Despre minerit. Clasificări și perspectivă istorică [301831]

CUPRINS

Rezumat

Plan de idei

Introducere

CAPITOLUL I

Despre minerit. Clasificări și perspectivă istorică

Mineritul din preistorie până în antichitate

Mineritul din Evul Mediu pănâ la sf. sec. [anonimizat]. XX – XXI

Mineritul în România din preistorie până în prezent

CAPITOLUL II

Situația mineritului în România

Evoluția producției miniere înainte de 1989

Evoluția producției miniere după 1989

[anonimizat] a [anonimizat], [anonimizat], România

CAPITOLUL IV

Studii de caz: [anonimizat]-[anonimizat], [anonimizat], Belgia

Lali Gurans Community Center No. 2, Kathmandu, Nepal

Hawai`i Presidential Community Center No. 3, Hawaii, [anonimizat], Anglia

CAPITOLUL V

Obiectul (tema) de studiu: [anonimizat] – [anonimizat] a minerilor disponibilizați

Prezentare generală Lupeni

Prezentare Policlinica Stomatologică Lupeni

Necesitatea și obiectivele programului

Concluzii

Bibliografie

Webografie

Surse imagini

Anexă

Rezumat

Lucrarea de față prezintă o [anonimizat] o funcțiune funerară (capelă mortuară), [anonimizat]-profesională a minerilor disponibilizați.

[anonimizat]-lea, [anonimizat].

[anonimizat] a materialelor neferoase folosite în obțierea ceramicii, a sării, a pietrei și a unor pigmenți folosiți la pigmentare în ritualurile religioase.

[anonimizat], luând anul 1989 ca an de referință.

Înainte de anul 1989 – [anonimizat] 14 regiuni miniere și peste 150 de localități depindeau de aceste exploatări. După 1989 – producția minieră a scăzut drastic pentru aproape toate exploatările metalifere.

[anonimizat], [anonimizat] (în prezent).

[anonimizat], [anonimizat] a minerilor.

În capitolul al patrulea sunt abordate cinci studii de caz:

1. [anonimizat] – oferă o bibliotecă, [anonimizat], [anonimizat], amfiteatru;

2. [anonimizat] – [anonimizat], [anonimizat], imam, loc de cult;

3. Lali Gurans Community Center No. 2 [anonimizat] – [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat] pentru gastronomie;

4. Hawai`i Presidential Community Center No. 3 din Hawaii, USA – oferă sală de lectură, bibliotecă, săli de curs, solar pentru vegetație, atelier de pictură, studio de muzică;

5. The Mining Association of the United Kingdom, din Solihull, Anglia – este o asociație fondată în anul 1946 pentru drepturile minerilor.

În ultima parte a lucrării – capitolul al cincilea – este prezentată tema de studiu, prezentarea generală a Municipiului Lupeni, Policlinica Stomatilogică (obiectul de studiu), dar și necesitatea împreună cu obiectivele programului.

Cuvinte cheie: minerit, consiliere psihologică, reabilitare socio-profesională, strategie, conversie, programe de arhitectură

Plan de idei

INTRODUCERE

Argumentarea alegerii subiectului de disertație, prezentarea generală a conținutului lucrării și a metodei de studiu abordate, evidențierea relevanței conținutului pentru proiectul de Diplomă.

CAPITOLUL I: Despre minerit. Clasififcări și perspectivă istorică

Încă din perioada preistorică, mineritul a avut un rol semnificativ atât din punct de vedere economic, cât și religios, a oamenilor primitivi. Astfel a contribuit la evoluția societății, atingând apogeul în antichitate, în timpul Imperiului Roman.

CAPITOLUL II: Situația mineritului în România

Capitolul prezintă generalități ale mineritului din România, cuprinzând și detalii istorice ale Minei Lupeni.

CAPITOLUL III: Propuneri de reabilitare socio-profesională a minerilor disponibilizați

Capitolul prezintă punctul de vedere și soluțiile unui psiholog la problema reabilitării socio-profesionale a foștilor mineri ce și-au pierdut locul de muncă în urma disponibilizărilor.

CAPITOLUL IV: Studii de caz: programe de arhitectură – centru comunitar pentru reabilitarea socio-profesională

Capitolul prezintă exemple concrete de cazuri, din sfera internațională, în care au fost create centre comunitare: Community Center Grace Farms – USA, Mehmet Akif Cultural Center – Belgia, Lali Gurans Community Center No. 2 – Nepal, Hawai`i Presidential Community Center No. 3 – USA, The Mining Association of the United Kingdom – Anglia. În aceste centre au fost dezvoltate programe de reabilitare socio-profesionale și/sau socio-culturale.

CAPITOLUL V: Obiectul de studiu: conversia fostei Policlinici Stomatologice, Lupeni – Hunedoara în Centru de zi de reabilitare soci-profesională a minerilor disponibilizați

Acest capitol prezintă istoria Municipiului Lupeni, prezentarea fostei Policlinici Stomatologice, dar și necesitatea și obiectivele programului – propuneri de cursuri pentru reorientarea profesională și dezvoltarea personală.

CONCLUZII

Concluziile lucrării teoretice subliniază aplicabilitatea metodelor de reorientarea minerilor disponibilizați, cât și despre salvarea sitului de studiu ales.

Introducere

În prezent, programele de reabilitare socio-profesională au o importanță deosebită pentru societate. Prezentul program are drept scop stimularea motivației de reintegrare a persoanelor disponibilizate și pune bazele unei percepții atitudinale și comportamentale în vederea maximizării șanselor de reorientare profesională. Calificarea/recalificarea profesională, urmarea unor cursuri de formare și specializare, training-ul și reconversia profesională constituie avantaje în găsirea și ocuparea unui loc de muncă.

Programul de consiliere și reorintare profesională vine în întampinarea nevoilor de reintegrare socio-profesională a persoanelor disponibilizate, contribuind la schimbarea opiniilor negative pe care aceștia le au față de muncă, lege, responsabilitate și societate.

În lucrările științifice consultate și în articolele din publicațiile de specialitate (Profesiograme psihologice, Orientarea profesională – Organizarea din cadrul Analelor de Psihologie Iacob-Marius Nestor, 1938-1939) se studiază fenomene precum educația informală și recuperarea prin artă și muzică. Un factor important în reabilitare este consilierea psihologică, care prin comunicare și diferite exerciții ajută la acceptarea de sine, autocunoașterea și autodescoperirea propriului potențial, crește gradul de toleranță la stres, îmbunătățește starea fizică și mentală, dar și starea de bine interior.

Prin această lucrare îmi propun să elaborez o documentație privind propunerea de Centru de zi de reabilitare socio-profesională destinat minerilor disponibilizați de la Mina Lupeni.

Pentru a defini cât mai bine acest caz particular, voi recurge la un sondaj (chestionar adresat muncitorilor disponibilizați din Lupeni) cu ajutorul căruia vor fi puse în evidență cerințele acestora și modul în care centrul de zi poate fi folosit în sprijinul reabilitării socio-profesionale.

Am pornit de la ideea că omul se află în procesul de recuperare, iar amenajarea interioară a spațiului propus trebuie să răspundă dorințelor și așteptărilor beneficiarilor, asigurându-le confortul fizic și psihic.

Studiul va răspunde la mai multe întrebări esențiale pentru abordarea acestei teme:

Care sunt principalele probleme ale minerilor disponibilizați?

Care sunt priorităților lor în viitorul apropiat?

Cum răspunde publicul țintă unor propuneri de reabilitare profesională, spații de întâlnire, cursuri și activități din domeniul artei?

Ce probleme de sănătate, nevoi economice sau de integrare în societate au beneficiarii?

Am ales acestă temă pentru lucrarea de Disertație, fiind un subiect de actualitate. Prin acest demers arhitectural doresc să vin în ajutorul unor persoane care riscă să fie excluse din societate. Studiul vine în sprijinul lucrării de Diplomă, în cadrul căreia propun o conversie a fostei Policlinicii Stomatologice Lupeni, în Centru de zi de reabilitare socio-profesională a minerilor disponibilizați (Mina Lupeni).

Argument

Economic

În procesele de conversie sau reabilitare funcțională, partea economică are o pondere semnificativă. O clădire reprezintă în sine un capital economic, mai ales în cazul spațiilor abandonate care trebuiesc valorificate.

În majoritatea cazurilor, conversia și reabilitarea funcțională devin o intervenție economică, sustenabilă, bazată pe principiile dezvoltării durabile.

Social

Comunitatea este alcătuită dintr-un set de interacțiuni și comportamente umane cu un anumit înțeles. Aceasta este o organizație atât socială, economică, cât și culturală.

Arhitectural

Valoarea estetică a fondului construit este una cumulativă și sedimentată în timp, iar procesul de conversie trebuie să țină cont de bagajul arhitectural adus de imobilul moștenit.

Urbanistic

Orașul istoric minier s-a construit simultan cu dezvoltarea exploatarii, în acest sens singurele programe arhitecturale abordate cu prioritate au fost clădirile administrative și locuințele colective. În contextul urban actual, conversia poate fi o soluție viabilă.

Istoric

Prin istorie ne înțelegem trecutul și factorii care au dus la construirea prezentului. Tot prin istorie putem continua lucrurile benefice și schimba lucrurile maligne.

Obiective

Obiectivul principal este crearea unui Centru de zi de reabilitare socio-profesională, unde se propun cursuri de reorientare profesională și recuperarea prin terapie (artă și muzică), dar și a unui loc de recreere și întâlnire.

Programul se adresează tuturor muncitorilor disponibilizați, atât de sex feminim cât și de sex masculin, foști angajați care au lucrat la Mina Lupeni.

Se propune conversia fostei Policlinici Stomatologice Lupeni, amenajarea peisagistică a curții, crearea de accese auto și pietonale.

Prin obiectul studiului se dorește realizarea unui Centru de zi pentru reabilitare socio – profesională, unde persoanele afectate de disponibilizările de la Mina Lupeni vor primi consultanță pentru reorientarea profesională, consiliere psihologică și vor participa la diferite ateliere de artă și meșteșuguri.

CAPITOLUL I

Despre minerit. Clasificări și perspectivă istorică

După agricultură, activitatea minieră este considerată a doua ca vechime în istorie. Aceste două activități primare, agricultura și activitatea minieră, au stat la baza dezvoltării civilizațiilor timpurii.

Primele activități miniere au fost: exploatarea pietrei, a materialelor neferoase folosite în obținerea ceramicii, a silexului, a sării, a ocrului din oxizi de fier (folosit la pigmentare, în ritualurile religioase).

Mineritul din preistorie până în antichitate

Prima epocă a istoriei – preistoria, începe în anul 3500 î. Hr. odată cu apariția omului și se sfârșește odată cu apariția scrisului, aproximativ în anul 3200 î. Hr..

Prima exploatare minieră cercetată din punct de vedere arheologic este Nazlet Sabaha, cunoscută sub numele de Safaha, creeată în anul 100.000 î.Hr., în Egipt. Din aceasta se exploata silexul, un subtip de silicolit și o diversitate de cuarț microcristalin sau criptocristalin, ce se află în cretă sau în marnă. A doua exploatare minieră preistorică din Egipt este Nazlet Khater 4, datată între anii 35.100 și 30.360 î.Hr.. Situl a fost concepută prin forarea unui tranșeu de nouă metrii lungime, cu doi metrii lățime, precum și prin săparea a șapte puțuri verticale. Mineritul de pe Valea Nilului a fost realizat prin siturile de exploatare a silexului de la Qena, creat de aproxmativ 50.000 de ani. Alte exploatări ale silexului – Nazlet Khater 2 și Beit Allam datează de aproximativ 60.000 de ani.

A doua exploatare minieră din lume ca vechime este Caverna Leului din Regatul Swaziland, Africa de Sud. Această exploatare are 43.000 de ani vechime, dar se crede că activitatea minieră din această zonă datează de aproximativ 70.000-110.000 de ani. Din Caverna Leului se valorifica hematitul – forma minerală a oxidului feric – folosit la pigmentarea cu roșu a oamenilor primitivi, în cadrul ritualurilor religioase. Din această mină au fost exploatate minimum 1.200 de tone de minereu de hematit.

Tot în Regatul Swaziland se găsește o altă exploatare minieră – Ngwenya, de unde se exploata hematit roșu și specularit, în perioada 42.000 î.Hr..

Fig.1 Exploatarea minieră Nqwenya

Din mina Wilgie Mie, Australia, s-a extras ocru roșu; aproximativ 19.600 de metri cubi de ocru roșu și 40.000 de tone de rocă. Această exploatare minieră este considerată cea mai mare și mai adâncă din Australia, dar și cea mai longevivă din lume, deoarece cercetările arheologice au arătat o exploatare care a durat 40.000 de ani.

Arheologii de la Universitatea din Chile au observat și studiat în America de Sud, exploatarea minieră preistorică San Ramon 15. Aceasta a fost utilizată de către indienii Huentelauquen la extragerea oxidului de fier, folosit la pigmentare, în ritualurile religioase. Mina San Ramon 15 datează de aproximativ 10.000-12.000 de ani î.Hr., iar de aici au fost exploatate aproximativ 2.000 de tone de pigment din 700 de metrii cubi de rocă.

În America de Nord, au fost descoperite în Michigan minele preistorice de cupru care au arătat activitatea minieră a fost prezentă din anul 5.000 î.Hr..

De asemeana și în Europa au fost descoperite exploatări miniere preistorice; un exemplu este Ungaria, unde în peșteri au fost găsite diferite unelte miniere primitive care au aparținut Mousterian-ilor, fiind create înainte de anul 40.000 î.Hr..

În regiunea Catalonia, Spania, complexul minier preistoric neolitic Gavà, cu minele Can Tintorer și Can Badosa, a funcționat aproxiativ 700 de ani, din anul 6.000 î.Hr.. Exploatările miniere ale complexului au cinci niveluri subterane, care comunică prin puțuri, creând astfel o rețea subterană complexă. Situl se află printre cele mai vechi din Europa, remarcându-se prin exploatarea neconvențională a varscitului (fosfat mineral verde, ușor de manevrat pentru crearea colierelor sau a brățărilor.

În regiunea Salzkammergut, Austria, în satul Hallstatt este datată cea mai veche mină de sare, din perioada neolitică, unde au fost găsite artefacte miniere din anul 5.000 î.Hr..

În regiunea Varna, Bulgaria, situl arheologic Provadia-Solnitsata indică exploatări de sare din preistorie. Regiunea era ocupată de aproximativ 350 de locuitori care se ocupau cu extragerea sării, între anii 5.500-4.200 î.Hr..

Fig.2,3 Sit arheolgic Provadia-Solnitsata, oraș preistoric întemeiat din extragerea sării

În perioada neolitică, între anii 4.000-3.000 î.Hr. au existat exploatări miniere ale silexului în siturile arheologice de la Grime’s Graves, Anglia. În acea perioadă, silexul era folosit la fabricarea armelor timpurii (a topoarelor cioplite).

Perioada antică a început odată cu apariția scrisului și a durat până la dispariția Imperiului Roman de Apus, în anul 476 d.Hr..

Din complexul minier Riotinto se exploata cuprul și argintul, mai întâi de către localnici, după de fenicieni (1.100 î.Hr.), de cartaginezi (535 î.Hr.) și de romani (206 î.Hr.). Apogeul exploatăriilor miniere în antichitate a fost datat din anul 70 d.Hr. până in anul 180 d.Hr., întrucât complexul Riotinto a fost cea mai mare exploatare de argint și cupru din Imperiul Roman.

Cea mai veche exploatare de smarald în trei culori (Morganit, Acvamarin, Heliodor) era în Wadi Sikait, datată în anul 300 î.Hr.. În Egiptul Antic, Wadi Sikait a fost intitulat orașul smaraldelor, fiind principala sursă de smaralde pentru Roma antică. Tot în Egiptul Antinc, la Assuan au fost găsite cariere de granit, iar la Sud de Cairo, din cariera Tura era extras calcarul alb. Din minele de la Wadi Hammamat (1300 î.Hr.) era exploatat aurul pentru faraoni.

La începutul secolului al 15-lea î.Hr, în Grecia antică, din minele de la Lavrion era extras argintul. Din minele de pe Insula Delos era extras cuprul, iar de pe Insula Euboea și Munții Lavrion era extras fierul.

În Imperiul Roman, aurul se extrăgea de la Dolaucothi (supranumită mina de aur Ogofau), unde se foloseau metode hidraulice de minerit.

Mineritul din Evul Mediu până la sfârșitul secolului al XIX – lea

În Evul Mediu, sectorul extractiv era alcătuit din extracția sării, pietrei pentru construcție și a mineritului, prin extragerea și rafinarea metalelor. În multe regate, exploatarea resurselor subsolului era consideratp monopol al monarhiei. Exploatările erau modeste, realizate de grupuri mici de oameni, care utilizau unelte rudimentare.

Începând cu secolul al XV-lea, în Europa Centrală a început exploatarea minelor de argint și cupru. Fiind filoane superficiale au fost repede epuizate, iar exploatările au încetat în secolele XV-XVI.

Noile metode de exploatare au necesiat investiții mari, nefiind la îndemâna grupurilor tradiționale de lucrători mineri. Inițiativa a fost preluată de negustorii din Audsburg și Nurnberg, care au organizat activitatea sub forma unor mari intreprinderi de tip capitalist, axate pe un calcul sever al rentabilității.

Creșterea semnificativă a sectorului minier din Europa Centrala a fost înregistrată în ultima treime a secolului al XVI-lea. La baza creșterii au stat investițiile considerabile, îmbunătățirile tehnici și organizatorice.

Fig. 4 Exploatări miniere în Evul Mediu

Mineritul în secolele XX – XXI

În Marea Britanie, cărbunele a devenit o problemă politică, datorită condițiilor impropii în care lucrau minerii, dar și modul în care erau tratați de proprietarii minelor. Principala asociație a minerilor a fost înființată în anul 1888 și a revendicat aproximativ 600.000 de mineri până în anul 1908.

Dezvoltarea tehnologică a contribuit la îmbunătățirea siguranței colectivității, cât și la mărirea capactății de muncă. La sfârșitul secolului al XX – lea, cărbunele a reușit să își mențină funtașă în fața altor surse de energie alternativă – petrolul și gazele naturale. O altă sursă de energie alternativă a fost energia nucleară, care la sfârșitul anului 1950 era folosită pentru electricitate.

Începând cu anul 1970, problemele mediului au devenit treptat importante, incluzând sănătatea minerilor, distrugerea peisajului și eliminarea vârfurilor de munte, poluarea aerului și contribuția la încălzirea globară prin arderea cărbunelui.

În Europa se investește în repornirea activității miniere și a celor conexe odată cu secolul XXI.

Din anul 2005, evoluția prețurilor pentru materiile prime și în special a mineralelor metalice a fost într-o continuă creștere, mai ales a aurului și argintului în perioada de criză. În acest context, industri minieră din întreaga lume a reacționat într-un mod firesc, iar țările deținătoare de resurse și cu experiență, au promovat și dezvoltat domeniul minier prin dezvoltarea capacității de producție existente, redeschiderea unor mine închise și exploatarea unoi noi zăcăminte.

Federația Camerelor de Comerț din Quebex (Canada) într-un document (Conytibition socio-économique au développement du Québec et des regions) demonstrează importanța sectorului minier în dezvoltarea societății:’’activitatea minieră îmbogățește Quebec-ul’’, creând peste 52.000 de locuri de muncă, din care 36.ooo directe și 16.000 în rețeaua de furnizare.(…)

În Australia, studiile economice au recunoscut o bună rezistență a țării în fața crizei economice, iar un factor care a contribuit la această rezistență a fost activitatea minieră.

În ceea ce privește Chile, în anul 2007 principalele investiții străine au fost adresate sectorului minier, principalul investitor fiind Canada. Țările mai puțin cunoscute pentru activitățile miniere au cunoscut o intensificare a acestui sector datorită creșterii prețurilor. Un exemplu este Algeria – recunoscută pentru zinc și plumb – a creat o lege nouă care a permis dezvoltarea sectorului în cauză.

Țara cu cele mai multe mine a fost China, aproximativ 24.000. Aceasta a avut cea mai mai semnificativă creștere economică din lume, dar și cel mai mare consum de energie pentru asigurarea funcționării uzinelor. Producția de electricitate este asigurată în proporție de 70% din cărbune. Pe lângă extracția cărbunelui, China extrage din minele sale cantități importante de fier, zinc, plumb, bauxită, argint, cupru și uraniu. În 2011, China a semnat cu Coreea de Nord un acord de exploatare a resurselor miniere (aur, antracit, fier, plumb, zinc, uraniu și pământuri rare).

Fig.5 Harta descoperirilor majore de aur în perioada 1998-2012

Mineritul în România din preistorie până în prezent

În România, cel mai vechi centru de prelucrare a sării datorat comunității Starčevo-Criș este cel de la Lunca, Poina Slatinei, datat din perioada timpurie a neoliticului.

O nouă descoperire a unei exploatări de sare preromane este cea de la Valea Florilor, între Câmpia Turzii și Cluj. Aceasta a intrat în literatura de specialitate, fiind atribuită perioadei Latène, mai exact civilizației dacice.

Fig.6 Vase – Cultura Starčevo-Criș

În antichitate, din Transilvania se extrageau metalele prețioase încă din perioada dacică, însă apogeul mineritului a fost atins sub ocupația romană. Inițial, aurul era dobândit prin spălarea nisipurilor aurifere, ulterior prin experiența romanilor, metodele au evoluat.

Exploatările de adâncime se aflau în localitățile Săcărâmb, Crăciunești, Vulcoi-Corabia, Câine, Căraci, Ruda-Bran, Baia de Criș, Baia de Arieș, Roșia Montană, Țebea, Almașul Mare și Zlatna.

Un puternic argument al existenței unor exploatări miniere preromane a fost descoperirea unor obiecte preistorice din aur (inele și brățări), în zona principalelor zăcăminte aurifere.

În complexul de la Ruda-Bran se aflau două filoane bogate în aur nativ (Sofia și Mihaeli), fiind exploatate până la 120m. Butucul de roată-turbină de la Ruda-Bran este expus la Muzeul Aurului din Bran și în urma analizării a fost datat în primele decenii ale secolului al doilea î.Hr..

Primele mențiuni scrise din Evul Mediu referitoare la exploatarea sării se găsesc într-o însemnare din anul 892. Conform acesteia, regele francilor i-a cerut hanului bulgar să nu îngăduie vânzarea sării în Moravia. Sarea provenea ori din Transilvania, ori din Maramureș, deoarece aceste ținuturi, la acea vreme, erau stăpânite de bulgari.

Fig.7 Harta aurului aluvionar exploatat în istoria României în râuri

În Bazinul Carpatic cele mai importante ocne de sare se găseau în Transilvania (Cojocna, Dej, Ocna Sibiului, Sic, Turda) și în Maramureș (Coștiui, Rona).

În secolele XI-XIII, sarea era vândută ori de puterea regală în depozitele regale de sale, administrate de musulmani și evrei, ori în colaborare cu instituțiile ecleziastice unde regii le donau importante cantități de sare sau chiar ocne.

La începutul secolului al XIV-lea, majoritatea ocnelor erau în proprietatea regilor Ungariei, pe baza faptului că dețineau terenurile pe care erau amplasate minele. Ulterior, în urma dreptului regalian, minele au fost atribuite regilor.

Exploatarea și desfacerea sării a ajuns să fie organizată exclusiv de către puterea centrală prin instituții propii, sub denumirea de cămări de sare. În 1397, acestea acestea au fost reorganizate, iar reformele aduse rămânând în vigoare până la sfârșittul Evului Mediu.

Tot în anul 1397, s-a hotărât interzicerea importului de sare în teritoriile aflate peste râul Sava, s-au înființat 14 noi cămări, s-a fixat prețul sării, precum și limitele jurisdicției cămării din Maramureș, între râurile Tisa și Zagyva.

La începutul secolului al XVI-lea s-au elaborat proiecte de reformă financiară pentru a spori veniturile și care au vizat transformarea cămărilor de sare. Planul din anii 1513-1514 viza închiderea ocnelor mai mici (cele din Sic și Cojocna) și a mai multor cămări din țară, pentru a reduce cheltuielile. Planul din anul 1521 a prescris unificarea mărimii bolovanilor de sare, fixarea prețului, interzicerea plății cu sare și închiderea tuturor cămărilor, astfel comercializarea sării devenea liberă. Planurile nu s-au concretizat sau au fost puse în practică pentru o scurtă perioadă.

În momentul de față, în România nu mai există licență de exploatare în execuție pe minereurile solide, excluzând cărbunele. Nu se mai exploatează aur, argint, cupru, zinc sau plumb. În România toate lucrărilede prospecțiune în mineritul neferos au fost realizate de firme din lume. Nici statul român și nici firmele românești nu doresc să investească în sectorul minier, iar firmele străine nu pot colabora sau lucra în domeniu, deoarece nu există un cadru legislativ, iar comunităție în care există zăcăminte sunt în opoziție. În țară există infrastructură umană necesară pentru această activitate (mineri, ingineri și geologi), dar cu trecerea anilor, numărul specialiștilor s-a diminuat.

CAPITOLUL II

Situația mineritului în România

Înainte de anul 1989, în România, sectorul minier era alcătuit din peste un milion de muncitori. Țara era împărțită în 14 regiuni miniere, iar peste 150 de localități depindeau de minerit.

Evoluția producției miniere înainte de 1989

Înainte de anul 1989, în întreg sectorul minier lucrau peste un milion de muncitori. Dintre aceștia, 350.000 erau angajați direct, iar restul de 700.000 erau anagajați indirect, ca urmare a activității miniere. Inclusiv și industria energetică oferea locuri de muncă pentru 65.000 de persoane, iar restul lucrând în mineritului neenergetic. Dintre angajații direct, 175.000 erau mineri, restul ocupând-se de activitățile conexe (administrativ, inginerie, chimie, proiectare).

Conform ANRM, România deține resurse minerale semnificative pentru o serie lungă de minerale, o mare parte dintre ele fiind metale, la care se adaugă materialele de construcții, rezerve de ape minerale și hidrocarburi.

Evoluția producției miniere după 1989

Cu toate acestea, după anul 1989, producția minieră a scăzut drastic pentru aproape toate exploatările metalifere. România a renunțat să mai extragă majoritatea metalelor pe care le exploata, iar consecințele au fost resimțite cel mai intens în zona mineritului, care era principala sursă de locuri de muncă.

Regiuni miniere din România

Dintr-un total de 16 județe, în România există 14 regiuni miniere, unde la data încetării activităților miniere 155 de localități depindeau de aceste locuri de muncă. În ultimii ani, mineritul românesc și-a continuat de declinul, deoarece toate părțile sectorului minier au fost atinse. Cea mai dramatică situație s-a înregistrat în mineritul metalifer, unde numărul persoanelor angajate a scăzut drastic.

Mine de cărbune

Mina Zăghid

În perimetrul Zăgrid si-au desfășurat activitatea două mine învecinate, care nu comunicau între ele – Mina Zăgrid I și Mina Zăgrid II.

Din punct de vedere economic, la mina Zăgrid I, zăcământul de cărbune brun a început să fie exploatat din perioada anilor 1954-1955, până în anul 1998. Mina Zăgrid II și-a desfășurat activitatea intre anii 1998-2005.

Rezultatul din procesul de extracție al cărbunelui brun este constituit din roci marmoase, argile și argile nisipoase, aflate în alcătuirea strateor geologice din vecinătatea stratului de cărbune.

Fig.8 Localizarea punctelor de recoltare a probelor de sol, Zăgrid

Mina Cristolțel

Exploatarea cărbunelui brun din mina Cristolțel a început în anul 1940 și a continuat până în anul 1998, moment în care mina a intrat în procesul de conservare-închidere.

Depozitele sedimentare din perimetrul cristolțel aparțin Cuaternarului, Eocenului, Oligocenului și Miocenului.

În cadrul minei Cristolțel s-au exploatat stratele de cărbuni X, XI și XII din Formațiunea Valea Almașului, corespondentă cu Formațiunea de Sâncreaiu și Formațiunea de Dealu Cotlui din aria Zăgrid-Hida.

Mina Teștioara

Zăcământul Teștioara aparține bazinului carbonifer Teștioara-Cristoțel-Surduc.

În cadrul minei Teștioara s-a exploatat doar stratul de cărbune brun XI, fiind strat omogen constituit din cărbune brun lucios, sfărâmicios și cantonat în gresii slab cimentate.

Mina Lupeni

În Valea Jiului, au început primele lucrări de prospecțiune în anul 1835, când se pun în evidență marile rezerve de cărbuni.

Un an important a fost 1884, când Rafael Hoffmann a început la mina Lupeni să lucreze sistematic. Exploatările încep sa devină mai extinse, iar cărbunii sunt transportați cu cărăuși din Galiția. Rafael Hoffmann a acordat o atenție mare dezvoltării minelor din Lupeni, trimițând mostre de cărbuni în Germania, unde s-a observat că din cărbunii din Lupeni se poate produce cocs. În urma acestei descoperiri, valoarea exploatărilor din Lupeni a crescut semnificativ.

În perioada anilor 1892-1902 sedeschid în perimetrul Lupeni minele ’’Nord’’, ’’Ștefan’’, ’’Victoria’’, ’’Ileana’’, ’’Carolina’’, ’’Sud’’ și ’’Ella’’.

Fig.9 Mina de cocs Lupeni, 1903

La 6 august 1929, în orașul Lupeni a avut loc cea mai importantă grevă din perioada interbelică, deoarece minerii au protestat împotriva condițiilor grele de muncă, a minimelor norme de protecția muncii și a salariilor extrem de mici. Autoritățile au dispus reprimarea prin forță a greviștilor; aproximativ 25 de muncitori au fost omorâți, iar peste 200 răniți.

Între anii 1929 – 1977, activitate minieră a decurs normal, fără evenimente notabile.

La 2 august 1977, în perioada regimului comunist, la Lupeni, minerii au protestat din nou împotriva abuzurilor politice și economice pe care au fost nevoiți să le îndure de-a lungul anilor; aceasta fiind una dintre cele mai importante mișcări. Și de această dată, revolta a fost încheiată rapid și brutal de autoritățile comuniste, iar majoritatea protestatarilor au fost condamnați la închisoare și persecutați.

După decembrie 1989, s-a pus problema sistării activității și trecerea în conservare a Minei Lupeni, însă mina a continuat să funcționeze la capacitate mică. Minele funcționau cu mai puțin de un sfert din vechile galerii, fapt care a condus la disponibilizarea unui număr mare de mineri. O parte din muncitori au fost disponibilizați cu aproximativ 300 de milioane de lei + 10 salarii, iar alții au ieșit pe caz de boală.

În februarie 2018, Darius Câmpean – președintele Sindicatului „Muntele” – declara pentru Glasul Hunedoarei: “Conform planului de pe vremea guvernului tehnocrat, Mina Lupeni ar fi trebuit să îți înceteze producția în septembrie 2017, iar în 2019 să nu mai rămână aproape nimic din ea (după oprirea producției urmând procedurile de închidere). Exploatarea Lupeni va putea produce cărbune pănâ la 31 decembrie 2018. A fost o muncă de peste un an să obținem această prelungire de termen (…).”

În ianuarie 2019, Darius Câmpen mai afirmă: “Având în vedere disponibilizările făcute, producția s-a diminuat puțin. Nu știu exact cu cât, pentru că a scăzut personalul, dar vine o producție consistentă și de la Lupeni și de la Lonea. Avem,însă, cu cine lucra. S-a reorganizat un pic activitatea și la Mina Lupeni lucrăm în 3 schimburi de câte 6 ore, la cele două abataje. Nu se mai lucrează în 4, din cauza lipsei de personal, dar vom încerca, prin mișcări de personal, să rezolvăm și această problemă la nivelul CEH (…) Vor fi prevăzute sume care includ concedieri în 2019, însă, acestea vor trebui regândite total, din punctul nostru de vedere, în acest an, pentru că dacă activitatea la cele două exploatări continuă cu producție, având în vedere nevoia de punere în siguranță a zăcămintelor deschise, atunci trebuie sa schimbăm puțin termenii pentru disponibilizare, pentru că activitatea se va prelungi”.

Fig.10 Vedere Lupeni, 1905-1908

Fig.11 Vedere Lupeni, 1915-1918

CAPITOLUL III

Propuneri de reabilitare socio-profesională a minerilor disponibilizați

Aspecte psihologice la nivel mondial

O motivație slabă constituie premisa unor perfomanțe mai slabe, iar motivația puternică contribuie la realizări mai mari. În acest sens sunt cunoscute numeroase rezultate experimentale concludentem dar sunt cunoscute și fapte observate în activitatea cotidiană.

Performațele realizate în activitatea profesională depind de asemenea de motivație. Din acest punct de vedere nu constituie o excepție nici activitatea științifică și nici activitatea creatoare în general.

Din perspectiva unui psiholog, pentru o reabilitarea socio-profesionălă cu succes, individul trebuie mai întâi să se descopere, să accepte aspectele pozitive sau negative în care se află, iar ulterior să găsească motivația de care are nevoie pentru vindecare.

Consilierea psihologică “este o intervenție psihologică în scopul optimizării, autocunoașterii și dezvoltării personale sau în scopul prevenției și retrimiterii problemelor emoționale, cognitive și de comportament. În urma procesului de consiliere psihologică, indivizii învață să-și dezvolte noi strategii de rezolvare a problemelor cu care se confruntă, prin activarea propriilor resurse blocate”.

Reabilitare este acțiunea de a (se) reabilita. Din punct de vedere medical este un complex de măsuri medicale, pedagogice, profesionale și juridice menite să restabilească sau să compenseze funcțiile tulturate ale organismului și capacitățiile de muncă a bolnavilor.

Rebilitarea socio-profesională preusupune orientarea individului spre o nouă activitate sau profesie.

Diagnostic, viziune, strategie

Diagnostic

Datorită stresului provocat de lipsa siguranței unui loc de muncă și de disponibilizările prin care au trecut, mulți muncitori de la Mina Lupeni și-au pierdut încrederea în sine, motivația și nu au reușit să își mai găsească un loc de muncă, fiind nevoiți să se reorienteze profesional.

Viziune

Viziunea este de creare a unui spațiu primitor pentru persoanele în cauză, care au nevoie de asistență psihologică și consiliere în vederea reorientării profesionale.

Strategie

Strategia pentru reabilitarea socio-profesională este alcătuită din ședinșe de consiliere psihologică, de activități/cursuri pentru dezvoltare personală și cursuri pentru reorientare profesională.

Pentru a-i motiva, psihologul îi îndrumă să urmeze cursuri de pictură/bricolaj, cursuri de muzică (unde pot aprofunda diferite instrumente), ateliere de tâmplărie (fabricarea unor obiecte decorative de mici/medii dimensiuni), competiții de șah sau seminarii de lectură.

Pentru reorientarea profesională se propun următoarele cursuri:

Activitate hotelieră pentru Stațiunea Straja (numeroase complexe turistice și cabane; atât pe distanța Uricni-Petroșani, cât și în Stațiunea Straja)

Confecționarea de huse pentru volane → Confezioni Andrea România (Lupeni)

Fabricarea instalațiilor și a echipamentelor specifice activităților de sortare – reciclare a deșeurilor menajere → Adarco Invest (cu atelierul de producție în Petroșani)

Producția de stâlpi metalici tubulari și diverse confecții metalice + producția de echipament electric + montarea de instalații electrice si de automatizare + consultanță și asistență tehnică de specialitate → Electroutil Aliser (Aninoasa)

Fabricare de: țevi și fitinguri pentru instalațiile de apă; articole pentru sistemele de irigații și grădinărit; echipamente și accesorii pentru piscine; fitinguri, robineți li furtunuri industriale; panouri solare → HydroSystem (Petroșani)

Mecanici auto (în zonă se află numeroase service-uri auto și benzinării)

Fabricarea de componente electronice → EC Electronics (Petroșani)

Fabricare de: susțineri mecanizaae, stâlpi și cilindrii hidraulici, confecții metalice → Gerom (Petroșani).

Din punct de vedere medical, se propun ședințe de consiliere psihologică care ajută la acceptarea de sine, autocunoașterea și autodescoperirea propriului potențial, crește gradul de toleranță la stres, îmbunătățește starea fizică și mentală, dar și starea de bine interior.

Psihologul va folosi și metoda convorbirii (metodă de cercetare psihologică).

Metoda convorbirii constă în ducerea unei discuții cu subiectul pentru a vedea mersul gândirii sale, interesele sale, atitudinea față de colectiv, influența literaturii asupra sa, influența mediului său social imediat. Convorbirea cu subiectul se desfășoară după un anumit program, pe baza unor întrebări dinainte elaborate. Dacă mersul discuției scoate la iveală aspecte interesante pe care cercetătorul nu le-a prevăzut, discuția nu va urma în mod rigid chestionarul stabilit, ci se va modifica pentru a se referi și la aceste aspecte.

Aceasta are avantajul că într-un timp relativ scurt ne permite să obținem date numeroase, dintre care cel puțin unele ar fi greu accesibile observației directe sau experimentării.

Centrul de Resurse al Comunității Boldești – Scăeni, România

Există în România nenumărate comunități sărace, care trăiesc de pe o zi pe alta din muncă zilieră, alocația copiilor sau din ajutorul social. Singura șansă reală pentru aceștia este educația, cursuri de formare sau reformare profesională, revitalizarea unor meșteșuguri și transformarea lor în afaceri sociale care au potențialul de a asigura surse de venit pentru oamenii din aceste comunități.

Fig.12 Centrul de Resurse al Comunității Boldești-Scăeni

O astfel de situație este la Boldești-Scăeni, unde comunitatea romă numără peste 1.000 de persoane, reprezentând aproximativ 10% din totalul populației orașului. A fost creată o platformă de discuții între autorități și comunitatea romă, pentru a identifica nevoile comunității și a demara programe în direcțiile găsite.

Fig.13 plan de situație-Centrul de Resurse al Comunității Boldești-Scăen0i

În procesul de integrare a comunității rrome a existat o atenție deosebită pentru identitatea lor, pentru cultura și tradițiile care îi fac unici. Pe durata construcțiilor, pe șantier au fost angajați persoane din cominitatea rromă. Aceștia au folosit tehnici și materiale tradiționale, cu care ei sunt obișnuiți, împreună cu lucruri moderne, specializându-se în noi tehnici de construire, care le pot oferi o șansă suplimentară pentru a-si găsi un loc de muncă.

Fig.14 etapa de umplere a pereților cu baloți de paie Fig.15 secțiune tranversală-Centrul

Centrul de Resurse al Comunității Boldești-Scăeni de Resurse al Comunității Boldești-Scăeni

CAPITOLUL IV

Studii de caz: programe de arhitectură – centru comunitar pentru reabilitarea socio-profesională

Community Center Grace Farms, New Canaan, USA

Grace farms este un centru non-profit din New Canaan, USA, dedicat artelor, comunității, credinței, naturii și inițiativelor justiției.

Centrul este deținut și administrat de Fundația Grace Farms, o organizație privată de operare, care încurajează persoanele și instituțiile să colaboreze pentru o mai bună funcționare la nivel local, național și global.

Centrul comunitar este o clădire sinuoasă proiectată de firma japoneză SANAA (condusă de Kazuyo Sejima și Ryue Nishizawa), câștigătoare a Premiului Pritzker. Deschid în anul 2015, the River Building – clădirea râului, așa cum mai este numită, a fost constuită pe locul fostei ferme Windsome, o unitate ecvestră, cumpărată de Fundația Grace Farms.

Acesta este construit din sticlă, beton, oțel, lemn și oferă o bibliotecă, sală de lectură, săli de curs, zonă pentru sport, zonă de zi pentru servit ceai, amfiteatru cu capacitate de 700 de locuri. Există de asemenea o grădină, o pistă de mers pe jos și un spațiu destinat grătarelor.

Fig.16 Community center Grace Farms, New Canaan, USA

În jurul sitului sunt amplasate instalații permanente de artă contemporană, aparținând lui Thomas Demand, Olaful Eliasson, Teresita Fernández, Beatriz Milhazes și Susan Philipsz.

Fundația Grace Farms oferă programe publice pentru copii și familii, adolescenți, adulți și seniori. Unul dintre programe este oferit de organizația Arts for Healing (Arte pentru Vindecare), o organizație dedicată furnizării terapiei prin artă și muzică, persoanelor cu nevoi emoționale, fizice, de dezvoltare și sociale.

Mehmet Akif Cultural Center, Anvers, Belgia

Din anul 2014, în Dendermondestraat, Anvers, un depozit vechi cu o capelă de rugăciune va fi transformat într-un centru cultural, sub denumirea de ”Mehmet Akif Cultural Center”.

Situl nu se dorește a fi transformat într-o moschee, dar se dorește a se crea un centru cultural turc cu un loc de cult; un loc religios cu o infrastructură accesibilă pentru comunitatea turcă.

Centrul cultural va fi orientat spre Mecca, iar vizitatorul va găsi următoarele facilități: un spațiu pentru rugăciune, terasă, imam, bibliotecă, săli de clasă, săli de conferință, cantină și zone de zi pentru diferite evenimente.

Misiunea are drept scop introducerea comunității turcești în societatea belgiană, crearea unei traiectorii surprinzătoare, o utilizare fascinantă și un limbaj incomprehensibil.

Fig.17 Mehmet Akif Cultural Center, Anvers, Belgia

Arhitectura fostului depozit a rezultat în urma discuțiilor cu reprezentanții orașului Anvers și viitorii beneficiari, comunitatea turcă.

Locul de cult este situat în volumul inferior din partea interioară a centrului cultural. Acesta este orientat spre Mecca, oferind o dinamică specială terasei trapezoidale. Deschiderile mici de ferestre admit lumina sacră. Acoperișul sitului urmărește înclinația interioară și face referire la cupolele mari din casele tradiționale de rugăciune.

Fig.18 Mehmet Akif Cultural Center, Anvers, Belgia

Structura este în formă de pentagram, cu spațiu liber în centru. Structura pilonilor a pereților exteriori împreună cu terasa fac referire, subtil, la construcția caselor tradiționale de rugăciune. Pereții dintre pilonii îmbrăcați în alb vor fi decorați cu mozaic modern de un artist.

Lali Gurans Community Center No.2, Kathmandu, Nepal

Lali Gurans este un centru comunitar semi-autonom și durabil din mediul rural Kathmandu, Nepal.

Centrul oferă următoarele facilități: bibliotecă comunitară, amfiteatru, propune cursuri de reorientare profesională, expoziție de artă, teatru, săli pentru workshop, cursuri pentru gastronomie și un orfelinat pentru 40 de copii și adulți tineri.

Designul se bazează pe metoda locală de construcție-cadru din beton armat de 30 de centimetrii, cu umplutură de bloc și adăugat un strat suplimentar de coloane pentru a elimina nevoia de cărărmidă. Această metodă creează un cadru deschis, care permite accesul luminii naturale în interior.

Fig.19 Lali Gurans Community Center No.2, Kathmandu, Nepal

Forma clădirii este inclinată spre interior pentru a oferi stabilitate structurală și seismică. Între straturile structurii exterioare se afla o zonă care oscilează între interior – exterior, care conține circulație verticală, precum solarii și plante.

Scările dintre cele două straturi de structură acționează ca o întindere în X pentru stabilitate laterală. În plus față de structura exoscheletă concentrică, clădirea integrează sisteme durabile de energie și tehnologie de ultimă oră, incluzând: brise-soleil, grădini permaculture pentru acoperiș, biogaz, panouri solare, colectarea apelor pluviale, încălzire și răcire pasivă.

Construit pentru a rezista la o intensitate seismică de gradul IX pe scara Mercalli, structura a rezistat nu unui singur eveniment, ci a două evenimente masive seismice în primăvara anului 2015, în timp ce se afla în construcție.

Hawai`i Presidential Community Center No.3, Hawaii, USA

Centrul prezidențial Hawai`i este un institut cultural pentru 105.000 de locuitori, situat aproape de Downtown Honolulu.

Centrul este un campus educațional focusat pe comunitate, cu programe susținute sub plăci dreptunghiulare de mari dimensiuni, stivuite. Aceste plăci de acoperiș sunt suprapuse pentru a crea conexiuni între programe și parcul adiacent. Majoritatea acoperișulilor sunt accesibile, oferind vederi impresionante asupra parcului înconjurător.

Fig.20 Hawai`i Presidential Community Center No.3, Hawaii, Usa

Bazându-se pe conceptul de ”incluziune radicală” sau o legătură transparentă și fluidă dintre natură, oameni și a programului – centrul este conceput să fie suficient de flexibil pentru a găzdui conferințe internaționale pe teme precum energia, sănătate și politică, susținând comunitatea locală cu săli de lectură, săli de curs, bibliotecă, ateliere de pictură, studio de muzică.

Fig. 21 Hawai`i Presidential Community Center No.3, Hawaii, Usa

Programul include facilități sportive, spațiu expozițional și un parc format din plantații native și pe cale de dispariție, cu întreținere redusă.

Centrul are un sistem derabil de răcire cu apă de mare și funcționează în întreg campusul ca o caracteristică interactivă a apei în jurul clădirilor.

The Mining Association of the United Kingdom, Solihull, Anglia

The Mining Association of the United Kingdom este o asociație fondată în anul 1946 pentru drepturile minerilor.

Asociația de când a fost înființată și până în prezent a reprezentat și a promovat interesele minerilor, mai ales după greva dintre anii 1984-1985 a minerilor disponibilizați.

În urma grevei, strategia guvermamentală proiectată de Margaret Thatcher a fost gândită în trei module: construirea de ample stocuri de cărbune, păstrarea unui număr mare de mineri în subteran și folosirea poliției pentru împiedicarea grevelor. Din păcate această strategie nu a funcționat, iar numărul grevelor a crescut considerabil, față de condițiile nefavorabile de muncă și de salariile care nu erau pe măsura sacrifiilor.

The Mining Association este o legătură directă între mineri și departamentele guvernamentale și alte autorități cu privire la modificările propuse în legislație și reglementările care ar putea afecta industria. Pentru o mai bună funcționare a asociaței, din componența comisiei MAUK fac parte și reprezentanți ai sectorului minier.

Centrul oferă următoarele facilități: săli de clasă, bibliotecă, cursuri pentru specializare în domeniul minier, reorientare profesională, iar împreună cu The Gemmological Association of Great Britain (Gem-A) oferă cursuri în domeniul geologiei.

Facilitățile oferite de asociație au avut un impact pozitiv din punct de vedere social și financiar pentru foștii mineri, deoarece industria minieră a fost redusă, iar ulterior privatizată.

Fig.22 The Mining Associaton of the United Kingdom, Solihull, Anglia

CAPITOLUL V

Obiectul (tema) de studiu: conversia fostei Policlinici Stomatologice, Lupeni – Hunedoara în Centru de zi de reabilitare socio-profesională a minerilor disponibilizați

Prezentare generală Lupeni

Așezarea a fost înființată în anul 1770, dar localitatea a fost declarată oraș abia în anul 1960.

Primele apariții legate de zăcămânurile de cărbune din Valea Jiului, au fost înregistrate în anul 1782, când mineralogul Benkö Janos a observat aprinderea și arderea zonelor de afloriment. A doua prezență a cărbunelui a fost semnalată de către generalui austriac Landau, între anii 1787-1788, în timpul apărării înălțimilor orașului Vulcan de atacul unei hoarde otomane.

În anul 1884, exploatările la Mina Lupeni se extind, iar cărbunii sunt transportați cu cărăuți la Galiția. Rafael Hoffman începe să lucreze sistematic și acordă o atenție deosebită dezvoltării minelor din Lupeni, trimitând mostre de cărbuni în Germania. În urma cercetărilor, s-a constatat că din cărbuni se poate produce cocs, iar valoarea exploatărilor din Lupeni a crescut semnificativ.

Un alt an important a fost 1890, unde una dintre societățile din care făceau parte trei deputați importanți ai parlamentului ungar (Hoitsy Pál, Cséry Lajos și Hováth Gyula) se angajează în construirea căii ferate Petroșani – Lupeni. Construirea căii ferate a produs schimbări majore atât în creșterea dezvoltării zonei, cât și administrativ, deoarece cărbunele extras era transportat cu carele la Petroșani.

În anul 1935, este construită Policlinica Stomatologică dedicată exclusiv minerilor de la acea vreme.

Începând cu anul 1995, Policlinica Stomatologică trece în proprietatea Asociației Pensionarilor.

Între anii 1995-2019, clădirea este închisă, iar cele două camere cu acces separat sunt transformate în capelă.

În anul 2003, orașul a fost declarat municipiu.

Prezentare Policlinica Stomatologică Lupeni

Situl ales este amplasat în Depresiunea Petroșani, la poalele de Nord ale Munților Vâlcan, pe râul Jiul de Vest și la Sud-Vest de Petroșani (reședință de județ și orș important din punct de vedere economic). Proprietatea, aparținând Primăriei Lupeni, este în regim public.

Vecinătățile terenului sunt: la Nord-spațiu verde/parc; la Sud, pe strada Avram Iancu- Casa Parohială pentru Biserica Mironosițelor cu regim de înâlțime P; la vest, pe strada Bisericii – Biserica Romano – Catolică, cu regim de înălțime P + 1E + pod; la Est, pe strada Avram Iancu – imobil în regim privat cu regim de înălțime P + pod.

Clădirea aleasă este situată pe strada Bisericii, nu este renovată, are regimul de înălțime demisol + P + 1E + pod și păstrează parțial tipologia de plan a clădirilor deja existente în zonă (clădiri ce au curte interioară, iar accesul se face prin ea). Accesul în incintă se poate face atât de pe strada Bisericii, cât și de la intersecția străzii Bisericii cu strada Avram Iancu.

Arhitectura clădirii se integrează ca tipologie a planului construit și creat de construcțiile deja existente din zona studiată, unde clădirile se remarcă cu preponderență într-un stil neoromânesc.

Fig.23 fosta Policlinică Stomatologică, Lupeni, jud. Hunedoara

Imobilul este construit din plăci de beton armat cu grosimea de 20 cm, planșee, stâlpi și grinzi din beton armat (cu secțiune rectangulară). Podul face excepție fiind construit din: plasă de rabitz, scândură bătută, umplutură de 15 cm, grinzi de lemn 10×15 cm și scândură bătută.

Pe trei fațade, clădirea are tencuială de culoare gri, a patra fațadă are cărămidă aplicată. Tâmplăria este din lemn vopsit verde, cu geam de sticlă, iar pereții e compartimentare sunt realizați din blocuri de cărămidă de 30 cm.

Acoperișul este alcătuit din: grinzi 10×15 cm, căpriori 10×15 cm, șipci transversale, șipci longitudinale, iar învelitoarea este din țiglă ceramică.

Imobilul dispune de o curte cu suprafața construită desfășurată de 2.086 m²; aceasta cuprinde două anexe și un șopron.

Fig.24 fosta Policlinică Stomatologică, Lupeni, jud. Hunedoara

Fig.25 fosta Policlinică Stomatologică, Lupeni, jud. Hunedoara

Necesitatea și obiectivele programului

Aspecte medicale ale beneficiarilor programului

Datorită stresului provocat de lipsa siguranței unui loc de muncă, persoanele disponibilizate de la Mina Lupeni și-au pierdut treptat încrederea în forțele proprii, cu atât mai mult le este foarte dificil să îți găsească un loc de muncă în domeniul minier.

În urma efortului de a căra / manevra greutăți, dar și din cauza pericolelor la care sunt supuși în fiecare zi, minerii suferă de boli cronice, care se accentuază în condiții de stres și de înaintarea în vârstă.

Minerii suferă în general de silicoză, probleme ale coloanei vertebrale, depresie, iar rezolvarea acestor probleme necesită un program de asistență psihologică și consiliere medicală.

Aspecte economice

Atât autoritățile locale, cât și cetățenii își doresc ca orașul lor – Municipiul Lupeni – să își regăsească identitatea ți să revină pe harta socio-economică a țării.

Autoritățile locale au ca prioritate elaborarea unui plan socio-profesional care să ofere oportunități pentru dezvoltarea socio-economică.

Obiectivele programului

Obiectivul general al investiției este reabilitarea clădirii fostei Policlinici Stomatologice, imobil a cărei funcțiune nu mai este asigurată și care se află într-o stare avansată de degradare și transformarea sa într-un centru de zi multifuncțional, care să găzduiască activități socio-profesionale destinate minerilor din Municipiul Lupeni.

Prin program se dorește crearea unui centru de zi dedicat minerilor, prin care aceștia să își găsească sprijinul și ajutorul de care au nevoie pentru a putea să își revină din punct de vedere socio-profesional și psihologic.

Centrul de zi va cuprinde: consiliere psihologică și nutriție, activități / cursuri pentru dezvoltare personală, cursuri pentru reorientarea profesională, ateliere de bricolaj și tâmplărie, spații pentru terapia prin artă (muzică, pictură), spații pentru relaxare (competiții de șah, seminarii de lectură).

Configurarea funcțiunilor din spațiul propus și amenajarea interioară vin în sprijinul rezolvării problemelor de natură medicală și socio-profesională, urmărind în același timp realizarea unor legături de natură umană între persoanele cu probleme și preocupări similare, care să conducă către integrarea acestui segment social în societate.

Problemele de natură strict medicală vor fi tratate în cadrul unor programe de asistență medicală oferite de fundații de profil.

Concluzii

În concluzie, în cadrul lucrării teoretice am analizat metodele de intervenție și reorientare necesare în procesul de salvare a minerilor disponibilizați.

Scopul studiului este de a veni în ajutorul unor persoane care riscă să fie excluse din societate. Prin prezentarea studiilor de caz, a exemplelor date și prin modul lor de funcționare, am dorit să arăt accesibilitatea și aplicabilitatea unui astfel de program.

Salvarea sitului de studiu ales, prin procesul de conversie și reabilitare funcțională, aduce beneficii considerabile spațiului urban, prin utilizarea eficientă a fondului construit existent și prin favorizarea legăturilor sociale.

Datorită poziției ocupate în raport cu vecinătățile, situl ales înfățișează un mare potențial de conversie, fapt ce susține și întărește perspectiva reabilitării lui. Funcțiunile spațiului se bazează atât pe tendințele actuale, la nivel mondial, cât și pe nevoile beneficiarilor, după cum reiese din sondajul efectuat în Municipiul Lupeni, județul Hunedoara și atașat în Anexă.

Bibliografie

Cărți

David Daniel , ’’Psihologie clinică și psihoterapie. Fundamente’’, editura Polirom, Iași, 2006

Kiss julien-Ferencz, ’’Istoria psihologiei în România. Tipare și factori ai evoluției în perioada totalitară și postdecembristă’’, editura Didactică și Pedagogică, București, 2013

Prof. Dr. Doc. Roșca Alexandru, ’’Psihologie generală’’, ediția a II-a, editura Didactică și Pedagogică, București

Vermeersch M. Pierre. “ Palaeolithic Quarrying Sites in Upper and Middle Egipt”, editura Leuven University Press, 2002

Articole

Camprubi Antoni, Melgarejo Joan-Carles, Melgarejo A. Joaquin, Costa Fidel, Bosch Joseph, Estrada Alicia, Borell Ferran, Yushkin P. Nikolai, Audreichev L. Valentin, Mining and geological knowledge during the Neolithic:a geological study on the variscite mines at Gavà, Cataloni, Episodes, Vol. 26, no. 4 https://s3.amazonaws.com/academia.edu.documents/30394875/Episodes_2003_%28295-301%29.pdf?AWSAccessKeyId=AKIAIWOWYYGZ2Y53UL3A&Expires=1550760362&Signature=diX1mD4Lqx0a3AvRqiSQa53s06I%3D&response-content-disposition=inline%3B%20filename%3D2003._Mining_and_geological_knowledge_du.pdf, 21.02.2019

Morton G.R., Mining and Religion in Ancient Man, 1996

http://www2.asa3.org/archive/asa/199610/0067.html, 19.02.2019

National Heritage Places-Wilgie Mia Aboriginal Ochre Mine, 2011, Commonwealth of Asutria, Gazette special

https://www.environment.gov.au/system/files/pages/a2698ca0-6bf1-4d72-a6e2-1a9b7e447e51/files/10604404.pdf ,19.02.2019

Wollmann Volker, Ciugudean Horia Ion, Noi cercetări privind mineritul antic în Transilvania

https://www.academia.edu/5719092/Noi_cercetari_privind_mineritul_antic_in_Transilvania_I_.New_Research_regarding_the_ancient_Mining_in_Transylvania_I_?auto=download, 21.02.2019

Zsolt Simon, Mineritul de sare în evul mediu în Transilvania și în maramureș,articol: https://www.academia.edu/9039647/Mineritul_de_sare_%C3%AEn_evul_mediu_%C3%AEn_Transilvania_%C5%9Fi_%C3%AEn_Maramure%C5%9F, 12.03.2019

Teze de doctorat

Varga Ildiko Melinda, Explatările de cărbuni din bazinul Văii Almașului-impactul asupra madiului și reabilitarea terenurilor afectate, teză de doctorat, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca 2010

Reviste

Community Center Grace Farms, revista The Plan, nr. 91/2016

Hawai`i Presidential Community Center No. 3, revista El Croquis, nr. 184/2016

Lali Gurans Community Center No. 2, revista El Croquis, nr. 184/2016

Pavelcu V., Motivația creației științifice, Revista de psihologie, nr. 2, 1972

Pieters Dominique, Mehmet Akif Cultural Center, revista A10, nr. 47/2012

Pop Adrian, O construcție sustenabilă pentru Centrul de Resurse al Comunității Boldești-Scăeni, revista ARHITECTURA, nr.3/2015

Webografie

12,000-year-old mine found in Chile

https://www.abc.net.au/news/2010-12-06/12000-year-old-mine-found-in-chile/2363962, 21.02.2019

Prehistoric Mining

http://www.ancient-wisdom.com/mining.htm, 19.02.2019

Mina Lupeni, program redin din cauza dispoibilizărilor, 2019

http://cronicavj.ro/wp/?p=83242, 27.02.2019

Nicu Pârlog, Povestea aurului românesc

https://www.descopera.ro/povestea-aurului/8137378-povestea-aurului-romanesc, 21.02.2019

Abataj

https://dexonline.ro/definitie/abataj, 27.02.2019

Afloriment

https://dexonline.ro/definitie/afloriment, 24.03.2019

Cocs

https://dexonline.ro/definitie/cocs

Prospecțiune

https://dexonline.ro/definitie/prospec%C8%9Biune

Reabilitare

https://dexonline.ro/intrare/reabilitare/71746

Silex

https://dexonline.ro/definitie/silex, 19.02.2019

Silicoză

https://dexonline.ro/definitie/silicoz%C4%83

Mousterian

https://www.dictionary.com/browse/mousterian, 21.02.2019

Mineritul în Evul Mediu

earth.google.com/web/, 12.03.2019

Copper

https://en.wikipedia.org/wiki/Copper, 21.02.2019

Anticient Roman Life

http://factsanddetails.com/world/sub369/, 21.02.2019

Bud Ioan, Duma Simona, Dincolo de nori, 2016

http://www.gazetademaramures.ro/in-romania-mineritul-a-murit-in-europa-si-in-lume-renaste-paradoxuri-17826, 23.02.2019

Iancu Ciprian, ’’Mina Lupeni mai scoate cărbune până în decembrie’’ 2018

https://glasul-hd.ro/mina-lupeni-mai-scoate-carbune-pana-decembrie/, 27.02.2019

Gazeta de Maramureș: Ați distrus mineritul, ați distrus România! Începe împărțeala?

https://jurnalulbucurestiului.ro/gazeta-de-maramures-ati-distrus-mineritul-ati-distrus-romania-incepe-imparteala/, 26.03.2019

Cultural resources:Malolotja Archaeology, Lion Cavern

http://www.sntc.org.sz/cultural/malarch.asp, 19.02.2019

Dr. Luca Daniel, medic primar Fizioterapie și Recuperare Medicală, șef Secție Reabilitare Medicală, Ce este reabilitarea (recuperarea) medicală, 2014

http://www.tribuna.ro/stiri/actualitate/ce-este-reabilitarea-recuperarea-medicala-95747.html, 4.02.2019

Istoric Pușcașu Dumitru Ioan, Scurt istoric al mineritului în Valea Jiului, 2007 http://valeajiului.blogspot.com/2007/06/scurt-istoric-al-mineritului-n-valea.html, 27.02.2019

Lupeni

https://ro.wikipedia.org/wiki/Lupeni, 27.02.2019

Nqwenya Mines

http://whc.unesco.org/en/tentativelists/5421/, 19.02.2019

Surse imagini

Fig.1- https://afrotourism.com/attraction/ngwenya-mine/, 12.02.2019

Fig.2-https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/solnitsata-cel-mai-vechi-oras-din-europa, 21.02.2019

Fig.3-https://hartacomorii.blogspot.com/2016/02/a-fost-descoperita-cea-mai-veche.html, 21.02.2019

Fig.4-https://www.voci.ro/istoria-neoliticului-de-pe-teritoriul-romanesc/, 12.03.2019

Fig.5-https://hartacomorii.blogspot.com/2013/09/unde-gasesti-aur-in-apele-romaniei.html, 21.02.2019

Fig.6https://en.wikipedia.org/wiki/Economics_of_English_Mining_in_the_Middle_Ages, 12.03.2019

Fig.7-https://en.wikipedia.org/wiki/Mining_and_metallurgy_in_medieval_Europe, 12.03.2019

Fig.8-http://www.business24.ro/rosia-montana/stiri-rosia-montana/unde-se-afla-romania-pe-harta-tarilor-ingenuncheate-de-marile-corporatii-miniere-1535432, 27.02.2019

Fig.9-Varga ildiko Melinda, Explatările de cărbuni din bazinul Văii Almașului-impactul asupra madiului și reabilitarea terenurilor afectate, teză de doctorat, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca 2010, 21.02.2019

Fig.10,11-istoriolog:Grecu Dan Simion,

https://www.facebook.com/profile.php?id=100007191677944&sk=photos&collection_token=100007191677944%3A2305272732%3A69&set=a.1500904020159306&type=3, 21.02.2019

Fig.12,13,14,15-Pop Adrian, O construcție sustenabilă pentru Centrul de Resurse al Comunității Boldești-Scăeni, revista ARHITECTURA, nr.3/2015

Fig.16-Community Center Grace Farms, New Canaan, USA, revista The Plan, nr. 91/2016

Fig.17,18- Pieters Dominique, Mehmet Akif Cultural Center, revista A10, nr. 47/2012

Fig.19- Lali Gurans Community Center No. 2, revista El Croquis, nr. 184/2016

Fig.20,21 -Hawai`i Presidential Community Center No. 3, revista El Croquis, nr. 184/2016

Fig.23,24,25 fosta Policlinică Stomatologică, Lupeni, jud. Hunedoara, arhivă personală

ANEXĂ: Sondaj de opinie

CHESTIONAR

Vârsta

Sex

Ocupație

Zona în care locuiți

Nivelul de educație

Școala primară

Gimnaziu

Școala de arte și meserii

Liceu

Studii universitare

Domeniul de ocupație

Administrație publică/ învățământ/ sănătate

Comerț/ servicii

Industrie/ muncitor specializat

Antreprenor/ liber profesionist

Altele

Informații privind zona

De cât timp locuiți în oraș?

Mai puțin de 5 ani

Între 5 și 10 ani

Mai mult de 10 ani

Care credeți că este nivelul de dezvoltare actual al zonei?

Scăzut

Mediu

Ridicat

Ce clădire considerați că repezintă un reper și un simbol al zonei?

Informații privind fosta Policlinică Stomatologică?

Cunoașteți fosta Policlinică Stomatologică?

Da

Nu

Ați fost vreodată în fosta Policlinică Stomatologică?

Da

Nu

Ce amintiri legate de fosta Policlinică Stomatologică aveți?

Ce valoare considerați că are fosta Policlinică Stomatologică?

Arhitecturală

Culturală

Ambientală

Istorică

Memorială

Nici o valoare

Altele

Considerați că fosta Policlinică Stomatologică trebuie?

Demolată

Complet renovată și redeschisă având aceeași funcțiune

Complet renovată și refuncționalizată, răspunzând nevoilor cetățenilor

Informații privind conversia fosteai Policlinici Stomatologice

Sunteți de acord cu converia fostei Policlinici Stomatologice într-un centru de zi?

Da

Nu

Sunteți de acord cu următoarele funcțiuni pentru centrul de zi?

Cursuri de reorientare profesională

Psiholog

Șah

Bibliotecă/sală de lectură

Atelier de pictură/ bricolaj

Sală de muzică/ cursuri

Atelier de tâmplărie

Dacă nu sunteți de acord cu intrebarea precedentă ce ati incluce și ce ați elimina?