Despre prezentarea lucrării de licență [611256]

Despre prezentarea  lucrării de licență 
 
În prezentarea  lucrării de licență se urmăresc aceleași linii directoare  ca la orice prezentare.  Ceea ce 
are ea în particular  este concentrarea  strictă pe o anumită temă și un timp limitat la 7‐8 minute. 
Restul de până la 15‐20 de minute rămâne pentru întrebări din partea comisiei adresate 
absolvent: [anonimizat].  Întrebările pleacă de la conținutul lucrării, respectiv al prezentării. Așa că, aveți grijă 
ce prezentați. 
Atunci când pregătim o prezentare  ar trebui să avem în minte contextul  prezentării, adică să 
răspundem  la întrebări de genul „Când prezint?”,  “Ce prezint?”,  “Cui prezint?”,  “Cât timp am la 
dispoziție?”, “Ce urmăresc prin prezentare  și prin conținutul acesteia?”  și altele. Este important  să ai 
o planificare  bună a prezentării, să știi dinainte ce vei spune și vei face.  
În primul rând trebuie plecat de la ceea ce evaluează comisia. Comisia vrea să vadă un absolvent: [anonimizat], 
oralitate, limbaj de specialitate,  structură și claritate a ideilor, siguranță, capacitate  de a demonstra  
și arăta utilitatea temei sau a rezultatelor  studiului/cercet ării. Este prezentarea  propriei munci 
încorporate  în lucrare și este nevoie de o capacitate  mare de sintetizare  a conținutului. 
Să începem cu începutul.  De obicei președintele comisiei anunță persoana  care urmează să‐și 
prezinte lucrarea. Acest lucru face ca prezentarea  numelui să nu mai fie necesară. După “Bună ziua” 
de rigoare se începe prezentarea.  Este indicat să nu se utilizeze expresii de genul „Onorată comisie”.  
Mai degrabă anunțați direct tema lucrării „Tema lucrării mele de licență este … ” sau ”Tema pe baza 
căreia am elaborat lucrarea de licență este …”.    
Orice prezentare  are o structură. Clasicele introducere , cuprins și încheiere se folosesc și aici. În 
introducere  se precizeaz ă tema, eventuale  motivații legate de alegerea ei, importan ța temei și 
obiective urmărite în lucrare, inclusiv cum este structurat ă lucrarea. Cuprinsul  va include câteva idei 
importante  despre partea teoretică și va fi centrat pe partea aplicată. Încheierea  se va orienta spre 
concluzii și ar trebui să puncteze principalele  idei urmărite. Nu trebuie omisă ideea de structură și în 
ceea ce privește cuprinsul,  aici ideile și conceptele  fiind legate și ordonate  cât mai logic și coerent, 
ușor de reținut.  
Comisia este interesată cu precădere de ceea ce ați studiat sau analizat la partea aplicată deoarece  
acolo se vede clar aportul pe care îl aveți la lucrare. Se începe cu prezentarea  obiectivelor  
studiului/cercet ării, a ipotezelor,  a metodei și instrumentelor  utilizate și a entității/populației 
analizate.  Trebuie acordată mare atenție prezentării rezultatelor  studiului sau cercetării. Vor fi 
prezentate  rezultatele  semnificative  care vin să ofere o imagine cât mai relevantă față de tema 
lucrării. Aici sunt de mare folos slide‐urile PowerPoint  care vă ajută să arătați diverse aspecte, altfel 
dificil de prezentat  cu ajutorul cuvintelor.  Orice schemă/grafic/tabel  care apare pe slide trebuie 
explicat. De asemenea  când aveți pe slide conținutul despre care vreți să vorbiți este bine să atrageți 
atenția ”După cum se poate observa și pe slide…”. 
Prezentarea  se încheie cu ”Mulțumesc pentru timpul acordat!”  sau ”Mulțumesc pentru atenție și 
aștept întrebări!” (varianta mai tupeistă). Încadrarea  în timp este important ă de aceea niște repetiții 
nu ar strica.

Altceva decât cuvinte 
Mai multe ore de muncă pot să fie în zadar dacă nu reușești să transmiți ceea ce trebuie și mai ales 
cum trebuie. De multe ori se spune că „Nu contează ce spui, ci cum spui”. O atitudine nepotrivit ă, un 
ton prea ridicat sau ezitările pot să ducă la rezultate mai puțin performante.  Atunci când prezinți 
trebuie să construie ști o relație cu cei în fața cărora prezinți și să le dai impresia că vorbești cu 
fiecare personal.  E nevoie ca ritmul, viteza discursului,  volumul și tonul vocii să fie bine alese pentru 
a nu plictisi. Gestica este și ea important ă, indicate fiind gesturile largi. Cu alte cuvinte e vorba de 
discurs . 
A prezenta nu înseamnă a citi un material de pe un suport, fie el și unul modern (prezentare  
PowerPoint  sau folii transparente).  Dacă materialul  este citit legătura cu auditoriul  este inexistent ă și 
prezentarea  se transform ă în lectură tipică pentru clasa a II‐a. Persoana  care prezintă poate să aibă 
niște notițe după care să‐și ghideze discursul.  
 Suportul PowerPoint  
Utilizarea  slide‐urilor PowerPoint  trebuie realizată cu grijă. De obicei foarte
 multe persoane  se 
bazează pe acestea și pe faptul că ele pot să facă prezentarea.  Adevărul este că PowerPoint  nu face 
prezentarea  ci el poate fi utilizat ca sprijin în prezentare.  Ce ar fi potrivit să conțină slide‐urile 
PowerPoint:  titlul lucrării, ideile principale  (care de cele mai multe ori sunt cele din cuprins),  scheme 
relevante,  tabele cu date, grafice și alte aspecte pe care le doriți menținute mai mult în atenția 
comisiei. Pentru a avea un impact bun slide‐urile trebuie să fie cât mai vizibile și lizibile. Textul 
trebuie sa fie mult mai vizibil decât slide‐ul sau imaginile conținute de acestea. Combinația de culori 
aleasa ar trebui sa aibă un grad mare de contrast intre text si fundal. Preferabil  nu fundal alb/text 
negru, deoarece  supune ochii la un efort în plus. Fundalul în degrade ar trebui evitat deoarece  
vizibilitatea  textului poate oscila. Nu este indicat să fie folosite mai mult de doua fonturi și două 
mărimi de text.  
În timpul prezentării nu trebuie repetat cuvânt cu cuvânt conținutul unui slide. Cuvintele  vorbite ar 
trebui să vină în completarea  celor afișate. Cât text trebuie să conțină un slide? Nu exista o regulă 
unanim acceptată dar opinia generala este: cu cât mai puțin, cu atât mai bine. Un slide trebuie să 
conțină informațiile de bază, esențiale, care trebuie să‐i rămână unui participant  la prezentare.  Ca 
urmare trebuie să ne asigurăm că slide‐urile pot fi citite repejor dar și înțelese. 
Tranzițiile între slide‐uri sunt importante  pentru că nu vrei ca slide‐urile să treacă neobservate.  
Atunci când alegem tranzițiile ar trebui să plecăm de la ideea că acestea trebuie să se potriveasc ă cu 
conținutul prezentării și mai puțin să creeze efectul de „wow”. Daca un slide este mai important,  
atunci se poate folosi o altă tranziție care să‐l scoată în evidență. Nu trebuie folosite tranziții diferite 
pentru fiecare slide; aceasta dăunează unității prezentării. 
 Sperând că nimic 
din ceea ce am spus mai sus nu este nou, vă doresc baftă și note mari!