Detectia rapida si interventia scurta in [610863]

3

Detectia rapida si interventia scurta in
alcoolism
in practica de medicina de familie si
generala

Dr. Radu VRASTI

Studiu finantat de Soci etatea SOROS – Timisoara
1997

4

CONTINUT:
PREFATA Scrisoare catre un coleg me dic de familie . . . . . . . . . 6

SECTIUNEA I Detectia rapida si interventia scurta in
practica de medicina de familie si generala . . . .. . 7
Tratamentul alcoolismului, un ecletism informat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8
Locul interventiei scurte in sistemul de tratament
al problemelor date de consumul de alcool . . . . . . . 12

Interventiile scurte, form a rapida si nespecia-
lizata de tratament a probl emelor generate de
consumu de alcool . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21

Detectia precoce, etapa pr eliminara a interventiei
scurte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32
Rolul medicului de familie/medicului generalist
in depistarea precoce si interventia scurta la
consumatorii daunatori de alcool . . . . . . . . . . . . . . 38
SECTIUNEA II Metoda de detectie ra pida a consumului dauna-
tor de alcool cu aj utorul testului AUDIT . . . . . . 42

Prezentarea versiunii romanesti a testului
AUDIT . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 43

AUDIT – instrumentul OMS de screening
al alcoolismului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 46

Constructia testului AUDIT si proprietatile lui
psihometrice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 49
Utilizarea testului AUDI T in practica medicala
internationala . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .50

5Translatia si retro-translatia testului AUDIT
si obtinerea versiunii romanesti . . . . . . . . . . . . . . . 51

Calitatile psihometrice ale versiunii
romanesti a testului AUDIT . . . . . . . . . . . . . . . . . 54

1. Confidenta intercotatori test-retest . . . . . . . . . . . . . 55
2. Calcularea senzitivitatii, specificitatii, acuratetii, a
indicelui de agrement kappa si a scorurilor prag . . . . 57
Recomandari practice de utilizare a testului
AUDIT in consultatia de medici na generala . . . . . 59
Anexa:
Tabele de conversie a cantitatilor de bauturi
alcoolice in unitati internationale "DRINK" . . . . . . . . . . 63

SECTIUNEA III Metode de interventie scuta la consumatorul
daunator de alcool la nivelul medicului de
familie/medicului de medicina generala . . . . . . 64

Locul terapiilor psihologice in ingrijirile
medicale primare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ..65

Consilierea individuala, tip de interventie
scurta la consumatorii daunator i de alcool . . . . . …68

Consilierea cuplului cu probleme date de
consumul daunator de alcool . . . . . . . . . . . . . . . . . 86

Graficul retrospectiv “cantitate/frecventa” . . . . . . . . . . . .93

Jurnalul saptamanal al bautului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 94

Evaluarea problemelor pacientului . . . . . . . . . . . . . . . . 96

6Draga coleg,

Ca un medic aflat in primul esalon al ingrijirilor de sanatate, ai
pozitia cea mai favorabila de a identifica printre pacientii care vin la
tine la consultatie pe cei care au probleme date de consumul lor de
alcool.

Se estimeaza ca aproximativ 25% din toata populatia poate avea
de-a lungul intregii vietii o problema data de consumul de alcool. Pe de
alta parte, astazi este bine stabilit ca numai printr-o decelare precoce
si o interventie adecvata si la timp se poate preveni dezvoltarea unui
model patologic de consum de alcool care va duce in final la aparitia
dependentei si la consecintele so matice si social e ale acesteia.

Exista astazi un consens in a afirma ca medicul de familie, cel
care ofera ingrijirile medicale primare, este competent si lui trebuie sa
i se transfere cunostintele, tehnicil e si metodele de actiune in acest
domeniu.

Studiul de fata cauta sa te informeze de noua tehnica
recomandata de Organizatia Mondiala a Sanatatii de identificare a
celor care consuma alcool in mod daunator pentru sanatatea lor si,
odata identificati, sa poata suferi "interventia" ta care are ca scop
informarea, reducerea riscurilor, st apanirea problemelor si in final
reducerea consumului sau dobandirea abstinentei. Cu siguranta vei
avea destule succese si curand nu vei mai fi mirat ca oamenii din
comunitatea care o ingrijesti te vor cauta chiar pentru aceasta
problematica.

Vrem sa fi convins de utilitatea si valoarea acestei metode si ne-
ar bucura sa ai atata rabdare si motivatie de a o pune printre
practicile tale profesionale curente. La fel, ne-ar bucura sa ne
impartasesti din dificulatile sau problemele care le-ai avut ca si din
succesele care s-au aratat.

7

SECTIUNEA I

Detectia rapida si interventia scurta in practica de
medicina de familie si generala

8

TRATAMENTUL ALCOOLISMULUI, UN ECLECTISM INFORMAT

Exista astazi o multitudine de pr ocedee si metode de terapie a
alcoolismului. In fata acestei pletor e, unii au afirmat ca nici una din
aceste terapii nu este cu adevarat efic ace, altii au incerc at sa demonstreze
ca o anumita metoda este ma i buna ca alta si, in fi ne, nu putini au spus ca
toate abordarile terapeutice ale al coolismului au aceeasi valoare.

Miller & Hester, (1986) au aratat ca nici una din aceste
asertiuni nu este pe dep lin adevarata si ca " motivul de
speranta si optimism in domeniul alcoolismului nu este
prezenta unei singure abordari f oarte eficace ci, mai curand,
a unei multimi de alternative efective si promitatoare,
fiecare din ele putand fi eficac e pentru un tip diferit de
alcoolic. Pentru multi indivi zi, gasirea unei interventii
acceptabile si eficace, printr e multe altele, reprezinta cea
mai buna solutie".

Aceasta competitie intre metodele terapeutice ale alcoolismului
vine din incertitudinile din natura si etiologia alcoolismului. Prezentam
mai jos cateva din "modelele" explicativ e ale alcoolismului, intr-o ordine
oarecum istorica, astfel ca utilizatorul acestui manual sa aiba o informatie
si un ghid pentru ca el sa descoper e care model desc rie cel mai bine
conceptia lui actuala si cum aceasta trebuie sa se schimbe sau nu (Miller
& Hester, 1989).

9Modelul moral: prezinta alegerea personala a individului ca si cauza a
problemelor date de consumul de alcool. Individul alcoolic prezinta un "deficit
spiritual" si un comportament lipsit de onestitate care-l face sa calce normele
si regulile sociale. Faptele comise sub influenta alcoolului nu pot fi scuzate,
responsabilitatea personala fiind pe primul plan. Interventia ar fi de competen-
ta bisericii in special.

Modelul temperantei infatiseaza alcoolismul ca o consecinta a faptului ca
alcoolul este disponibil. Potrivit acestui model alcoolul este o substanta
daunatoare care nu poate fi consumata cu moderatie, exista doar alternativa
sobrietatii si cea a consumului care va duce treptat la alcoolism si moarte. Aici cauza problemelor date de alcool este alcoolul in sine si nu individul.
Interventia adecvata ar fi restrangerea disponibilitatii si chiar interzicerea
alcoolului.

Modelul bolii prezinta alcoolicul ca o persoana diferita de ceilalti fiind carac-
terizat de incapacitatea de a bea cu moderatie. Simptomul central al acestei
boli este pierderea controlului cantitatii consumate, incapacitatea de a restran-
ge singur consumul. Aceasta boala este pr ivita ca ireversibila pentru acesti
indivizi si astfel se poate spune ca "a lcoolismul nu este cauzat de alcool".
Exista multi alcoolici in lume care nu au baut niciodata alcool si astfel nu au
descoperit ca sunt astfel! Interventia posibila consta in identificarea acestor
indivizi, informarea asupra conditiei lor, acceptarea diagnosticului si indemnul spre abstinenta daca ei doresc sa ramana in viata.
Modelul educational vede in lipsa de educatie, de cunoastere si de valente
culturale una din deficientele nucleare ale alcoolicului si clameaza valoarea
preventiva a mijloacelor educative si de informare asupra consecintelor consumului de alcool.
Modelul caracteriologic gaseste in tulburarile de personalitate una din
radacinile principale ale alcoolismului. Se considera ca ar exista chiar o
"personalitate alcoolica" care ar just ifica nivelul neobisnuit de mare al unor
mecanisme de defensa, mai ales defensel e primitive asociate tulburarilor de

10dezvoltare (de ex. negarea) si, ca o consecinta logica, rezolvarea alcoolismului
ar face apel la reformularea pozitiva a personalitatii.
Modelul conditionarii se bazeaza pe teoria invatarii conditionate a lui Pavlov
si a conditionarii operante a lui Skinner. Premisa modelului este ca bautul
excesiv este un obicei invatat si conditionat datorita consecintelor pozitive ale consumului, precum reducerea tensiunii psihice. Subiectul cauta aceste efecte
si fiecare consum reintareste comportamentul de cautare si conditioneaza
subiectul spre a continua consumul. Acest model a generat o serie de
interventii terapeutice precum terapia aversiva cu disulfiram (Antalcool) si alte
terapii comportamentale.
Modelul biologic se bazeaza pe procesele fiziologice si genetice care au fost
gasite asociate cu alcoolismul precum asocierea crescuta a alcoolismului la
gemeni, frecventa crescuta la descende ntii alcoolicilor, anumite anormalitatii
metabolice sau o senzitivtate crescuta a creerului alcoolicilor. Interventiile
dezirabile ar putea fi: decelarea grupelor de inalt risc, tratamentul
farmacologic pentru corectarea dezordinilor metabolice, sfatul genetic, etc.

Modelul invatarii sociale: In acest model principiile invatarii sunt extinse la
interactiunea dintre individ si ambianta in formarea modelului de consum de
alcool. Acest model pune accent pe influenta exercitata de egali sau parteneri, pe competenta de coping (capacitatea de a depasi probleme), pe factorii
mediationali ai relatiei individ-ambianta, toti ducand la generarea unor scheme
cognitive specifice, precum expectatiile legate de consumul de alcool. Inter-
ventiile vizeaza schimbarea prietenilor, evitarea modelelor de consum,
construirea unei noi strategii de coping si o restructurare a schemelor cognitive.
Modelul sistemic general vede comportamentul individului ca o parte ine-
renta a sistemului social. Actiunile individului nu pot fi intelese fara a lua in
considerare relatiile lui cu ceilalti si cu diferitele nivele ale sistemului la care individul apartine. Cel mai adesea, familia este sistemul care este luat in

11considerare. In acest caz, alcoolismul individului apare ca produsul relatiilor
disfunctionale din familie, a strategiilor ei disfunctionale de coping. Tot in
aceast model, copilul care provine dint r-o familie de alcoolici, copilul de
alcoolic, este privit ca rezultat al atmosferei familiale care-l vulnerabilizeaza si
ii structureaza scheme cognitive care-l transforma mai tarziu intr-un alcoolic.
Conform acestui model, interventia terapeutica trebuie sa se adreseze familiei ca un tot.
Modelul sociocultural: Se considera ca exista o puternica legatura intre cre-
dintele si stereotipurile culturale si mode lul consumului de alcool. Astfel, de la
tipurile de bauturi alcoolice la cantitat ile si situatiile de consum, de la
atitudinea publicului la nararea lui, toate caracteristicile consumului pot fi
considerate determinate cultural. Astfel, acest model aduce in lumina respon-
sabilitatea ambiantei in actiunile individului. Interventiile recomandate sunt
cele care au un impact larg asupra societatii, mai ales cele de politica sociala a
alcoolului (disponibilitate, taxare, reclama, varsta legala de consum, etc.).
Modelul sanatatii publice este un model integrativ care ia in considerare cei
trei factori importanti: agentul (alcoolul), gazda (individul cu variabilele sale) si ambianta (culturala, societatea, etc.). Acest model recunoaste ca alcoolul
este un agent daunator care plaseaza pe cei ce-l consuma, mai ales pe cei
susceptibili, intr-o grupa de risc, iar factorii ambientali pot influenta aceasta
relatie printr-o atitudine publica tolerant a, prin disponibilitatea crescuta si
publicitatea produselor alcoolice. Interv entiile generate de acest model sunt
diverse si se adreseaza celor trei factori simultan, incorporand o varietate larga
de strategii alternative. Metoda detectiei precoce si a interventiei rapide la consumatorul dauntor
de alcool la nivelul retelei medicale primare, descrisa in acest manual, se
inscrie in viziunea deschisa de modelul sanatatii publice.

12In acest manual se folose ste categoria diagnostica de "consum
daunator/nociv de alcool ". Conform Clasificarii
Internationale a Bolilor a Or ganizatiei Mondiale a Sanatatii,
versiunea 10-a, prin consum da unator de alcool se intelege:
"Un model de consum al al coolului care cauzeaza daune
sanatatii. Daunele pot fi fizi ce (ca in cazul hepatitei) sau
mentale (de ex. tulburari depresiv e). La fel, evidenta ca acest
model daunator de consum a co ntinuat cel putin o luna sau a
aparut in mod repetat in ultimele 12 luni".

LOCUL INTERVENTIEI SCURTE IN SISTEMUL DE TRATAMENT AL P ROBLEMELOR DATE DE
CONSUMUL DE ALCOOL

Datele de-a lungul timpului arata ca tratamentul alcoolismului a
dorit sa se adeseze cazurilor severe. Initial, tratamentul consta in
administrarea remediilor existente si disponibile atunci cand problemele
date de alcool erau pentru prima oa ra recunoscute de individul in cauza.
Treptat s-a constatat ca exista si cazuri mai putin severe de
alcoolism, ca problemele pot fi depist ate precoce, inainte ca subiectul sa
se planga de ele si ca pot fi utilizat e si alte strategii terapeutice. Ele au
fost imprumutate din domeniul bolil or cu mare potential dizabilitant
precum diabetul, tuberculoza sau cancer ele, unde efortul diagnostic si
terapeutic s-a deplasat de la formele grave de boala la cele timpurii, unde
depistajul si interventiile rapide prezinta o mai mare eficacitate.

Tratamentul trebuie sa se adreseze problemelor
date de consumul de alcool si nu "alcoolismului"
ca si categorie generala diagnostica

13

Comitetul Institutului de Me dicina a SUA pentru Studiul
Tratamentului si Reabilitarii Serviciil or pentru Alcoolism si Abuz de
Alcool ( Institute of Medicine: Broadeni ng the Base of Treatment for
Alcohol Problems, US National Academy of Science, 1990) a considerat
ca principala tinta a activitatilor tera peutice trebuie sa fie “problemele
date de alcool ” si nu “alcoolismul” in sine . Acum este bine recunoscut ca
oamenii au diferite feluri de problem e de-a lungul istori ei lor de consum
de bauturi alcoolice, de la probleme acute la ce le cronice, de la unele
usoare la altele foarte severe. D eci aceste probleme sunt heterogene.
Fiecare individ poate avea diverse pr obleme, de intens itate si natura
variabila si aceasta constelatie particulara face ca tratamentul sa
trebuiasca sa fie individualizat fiecarui subiect (personalizat).Subiectul
trebuie informat si facut sa recunoasc a problemele pe care le are datorita
consumului sau de alcool si sa formuleze o decizie responsabila,
rezonabila si informata asupr a ceea ce este de facut.

Evaluarea problemelor da te de alcool se face
multidimensional si se recoma nda ca informatiile sa fie
culese in trei dimensiuni:
i) consumul de alcool (can titate si frecventa);
ii) semnele si simptomele consumului de alcool;
iii) consecintele consumului de alcool.

NU UITA: tratam problemele date de consumul de alcool si nu
alcoolismul in sine .

Problemele date de consum ul de alcool sunt
diferite in natura si inte nsitatea lor, din aceasta
cauza felul tratamentul trebuie potrivit cu
invidiul caruia i se adreseaza

14
Diversitatea problemelor date de al cool, heterogenitatea lor, cat si
constelatia lor individua la a impus dezvoltarea unei largi varietati de
mijloace, tehnici si strate gii de tratament. Astfel, astazi ne aflam in fata
situatiei de a personaliza metoda de tratament, locul tratamentului si
strategia pe termen l ung a tratamentului. Aces t proces de decizie se
numeste “ matching ” respectiv potrivirea sau personalizarea tratamen-
tului la individ si la locul de desf asurare a lui. Dar pentru a putea face
aceasta potrivire trebuie sa existe la diferite esaloane ale comunitatii o
"oferta" terapeutica larga si adecvata.

Responsabilitatea reducerii si tratarii proble-
melor date de alcool t rebuie raspandita la
diverse institutii si serv icii ale comunitatii

Tratamentul alcoolismului a fost vazut mult timp ca un tratament
specializat si responsabilitatea pent ru un deznodamant pozitiv a cazut
numai in sarcina tratamentului spec ializat facut de profesionisti specia-
lizati. Astazi, Comitetu l mai sus mentionat r ecunoaste ca tratamentul
specializat este doar un parte necesara si uneori vitala a tratamentului
alcoolismului.
O reducere efectiva a poverii individul ui, familiei, comunitatii, etc.
data de problemele genera te de consumul de alc ool nu poate fi privita
doar prin prisma programului de tr atament specializat . Responsabilitatea
reducerii problemelor date de alcool trebuie diseminata larg , implicand un
numar mare de diferite pe rsoane si servicii, si fi ecare din aceste esaloane
sau persoane trebuie invatate sa r ecunoasca astfel de probleme si sa
intervina. Doar in acest fel comunitatea poate interveni pentru a obtine o
reducere efectiva a problemelor date de consumul de alcool.

15
Diseminarea si largirea comu nitara a bazei de tratament a
problemelor date de alcool constituie SISTEMUL COMUNITAR
DE TRATAMENT. Filozofia de baz a a acestui sistem este: tipul
serviciilor disponibile pacientului depinde mai mult de felul in
care pacientul este identificat mai intai de catre comunitate si
mai putin de problemele speci fice pe care pacientul le are (Shore
& Kofoeld, 1984).

In paginile urmatoare se va descri e pe scurt sistemul comunitar de
tratament al persoanelor cu problem e date de alcool si beneficiile
diferitelor programe componente.

Persoanele cu probleme usoare date de alcool
se prezinta de obicei la reteaua primara de
ingrijire a sanatatii ac uzand simptome soma-
tice sau probleme fam iliale. La acest nivel
trebuie sa se identifice pr ecoce acesti indivizi si
sa li se asigure o interventie rapida si efectiva.

Studii epidemiologice efectuate in populatia generala au relevant
ca, desi exista unele persoane care au probleme multiple si severe date de
consumul de alcool, mult mai multe persoane au doar putine probleme de
acest fel. Cel mai des, astfel de persoane se adreseaza pentru problemele
lor individuale de sanatate, precu m “probleme gastrice” sau pentru
“nervi”, sau pentru “problemele lor familiale”, retelei medicale primare,
respectiv medicului de medicina ge nerala sau medicu lui de familie.

16Astfel, identificarea, recunoasterea si tr atarea lor se poate face la nivele
primare ale asistentei medicale prin "metode de screening/de detectie" si
"interventii scurte", adica fara sa fi e necesara trimiterea la un specialist.
S-a constat ca interventia scurta es te eficace pentru un numar mare
de cazuri cu probleme de alcool. Mai mult, multe din aceste persoane
refuza sa fie trimese in sectii specia lizate pentru tratament. Fara aceasta
noua viziune, de interventie scurta, mu lte din acest cazuri ar fi pierdute si
ar aparea din nou cand ac easta faza adecvata de tratament a fost pierduta
sau depasita.
In fig. 1 se prezinta "spectrul problem elor date de alc ool" in populatia
generala.

PROBLEMELE DATE DE ALCOOL

Fig. 1: Spectrul de raspuns la problemele date de alcool.

In Fig. 1 triunghiul reprezinta populatia unui ter itoriu cu spectrul
problemelor date de alco ol pe care le poate avea aceasta populatie. In
functie de severitatea acestor probleme apare evident felul de interventie nimic
usor
moderat
evident
sever
Tratament specializat
Interventie scurta
Preventie primara

17sau de tratament adecvat. Astfel pr eventia se adreseaza persoanelor care
nu au inca probleme cu alcoolul, in terventia scurta la cei care au
probelme usoare si tratamentul specia lizat celor cu probleme severe. Ca
metode de preventie primara enum eram: reducerea disponibilitatii de
alcool, a numarului de p uncte de distributie, a or arului de distributie, a
reclamelor, a varstei de la care se poate vinde,etc.
Partea din mijloc, cu persoanele care au probleme de severitate usoara si
moderata, sunt eligibile pe ntru o interventie scurta. Obiectivul interventiei
scurte este de a reduce sau elimina consumul individual de alcool cu
scopul de a preveni consecintele acestui consum. In alti termeni, aici este
vorba de preventia secundara, preventia tertiara fiind di rectionata spre
cazurile severe.
Principala ratiune pentru care aceste cazuri usoare nu cauta
tratament este credinta ca problemele se pot reduce de la sine sau pentru
ca subiectul este in faza de negare, cand subiect ul refuza sa recunoasca
consumul de alcool, faza ce tradeaza o "defensa" primara prost orientata
sau din cauza temerii de stigma sociala.

Este astfel evident ca exista in sistemul de tratament al
alcoolismului doua sectoare:

1. un sector al comunitatii, respectiv diferite agentii si organizatii
ale comunitatii care ofera servic ii implicate in tratamentul
alcoolismului; sarcina sectorului comunitar de tratament al
alcoolismului este:
– de a identifica precoce pe acei indivizi cu probleme date de
alcool;
– de a furniza interventii rapide pentru persoanele care au
probleme usoare sau medii;
– sa trimeata la tratament specializat pe cei cu probleme
severe.

182. un sector de tratament specializat care apartine profesionistilor
specializati in acest scop.

Prezentam mai jos doua tabele ce d escriu sistemul comunitar de
tratament (Shore & Kofoeld, 1984).

Tabelul 1: Sistemul de tratament comunitar si programele sale

1. Ambulator 4. Organizatii religioase
• Centre de informatie si indrumare • Sfatuirea pastorala
• Centre de tratament ambulator 5. Asistenta la locul de munca
• Adaposturi pentru ingrijire generala 6. Asistenta la soferii cu probleme
• Centre de zi 7. Asociatii publice
2. Auto-ajutor
• Alcoolicii Anonimi (AA)
• Al-Anon (pentru sotiile alcoolicilor)
• Alateen (pentru copii alcoolicilor)
3. Personal specializat
• Psihiatri si psihologi clinicieni
• Medici din reteaua primara
• Consilieri (sfatuitori)
• Altii

Tabelul 2: Efectivitatea programelor sistemului de tratament comunitar
Programul
Comporta- Bunstarea Performanta Stabilitatea Devianta
mentul de baut fizica de munca rezidentiala sociala

Serviciile pastorale + +
Alcoolicii Anonimi (AA) ++ + Tratamentul intraspitalicesc ++ ++ + + + Tratamentul ambulator ++ ++ + + Adaposturi/camine + + + + Centre de zi ++ + ++
Tratament psihiatric + + + +
Spitale generale ++

Exista astfel un continuum al sectoa relor implicate si a formelor de
tratament .
In fig. 2 se prezinta schematic cel e doua sectoare ale tratamentului
proble-melor date de alcool.

19

Tratamentul problemelor de alcool Tratamentul specializat a problemelor de alcool
in serviciile si agentiile comunitare

Fig. 2: Schema privind sistemul de trat ament al alcoolismului cu cele doua
sectoare ale sale si continuitatea lor Continuitatea ingrijirii
Ingirijirea primara
Detectia precoce si interventia scurta Interventia de tip A
Servicii sociale
Detectia precoce si
interventia scurta Interventia de tip B Evaluare
comprehensiva
Loc de munca
Detectia precoce si
interventia scurta Interventia de tip C
Altele (educatie,
justitie, etc.)
Detectia precoce si
interventia scurta Interventia de tip D Urmarirea deznodamantului tratamentului

20

Studiul rezultatelor tratamentelor al coolismului au aratat, deci, ca
exista mai multe feluri de tratam ent efectiv pentru persoanele cu
probleme date de consum ul lor de alcool.
De aici rezulta trei concluzii:
1. diferentele dintre problemele prez entate si intre indivizii care
le manifesta trebuie sa fie luat e in considerate inainte de a
lua o decizie privind felul tratamentului cel mai potrivit; este
ceea ce se numeste etapa de evaluare pre-tratament ;
2. trebuie facut orice efort posibil pentru a ne asigura ca fiecare
individ a primit felul de tratament cel mai probabil sa
produca un deznodamant pozitiv ; este vorba de procesul de
potrivire a tratamentului ;
3. din cauza ca deznodamantul trat amentului nu poate fi asumat
ca pozitiv imediat dupa terminarea lu i, el trebuie analizat in
toate cazurile pe o baza standard izata; este etapa de evaluare
a deznodamantului tratamentului .

Determinarea deznodamantului repr ezinta o etapa cruciala pentru
fiecare sector implicat in tratamentul alcoolismului.

Nu uita : nici o forma de tratament nu poate fi
efectiva pentru orice persoana cu probleme
date de alcoolul. Implic atia este ca fiecare
forma de tratament poate fi efectiva doar
pentru unele persoane. Principala sarcina a
celui care furnizeaza tratament este de a
identifica felul de tratament care este cel mai
probabil sa fie efectiv pentru cazul dat.

21

INTERVENTIILE SCURTE, FORMA RAPIDA SI
NESPECIALIZATA DE TRATAMENT A PROBLE-MELOR GENERATE DE CONSUMUL DE ALCOOL

Care este marimea aces tei grupe de populatie care experi-menteaza
probleme usoare sau medii de alcool si la care se adr eseaza interventia
scurta? Studii populationale largi au aratat ca ap roximativ 28% din
barbati si 17% din femei au astfel de probleme dupa Cahalan (1970) si
intre 11 si 20% dupa Hilton (1987).
Comitetul Institutului de Medici na a Academiei de Stiinte a SUA
crede ca primul pas este identificarea subiectului cu probleme date de
alcool in urma aplicarii unui instru ment de screening. Daca subiectul
prezinta multe probleme si de severitate mare, el este trimes de la inceput
la un tratament specializat; daca el ar e doar probleme usoa re sau medii va
fi adecvat pentru o interventie scurta.

Distinctia dintre prob leme severe si cele
usoare sau medii date de consumul de alcool
este esentiala pentru alocarea unei interventii
adecvate.

Procedeele de interventie scurta s unt strategii terapeutice limitate
in timp, mergand de la o sedint a la maximum 5 sedinte, fiecare
nedepasind o ora (Babor & Grant, 1989). Scopul interventiei scurte este
preventia, respectiv schimbarea com portamentului individului care a
experimentat deja efectele adverse al e bautului dar nu a ajuns dependent
fizic de alcool.

22Interventia scurta presupune o con tinua monitorizare a individului
pentru a stabili deznodamantul interventi ei si, in caz de nereusita, sa se
trimita la tratamentul specializat. Principalul beneficiu, chiar in cazul
esecului interventiei scurt e, este de a evidentia subiectului problemele si
geneza lor, de a-l ajuta sa cons tientizeze magnitudinea si riscurile
acestora.

Mai multe studii evidentiaza efec tivitatea interventiei scurte.
Printre acestea cele mai cunoscute sunt:
• Studiul intreprins de Edward si Orford (Edwards et al, 1977):
Doua grupe de alcoolici, una care a primit medicamente,
tratament ambulator, introducere in grupul AA, etc. si alta care
a primit doar o singura consul-tatie de sfatuire spre abstinenta,
de imbunatatire a relatii lor maritale, etc. Dupa un an rezultatele
nu au fost diferite la cele doua grupe.

• Studiul Malmo: (Kristenson et al. 1983): 585 subiecti cu
consum crescut de alcool de terminat prin screening enzimatic
au fost impartiti in doua grupe: un grup de control care a fost
informat prin scrisoare ca ar trebui sa reduca consumul si sa
repete screeningul du pa 2 ani si un alt grup care a primit
interventie prin consultatii medical e tot la trei l uni si screening
enzimatic in fiecare luna si incu rajati sa mentina nivelul normal.
Dupa 5 ani, in grupul de contro l mortalitatea a fost de doua ori
mai mare, iar numarul de zile de spitalizare cu 60% mai mare.

• Studiul Edinburgh (Chick et al . 1984): 156 barbati cu probleme
date de alcool au fost impa rtiti intr-un grup de control si unul
care a primit tratamen t. Grupul de control a primit o consultatie

23medicala dupa rutina obisnuita. Grupul de tratament a primit o
sedinta de sfatuire de 60 minute de la o sora care le-a oferit o
brosura, a discutat stilul de vi ata si de sanatate, modelul de
consum de alcool si i-a ajutat sa ia o decizie spre reducerea
bautului, abstinenta nefiind pent ru toti un scop. Dupa un an in
grupul cu tratament s-a redus semnificativ problemele si nivelul
enzimei GGT.

• Studiul New Zeeland (Elvy et al 1988): grupul care a primit
consiliere si a acceptat sa vo rbeasca despre probleme si
consumul de alcool a avut o ameliorare semnificativ mai buna
decat grupul de control.

• Studiul englez al medicilor gene ralisti (Wallace et al. 1988):
Subiectii care au suferit interventie au evidentiat o reducere a
consumului si a problemelor comp arativ cu lotul de control.
Interventia a constat intr-o eval uare a cantitatii de alcool si a
modelului de consum, o eviden tiere a problemelor date de
alcool si a consumului da unator sau a simptomelor de
dependenta, apoi in intocmirea unei histograme care compara
consumul saptamanal individua l cu consumul din populatia
generala, continuata cu o sfatuire asupra efectelor daunatoare
potentiale date de consumul indi vidual si difuzarea unei brosuri-
pamflet. In final se face o reco mandare a unei limite de consum
specifice subiectului, ca si reco mandarea tinerii unui jurnal cu
modul de consum, cantitati, evenimente ce declanseaza
consumul.

24• Studiul OMS din 1987-1992 priv ind eficienta interventiei
scurte a fost facut pe 1661 baut ori puternici, nedependenti,
recrutati din 10 tari (SUA, Norv egia, Australia, Rusia, Mexico,
Bulgaria, Zimbabwe, Costa Rica, Anglia, Kenia). Subiecti au
suferit un screening cu instrument ul AUDIT apoi o interventie
scurta de trei feluri: (i) cinci mi nute despre baut si abstinenta,
(ii) consiliere scurta de 15 ' si prezentarea unui manual de auto-
ajutor si (iii) o consiliere ma i elaborata (o scurta consiliere
initiala urmata de trei sau mai multe vizite de monitorizare). S-
a demonstrat eficacitatea inte rventiei asupra cantitatii si
frecventei bautului la toate cele tr ei tipuri de interventie scurta.

Exista mai multe varietati de interv entii scurte, in functie de autori.
Printre acestea se mentioneaza:
– persuasiunea de a reduce consumul,
– informarea ca nivelul consum ului depaseste acceptabilul,
nivelul de siguranta sau ni velul obisnuit al populatiei,
– exagerarea consecintelor adverse care deja exista sau sunt
probabil sa apara,
– aducerea la cunostinta a rezu ltatelor enzimatice periodice,
– date obiective si continue as upra consumului de alcool.
– supravegherea mutuala a problemelor, etc.

Aceste elemente sau altele pot fi combinate in multe feluri intr-un
pachet de interventie ce poate fi ofer it populatiei tinta. Pachetul trebuie sa
fie congruent cu activ itatea normala a loculu i unde se va aplica , sa dureze
de la cateva minute la o ora si sa nu depaseasca mai mult de 3-5 sedinte
(dupa autor).

25Tot in cadrul aceastei interventii pent ru problemele de alcool pot fi
atacate si alte probleme, precum de s tilul de viata, ritualurile familiale,
petrecerea timpului liber, etc.
Exista si o alta ca tegorie de interventii care sunt diferite de
interventiile scurte si deriva din tratam entul formal al al coolismului; ele
sunt "terapiile scurte". Ex emple de terapii scurte:
– terapia scurta ce implica instructajul subiectului in metode
comportamentale specifice pentru reducerea bautului;
– abstinenta prin automonitorizare;
– identificarea situatiile de inalt risc;
– proceduri de evitare a situatiilor de baut sau de abuz, etc.
Terapia de scurta durata este vazuta ca o etapa intermediara intre
interventia scurta si tratamentul specializat. Acesta din urma este o
terapie care cere un antrenament speci fic celor ce-l aplica. Ea constituie
"urmatorul pas logic" dupa interven tia scurta. Dupa cum s-a mai spus,
populatia tinta este o populatie cu prob leme mai severe da te de alcool.

Continuitatea ingrijirii, de la intervantia
rapida la terapiile scur te si la tratamentul
specializat este esentiala

Continuitatea ingrijirii este esen tiala pentru a determina daca
interventia scurta a fost suficienta sau daca o atentie in plus este necesara.
Continuitatea ingrijirii este sarcina si responsabilitatea celui care
furnizeaza interventia scurta.

Tinta interventiei scurte: Consumatorii de
alcool cu probleme usoare sau medii.

De fapt tinta o reprezinta cons umul de alcool in sine.

26Scopul interventiei scurte este de a reduce
sau elimina consumul de alcool

Reducerea sau eliminarea consumului de alcool la indivizii carora
le este aplicata interventia scurta nu es te un scop in sine ci are ca obiectiv
reducerea sau eliminarea problemele lo r date de alcool. In schimb, in
tratamentul specializat al probleme lor severe, reducerea consumului la
zero este un scop explicit.

Rolul esential al trat amentului comunitar
este indrumarea corecta a subiectului

Elementul final al rolului comunitatii este indrumarea , care, in
aceasta faza, inseamna indrumarea indi vizilor spre sectorul de tratament
specializat pentru problemele de al cool. Aceasta indrumare incorporeaza
evaluarea pretratament. Este logic ca indrum area de la sectorul comunitar
la cel specializat sa implice functia de evaluare si de determinare a
tratamentului cel mai potrivit. Trebui e sa se tina seama ca unele persoane
sunt indrumate dar nu ajung un de trebuie sau nu participa.

Sumarizand, primul pas il EVALUAREA COMPREHENSIVA
reprezinta evaluarea problemelor
date de alcool si severitatea lor. NEGOCIEREA SCOPURILOR TRATAMENTULUI
Urmeaza faz a negocierii scopuri- lor tratamentului, subi ectul trebuind
ALEGEREA NIVELULUI INTERVENTIEI
sa decida ce vrea sa schimbe in
modul sau de consum sau in ariile ALEGEREA TIPULUI INTERVENTIEI
vietii sale, apoi sa aleaga nivelul la
care interventiile sa acti oneze (asupra MENTINEREA ARANJAMENTELOR
consumului, asupra familiei, asupra
stilurile cognitive, de coping, etc). EVALUAREA IN TIMP
Mai apoi va alege tipul de interventie
care se pare potrivit si modul de
mentinere a aranjementelor. In final
se stabileste modul de monitorizare. Procesul de stabilire a
scopurilor, tipului si potrivirii
interventiei

27
O problema potentiala ramane cea a continuitatii ingrijirilor de la
sectorul comunitar la cel al tratamen tului specializat. Trei optiuni sunt
disponibile pentru continuitatea ingrijirii :
– furnizorul comunitar poate sa-si asume continuitatea
ingrijirii;
– daca masura de continuitate a i ngrijirii este facuta in sectorul
tratamentului specializat, ea tr ebuie extinsa si la comunitate;
– continuitatea ingrijirii tre buie sa fie responsabilitatea
individului care manifesta pr obleme date de alcool.

Implementarea rolului co munitar: in ce locuri
si de catre cine?

Identificarea specifica (screeningul), interven tia scurta si indru-
marea sunt principalele activitati ce constituie rolul ag entiilor comunitare
in tratament si ramane de specificat in ce locuri (1) si de catre cine (2)
acest rol va fi implementat.

1. Locurile:
a. Sectorul ingrijirilor primare :
Este un loc important pentru acest e activitati. Exista evidenta
ca persoanele care frecventeaza acest esalon prezinta o
prevalenta crescuta de probl eme date de alcool. Cyr &
Wartman (1988) gasesc ca 20,3% din pacienti i ce se adreseaza
sectorului ambulator au probleme date de consumul de alcool.
b. Camera de garda :
Intre 10,8 si 32% din cazurile v azute la camera de garda au
probleme cu alcoolul (Ward et al, 1982).

28c. Spitalele precum cele de boli intern e (in special de gastro-
enterologie), ortopedie, etc.

Se considera ca toate persoanele care cauta ajutor medical
adresandu-se diferitelor esaloane me dicale, trebuie verificate pentru
probleme date de consumul de al cool (screening). Daca sunt prezente
probleme usoare sau medii, o interven tie scurta trebuie sa fie oferita ca
mai apoi sa se observe efectul ei. Daca sunt observate probleme severe,
trebuie facuta indrumarea la tratamentul specia-lizat.
In mod obisnuit, fiecare medic trebuie sa solicite oricarui adult sau
adolescent sa descrie consumul lui de alcool. Chestionarele trebuie
utilizate pentru a evalua standard izat modelul de consum. Toate
persoanele care consuma alcool trebuie informate asupra riscurilor asupra
sanatatii si probabilitatea de a suferi accidente si sa incurajeze limitarea
consumului. Multi pacienti trebuie sa beneficieze de indrumare la
consulturi de specialitate si la prog rame specializate de tratament medical
si comunitar.

d. Agentiile de asistenta sociala : Prevalenta problemelor date
de alcool la persoanele care se adreseaza la ace ste agentii este
putin cunoscuta. Totusi se st ie ca aceste probleme sunt
frecvente la cei ce solicita ajutor social, la oamenii fara camin,
vagabonzi, delicventi, etc.
e. Institutii de invatamant : se mentioneaza in special
prevalenta crescuta a problemelor date de consum ul de alcool
la studenti din camine, etc.
f. La locul de munca : se pot aranja interventii la locul de
munca pentru acei ce consuma la locul de munca sau au
probleme date de alcool la locul de munca;

29g. Sistemul penetenciar : consumul de alc ool este legat de o
serie de delicte si crime. Este un loc unde se pot monta astfel
de interventii;

Recapitulare : exista un mare numar de lo curi, altele decat cele
pentru tratament specializat, in ca re persoane cu probleme date
de alcool sunt posibil sa apara. Din acesti indivizi cu asemenea
probleme ce pot fi identificati ef ectiv, unii pot fi trimisi la
tratament specializat din cauza severitatii problemelor si vor
accepta aceasta. Altii vor refuza sa se duca la tratament sau vor
avea probleme mai usoare. Pentru acestia din urma interventia
scurta este indicata si reprezint a cea mai buna alternativa. Mai
mult, ea este adecvata pentru a fi administrata cat mai aproape
de individ , deci are adresabilitate si accesibilitate foarte buna,
fiind posibil sa fie facuta in di ferite locuri, altele decat cele
specializate . De aici necesitatea unei schimbari institutionale in
sensul adoptatii programelor de interventie in aceste institutii.

2. Personalul :

Ce personal este indicat si poate avea responsabilitatea detectiei
precoce si interventiei scurte? Persona lul din institutiile si agentiile
mentionate mai sus este indicat cu conditia unui antrenament adecvat sau
a unei experiente care sa garanteze pe rceperea si asimilarea rapida a
starategiei si tehnicii acestei proceduri. Antrenamentul nu trebuie orientat
asupra problemelor severe, ci spre id entificarea problemelor mai usoare,
adecvate acestei interventii. Acest pers onal poate cuprinde doctori, surori,
lucratori sociali, psihologi, profesori, instructori de terapie ocupationala,

30gardieni si alt persona l din penetenciare sau institutii de corectie,
consilieri in alcoolism, etc.

3. Analiza cost/efectivitate :
Toate aceste interventii sunt facute pentru a reduce povara globala
a problemelor de alc ool asupra individulu i si societatii.
Detectia si interventia sistematica la indivizi i cu probleme date de
alcool in mult locuri poate creste la prima vedere co stul general al
alcoolismului. Dar daca se consider a ca detectia si actiunea timpurie
asupra acestor probleme diminua riscul pentru aparitia unor probleme mai
severe, costul final este mult mai mic. O investitie in acest gen de
interventii se dovedeste mult mai profitabila.

Adecvarea tratamentului la
particularitatile unui individ duce la
scaderea costului tratamentului si la
marirea eficacitatii lui

Se recomanda cu tarie sa se dezvo lte un mecanism financiar care sa
sustina terapia scurta atat in afara cat si in contextul sustinerii financiare a
serviciilor medicale sau medicalizate (de ex. asigurari de sanatate).
Comparativ cu costul tratamentulu i de mai tarziu sau cu costurile
niciunui tratament, interventia scurta es te mai ieftina. La fel, tratamentul
rezidential/institutional (spitalicesc) este mai scump decat cel ambulator
pentru cazurile mai putin severe, fa ra probleme cronice date de alcool.
Pentru cazurile severe, studii riguroa se arata ca nu exista o diferenta
notabila intre efectivitatea tratamentelor in functie de loc, intensitate,

31modalitate, tehnica sau proces. Nu poate fi afirmat ca costul per unitate de
"efect" este disproportionat mai mare la un fel de tratament fata de altul.
Potrivirea indivizilor cu probleme de alcool cu o forma particulara
de tratament creste efectivitatea trat amentului. Aceasta potrivire este
strategia recomandata. Prob lema cost-efectivitate se pune in legatura de
cum resursele comunitatii de a trata in divizi cu probleme date de alcool
sunt distribuite astfel incat sa benefi cieze toti indivizii care au diferite
probleme ri necesita diferite forme de tratament. Aceasta inseamna a
"maximiza efectivitatea". Alocarea resurs elor bazata pe o judecata clinica
in ceea ce priveste potrivirea interventie i sau tratamentului la individul in
cauza duce la efec-tivitate.
Totusi, in unele cazuri, cel mai bun tratament pentru o persoana in
anume conditii nu poate fi si cea mai fa vorabile balanta cost-efectivitate.

Concluzii:
Se recomanda un efort sustinut de stabilire a rolului comunitatii in
implicarea in problemele date alc ool, usoare sau medii, cu scopul
de a le reduce sau elimina si as tfel de a reduce povara globala a
acestor probleme asupra individ ului, familiei si comunitatii.
Rolul comunitatii este de:
– A identifica serviciile care sa se ocupe de persoanele cu
astfel de probleme;
– A indruma adecvat persoane catre serviciile specializate;
– A se ocupa de restul pers oanelor prin oferirea de
interventii de scurta durata.

Comunitatea trebuie sa gasesca resursele si viziunea de a face
aceasta.

32
DETECTIA PRECOCE, ETAPA PRELIMINARA A
INTERVENTIEI SCURTE

Detectia precoce sau screeningul im plica o utilizare rapida a unei
proceduri necostisitoare pentru id entificarea subiectilor cu risc de
alcoolism si a celor ce pot dezvolta probleme legate de acest consum.
Scopul screeningului este identificare a precoce ca o etapa premergatoare
interventiei rapide (Babor & Kadden, 1985). Institutiile medicale ofera o
ambianta care furnizeaza oportunita ti de a detecta persoanele cu
problemele consumului de alcool si implementarea interventiilor
terapeutice (vezi fig. 3). Screeningul , care incearca de identifice pe cei
care au sau pot dezvolta probleme ale consumului de alc ool, este diferit
de procesul de evaluare a alcoolismu lui (Allen et al, 1988). In timp ce
screeningul are ca scop sa detecteze problemele potentiale sau deja
dezvoltate de alcool, scopul evaluarii es te de a stabili un di agnostic si de a
stabili un plan de tratament specif ic. Spre deosebire de evaluare,
procedurile de screening sunt in mod tipic scurte si ie ftine si pot fi
conduse in diferite locuri si de persoa ne cu o experienta clinica diferita.
Desi unii autori cred ca informatia obtinuta de la consumatorii de
alcool nu este confidenta, s-a demons trat stiintific ca autoraportarea
consumului prin chestionare sau inte rviuri prezinta incredere. O metoda
de a minimiza problemele de raporta re neadevarata include intrebari
separate despre cantitatea specifica de baut in loc de cantitatea generala
bauta, cantitatea bauta intr-o singura data, cantitatea separata de bere, vin
sau spirtoase, intrebari separate desp re frecventa, cantitate, ocaziile cand
subiectul bea cel mai mult, etc.
Pe baza studiilor efectuate pr ivind valoarea si eficacitatea
metodelor de detectie s-au facut urmatoarele recomandari:

331. Incidenta celor cu probl eme date de alcool este destul de mare
pentru a justifica costul screeningului,
2. Problemele au un efect semnifi cativ asupra calitatii vietii,
3. Un tratament adecvat pentru ac este probleme este disponibil,
4. Sunt disponibile teste de screen ing valide si cost-efective.

Utilitatea oricarui test de screening depinde de validitatea si
confidenta lui. Validitatea este masura in care un instrument masoare
lucrul sau fenomenul pent ru care a fost constru it. Confidenta, respectiv
reproductibilitatea datelor obtinute prin repetarea evaluarii cu acelasi
instrument, arata daca aceste instrume nte sunt robuste si aplicabile in
practica. Dar tot atat de importante s unt si celelalte calitati psihometrice
ale testelor de screening, precum se nzitivitatea si specificitatea.
Senzitivitatea unui test este abilitatea lui de a identifica oameni cu
tulburarea pentru care a fost construi t sa o deceleze. Ea reflecta proportia
persoanelor cu proble me date de alcool care sunt corect identificate de
test din totalitatea persoanelor testate (vezi tabelul Nr. 3).

Probleme Rezultatul la screening
cu alcoolul Pozitiv Negativ

Prezent
adevarat fals
p o z i t i v p o z i t i v
(a) (b)

fals adevarat
Absent negativ negativ
© ( d )

Tabelul 3: Tabelul 2 x 2 de calculare a senzitivitatii si specificitatii unui test

34
Pozitiv

Diagnostic Dependenta Probleme date
incert sau de alcool de consumul
refuz de de alcool
tratament

Fig. 3: Procedurile de screening si
interventie scurta

SCREENING
EVALUARE
Interviu cu familia
Asteptare Trimiterea la
tratament
specializat Interventie scurta
Urmarire ulterioara
Preventia recaderilor
1. Administrarea procedurilor de screening
– cantitate/frecventa + nr. zile de consum exagerat
– AUDIT/MAST/CAGE

2. Scurta evaluare
– obtinerea istoriei consumului de alcool si a
problemelor sale;
– evaluarea gradului de dependenta fizica
– evaluarea istoriei medicale si a functionarii
psihosociale

3. Angajarea in interventia scurta
– trecerea in revista a problemelor impreuna cu
familia
– prezentarea evidentei daunelor fizice
– negocierea si prezentarea diagnosticului
– stabilirea scopului reducerii bautului
– trecerea in revista a modificarilor pozitive care
vor aparea
– stabilirea contectelor viitoare
– furnizarea de bibliografie

4. Urmarirea ulterioara
– Trecerea in revista a zilelor de baut
– monitorizarea indicatorilor fizici ai bautului
– trecerea in revista a progreselor facute
– furnizarea de ingrijiri intensive si specializate
pentru persoanele dependente, sau a celor care
incearca sa mentina abstinenta.

35Specificitatea se refera la abili tatea testului de a identifica subiecti
care nu au tulburarea care se vrea dete ctata, respectiv problemele cu
alcoolul. Astfel, specificitatea refl ecta proportia persoanelor indemne
corect identificate, asa-zi si adevarati negativi.

Testele de screening furnizeaza un sc or pentru fiecare individ testat
si parintii fiecarui instrume nt recomanda un prag limita ( cut-off point ) de
la care un subiect poate fi considerat ca detectat avand problemele in
cauza. Atunci cand un instrument interna tional este “transfera t” intr-o alta
limba si cultura este necesar sa se determine din nou pentru versiunea
nationala respectiva, obtin uta in urma unei analize lingvistice, proprietatile
psihometrice ale testului (indicel e de confidenta, specificitatea,
senzitivitatea si pragurile limita de scor) astfel ca sa le putem compara cu
cele originale si sa fim siguri ca nu si-a pierdut calita tile initiale.

Determinarea pragurilor de scor op time pentru ca instrumentul de
screening sa aiba o cat ma i buna putere de detectie se face printr-un
procedeu numit Receiver Operating Curves. Aceasta metoda masoara
efectivitatea testului si analizeaza to ate perechile posibile ale valorilor
raportului dintre senzitivitate si spec ificitate, generand o curba. Cel mai
inalt punct de pe aceast a curba reprezinta scorul cel mai adecvat pentru a
detecta un individ “pozitiv”, respectiv prezinta cel mai favorabil rapost
senzitivitate/specificitate.
Exista mai multe teste de detectie a problemelor date de alcool (vezi
tabelul Nr. 4). Testul AUDIT ( Alcohol Use Disorders Identification Test)
este recomandat de Organizatia Mondiala a Sanatatii si a fost testat intr-un
studiul multinational. Testul MAST ( Michigan Alcoholism Screening Test)
sau CAGE sunt raspand ite mai mult in SUA.

36

Tabelul 4: Exemple de teste de scre ening a problemelor date de alcool

Nume Scor prag Populatie Comentarii
recomandat

Alcohol Use Disorder scor peste 8 Adulti 10 itemi Identification Test scor de la 0 la 40 Recomandat de OMS
(AUDIT) Informatii din ultimul
(Babor & Grant, 1989) an; nu detecteaza pro- blemele din trecut

CAGE (Ewing 1984) 2 sau mai multe Adulti Instrument scurt cu
raspunsuri pozitive 4 itemi.
Evalueaza consumul lifetime, dar nu
masoara nivelul con-
s u m u l u i .

Michigan Alcoholism scor 5 sau peste Adulti 25 itemi, evaluea
Screening Test (MAST) lifetime problemele (Selzer, 1971) dar nu masoara
cantitate/frecventa
Short-MAST (SMAST) scor 2 sau peste Adulti 13 itemi, recomandat
(Selzer si colab., 1975) la nivelul ingrijirilor
medicale primare
TWEAK scor 3 sau peste Adulti-Femei 5 itemi, ofera avantaje
(Russell si colab. 1991) in plicare la femei
Health Screening depinde de scop Adulti 9 itemi pentru alcool
Questionnaire (HSQ) contine si alti itemi
(Wallace & Haines, 1985)
Problem-oriented 1 sau peste Adolescenti subscala cu 14 itemi
Screening Instrument for Teenagers (POSIT)
(NIDA, 1990)

37Analiza cost/efectivitate a screeningului:
Analiza cost/efectivitate este un in strument de luarea deciziei folosit
pentru evaluarea costului modurilo r alternative pent ru atingerea unui
deznodamant dat. Primul pas in examinarea costurilo r de screening este sa
se ia in consideratie scopurile prim are ale procedurilo r de screening.
Scopurile potentiale ale unei analize cost-efectivitate a screeningului
include determinarea:
– Cel mai scazut cost pentru screening,
– Cel mai mare numar de persoane testate,
– Cel mai mare numar de pe rsoane pozitive testate,
– Cel mai scazut cost mediu pentru o persoana pozitiv testata.

Tolley & Rowland (1991), luand in calcul timpul luat pentru
screening si costul personalului folosit, gasesc ca cel mai ieftin cost pentru
screening il dau surorile, in schimb spec ialisti in alcool furnizeaza cele
mai mult cazuri pozitive; medicii in general dau cel mai mic cost raportat
la cazurile pozitive. Pe acesta baza c ea mai buna decizie este de a folosi
surorile pentru screening si a folosi specialisti pentru eval uare si proceduri
de indrumare.

38
ROLUL MEDICULUI DE FAMILIE/MEDICULUI
GENERALIST IN DEPISTAREA PRECOCE SI
INTERVENTIA SCURTA LA CONSUMATORII
DAUNATORI DE ALCOOL

La nivelul medicului de familie sa u medicul generalist se intalnesc
un spectru variat de probleme date de alcool, de la cele severe, precum
dependenta de alcool sau complicatiile somatice ale alcoolismului, pana la
consumul abuziv si daunator.
Pana recent, medici din sectorul primar al ingrijirii sanatatii se
concentrau doar pe decelarea "alcoolis mului" si trimiterea pacientilor la
specialisti pentru un diagnostic mai nuantat si pentru un tratament
specializat.
Prevalenta acestor cazu ri variaza intre 11 si 20% la cabinetele de
medicina generala (Bradley, 1992) si intre 8 si 16% in practica de medic
de familie (Schorling, 1994). In astfel de consultatii barbatii sunt de 3-4
ori mai numerosi decat femeile si pr oblemele date de alcool apar mai
devreme la barbati.

Recunoasterea problemelor date de
alcool din spatele unei consultatii
medicael solicitate pentru alte motive
este de maxima importanta

Recunoasterea problemelor date de alcool la persoanele care solicita
ajutor medical la acest nivel este o problema foarte importanta. Primul pas
este depistarea problemelor aflate in spatele "simptomului de prezentare".
Se considera ca riscul consecintelo r negative incepe sa apara de la

39consumul a peste 15 drink-uri*/saptamana la ba rbati si 12 drink-
uri/saptamana la feme i (Anderson, 1993).
Conform consensului diagnostic si terapeutic al alcoolismului,
fiecare medic este solicitat sa indrume anamneza catre cons umul de alcool
la fiecare adolescent sau adult care solicita o consultatie medicala. In
tabelul 5 se prezinta unele din cele mai comune simptome si semne de
prezentare a problemelor date de al cool la nivelul ingrijirii medicale
primare.

Simptome medicale Semne familiale

• Dureri abdominale/gastrice • Frecvente vizite a altor membrii de
• Cresterea tensiunii arteriale familie
• Cefalee cronica • Simptome inexplicabile, precum cefalee
• Insomnie sau dureri abdominale la un copil
• Boli cu transmisie sexuala • Traumatisme la membrii de familie
• Oboseala consecutive unui abuz fizic
• Depresie cronica • Probleme scolare la un copil
• Diaree cronica • Tulburare de atentie la un copil
• Scaderea memoriei • Depresie sau anxietate la un copil sau
la partener

Tabelul Nr. 5: Semnele si simptomele sub care se pot prezenta problemele
date de alcool (dupa Barry & Fleming, 1994)

Pentru o mai buna depistare a problem elor date de alcool, in cursul
anamnezei se aplica un test de depistaj , precum AUDIT, MAST sau
CAGE. Acest test se poate aplica ca atar e, respectiv i se citesc subiectului
intrebarile si se coteaza raspunsurile si se calculeaz a scorul care este adus
la cunostinta pacientului sau, atunci cand experienta medicului crede ca
este necesar, intrebarile testului sunt puse pe sarite in timpul consultatiei,
risipite de-a lungul anamne zei, astfel ca subiectul sa nu realizeze ca este
chestionat expres pentru consumul de alcool.

* drink = unitate standard internationala de masurare a consumului de bauturi alcoolice. Vezi in
sectiunea urmatoare modul de transformare a cantitatilor in ml de bauturi uzuale in drinkuri.

40Odata ce pacientul a fost identificat "pozitiv" la testul de depistaj,
acest lucru i se comunica acest lucru ia r apoi medicul trebuie sa evalueze
severitatea problemelor pacientului date de consumul astfel revelat. In
cazul cand este vorba numa i de un consum daunator pacientul devine in
aceeasi consultatie subiectul unei inte rventii scurte, iar in cazul cand este
vorba de o problema serioasa, precu m un sindrom de de pendenta sau de
complicatii somatice severe ale consumului de alcool, pacientul este indrumat la consult si tratament de specialitate, urmand ca sa monitorizeze
ulterior, la externare, d eznodamantul acestui tratam ent pe termen scurt si
mediu. Pentru aceasta indrumare es te necesar ca medicul sa puna
pacientul intr-o relatie exacta si ra pida cu medicul specialist sau cu
institutia medicala specializata si sa urmareasca daca pacientul s-a
prezentat la acestea.
Medicul generalist sau medicul de fa milie trebuie sa fie pregatit sa
informeze pacientul si familia lui desp re toate resursele comunitare in
tratamentul si preventia problemelor da te de alcool, resp ectiv grupuri AA,
Alanon, cabinete de consiliere, cabinet e de psihoterapie, etc. In plus, el
trebuie sa apeleze si la biblioterapi e, in cabinetul sau trebuind sa existe
brosuri, pamflete sau alte materiale bibliografice care promoveaza
reducerea consumului de al cool si abstinenta.

In concluzie
, resursele medicului de fa milie si generalist in
tratarea problemelor date de alc ool sunt in principal depistarea
precoce, interventia scurta, indrum area la tratame ntul specializat,
monitorizarea deznodamantului tr atamentului si aplicarea de
metode educative

41
IMPORTANT:

Cele cinci probleme care afecteaza implementarea programul
de screening si de interventie scurta in unitatile medicale:

– Decontarea baneasca : decontarea actrivita tilor preventive la
Casa de Asigurari Medicale este dificila din cauza greutati
controlului evidentei acestei activitati;

– Educatia profesionala a medicilor : exista putine cursuri sau
profesionisti cu expertiza adec vata implicati in curricula
studentilor la medicina sau a r ezidentilor asupra screeningului si
procedurilor de interventie la alcoolici (Davis et al. 1988)

– Standardele de ingrijire : metodele de ingrijire pentru detectarea
si tratarea alcoolicilor nu sunt inca standardizate si implementate
in unitatile medicale (Chang & Astrachan, 1988).

– Barierele de ordin practic : exista retineri in implementarea in
unitatile medicale ambulatorii a ac estor proceduri si a rolului
medicului in acestea;

– Normele societatii : atitudinea toleranta din unele medii ale
societatii, precum la tineri sau la unele grupuri profesionale,
motiv pentru care medicul nu intr eaba in mod specific despre
consumul de alcool sau obisnuinta pacientului de a se asteapta sa
fie intrebat despre consumul de alcool iar daca nu este intrebat
nu raporteaza nimic in mod spontan.

42

SECTIUNEA II

Metoda de detectie rapida a consumului daunator de
alcool cu ajutorul testului AUDIT

43

AUDIT
(The Alcohol Use Disorders Identification Test)

Un test al Organizatiei Mondiale a Sanatatii de detectie percoce a
consumului daunator de alcool
si a alcoolismului in gene ral la nivelul ingrijirilor
medicale primare

Versiunea Romaneasca realizata de:

Compartimentul de Cercetare
Centru Colaborativ al Organizatiei Mondiala a Sanatatii
Spitalul de Psihiatriei Jebel, Timis
Coordonator de proiect: Dr. Radu Vrasti

44
AUDIT este un chestionar simplu, dezvoltat de Organizatia Mondiala a
Sanatatii printr-un studiul multi-centru ce a cuprins 6 tarii (Norvegia, Australia,
Kenia, Bulgaria, Mexico si SUA), cu scopul de a furniza o procedura rapida de
identificare a persoanelor ce consuma alcool in mod daunator pentru sanatatea
lor.

Testul este conceput sa identifice aceste persoane mai ales la nivelul medicului
de familie , deci la nivelul ingrijirilor medicale primare, acolo unde persoanele
ce considera ca au probleme de sanatate se prezinta pentru prima oara sau acolo
unde populatia dintr-o colectivitate este supravegheata medical activ de acest
esalon medical foarte important.

Aceste persoane pot fi pacienti care vin pentru probleme medicale, pentru
accidente, pentru tendinte sau incercari de suicid, pentru probleme familiale
generate de conditia lor de sanatate sau pentru ca sunt intr-un proces de
expertiza medicala legata de situatia lor militara, de obtinere a carnetului de
conducere auto, sau in alte situatii medico-sociale.

AUDIT este un chestionar structurat, simplu si scurt, care poate fi aplicat ca
atare sau poate sa fie inclus in anamneza unui pacient fara sa stie ca se afla sub
intrebarile unui interviu structurat. El contine intrebari referitoare la consumul
recent de alcool (intrebarile 1-3), la sindromul de dependenta la alcool
(intrebarile 4-6), la consecintele psiholog ice ale consumului (intrebarile 7 si 8)
si la daunele produse de alcool ( intrebarile 9 si 10).

Chestionarul se aplica prin citirea intocmai a intrebarilor in ordinea in care sunt
furnizate sau, in cazuri specifice, se da subiectului sa le ci teasa si sa raspunda
pe un formular adecvat. Dupa obtinerea raspunsurilor, ele se coteza numeric
conform valorii prevazute pentru fiecare raspuns si se calculeaza scorul total
prin insumarea valorilor intrebarilor.

45O unitatea de consum de alcool – un drink – este aproximativ egal cu o sticla de
bere, cu un pahar de 200 ml de vin sau cu 30-40 ml de bauturi spirtoase ( vezi
tabelele de conversie anexate ).
Instructiuni de aplicare:
Inaintea fiecarei intrebari se citeste umratorul text:
"ACUM O SA VA PUN CATEVA INTREBARI DESPRE CONSUMUL DVS, DE BAUTURI ALCOOLICE DIN PERIOADA ULTIMULUI AN".
Explicati ce intelegeti prin bauturi alcoolice, respectiv bauturile alcoolice ce
sunt obisnuite in locul sau spatiul cu ltural din care provine subiectulul,
respectiv, bere, vin, tuica, votka, rom, etc. Coteza in prealabil numarul de
"drinkuri " pentru o cantitate de astfel de bauturi alcoolice pentru a fi capabil de
a calcula numarul de unitati de alcool c onsumate de subiect sau foloseste tabele
de conversie (anexate).
Dupa calcularea scorului total AUDIT, in cercati sa plasati subiectul, in functie
de scorul prag de 10, intr-o categorie de risc:
– peste scorul de 10 "risc inalt pentru consum daunator de alcool"
– sub scorul de 10 "risc scazut sau inexistent de consum daunator de
alcool".
Coroborati acest indice cu datele obtin ute din anamneza, examenul clinic,
examenele paraclinice si datele obtinute de la familie pentru a avea un tablou
complet asupra conditiei de sanatate a pacientului si a programului terapeutic.

46

TESTUL AUDIT

Incercuiti numarul corespunzator raspunsului subiectului

1. CAT DE DES BETI O BAUTURA CONTINAND ALCOOL?

(0) niciodata (3) 2 la 3 ori pe saptamana
(1) lunar sau mai rar (4) 4 sau mai multe ori pe saptamana (2) 2 la 4 ori pe luna
2. CATE UNITATI DE ALCOOL (DRINKURI) CONSUMATI INTR-0 ZI
OBISNUITA, ATUNCI CAND BETI?
(0) 1 sau 2 (2) 5 sau 6 (4) 10 sau mai mult
(1) 3 sau 4 (3) 7 sau 9

3. CAT DE DES BETI 6 SAU MAI MULTE UNITATI (DRINK) DE ALCOOL
INTR-0 SINGURA SITUATIE DE CONSUM?
(0) niciodata (2) lunar (4) zilnic sau aproape (1) lunar sau mai rar (3) saptamanal zilnic

4. CAT DE DES ATI CONSTATAT IN ULTIMUL AN CA NU PUTETI SA VA OPRITI DIN BAUT ODATA CE
ATI INCEPUT?

(0) niciodata (2) lunar (4) zilnic sau aproape
(1) lunar sau mai rar (3) saptamanal zilnic

5. CAT DE DES IN ULTIMUL AN NU ATI REUSIT SA FACETI CEEA CE
ERA DE ASTEPTAT SA FACETI DIN CAUZA BAUTULUI?

(0) niciodata (2) lunar (4) zilnic sau aproape
(1) lunar sau ma i rar (3) saptamanal zilnic

6. CAT DE DES IN ULTIMUL AN ATI AVUT NEVOIT SA BETI PRIMA
BAUTURA DE DIMINEATA CA SA VA REVENITI DUPA O BAUTURA
ZDRAVANA?
(0) niciodata (2) lunar (4) zilnic sau aproape
(1) lunar sau ma i rar (3) saptamanal zilnic

47

7. CAT DE DES IN ULTIMUL AN ATI AVUT UN SENTIMENT DE
REMUSCARE SAU DE VINA DUPA CE ATI BAUT?

(0) niciodata (2) lunar (4) zilnic sau aproape
(1) lunar sau ma i rar (3) saptamanal zilnic

8. CAT DE DES IN ULTIMUL AN NU ATI PUTUT SA VA AMINTITI CE S-A
INTAMPLAT IN NOAPTEA TRECUTA DIN CAUZA CA ATI BAUT?

(0) niciodata (2) lunar (4) zilnic sau aproape
(1) lunar sau ma i rar (3) saptamanal zilnic

9. DVS. SAU ALTCINEVA A FOST RANIT CA REZULTAT LA FAPTULUI
CA ATI FOST BAUT?

(0) nu (4) da, in ultimul an
(2) da, dar nu in
ultimul an

10. O RUDA, UN PRIETEN, UN DOCTOR SAU O ALTA PERSOANA DIN
DOMENIUL SANITAR A FOST INGRIJORATA DE BAUTUL DVS. SAU V-A
SFATUIT SA-L REDUCETI?
(0) nu (4) da, in ultimul an
(2) da, dar nu in
ultimul an

Inregistrati scorul total : /__/__/

Comparati cu scorul prag de 10 si calificati gradul de risc in care se afla pacientul

48AUDIT – INSTRUMENTUL OMS DE SCREENING
AL ALCOOLISMULUI

In 1980, un comitet de experti ai OMS care a trecut in revista
abordarile curente din tratamentul alcoo lismului, a conchis ca ar trebuie sa
se investeasca in dezvolta rea unei interventii scurte si efective directionata
spre persoanele a caror probleme cu ba utul sunt intr-un stadiu timpuriu sau
moderat. In sprijinul acestei afirmatii a fost si faptul ca cele mai multe
daunele legate de alcool nu sunt prez ente la alcoolicii dependenti ci la
numarul mare de consumatori de alcool in mod daunator ( "harmful
alcohol consumption" ). Aceste recomandari au ramas fara ecou pana in
1982 cand OMS instituie doua proi ecte colaborative multicentru asupra
detectiei si interventiei precoce in al coolism. Primul dintre acestea, "The
Collaborative Project on Ea rly Detection of Persons with Harmful Alcohol
Consumption" a avut ca principal scop dezvoltare a unei metode simple de
detectare a persoanelor cu consum da unator de alcool inainte ca sa apara
dependenta la alcool sau complicatiile fizice si psihosociale majore. Acest
proiect a angajat sase centre colabor ative: Australia, Bulgaria, Kenia,
Mexico, Norvegia si SUA si a fo st subiectul a numeroase publicatii
internetionale (Aasland si colab, 1985; Saunders, 1986; Babor si colab.
1986). Unul din rezultatele studiului colaborativ a fost construirea a doua
instrumente de screening: The Alcohol Use Disorders Identification Test
(AUDIT) si The Clinical Screening Procedure (Saunders & Aasland 1987;
Babor si colab. 1989; Saunders si cola b. 1993). Al doil ea studiu a fost
“WHO Collaborative study on impl ementing and supporting early
intervention in primary health care”.
Problema transportabilitat ii tehnicii de screening intre culturi a
reprezentat un alt subiect abordat, tr ansportabilitate care sta la baza
programului OMS de combatere a uzul ui de substante. Publicatiile
stiintifice din America si Europa au aratat ca crite riologia diagnostica si

49sindroamele diagnostice sunt aplicab ile in toate culturile. In mod
corespondent, a existat tendinta ca inst rumentele de screening care au fost
dezvoltate sa fie transportate fara nici o precautie in alte culturi, ci chiar
traducerea cuvant cu cuvant. Room (1985) critica pe drept cuvant aceasta
practica si prezinta necesitatea unor studi i de confidenta cross-culturala a
acestor instrumente.
Studiul de fata are ca obiectiv si aceasta "potrivire" cross-culturala a
intrumentului AUDIT din cultura anglo- saxona unde s-a nascut in cultura
romaneasca, cu traditiile si stereo tipurile ei de consum de alcool.

CONSTRUCTIA TESTULUI AUDIT SI
PROPRIETATILE LUI PSIHOMETRICE

Grupul de lucru a constituit un "pool " de 150 itemi, multi din acestia
imprumutati din alte instrumente de screening al alcoolismului sau luati
din itemii care acopera cr iteriile de diagnostic pe ntru variate categorii de
alcoolism. Aceste intrebari au fo st administrate la 1.888 persoane
selectate dintre cele ce se prezinta la medicii ge neralisti, raspunsul lor
cotandu-se in functie de frecventa de aparitie a fenomenului evaluat pe o
scala cu 4 puncte (de la 0 = niciodata la 4 = zilnic). Pe baza unei analize
"in pasi", au fost excluse treptat acel e intrebari care au dat cele mai rare
raspunsuri afirmative. Mai departe, pe baza calcularii co eficientului alpha-
Cronbach de confidenta, a corelatiei cu cantitatea de alcool consumata
zilnic de un subiect si a analizei fa ctoriale, au fost eliminate si alte
intrebari care nu acopera bine domeniile de screening si astfel au ramas 10
intrebari care constituie nucleul de baza a testului AUDIT.
Intrebarile 1-3 masoara consumul de alcool, intrebarile 4-6
comportamentul de consum, 7-8 rea tiil e adverse si 9-10 problemele date
de alcool. Fiecare intrebare permite ev aluarea ei pe o scara Likert cu 4
puncte (de la 0 la 4) si scorul total al te stului poate sa se intinda de la 0 la

5040. Senzitivitatea (procentul de pers oane corect diagnosticate pozitiv –
care au boala) a fost cuprinsa intre 87 si 96% si specificitatea (procentul de
persoane corect evaluate ca negativ/fara boala) a fost cuprinsa intre 81 si
98% pentru consumul daunator de al cool in toate cele 6 centre ale
studiului. Pentru scorul pr ag de 8 a fost gasit ma ximum de senzitivitate si
pentru scorul de 10 a fost gas it maximum de specificitate, ceea ce
inseamna ca dincolo de acest scor se poate vorbi de un individ avand un
consum de alcool daunator.
Pentru cei interesati, datele obtinute la loturile studiate si calculele
indicilor psihometrici pot fi dis ponibile prin solicitate directa la
coordonatorul de proiect.

UTILIZAREA TESTULUI AUDIT IN PRACTICA
MEDICALA INTERNATIONALA

Dupa dezvoltarea si difuzarea inst rumentului AUDIT, au aparut mai
multe studii care au evidentiat valoar ea si aplicabilitatea instrumentului in
identificarea consumului daunator de alcool. Astfe l, Fleming si colab.
(1991) au studiat proprie tatile psihometrice ale AUDIT intr-o populatie de
989 studenti si au gasit o senzitivitate de 84% si o specificitate de 71%
atunci cand se utilizeaza un scor prag de 11. Aceast a tradeaza utilitatea si
fezabilitatea instrumentului intr-o ast fel de populatie non-clinica. Barry &
Fleming (1993) studiaza validitatea pr edictiva a AUDIT intr-o populatie
rurala de 287 subiecti care se pr ezentau pentru diverse probleme de
sanatate la medicul de medicina generala si confirma utilitatea
instrumentului de a decela la un prag de 7-8 subiec tii cu probleme curente
date de alcool. Cherpitel (1995) de mostreaza utilitatea A UDIT in detectia
problemelor date de alcool la pacientii care se prezin ta la camera de garda,
iar Skipsey si colab. (1997) arata ca AUDIT poate fi fo losit si pentru
decelarea celor cu probleme cu alcoolul intr-o populatie de dependenti de

51droguri. Comparand AUDIT cu un alt instrument de screening Michigan
Alcoholism Screening Test – MAST (Selzer), Bohn si colab. (1995) demonstreaza ca AUDIT este mai senzitiv si specific decat MAST in
discriminarea alcoolicilor de cei nealc oolici intr-o populatie de pacienti cu
diferite afectiuni medicale. Mai recen t, Wennberg (1996) face un studiu
prin care evalueaza versiunea sued eza a AUDIT-ului la 227 subiecti si
gaseste ca testul are o buna consiste nta interna si reuseste sa deceleze
comportamentul de consum daunator de alcool.

TRANSLATIA SI RETRO- TRANSLATIA TESTULUI
AUDIT SI OBTINEREA VERSIUNII ROMANESTI

Transferul unui instrument de evaluare din limba in care a fost
produs intr-o noua limba este un demers foarte sensibil pentru ca exista
riscul ca prin traducere sa se piarda adevaratele intelesuri si sensuri ale
versiunii originale, cuvintele si expres iile folosite putand fi specifice doar
culturi originare. Pe de alta parte, un instrument care are pretentia de a fi
"international" trebuie sa fie "potrivi t" cross-cultural, adica sa acopere
aceleasi intelesuri si chestiuni in mai multe culturi, respectriv sa posede
echivalente lingvistice foarte conf idente, astfel ca fiecare versiune
nationala sa posede aceeasi validitate si confidenta ca si versiunea
originala. Flaherty si colab. (1988) a propus patru nivele de echivalenta cross-
culturala:
– echivalenta de continut: continut ul fiecarui item trebuie sa acopere
acelasi fenomen in toat e versiunile nationale;
– echivalenta de sintaxa: intelesul fi ecarui item trebuie sa fie acelasi in
fiecare cultura dupa transl atia intr-o noua limba;

52- echivalenta tehnica: metoda de eval uare sa fie compatibila in fiecare
cultura; – echivalenta conceptuala: instrume ntul sa masoare acelasi construct
teoretic in fiecre cultura, respectiv ace st construct teoretic sa fie compatibil
in cultura in care se tra duce instrumentul original.
In studiul de fata, obtinerea ve rsiunii romanesti s-a facut urmand
protocolul de evaluare lingvisti ca recomandat de O MS (Sartorius &
Kuyken 1994). Acest protocol porn este de la ideea ca diferentele
lingvistice, precum probl emele cauzate de schimbarile in intelesul
cuvintelor intre dialecte, dificultatile de traducere si dificultatile care apar
in aplicarea conceptelor intre culturi consitituie barierele primare in
adaptarea unei clasificari si metodolog ii internationale. Pentru a rezolva

aceasta problema, fiecar e centru va trebui sa identifice termenii si
definitiile utilizate in metodologie care pun probleme de traducerea in
limbajul local sau in aplicarea c onceptului. In timpul procesului de
evaluare lingvistica pot apare ma i multe probleme printre care se
mentioneaza:
• termenul original are un inteles dife rit sau schimbat in limbajul local;
• termenul nu poate fi tra dus in limbajul local sau translatia este foarte
dificila din cauza ca nu exista un echivalent exact;
• intelesul termenului original este modificat in timpul translatiei din
cauza ca termenul local a pierdut une le din conotatiile celui original
sau din contra, termenul local are un inteles prea la rg fata de cel
original;
• doi sau mai multi termeni din limbajul original au acelasi termen in
limbajul local.
In aplicarea metodologiei mai sus menti onate studiul de fata a intreprins
urmatoarele activitati:

531) Specialisti cu un grad inalt de expe rtiza in domeniul in strumentelor de
evaluare internationale si cu experienta in domeniul evaluarii
alcoolismului au identif icat termenii din versiunea originala (engleza)
a AUDIT care nu au echiv alente in limba romana. Astfel, s-a decelat
doar un singur termen “ drink ” care este o unitate internationala de
masurare a cantitatii de alcool consumata de un individ. Dupa
analizarea situatiei lingvistice local e s-a decis ca nu se poate gasi un
echivalent potrivit si s-a recomand at pastrarea lui ca neologism si ca
termen tehnic, stiintific, urmand ca sa i se ataseze explicatiile necesare
atat pentru utilizator cat si pentru intervievat. Aceasta situatie este
comuna pentru limbajul stiintific si te rmenul este asimilat treptat si in
limbajul curent (de ex. termenul de “bit” in informatica). Pe de alta
parte, s-a recomandat sa exista si o versiune in care termenul “drink”
sa fie tradus cu termenul “ unitate de alcool”: de ex. “how many
drinks…” vs “cate unitati de alcool…”
2) Un expert bilingual (bun cunoscator al limbii romane si al limbii
engleze) a tradus versiunea engl eza a AUDIT-ului in limba romana.
3) Un grup de 2 experti bili nguali au retro-tradus ( back-translation )
aceasta versiune romaneasca inapoi in engleza si impreuna cu grupul
de specialisti in alcool ism (de la punctul 1) au analizat diferentele
existente dintre versiunea engleza originala AUDIT si cea secundara
engleza furnizata prin back-transla tie. Discrepantele si aspectele
conflictuale au fost analizate in parte. S-a consta tat ca cele doua
versiuni engleze, cea primara si cea secundara, sunt aproape
superpozabile si nu exista termeni sa u intelesuri care sa nu fi putut fi
capturate de limba romana. Aceasta arata ca versiunea romana este
confidenta si poate fi considerat a ca perfect echivalenta cu cea
originala.

54Pentru ca aceasta versiune confiden ta din punct de vedere lingvistic
sa poata fi considerata confidenta si din punct de vedere al conceptului
pe care-l acopera, ea va trebui sa fie supusa unui studiu de confidenta
test-retest. Acest lucru reprezinta urma torul stadiu al cer cetarii de fata
si este prezentat in urmatoarea sectiune.

CALITATILE PSIHOMETRICE ALE VERSIUNII
ROMANESTI A TESTULUI AUDIT

Pentru versiunea romaneasca a test ului AUDIT, prezentata mai sus,
s-a studiat calitatile psihometrice pent ru a obtine profilul de confidenta in
utilizarea practica a acestui instrument.

1. Confidenta intercotatori test-retest
Confidenta este un parametru major dupa care se judeca calitatea unui
instrument de masura. El este traducerea cuvantului englezesc " reliability" (incredere,
siguranta, soliditate, etc.) . Francezii il traduc prin "fidelitate". Unii cercetatori tind sa
foloseasca o lista larga de sinonime printre care amintim: "obiectivitate",
"reproductibilitate", "stabilitate", "acord", "asociatie", "senzitivitate", "precizie".
Se stie ca orice masurare duce inevitab il la unele erori din variate motive.
Conceptul de confidenta este un mod fundamental de a reflecta gradul de eroare inerent
oricarei masurari sau gradul cu care rezu ltatul masuratorii este reproductibil. Notiunea
de "eroare a masurarii" recunoaste ca scorul unui test si alte feluri de observatii
cantitative sunt subiect de fluctuatie de la valoarea "ipotetic" adevarata care nu poate fi
determinata. Exista o variabilitate asteptata si sistematica a rezultatelor subiectilor la o masurare data, explicabila prin diferenta " adevarata " dintre subiecti, indiferent daca ei
sufera de aceeasi boala sau li se masoara aceeasi trasatura. Astfel, eroare de masurare
ar fi diferenta ” falsa " dintre subiecti. Suma erorii de masurare si a variabilitatii
subiectilor se numeste variabilitate totala. In felul acesta devine evident ca confidenta
exprima proportia variantei subiectilor din totalul variantei din masurare:

Variabilitatea subiectilor
Coeficientul de confidenta = ————————————————
Variabilitatea subiectilor + eroarea masurarii

Coeficientul de confidenta reflecta marimea cu care un instrument de masura poate
diferentia subiectii.
Desi se crede ca confidenta este o masu ra a unui test, trebuie sa se spuna ca
acest paramentru este strans legat de populatia pe care se vrea sa se aplice masurarea.

55Coeficientul de confidenta are inteles doar atunci cand este aplicat unei anume
populatii in anumite conditii de masurare. Astfel, un anume coeficient de confidenta a
unui instrument de masura este o afirmatie despre cum masura este reproductibila in
anumite conditii si la anumita populatie.
Exista mai multe feluri de coeficienti de confidenta in functie de tipul de
instrument si de intentia experimentatorul ui. Pentru studierea confidentei testului
AUDIT s-a ales calcularea confidentei externe test-retest.
In masura in care confidenta este un indice a reproductibilitatii unui test, ea
masoara stabilitatea masurarii cu acel test in ciuda schimbarilor parametrilor externi
sau conditiilor masurarii, adica a schimbarilor care nu sunt inerente aplicarii testului.
Acesti factori externi pot fi: ambianta in care se aplica testul, maniera in care este aplicat de catre intervievator, factori subiectivi care tin de relatia ce se stabileste intre
intervievat si intervievator, etc. In esenta, confidenta externa se reduce la gradul de
potrivire si acord (" agreement" ) dintre doua masurari.
Confidenta externa include confidenta intra-obsevator sau evaluator si
confidenta inter-observator /evaluator. Confidenta intra-observator se refera la
stabilitatea a doua masurari facute de acelaa i evaluator in momente diferite si se mai
numeste si confidenta test-retest . Confidenta inter-observator este gradul de consens
obtinut intre mai multi observatori care au efectuat acelasi test. Uneori se poate vorbi si
de confidenta inter-informanti atunci cand un evaluator foloseste mai multi informanti
(sotie, rudele pacientului, colegi de la locul de munca, etc.).
Confidenta test-retest se stabileste prin administrarea interviului sau scalei la un
grup de subiecti in doua ocazii separate de o perioada specificata de timp, in general
intre 3 la 14 zile. Confidenta se masoar a prin coeficientul de "agreement" numit kappa
(Cohen, 1960) care se intinde de la -1 (dezacord total) la +1 (acord total). Un indice de
0,75 sau mai mult indica un acord excelent, intre 0,65 la 0,74 un acord bun, intre 0,40
si 0,64 acord multumitor si sub 0,40 acord prost (Fleiss, 1981). Coeficientul de
confidenta kappa depinde in mare masura de prevalenta fenomenului studiat, respectiv
cu cat prevalenta este mai mare cu atat increderea pe care putem sa o acordam
coeficientului kappa calculat este mai mare. Coeficientul de confidenta kappa va fi
calculat si in cazul studiului de fata.
Un coeficient de confidenta prost nu indica totdeauna faptul ca testul este prost.
Astfel, evaluarea discrepantelor dintre pr ima evaluare si cea de a doua, procedu
promovat de Cottler si colab. (1994) numit "interviul discrepantelor" permite eviden-
tierea surselor de neconfidenta care pot ap artine, in mare, intervievatorului, responden-
tului sau procesului de evaluare in sine.
Pentru calcularea confidentei inter-observatori se poate utiliza la fel metoda test-
retest dar fiecare evaluare va fi facuta separat de un alt evaluator, de obicei in perechi
iar apoi se calculeaza coeficientul kappa.
Un alt coeficient de confidenta este coeficientul de corelatie intraclase ( intra-
class correlation coefficient-ICC) care este folosit in situatiile cand comparam
intervievatori care au facut un numar diferit de pacienti.
O buna exemplificare a acestor metode o reprezinta recentul studiu OMS
asupra validitatii si confidentei instrumentelor CIDI*, SCAN† si AUDADIS ( Alcohol

* World Health OrganizationL The Composite Interna tional Diagnostic Intervie w (CIDI), core version
1.1. American Psychiatric Press, Washington, DC, 1993
† World Health Organization: Schedules for Clinical Assessment in Neuropsychiatry (SCAN), American
Psychiatric Press, Washington DC, 1994

56Use Disorder and Associated Disabilities Interview Schedule )‡ in diagnosticul
tulburarilor de consum de alcool si droguri, studiu la care a partic ipat si responsabilul
acestui proiect, Dr. Radu Vrasti (Üstün si colab., 1997)§.
Tot in cadrul acestui studiu OMS s- a facut o comparare a confidentei
AUDADIS-ului in diagnosticul tulburarii de consum a alcoolului si drogurilor intre trei
esantioane de utilizatori din Australia, Indi a si Romania, folosindu-se metoda test-
retest si calcularea coeficientului de acord kappa (Chatterji, Saunders, Vrasti si colab.
1997)**. Vrasti si colab. (1998)†† fac primul studiu de confidenta a versiunii romanesti
a unui instrument international promovat de OMS si Institutul National de Abuz de
aAlcool si Alcoolism al SUA, respectiv AUDADIS, folosind tehnica de evaluare a
confidentei inter-intervievatori prin studiu te st-retest si calcularea coeficientului kappa
si a discrepantelor dupa metoda Cottler, publicat in Eurpean Addiction Research.
Pentru stabilirea confidentei externe a versiunii romanesti a testului AUDIT s-
au efectuat evaluari test-retest la 52 subiecti, dintre care 25 subiecti recrutati din
populatia generala si 27 subi ecti recrutati din indivizi aflati sub tratament specializat
pentru diferite probleme date de consumul de alcool. Fiecare evaluare s-a facut separat
de catre un alt intervievator, orb la rezultatele evaluarii anterioare.
Coeficientul de confidenta kappa s-a calculat cu ajutorul programului PC
"EasyStat" produs de J.C.M.Ree si D.C.Ross, New York State Psychiatric Institute, ©
copyright, 1992.
S-a considerat ca un raspuns discrepant este acela care da un scor egal sau mai mare de 2 intre prima si a doua evaluare. Astf el, lotul din populatia generala a furnizat
23 raspunsuri identice la cele doua evaluari si do ar 2 discrepante, in timp ce lotul clinic
prezinta 21 raspunsuri identice si 6 diferente intre cele doua evaluari. Folosind un tabel 2 x 2 si programul de calcul, coeficientul ka ppa de confidenta este de 0,6919, respectiv
o confidenta buna conform clas ificarii lui Fleiss. Daca se ia pentru lotul din populatia
generala scorul prag de 8, recomandat de OMS, si se determina prevalenta
raspunsurilor concordante pozitive si negative (5,20 vs 4,40) intre timpul I si II si se
calculeaza indicele kappa, rezultatul este de 0,9195, deci un indice foarte bun. Pentru
populatia clinica, prevalenta raspunsurilor co ncordante din timpul I si II pentru un scor
prag de 20 au fost de 3,33 vs 5.92 si indicele kappa de 0,8412, deci indice de
confidenta foarte bun. In felul acesta se poate spune ca instrumentul AUDIT in
versiunea romaneasca promovata de acest studiu, este un instrument robust ce
furnizeaza o buna reproductibilitate a datelor culese .

‡ Grant BF, Hasin DS: The Alcohol Use Disorders and Associated Disabilities Interview Schedule,
Rockville, National Institute on Alcohol and Alcoholism, 1991
§ Üstün B, Compton W, Mager D, Babor T, Baiyewu O, Chatterji S, Cottler L, Gogus A, Mavreas V,
Peters L, Pull C, Saunders J, Smeets R, Stipec MR , Vrasti R, Hasin D, Room R, van den Brink W,
Regier D, Blaine J, Grant BF, Sartorius N: WHO study on the reliability and validity of the alcohol and drug use disorder instruments: overeview of methods and results, Drug and Alcohol Dependence,
1997,47:161-169

** Chatterji S, Saunders JB, Vrasti R et al: Reliability of the alcohol and drug modules of the Alcohol
Use Disorderand Associated Disabilities Interview Schedule-Aslcohol/Drug-Revised (AUDADIS-
ADR): an intyernational comparison, Drug and Alcohol Dependence, 1997,47:171-185

†† Vrasti R, Grant BF, Chatterji S et al: Reliability of the Romanian version of the alcohol module of the
WHO Alcohol Use Disorder and Associated Disabilities: Interview Schedule – Alcohol/Drug-Revised,
European Addiction Research, 1998,4:144-149

572. Calcularea senzitivitatii, specificitatii, acuratetii, a indicelui de agrement
kappa si a scorurilor prag
Acestea reprezinta caracteristicile principale de calitate a instrumentelor de
evaluare care subliniaza capacitatea unei astfel de instrument de a fi cat mai adecvat
scopului pentru care a fost construit. Acesti indicatori au fost calculati pe baza unui lot
de 129 subiecti alcoolici (lot clinic) si de 101 subiecti din populatia generala (lotul de
control). Nu au fost discrepante semnificative statistic in ceea ce priveste datele
demografice care sa face ca cele doua loturi sa nu poate fi comparabile din acest punct
de vedere.
In tabelul 6 sunt aratate scorurile me dii la fiecare item AUDIT la cele doua
loturi. Se constata ca in timp ce profilul "consumatorului de alcool" din populatia generala este unul al unui consumator de ap roximativ 3-5 drinkuri de alcool de 1-2 ori
pe saptamana, profilul "alcoolicului" este cel al unui individ ce consuma 8-10 drinkuri
de alcool cu o frecventa de 3-4 ori pe saptamana, prezintand un sindrom de dependenta
la alcool (scoruri dincolo de medie la itemii 4, 5 si 6) si un consum daunator de alcool
(scor mare la itemul 10). ______________________________________________________________________

Item Populatia generala (N=101) Lotul clinic (N=129)
AUDIT ____________________________________________________________________
Medie Dev.stat Minim Maxim Me die Dev.stat Minim Maxim
___________________________________________________________________________

1 2,31 0,90 0 4 3,19 0,75 0 4
2 1,38 1,11 0 4 3,11 1,01 0 4
3 0,96 1,03 0 4 2,82 1,04 0 4
4 0,34 0,69 0 4 2,52 1,03 0 4
5 0,30 0,63 0 4 2,17 1,19 0 4
6 0,54 0,45 0 4 2,34 1,27 0 4
7 0,17 0,90 0 4 2,44 1,20 0 4
8 0,54 0,34 0 4 1,51 1,26 0 4
9 0,11 1,02 0 4 1,24 1,59 0 4
10 0,41 1,07 0 4 3,53 1,22 0 4 total 6,87 4,97 0 40 24,95 7,09 0 40
__________________________________________________________________________
Tabelul 6: Scorurile medii AUDIT la lotul din populatia generala comparativ
cu lotul clinic

C alitatile psihometrice ale instrumentului de screening AUDIT s-au calculat
pentru urmatoarele categorii diagnostice cu sc opul de a stabili capacitatea testului de a
identifica fiecare din aceste categorii intr-o populatie data, clinica sau non-clinica (populatie generala):
– diagnosticul clinic generic de "alcoolism" asa cum se formuleaza si se
constituie el in rutinele medicale psihiatrice si nu numai;
– diagnosticul de "consum daunator de alcool" conform Clasificarii
Internationale a Bolilor -versiunea a10-a;
In functie de cea mai inalta sensibilitate pentru o foarte buna specificitate si cel
mai mare indice de agrement kappa s-au stab ilit pragurile de scor pentru fiecare din
aceste categorii diagnos tice de mai sus. Astfel, in cazul diagnosticului de alcoolism, se
constata ca la scorul AUDIT de 15, indicele kappa este cel mai inalt (0,83) si concorda
cu o foarte inalta sensitivitate (95,08%) si specificitate (89,92%). Cu alte cuvinte, la
acest prag testul AUDIT poate identifica un "caz" de alcoolism cu o probabilitate de
95%, iar sub acest prag poate decela indivizi i fara "alcoolism" cu o prababilitate de
89% si increderea ca datele sunt reproductivbile, adica dau acelasi rezultat la mai multe

58teste repetate de alti investigatori, este de 0,83 (increderea absoluta fiind reprezentata
de coeficientul 1). In rezumat, in cazul unui screening intr-o populatie oarecare, la un
scor de ≥15 testul poate decela un "caz clinic de alcoolism", indiferent de subcategoria
diagnostica la care ar apartine si acest caz ar necesita tratament medical adecvat.
In cazul "consumului de alcool daunator", scorul prag AUDIT determinat de cel
mai bun raport senzitivitate/specificitate pe ntru cel mai inalt indice kappa este de 10.
De la acest scor testul AUDIT identifica un caz cu o probabilitatea de peste 90,19%, iar
sub el identifica subiecti care nu consuma daunator cu o prababilitate mai mare de
90,90%. Gradul de incredere a masurarii este de 0,79. Comparativ cu pragurile
recomandate de Organizatia Mondiala a Sanatatii de 8 (cand produce cea mai inalta
senzitivitate) si 10 (cand produce cea mai inalta specificitate), studiul de fata deceleaza
acelasi scor prag pentru consumul daunator de alcool de 10, ceea ce ne face sa
recomandam cu fermitate folosirea acestei norme.
Pentru fiecare categorie diagnostica luat a in studiu, respectiv diagnosticul de
"alcoolism", consumul daunator de alcool si consumul hazardos de alcool, s-au calculat
curbele ROC si suprafetele AUC pentru a vedea pentru care din aceste trei categorii instrumentul AUDIT are puterea discriminativa cea mai mare. Rezultatele sunt
prezentate in fig. 2. Cu cat o curba este mai "inalta", respectiv este mai aproape de
valorile mari ale sensibilitatii ("adevarati pozitivi") pentru valori mici ale "falsilor
pozitivi" (1-specificitatea) si in felul aces ta cuprinde sub ea o suprafata cat mai mare
(UCA – under curve area ) cu atat testul este mai acurat in detectarea subiectul pentru
care a fost construit. Astfel, se poate vede a ca curbele generate de valorile date de
"consum daunator" si a "alcoolism" sunt apr oximativ identice. Deci, se poate spune cu
multa siguranta ca testul AUDIT in versiunea romaneasca furnizata de acest studiu este adecvat pentru a
detecta atat "alcoolismul", cat si "consumul daunator".
Fig. 4: Curbele ROC si suprafata AUC
020406080100120
0
0,000,040,080,12
0,16
0,20
0,24
1-specificitateasensitivitateaconsum
daunator
alcoolismAUC

59
In concluzie, testul AUDIT, ve rsiunea romaneasca, poate detecta
intr-o populatie data sau pentru o singura persoana:
– cazul de "alcoolism" cand scoru l este egal sau mai mare de
15;
– cazul de "consum daunator de alcool" cand scorul este egal
sau mai mare de 10.

RECOMANDARI PRACTIC E DE UTILIZARE A
TESTULUI AUDIT IN CONSULTATIA DE
MEDICINA DE FAMILIE/ MEDICINA GENERALA

1. Chestionarul AUDIT es te construit astfel incat sa poata fi folosit
usor de un personal cu diferite pr egatiri profesionale (medici, surori
medicale, asistenti sociali, psihologi, sociologi, etc) si in diferite locuri ale
ingrijirii medicale primare (cabinete de consultatie, camera de garda, la
domiciliul pacientului, in sco li, la locul de munca, et c) sau ca test de auto-
evaluare in sala de astepta re a cabinetelor medicale.
2. Chestionarul poate fi usor in corporat in mai multe genuri de
examinari de sanatate:
• Anamneza unei consultatii medicale;
• Triaj general de sanatate in vedere a completarii unor formulare sau fise
de sanatate, etc;
• Conversatii de educatie sanitara;
• Consiliere privind stilul de viat a sau managementul problemelor
familiale;
• Test de auto-evaluare, etc.
3. Chestionarul este foarte rar priv it de subiecti ca ofensator sau
ingrijorator. Experienta investigat orilor din mai multe tari indica ca

60intrebarile AUDIT genereaza raspunsuri confidente indiferent de cultura,
varsta sau sex.
4. La putinii pacienti care refuza sa vorbeasca de consumul lor
de alcool sau sa admita ca acest consum le dauneaza sau la cei care sunt
sub influenta alcoolului in timpul c onsultatiei, este bine sa se amane admi-
nistrarea testului pentru o intalnire v iitoare. Se pot obtine informatii despre
consumul de alcool prin folosirea intr ebarilor testului la rudele, sotia/sotul
sau colegii subiectului in cauza.
5. Pacientii tind sa raspunda foarte onest atunci cand:
• Interviul este prietenos si neamenintator; incearca ti sa aplicati testul in
cele mai potrivite conditii;
• Scopul testului este clar legat de diagnostic sau de evaluarea globala a
starii de sanatate a pacientului;
• Pacientul nu este sub influenta alc oolului in timpul screeningului; se
impune atunci amnarea aplicarii testului;
• Informatia obtinuta este confidentiala;
• Intrebarile sunt puse astfel in cat sa fie usor de inteles.
6. Se recoamnda ca testul sa fie incorporat in anamneza pacientului
si intrebarile testului sa devina parte integran ta din rutina examenului
clinic. Rezultatele testului (scorul gene ral si partial la cele trei grupe de
intrebari: consum hazar dos, sindrom de dependenta si problemele date de
alcool) trebuie coroborate cu alte ex aminari si teste paraclinice. Aceasta
depinde de cooperarea pacientului, de antrenamentul examinatorului si de
resursele disponibile pentru alte exam inari. Astfel, se va cauta si semnele
fizice ale consumului abuziv de al cool precum hiperemia conjunctivala,
vascularizatia anormala a pielii, in special a pometilor fetii, tremorul
mainilor si tremorul limbii, hepatome galia si valorile enzimei gamma-
glutamil transferaza (GGT).

617. Atunci cand testul este in corporat in anamneza pacientului
aceasta se poate face:
• Fie punand intrebarile disparat, intre ele alternand alte intrebari sau
comentarii, astfel incat subiectului sa nu realizeze ca este supus unui
test standardizat despre consumul de alcool;
• Fie facand o introducere a testului prin informarea pacientului asupra
scopului, rezultatelor obtinute si rolului lui.
8. Indiferent de modul de aplicare, pastreaza in fata foaia testului si
inregistreaza cu grija r aspunsurile si scorul pent ru a putea la sfarsitul
testului sa calculezi scorul total.
9. Un scor general de 10 sau ma i mult indica un consum daunator
de alcool la subiectul testat. O interp retarea mai nuantata se poate face prin
analiza scorurilor la difer ite intrebari. Astfel, un sc or mare la primele trei
intrebari in absenta scorurilor ridicat e la restul intrebarilor deceleaza un
"consum hazardos de alcool", scoruri mari la intr ebarile 4, 5 si 6 sugereaza
prezenta unui sindrom de dependenta la alcool, iar scoruri mari la restul
intrebarilor sugereaza un cons um daunator de alcool.

10. Odata subiectul depistat "pozitiv " la testul AUDI T el trebuie sa
fie examinat si asupra prezentei semnelo r fizice de "alcoolism" citate mai
sus. In functie de cooperarea paci entului si de scopul consultatiei,
pacientul va fi informat de rezultatul acestei examinari si, in cazul ideal, se
va face decizia diagnostica si terapeutica impreuna:
• Daca doar testul AUDIT este "pozitiv" (scor ≥ 10) iar semne clinice de NU UITA: Testul AUDIT nu este un instrument
de diagnostic ci numai de depistaj

62alcoolism sunt absente, i se va pr opune subiectului o interventie scurta
in aceeasi sedinta clini ca sau viitoare; daca refu za sau neaga prezenta
problemelor date de alcool se va cauta o discutie cu partenerul
(sot/sotie) sau o discuti e cu intreg cuplu;
• Daca sunt prezente si semnele clini ce de alcoolism, subiectul este
indrumat la specialist pentru un diagnostic de specialitate si tratament
adecvat; indrumarea trebui e sa fie precisa si fara echivoc; se va urmari
daca aceasta indrumare a fost urmata de subiect sau ne aflam in fata
unui refuz; refuzul poate fi rezolvat printr-o in terventie in familie.
• Dupa un tratament specializat, subi ectul va fi preluat din nou de
medicul de familie/medicul generalist pentru o monitori zare pe termen
lung a pacientului (rezultate, recadere, nevoie de indrumari specifice,
etc).

63Anexa
TABELE DE CONVERSIE A CONTITATILOR DE BAUTURI ALCOOLICE
IN UNITATI INTERNETIONALE "DRINK"

TABEL DE CONVERSIE PENTRU BERE

Unitatea Factor Numar de unitati Standard 1 2 3 4 5 6 7 8 9

Tap 250 ml 0,7 1 2 2 3 4 4 5 6 6
Halba 500 ml 1,5 2 3 4 6 8 9 11 12 14
Sticla 330 ml 1 1 2 3 4 5 6 7 8 9
Sticla 500 ml 1,5 2 3 5 6 8 9 11 12 14

TABEL DE CONVERSIE PENTRU VIN

Unitatea Factor Numar de unitati
Standard 1 2 3 4 5 6 7 8 9

Pahar 200 ml 1,7 2 3 5 7 8 10 12 13 15
Sticla 500 ml 4,2 4 8 13 17 21 25 29 34 34
Sticla 750 ml 6 6 12 18 24 30 36 42 48 54
Sticla 1000 ml 8,5 9 17 26 34 43 51 60 68 77

TABEL DE CONVERSIE PENTRU SPIRTOASE

Unitatea Factor Numar de unitati
Standard 1 2 3 4 5 6 7 8 9

Pahar 50 ml 1,7 2 3 5 7 8 10 12 13 15
Pahar 100 ml 3,4 3 7 10 14 17 21 24 28 31
Sticla 250 ml 8,5 8 17 25 34 42 51 59 68 76
Sticla 500 ml 17 17 24 51 68 85 98 98 98 98
Sticla 700 ml 23,8 24 47 70 98 98 98 98 98 98

Calculul numarului de drink-uri se face inmultind numarul de pahare sau sticle baute de bautura respectiva cu factorul standard si produsul va reprezenta numarul de unitati internationale
(drink) consumate. Numarul de pahare sau sticle consumate este reprezentat in aceste tabele
prin numarul de "unitati" consumate.

64

SECTIUNEA III

Metode de interventie scurta la consumul daunauor de
alcool la nivelul medicului de familie/medicului de
medicina generala

65LOCUL TERAPIILOR PSIHOLOGICE IN
INGRIJIRILE MEDI CALE PRIMARE

Limitele dintre ingrij irile primare si cele
secundare, specializate, tind sa se schimbe
in ceea ce priveste in grijirea problemelor
psihologice ale clientilor.

In ultimele doua decenii, in tarile vestice in special, consultatiile
pentru probleme psihologice date de medicii generalisti au reprezentat
aproape jumatate din numarul total al consultatiilor fa cute. In timpul
acestor consultatii, multi pa cientii au primit o consi liere sau terapie scurta
iar altii au fost indrumati spre se rviciile specializate psihiatrice. Se
considera pe drept cuvant ca furnizar ea de ingrijiri psihol ogice la nivelul
medicului de familie/medicului genera list are un numar de avantaje printre
care enumeram pe cele mai importan te: reducerea costurilor, evitarea
stigmatizarii pacientului prin abordarea tratamentului specializat psihiatric,
accesibilitatea crescuta a acestor facilitati medica le, diagnostic si inter-
ventie timpurie, accesul la programe comunitare de pr eventie primara,
asteptare mai redusa la me dic, nivel de satisfactie a pacientului mai mare.

Capabilitatea medicului de medicina generala de a oferii ingrijirii
psihologice clientilor sai a fost pent ru prima oara adusa in lumina de
Michael Balint (1957). Balint spun ea ca cel mai frecvent medicament
folosit in practica generala este doctorul insusi; el a denumit a ceasta
"Medicamentul, doctor" (Michael Balint)

66"medicamentul, doctor", foarte multi pacienti simtindu- se mai bine in
prezenta medicului lor sau dupa ce au vorbit cu acesta.
Campkin (1995) trece in revista di ficultatile si avantajele medicului
de medicina generala in oferirea ingr ijirilor psihologice clientilor sai.
Printre avantajele el include urmatoarele:
• Continuitarea ingrijirilor oferite si a relatiei dintre medic si pacient;
• Cresterea increderii paci entului in medicul sau;
• Cunoasterea familiei pacientului;
• Indrumarea spre alte facilitati medicale sa fie facuta cu mai mare
flexibilitate.
Astazi, consultatia de medicina generala presupune ca medicul sa
incurajeze pacientul sa-si ia resp onsabilitatea comportamentului sau de
sanatate, sa participe im preuna cu medicul la punerea diagnosticului, la
decizia terapeutica si la evaluarea d eznodamantului. Toate acestea il fac pe
pacient sa aibe mai mare incredere in medic, sa prezinte adecvat si
economic problemele sale fizice si ps ihologice si sa le constientizeze.
Astfel, in fiecare consultatia medicala generala mai multe elemente optime
trebuie sa existe (Stu art & Lieberman, 1993):
• Fundalul: " Ce s-a intamplat cu Dvs?" sau "Ce s-a petrecut de la
ultima noastra intalnire?"
• Afectul: "Cum va simtit din aceasta cauza?"
• Problema: "Ce probleme mai importante va produce aceasta
situatie?"
• Rezolvarea: "Cum va descurcati cu aceasta?"
• Empatia: "Trebuie sa va fie foarte greu".

67Competitia pentru piata ingrijirilor
medicale primare de tip psihologic
Exista o serie intreaga de profesioni sti care incearca sa "absoarba"
clientela cu probleme psi hologice uzuale: consilie ri, psihologi, asistenti
sociali, terapeuti non-convent ionali, etc. Medicul de fa milie, plasat si el in
economia de piata libera, este dator sa fie constient ca poate satisface un
segment important din clientela ce se prezinta in mod s pontan, ca poate
cuceri alt segment si ca asociatiile prof esionale trebuie sa militeze pentru
inscrierea interventiilor psihologice sc urte in tipul de practici curente ale
medicului de familie/medicului genera list si pentru rambursarea acestora
de catre companiile de asigurari medicale .
In continuare vom prezenta doua modele de interventie scurta pe
care acest manual le promoveaza:
• Modelul 1: consilierea individuala;
• Modelul 2:consilierea cuplului cu probleme date de consumul de
alcool.

NU UITA: Interventia scurta urmeaza logic identificarii facute
printr-un procedeu de depi staj activ a unui caz de
consum daunator de alc ool care nu prezinta
fenomene de dependenta sau deteriorari organice
cerebrale si care nu necesita indrumarea pentru un
diagnostic si tratament specializat.

68CONSILIEREA INDIVIDUALA, TIP DE
INTERVENTIE SCURTA LA CONSUMATORII
DAUNATORI DE ALCOOL

Consilierea este un tip de sfatui re in vederea cresterii abilitatii
subiectului de a stapani ma i eficient un anume tip de probleme sau de a-si
schimba comportamentul sau atitudinea dintr-un anume registru al vietii
sale. Metoda prezentata a fost dezvol tata de coordonatorul acestio proiect
(Dr. Radu Vrasti).
1. FUNDAMENTE
1.1. SCOPUL CONSILIERII : Desi pentru multi autori, mai ales
din SUA, scopul acceptabil al oricarei interventii terapeutice trebuie sa fie
abstinenta, un consum moderat de bauturi alcoolice poate fi un scop
acceptabil. Prin consum moderat de baut uri alcoolice se intelege un
consum controlat in cantitate si frecventa . Cu alte cuvinte, consilierea
poate fi reprezentata de un program orientat spre ab stinenta sau de ce nu,
un program orientat spre un consum moderat.
Conform cutumelor culturale nationale legate de consumul de alcool
si a experientei clinice a autorilor, est e dificil de a pune in fata subiectului
un scop prea ambitios, de exemplu " abstinenta incepand de maine ",
aceasta putand duce la pierderea subiectul ui, absenta la sedintele ulterioare
sau la recadere.
Scopul consilierii se stabileste prin negocierea cu pacientul si se va
detalia in paragraful consac rat "admiterii" in program.
1.2. PROGRAMUL CONSILIERII: Metoda promovata de acest
manual este o consiliere de maximum 3 saptamani, o sedinta pe sapta-
mana, fiecare sedinta cu o durata de aproximativ 20-30'. Concomitent,

69pacientul poate contacta la telefon terapeutul sub forma unor scurte apeluri
atunci cand are nevoie de unele indrumari sau de intariri motivationale;
apelurile telefonice se pot face in anum ite ore si la telefonul cabinetului
medical. La fel, se poate stabili ca in acesta perioada subiectul sa fie
supus si unei monitorizari enzimatic e hepatice, prin analiza GGT.
Programul consilierii se pers onalizeaza de catre terapeut in functie de
caracteristicile pacientului, de magn itudinea problemelor, de experienta
medicului.
1.3. COMPONENTEL E CONSILIERII: Metoda din acest
manual propune o varietate de component e, dar nu toti pacientii necesita
toate aceste componente. Terapeutul d ezvolta o strategie de consiliere si
va utiliza acele componente care sunt adecvate problemelor subiectului.
Exemple de componente ale consilierii: admiterea in program, stabilirea
scopului potrivit, motivarea pacientulu i, conceptul de daune provocate de
alcool si raspunderea pent ru ele, metode de auto-monitorizare a consu-
mului, tehnici de reducere a consumului, etc.
1.4. STRUCTURA CONSILIERII: Desi programul si
componentele consilierii pot varia de la subiect la subiect prin
personalizarea lor la cazul in speta, st ructura sedintei de consiliere va fi
totdeauna aceeasi. Sedinta va in cepe de fiecare data cu discutarea
(reamintirea) scopului interventiei, cu evaluarea (trecerea in revista)
rezultatelor obtinute de la precedenta sedinta, cu repetarea tehnicilor
aplicate in intervalul dintre sedinte, discutarea "lectiilor" pe care pacientul
le-a facut acasa (de ex. jurnalul ziln ic al consumului, evenimentele si
persoanele care au initiat consumul , etc.) si stabilirea actiunilor si
atitudinilor pentru perioada urmatoare astfel incat sa se mentina si sa se
intareasca comportamentul de reducere a consumului/abstinenta.

70
2. ABORDAREA INTERVENTIEI
2.1. STILUL DE CONSILIERE:
In timpul interventiei scurte, indife rent de felul ei, medicul dezvolta
propriul stil de consilie re. Acest stil trebuie sa asigure integritatea trata-
mentului si sa favorizeze aderenta p acientului la protoc olul interventiei.
2.1.1. Flexibilitatea: Unii pacienti pot fi opozianti, dezorganizati,
inflexibili sau ambivalen ti si participarea lor la sedintele de consiliere
introduce o nota care poate irita sau deceptiona terapeutul. De aceea,
flexibilitatea, respectiv capacitatea terape utului de a intele ge subiectul si a
se adapta situatiei intalnirii cu el poate fi esentiala. La fel, terapeutul
trebuie sa dea dovada de flexibilitate si atunci cand stabileste sedinte
ulterioare de interventie, ghidandu-se mai mult de interesele si, uneori, de
capriciile pacientului. Od ata stabilita o relatie tera peutica cu astfel de
pacient “dificil”, terapeutul poate incer ca treptat o structura mai rigida a
sedintelor.
2.1.2. Empatia: Terapeutul trebuie sa ma nifeste empatie si o buna
capacitate de a asculta. El trebuie sa dea dovada de intelegere a situatiei
subiectului, sa nu fie critic sau dezapr obator, sa evite sa faca judecati
morale sau valorice si, in schimb, sa evidentieze o empatie genuina si
consideratie fata de deciziile dific ile si schimbarile comportamentale ale
pacientului.
2.1.3. Implicare activa: Terapeutul trebuie sa manifeste o atitudine
activa, de “hai sa facem”, de re zolvare pozitiva a problemelor si de
promovare a schimbarilor necesare in st ilul de viata. Motto-ul sedintei de
interventie trebuie sa fie: “ impreuna putem face sa se intample” .

712.1.4. Colaborativ si directiv: Terapistul trebuie sa-si asume atat
rolul de profesor cat si de antrenor , ajutand subiectul sa dezvolte un nou
model comportamental.
2.2. TEHNICA DE CONSILIERE:
Tehnica de consiliere se baze aza pe o buna cunoastere a
protocolului de baza a consilierii, a rezolvarii problemelor ivite in timpul
sedintei, a situatiilor de criza, cat si a catorva metode de terapie comport-
amentala.
Scopul tehnicilor comportamentale es te de a initia un comportament
directionat spre un scop, in cazul nostru, reducerea consumului de alcool
sau abstinenta. Modificarea comportame ntala ceruta se poate obtine prin
diferite tehnici generate de o persoana semnificativ a pentru subiect care il
incurajeaza si-l determina sa le faca, in cazul nostr u medical de familie.
• Una din tehnici este de a tine un jurnal saptamanal al
consumului de alcool: orar, tip de bautura consumata,
cantitati, modul de initiere a consumului, respectiv a dorit
singur sau sub influenta altuia /altora, etc. In felul acest
subiectul constientizeaza exact cantitatile, frecventa, cauzele,
circumstantele consumului, isi “demonteaza” defensa de
negare si se monitorizeaza singur;
• Alta tehnica este de a stab ili un nou program recreational
prosocial, respective a-si schimb a partenerii si locurile de
petrecere a timpului liber daca cele vechi erau legate de
consumul de alcool. Inainte de a initia aceasta tehnica
pacientul va face o lista a activ itatilor recreationale vechi si a
persoanelor implicate, lista ca re se alcatuieste ca o “lectie”

72pentru acasa si cu care pacientu l vine la urmatoarea sedinta de
consiliere;
• Graficul progresului este o alta metoda care consta in a se
determina pacientul sa tina un graf ic zilnic si sa urmareasca
cum scade consumul; subiectul va avea un feed-back clar
asupra progreselor facute si se presupune ca isi va directiona
comportamentul in aceasta dire ctie. Acest grafic se tine de
catre pacient acasa, ca o tema de casa si se prezinta periodic
terapeutului cu care a facut un contract terapeutic (in
urmatoarele 2-3 sedinte saptamanale);
• Stabilirea unui scop efectiv este o tehnica care porneste de la
stabilirea unui scop bine stabilit in prima sedinta de consiliere
(de exemplu, reducerea nivelului GGT, imbunatatirea
relatiilor la serviciu sau in familie, imbunata tirea perfor-
mantelor sexuale, etc.) si urmari rea realizarii acestui scop pe
o perioada determinate, impreuna sau subiectul si ngur.

2.3. STRUCTURA CONSILIERII
Rolul principal al medicului in fi ecare sedinta este de se asigura ca
pacientul are o participare activa si ca sedinta ramane focalizata pe scopul
prestabilit.
2.3.1. Admiterea: Consilierea incepe imediat dupa ca subiectul a
fost identificat printr-o aplicare a testului AUDIT. Dupa ce i s-a arata
subiectului rezultatul la test, respectiv scorul si semnificatia lui, medicul
incearca in mod cat mai co mprehensiv sa prezinte conceptul de consum
daunator, care sunt daunele de pana acum ale pacientu lui, de infatisa chiar

73prezentarea spontana la consultatie ca o consecinta a consumului de pana
atunci si de a intari toate acestea prin compararea consumului subiectului
cu un consum al unei personae medii di n spatial cultural dat. Se asteapta
comentariile pacientului, se incearca invingerea defenselor de negare si
minimalizare a consumului si a problemelor generate de el si in final
medicul trebuie sa-si faca o opinie privind:
• oportunitatea initierii imediate a interventiei de consiliere,
• amanarea acesteia si stabilirea unei noi intalniri la scurt timp sau
dupa o discutie cu membrii sem nificativi ai familiei,
• daca se afla in fata unui refuz,
• daca este un caz de trimis la un specialist pentru o evaluare
diagnostica mai nuantata si un tratament specializat,
• sa incurajaze subiectul pentru a in tra in unele programe comunitare
(de ex. grupuri AA, etc).
2.3.2. Sedinta initiala de consiliere: Scopul sedintei initiale de tra-
tament este de a asigura pacientul ca tr atamentul deja a inceput si ca exista
speranta de a se imbunatatii situatia lui sau in cazuri de rezistenta la
schimbare sa se ofere un minim de suport pentru o moderare a
consumului. Aceasta sedinta se tine in continuarea depistaj ului pozitiv si a
prezentarii lui cu conditia ca pacientul sa fie de acord.

74Scopurile sedintei initiale
• Cunoasterea pacientului
• Construirea unei liste de probleme
• Negocierea scopului interventiei
• Descrierea programului, stabilirea numarului de
sedinte si data lor
• Stabilirea necesitatii unor analize de laborator
• Discutarea rolului altora in acest program (familie,
prieteni, asistent social, etc)
• Modul de evaluare, criteriile succesului si
recaderea

Se incepe printr-o mai buna cunoast ere intre medic si pacient (daca
acesta vine pentru prima oara la o consultatie medicala). In aceast
moment, medicul exprima intreaga empa tie si sprijin pentru situatia
pacientului.
"Noi am discutat deja despre consumul Dvs de bauturi alcoolice dar as
vrea sa stiu mai mult despre felul cum ati ajuns la aceasta. Va rog sa va
simtiti deschis sa vorbiti despre acesta, sa puneti orice fel de intrebari,
fiti sigur ca avem destul timp si ca aveti realmente o sansa se reduceti
acest consum, iar in mine aveti un sprijin calificat…"
Medicul continua sa obtina clarific ari si alte info rmatii care sa-l
ajute sa inteleaga problemele pacientulu i si ceea ce sustine consumul lui
aberant de bauturi alcoolice, structur a si relatiile din familie, locul de
munca, prietenii, petrecer ea timpului liber, etc.
In timpul acestei discutii, medicul va intelege daca pacientul este
realmente decis sa se schimbe (este vor ba de un concept consacrat denumit

75"readiness to change ") sau doar joaca un rol sau implicarea lui este doar
superficiala. In cazul ca el decide ca este vorba doar de acestea din urma
se alege varianta de a se fa ce consilierea intr-o singur a sedinta, cea de fata.
a. In conditiile unei consilieri in unica sedinta discutia se
concentreaza mai intai asupra compararii valorilor de consum cu
cele considerate normale si socialmente acceptate (" cat credeti ca
este normal ca un barbat de varsta Dvs sa consume…" sau "aveti
vre-un cunoscut care bea mai putin ca Dvs? De ce?" , “Realizati ca
consumul Dvs saptamanal in unitati internetionale va plaseaza intr-
o grupa de inalt risc, este pe ste 14 drink-uri/saptamana”, etc.) ca
mai apoi sa se discute interactiv despre daunele pe care consumul de
alcool le poate provoca ( daune fizice, psihice, familiale ,
vocationale, juridice, etc .) si care din acestea sunt prezente la
persoana in cauza. Se poate folosi ca "ancora" in discutie insasi
motivul declarat initial al consultatiei medicale ( de ex. dureri
epigastrice, stare de nervozitate, lipsa de somn, slabi re in greutate,
diaree cronica, tulburari sexuale, etc. ). Constatarile din timpul
consultatiei, mai ales semnele fizi ce exterioare al e consumului de
alcool (hiperemia conjunctivala, er itemul pometilor fetei, tremorul
limbii sau al extremit atilor) sau hepatomegalia, pot constitui
argumente pentru sublinierea prezen tei daunelor date de alcool. In
aceasta etapa a consilierii se aluneca usor la confruntarea cu opiniile
pacientului de a minimaliza daunele si medicul trebuie sa fie atent
sa-si exprime intreaga in telegere fata de situa tia subiectului fara sa
fie critic sau moralist. O atentie trebuie data " alibiurilor
existentiale " pe care pacientul le folosest e pentru a justifica situatia
lui si care pot deturna discutia si atentia medicului spre problemele
altora din anturajul subiectului. In aceasta faza a sedintei este

76necesar sa se tranzactioneze asupra scopului actiunilor posibile ale
subiectului, respectiv reducerea cons umului (mai usor de obtinut dar
mai greu de controlat) sau abstinen ta (risc mai mare de reincepere a
consumului), cu avantajele si de zavantajele ei. Consilierea trebuie
sa continue prin oferirea unor modele de comportament care sa
neutralizeze dorinta de consum sau situatiile tipice de consum:
folosirea lichidelor dulci care tre buie sa se afle la indemana, a
bomboanelor sau a altor dul ciuri, evitarea priete nilor, colegilor cu
care se consuma in mod curent, evit area unor anumite traiecte sau
strazi unde se afla locurile obis nuite de consum, obisnuinta de a nu
avea in buzunar bani suficien ti pentru consum, gasirea unei
persoane linistitoare pe care sa se viziteze sau pe care sa o caute
atunci cand dorinta de consum este foarte mare si este necesar sa o
evite, practicarea unui sport sau a unor exercitii fizice convenabile,
descoperirea si expandarea unor mode le de agrement in familie sau
cu prieteni abstinenti sau cu cons um moderat de ba uturi alcoolice,
antrenarea partenerului ca monitor al consumului de alcool. Sedinta
de consiliere trebuie sa se incheie deobice i prin oferirea unui
material educativ privind efectele daunato are ale alcoolului (un
pliant, o brosura, etc.) si cu asigurarea disponibilitatii medicului
pentru o noua conversatie sau a unei conversatii impreuna cu
partenerul, chiar si la telefon, si a existent ei posibilitatii de a fi
indrumat oricand spre un alt terapeut sau spre un alt program care s-
ar putea sa fie mai convenabil.
b. In conditiile unui subiect cooperan t, gata de schimbare , conti-
nutul primei sedinte de consilie re se schimba pentru ca se
anticipeaza ca programul de interventie va fi etalat pe mai multe
sedinte (nu mai mult de 3 sedinte). Ratiunea pentru care numarul de

77sedinte este mai mare si insiruirea lor este saptamanala este pentru a
intari motivatia subiectului pent ru schimbare pe o perioada mai
lunga in vederea consol idarii ei in timp.
Si aici, ca si in situatia precedenta, dupa cunoasterea
pacientului si a problemelor lui, se trece la ne gocierea scopului
interventiei, respectiv reducerea consumului sau abstinenta. Se
recomanda ca si atunci cand se al ege reducerea consumului, sa se
inceapa cu a saptamana sau doua de abstinenta si doar apoi sa se
initieze un consum monitorizat si dirijat de unele scheme
comportamentale invatate in timpul primelor sedinte de consiliere.
Acum se intra in continutul prim ei sedinte de consiliere care
incepe cu alcatuirea unei diagrame a cantitatii si frecventei bautului.
Subiectul este rugat sa descrie cons umul de bauturi alcoolice cu o
saptamana in urma, avand in fata un calendar, separat pentru fiecare
fiecare zi a saptamanii, cata can titate a baut, ce bautura a baut,
orarul si locul si daca a ajuns la starea de intoxicatie acuta (daca s-a
imbatat sau nu). Medicul inregist reaza pe un formular toate aceste
date si apoi i se comunica pacientu lui cate drink-uri a baut in medie
pe zi (vezi formularul "Cantitate/fre cventa" de la sfarsitul sectiunii).
"Acum v-as ruga sa va ganditi la ultima saptamana, respectiv la
ultimele 7 zile. Va rog sa va aduceti aminte pentru fiecare zi a
saptamanii trecute cat ati baut, ce tip de bautura, in ce loc si
daca v-ati imbata atunci sau nu. In acest timp eu o sa alcatuiesc
un grafic si o sa vi-l arat la sfarsit. De acord? Aveti ceva de
intrebat? Deci, sa incepem! Acum 7 zile a fost o zi de marti. Uitati-va la acest calendar. Cat ati baut in ziua aceia? In ce
locuri? Numai acolo sau si acasa sau in alt loc? Va rog sa
mentionati pentru fiecare loc ce tip de bautura ati consumat si

78cantitatea. Ati mai baut si acasa sau la locul de munca? Acum o
sa trecem la ziua de miercuri, etc…"
"Considerati ca saptamana de care am vorbit este o saptamana
tipica pentru cantitatea de alcool pe care ati consumat-o in ultima perioada sau a fost mai mult sau mai putin?"
"Acum o sa calculaz numarul de unitati internationale de alcool
pe care l-ati consumat in fiecare zi in medie in saptamana de
care vorbim si o sa-l comparam cu pragurile recomandate de
Organizatia Mondiala a Sanatatii ca fiind un consum periculos pentru Dvs; acest prag este de 60 g alcool pur/zi pentru barbati
si 40g/zi pentru femei (1 drink = 10 g alcool pur) sau14 drink-
uri/saptamana pentru barbati si 12/saptamana pentru femei.
Consumul Dvs este de …drinkuri/zi, deci consumati aproximativ
…g/zi alcool pur, ceea ce va situeaza peste limita de consum
periculos. Cu alte cuvinte Dvs faceti parte dintr-o grupe de inalt
risc de a face diferite complicatii ale consumului daunator de
alcool. Conform examinarii medicale de astazi unele din acestea
deja le aveti (… enumara ), altele ar fi posibil sa le aveti ( refera la
GGT care va fi recoltat ), iar altele vor putea apare curand
(complicatii medicale, in familie, la locul de munca, cu ceilalti,
probleme juridice, etc ,… exemplifica …)
La acest punct discuta cu subiectul, provoaca-l cu rabdare sa
furnizeze o opinie sincera si incearca sa determini daca accepta
plasarea lui in aceasta categorie de risc si daca si-a insusit-o.

Negocierea scopului interventiei se face pe baza apartenentei
subiectului la o grupa de inalt risc data de consumul de alcool si
motivatiei lui de a tre ce intr-o grupe de risc mai scazut. Aceasta

79presupune negocierea cantitatii dezi rabile de consum viitor, a
timpului in care se va ajunge la ac el prag si a m onitorizarii ei.
Vad ca Dvs ati reusit sa realizati riscul la care v-ati supus!
Acum o sa va descriu programul pe care vi-l propun pentru a
reduce acest risc. Va rog sa puteti toate intrebarile care va vin
in minte. Haideti sa clarificam aici si acum toate problemele.
Fiecare neclaritate va reprezenta tot atatea prilejuri de a mai bea putin!

Sedinta continua cu descrierea programul de consiliere,
scopul fiecarei etape si numarul de sedinte, urmand ca pacientul sa-
si dea acordul cu durata lui, pl anificarea sedintelor, orarul,
executarea temelor de casa, cons turile necesitate, eventualele
analize de laborator. In felul ace sta se pun premizele unui contract
de terapie care va trebui sa fie urmat intocmai si care va avea prin el
insusi valoare terapeutica pentru pacient.
Tot acum se poate stabili daca pa rtenerul sau alt membru de
familie (parinte, frate, etc) va putea fi martor ul uneia sau mai multor
sedinte, care va putea fi rolul lu i in desfasurarea programului si
supravegherea lui.
Deznodamantul pozitiv pe term en scurt al programului de
interventie este dat de reducerea semnificativa a consumului, la
cantitatile si frecvent a stabilita prin program, sau prin obtinerea
abstinentei, pentru o perioada de ce l putin 3 luni de la ultima sedinta
de consiliere. Recaderea la vech iul model de consum sau la
cresterea lui poate impune reve nirea la un nou program de
interventie (eventual de alt tip) sau la indrumarea pentru un
tratament de specialitate.

80Credeti ca o sa puteti urma aceast program? Va fi el eficient
pentru a reduce bautul Dvs? La care v-ati gandit? Cum credeti
ca o sa faceti? Acceptati sa facem impreuna ca ceea ce stabilim
acuma sa devina posibil?
In cazul in care se refuza varianta abstinentei, se stabileste de
comun acord un palier al cantitati i de alcool acceptate de a fi
consumate pentru saptamana care urmeaza pana la viitoarea sedinta
de consiliere. Se recolteaza o pr aba de sange pentru analiza GGT
sau se indruma la un laborator sp ecializat si usor accesibil.
Rezultatul va fi prezenta t in sedinta urmatoare.
"O sa va rog sa tineti un "jurnal" zilnic dupa modelul fisei pe
care vi-o dau, in care sa treceti ziua, cantitatea bauta, tipul,
locul, cat de tare a fost dorinta de a bea, motivul care v-a facut sa beti, sentimentul care l-ati avut dupa baut". Va rog sa
descrieti cat mai onest ce s-a intamplat in aceasta perioada, iar
daca nu puteti, cereti ajutorul soti ei/sotului sau altui membru al
familiei" Nu schimbati ulterior ce ati completat cu o zi inainte. Daca exista aceasta necesitate, retineti-o si hai sa o discutam in
sedinta urmatoare".
"Daca se intampla ceva neprevazut, va rog sa nu ezitati sa ma
sunati la telefonul xx.xx.xx. intre orele xx"
"Cand propuneti urmatoarea intalnire? Sa ma uit in agenda!
Este OK!"

2.3.3. Sedinta a doua de consiliere: Scopul declarat al sedintei
este:
• De a evalua progresele facute de subiect in reducerea consumului;
• De a evalua nevoile si problemele subiectului si a le conecta de
consumul de alcool;

81• De a decela "trigger-urile" (momen tele initiatoare) de consum;
• Invatarea de tehnici comportame ntale de evitare a consumului.
Sedinta incepe cu rezumarea primei intalniri si cu prezentarea
temelor de casa, respectiv "jurnalu l" consumului si observatiile si
comentariile pe marginea lui.
"Imi pare bine sa va vad. V-as propune sa ne reamintim ce s-a
petrecut la prima noastra intalnire. De acord? Vreti sa incepeti
Dvs?
Contribuiti la rememorarea sau la pastrarea focusului sedintei.
Uneori este bine sa folositi tacerea sau sa spuneti “si”.
Si ati completat totusi jurnalul? A fost greu? V-a provocat vre-
un impediment? O sa calculam impreuna numarul de drinkuri pe zi si o sa-l comparam cu saptamana de dinaintea primei
consultatii… Va felicit! Nivelul consumului a scazut
considerabil! A mai remarcat cineva? Cei de-acasa? Acum
avem si rezultatul de la analiza GGT-ului. Nivelul era deja prea
mare.. Acum hadeti sa discutam cum ati facut si ce greutati ati
avut in reducerea consumului.
Daca consumul nu a scazut cu nimic sau chiar a crescut:
Vad ca nu ati putut inregistra niciun progress! Ati incercat? Ce
anume ati facut? A fost greu? Descrieti…Nu este nici o
nenorocire, important ca ati venit din nou la sedinta
programata. Va mentineti dorinta de a scadea consumul? Este
decizia Dvs sau a altcuiva?… Acum avem si rezultatul de la
analiza GGT-ului. Nivelul era deja prea mare.. Acum hadeti sa discutam cum ati facut si ce greutati ati avut in reducerea
consumului.

82Cu aceasta ocazie se trec in revist a toate momentele care genereaza
un consum de alcool (trigger al consumului ), precum intalnirea cu anumiti
prieteni, trecerea pe langa un anumit bar sau alt lo c de consum, in timpul
anumitor preocupari sau anumitor situ atii recreationale (cand joaca table,
carti, cand vizioneaza evenimente sportive, etc.), situatii de frustrare sau
cand are de rezolvat o problema.
Dupa cum descrieti, se pare ca sunt unele probleme ale
existentei Dvs de care se leaga consumul de alcool. Sunteti de
acord sa vorbim despre aceasta?
Atunci cand se conduce aceasta discutie, ai in vedere schema
evaluarii nevoilor subiectului care este de asemenea atasata la sfarsitul
sectiunii. Converseaza despre stilul p acientului de rezolvare a problemelor
daca acesta este genereaza consum de alcool sau deschide scheme
cognitive care duc la consum. Dupa incheierea acestei sedinte de
consiliere completeaza formularul nevoi lor pacientului care va reprezenta
baza discutiei din sedinta 3-a.
Continua cu invatarea unor tehnici comportamentale de combatere a
poftei de a bea (“craving” ).
Vedem ca exista nu numai situatii care genereaza consumul dar
si un sentimente de pofta, de ravna, de sete de a bea sau de a nu
putea opri consumul la o anumita cantitate odata ce a fost
pornit. Corect? V-ati gandit la asta si inainte de aceasta discutie? Si ce ati facut? Eu o sa va sugerez cateva metode de a
lupta cu pofta de a bea. Dupa cum ati observat acest sentiment
de dorinta arzatoare nu apare de la inceput cu putere, se ajunge
treptat la apogeu si trece in 20-30 minute si chiar mai repede
daca ai putere sa rezisti. Metodele pe care o se le discutam sunt
eficace daca le faceti inainte ca pofta sa ajunga la varf.

83 Metodele pe care le pute ti prezenta subiectului sunt:
• Purtarea de bomboane sau alte dulci uri si folosirea lor atunci cand
pofta incepe sa apara;
• Consumarea de lichide dul ci, dintre cele care ii plac subiectului (
limonade, sucuri, etc) in aceeasi situatie; se poate folosi si apa plata.
Este bine ca subiectul sa bea in aceasta perioada mai multe lichide
ca deobicei, ca sa evite senzatia spontana de sete;
• Initierea unei discutii cu un individ care nu are obiceiul sa consume
bauturi alcoolice, tot in faza de crestere a “craving-ului” pentru a
abate atentia de la aceasta;
• Practicarea unei activitati fizice (sport, activitate placuta acasa
precum gradinarit, intretinerea casei, curatenie, etc.);
• Citirea unui material despre consumul de alcool si pericolele sale;
• Mergerea la sedinta unui grup AA, discutia cu un membru AA sau
cu sponsorul daca are unul, apelarea unor me mbrii la telefon.
La toate aceste metode se adau ga o discutie privind evitarea
triggerilor de consum, respectiv “pri etenii de pahar”, anumite locuri de
consum, anumite traicte din localitate, purtarea numai a unei mici sume de
bani care sa nu favor izeze consumul de alcool, etc.
Sedinta se incheie cu decizia de a continua tinerea jurnalului de
consum zilnic care va fi din nou pr ezentat la urmatoarea sedinta (ultima).
Se stabileste data ei si orarul ca si disponibilitatea terapeutului de a fi
apelat telephonic in caz de urgenta sa u de a se modifica orarul si data
sedintei viitoare daca pacientu l are motive sa o ceara.

84 2.3.4. Sedinta a 3-a de consiliere (a treia sapatamana): Ca si in
precedenta sedinta, ea incepe cu re memorarea celor ce s-au petrecut in
celelalte doua. Se trece in revista scopul negociat, programu l de terapie, ce
s-a invatat si realizat in prima sedint a, in cea de a doua, se rememoreaza
rezultatele de la graficul tinut de bolnav, rezultate le obtinute la metodele
comportamentale de evitare a consum ului, respectiv de combatere a a
craving-ului si de evitare a trigger-ilor consumului.
In aceasta discutie pacientului i se lasa mai mult spatiu de
conversatie, este incuraja t permanent sa verbalizez e ceea ce s-a petrecut si
medicul adopta mai mult o postura de ascultator. Acesta din urma trebuie
sa foloseasca toat e mijloacele de a-l provoca si incita pe pacient sa
vorbeasca despre progresele facute sau d espre esecurile traite in aceasta
perioada de 2 saptamani.
Apoi se discuta lista problemelor pacientului, intocmita in timpul
sedintei anterioare.
In timpul acestor trei saptamani in care ne-am cunoscut mai
bine am vorbit despre situatia si problemele Dvs. Mi-ati spus ca multe din acestea v-au condus la abuzul de bauturi alcoolice.
Se pune la vedere lista cu probl emele pacientului si se discuta
cele care sunt legate de consum.
Credeti ca aceste probleme sunt rezolvabile? Cum? Putem
discuta despre aceseta impreuna si sa vedem ce resurse sunt
disponibile pentru a le rezolva… … Nu credeti ca multe din ele
sunt generate de consumul de alcool si nu invers? De exemplu…
Se evalueaza capacitatea de coping si de rezolvare a problemelor si
se incearca cresterea co mpetentei subiectului printr-o mai buna
constientizare si asumare a lor. Se di scuta, apoi, de sentimentele ce pot

85insoti consumul de alcool al subiect ului: depresia, anxi etatea, singuratatea,
deznadejdea, etc. si posibilitatea ca acestea sa se reduca odata cu reducerea
consumului.
In finalul sedintei si a consilierii in general se face un bilant care sa
intareasca motivatia pacientului, sa i se demonstreze ca poate, ca a reusit
sau va reusi, ca exista posibilitatea unui management propriu al situatiilor
de consum si a sentimentelor ce genereaza consumul.
Consilierea se incheie cu eviden tierea disponibilitatii medicului
pentru noi intrevederi sa u contacte telefonice.

2.4. SITUATII SPECIAL E APARUTA IN TIMPUL
CONSILIERII
2.4.1. Absentele: Daca pacientul nu vine la o sedinta programata de
consiliere este bine ca medical in susi sau sora medicala sa-l
contacteze imediat la te lefon, pe pacient sau pe unul din membrii
familiei pentru a cunoast e motivele acestei absente. Odata contactat,
pacientul trebuie incurajat sa continue si sa se faca o noua
programare. Daca pacientul nu poa te fi gasit la telefon, se
recomanda sa se trimita o scrisoare empatica de incurajare. Toate aceste eforturi sunt facute pentru a retine pacientul pentru tratament
si pentru a preveni o noua absenta.
2.4.2. Intarzierea: Medicul trebuie sa transmita mesajul ca
respectarea timpului sedintelor este importanta si este necesar sa se
ajute pacientul de a veni la timp si a rezolva toate problemele care
conduc la intarziere. Daca ea s-a produs, nu trebuie sa genereze

86tensiuni sau sentimente negativ e care sa influenteze desfasurarea
viitoare a interventiei.
2.4.3. Sedintele suplimentare: Unii pacienti cer sedinte
suplimentare, mai ales la inceputul interventiei. Este vorba mai ales
de o sedinta mai apro ape de o saptamana.
2.4.4. Consumul de alcool dinaintea sedintei: Nu se va accepta ca
pacientul sa vina sub influenta alcool ului la sedinta de consiliere. In
acest caz se va stabili o noua programare dar nu se va adopta o
atitudine critica sau rejectiva.
2.4.5. Tratamentul concomitent: Uneori pacientul necesita un
tratament medicamentos concomitent precum un tratament sedativ,
tranchilizant, pentru imbunatatirea somnului sau vitaminic. Alteori,
pacientul participa si la grupuri AA sau la alte programe comunitare
antialcool.
2.4.6. Terminarea p rematura a consilierii: Aceasta se considera
cand pacientul nu mai raspunde la programari si sugestii de a
continua sau atunci cand pacientu l nu inregistreaza nici un progres
si continua sa consume ha zardos bauturi alcoolice.

CONSILIEREA CUPLULUI CU PROBLEME DATE
DE CONSUMUL DAUNATOR DE ALCOOL
Aceasta tip de interventie porneste de la presupunerea ca sotul/sotia
nealcoolic, denumit generic in acest capitol partener, poate juca un rol
major in decizia subiectului de a re duce consumul de alcool. Partenerul
poate furniza informatii confidente si pretioase despre modelul de consum
al subiectului, produce o intarire poz itiva si constructiva a deciziei de

87schimbare a subiectului si ii ofera un suport emotional si material foarte
necesar. Astfel, jucand un rol activ, partenerul exercita o influenta pozitiva
asupra procesului de modificare a com portamentului de c onsum de alcool
si asupra consilierii insasi.
Aceasta metoda presupune maximum trei sedinte ca si cea ante-
rioara si tematica celor trei sedinte de consiliere este identica. In cele ce
urmeaza vom prezenta cateva caracteris tici specifice consilierii cuplului.
1. Cine este eligibil pentru astfel de consiliere? Acest tip de
consiliere se recomanda la cuplul car e se prezinta la consultatie in mod
spontan, pentru probleme fizice, em otionale sau familiale date de
consumul de alcool la unul din parteneri iar cela lalt partener il sustine
spontan in acest demers , inainte ca terapeutul sa-l invite sa o faca.
Partenerul trebuie sa fie disponibil sa participe la toate fazele si sedintele
consilierii. Cuplul care are probleme de relationare, precum o discordie
perpetua, in care exista abuzuri fizice sau emotionale sau care sunt in prag
de separare, nu sunt eligibile pentru acest tip de consiliere. La fel cuplul in
care ambii parteneri au un c onsum daunator de alcool.

Cuplul armonic, bazat pe intelegere si sprijin
emotional, in care nu ex ista situatii de tutelare
sau de obedienta, este cel mai potrivit pentru a
intra in program.

2. Etapa de screening si evaluare .Ca orice alta consiliere pentru
problemele date de consumul de al cool, sedinta incepe cu aplicarea
instrumentului de screening AUD IT. La completarea intrebarilor

88chestionarului este bine sa participe si partenerul nealcoolic si astfel se
obtine o interactiune intre cei doi care furnizeaza raspunsuri confidente si
evidentiaza concomitent ce fel de relatii exista intre parteneri. Dupa
aplicarea AUDIT-ului se discuta scorul, structura itemilor cotati pozitivi
(itemii de consum daunator, itemii de dependenta) si se calculeaza
numarul de “drinkuri” consumate in medie pe zi pe baza completatii
graficului retrospectiv “cantitate/frecv enta”. La completarea lui participa
si partenerul care valideaza sau nu spusele subiectului. Toate acestea
alcatuiesc profilul consumului subiec tului si acest profil se compara cu cel
al unui consumator socialmente accep tat pentru spatial cultural dat.
Aceasta comparare va conduce la plasar ea subiectului intr-o grupa de inalt
risc pentru daunele provoca te de alcool, moment in care si partenerul va
oferi un feed-back pozitiv intarind cu exemple sau constatari personale
opinia medicului.
Tranzactiile dintre parteneri trebui e sa fie dirijate cu prudenta de
catre terapeut, uneori incurajandu-le, al teori temperandu-le pentru a nu se
transforma in confruntare. Cuplul ca re dovedeste o stare de cverulenta, de
reprosuri continue intre parteneri in tim pul acestei prime faze a consilierii,
este inapt pentru a mai continua programul de interventie.
In continuare se stabileste oportunitatea unui program de
interventie, se discuta programul si desfasurarea lui in timp si se ia
consensul cuplului.
3. Indentificarea severitatii pr oblemelor date de alcool si
problemele asociate acestui consum. Subiectul este invitat sa discute
despre problemele care, dupa parerea lu i, au aparut din cauza consumului
de alcool, probleme de sanatate, probl eme emotionale, probleme la locul
de munca, probleme financiare, probleme judiciare sau probleme

89familiale. El trebuie incurajat sa sub linieze si situatiile de inalt risc,
precum condusul automob ilului sub influenta alc oolului, abuzuri fizice
asupra copiilor sau partenerului, cheltuieli nejustificate, absente de la locul
de munca, etc. Daca exis ta discrepante intre relata rile subiectului cu cele
ale partenerului, ele trebuie rezolvate cu tact, fara confruntare sau fara sa
se adopta un stil critic, acuzator sau mora list. Stilul medicului, de a creea o
cooperare intre parteneri in fiecare moment al sedintei, este hotarator.
Exista riscul ca subiectul sa devina obedient, sa accepte neconditionat
opiniile partenerului asupra comportame ntului anterior si astfel devine
pasiv si gradul lui de im plicare este foarte superficial. Daca nu se poate
realiza un consens, medicul poate decide ca fiecare partener sa aibe ca
“tema de casa” efectuarea in scris a unui invent ar de probleme care se
presupun a fi fost generate de consumul de alcool. Ele vor fi prezentate la
viitoarea sedinta fara ca vreunul din ei sa cunoasca ce celalalt a scris.
4. Stabilirea consensului despre schimbare. Dupa aceste
etape, cand intre parteneri, pe de-o parte, si intr e ei si medic s-a stabilit o
relatie suficient de lubrificata, se poate trece la stab ilirea unui consens
asupra schimbarii. Un consens intre parteneri asupra schimbarii modelului
de consum de alcool si a altor aspect ale stilului de viata a subiectului este
esentiala pentru a facilita acceptare a recomandarilor interventiei si
succesul de durata.

Variate alternative vor fi discutate si explorate pro si contra
inclusive varianta “sa nu se faca nimic”. Scopul acestei etape este de a formula un
“contract” intre cuplu si medic asupra
asteptarilor reciproce ale acestei “echipe”.

905. Stabilirea scopului schimbarii. Daca subiectul si partenerul par
suficient de angajati spre schimbare se trece la stabilirea in comun a unui
scop al schimbarii cu privire la baut , respective a ceea ce se doreste:
reducerea consumului de bauturi alcoolice sau abstinenta. In stabilirea
scopului se va trece in revi sta constatarile din faza de screening si evaluare
a problemelor; uneori exista tendinta de a minimaliza problemele atunci
cand se alege scopul! Medicul va prezen ta abstinenta ca cel mai sigur scop
pentru oricine are probleme cu alcoolul dar nu se va im potrivi la o mode-
ratie a consumului.

Daca consumul moderat este scopul ales, medicul negociaza cu cuplul
cantitatea specifica, frecventa si circ umstantele consumul ui care va fi
acceptat.
6. Jurnalul cons umului zilnic va fi tinut de subiect dar la
completarea lui va participa si parten erul, ele reprezentand opinia cuplului
si tranzactiile dintre parteneri.
7. Evaluarea problemelor cuplului va fi o sectiune separata si
aditionala evaluarii generale a prob lemelor subiectului. Ea va cuprinde
aspecte ale relatiilor conjuga le din aria emotionala (dragoste, consideratie,
mila, prietenie, etc.), din aria relatiilor sexuale , a suportului material-
financiar, a participarii si implicarii in viata domestica, in petrecerea
timpului liber, a particip arii in cresterea si e ducarea copiilor, etc.
8. Rolul partenerului in mentinerea deciziei de schimbare. Pe
toata durata interventiei, de trei saptama ni, partenerul este invitat sa ajute
subiectul sa-si mentina hotararea de schimbare in sensul dobandirii Principala grija este ca scopul propus sa fie
tangibil pentru subiect si reintarit pozitiv de
partener.

91scopului deja negociat. El trebuie sa fie disponibil si gata sa discute cu
subiectul situatiile in care este pe cale sa esueze, sa cedeze, fara ca sa se
comporte brutal, intrusiv sau sa a dopte un stil politienesc. Partenerul
trebuie sa aibe o atitudine cooperanta, flexibila, em patica si incurajatoare,
care trebuie sa fie in prealabil discuta ta de catre medic. Aceasta atitudine
trebuie sa-l ajute pe subiect sa depa seasca toate momentele cand este pe
cale de a recadea in modelul vechi de consum si de a urma toate tehnicile
comportamentale necesare instituirii unui nou mode l de consum moderat.
In felul acesta, rolul es ential al partenerului este de a prevenii recaderea
subiectului.
Prevenirea recaderii subiectului prin sprijinul
si participarea continu a a partenerului in
procesul de schimbare este avantajul esential al
interventiei asupra cuplului fata de interventia
asupra unui subiect singur.
9. Sedintele urmatoare. In sedintele 2 si 3, in afara de metodologia
descrisa mai sus, de a trece in revist a ceea ce s-a discutat in sedintele
anteriore, se urmareste sa se confirme de la inceput mentinerea deciziei
cuplului de a obtine modera tia consumului subiectului si de a stabili daca
scopurile si mijloacele stabilite la sed inta/sedintele anterioase au fost
viabile sau este necesar stabilirea altora. De mare importanta este
testimonia partenerului care va eviden tia problemele ivite si tranzactiile
avute in ultima saptamana cu subiect ul. Se va modela continuu relatiile
dintre parteneri pentru a evita ap aritia unor mecanisme de defensa ale
subiectului care sa duca la esuar ea interventiei: negarea, amanarea,
minciuna, izolarea emotionala, etc.

92 10. Sedinta de urgenta. Medicul trebuie de fiecare data sa
reaminteasca ca cuplul poate initia or icand un contact neplanificat cu el
daca ceva merge prost sau daca este nevoie de o clarificare, negociere,
mediere. Pentru aceste nevoi de “u rgenta” se poate stabili o sedinta
extraordinara sau de urgenta care sa analizeze situatia scopului propus, a
metodelor puse in opera, a relatiilor terapeutice din cuplu sau a relatiile
conjugale in sine. Scopul sedintei de urgenta este de a nu se irosi
beneficiile obtinute pana atunci si a de mentine cuplul in starea de
intrajutorare si confidenta nece sara continuarii interventiei.

93Graficul “cantitate/frecventa ” pentru ultima saptamana
Ziua 1-a Ziua 2-a Ziua 3-a Ziua 4-a Ziua 5-a Ziua 6-a Ziua 7-a Observatii
Cantitatea bauta dupa
tipul de bautura
• Bere
• Vin
• Spirtoase
Locurile de consum
• Acasa
• Acasa la altii
• Restaurant, bar, etc
• Locul de munca
Starea de ebrietate
• Da
• Nu
Transformarea in unitati internationale “DRINK”

94
JURNALUL SAPTAMANAL AL BAUTLUI

Ziua 1-a Ziua 2-a Ziua 3-a Ziua 4-a
Cantitatea bauta
• bere
• vin
• spirtoase
Locu consumului
• acasa
• acasa la altii
• restaurant, bar
• locul de munca
• altele

Dorinta de a bea
• mare
• medie
• mica

Motivul
(descrie)

Sentimentul dupa
Baut:
• veselie
• tristete
• remuscare
• indiferenta
• altele

Nu modificati retroactiv ce ati mentionat pentru zilele anterioare

95
Ziua 5-a Ziua 6-a Ziua 7-a Ziua 8-a
Cantitatea bauta
• bere
• vin
• spirtoase
Locu consumului
• acasa
• acasa la altii
• restaurant, bar
• locul de munca
• altele

Dorinta de a bea
• mare
• medie
• mica

Motivul
(descrie)

Sentimentul dupa
Baut:
• veselie
• tristete
• remuscare
• indiferenta
• altele

Nu modificati retroactiv ce ati mentionat pentru zilele anterioare

96Evaluarea problemelor pacientului
Locuinta:
• Pacientul are locuinta?
• Este satisfacut de ea?
• Problemele locative conduc la consumul de alcool?
Loc de munca:
• Care este statutul professional al pacientului?
• Este satisfacut de acesta (prestigiu, salariu, locatie, facilitati, etc.)?
• Consuma alcool la locul de munca?
• Alcoolul este un risc pentru serviciul lui?
Statut financiar:
• Are pacientul probleme financiare?
• Sunt generate de consumul de alcool sau sunt anterioare lui?
• Poate fi consiliat financiar?
Familie:
• Care este structura familiei paciintului?
• Este sprijinit de familie?
• Mai consuma bauturi alcoo lice cineva din familie?
• Consuma bouturi alcoolice in familie?
• Care sunt relatiile cu ce ilalti membrii de familie?
Ingrijirea copiilor:
• Este competent pacientul de a-si ingrijii copii?
• Care este relatia cu ei?
• Consumul de alcool interfera cu ingrijirea lor?
Statut legal:
• Are pacientul probleme cu politia sau justitia?
• Au fost generate de consumul de alcool?
Sanatate:
• Pacientul are o stare de sanatate adecvata?
• Pacientul sau familia lui are nevoie de asistenta medicala?
• Interfera consumul de alcool cu starea lui de sanatate?

Evaluare: Lista ariilor si/sau servicilor de care ar putea beneficia pacientul in timpul
consilierii: