

1.2.5.SENZAȚIA DE CULOARE

Senzația de culoare reprezintă capacitatea retinei de a percepe diverse radiații monocromatice din domeniul vizibil al spectrului electromagnetic,reflectate de diferite obiecte din jur.Retina este sensibilă în intervalul lungimilor de undă cuprinse între 400 și 700 de nm.În afara acestor limite,retina este mai puțin sensibilă.Se dinsting culori cromatice(spectrale) și acromatice(alb,negru,gri).Ochiul percepe obiectele colorate în funcție de radiațiile monocromatice pe care obiectele le reflectă mai mult și le absorb pe celelalte.Varietățiile unor culori sunt în funcție de calitățile specifice fiecăreia în parte:ton,luminozitate și saturație.Tonul sau nuanța reprezinză denumirea culorii determinată de lungimea de undă a stimulului luminos,indicată cu termeni de roșu,galben,verde și albastru.Luminozitatea se referă la cantitatea de alb pe care o are o anumită culoare.Saturația se definește ca fiind cantitatea de radiații de aceeași lungime de undă pe care o culoare o poate conține.Combinând toate aceste caracteristici rezultă o gamă largă de culori din care ochiul poate percepe doar o parte. [17.]

Fig.1.10.Spectrul electromagnetic[19.]

1.2.6.VEDEREA BINOCULARĂ

Vederea binoculară reprezintă capacitatea scoarței cerebrale de a reuni într-o senzație unică cele două imagini pe care retina fiecărui ochi le percepe.[20.]

Pentru ca vederea binoculară să existe sunt indispensabile condiții de natură senzorială sau motorie.Condițiile de natură senzorială se datorează integrității anatomice si dioptrice a ochiului pentru ca imaginile formate pe retină să fie asemănătoare.Condițiile de natură motorie se referă la mișcări oculare normale sau absența deviaților strabice [17.]

Vederea binoculară are 3 grade: [17.]

●percepția simultană(vederea deodată a două imagini identice)

●fuzionarea imaginilor(percepția unei singure imagini date de ochi)

●vederea stereoscopică(vederea în spațiu)

1.3.REFRACȚIA OCULARĂ

Refracția este procesul ce constă în schimbarea direcției unei raze de lumină când trece dintr-un mediu transparent în altul.Suprafața de separație dintre doua medii transparente diferite poartă denumirea de dioptru. [16.]

Globul Ocular fiind format din mai multe medii transparente se comportă ca un sistem dioptric ce deviază direcția razelor de lumină care pătrund în ochi.

Sunt 4 suprafețe dioptrice principale ale Globului Ocular: [16.]

●fața anterioară a corneei care separă aerul de parenchimul cornean

●fața posterioară a corneei care separă parenchimul cornean de umoarea apoasă

●fața anterioară a cristalinului care separă umoarea apoasă de substanța cristalină

●fața posterioară a cristalinului care separă fibrele cristaliniene de vitros

Globul Ocular are o putere dioptrică de aproximativ 60 dioptrii,dintre care corneea are +40 dioptrii iar cristalinul +20 dioptrii.De aici se poate remarca faptul că dioptrul ocular se comportă ca o lentilă convergentă,deci imaginea formată pe retină va fi reală,răsturnată și mai mică decât obiectul.Puterea refractivă a unei lentile se exprimă în dioptrii.Dioptria reprezintă unitatea de măsură ce corespunde puterii de convergență sau divergență a unui dioptru ce are distanța focală de 1 metru. Punctul focal primar al unui sistem dioptric este punctul în care trebuie plasat un obiect pentru ca razele care pornesc din el să fie paralele.Punctul focal secundar constituie punctul de intersecție a razelor paralele care trec prin acel sistem dioptric. [16.]

Fig.1.12.Reprezentarea punctului focal primar și secundar

1.3.1.LENTILE

Lentila este un mediu transparent mărginit de două suprafețe în care cel puțin o suprafață este curbă.Lentilele se bazează pe fenomenul de refracție a luminii,adică raza de lumină își modifică direcția de propagare când trece dintr-un mediu transparent într-altul. [16.]

Lentilele pot fi confecționate din sticlă sau plastic.Lentilele pot fi: [16.]

●sferice-convergente sau divergente

●cilindrice

●torice(sferocilindrice)

Lentilele convergente,transformă un fascicul paralel într-unul convergent iar în funcție de forma lor,sunt de mai multe tipuri: [30.]

●plan-convexebombate spre exterior într-o parte și plane pe partea cealaltă

●biconvexebombate la exterior pe amândouă părțile

●meniscuri convergenteîntr-o parte sunt bombate spre exterior iar în cealaltă parte spre interior

Lentilele divergente transformă un fascicul paralel într-unul divergent iar în funcție de forma lor pot fi:[30.]

●plan-concavebombate spre interior într-o parte iar pe cealaltă sunt plane

●biconcavebombate spre interior pe ambele părți

●menisc divergentbombate spre exterior într-o parte și spre interior în partea cealaltă cu mențiunea că forma suprafeței bombate este aceeși pentru ambele părți

Se poate observa faptul că lentilele convergente sunt groase la mijloc și subțiri pe margine iar lentilele divergente sunt groase pe margine și subțiri la mijloc.Proprietățile optice ale unei lentile sunt determinate de forma și caracteristicile materialului din care sunt făcute:[30.]

●Axa optică-reprezintă axa de simetrie a lentilei,care trece prin centrele de curbură ale suprafețelor ei.

●Focarele-sunt punctele în care se intersectează razele de lumină ce vin într-un fascicul paralel orientat după axa optică

Fig.1.15.Axa optică principală și secundară a unei lentile[31.]

Forma sferică a unei lentile,nu constituie forma ideală asigurării unei refracții precise a luminii.Razele de lumină,care intră prin marginea lentilei,suferă o refracție mult mai mare decât ar fi necesar,de aici rezultă o focalizare proastă și formarea unor imagini neclare.Acest fenomen poartă denumirea de aberația sferică a lentilei.[30.]

O altă aberație optică a lentilei,o constituie coma.Această aberație,se întâlnește la o lentilă simplă asferică.Atunci când fasciculul paralel de lumină realizează un unghi nenul cu axa lentilei,imaginea care se obține nu mai este sub forma unui punct luminos,apare ca o pată de lumină sub forma unei comete.Aberația cromatică,este aberația optică care constă în formarea unui spectru de imagini colorate în locul unei singure imagini.datorită fenomenului optic numit dispersie(dependența indicelui de refracție de lungimea de undă a luminii).[30.]

Fig.1.16.Aberația cromatică[30.]

1.3.2.ACOMODAȚIA

Acomodația reprezintă capacitatea ochiului de a vedea clar la diferite distanțe prin modificarea razei de curbură a lentilei ochiului(cristalinul). [21.]

Cristalinul se bombează,mărindu-și puterea dioptrică,când se realizează acomodarea la aproape,cristalinul se aplatizează când are loc starea de repaus al acomodării.

Acomodația este caracterizată de parametrii următori: [16.]

●Punctum proximum(PP)-reprezintă punctul cel mai apropiat pe care ochiul îl vede clar utilizându-se maximum de acomodație

●Punctum remotum(PR)-reprezintă punctul cel mai îndepărtat pe care ochiul îl vede clar fără acomodație

Fig.1.17.Ochiul în acomodație[22.]

Fig.1.18.Punctum remotum și proximum[23.]

Un ochi emetrop are punctum remotum la infinit iar punctum proximum este situat între infinit și ochi,dar variază în funcție de puterea de convergență a cristalinului.Hipermetropul are punctum remotum dincolo de infinit iar miopul are punctum remotum între infinit și ochi.[16.]

Distanța dintre punctum proximum și punctum remotum poartă denumirea de parcursul acomodației. [16.]

Fig.1.19.Parcursul acomodației[24.]

Amplitudinea acomodației reprezintă diferența dintre refracția ochiului când privește la infinit(punctum remotum) și refracția aceluiași ochi când privește la aproape(punctum proximum).Amplitudinea acomodației variază cu vârsta iar în urma pierderii elasticității cristalinului apare prezbiopia. [16.]

1.3.3.PREZBIOPIA

Prezbiopia reprezintă pierderea elasticității cristalinului odată cu înaintarea în vârstă care se manifestă printr-o diminuare a vederii,în special la perceperea obiectelor de aproape.Cristalinul,care este și lentila ochiului,nu mai face acomodație,astfel își pierde capacitatea de a își modifica convexitatea și grosimea, necesare pentru focalizarea obiectelor alfate la anumite distanțe.În prezbiopie imaginea se formează în spatele retinei,iar pentru îmbunătățire se mărește distanța dintre ochi și obiect pentru ca imaginea să se formeze pe retină.Această problemă,în general,apare după vârsta de 40 de ani,când subiectul,pentru a citi dintr-o carte sau dintr-un ziar,le îndepărtează de ochi pentru a putea citi mai bine.Prezbiopia poate fi corectată cu ochelari sau cu lentile de contact.Până în jurul vârstei de 60 de ani,subiectul prezbiop va trebui sa își schimbe constant dioptriile ochelarilor sau lentilelor de contact.[28.]

Fig.1.20.Ochi normal[29.]

Fig.1.21.Ochi prezbiop[29.]

1.4.VICII DE REFRACȚIE

Viciile de refracție sau ametropiile sunt afecțiuni oculare ce constau în scăderea acuității vizuale,corectabilă prin purtarea ochelarilor sau lentilelor de contact.Mai exact,vorbim despre viciu de refracție când imaginea nu se formează pe retină.[25.]

Ochiul emetrop este acela care nu prezintă viciu de refracție.Cu alte cuvinte,un ochi este emetrop în cazul în care focarul razelor care vin paralele de la un obiect aflat la infinit este situat la nivelul retinei. [16.]

Se disting 3 vicii de refracție:

●Miopia(ametropie sferică)

● Hipermetropia(ametropie sferică)

●Astigmatismul(ametropie cilindrică)

Pe lângă aceste vicii de refracție,o altă afețiune importantă a ochiului ce constă tot în scăderea acuității vizuale a subietului,o constituie presbiopia.

1.4.1.MIOPIA

Un ochi este miop în cazul în care punctul focal secundar este situat înaintea retinei. [16.]

Fig.1.22.Ochiul miop necorectat[26.]

Există mai multe tipuri de miopie: [11.]

-Clinică

-Dioptrică

-Etiopatogenică

Miopia este un defect al vederii în care subiectul are dificultăți în a distinge obiectele aflate la distanță mare.Globul Ocular în cazul subiecților miopi este mai alungit astfel pentru corectarea acestui viciu de refracție se folosesc lentilele divergente(negative) care au rolul de a focaliza imaginea mai în spate,adică pe retina subiectului. [27.]

Un miop necorectat va fi nevoit tot timpul să își găsească punctum remotum.Distanța până la obiectul cu punctum remotum este distanța vederii clare(necorectate).Obiectele aflate după punctum remotum apar incețoșate. [11.]

În funcție de gradul miopiei,punctum remotum la miopi este situat între nas și infinitul oftalmologic(5 metri).Gradul de miopie se poate preciza prin determinarea distanței de la punctum remotum. [27.]

Principalele cauze ale miopiei includ: [27.]

●cauze ereditare-cauza genetică este cea mai des întâlnită,conform studiilor aproximativ 89% din părinții cu miopie au copii miopi.

●mediul-mediul influențează mușchii oculari printr-un exces de tonus din partea mușchiului ciliar care poate să cauzeze o miopie datorită spasmelor ciliare.

●combinația dintre factorii ereditari cu cei de mediu

●patologici-boli ca diabetul sau hipertensiunea arterială pot antrena o miopie

Un subiect miop,pentru a deveni emetrop,va fi obligat să poarte ochelari cu lentile divergente sau lentile de contact.Există și posibilitatea unei intervenții chirurgicale refractive(subiectul nu ar mai fi nevoit sa poarte ochelari sau lentile de contact),însă această operație este recomandată subiecților doar cu un anumit grad de miopie dar și cu o vârstă mai puțin înaintată. [27.]

Fig.1.23.Ochiul miop corectat[26.]

1.4.2.HIPERMETROPIA

Un ochi este hipermetrop în cazul în care punctul focal secundar este situat în spatele retinei. [16.]

Hipermetropia este un defect al vederii care se manifestă prin vedere incețoșată.Subiectul hipermetrop,nu reușește să focalizeze imaginile apropiate,el întâmpină probleme la citit sau cusut.În hipermetropie,globul ocular are diametrul antero-posterior mic,corneea are curbura mică sau cristalinul este împins spre partea posterioară a ochiului.[33.]

Hipermetropia poate fi clasificată astfel:[11.]

-Etiopatogenică

-Dioptrică

Un ochi hiperopic necorectat are o putere foarte mică astfel încât lumina incidentă paralelă focalizează în spatele retinei.De aceea,un fascicul de lumină convergent va trebui să fie folosit pentru a “muta”focalizarea pe retină.[11.]

Acest viciu de refracție este congenital,un subiect ce are rude cu hipermetropie are risc ridicat de a avea la rândul său defectul acesta de vedere. [33.]

Pe lângă încețoșarea vederii sau probleme de genul cititul unei cărți,în vederea de aproape,hipermetropul poate să mai prezinte durere oculară,dificultăți în a menține rândul atunci când lecturează sau dispoziția de a citit același rând de mai multe ori.Pe măsură ce hipermetropia înaintează,aceasta afecteză atât vederea pentru aproape cât și cea pentru departe,astfel va fi nevoie de corecție optică,care se poate realiza cu ochelari cu lentile convergente sau cu lentile de contact. Hipermetropia se poate corecta și chirurgical prin modificarea suprafeței corneene pentru ca imaginea să se formeze pe retină.[33.]

Fig.1.25.Ochiul hipermetrop corectat

1.4.3.ASTIGMATISMUL

Astigmatismul este un viciu de refracție care constă într-o deformare a curburii corneei.În astigmatism,razele de lumină care intră în ochi,sunt refractate în așa fel încât lumina nu reușește să pătrundă într-un singur punct pe retină pentru ca imaginea să se formeze și să fie clară,în schimb apar mai multe puncte în spatele sau în fața retinei,astfel este focalizată doar o parte din obiect.Subiecții astigmatici,nu pot percepe detaliile iar liniile verticale pot părea distorsionate.[35.]

Astigmatismul,este o tulburare de refracție oculară.Când valoarea sa este în jur de 0.5 dioptrii,este considerat un astigmatism fiziologic iar de obicei nu necesită corecție optică.Când valoarea astigmatismului este peste 0.5 dioptrii,este nevoie neapărat de corecție cu lentile cu putere dioptrică cilindrică.[35.]

Fig.1.26.Ochi emetrop[34.]

Fig.1.27.Ochi astigmatic[34.]

Ochiul redus astigmatic,este reprezentat de o suprafață redusă torică în coincidență cu pupila.Puterea la suprafața redusă este întotdeauna pozitivă.Astigmatismul ocular crește în mod uzual,predominant la suprafața corneană anterioară,însă ochiul redus arată doar valoarea totală a astigmatismului.O imagine astigmatică,a unui punct obiect,este determinată prin două linii de focar și un cerc de minimă difuzie situtat în centrul dioptric al fasciculului Sturm.[36.]

Există mai multe tipuri de astigmatism:[36.]

*regulat/neregulat

*conform regulii/contrar regulii

*simplu/compus/mixt

*normal/oblic.

Astigmatismul neregulat,este cauzat de obicei,de leziuni cicatriciale corneene sau cristaliniene care nu poate fi corectat prin lentile aeriene,poate fi corectat prin lentile de contact rigide și permeabile.De cealaltă parte,astigmatismul regulat poate fi corectat prin lentile aeriene.În astigmatismul simplu,focarul principal este situat la nivelul retinei,iar celălalt,înaintea retinei(astigmatism miopic) sau înapoia sa(astigmatism hipermetropic).Acest tip de astigmatism se poate corectat cu lentile cilindrice.La astigmatismul compus,ambele focare sunt situate înaintea retinei(astigmatism compus miopic) sau înapoia retinei(astigmatism compus hipermetropic).Astigamatismul mixt,are loc atunci când un focar este situat înainte iar celălalt înapoia retinei.Atât astigmatismul compus cât și cel mixt se pot corecta cu lentile sferocilindrice.[16.]

Exită anumiți factori care pot declanșa apariția astigmatismului,cum ar fi:vindecări prin cicatrici ale perforațiilor corneene,traumatisme oculare,infecții oculare sau modificări de curbură ale corneei apărute în urma unor intervenții chirurgicale la nivelul Globului Ocular. O cauză mai puțin frecventă de astigmatism,este keratoconusul.Keratoconusul reprezintă o deformare cronică a curburii corneei,manifestată prin scăderea vederii.La baza apariției keratoconusului se află sinteza anormală de colagen. [35.]

CAPITOLUL 2.METODE DE DETERMINARE A ACUITĂȚII VIZUALE

2.1.ACUITATEA VIZUALĂ,ASPECTE GENERALE

Capacitatea Globului Ocular de a deosebi detaliile spațiale se numește acuitate vizuală.Ea se bazează pe senzația de formă ce permite determinarea configurației,contururilor,formelor dar și detaliilor ale obiectelor din mediul înconjurător.[11.]

O altă definiție a acuității vizuale stabilește această funcție ca puterea de discriminare spațială pe care Globul Ocular poate să o exercite asupra diferitelor detalii: [11.]

-vederea unui punct negru pe un fond alb

-vederea unei linii negre pe un fond alb

-puterea de separație a imaginii a două puncte sau linii cât mai apropiate

-facultatea de discriminare a contururilor

Substratul anatomofiziologic al acuității vizuale îl reprezintă celulele cu conuri din regiunea maculară,o zonă cu densitate maximă a fotoreceptorilor diurni.Vederea maculară sau vederea centrală,este zona cu acuitatea vizuală maximă.Două puncte sunt percepute distinct doar dacă ele stimulează două celulele cu conuri între care să rămână o celulă vizuală neexcitată.O celulă cu conuri are un diametru de 2 microni,astfel acuitatea vizuală normală este aceea care percepe separat două puncte situate la distanța de 5m față de retină și care produc pe maculă imagini sub un unghi de 1 minut și au între ele distanța de 1.4mm care corespunde pe retină unei dimensiuni de 4 microni.[16.]

Acuitatea vizuală,în practică,se testează cu ajutorul unui optotip(tablou care conține semne,litere sau desene) și se exprimă printr-un raport dintre distanța de la care un subiect examinat privește spre optotip și distanța de la care subiectul emetrop vede clar optotipul.Aceasta este distanța de la care caracterele de pe optotip se văd sub un unghi vizual de 1 grad.O scădere a acuității vizuale poate fi un semn în apariția diferitelor afecțiuni oculare.Cauze posibile ce determină scăderea acuității vizuale,pot fi:tulburări de refracție,lezarea retinei,tulburarea mediilor transparente ale receptorului periferic sau ambliopia funcțională. [16.]

Acuitatea vizuală este definită prin 4 noțiuni: [11.],[39.]

*Minimum vizibileste cea mai mică suprafață care poate fi percepută.În ochiul schematic al lui Listing(fig.2.1.),cea mai mică imagine are 4.38 microni,corespunzând la excitarea a 2 celule cu con vecine,fiecare având diametrul de 2 microni.

Fig.2.1.Ochiul schematic al lui Listing[40.]

*Minimum separabilreprezintă cel mai mic unghi între două unități spațiale pentru ca ele să poată fi percepute separat.S-a ales unghiul de 1 minut care corespunde la unitatea de acuitate vizuală și care reprezită unghiul cel mai mic sub care pot fi văzute distinct două stele.În funcție de acest model,care este considerat unitate,se vor stabili și celelalte valori ale acuității vizuale atunci când se examinează un subiect.Dacă subiectului i se va prezenta un obiect clar aflat pe un fond negru,percepția sa va depinde doar de intensitatea obiectului care trebuie să aibă un anumit prag,iar dacă din contră este prezentat un obiect negru pe un fond alb luminos,acesta trebuie să aibă o anumită dimensiune pentru a putea fi perceput de către subiect.

Fig.2.1.Testul unui punct pentru determinarea minimului vizibil[11.]

Dacă diametrul unui con are valoarea de 2 microni,rezultă că cea mai mică imagine trebuie să impresioneze minimum 2 conuri apropiate,mai exact trebuie să aibă minim 4 microni în diametru.Acest lucru nu este posibil în practică din cauza mișcărilor involuntare ale ochiului când vor fi impresionate mai multe conuri alăturate.Determinarea efectivă a acestui parametru se face prin observarea unui punct cu diametru de 1.4 mm care trebuie să fie văzut clar la o distanță de 5 metri în iluminare diurnă.

Fig.2.2.Schema unui optotip[11.]

*Minimum discriminabil de deplasarereprezintă capacitatea de percepere pentru cea mai mică deplasare posibilă a unui punct cu o viteză mică.Pentru ca această deplasare să poată să fie percepută,punctul trebuie să se deplaseze cu 15-20 secunde de arc.

*Minimum discriminabil de extensie al suprafețeireprezintă perceperea celei mai mici variații posibile a dimensiunilor unei suprafețe.

Fig.2.3.Imprimarea caracterelor pe retină[11.]

În funcție de tipul testului utilizat,acuitatea vizuală poate să difere.Astfel,se disting: [11.],[39.]

-acuitate vizuală brutăse obține cu ajutorul optotipurilor sau testelor de mărimi diferite amplasați la o distanță fixă.

-acuitate vizuală absolutăfolosește la prezentare teste de mărimi fixe,situate în punctum remotum al ochiului subiectului.Această metodă este mai dificilă de utilizat pentru că punctum remotum se determină greu și este instabil în timpul măsurătorilor.

-acuitate vizuală morfoscopicăconstă în posibilitatea de a recunoaște orientarea și forma unui obiect prezentat izolat,iar determinarea acestui tip de acuitate vizuală se realizează cu ajutorul testului Snellen care trebuie poziționat la distanța de 5 metri.

-acuitate vizuală dinamică și staticăconstă în efectul mișcărilor testului asupra ochilor subiectului examinat și se utilizează la subiecții cu o activitate dinamică(piloți,conducători auto,etc.).

-acuitate vizuală corticalăconstă în recunoașterea unui detaliu dintre alte detalii și se prezumă din studiul ambliopiei funcționale.

-acuitate vizuală de aproapeeste folosită de obicei mai rar,ea nu are exactitatea pe care o are determinarea acuității vizuale la departe pentru că testul adoptat după principul Snellen,situat la distanța de 0.33 metri și raportul unghiului vizual este 0.33/5,este greu de stabilizat pentru anumiți subiecți examinați.

-acuitate vizuală stereoscopicăeste specifică pentru vederea binoculară și poate fi determinată cu ajutorul unui stereoproiector cu teste polaroide care inițiază apariția senzației de profunzime(3D).Pentru acest tip de acuitate vizuală,măsurarea acesteia se va realiza pe o scară zecimală de la 0.1 la 1.4 calculată în funcție de punctele care se deplasează și mărimea unghiului stereoscopic.Acuitatea vizuală stereoscopică este mică,ea se încadrează într-un câmp unghiular de 2-3 secunde arc.

Mai mulți factori sunt la baza determinării variației valorii măsurate a acuității vizuale iar aceștia sunt: [11.],[39.]

*forma geometrică a testului-detaliile sunt observate sub unghiul de 1 minut și înălțimea totală corespunde la un unghi de 5 minute.În determinarea acuității vizuale sunt folosite două tipuri de teste(pentru acuitatea morfoscopică și pentru determinarea unghiului vizual).Testele morfologice prezintă litere,semne sau cifre,care au rolul de a testa capacitatea de recunoaștere a formei sau orientării unui obiect.Se știe faptul că litera L este cea mai ușor de recunoscut,față de litera B,între ele existând o diferență de acuitate de 25%.Un alt exemplu,literele cu linii transversale,ca litera N,sunt mult mai greu de perceput.Doar utilizarea anumitor litere ca D,E,F,H,K,N,O,P,R,T,U,X,Z sau anumitor cifre ca 0,2,3,4,6,7,9, este recomandată.Teste care se folosesc pentru măsurarea acuității angulare,pun în evidență puterea de separare retiniană.Mirele Foucault făcute pentru testarea puterii separatoare a instrumentelor optice nu sunt utilizate.Teste care este recomandat,este inelul întrerupt al lui Landolt,la care diametrul extern este egal cu de cinci ori lungimea deschiderii și grosimea este egală cu deschiderea.Inelul care dă o acuitate vizuală de 10/10 este construit pentru a fi văzut de la distanța de 5 metri sub unghiul vizual de 5 minute și deschiderea sub un unghi vizual de 1 minut.Optotipul cu litera E(Snellen) este folosit des,pentru că este ușor de recunoscut și poate fi utilizat pentru vederea de departe și pentru vederea de aproape.Criteriul discriminativ,este orientarea la 4 poziții diferite a literei(sus,jos,stânga,dreapta).

Fig.2.5.Optotip cu litere tip Monoyer pentru acuitate vizuală morfoscopică[39.]

Fig.2.6.Optotip Snellen pentru determinarea acuității vizuale angulare[39.]

*constrastul dintre test și fond-se caracterizează prin raportul C=(L-L’)/L,unde L reprezintă luminanța fondului iar L’ luminanța testului.Pentru luminanța dată,acuitatea vizuală crește paralel cu contrastul.Constrastul nu trebuie să scadă sub 70% dacă dorim să facem o măsurătoare corectă.Un contrast de 100% la nivelul testului determină un contrast de 20% la nivelul imaginii formate pe retină,iar asta din cauza difracției luminii și aberațiilor optice.

*distanța de prezentare a testului-are un rol important în determinarea acuității vizuale pentru că testele sunt realizate în așa fel încât ele să fie văzute sub un unghi determinat(fig.2.6.).Optotipul este prevăzut cu o gradație zecimală care poate fi folosită fără a avea dificultăți și este suficientă pentru analiza ametropiilor însă gradația nu este proporțională privind raporturile acuităților vizuale diferite.Diferența unghiului între 10/10 și 9/10 este mică însă trecerea de la 2/10 la 1/10 este mare.Este greu de comparat acuitatea vizuală de departe cu cea de aproape unde intervine mioza și acomodația care vor produce modificări în formarea imaginii pe retină.Cât timp unghiul sub care este privit testul este același nu are o așa mare importanță,însă,prin apariția acomodației,refracția ochiului va crește astfel imaginea de pe retină va fi mai mare și acuitatea vizuală va crește cu 1/5 la distanța de 0.25 m.

*luminanța-atunci când se determină acuitatea vizuală,intervine luminanța obiectului și a fondului de prezentare a testului dar și luminanța ambiantă ,care pot influența acuitatea vizuală în urma fenomenului de interacțiune spațială.Astfel,dacă luminanța fondului testului va crește,va crește și acuitatea vizuală a subiectului examinat pentru a atinge valoarea maximă la luminanța de 100 cd/.Lythgoe spune că valorile acuității vizuale ating maximum când luminanța anturajului are aceeași valoarea cu cea a fondului.Deasupra acestui nivel va apărea fenomenul de ebluisare care va determina scăderea acuității vizuale.Pentru ca testarea să fie cât mai corectă,se recomandă următoarele standarde: -luminanța fondului de prezentare să fie cuprinsă între 150 și 650 cd/

-luminanța mediului să nu fie mai mică cu peste 10% sau mai mare cu mai mult de 25% din luminanța fondului.

*culoarea radiației luminoase utilizate-are o influență asupra mărimii acuității vizuale măsurate la același subiect(dacă radiația este albastră,acuitatea vizuală va scade,dacă radiația are culoarea roșie,acuitatea vizuală va crește).Ochiul este emetrop pentru culoare galbenă,însă acuitatea vizuală variază pentru energii echivalente în ordinea alb,galben,roșu,verde și albastru.Hipermetropii văd mai bine în lumina verde datorită focalizării anterioare a radiațiilor cu lungime de undă scurtă.În schimb,miopii văd mai clar în lumină roșie,cu lungime de undă mai mare.Datorită acestor considerații,au loc testele duocrome de determinare a acuității vizuale.În determinarea acuității vizuale,culoarea intervine puțin pentru că aproape toate optotipurile utilizează teste în alb-negru.

*durata de prezentare-este necesară o anumită perioadă pentru a se putea interpreta examinarea făcută.O reducere a timpului poate determina scăderea acuității vizuale.Există un anumit timp minim util,acela e de 1/10 secunde.

*diametrul pupilar-diametrul optim al pupilei este între 2-3 mm.Midriaza(mărirea pupilei),crește aberația de sfericitate,scade profunzimea câmpului și crește intensitatea luminoasă.În cazul miozei(micșorarea pupilei)efectul este invers.

*transparența mediilor oculare-o opacifiere a mediilor oculare determină o absorție a razelor de lumină astfel va fi perturbată imaginea retiniană atât calitativ cât și cantitativ.

*refracția-acuitatea vizuală depinde de modul de focalizare a razelor de lumină pe retină.În cazul unui ochi ametrop,razele de lumină vor focaliza în spatele sau în fața retinei determinând formarea pe retină a unor cercuri de difuzie cu scăderea vederii.De exemplu,un viciu de refracție de 2 dioptrii(+ sau -) determină o scădere a acuității vizuale la 1/10 la un adult.Pentru ca o imagine să fie cât calitativă,sunt câțiva factori de care depinde:

●aberația de sfericitate care provoacă o creștere a refracției periferice față de fasciculul central

●aberația cromatică

●difracția undelor luminoase

*acomodația-acuitatea vizuală pentru departe se examinează la distanța standard de 5 metri pentru a nu solicita procesul de acomodație.În cazul acuității vizuale la aproape,examinarea se face la distanța de 0.33 metri față de 0.25 metri.La o distanță mică,are loc acomodația excesivă care va determina o creștere a mărimii imaginii formate pe retină.

*topografia retiniană-acuitatea vizuală fotopică este maximă la nivelul foveolei,scăzând repede atunci când ne îndepărtăm de ea încât la marginea maculei are valoarea de 0,4.Acuitatea vizuală fotopică,este maximă în intervalul 0-30 minute(fig.2.8.) datorită elementelor fotoreceptoare diurne.În cazul de luminanță scotopică,acuitatea vizuală este maximă între 4 și 12 grade.Acuitățile scotopice și fotopice sunt echivalente de la 30 de grade(fig.2.9.).

*vârsta subiectului-acuitatea vizuală a unui subiect emetrop variază odată cu vârsta.Pentru cei nou-născuți,acuitatea vizuală este de 1/10,crește apoi la 2/10-3/10 la vârsta de un an,la 4 ani are valoarea de 5/10 iar în jurul vârstei de 6 ani subiectul are o acuitate vizuală de 10/10.În cazul acuității vizuale de 20/10,aceasta este destul de frecventă la adolescenți și tineri,iar în jurul vârstei de 50-60 de ani ajunge la 10/10.La 60-70 de ani,acuitatea vizuală are valoarea de 7/10 iar după 80 de ani aceasta ajunge la o valoarea de 5/10.

Fig.2.9.Acuitatea vizuală în funcție Fig.2.10.Variația acuității vizuale în funcție de

de excentricitatea fixării[39.] excentricitatea stimulării retiniene pe meridianul

orizontal[39.]

.

*micronistagmusul de fixație-este reprezentat de mișcări oculare observabile doar prin amplificări electronice.Este determinat de preluarea fixației pendular de celule vecine unei celule cu con excitată inițial în timp ce aceasta își restabilește substanța fotochimică.Micronistagmusul este mult mai amplu în luminanța scotopică.

*vederea binoculară-în vederea binoculară,acuitatea vizuală este mai mare decât în vederea monoculară datorită fenomenlor de fuziune.

*acuitatea asimetrică-acuitatea vizuală a ochiului drept este superioară acuității vizuale ochiulu8i stâng la 9/10 din subiecții care sunt dreptaci iar pentru cei stângaci e invers.

*oboseala oculară-poate determina o scădere a acuității vizuale.

2.2.MĂSURAREA ACUITĂȚII VIZUALE

2.2.1.ACUITATEA VIZUALĂ SUBIECTIVĂ

Acest tip de acuitate vizuală,este utilizată cel mai des în cabinetele de oftalmologie si optometrie atât pentru vederea de departe dar și pentru vederea de aproape.Se folosește măsurarea acuității vizuale statice care poate fi morfoscopică sau angulară. [39.]

●Măsurarea acuității vizuale statice morfoscopice de departe[39.]

Cel mai des este utilizată scala Monoyer cu optotipii luminați prin transparență cu prezentare la o distanță de 5 metri.Se mai pot folosi și proiectoarele de teste.În cazul testării copiilor,se utilizează optotipi cu obiecte sau cu animale în așa fel încât figurile să fie atractive și ușor de a fi recunoscute.Determinarea acuității vizuale se realizează monocular,cu ochiul congener ocluzat,la început fără corecție apoi cu corecție optică prin lentile puse pe rama de probă. [39.]

Fig.2.11.Optotip cu imagini pentru copii [39.]

●Măsurarea acuității vizuale statice morfoscopice de aproape

Cel mai cunoscut tip de optotip,este cel al lui Parinaud,care cuprinde texte tipărite cu caractere de imprimerie și în care unitatea de măsură este punctul care măsoară 0.35mm,fiecare literă fiind constituită din multiplii ai acesteia. [39.]

●Măsurarea acuității vizuale angulare statice

Acuitatea angulară prezintă avantajul că este mai precisă,evitându-se fenomenele de memorare.Ea este utilizată ca test de aptitudine în profesii ca aeronautica.Ca și tip de optotipi,se folosesc inelul lui Landolt și litera E Snellen.Subiectul care va fi examinat,va trebui să recunoască sensul deschiderii,ceea ce solicită puterea separatorie. [39.]

●Măsurarea acuității vizuale dinamice

Acest tip de măsurătoare se realizează cu dispozitive optice a căror rotire imprimă imaginii proiectate,fără a îi schimba sensul,o mișcare circulară continuă,reglabilă între 200 și 20 de rotații pe minut.Subiectul poate să recunoască testul în mișcare de la rotația cea mai mare la rotația cea mai mică.Astfel,se va nota viteza la care subiectul a recunoscut semnul.Având toate datele,se va trasa o curbă marcându-se pe abscisă viteza cu care imaginile s-au deplasat.Cu cât curba este orientată în sus,cu atât acuitatea vizuală dinamică este mai bună.Acest tip de măsurare a acuității vizuale este utilizat cu precădere în testarea personalului care activează în traficul rutier și aerian.[39.]

●Măsurarea acuității vizuale stereoscopice

Acuitatea vizuală morfoscopică constă în capacitatea de a distinge cea mai mică diferență de profunzime între două puncte amplasate în două planuri diferite.În cazul în care,două puncte situate la distanță inegală față de observator sunt privite binocular,ele determină exictarea unor puncte retiniene disparate.Dacă disparitatea este mare,fixarea unuia dintre cele două puncte duce la vederea celui de-al doilea în diplopie fiziologică.Pentru determinarea acuității vizuale stereoscopice,se va folosi un stereoproiector prevăzut cu teste polaroide care au rolul de a induce senzația de profunzime. [39.]

2.2.2.ACUITATEA VIZUALĂ OBIECTIVĂ

Pentru a se aprecia acuitatea vizuală în diferite situații(copii,subiecți cu handicap,subiecți cu boli psihice,etc.),este nevoie ca examinatorul să recurgă la unele metode obiective.De exemplu: [39.]

●măsurarea nistagmusului optokineticEste un reflex fiziologic,format dintr-o fază lentă(de redresare)și o fază rapidă(care dă sensul mișcării).În faza lentă ochii urmăresc un obiect aflat în mișcare iar în cealaltă fază,faza rapidă,ochii se fixează asupra unui alt obiect care a apărut în câmpul vizual,deplasându-se în același sens cu obiectul.În interpretare există 3 variabile(dimensiunea testului,distanța subiect-test și viteza de rotație).Întotdeauna acuitatea vizuală subiectivă este superioară acuității vizuale obiective.

●înregistrarea potențialelor evocate occipitaleTulburările acuității vizuale sunt determinate de mai multe afecțiuni care modifică transparența mediilor oculare,de afecțiuni ale retinei sau chiar viciile de refracție oculară.

2.3.TEHNICA DE DETERMINARE A ACUITĂȚII VIZUALE

Scopul în testarea acuității vizuale este acela de a determina cea mai bună acuitate vizuală pentru fiecare ochi.Pentru testarea acuității vizuale la departe se folosește în general un optotip Snellen amplasat la distanța de 5 metri iar pentru acuitatea vizuală la aproape se folosește un optotip care conține de obicei fragmente de texte sau propoziții de dimensiuni diferite, amplasat la distanța de 33 cm.

În examinarea acuității vizuale,stă la bază principiul determinării minimului separabil.Optotipii folosiți în zilele noastre,sunt conform principiilor lui Monoyer,care a introdus noțiunea zecimală în exprimarea acuității vizuale.Exprimarea acuității vizuale cu optotipii construiți prin gradare zecimală(de la 0.1 până la 1),se realizează sub forma raportului:[48.]

Acuitatea vizuală(AV)=d/D,unde:

-d=distanța de la care pot fi citit rândurile de pe optotip de către subiectul examinat

-D=distanța de la care poate fi citită litera sau caracterul unui anumit rând de către un subiect emetrop

Pentru testarea acuității vizuale,subiectul este așezat la distanța de 5 metri(infinit oftalmologic) față de optotip deoarece nu mai este solicitată acomodarea.Dacă este indicat primul rând,care este rândul văzut de un subiect emetrop de la 50 metri,acuitatea vizuală va fi de 5/50=1/10=0,1.Dacă va vedea și rândul următor,rând care este văzut de un subiect emetrop de la 40 metri,acuitatea vizuală va fi 5/40=1/8.Dacă recunoaște al treilea rând,care este văzut de un emetrop de la 30 de metri,acuitatea vizuală va fi de 5/30=1/6,și așa mai departe:5/20=1/4,5/15=1/3,5/10=1/2,5/7=2/3,5/5=1.[16.]

Subiectul,dacă este așezat la 5 metri,și nu citește nici cel mai mare rând de pe optotip,acuitatea vizuală este mai mică de 5/50=1/10=0.1,se apropie subiectul de optotip și se exprimă acuitatea vizuală prin distanța de la care vede primul rând.Tot în cazul în care,subiectul are o acuitate vizuală mai mică de 0.1,se numără degetele în fața ochiului subiectului,astfel acuitatea vizuală va fi exprimată prin “numără degetele de la 1 m,50 cm sau 20 cm”.Dacă subiectul nu este capabil să numere degetele,în fața ochiului se mișcă degetele și subiectul poate percepe mișcareea mâinii.Dacă nu este percepută nici mișcarea mâinii,se încearcă percepția și proiecția luminoasă. [16.]

Determinarea acuității vizuale se face la lumina zilei sau într-o cameră puțin obscură.Testarea se face monocular,apoi binocular.La început fără ochelari de vedere sau lentile de contact,apoi dacă este necesar se folosește rama de probă cu lentilele necesare care să corecteze viciul de refracție.Se măsoară prima dată acuitatea vizuală la ochiul cu vederea mai scăzută,în timp ce ochiul congener este ocluzat(vedere monoculară).Se va exprima acuitatea vizuală până când subiectul nu va mai distinge literele arătate de către optometrist pe optotip.

2.4.TIPURI DE OPTOTIPURI

Testarea acuității vizuale este influențată de numeroși factori,printre care cei mai comuni sunt lumina ambiantă și forma optotipului.Sunt numeroase tipuri de optotipuri,însă se pare că cele mai folosite optotipuri sunt Snellen și ETDRS.

Optotipul Snellen este folosit foarte des deoarece prezintă caractere care sunt ușor de citit și de recunoscut.Optotipul are litere de diferite mărimi dispuse de la cea mai mare literă în partea de sus la cea mai mică literă în partea de jos.Fiecare literă de pe optotip,subîntinde un unghi de 5 minute de arc,la o distanță corespunzătoare de testare și fiecare parte din literă subîntinde un unghi de 1 minut de arc.Acest model de optotip are și dezavantaje.De exemplu:[41.]

-fiecare linie are câte o literă de dimensiuni variabile

-liniile pentru vederea slabă(20/200 și 20/400),de obicei conțin 1 sau două litere,în timp ce liniile pentru acuitatea vizuală mai bună,au până la 8 litere

-când se testează acuitatea vizuală pe optotip Snellen,examinatorul folosește o linie de atribuire,astfel,se pot omite diferite litere care pot influența acuitatea vizuală a subiectului

-literele de pe un optotip Snellen nu sunt întotdeauna ligibile,unele litere ca C,D,E,G,O sunt mai ușor de recunosocut decât A,J sau L

-distanța dintre litere și rânduri nu este tot timpul standard

Fig.2.12.Optotipuri Snellen[43.]

Optotipul ETDRS

Toate caracterele de pe acet optotip sunt bine proporționate.S-a dovedit că este mai precis decât celelalte optotipuri.Spre deosebire de optotipul Snellen,optotipul EDTRS are câte 5 litere pe linie.Este realizat în așa fel încât în partea de sus,prima linie are caracterele cele mai mari,iar în partea de jos,ultima linie,se regăsesc literele cele mai mici.

Optotipul Landolt constă dintr-un inel întrerupt,care seamănă cu litera C.Partea “întreruptă” a inelului poate fi orientată în diferite poziții(stânga,dreapta,sus,jos și la 45 de grade între aceste poziții).Subiectul va trebui să recunoască în ce parte este orientat inelul. [45.]

Fig.2.14.Inele Landolt în diferite mărimi Fig.2.15.Optotipul Landolt[45.]

și orientări[45.]

Optotipul de tip E care este folosit în cazul subiecților analfabeți sau copii foarte mici.Conține linii cu litera E în diferite poziții.Subiectul este rugat să recunoască în ce sens este poziționată litera E(stânga,dreapta,sus,jos).[46.]

Fig.2.16.Optotip de tip E[46.] Fig.2.17.Optotip ETDRS de tip E[46.]

Testul LEA este testul folosit pentru determinarea acuității vizuale a copiilor.Este realizat pentru cei mici,care nu știu să recunoască literele alfabetului.Sunt numeroase variante ale testului LEA ce pot fi utilizate cu scopul de a evalua capacitățile vizuale ale vederii copiilor,atât la aproape cât și la distanță,precum și alte aspecte cum ar fi sensibilitatea la contrast,vederea în culori,câmpul vizual,etc.

Fig.2.18.Exemple de teste LEA[47.]

Optotipul pentru copii este special conceput pentru determinarea acuității vizuale a copiilor.Acesta conține diferite imagini în care sunt reprezentate animale,obiecte,etc.În timpul examinării,copilul va fi rugat să recunoască caracterele arătate de către optometrist.

Fig.2.19.Model de optotip ETDRS pentru copii[48.]

2.5.APARATE UTILIZATE ÎN DETERMINAREA ACUITĂȚII VIZUALE

2.5.1.VISIOTESTUL

Visiotestul este un aparat conceput să vină în ajutorul optometristului pentru a examina rapid și cu exactitate funcția vizuală.Aparatul Visiotest,este prevăzut cu o serie de teste care permit efectuarea unui proces de investigare personalizat pentru fiecare subiect.Acest aparat este conceput ca un echipament simplu de operat,ușor de folosit în examinări,noninvaziv pentru subiectul care este testat și complex din punctul de vedere al modelelor de teste. [42.]

Caracteristici tehnice [42.]

Descrierea aparatului

Examinatorul trebuie să comunice foarte bine cu subiectul în timpul efectuării testelor,astfel desfășurarea activității trebuie să se realizeze într-un mediu plăcut,calm,relaxat,dar tot timpul să fim atenți pentru a realiza o testare cât mai corectă. [42.]

Fig.2.20.Visiotest[42.]

Mod de utilizare

Pentru determinarea acuității vizuale a ochiului drept,se fac următorii pași: [42.]

-se rotește butonul superior pe poziția și se poziționează la reper inițial

-se rotește butonul inferior pe poziția 1 și se poziționeată la reper inițial

-se roagă subiectul să privească testul din fig.2.21. doar cu ochiul drept

Fig.2.21.Test acuitate vizuală[42.]

-se cere subiectului să citească de pe linia 12/10 iar în situația în care nu reușește,subiectul va fi rugat să citească următoarea linie,cea de deasupra,și tot așa până când va reuși să citească.Cele mai mici litere,corespund acuității vizuale maxime.

Dacă subiectul va întâmpina greutăți în a citi literele de pe prima linie,rezultă că subiectul are o acuitatea vizuală pentru ochiul drept foarte scăzută,ceea ce poate fi un semn de început de cecitate.Valorile determinate,vor fi înregistrate de către optometrist prin completarea unei fișe individuale pentru fiecare subiect. [42.]

Pentru determinarea acuității vizuale a ochiului stâng,se fac următorii pași: [42.]

-se vor parcurge aceeași pași ca și pentru determinarea acuității vizuale a ochiului drept,ocluzând ochiul drept și schimbând poziția butonului inferior pe poziția 2 față de reperul inițial.

Uitlizarea lentilelor pozitive de +1.00 dioptrii

Visiotestul este prevăzut cu lentile pozitive de +1.00 dioptrii care au rolul de găsi hipermetropii compensate prin efectul acomodației în vederea la departe.Aceste lentile se folosesc atunci când subiectul citește linia 10/12 în momentul determinării ochiului director.Astfel,se întâmpină doua situații posibile: [42.]

●cu lentilele de +1.00 dioptrii,acuitatea vizuală a subiectului scade,subiectul nereușind să citească a patra linie,de aici rezultă că subiectul este emetrop.

●cu lentilele de +1.00 dioptrii,acuitatea vizuală a subiectului nu se schimbă,rezultă că subiectul este hipermetrop

Fig.2.22.Fișă de depistare a acuității vizuale în vederea de departe pentru OD și OS [42.]

Percepția în profunzime a spațiului-Acuitatea stereoscopică determinată pe Visiotest

Pentru ca să putem percepe în profunzime avem nevoie de două imagini monoculare bune,o bună fuziune și o bună integrare corticală.Pentru ca să avem o acuitate stereoscopică bună,trebuie să avem și o acuitate vizuală binoculară bună.Subiectul,în timpul testării,va trebui să recunoască dacă literele din testul din fig.2.23.sunt poziționate în fața sau în spatele tabelului. [42.]

Fig.2.23.Test pentru determinarea acuității vizuale stereoscopice efectuat pe Visiotest[42.]

Screening pentru hipermetropie-Testul cu +1 dioptrie lentilă adițională

Dacă acuitatea vizuală în vederea la distanță este bună(8/10 sau mai mare),sunt posibile două cazuri:

●subiectul este emetrop

●subiectul este hipermetrop și își folosește mecanismul acomodării

În acest caz,se pune lentila de +1 dioptrie în fața ochiului subiectului iar dacă acuitatea vizuală va scade,rezultă că subiectul este emetrop.Dacă acuitatea vizulă rămâne aceeași,subiectul este hipermetrop.[42.]

Ca să avem o acuitatea vizuală bună,este obligatoriu să avem și o vedere monoculară bună.

Screening pentru ametropie

Sunt necesare testele pentru acuitatea vizuală la distanță,monocular.Se testează pe rând ochiul drept apoi ochiul stâng.Dacă subiectul are o acuitate vizuală slabă,el este miop,dacă are o acui- tate vizuală la departe bună,el este emetrop sau hipermetrop.În cazul prezbiopiei,se testează acuitatea vizuală binocular,pentru vederea de aproape.[42.]

Screening ergonomic

Se bazează pe determinarea acuității dinamice și constă în capacitatea de a recunoaște obiectele aflate în mișcare.Acest tip de testare este folosit la locuri de muncă,cum ar fi conducerea autovehiculului. [42.]

Fig.2.24.Testul țintă în mișcare efectuat pe Visiotest[42.]

Acuitatea vizuală mezopică

Constă în determinarea acuității vizuale în starea intermediară dintre lumina zilei și întunericul total.Acest test este efectuat conducătorilor auto.Este important ca șoferii să aibă o acuitate vizuală bună și pe timpul nopții,nu numai pe timpul zilei. [42.]

Screening pentru prezbiopie

Se testează pe Visiotest acuitatea vizuală binoculară pentru aproape.

Fig.2.25.Test pe Visiotest pentru determinarea acuității vizuale la aproape în screening-ul pentru prezbiopie[42.]

2.5.2.PROIECTORUL PENTRU OPTOTIP

Proiectorul,este un aparat care concentrează(cu ajutorul unor oglinzi,lentile,),într-un fascicul intens razele produse de o sursă de lumină și care poate servi la proiectarea diferitelor imagini pe un ecran.Proiectorul pentru optotip(proiectorul de teste) are rolul de a proiecta imagini pe un ecran pentru testarea acuității vizuale.[49.]

Proiectorul de teste reprezintă un echipament de examinare optometrică.Acesta poate fi:

-Manual

-Automat

▪Proiectorul de teste manual

În condiții normale de utilizare,acest tip de proiector este prevăzut cu un bec cu halogen pentru a funcționa cât mai mult. Proiectorul oferă o testare corectă a acuității vizuale la orice distanță în intervalul de 10-20 metri cu un obiectiv cu o focalizare variabilă.[50.]

Proiectorul manual oferă: [50.]

●obiectiv cu focalizare variabilă

●bec cu halogen

●alegerea de montare

Fig.2.26.Proiector manual pentru optotip[50.]

▪Proiectorul de teste automat

Cu siguranță proiectorul automat este mai folosit decât cel manual din cauza faptului că folosește tehnologie avansată cu scopul de a ușura munca utilizatorului.[50.]

Proiectorul automat oferă: [50.]

●buton de strângere ușor

●înlocuirea ușoară a becului

●iluminare de fundal cu LED-uri

●optotipuri proiectate clar și precise

●mecanism optic de calitate

●ușor de operat din telecomandă

●optotipuri variate și flexibile

Fig.2.27.Model de proiector automat pentru optotip[50.]

Proiectorul automat pentru optotip ACP-8EM

Acest model de proiector este folosit des în cabinetele de optometrie și oftalmologie în vederea determinării acuității vizuale a subiectului.

Proiectorul oferă 30 de hărți.Ca și caracteristici cheie,acesta prezintă:[51]

●două tipuri de hărți diferite

●distanță de calibrare ușoară

●compatibil cu modelul de foropter Topcon CV-5000

Descriere

Proiectorul pentru optotip ACP-8EM oferă imagini clare și o proiectare rapidă a imaginii cu ajutorul unui disc rotativ.Controlul proiectorului se face simplu,în infraroșu,cu ajutorul telecomenzii.Pot fi proiectate 30 de hărți,iar dimensiunea imaginii proiectate este de 320x270mm,ceea ce oferă o vedere amplă si clară. Montarea pe combina oftalmologică conferă poziționare foarte bună,accesibilitate și un design modern.[52.]

În examinarea acuității vizuale,proiectorul pentru optotip ACP-8EM oferă următoarele caracteristici: [52.]

●utilizare ușoară,design modern și atrăgător

●claritate foarte bună a imaginii

●posibilitatea alegerii hărții proiectate din cele 30 de hărți disponibile

●mascarea unui singur caracter

●controlul se realizează cu ajutorul unei telecomenzi

●interconectare cu foropterul Topcon CV-5000 opțional:prin infraroșu sau serial

●stand-By automat pentru economisire de energie

Fig.2.28Modele de hărți proiectate de proiectorul ACP-8EM[52.]

Caracteristici tehnice[51.];[52.]

Examinarea acuității vizuale cu proiectorul pentru optotip

Proiectorul pentru optotip reprezintă un echipament optometric care ajută la determinarea acuității vizuale a unui subiect,prin proiectarea de diferite caractere pe un ecran la distanța de 5 metri.

Astfel,pentru un adult,scala de acuitate cel mai des folosită,pentru determinarea acuității vizuale la departe,este cea care prezintă litere sau caractere de dimensiuni descrescătoare.Subiectul va fi așezat la distanța de 5 metri fața de scală,este rugat să citească de pe optotipul proiectat,în vedere monoculară,apoi cu rama de probă prevăzută cu lentilele corespunzătoare vederii sale.Cele mai mari litere corespund acuității vizuale de 1/10=0.1 iar cele mai mici,acuității vizuale de 10/10=1,adică acuitatea vizuală maximă.În cazul copiilor,determinarea acuității vizuale este similară cu cea a adultului iar prin utilizarea telecomenzii proiectorului se pot seta hărțile de pe optotip cu cifre,desene,animale,etc.[53.]

Fig.2.30. Proiectorul pentru optotip montat pe combina oftalmologică

[1.]Neagu Oana. Ochiul-Analizatorul Vizual.Romedic[online].04.09.2012[accesat în 24.04.2014].Disponibil la:http://anatomie.romedic.ro/ochiul-analizatorul-vizual

[2.]Fiziologia analizatorului vizual http://colegiultehnicpn.3x.ro/Folder_lucru/Fiziologia%20analizatorului%20vizual.htm

[3.]Human Eye Parts-Sclera http://lasikblog.net/human-eye-parts-sclera/

[4.]Cornea. From Wikipedia, the free encyclopedia http://en.wikipedia.org/wiki/Cornea

[5.]Uveea.Sfatul Medicului http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/uvee-sau-uveea_5562

[6.]Iris(anatomie). De la Wikipedia, enciclopedia liberă http://ro.wikipedia.org/wiki/Iris_(anatomie)

[7.] Iris-Left eye of a girl.From Wikimedia Commons, the free media repository http://commons.wikimedia.org/wiki/File:Iris_-_left_eye_of_a_girl.jpg

[8.]Ciliary Body.From Wikipedia, the free encyclopedia http://en.wikipedia.org/wiki/Ciliary_body

[9.]Coroida. De la Wikipedia, enciclopedia liberă http://ro.wikipedia.org/wiki/Coroida

[10.]Retina. De la Wikipedia, enciclopedia liberă http://ro.wikipedia.org/wiki/Retin%C4%83

[11.] Mihaela Ioana Baritz.Optică fiziologică,Note de curs,Universitatea “Transilvania” Brașov,2014

[12.]Cristalin. De la Wikipedia, enciclopedia liberă http://ro.wikipedia.org/wiki/Cristalin

[13.]Cataracta.Sfatul medicului http://www.sfatulmedicului.ro/galerii-foto/cataracta_115

[14.]Anatomia ochiului.Oftalmologie http://www.mikof.md/ro/anatomy-of-eye.shtml

[15.]Anatomia ochiului http://www.e-oftalmolog.ro/anatomia-ochiului/

[16.]Dr.V.CRISTINA,Dr.Diana CORMOȘ.Oftalmologie-Lucrări practice.Vol II. Brașov:Editura Universității “Transilvania”,2000

[17.] Daniela Mariana Barbu.Analiza și modelarea funcției vizuale.Brașov:Editura Universității “Transilvania”,2003.ISBN:973-635-130-0

[18.]Câmp vizual.Sfatul medicului http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/camp-vizual_3066

[19.]Pctroubleshooting[online].România:24 Mai 2012-[accesat în 24 Aprilie 2014].Disponibil la http://pctroubleshooting.ro/topic/15896-despre-culori/

[20.]Wikipedia.3 aprilie 2013.Vederea binoculară[online].Disponibil la: http://ro.wikipedia.org/wiki/Vedere_binocular%C4%83 [accesat în 24 Aprilie 2014]

[21.]Alina Maria Baltateanu.Acomodația și apariția presbiopiei.PaginaMedicala.ro[online].23 Octombrie 2011[accesat în 25 Aprilie 2014].Disponibil la http://www.paginamedicala.ro/articole/Acomodatia-si-aparitia-presbiopiei_122/

[22.]GOODLOOKING OPTICS,2014.A dispensing opticians I enfield A-Z Word Guide[online].Disponibil la http://www.goodlookingoptics.co.uk/optician-enfiled/ [accesat în 25 Aprilie 2014]

[23.]L’OEIL.Accomodation[online].Disponibil la http://media4.obspm.fr/public/AMC/pages_instruments-oeil/impression.html [accesat în 25 Aprilie 2014]

[24.]Kartable.L’oeil normal[online].Disponibil la http://www.kartable.fr/premiere-es/sciences/687/cours/l-accomodation-les-defauts-et-les-corrections-de-l-oeil,1ESL14005 [accesat în 25 Aprilie 2014]

[25.]Centrul Oftalmologic Oculus,2011.Definiție și tipuri de vicii de refracție [online].Disponibil la http://www.eye.ro/vicii-de-refractie-definitie-si-tipuri.html [accesat în 25 Aprilie 2014]

[26.]Unite for Sight,2000.Course romanian,Eye anatomy [online].Disponibil la http://www.uniteforsight.org/course/romanian/eyeanatomy.php [accesat în 25 Aprilie 2014]

[27.]Wikipedia.Miopia [online] (actualizat 23 Martie 2014).Disponibil la http://ro.wikipedia.org/wiki/Miopie [accesat în 25 Aprilie 2014]

[28.]Sfatul Medicului.Prezbiopia [online].11 Septembrie 2006.Disponibil la http://www.sfatulmedicului.ro/Tulburari-de-vedere/prezbiopia_382 [accesat în 25 Aprilie 2014]

[29.]Holbert&Associates Optometrists.Eye Disorders [online].Disponibil la http://holbert.com/eye-disorders/ [accesat în 25 Aprilie 2014]

[30.]Wikipedia.Lentila [online].Disponibil la http://ro.wikipedia.org/wiki/Lentil%C4%83 [accesat în 25 Aprilie 2014]

[31.]ScriTUBE.Optica [online].Disponibil la http://www.scritube.com/stiinta/fizica/OPTICA9223151517.php [accesat în 25 Aprilie 2014]

[32.]Naturalife.La hipermetropia [online].Disponibil la http://www.naturalife.es/la-hipermetropia/ [accesat în 25 Aprilie 2014]

[33.]Sfatul Medicului.Hipermetropia [online].Disponibil la http://www.sfatulmedicului.ro/Tulburari-de-vedere/hipermetropia_372 [accesat în 25 Aprilie 2014]

[34.]Instructables.Astigmatism[online].Disponibil la http://www.instructables.com/id/AARRrrrrrr-stigmatism/ [accesat în 25 Aprilie 2014]

[35.]Sfatul Medicului.Astigmatismul [online].Disponibil la http://www.sfatulmedicului.ro/Tulburari-de-vedere/astigmatismul_3786 [accesat în 26 Mai 2014]

[36.]Mihaela Ioana Baritz,Sisteme de măsurare și instrumentație,Note de curs,Universitatea Transilvania din Brașov,2014

[37.]Riverside.Keratoconus:Can it be treated? [online].Disponibil la http://www.riversideonline.com/health_reference/Eye/AN01444.cfm [accesat în 26 Mai 2014]

[38.]3Dstereo. Sawyer's Stereo-Matic 500 View-Master Projector [online].Disponibil la http://www.3dstereo.com/viewmaster/pj-vm3.html [accesat în 26 Mai 2014]

[39.]Paul Cernea.Tratat de oftalmologie.București,2002,editura Medicală.ISBN 973-39-031-3-2

[40.]Oculus VR.Oculus Developer Forum [online]. Disponibil la https://developer.oculusvr.com/forums/viewtopic.php?f=33&t=4860 [accesat în 26 Mai 2014]

[41.]Peter K.Kaise. Prospective Evaluation of Visual Acuity Assessment: A Comparison of Snellen Versus ETDRS Charts in Clinical Practice (An AOS Thesis). Transactions of the American Ophthalmological Society[online]. Decembrie 2009.Disponibil la http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2814576/#__ffn_sectitle [accesat în 26 Mai 2014]

[42.]Mihaela Ioana Baritz.Optică medicală și echipamente optice. Note de curs,Universitatea Transilvania din Brașov,2012

[43.]Wikipedia.Snellen Chart [online].Disponibil la http://en.wikipedia.org/wiki/Snellen_chart [accesat în 26 Mai 2014]

[44.]Sussex Vision. Logmar 4m ETDRS Chart 3 Revised [online].Disponibil la http://www.sussexvision.co.uk/logmar-4m-etdrs-chart-3-revised-p-5568.html [accesat în 10 Iunie 2014]

[45.]Wikipedia.Landolt C [online].Disponibil la http://en.wikipedia.org/wiki/Landolt_C [accesat în 10 Iunie 2014]

[46.]Wikipedia.E chart [online].Disponibil la http://en.wikipedia.org/wiki/E_Chart [accesat în 10 Iunie 2014]

[47.]Scottish Sensory Centre. Cerebral Palsy and Visual Impairment in Children: Experience of Collaborative Practice in Scotland [online]. Disponibil la http://www.ssc.education.ed.ac.uk/resources/vi&multi/cpvi/ch6.html [accesat în 10 Iunie 2014]

[48.]Esănătos.Funcția vederii [online].Disponibil la http://www.esanatos.com/ghid-medical/oftalmologie/Functia-vederii-fotoreceptia-s54177.php [accesat în 10 Iunie 2014]

[49.]Dexonline.Proiector [online].Disponibil la http://dexonline.ro/definitie/proiector [accesat în 10 Iunie 2014]

[50.]Optivision 2020.Chart Projector [online].Disponibil la http://www.optivision2020.com/chart-projector.html [accesat în 10 Iunie 2014]

[51.]Topcon.ACP-8EM Chart Projector [online].Disponibil la http://www.topcon-medical.eu/eu/products/61-acp-8em-chart-projector.html#general [accesat în 10 Iunie 2014]

[52.]Optimed.ACP-8 [online].Disponibil la http://www.optimed.ro/echipamente-medicale/detalii-oftalmologie-refractie-proiector-de-teste_ACP-8.html [accesat în 10 Iunie 2014]

[53.]Sfatul Medicului.Test de acuitate vizuală [online].Disponibil la http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/test-de-acuitate-vizuala_5557 [accesat în 10 Iunie 2014]