Despre Fenomene Si Procese DE Risc Turistic PE Teritoriul Orasului Borsa

DESPRE FENOMENE SI PROCESE DE RISC TURISTIC PE TERITORIUL ORASULUI BORȘA

Cuprins

Introducere

Capitolul I. Baza teoretica si metodologica a studiului

Conceptele de risc ,risc turistic,fenomene si procese de risc turistic

Istoricul cercetarii

Metodologie

Capitolul II.Orasul Borsa-Caractere Generale

2.1. Localizarea geografica a orasului Borsa

2.2.Conditiile fizico-geografice

2.3.Trasaturi geodemografice

2.4.Asezari componente

2.5.Activitati economice

2.6.Infrastructura tehnica a teritoriului

Capitolul III.Factori generatori ai fenomenelor si proceselor de risc turistic pe teritoriul Orasului Borsa

3.1. Factori naturali generatori ai fenomenelor si proceselor de risc turistic

3.1.1. Structura geologica si fenomenele geologice

3.1.2.Relieful si fenomenele geomorfologice

3.1.3. Trasaturile elementelor climatice si fenomenele climatice de risc

3.1.4.Resursele de apa si fenomenele hidrice de risc

3.1.5.Resursele pedogeografice si fenomenele pedologice de risc

3.1.6.Elementele biogeografice si fenomenele biogeografice de risc

3.2. Factori antropogeni generatori ai fenomenelor si proceselor de risc turistic

3.2.1.Factori femografici si fenomenele demografice de risc

3.2.2.Activitatea agricola

3.2.3Industria extractiva si prelucratoare

3.2.4.Activitatea de constructii

3.2.5.Activitatea turistica

3.2.6.Activitatea de transport

3.2.7.Infrastructura tehnica a teritoriului

3.2.8.Gestionarea deseurilor

3.2.9.Factori politici si decizionali3.3. Factori de natura endogena generatori ai fenomenelor si proceselor de risc turistic

Capitolul IV.Fenomene si procese de risc turistic pe teritoriul Orasului Borsa.

Capitolul V.Masuri si actiuni pentru diminuarea si inlaturarea fenomenelor si proceselor de risc turistic.

5.1.Analiza SWOT

5.2.Masuri si actiuni intreprinse

5.3.Masuri si actiuni propuse

Concluzii

Anexe

Bibliografie

Introducere

Capitolul I

BAZA TEORETICĂ ȘI METODOLOGICĂ A STUDIULUI

1.1 . Conceptele de risc,risc turistic,fenomene si procese de risc turistic.

Încă din cele mai vechi timpuri omenirea a încercat sa stabilească o cauzalitate a fenomenelor care au loc în lumea înconjuratoare , să găsească soluții și răspunsuri . În antichitatea romană sau greacă , totul era pus pe seama zeilor , iar tot ce nu putea fi explicat era considerat a proveni de la zei și a fi un risc sau hazard .

În antichitatea romană sau greacă, totul era pus pe seama zeilor, iar tot ce nu putea fi explicat era considerat a proveni de la zei și a fi un risc sau hazard .

Presiunea exercitată asupra peisajului cu intensitați crescânde , conduce la o suprasolicitare a structurii acestuia si implicit , la aparitia fenomenelor de risc , compunand un nou domeniu de studiu în geografia turismului , putin abordat până în prezent (A. Păcurar, 2003) .

In structura sa , turismul contine o multitudine de aspecte și categorii care se manifestă de cele mai multe ori , contradictorii iar în raport cu omul si interesele sale , pot lua o turnură negativă care va conduce la dereglări functionale ale sistemului .

Într-o astfel de categorie se înscriu fenomenele și procesele de risc turistic.

Riscul este definit ,,un pericol eventual ,mai mult sau mai puțin previzibil,într-un teritoriu nedefinit,cu o durată nedeterminată (A.S.Bailly,1995) , iar riscul turistic,apare ca un prag inertial în devenirea fenomenelor din geosfera recreativ-curativă, care , o dată depăsit , determină o evoluție cu urmări negative ale acestora” (Cocean P,1999) .

Riscul este o categorie de stare desemnând conjunctura relatională care rezultă ca urmare a asumării hazardului de către acei componenți ai geosistemului care posedă capacitatea de percepere a evenimentelor (Mac,Petrea,2002).

Riscul(,,risque” din limba franceză) este definit ca numărul posibil de pierderi umane,persoane rănite , pagube asupra proprietătilor și întreruperea activității economice în timpul unei perioade de referință și într-o regiune dată pentru un fenomen natural particular (Dicționarul IDNR,1992,citat de Zăvoianu și Dragomirescu, 1994) .

În zilele noastre , cauzalitatea fenomenelor nu mai este considerată un parametru de referință în definirea riscurilor . Accentul s-a mutat pe incertitudinea momentului de apariție , a modului de manifestare a unui fenomen .

Fenomenele și procesele de risc reprezintă o problemă majoră actuală a societații umane la o suprasolicitare a structurii acesteia , ceea ce conduce la apariția fenomenului domeniului de studiu în geografia turismului , puțin abordat până în prezent (A, Păcurar, 2003) .

Sorocovschi (2002) definea conceptul de risc considerând că acesta ,,include mai multe componente și anume : lucrul care se întamplă , contextul său ambiental , dezastrul pe care îl poate conduce și incertitudinea relativă a evenimentului în sine” .

Periculozitatea exprimă probabilitatea ca un eveniment extrem cu o anumită intensitate să afecteze o zonă într-o perioadă de timp determinată .

Vulnerabilitatea exprimă atitudinea unui anumit element (populația , infrastructuri , activității economice , servicii sociale , resurse naturale) de a suporta efectele în funcție de intensitatea evenimentului .

Valoarea expusă sau expunerea se referă la elementul care trebuie să suporte evenimentul și poate fi exprimată prin numărul de prezențe umane , prin valoarea unei proprietații (teren , construcții) prin capacitatea de producție (industrială , agricolă) sau prin resurse naturale (apa , sol ,pădure) utilizate sau utilizabile de către societatea umană expuse unui anumit pericol .

Produsul dintre vulnerabilitate și valoare exprimă consecințele referitoare la om , la pierderi de vieți omenești , la daune materiale , la pierderi ale eficienței și funcționabilitații infrastructurilor din cauza evenimentelor dăunatoare .

Valoarea potențială a pierderilor este dată de produsul dintre valoarea elementului cu grad de risc și vulnerabilitate .

Riscul se poate defini prin periculozitate , vulnerabilitate și valoare . Riscul exprimă numărul așteptat de pierderi de vieți omenești , de răniți , de daune ale proprietaților , de întrerupere a activităților economice și de distrugere a resurselor naturale datorate unui eveniment daunator .

Riscul este deci produsul dimensiunilor daunei așteptate din posibilitatea ca evenimentul sa aiba loc .

Riscul specific reprezintă gradul de distrugere așteptat , ca și consecință a unui eveniment de intensitate determinată , este raportul între periculozitate și vulnerabilitate .

Riscul total exprimă valoarea pierderilor umane , a ranitilor , a daunelor cauzate proprietaților și perturbării activităților economice , datorate unui eveniment extrem .

Cauzele apariției fenomenelor de risc sunt numeroase , fapt ce determină și varietatea fenomenelor de manifestare și pot fi grupate în trei categori distincte : naturale , antropogene și endogene (Cocean Pompei, 1999) .

Activitatea turistică , ca un proces complex , în raport cu omul și interesele sale , poate lua o turnură negativă care va conduce la dereglări funcționale ale sistemului , formând astfel o categorie unde se înscriu fenomenele și procesele de risc turistic .

Riscul turistic , apare ca un prag inerțial în devenirea fenomenelor din geosfera recreativ-curativă, care, odată depășit , determină o evoluție cu urmări negative ale acestora (P, Cocean , 1977) .

Riscuri naturale

Sunt manifestări extreme ale unor fenomene naturale , precum cutremurele, furtunile , inundațiile , seceta , care au o influență directă asupra societații și a mediului înconjurator , în ansamblu .

Aceste riscuri naturale se pot clasifica în funcție de diferite criterii , cum ar fi :

geneza (modul de formare)

durata de manifestare

arealul afectuat .

Factorii generatori care aparțin cadrului natural sunt conținuți în matricea evolutivă a componentelor peisajului : relief , hidrografie , climat , vegetație , fauna .

Modificările climatice induse din cauza astronomice vor perturba atmosfera de desfăsurare , de lungă durată , a actului recreativ , dar și punctele atractive , spre exemplu răcirea climei ca factor inhibitor al turismului recreativ și de cură heliomarină, sau încalzirea climatului ca factor restrictiv pentru turismul hibernal. Alte exemple pot fi : alunecarile de teren,care pot distruge infrastructura turistică , prabușirile din peșteri care afectează pitorescul lor , unele dispariții ale faunei , care prin distrugerea lanțurilor trofice , afectează turismul cinegetic , reducerea activitaților postvulcanice care afectează negativ straturile acvifere minerale sau termale. Aceste fenomene naturale se reflectă în turism ca factori restrictivi , cu un risc potential (Cocean Pompei, 1996) .

În funcție de geneză , riscurile naturale se diferențiază in : riscuri endogene și riscuri exogene .

• Riscuri endogene sunt generate de energia provenită din interiorul planetei și cuprind erupțiile vulcanice și cutremurele .

• Riscuri exogene sunt generate de factorii climatici , hidrologie , biologice , și cuprind : hazarde geomorfologice , hazarde hidrologice , hazarde biologice naturale , hazarde oceanografice , hazarde biofizice , hazarde astrofizice .

• Riscuri geomorfologice cuprind : prăbușirile , tasările sau alunecările de teren , avalanșele .

• Riscuri climatice cuprind o gamă variată de fenomene și procese atmosferice , care duc la pierderi de vieți omenești , pagube mari și distrugerea mediului înconjurator .

• Riscuri hidrografice(oceanografice) cuprind fenomenele generate de valurile de vânt sau de cutremure (tsunami). Inundațiile produc mari pagube materiale și pierderi de vieți omenești.

• Riscuri biologice naturale cuprind : epidemii , invazii ale insectelor .

O alta categorie numeroasă de factori generatori de risc turistic sunt de proveniență antropică.

Riscurile antropice sunt fenomene de interacțiune între om și natură , declanșate sau favorizate de activitați umane și care sunt dăunătoare societații în ansamblul ei și existenței umane în particular .

Aceste fenomene sunt legate de intervenția omului în natură , cu scopul de a utiliza elementele cadrului natural în interes propriu : activitați agricole , miniere , industriale , de construcții , de transport , amenajarea spatiului .

În unele cazuri , cauzele antropogene se întrepatrund cu cele naturale , în cazul deșertificării , inundațiilor .

După durata și gradul de afectare a mediului , riscurile se pot clasifica astfel :

episodice (emisii de poluanți , remediați ușor);

accidentale (produc dereglari în desfășurarea unui proces natural sau antropic și se pot remedia într-un interval de scurt timp);

ruptură este întreruperea activitaților prin distrugerea mecanismului de funcționare , care necesită timp și resurse financiare mari;

catastrofale produc schimbări radicale în structura unui ecosistem , sau care pot conduce la dispariția unei structuri , care presupune reconstrucția pe principii diferite fată de cele initiale pentru a rezista la alte riscuri catastrofale , cu cheltuieli imense.

• Riscuri primare legate de transmiterea undelor seismice din locul de producere al cutremurului din adâncul scoarței , numit focar .

• Riscuri secundare legate de procesele generate de undele seismice la suprafața Pamantului și cuprind alunecări , prăbușiri , apariția sau reactivitatea unor falii , formarea vulcanilor noroioși , formarea unor valuri uriașe numite tsunami .

Premisele riscului antropogen sunt înmagazinate în intervenția abuzivă asupra elementelor naturale ale peisajului , în readaptarea lui la condițiile de funcționare optima a structurilor preexistente , în introducerea unor elemente de perturbare a dinamicii și funcționalitații ansamblurilor ce deservesc turismul.

La originea fenomenelor de risc antropoturistic se află recunoașterea potențialului de acțiune și reacțiune a elementelor asupra cărora se acționează , alegerea gresită a metodelor și mijloacelor de intervenție , suprasolicitarea interesată a unor componente ale sistemului , neprofesionalismul .

A treia categorie de factori generatori de risc turistic este cea de natură endogenă , care este rezultantă unei evoluții stagnante , ineficiențe a activitaților turistice într-un anumit teritoriu , a contradicțiilor permanente în raporturile cerere-ofertă .

Riscul , în general , amenintă structura , calitatea și cantitatea resurselor atractive , în domeniul turismului .

Caracteristici generale ale riscului

Caracteristica fundamentală a riscului este incertitudinea , acea componentă care o distinge de distrugere sau de impact.

Riscurile se pot clasifica :

după modul de manifestare (lente sau rapide)

după cauze (naturale sau antropice)

În funcție de amplitudinea acestora și de factorii favorizanți în locul sau regiunea în care se manifestă , aceste riscuri pot produce pagube mai mici sau mai mari,uneori catastrofal. Pot produce încetarea sau perturbarea gravă a funcționarii societații , victime omenești , pagube mari și distrugeri ale mediului . Prin urmare , problematica gestionării lor constituie nu doar un subiect de actualitate, ci și o prioritate națională concretizată prin Hotarârea Guvernului nr. 76/2008 pentru aprobarea Strategiei naționale de prevenire a situațiilor de urgență .

Ca urmare a acțiunilor omului , uneori necontrolate și nechibzuite , alteori firești , impuse de necesitatea dezvoltarii economice și sociale , planeta noastra a cunoscut , în anumite regiuni sau zone , o degradare accentuata , în unele cazuri iremediabile .

Riscurile pot fi:

Fenomene naturale distructive de origine geologică sau meteorologică ori îmbolnavirea unui numar mare de persoane sau animale , produse în mod brusc , ca fenomene de masă. In aceasta categorie sunt cuprinse : cutremurele , alunecarile și prăbușirile de teren , inundațiile și fenomenele meteorologice periculoase , epidemiile .

Evenimente cu urmări deosebit de grave asupra mediului înconjurator , provocate de accidente. În aceasta categorie sunt cuprinse : accidente chimice , biologice , nucleare în subteran , incendii de mari proporții eșecul utilităților publice , prăbușiri ale unor construcții , instalații sau amenajări .

Conform terminologiei adoptate de OCHA/ONU (Internationally agreed glossary of basic terms related to disaster management , Un , IDNR , Genova ,1992) , riscurile pot crea dezastre (similar catastrofe) care pot întrerupe funcționarea unei societații generând pierderi umane , materiale sau modificări nefaste ale mediului , care nu pot fi refăcute prin resursele acesteia .

Factorii care conduc la degradarea mediului înconjurător și a resurselor turistic sunt :

factori care sunt urmarea directă a dezvoltării economice;

factori care provin din folosirea mediului ambiant pentru turism .

O problemă deosebită este poluarea aerului , produsă de industrie , sursele de impurificare asupra potențialului turistic : industria energetică , metalurgică , chimică , petrochimică materiale de construcție , prelucrarea lemnului , alimentară .

O altă problemă ar fi poluarea apei (pânzelor freatice , râurilor , lacurilor) , poluarea solului (fie din apa ploilor contaminate , fie din deversări de deșeuri , pesticide , îngrașaminte chimice) , poluarea sonoră și poluarea peisajului .

În regiunile unde nu se realizează dotări sau amenajări speciale necesare practicării activitații turistice , activitățile distructive pot fi numeroase :

circulația turistică necontrolată la obiectivele turistice aflate în afara traseelor marcate , duce la distrugerea vegetației , desprinderea de roci , delanșarea de incendii , braconajul;

lipsa unor locuri amenajate pentru popas sau campare provoacă degradarea peisajului datorate numeroaselor urme reziduale lăsate la întamplare de turisti ;

concepția greșită a valorificării resurselor turistice , printr-o exploatare neștiințifică și nerațională a acestora ;

dezvoltarea nesistematizată a localitaților ;

planificarea necorespunzatoare a proiectelor de investiții cu caracter turistic ;

stabilirea de amplasamente neadecvate pentru baza tehnico-materială sau ocuparea unui teritoriu cu construcții turistice ;

construirea unor rețele încarcate de poteci și cai de acces în zonele montane ;

amenajarea neadecvată a peșterilor .

Pentru a preveni riscurile turistice se fac acțiuni de protecție a mediului înconjurator și a potențialului turistic , în colaborare cu specialiști din domenii diferite :turism , protecția mediului , geografie , urbanism , sociologie , psihologie .

O eficiență satisfăcătoare poate avea această acțiune numai în condițiile asigurării unui cadru juridico-administrativ adecvat de desfașurare .

Amenajarea și organizarea adecvată , este una din măsurile fundamentale de protejare și conservare a potențialului turistic , este una din măsurile fundamentale de protejare și conservare a potențialului turistic , la nivelul superior , a zonelor , traseelor sau obiectivelor turistice .

Printre aceste acțiuni necesare este și organizarea și exploatarea turistică a parcurilor naționale și a rezervațiilor naturale cu asigurarea conservării lor , ca și amenajare adecvată pentru vizitarea peșterilor .

În ceea ce privește turismul de munte se cere cunoașterea amănunțită a tuturor peisajelor și domeniilor schiabile , dotarea corespunzătoare a zonelor montane cu poteci , marcaje , instalații cu scări sau cabluri , dotări pentru sporturi de iarnă , conservarea pădurilor .

Protecția mediului înconjurator este determinată în mare măsură și de conștiința ecologică a populației , a sentimentului de dragoste și repsectul acesteia pentru natură , a locurilor instorice , monumentelor de artă și arhitectură create de-a lungul vremii .

Toate acestea se pot realiza printr-o susținută acțiune de educație , prin insuflarea unei atitudinii de respect și responsabilitate față de resursele naturale și antropice existente (Vasile Mara, Daniela S. Mara ,Geografia turismului în România , Presa Universitară Clujeană) .

1.2.Istoricul cercetarii

Procesele și fenomenele de risc au intrat în atentia specialiștilor din diferite domenii : geografie , construcții , hidrotehnica , finanțe asigurări , sociologie .

Analiza riscurilor și a hazardelor naturale sau antropice a devenit o preocupare de mare interes , constituind un domeniu multidisciplinar de cercetare beneficiind de numeroase studii mai ales în ultimii 20 de ani .

Pe plan mondial se acordă o atenție specială riscului datorat apei , inundațiilor , variatelor metode și mijloace de cercetare adaptate particularităților geografice și geologice ale unor regiuni . Sunt elaborate acte normative (Dauphine , Risques et catastrophes , 2001) , Alberto Mariano Caivano , Rischio indoalico e idrogeologico , 2005 .

Pe plan internațional școlile de geomorfologie devoltată , în general , problematica , riscurilor la care este supus teritoriul țării respective . Dintre articole cu caracter aplicat menționăm : Lee S. Choi , J. Mark (2002) Landlide susceptibility analyses and verificațion of using the Bayesian probability model , Environmental Geol ,43 .

În ceea ce privește literatura de specialitate referitoare la hazarde și riscuri , menționăm existența în România a unor cercetări bine documentate axate pe hazarde naturale specifice teritoriului țării noastre , în mod particular pentru hazarde de versant , riscuri climatice , publicate în Studii și cercetări de geografie .

Riscuri și catastrofe editat de Facultatea de Geografie , Universitatea Babeș-Bolyai (un colectiv în coordonarea profesorului Victor Sorocovschi) .

Contribuții importante au fost aduse în domeniul sistematizării urbane și rurale din diferite regiuni ale Romaniei , al diagnezei și ameliorării terenurilor degradate (Ioniță , 2000 ; Andreiași , 2002; Armaș Iuliana și Manea ,2002 ; Armaș Iuliana , 2003) .

Mac , Petrea (2003) , Sisteme geografice la risc , în Riscuri și catastrofe ; Grecu (2006) Hazarde și riscuri naturale Editura Universitară .

Armaș Iuliana (2006) , Risc și vulnerabilitate . Metode de evaluare aplicate în geomorfologie . Editura Universitară București .

Surdeanu V , Sorocovschi V (2003) , Phenomenes geographiques de risque dans la depression de la Transylvanie , Riscuri și catastrofe . Editura Casa Cărții de Știință , Cluj-Napoca .

Iuliana Armaș (2001-2002) , vulnerabilitatea versanților la alunecări de teren în bazinele subcarpatic al Prahovei ;

Adrian Ursu , 2003-2004 , Studiul riscurilor naturale în bazinul râului Putna prin intermediul Sistemelor Informaționale Geografice .

Contribuții importante au fost aduse în domeniul sistematizării urbane și rurale din diferite regiuni al României , al diagnezei și ameliorării terenurilor degradate (Ioniță, 2002 , Andreiași , 2002, Armaș Iuliana ,Manea ,2002) .

Riscurile climatice , modificările climatice globale și tendința de aridizare a climei , fenomenele de uscăciune și secetă , apar în literatura de specialitate : Bogdan Octavia (2000 , 2002) , Holobâcă , Croitoru (2000) , Sorocovschi (2004) , Moldovan (2003) .

Riscurile hidrologice au fost analizate sub forma sintezelor asupra unor bazine hidrografice sau regiuni , sau prin studiu de caz : Croitoru , 2000 , Popescu , 2000 ; Bătinaș , Sorocovschi , Șerban , 2002 .

Pe plan internațional există numeroase studii și reviste de prestigiu

Journal of Ridk and Uncertainty , Dordrecht , Olanda; Journal of Risk Research , Oxfordshire , Anglia ; Natural Hazards , Journal of the International Society for the Prevention and Mitigation , 27-9 septembrie 2004 , Rhodos ,Grecia.

In anul 2006 , Organizația Națiunilor Unite a elaberat o Strategie Internațională pentru Reducerea Dezastrelor (UNISDR), iar deceniul anterior 1990-2000 a fost declarat Deceniul Internațional pentru Prevenirea Dezastrelor Naturale .

1.3.Metodologie

Metodologia de cercetare reprezintă o importanță deosebită în studiul riscurilor atât din punct de vedere tehnico-științific cât și din punct de vedere aș armonizării legislației actuale cu termeni , noțiunile și metodologiile cercetării științifice .

Pentru elaborarea lucrării am parcurs mai multe etape , începând de la alegerea temei de cercetare , până la identificarea măsurilor și acțiunilor posibile pentru diminuarea și inlăturarea fenomenelor și proceselor de risc turistic de pe teritoriul orașului Borșa dar si a direcțiilor de cercetare ulterioară .

În etapa premergătoare am apelat în primul rând la metoda documentării bibliografice. Sursele de documentare au fost variate : studii și lucrări publicate în cărți și reviste de specialitate , articole din presa locală , documente legislative și strategii privind prevenirea și reducerea riscului de producere a dezastrelor , managementul situaților de urgență , documentații de urbanism , planuri de amenajare a teritoriului , documente cartografice .

Datele și informațiile obținute din sursele menționate au fost completate ,apoi prin începerea documentării directe asupra realității geografice în urma unui prim contact cu terenul de studiu .

Cea de-a doua etapă , a analizei , a inclus stocarea , actualizarea și prelucrarea complexă a datelor și a informației colectate , revenirea în teren pentru completarea informațiilor primare.

Metoda chestionarului și a interviului .

Analiza geografică a teritoriului a orașului Borșa .

Identificarea factorilor generatori ai fenomenelor și proceselor de risc turistic pe teritoriul orașului Borșa.

Ultima etapă a constat în sitetizarea rezultatelor cu elaborarea concluziilor de ordin teoretic , realizarea analizei SWOT cu formularea recomandărilor pentru valorificarea punctelor forte și a oportunitaților , dar mai ales a recomandărilor de ordin practic pentru atenuarea sau eliminarea disfuncționalitaților identificate , prin evidențierea unor măsuri și acțiuni de diminuare a fenomenelor și proceselor de risc turistic .

În această etapă au fost utilizate unele metode și tehnici precum :

Principiul repartitiei spatiale consta în reprezentarea pe hartă și extinderea fiecărei componente a acestuia.

Acest principiu este efectuat prin delimitarea și stabilirea arealului reprezintă poziționarea orașului Borșa pe care sunt răspândite obiective turistice din acest oraș .

Principiul integrării geografice

Principiul cere ca orice obiect , proces sau fenomen geografice sa fie raportat la întregul teritorial , la sistemul din care face parte și să evidențieze rolul său în sistem și interacțiunile ce se stabilesc între acesta și ceilalți componenți ai sistemului respectiv .

Stațiunea turistica Complex din orașul Borșa este condiționată în dezvoltarea ei , de prezența domeniului schiabil și al peisajelor alpine ale Munților Rodnei , este atrasă de farmecul montan , favorizată de spațiile de cazare și atracțiile turistice din munți .

Moto : ,, Descoperă , explorează , aventurează-te în orașul Borșa”

Capitolu II

Orașul Borșa – Caractere generale

Localitatea Borșa este menționată pentru prima dată în anul 1365 , iar în anul 1968 a dobândit statutul de oraș .

Borșa este considerată a fi una dintre cele mai vechi așezări din Maramureș .

Faptul că aici oamenii au locuit încă din epoca bronzului , această vatră de sat de origine dacică , demonstrează încă odată că asezarea îsi trage numele cu certitudine din limba daca ,,borșa” însemnând furtună sau vifor , iar în limba italiană înseamnă pungă , pentru ca privită de pe creasta munților seamănă cu o pungă aruncată între văile râurilor Cisla , Vișeu , Repedea , Izvor .

Denumirea localității Borșa (maghiară Borșa , germană- Borscha) are mai multe origini .

Este un nume dacic care apare pentru prima dată în documente unde ,,Bara” , înseamnă furtună și ,,Apșa”- loc între ape Cupșa , Harșa. Borșa mai poate proveni de la denumirea slavă ,, abarsia” , locul de unde pornesc apele .

Borșa este așezată ca într-un fund de căldare , munții ce o strajuiesc sunt despărțiți numai de către văile în care locuitorii și-au așezat de-a lungul timpului gospodăriile . (Fig.1.)

Fig.1

2.1. Localizarea geografică a orașului Borșa

Harta 1.

Poziția geografică la poalele munților Rodnei în sud și a munților Maramureșului în partea de nord legitimează orașul ca un puternic centru turistic unde se regăsește liniștea caracteristică a orașelor de munte . ( Harta.1.)

Orașul este situat la poalele Munților Rodnei , Munților Maramureșului și Munților Țibău pe văile râurilor Viseu , Țâșla , Repezii , Pietroasei .

Orașul Borșa este așezată la extremitatea estică a Județului Maramureș , în partea de nord a României , la 147 km de Baia-Mare , la 81 km față de Sighetul-Marmației și la 21 km față de Vișeul de Sus .

Borșa se află la 47̊ 38̓ latitudine nordică și 42 ̊ 19̓ longitudine estică a Județului Maramureș și cuprinde o bună parte din interfluviul Waser – Vișeu ca și din versantul nordic al Munților Rodnei .

În prezent , localitatea Borșa se întinde pe o suprafața 47,482 ha , având o populație de 276.11 locuitori , conform rezultatelor Recesămantului Populației și Locuințelor din 2011. Întinderea localitații de-a lungul soșelei care o străbate de la Valea Hotarului , pe lângă pasajul de cale ferată , până la Gura Țiboului (râul Țibou) , este de 52 km , fiind una dintre cele mai lungi așezări din țară .

Orașul Borșa se învecinează :

• La nord granița cu Ucraina

• La nord-vest comuna Vișeul de Sus

• La vest comuna Moisei

• La sud Județul Bistrița- Năsăud

• La est Județul Suceava (Harta.2.)

Harta 2.

2.2. Condițiile fizico-geografice

2.2.1. Trăsăturile reliefului

Borșa este înconjurată de un lanț muntos , foarte accidentat , cu pante repezi și diferențe mari de nivel . Lanțul muntos care înconjoară Borșa era pe vremuri împădurit.

Acești munți creează în mijloc o depresiune și sunt așezați în jurul orașului ca adevărate ziduri naturale de cetate . La sud , hotarul orașului Borșa este situat pe culmile munților Rodnei , pe vârful Pietrosul , pe vârful Negoiescu Mare și pe vârful Repezii . În partea de răsărit se află Carpații Răsăriteni , pe râul Tibău , Borșa are hotar cu Bucovina , mai precis cu Județul Suceava. În partea nordică , dincolo de vârful Toroiaga , Borșa are hotar cu Ucraina , iar spre Nord- Vest cu Vișeul de Sus , pe vârful Vaser- Valea Răului și în rest cu comuna Moisei pe Izvorul lui Dragoș .

Relieful orașului Borșa este muntos , foarte accidentat , cu pante repezi și diferențe mari de nivel . Înălțimile țin de cele trei formațiuni muntoase : Munții Rodnei , Munții Maramureșului și Munții Țibou , Depresiunea Maramureșului . (Fig.2.)

Fig.2

Borșa fiind așezată ca într-o căldere , munții ce o străjuiesc sunt despărțiți doar de văile pe care oamenii și-au așezat de-a lungul gospodăriilor : văile Vișeului , valea Pietroasei , valea Repezii , valea Cercănel , valea Negoiescu , valea Gârlea și Suhorca , valea Caselor , valea Poienii , în Bobeică , valea Rotundu , valea Rea și valea Sârca .

Vârfurile acestor munți trec rar de 1.900 m , cel mai înalt fiind vârful Toroioaga 1.939 m , Poienile Gradului 807 m și Stâna lui Vârtic cu înalțimea de 1.838 m .

Vârful Pietrosu are o înalțime de 2.303 m și desparte localitatea de județul Bistrișța- Năsăud. (Fig.3.)

Vârful Pietrosu Vârful Ineu

Fig. 3. Fig.4.

Semeția vârfului Repedea sau Gardina 2.007 m , vârfului Puzdrea 2.191 m , a vârfului Galați 2.057 m , concurează lanțul muntos din partea de nord și Nord-Est cunoscut ca Munții Maramureșului.

După ce acumulează câteva văi , parcurgând aproape 17 km , râul își ia cu adevărat numele de Vișeu și trece hotarul în localitatea Moisei parcurgând hotarul celor trei Vișeuri și vărsându-se în cele din urmă în Tisa

Munții Rodnei s-au ridicat în perioada marilor cutări ale scoarței terestre produse în era secundară și reprezintă un horst de sisturi cristaline epizonale , pentru care se suprapune o pânză formată din șisturi cristaline de mezozonă , ambele injectate de erupții vulcanice (gnaise granite). Construcția geologică a favorizat dezvoltarea unui relief puternic fragmentat , modelat glaciar : creste ascuțite , pereți abrupți și văi adânci , și un relief carstic modelat pe calcare cristaline . (Fig.5.)

Fig.5.

Munții Rodnei delimitează orașul spre sud și est , cu forma unor creste serpuitoare ce înaintează de la est la vest pe o distanță de 49 km , cu vârfurile Pietrosul (2303 m) și Puzdrele (- 2188 m) fiind unitatea cea mai înaltă din Carpații Orientali.

În funcție de aspectele geomorfologice caracteristice , Munții Rodnei au fost împarțiți în rei masive : Ineu , Pietrosu și Bătrâna .

Masivul Ineu cuprinde compartimentul estic al Munțiilor Rodnei și constituie centrul orografic de unde culmile muntoase se răsfira în toare direcțiile. Din Vârful Ineu (2279 m) se desprind câteva culmi secundare spre nord (Piciorul Tomnatecului) , est (Dosu Gajei) , spre sud-est (Piciorul Ienuț-Cobăsel) , spre nord-vest (Piciorul Crăciunel) . Tot din acest vârf continuă creasta proncipală a masivului spre nord-vest care leagă mai multe vârfuri importante precum Coasta Netedă (2060 m) , Omul (2134 m) . (Fig.6.)

Masivul Ineu

Fig.6.

Masivul Pietrosu formează partea nord-vestică și cea vestică a Munților Rodnei .

Sub aspect morfologic este alcătuit din trei ramuri principale , cu altitudini ce depăsesc 200 m. Prima ramură este situată între Saua Galațului și Vârful Rebra , reprezentând partea centrală a crestei principale și este prevăzută cu vârful impunătoare : Galața (-2048 m) , Anieșul Mare(-2169 m) , Puzdrele (-2188 m) . A doua ramura se desprinde spre nord , din culmea principală ,prin Vârful Buhăescu Mare (-2119 m) , Vârful Rebra (-2221 m) , atingând altitudinea maximă în Vârful Gropile (-2063 m) . ( Fig.7.)

Fig.7.

Platforma Bătrâna este situată în partea de vest a Munților Rodnei , având un relief nivelat la 1600-1700 m datorat formațiunilor sedimentare de vârsta cretacică , din care este alcătuita . Regiunea este caracterizată de văi adânci , dispuse radical în jurul Vârfurilor Muncelui Raios (-1703 m) și Bătrâna (-1710 m) care generează o fragmentare accentuată a reliefului ,cu forme mai rotunjite ce , o diferențiază de zona sisturilor cristaline .

Munții Maramureșului au o structură geologică complexă , în care predomină formațiunile cristaline mezozoice și paleogene . Acești munții sunt cunoscuți și sub numele de Carpații Păduroși , sunt o grupă muntoasă a Carpaților Maramureșului și Bucovinei , apartinând de lanțul muntos al Carpaților Orientali . Sunt alcătuiți din șisturi cristaline epimetamorfice , cu puternice intruziuni subvulcanice (andezite neogene și bazaltele mezozoice) . (Fig.8.)

Fig.8.

Munții Maramureșului sunt alcătuiți din :

Culmea Pop Ivan ce se extinde de la confluența Tisa-Vișeu până la est la vârful Mica Mare , până la izvoarele văii Repedea ;

Masivul Farcău este situat între văile Ruscova , Repedea și Rica este compus din bazalte mezozoice , sedimentate din cretacicul superior și sisturi cristaline ;

Culmea Pietrosu Maramureșului este format în cea mai mare parte din șisturi cristaline , în nord din cretacic iar în nord-vest din paleogen ;

Culmea Toroioaga Jupania se extinde de la Vaser până la izvoarele Țibăului și valea Cisla fiind format din erupții andezitic neogen și de cristalin ;

Bazinetul Băile Borșa se situează la poalele Toroioaga , la confluența văii Secu cu Cisla , fiind săpat în fliș paleogen și insule de eruptiv .

Depresiunea Maramureșului este o depresiune intramontană situată între Munții Oaș , Gutâi , Lăpuș și Țibleș la vest , sud-vest și sud , Munții Rodnei la sud-est , Munții Maramureșului la est și nord-vest care domină depresiunea prin mai multe abrupturi petrografice și granița cu Ucraina la nord , fiind extinsă sub forma unui mare golf alungit pe direcția nord-vest și sud-est . (Fig.9.)

Fig.9.

La constituirea sa au contribuit mișcările tectonice și acțiunile eroziunii diferențiale .

Fundamentul este construit din formațiuni cretacice peste care sunt depuse formațiuni paleogene și miocene destul de rezistente la acțiunea factorilor subaerieni , fapt ce se reflectă în aspectul colinar , vălurit al depresiunii .

2.2.2.Rețeaua hidrografică

În rețeaua hidrografică a zonei , locul cel mai important este ocupat de râul Vișeu ce izvorăște din Prelucile Cerbului , sub pasul Prislopa 409 m , bazinul hidrografic al acestui râu este străjuit în est și sud de Munții Maramureșului și respectiv Munții Rodnei și se varsă în Tisla lângă localitatea Valea Vișeului . Acesta drenează un bazin hidrografic cu o suprafață de peste 1600 km . În zona de izvor are o pantă mare de 20 și 25 m/km , iar după ce pătrunde în depresiunea Maramureșului își croiește o vale largă .

Bazinul hidrografic este dezvoltat în cea mai mare parte în zona montană , care își asigură și o densitate mare a rețelei hidrografice și o scurgere specifică .

Afluenții râului Vișeu încep în amonte cu pârâurile : Fântânelor , Negoiescu , Repedea , Pietroasa , Hotarelor , Izvorul Dragoș , Izvorul Negru la care se mai adaugă Cercănelul și Cisla .

Cisla străbate zona Baia-Borșa , cu afluenții Cataremă , Arinieș , Colbu , Secu , Vinișorul și Netedu . De-a lungul Cislei și a afluenților săi se regăsesc o serie de izvoare minerale în număr de peste 21 .

Un puternic afluent al râului este râului Vișeu este râul Repedea care își are izvoarele în cele trei locuri glaciare de la poalele Vârfului Buhăiescu Mare .

Fig.10.

Lacurile și cascadele reprezintă un element de atracție turistică în Munții Rodnei are un număr de circa 23 de lacuri , care sunt în general de origine glaciară .

Lacurile se alimentează din izvoarele de la baza grohotișurilor și au apă limpede , bună de băut . Lacurile cele mai importante sunt : Iezer -3450 mp , Lala Mare-5637 mp , Lala Mică.

Lacul Iezer Lacul Lala Mare

Fig.11. Fig.12.

Lacul Știol Lacul Lala Mic

Fig.13. Fig.14.

Cascadele cele mai reprezentative sunt : cascada Izvorul Cailor-înălțime circa 150 m , formată în trepte , cu treapta cea mai mare de 16 m .

Cascada Cailor

Fig.15. Fig.16.

2.2.3. Trăsăturile elementelor climatice

Clima localității Borșa este în general continentală și temperat-continentală , datorită formelor de relief atât de variate începând de la o altitudine de aproape 700 m , până la 2.303 m , cu văi adânci , cu piscuri înalte. În partea cea mai înaltă a localitații se resimte influența maselor de aer subpolar .

Dacă analizăm datele statistice din ultimii 70 de ani privind temperatura , media anuală este în jur de 8-9 ̊ C . Minima absolută coboară uneori , iarna , până la minus 30-32̊ C .

Vânturile

Frecvența mare de aer umed și a fronturilor , care se deplasează dinspre Oceanul Atlantic au un rol important în dezvoltarea și distribuirea norilor în Munții Rodnei determinând o nebulozitate medie anuală de 6-7 zecimi . În această zonă vânturile predomină pe versanții nordici și au o direcție de la sud-vest la nord-vest . Valorile medii ale vitezei vântului sunt de 3,5-4,5 m/s iar valoarea maximă înregistrează este de 35 m/s . În sezonul cald predomină brizele de munte și cele de vale . Umiditatea medie anuală relativă a aerului este de 77,7% , valoarea maximă înregistrează a avut loc în iulie cu o valoare de 79,7 % iar cea minimă în luna ianuarie cu o valoare de 73,2% .

Iernile se prelungesc aici din luna noiembrie până în martie. Primăvara și vara sunt relativ destul de scurte. Toamna apare mai timpuriu , cam pe la sfârșitul lunii august. Dar în ultimii ani se mai prelungește din septembrie până în noiembrie. În timmpul verii , rareori temperaturile urcă până la cel mult 26-28̊ C , aceasta mai mult în altitudinea joasă – centrul orașului până la Poiana sau Gura lui Birț. La altitudini mai înalte , în general vara , temperaturile nu depăsesc 20-22̊ C .

Iar la etajul alpin , situat deasupra limitei superioare a pădurilor , temperatura în timpul verii este destul de scăzută , media anuală fiind de 0̊ C. În această zonă precipitațiile în cea mai mare parte a anului (în jur de 1.200 mm) sunt sub formă de ninsoare și lapoviță. În zona subalpină precipitațiile ating circa 800-1000 mm anual .

2.2.4. Vegetația și fauna

Vegetația este influențată de înălțimea relativ mare a munților Rodnei și Maramureșului, fiind asigurate condiții optime pentru pădurile de conifere și pajiști alpine.

Fig.17.

Vegetația urmarește formele de relief , clima locală , natura terenului și are următoarele caracterisitici :

Zona vegetației alpine cuprinde zonele între 1.900- 2.000 m , și este dominată de vegetație ierboasă (rogozul , urechelnița , păiușul , rugina) ; plantele lemnoase sunt prezente prin arbuști târâtori (argințica , salcia pitică) ; vegetația florală este prezentă prin ghințură , crucea pământului , floarea de colț .

Zona vegetației subalpine cuprinde zona între 1.700-1.900 m . Se caracterizează prin asociație de tufărișuri cu pajiști alpine . Specia dominată este ienupărul și e răspândită în munții Rodnei și pe Toroioagă . Pe versantul nordic al Pietrosului Rodnei apare zâmbrul (Pinus cembra). Alte specii dominante sunt : afinul , merișorul , clopoțel.

Zona pădurilor conifere ocupă suprafețe întinse pe teritoriul orașului. Molidișurile ocupă toată suprafată împădurită a munților Rodnei , Zimbroslavele , Cearcanu. În asociație cu molidul apar :măcrișul iepurelui , mușchi și afinul .

Zona pădurilor de amestec este mai puțin răspândită pe teritoriul orașului .

Vegetația este alcătuită din etaje :

Etajul alpin este bine conturat în Munții Maramureșului . Acest etaj începe la 1900 m , însă coboară adesea și sub această limită , în funcție de gradul de fragmenatre al masivelor și de explozia versanților .

Fig.18.

Etajul subalpin începe să se contureze la altitudinea de 1500-1550 m odată cu apariția molidișurilor de limită și este definitivat fizionomic de către tufărișuri de jneapăn care urcă până pe culmi .

Fig.19.

Etajul boreal ocupă suprafețe întinse în Munții Rodnei și Munții Maramureșului , molidișurile ocupând toată suprafața împădurită a munților .

Etajul nemoral este alcătuit din trei subetaje :

Subetajul pădurilor amestecate de rășinoase și fag , ocupă suprafețe întinse în Munții Rodnei .

Subetajul fagului acoperă un areal de altitudine între 600 m și 1600 m .

Subetajul gorunului , este un subetaj montan inferior ce apare în zona vestică a Munții Rodnei .

Fauna

În ceea ce privește fauna, putem spune că aceasta este foarte bogată ca număr și specii datorită varietății reliefului. Fauna golurilor alpine este săracă în specii, caracteristic având mamifere precum capra neagră, pe lângă aceasta mai existând și marmota de munte.

Avifauna alpină și subalpină totalizeaza 34 de specii. În zonele calcaroase se întâlnește vipera comună. Pentru zona forestiere fauna este mai variată, fiind formată din specii de interes cinegetic, în care sunt cuprinse cocoșul de mesteacăn, cocoșul de munte, acvilele, cât și carnivore mari: ursul brun, râsul, lupul . Alte animale: vulpea, mistrețul, căprioara.

Fig.20.

Vulpea Cerb

Marmota Căprior

Lup Râs

Râurile conțin o mare varietate de pești: clean, mreană, scobar, știuca, biban și păstrăv. Zăvoaiele și luncile râurilor adăpostesc păsări ce încântă auzul și văzul: cucul, ciocârlia, mierla, pupăza, coțofana, barza, rândunica, vrabia.

Vegetația și fauna sunt caracterizate printr-o varietate de specii în funcție de altitudine, unele având caracter endemic Munților Rodnei. În Borșa există specii rare sau foarte rare care sunt ocrotite prin lege.

Fig.21.

2.3. Trăsături geodemografice

Suprafața orașului este de 424, 12 km² .

Densitatea populației este de 64 , 42 persoane/ km² .

Conform recesământului efectuat în 2011 , populația orașului Borșa se ridică la 27.345 de locuitori , în crestere fată de recesământul anterior din 2002 , cănd se înregistrează 26.984 de locuitori , din care femei sunt 13.508 în procente ( 49,40 %)și bărbați 13.837 în procente (50,60) .

Structura populației din punct de vedere etnice , majoritatea locuitorilor sunt români : 27.611 iar în procente (91, 26% ) cu o minoritate de maghiari : 25.197 și în procente (1, 29%) .

Structura populației din punct de vedere religios , majoritatea locuitorilor sunt ortodoxi : 27.611 iar în procente (88 , 32%) , cu o minoritate de romano-catolici : 24.387 în procent (3, 24%) .

Structura populației activă compusă din 10.100 de persoane .

Populația inactiă este de 16.884 de persoane , reprezintă 58% din locuitori .

Personal disponibilizat din mineri și geologie 3150 , personal disponibilizat din alte activitați 6500.

Șomeri înregistrați sunt de : 1.214

Persoane fără loc de muncă : 5120

Pensionari : 5021 (vechime și boală)

Populația orașului Borșa este în scădere datorită următorilor factori :

•Natalitatea în scădere ;

•Migrația către tările din vestul Europei , cu o solicitare de stabilire definitivă a unui segment destul de mare din rândul emigranților ;

• Speranța de viață redusă ca urmare a existenței bolilor profesionale datorate condițiilor grele de muncă (minerit) .

Populația ocupată este de 3455 din care 1300 sctor de stat și 2155 sector privat .

Durata medie de viață în perioada 2001 și în 2003 este de : 66 ani bărbații și femeile 71 de ani.

Educația

La nivelul orașului Borșa , educația se realizează în două sisteme : în familie și în : creșe , grădinițe , școli , liceu . Numărul școlilor este repartizat în zonele cele mai aglomerate , începând din centrul orașului spre extremitații .

Borșa beneficiază de :

• 9 școli ;

• 8 ateliere ;

• 27 laboratoare ;

• 1 grup școlar industrial ;

• 15 grădinițe și 1 creșă .

Unitațile de învățământ beneficiază de 198 profesori , 76 învățători , 40 educatoare și 90 de angajați auxiliari .

După structura populației școlare (elevi) în orașul Borșa sunt : 4,742 , din care : preșcolari sunt : 648 ; elevi din ciclul primar : 1318 ; elevi din ciclul gimnazial :1410 și din ciclul liceal :1366 .

Din cadrul liceului din Borșa cu denumirea Grup Șscolar Borșa sunt foarte multe specializări cum ar fii : mecanic auto , electrician în instalații energetice , confecționer produse textile , electrician în instalații electrice și industriale , alimentație publică și turism , prestări servicii , informatică , agroturism , lucrători prin aschiere ( strungari) , uman , bio-chimie .

2.4. Așezări componente

Orașul Borșa este așezat la poalele munților Rodnei se întinde pe Văile Vișeului , Pietroasei , Repezii , Țișlei , pe Valea Fântânii , pe Cercănel și Negoiescu , în sensul Poienii , pe Gârla și Suhorca , pe Izvor , pe Valea Caselor , în Bobeică , pe Valea Rea , în Rotundu și Valea Sârca .

2.5. Activități economice

Orașul Borșa este așezat înt-o zonă muntoasă cu bogății remarcabile ale solului și subsolului cum ar fi suprafețele acoperite cu păduri și subsolul având minereuri neferoase .

Pădurea este exploatată peste capacitatea de regenerare , nu sunt prevăzute împăduriri proiectate și controlate de specialiști pentru asigurarea regenerării padurilor .

Activitatea exploatării masei lemnoase se rezumă la tăierea masivă de arbori și fabricarea de cherestea brută , fără a se confecționa produse superioare din lemn , care ar absorbi o mai mare cantitate de forță de muncă calificată specializată în prelucrarea lemnului .

În zona cartierului Baia-Borșa sunt galerii subterane unde până în anii 90 a funcționat o exploatare minieră de metale neferoase , unde a fost o mare concentrare de forță de muncă . Minele s-au închis din considerente economice iar forța de muncă disponibilizată ori s-a privatizat ori a emigrat în alte părți ale țării sau în străinătate , în special în Italia .

În orașul Borșa ,îsi desfășoară activitatea agenți economici cu următoarea structură : 4 Regii autonome (RA); 2 Societății în nume colectiv; Societății pe acțiuni (SA); 575 Societății cu răspundere limitată (SRL) ; 4 Organizații cooperatiste meșteșugărești ; Organizație cooperatistă de credit ; 31 Instituții ; 200 Asociații familiale ; 50 Independenți .

2.5.1. Agricultura

Agricultura este practicată în gospodării fiind orientată cu precădere spre creșterea animalelor , datorită suprafețelor mari de pășuni și fânețe ce ocupă 87,5% din suprafața terenului agricol .

Suprafața fondului funciar după modul de folosință este de 43.556 h , în cazul orașului Borșa din care : teren arabil 1,415 h ; pășuni 9,143h ; fânețe 3,620 h ; pepinere 3 h ; păduri 29,300 h ; ape 75 h .

Creșterea animalelor în orașul Borșa această activitate acoperă nevoile proprii ale gospodăriilor . În zona borșei creștrea animalelor este bine reprezentată datorită condițiilor prielnice pentru această activitate .

Culturile agricole sunt slab reprezentate , zona fiind neprielnică , terenurile agricole reprezentând 2,6% din teritoriul administrativ pe care se cultivă în principal cartofi , porumb , plante de nutreț și legume .

Pomicultura este un domeniu ce a înregistrat o scădere semnificativă determinată în principal de lipsa dotărilor tehnice . În zonă sunt plantații de : meri , peri , pruni , nuci , cireși , vișini și alte specii .

Silvicultura este datorită poziției geografice silvicultură practicată în această zonă , existând o suprafață totală a pădurilor de 29300 h . Fondul cinegetic este alcătuit din : capriori , iepurele de câmp , vulpea , fazanul , prepelița , veverița , lupul , ursul brun , jderul de pădure , mistrețul , căprioară , iepurele , ciocănitoarea pestriță , șarpele de pădure .

Producțiile animaliere și pomicole satisfac necesarul de consum al populației , iar disponibilitațile de produse sunt valorificate pe cont propriu sau prin firme specializate.

În ceea ce privește producția agricolă pe culturi , singura cultură în zonă o reprezintă cartoful , cu producții foarte mici din cauza condițiilor de climă și sol ( circa 50 tone/ an)

Zona nu prezintă condiții pentru cultivarea unor soiuri de cereale sau legume , motiv pentru care aprovizionarea populației se face de la piețe prin intermediul unor producători din sudul sau vestul țării .

Producția vegetală este insuficiență , nereusind să satisfacă nevoile de consum ale populației .

2.5.2. Industria

Dezvoltarea industriei prin valorificarea potențialului zonei și a mâinii de lucru ieftină și suficiență .

Industria minieră a apărut în această zonă încă din 1450 în ,, Diplomele Maramureșene” . În decursul anilor se exploatează minereuri neferoase și feroase iar în anul 1997 se trece la conservarea zonei și oprirea activității . După desființarea industriei miniere , s-au format întreprinderi private mici și mijlocii cu diverse profile de activitate , unde se absoarbe o parte din forța de muncă disponibilizată .

Apele minerale , această resursă este localizată în zonele laterale a localității Borșa cum ar fi :

Vinișorul , Birț , Prislop nu sunt exploatate decât în proporție de 2% tocmai pe fondul unei infrastructuri precare la care accesul este foarte greoi . De această activitate se ocupă trei firme : SC.ALPINA.SRL ; SC.MIOMIL.SRL ; SC.BRADEȚ.SRL .

Prelucrarea materialelor plastice , singură firmă din zonă SC.ERIAZ.SRL se ocupă de confecționarea sacilor , pungi , coșuri din material plastic produse care sunt desfăcute pe piața locală .

Confecții textile se obțin în cadrul firmelor intermediare întrucât toată producția este dusă la export prin firmă în procent de 90% .

Industria alimentară este reprezentată prin câteva firme de panificație .

Valorificarea potențialului zonei prin înființarea de activității conexe activităților de exploatare a lemnului : fabrici de mobilă , fabricarea celulozei , hârtie , fabricarea profilurilor din lemn , fabrici care să valorifice rumegușul rezultat în urma tăierii lemnului .

2.5.3. Turismul

Localitatea Borșa , prin așezare în teritoriu și relief , se află într-o zonă propice dezvoltării turismului indiferent de anotimp .

Turismul în zonă este dezvoltat, cu maxim hibernal al activității , datorită condițiilor existente pentru practicarea sporturilor de iarnă. Skiul poate fi practicat pe două pârtii pentru avansați (Telescaun și teleschi în zona Stiol) și una în Băile Borșa cu instalație nocturnă.

În această zonă se află pârtia de schi alpin Bradeț de 2.453 m lungime , cu circa 500 m diferența de nivel , de dificultate medie , dotată cu telescaun de două persoane . În continuarea acestei pârtii se află pârtia Runc- Știol de circa 790 m cu diferență de nivel de 350 m dotată cu teleschi . Aceste două pârtii sunt foarte solicitate de amatorii sporturilor de iarnă .

Fig.22.

În perioada de vară drumețiile au ca puncte de interes: Cascada cailor, cariera de piatră – în zona Complexului Turistic, vârfurile Pietrosul Rodnei, Lacul Iezer, cabana meteorologică, lacul Stiol, vârful Toroioaga și Caldarea Puzdrele. În Pasul Prislop se poate vizita cimitirul eroilor datând încă din primul război mondial cât și monumentul Preluca Tătarilor, zidit în cinstea localnicilor care a alungat hoardele tătare din Borșa în anul 1717. În Baia Borșa pot fi vizitate izvoarele cu apă minerală, sau zona Fântâna Stanchii situată chiar pe granița statului cu Ucraina.

Cascada Cailor Stația Meteorologică

Lacul Iezer Lacul Știol

Condițiile naturale oferă conditii foarte bune pentru dezvoltarea unor ramuri ale turismului , dintre care amintim :

Turismul de recreere valorifică însușirile cadrului natural , astfel cei interesați pot să parcurgă trasee montane de o frumusețe inedită , să observe flora bogată cu multe specii rare sau endemice , să se bucure de priveliștea lacurilor și căldărilor glaciare , să remarce elemente de faună deosebite . Acest tip de turism antrenează în zonă cel mai mare număr de persoane , fiind practicată de toate categoriile de vârste , stabilind puntea între om și natură oferindu-i acestuia posibilitatea de înlăturarea a stresului cotidian .

Drumeția montană reprezintă una dintre formele de turism cele mai importante care se desfășoară în Munții Rodnei .

Turismul pentru practicarea sporturilor de iarnă reprezintă una din principalele forme de turism desfășurate în masiv în perioada hibernală .

Turismul de tranzit este generat de existența în jurul masivului a numeroase căi de comunicație , care fac legătura între unele dintre cele mai importante provincii ale țării : DN18 între Maramureș și Bucovina , DN17C între Transilvania și Maramureș și DN17D între Transilvania și Bucovina . Se poate ajunge relativ ușor la Sighetul Marmației, pe Valea Izei cu toate bisericuțele și porțile sale din lemn prin care este celebru Maramureșul, sau la Săpânța pentru a vizita Cimitirul Vesel.

Turismul științific reprezintă o formă de turism cu potențial deosebit de dezvoltare datorat , în special biodiversității deosebite existente în Parcul Național Munții Rodnei Rezervație a Biosferei .

2.5.4. Comerțul și serviciile

Activitațile comerciale sunt privatizate 100% , o parte din spații au fost vândute către gestionarii care își desfășurau activitatea în acestea , o parte au fost închise fiind necorespunzătoare activității comerciale .

Rețeaua comercială cuprinde următoarele domenii :

Comerț cu produse alimentare ;

Comerț cu produse industriale și textile ;

Comerț cu materiale de construcții ;

Comerț cu alimentație publică

Comerț desfășurat în piețe și târguri ;

Comerț la nivel european ( importuri) de materiale de construcții , utilaje , produse electrocasnice , produse alimentare .

Servicii

În sfera serviciilor se regăsesc activității care se adresează populației precum și agenților economici după cum urmează :

Serviciul de apă și canalizare , patronat de Primăria orașului Borșa ;

Serviciul de transport în comun , privatizat și executat de firmele : SC. VENȚEL.SRL , SC.DRACARD.SRL ;

Serviciul de taximetrie slab dezvoltat sunt doar patru taximetre aparținând unor 2 firme ;

Reparații auto reprezentate prin 5 firme specializate și ateliere care lucrează ocazional ;

Serviciul de spălătorie auto reprezentat de 5 firme ;

Serviciul de distribuire carburanților reprezentat de PETROM SA și SPILȚ.SRL ;

Serviciul de telefonie fixă reprezentat de Telekom ;

Serviciul de televiziune locală prin Cablu reprezentat de HALLY TV ;

Serviciul de tranport auto la nivel regional și internațional reprezentat de : SC. DAIONA.SRL , SC.DRACARD.SRL, SC.VENȚEL.SRL ;

Serviciul de geamgerie există 3 ateliere ;

Serviciul mobilier și tâmplărie există 6 ateliere (neînregistrate) ;

Serviciul de reparații încălțăminte și marochinărie există un atelier ;

Serviciul de croitorie există 1atelier ;

Serviciul de transport feroviar se realizează numai pentru mărfuri .

2.6. Infrastructura tehnică a teritoriului

2.6.1. Căile de comunicație

Accesul în oraș se realizează pe direcția est-vest pe drumul național DN18 , în stare bună de funcționare , în lungime de 50 km .

Transportul în comun în raza orașului Borșa se asigură cu microbuze, autobuze și taxiuri particulare .

Amenajări de stații pentru transport în comun .

Realizarea de trotuare pietonale pe lângă arterele de circulație rutieră .

Borșa este legată la linia ferată Sighetu-Marmației –Salva printr-o ramificație .

În orașu sunt câteva drumuri și străzi cu îmbrăcăminte asfaltică sau din beton inclusiv drumul DC8 spre Cartierul Baia-Borșa , drumul Gura Repezii-Repedea , Drumul Pod Baia-Borșa- Stația 110 , există trei drumuri industriale : Drumul industrial Baia-Borșa- 9 Mai , Baia-Borșa- Gura Băii , Baia-Borșa- Toroioaga .

Restul străzilor sunt pietruite , nemodernizate în stare precară de utilizare care asigură legătura cu construcțiile situate de-a lungul văilor .

Infrastructura de transport pe calea ferată .

Transportul feroviar de mărfuri este asigurat din GARA CFR BORȘA , în timp ce transportul feroviar de călătorie s-a oprit din anul 1998 .

2.6.2. Rețeaua de canalizare

Rețeaua de canalizare se regăsește numai din centrul orașului Borșa la Stația de Epurare Gară Borșa , având o lungime de 4 km , iar distribuția pe străzi are o lungime de 1,5 km , iar cea de a doua rețea de canalizare se află în cartierul Baia-Borșa cu o lungime de 2.2km . Lungimea totală a rețelei de canalizare este de 7,7km .

Majoritatea populației folosește fose septice , lucru care a contribuit la infestarea pânzei freatice și implicit imposibilitatea folosirii apei din fântâni ca apă potabilă .

2.6.3. Rețeaua de alimentație cu apă

În general se caracterizează prin lipsa unor surse subterane de apă de calitate corspunzătoare , freaticul fiind limitat în lunca râului Vișeu , direct influențat de debitele de pe râu .

Rețeaua de ape de suprafață este dezvoltată , cursurile de ape au debite suficiente și calitatea apei este cea mai mare parte din an .

În amonte de orașul Borșa nu există surse de poluare a acestor cursuri de apă .

Captarea apei potabile se face de la Izvorul Fântâna cota 935m , având un debit de 75l/s ce asigură necesarul pentru întreg oraș . Rezervoarele sunt amplasate în centrul orașului .

Alimentarea cu apă se face prin trei puncte de captare :

Captarea I. Priza apa Balasina cu stație de tratare în 9 Mai și care deservește cartierul Baia-Borșa și cartierul Repedea . Lungimea rețelei de apă este de 18 km .

Captarea II. Priza apa Fântâna-Complex cu tratare în stația Complex și care deservește cartierul Poiana , Centrul Borșa și Gară Borșa . Lungimea rețelei de apă este de 17km .

Captarea III. Priza apa Repedea , care deservește cartierul Repedea . Lungimea totală a rețelei de apă este de 44km .

Cartierul Baia-Borșa se asigură cu apă potabilă din Izvorul Țâșlioara , de unde se alimentează circa 4.000 de locuitori .

2.6.4. Rețeaua de alimentație cu energie electrică

Orașul Borșa este racordat la sistemul energetic național prin două linii aeriene de 110 KV , una la stația Baia-Borșa , de unde pleacă printr-o linie aeriană de 20 KV ce alimentează posturi de transformare .

Rețeaua de joasă tensiune este aeriană , pe stâlpi de beton , asigurând atât iluminatul stradal dar și alimentarea cu energie electrică a caselor .

Electrificarea locuințelor este realizată în proporție de 80% iar lungimea rețelei electrice este de 150 km .

2.6.5. Rețeaua de telecomunicaț

Localitatea este dotată cu o centrală telefonică digitală și are circa 8.150 de abonați .

Telefonia fixă este în toate zonele orașului îi este deservită de Telekom , telefonie digitală , dar datorită tarifelor practicate tot mai mulți abonați solicită debranșarea de le telefonia fixă .

Serviciul de internet este reprezentat de Telekom și DDC NET.SRL , iar în ceea ce privește serviciul de televiziune locală prin cablu , aceasta este reprezentată de HALLY TV .

Telefonia mobilă este disponibilă pe raza orașului cu diferite grade de acoperire pentru cei 4 operatorii existenți : Orange , Connex , Telekom ,Vodafone și Zapp .

Comunicarea se mai face prin intermediul presei scrise , cablu TV, poșta și nu în ultimul rând prin televiziunea națională

CAPITOLUL III

Factori generatori ai fenomenelor și proceselor de risc turistic

pe teritoriul Orașului Borșa

Studiile făcute de White în perioada 1960-1970 au arătat că gradul de percepție a unor evenimente naturale drept risc de către individ sau societate este în relație direct proporțională cu raportul de dependență existent între om și baza naturală a existenței sale , cât și de factori de natura psihologică .

Caracterul multilateral al noțiunii de risc este determinat de diversitatea factorilor , ce caracterizează atât pe specificul activităților concrete ,cât și particularitățile specifice de incertitudine , în cadrul căruia aceste activități au loc .

Factorii generatori care îi aparțin cadrului natural sunt conținuți adesea în matricea evolutivă a componentelor peisajului (relief , hidrografie , climat , vegetație , faună) .

O altă categorie de factori generatori de risc turistic este aceea de natură endogenă , care derivă din dinamica fenomenului studiat .

Prin riscuri naturale se înțelege , fără îndoială , riscurile care afectează elementele naturale : inundații , alunecări de teren , furtuni adică toate manifestările naturii care îmbracă o amploare și o intensitate excepțională și antrenează în general un număr important de victime umane .

În vederea elaborării tipologiei fenomenelor naturale de risc din această unitate s-a ținut cont de o analiză anterioară efectuată de Mircea Voiculescu în anul 2002 .

Pentru a stabili tipologia fenomenelor naturale de risc am evoluat și analizat doar acele fenomene , care prin extinderea lor spațio-temporală , prin intensitate și prin modul de manifestare sunt caracteristici și se localizează în Borșa .

Alte exemple pot fi alunecările de teren , care pot fi distruge infrastructura turistică , care afectează pitorescul lor .

3.1. Factori naturali de generatori ai fenomenelor și proceselor de risc turistic

Componente cadrului natural pot deveni , prin evoluția lor naturală , factori restrictivi în activitatea turistică .

Definirinea fenomenului de risc ca fiind geografice ar justifica includerea riscurilor din natură în preocupările științelor geografice , fiind clasificate în : riscuri geomorfologice , hidrologice , climatice , biogeografice , pedogeografice .

Factorii generatori care aparțin cadrului natural sunt conținuți adesea în matricea evolutivă a componentelor peisjului (relief , hidrografie , climat , vegetație , fauna) .

Spre exemplu , modificările climatice induse de cauze astronomice vor perturba atmosfera de desfășurare , de lungă durată a actului recreativ , dar și punctele atractive , de exemplu răcirea climei ca factor inhibitor al turismuluui recreativ și de cură heliomarină litorală , sau încălzirea climatului ca factor restrictiv pentru turismul hibernal .

Alte exemple pot fi alunecările de teren , care pot distruge infrastructura turistică , prăbușirile din peșteri , care afectează pitorescul lor , unele dispariții ale faunei care prin distrugerea lanțurilor trofice , afectează turismul cinegetic , reducerea activităților postvulcanice care afectează negativ straturile acvifere minerale sau termale .

Acestea sunt legate , de obicei , de un anume loc sau stație și implică aspecte de tipul relațiilor dintre , numărul oamenilor care se pot deplasa într-o zonă fără a-i cauza daune inacceptabile , numărul de locuri de tabără posibil într-o zonă fără a dăuna mediului .

Componentele cadrului natural pot deveni , prin evoluția lor naturală , factori restrictivi în activitate turistică reprezentată prin impactul negativ datorat posibilei utilizări a fertilizanților neacceptați și a utilizării solului vegetal contaminat la reabilitarea terenurilor și prin afectarea echilibrului natural dintre componentele mediului , prin distrugerea solului vegetal , a florei și faunei atât de pe suprafețele afectate de dinamica minieră , cât și arealelor din proximitate (degradarea fondului natural sub efectul poluării este resimțită pe o rază de circa 20 kilometri față de aliniamentele principale) .

3.1.1.Relieful și fenomenele geomorfologice de risc

Alunecări de teren

Alunecări de teren ca procese geomorfologice , poartă acelaș nume ca și formele rezultate

Condițiile de bază pentru a se produce o alunecare este întâlnirea pe un acelaș loc a trei elemente : o rocă plastică , apă și panta necesară a alunecării . La noi în țară domină pe versanții destul de înclinați , pe cele mai extinse suprafețe din deal , podișuri și munte , în cadrul acestora aflorează des argile și marne , în diferite poziții față de pantă , iar clima temperat-continentală , este destul de capricioasă sub aspectul precipitațiilor , încât se creează deseori condiții potențiale de alunecare pe întinderi foarte mari .

Aceste condiții au fost amplificate în plus , de intervenția masivă a omului prin defrișări , taierea de drumuri în panta versantilor .

Un exemplu de alunecare de teren s-a produs prin anul 2008 sau 2009 pe Pietroasa . Alunecare de teren care a afectat mai multe gospodarii , printre care și o construcție noua care urma să fie demolată pentru ca a fost distrusă structura de rezistență a fundației .

Un posibil studiu poate fi legat de zona exploatărilor miniere prin care un munte întreg a fost găurit , iar galeriile respective în viitor se vor surpa putând duce la apariția unor lacuri naturale , cu apa statatoare rezultată din precipitații , de diferite dimensiuni , există un precedent legat de această problemă unde pe lângă Baia-Mare aproape de Firiza când o surpare de teren a dus la formarea unui lac .

Interesant este o formă de ravene produse inițial de om care prin furtul de material lemnos a creat ravena prin târârea lemnului pe sol pe același culuar care în timp s-a adâncit permițând scurgeri torențial în timpul ploii care a adâncit și mai mult ravena respectivă și care a dus la crearea unui nou curs de apă în timpul precipitațiilor putând duce la crearea de pagube materiale locuințelor din aval prin angrenarea precipitațiilor pe un singur culuar și nu pe toată suprafașa terenului .

Există unele aliniamente sub dealuri unde râul de la bază se deplasează cu permanența spre o singură parte , subminând versantul și provocând cu destula regularitate alunecări .

Structura geologică a versanților ese formată preponderent din șisturi cristaline , ceea ce asigură o mare stabilitate a versanților văii , la care se mai adaugă și gradul ridicat de împădurire (peste 85%) .

Iazul de decantare Novăț are versantul stâng cu panta mai lină și versantul drept relativ mai abrupt pe care drumul de contur nu s-a putut menține în exploatare și este mai acoperit cu vegetație de versanții sunt stabili din punct de vedere geotehnic . Acest fenomen are loc în zona Garlea , Arsita , Suhorca . Alunecările antrenat circa 25 de hectare de teren și este activă , în ciuda eforturilor care se fac pentru stoparea ei . O parte a zonei care alunecă este locuită , astfel două case sunt gata să se prăbușească , iar altele șase sungt în pericol să vină la vale cu pământ cu tot .

Fig.23.

Procesele torențiale

În orașul Borșa apare și fenomenul de torenți dar nu este semnificativ .

Procesele torențiale apar obișnuit tot la ploi de mare intensitate și la topirea bruscă a zăpezii pe pante mari înclinate . Includ ravenări și organisme torențiale . Acestea se extind regresiv , cu fiecare ploaie , cu mai mulți metri pe an . Produc eroziune în adâncime , transport de aluviuni și depuneri sub formă de conuri de dejectie , uneori groase de mai mulți metri și destul de extinse .

3.1.2.Trăsăturile elementelor climatice și fenomenelor de risc

Ceața

Apariția fenomenului de ceață se observă pe întreg parcursul anului , dar perioadele cu intensitate maximă este iarna , când ceața persistentă perturbă serios transportul rutier , având în vedere faptul că în acest sector de culoar este localizat drumul national DN18 , în Pasul Gutâi (între 15 km și 35 km) . Periculozitatea constă în reducerea drastică a vizibilității , cresterea numărului de accidente rutiere , distrugerea autovehiculelor , îngreunarea circulației prin crearea ambuteiajelor .

Viscol

A provocat si continuă să provoace în anotimpul verii pagube însemnate , îngreunând traficul rutier și blocând numeroase masini , mai cu seamă în Pasul Prislop , unde an de an se înregistrează acumulări consistente de zăpadă viscolită pe carosabil , fapt pentru care lucrătorii Direcției de Drumuri Naționale fac cu greu față situației create .

Avalanșe

Fenomenele climatice sunt prezente în zona cu o intensitate mai mare sau mai mică dar sunt destul de frecvente avalanșele în special pe versanții care au expoziție vestică și în anii cu precipitații abundente existând și culuare de avalanșe , specifice fără vegetație , s-a erodat prin antrenarea rocilor spre conul de dejectie ( exemple : Versantul vestic al Pietrosului (Corhele Pietrosului, versantul sudic al culmii Piatra Alba din Pietrosu și versantul vestic Fața Pietrosului , Versantul vestic al culmii Piciorul Oancului unde se formeaza cornise de zăpadă datorită curenților de aer iar la prima încălzire mai puternică aceste cornise se rup su pornesc pe versant .

Dupa modul de formare,avalansele pot fi:

fenomene naturale declansate de o supraincarcare naturala de zapada,cauzate de om,declansate de trecerea unui schior,drumet sau de alta interventie umana accidentala sau nu.

In functie de particularitatile stratului de zapada afectat avalansele sunt de mai multe tipuri:

avalansele uscate care se produc la temperatura de -5 grade,atunci cand zapada este afanata si are aspect prafos-grauntos,cristalele de zapada fiind rotunde.

Zapada in amestec cu aerul formeaza aerosoli foarte periculosi pentru oameni,acestia murind sufocati.

Avalansele umede care se produc in stratele de zapada umeda si grea antreneaza in deplasare cantitati mari de zapada in lungul culoarelor de avalansa si exercita presiuni mari asupra obiectelor din cale,distrugandu-le.

Avalanse in placi care se produc prin desprinderea stratului superficial inghetat si a celui mijlociu,suprafata de desprindere fiind la contactul cu stratul baral. In aceasta zona avalansele sunt intalnite in Pietrosul Rodnei.

Fig.24.

3.1.3.Resursele de apă și fenomenele hidrice de risc

Inundații

Borsa este cuprinsă în bazinetul hidrografic Vișeu fiind amplasată chiar la izvoarele râului motiv pentru care nu există o periodicitate a inundațiilor , totuși sunt cazuri în care datorită precipitațiilor îndelungate au fost inundații care au produs pagube materiale distrugând gospădării sau anexe .

Anul 1970 a fost cel mai reprezentativ ca și proporția distrugerii material pe care a pridus-o inundația asupra comunității din borșa a plouat foarte mult și toate pârâiele care alimentează râul Vișeu au ieșit din matcă distrugând tot ce au prins în cale iar în urma acelei inundații , concepul un plan de măsuri și protecție împotriva inundațiilor respectiv indiguirea si corectarea albiei pârâului Vălcineț corectarea albiei pârâului Valea Hotarului , Sârca .

In anul 2003 printr-o rupere de nori produsă deasupra călării iezer a acos din matcă pârâul Pietroasa ca a distrus drumul de acces de la spital și până în Gârle precum și mai multe gospodării producând o pagubă destul de mare comunității .

Prin anul 1999 prin luna iulie în urma unor precipitații de lungă durată și însemnate cantitativ au dus la ruperea digului de la iazul de decantare a sterilului din Colbu care a antrenat în aval o cantitate mare de apă ducând la distrugerea unor case si anexe gospodăresti .

Prin luarea în considerare a prevederilor Legii nr 575 din 22 octombrie 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national , Sectiunea a V-a , Zone de risc natural. (prezentată în figura de sus figura.3.)

Printre pârâurile la care sunt mai frecvente viiturile cu o durată de peste 20 de zile se enumeră si Borsa , 29% intre 15,5 și 20 de zile.Din cauza ploilor torențiale , în data de 26 iulie 2008 mai multe cartiere din orașul Borșa au fost inundate , dar cel mai afectat cartier a fost Baia Borsa .

Sub presiunea apei a cedat un dig de protecție de la iazul de decantare Colbu 2 , iar o cantitate de steril s-ar fi scurs în pârâul Colbu , daca n-ar fi intervenit la timp autoritățile locale , jandarmii și voluntarii . Datorită intervenției acestora s-a evitat o mare poluare în Baia Borsa și chiar în Borsa .

Pentru evitarea dezastrului autoritățile locale au decis să faca o briză in iazul de decantare pentru a stopa ruperea digului din localitate .

Nu s-au înregistrat victime omenești .

Din cauza ploilor abundente , mii de locuințe au fost inundate și izolate , iar mai multe poduri și podețe au fost avariate și chiar distruse .

In data de 5 august 2010 , pe versanții muntoși din apropierea orașului Borșa a plouat torențial , iar apele văilor au ieșit din albie , inundând gospodăriile apropiate .

Șuvoaiele de apă au transportat material aluvionar și au colmatat podețele și canalizarea unor străzi din oraș .

Cantitatea de precipitații înregistrată la stația hidrometrică Baia Borsa a fost de 31,5 litri pe metrul pătrat , într-un interval de două ore , iar la Poiana Borșa de 18 litri pe metru patrat , în trei ore .

În urma acestor inundații , au fost afectate 20 de subsoluri ale unor gospodării dar fără victime omenești .

Fig.25.

3.1.4. Resursele pedografice și fenomenele pedologice de risc

Eroziunea solului

Una dintre cele mai distructive forme de eroziune a apărut după distrugerea fondului forestier din zonă , faptul că pădurea a fost tăiată haotic toate precipitațiile au căzut direct pe sol distrugând litiera existența și antrenând-o în aval , precipitațiile lovesc direct solul ajungând în unele locuri la roca mamă moment în care toată cantitatea de apă se scurge pe versant ducând la o creștere foarte rapidă a debitului tuturor pârâurilor și a râului Vișeu și a Bistriței Aurii din bazinetul hidrografic Bistrița sau cum se numește bazinetul spre suceava .

O altă formă de eroziune care apare în zona alpină este supratârlirea atât datorită supraîncărcării cu animale pe anumite pășuni cât și a faprului ca nu se respectă normele impuse de apia fermierilor prin mutarea târlei la un interval de maxim 7 zile efect direct și asupra habitatului pașunii respective .

3.1.5.Elementele biogeografice și fenomenele biogeografice de risc

Incendii

Prin anul 1995-1996 în bazinetul forestier Cisla pe versantul Colbu a avut loc un incendiu care a afectat o suprafață de 40-50 de hectare suprafața care încă din punct de ecologic nu s-a refăcut fiindcă resturile vegetale rămase în urma incendiului nu a permis o refacere și o reconstrucție ecologică .

Tot prin anul 1998 în zona Negoescu o zonă inaccesibilă , pe stâncării a izbucnit în incendiu care a afectat o suprafață de 15-20 hectare și care nu poate fi replantată din cauza pantei mari și a stâncăriilor și care a devenit un habitat extraordinar ,datorită expunerii a stâncăriilor , pentru șerpi .

Anul 2009-2010 a avut loc un incendiu pe versantul Toroioaga și cred că a fost afectată o suprafața destul de mare eveniment a fost relatat și în presa deci poți obține mai multe informații și de acolo .

O problemă de actualitate care a apărut și în zona sunt incendiile de vegetație care apar în urna curățirii terenurilor de către proprietari aprinderea resturilor vegetale existând riscul aprinderii vegetației uscate caz petrecut în Obcina unde s-a aprins vegetația uscată și s-a extins până la construcțiile de pe pășuni .

Între anii 2012-2014 au fost mai multe incendii în zona Baia-Borșa din orașul Borșa .

În data de 26 iulie 2012 , în cartierul Baia-Borșa a izbucnit un incendiu de vegetație uscată , în zona Gura Văii din Munții Rodnei , unde s-a aprins o pădure tânără de molid , circa trei hectare. Flăcările au fost de 13 metri înălțime. Din cauza vântului , incendiul s-a extins pe circa 15 hectare de litiera și coronament de rășinoase .

Pompierii ,militarii și voluntarii au reușit să stingă focul dar , după câteva zile , în data de 29 iulie , a izbucnit un nou incendiu în zona Vârful Piciorul Caprei , la o altitudine de 1400 de metri . A fost afectată o suprafață de circa 30 de hectare de pădure de conifere .

La stingerea incendiului au fost mobilizate echipaje ale Secției de pompieri din Vișeul de Sus , Borșa și voluntari care au reușit parțial să stingă incendiul .

În data de 3 august 2012 izbucnește un alt incendiu tot în cartierul Baia Borsa . Flăcările au cuprins 4 kilometri de litiera , în Munții Rodnei . Incendiul a durat aproape 7 zile și au ars peste 45 de hectare de pădure . Autoritățile fiind în alertă mare , au solicitat ajutor aerian . Din elicopter s-au aruncat 2500 de saci de apă pentru stingerea incendiului .

După trei saptămâni de la acest incendiu , în data de 26 august în Baia-Borșa izbucnește un nou incendiu , dar din fericire echipajele de intervenție din Borșa au reușit în scurt timp să stingă focul .

În data de 26 iulie 2013 a avut loc un incendiu în Pasul Prislop , în zona Fântâna Stanchii . În acest incendiu a ars un hectar de vegetație uscată iar flăcările nu s-au extins în zona de pădure . Focul a fost stins spre seara .

În data de 8 august . A izbucnit un incendiu în zona Vârfului Toroioaga , la o altitudine de 1500 de metri și a cuprins o suprafață de 4 hectare . Din nou un elicopter al Inpectoratului General de Aviatie al M.A.I. a ajutat la stingerea focului din zona. Cei 222 de pompieri aduși din Județul Maramureș și cele două elicoptere , în data de 13 august s-a reușit stingerea incendiului Incendiile din această perioadă au lăsat în urma lor 400 de hectare de pădure și pășune alpină din Parcul Natural Munții Maramureșului , mistuite de flăcări .

Cauzele :

Incendiile de pădure se întâmplă aproape anual datorită factorului uman (turisti , culegătorii de fructe de padure , de ciuperci) , care de multe ori aprind focuri și este lăsat nesupravegheat și uneori și datorită factorului climatic , atunci când temperaturile sunt foarte ridicate în timpul verii .

Incendiu de pădure Baia-Borșa

(Zona Muntelui Toroioaga)

Incendiul Gura Băii

3.2. Factori antropogeni generatori ai fenomenelor și proceselor de risc turistic

Factorii de natură antropogenă afectează atât mediul și resursele turistice cât și cadrul general de desfășurare a turismului .

Factorii de natură antropogenă sunt fenomene de interacțiune între om și natură , declanșate sau favorizate de activități umane care sunt dăunătoare societății în general și existenței umane în particular .

Acești factori reprezintă o consecință directă a intervenției abuzive a omului : nerecunoașterea potențialului de acțiune și reacțiune a elementelor asupra cărora se acționează , alegerea deficitară sau greșită a metodelor și mijloacelor de intervenție , suprasolicitarea interesată a unor componente inconsecvență , neprofesionalismul .

Premisele riscului antropogen sunt înmagazinate în intervenția abuzivă asupra elementelor naturale ale peisajului , în readaptarea lui la condițiile de funcționare optimă a structurilor preexistente , în introducerea unor elemente de perturbare a dinamicii și funcționalității ansamblurilor ce deservesc turismul .

Prin intervenția omului în natură , cu scopul de a utiliza elementele cadrului natural în interes propriu , prin activități agricole , miniere , industriale , construcții , transport , amenajarea spațiului , duc la formarea fenomenelor de natură antropogenă .

Afectarea sau distrugerea mediului poate să ducă la pericole ce pot periclita sănătatea și chiar viața și numeroase pagube materiale .

3.2.1. Factori demografici și fenomenele demografice de risc

Emigrarea a reprezentat pentru borșeni o extraordinară oportunitate în momentul în care Borșa nu oferea alte alternative la închiderea principalei activități economice mineritul , salvând orașul de la dezastru .

Fenomenul migrației în masă a borșenilor a avut și consecințe negative : depopularea masivă prin plecarea tinerilor cu vârsta cuprinsă între 25 și 40 de ani , a ,, văduvit” Borșa de cea mai puternică și mai capabilă forță de muncă .

Închiderea minelor a reprezentat pentru borșenii pierderea principalei surse de venituri . Mineritul a fost motorul care a pus în mișcare și care a susținut întreaga economie a localității.

Rămași fără ocupația de bază , borșenii au căutat noi direcții pe care să-și clădească economia .

După caderea regimului comunist , borșenii au început sa migreze în străinătate , părăsindu-și locul natal și luând calea pribegiei .

În ultimii douăzeci de ani , peste cincisprezece mii de borșeni au luat calea strainătății pentru a-și clădi o viață nouă pe meleagurile străine .

Marea majoritate s-au stabilit în : Italia , Spania , Franța , Germania , Marea Britanie . Principala lor motivație a fost de natură economică .

Fiind binecuvântați cu un cadru natural de excepție , având de partea lor ospitalitatea , peisajele minunate și zestrea culturală moștenită din străbuni , au știut că turismul poate fi salvarea lor . Cei care au rămas acasă , au învestit în unități de cazare noi , reușind încet , încet să pună pe picioare activitatea de turism .

Obiceiuri și tradiții

Pornind de la explicația etimologică a cuvântului din latinescul tradițio= a înmâna , a da mai departe tradiția . Tradiția este o memorie colectivă , este vectorul unei identități și comunități umane care transmite un patrimoniu urmașilor . În timp ce obiceiul este un mod de a se purta , o anumită rânduială , un mod de a se îmbrăca .

Localnicii din Borșa au câteva tradiții și obiceiuri inedite .

În hotarul Borșei aproape de Pasul Prislop la granița dintre Maramureș și Bucovina în fiecare an în luna august era o sărbătoare .

În perioada medievală și până în perioada interbelică aici era un târg de clopote , de cuți pentru coasă , de animale , de opinci și de curele , de hâțuri pentru cai și costume populare . La târg veneu să cânte și să petreacă locuitori din Țara Năsăudului , din Bucovina , Maramureș și Țara Oașului .

De cum începe postul Crăciunului, copiii și tinerii încep repetițiile pentru obiceiurile destinate nașterii Mântuitorului și Anului Nou. Copiii mici pleacă cu steaua la colindat până la miezul nopții. Numai fetițele colindă costumate în “Trei Zâne” sau “Trei Crăițe”. Tinerii și adulții colindă toată noaptea costumați în “Trei Crai” și poartă pe cap șepci de carton, înflorate cu staniol în roșu, galben și albastru, halat alb, brâu din tricolor și sabie. Între ei are loc un schimb de replici din care reiese că Isus s-a născut și în final îngenunchează pentru a-i aduce daruri. Viflaimul mic (6 persoane) și Viflaimul Mare (12 persoane) sunt adevărate piese folclorice în care se povestește despre călătoria lui Iosif cu Maria, despre ordinul lui Irod, despre cei trei crai și cei trei păstori. Îngerul încheie cu o învățătură morală.

În seara de Anul nou se umblă cu Capra, Ursul, Banda lui Bujor, Plugușorul. Piesele sunt scrise într-un stil vesel. Personajele au măști adecvate și hazlii. Fata, ca să fie frumoasă și strălucitoare ca mândrul soare, se trezește în zori și așteaptă până când astrul se ivește pe cer, rostind: “Mândre soare ce răsai cu douăzeci și patru de răzișoare/ Cu trei încinge-mă/ Cu trei încalță-mă/ Cu trei îmbracă-mă/ Cu trei pe obraz mângâie-mă/ Cu trei pe umeri împodobe-mă/ Tri în gene/ Tri sprâncene/ Tri în păr împlete-mi-le…”.

În ajunul Bobotezei se practică și acum umblatul după cruce. Tinerii sunt trimiși înaintea preotului sau diaconului și strigă: “Tiralexa grâu de vară/ Și prin pod și prin cămară,/ Ieșiți cu lumin-afară,/ Tiralexa, Tiralexa!”. Acum, fetele de măritat caută să fure din adizău câte o crenguță pentru a o pune seara sub pernă, dorind să își viseze viitorul soț. Rudele, prietenii se adună la sfințirea casei și servesc apoi țuică și mâncare de post.

De Bunavestire, în ajun, gospodarii curăță grădinile și aprind focul pe înserat pentru a îndepărta duhurile rele.

De Florii, se merge la biserică cu mâțișoare care apoi se sfințesc și se aduc în casă. Se pun la icoană, pentru a păzi casa de cumpene.

După post și rugăciune, de Paște, borșenii merg cu pasca la sfințit, iar de dimineață până la prânz copiii până la 12 ani umblă în tez, primind ouă roșii în trăistuță. Dacă se întâmplă să se strecoare copii mai mari, li se oferă ca pedeapsă, pentru a râde de ei, pranicul și cociorva.

În 23 aprilie, de Sfântul Gheorghe, borșenii sărbătoresc Ziua Orașului cu slujbă bisericească, urmată de cântec și dans și voie bună. Tot acum se sfințește și cașul, semn al păstrării păstoritului în zonă.

În seara zilei de 24 iunie a fiecărui an, feciorii și copiii, dar și fetele învârt deasupra capului făcliile. Făclia este făcută cu câteva zile înainte dintr-un par uscat, care se crapă în 4 sau în 8, iar în mijlocul parului se pune rășină într-un coș din coajă de molid. Pentru a se aprinde mai repede, se pune surcele uscate și  câlți. După ce au ars, făcliile se pun în straturile cu zarzavaturi pentru a fi ferite de dăunători. Tot acum, fetele strâng flori de Sânziene din care fac coronițe pe care le aruncă pe casă pentru a afla dacă se vor mărita sau nu curând. Noaptea, se îmbăiază în locuri neștiute, în apele curgătoare din localitate. De la copiii de 6-7 ani până la oamenii vârstnici, mai aprind pe dealuri, și în zilele noastre, făclii, fac foc la crucea de uliți, pentru a alunga gângăniile și sălbăticiunile de prin holde și livezi. 12 feciori cu făclii aprinse, descriind deasupra capului cercuri de foc, strigă “Hai, Mări, la Sânziene” sau “Făclia mare, măi coconi”, apoi se avântă într-o roată, dans ritual de mare virtuozitate și forță, rostind în cor: “Fugi soare după soare/ Că te-ajunge altu Soare,/ Du-te Soare, zină soare/ Să zină altul mai mare”. Fetele îmbrăcate în alb merg pe malul unei ape curgătoare și rostesc descântecul: “Sara buna, apă curgă-toare și mirositoare / Ți-am adus pită și sare “.

Din 1982 a intrat în tradiția borșenilor că în ziua de 24 iunie să se organizeze Festivalul Național de Folclor “Nopți de Sânziene”. 

Sfânta Maria

Este o sărbătoare foarte importantă pentru ortodoxi atunci când cu sutele pleacă pe jos la Mănăstirea Adormirea Maicii Domnului situate în Moisei . Mănăstirea este un loc de pelerinaj și rugăciuni .

Fiecare parohie din orașul Borșa își adună un grup de copii și merg pe data de 15 august în procesiune la mănăstire să o preamărească pe Maica Domnului . Este un turism monahal am spune pentru turiști de azi .

Pentru a nu se pierde acest obicei , etnologul Nicoară Timiș împreună cu profesorul Ioan Nădișan și profesorul doctor Mihai Pop l-au transformat în 1968 într-un festival ,, Hora de la Prislop” . Au fost ani când la această manifestare au participat peste 60.000 de oameni .

Hora de la Prislop este cea mai grandioasă sărbătoare a cântecului și portului popular din Maramureș . La acest spectacol se întrec locuitorii din județele limitrofe într-un spectacol folcloric ce se ține pe o scenă deschisă în imediata apropiere a șoselei ce face legătura dintre Maramureș și Bucovina .

Portul popular din Borșa

Costumul femeiesc se compune din năframă în diferite culori , zgărdan din mărgele, cămașă dreaptă cu motive ornamentale prin cusătură în motive mărunte, fie geometrice, fie de stilizări vegetale în colorit policrom, pieptar în formă de vestă confecționat din blană de miel, ornamentat cu broderie din lână policromă, predominând roșul, iarna rocul, apoi zadii în dungi late, dispuse orizontal și fără bordură la capătul de jos, baierele cu care se înfășoară în talie de mai multe ori și arareori cu brâie. De asemenea, în Borșa, se poartă sugna de diferite culori, care este asemănătoare unei fuste cu creți sau pături. Poalele sunt tivite cu ajur, găurele scurte și cipcă. În picioare, femeile poartă opinci din oargă.

Fig.26.

Costumul bărbătesc. Vara, bărbații poartă pe cap clop din paie sau pălărie de postav, iar iarna cușmă. Cămașa este scurtă cu mânecă largă, fără guler și cu mânecări frumos ornamentate, gatii, pentru vară, care sunt largi, până deasupra gleznei; cioarecii, un fel de pantaloni groși din lână, se poartă iarna. Pieptarul este confecționat din piele de miel, asemănător cu al femeii și este cea mai deosebită piesă din portul popular al borșenilor. Traista, din fir de lână, frumos ornamentată și baiere împletite în multe șuvițe, este purtată de femei și bărbați. Copiii poartă costum popular asemănător cu al adulților.

3.2.2. Activitatea agricolă

Agricultura se rezumă în primul rând la cultivarea pământului și creșterea animalelor .

Agricultura este practicată în gospodării fiind orientată cu precădere spre creșterea animalelor , datorită suprafețelor mari de pășuni și fânețe ce ocupă 87,5% din suprafața terenului agricol.

Locuitorii de la poalele Pietrosului s-au rezumat la culturile de cartof și de ovăz .

Cartoful este singura plantă care se pretează locului și de temperaturilor din această depresiune .

Culesul cartofilor s-a făcut și încă se mai face toamna în clacă sau cu mai mulți oameni plătiți pentru ziua respectivă .

O altă preocupare agricolă este cositul și strânsul fânului . Iernile fiind lungi , fânul este singura hrană a animalelor în perioada când acestea nu pot ieși la pășunat .

Seceratul ovăzului se face astăzi tot mai rar deoarece oamenii au renunțat în mare parte la această cultură . Mai există micile grădini pe lângă casă unde sunt plntate numite legume : ceapa , usturoiul , salata , ridichile , varza .

Livezile în Borșa sunt destul de rare . Pomii fructiferi sunt în majoritatea lor sălbatici și foarte rar merg soiurile altoite . Sunt veri când se fac mere , prune și pere .

O pondere însemnată o au fructele de pădure . Anual se strâng cantități însemnate de afine din care se face și o băutură specifică numită afinată (în amestec cu alcool ) și zmeura folosită pentru prepararea siropului .

Este reprezentată prin următoarele specii de pomi fructiferi : nuci , cireși și vișini .

Silvicultura

Datorită situării geografice silvicultura este practicată în această zonă , existând o suprafață totală a pădurilor de 2.9300 ha . Fondul cinegetic este format din : căprioare , iepurele de câmp , vulpea , fazanul , prepelița , veverița , șoarecele de câmp , lupul , ursul brun , jderul de pădure , mistrețul , căprioare , iepurele , ciocănitoarea .

Piscicultura

Teritoriul orașului este drenat de râul Vișeu și Cisla , unde se poate practica pescuitul în bune condiții . Fauna acvatică este bogată și variată fiind reprezentată de crap , păstrăv .

Creșterea animalelor

În orașul Borșa , creșterea animalelor ocupă nevoile proprii ale gospodăriilor . Efectul de animale din gospodăriile populației pe anul 2003 conform din Registrul Agricol al localității , este următorul : bovine , porcine , ovine , iepuri , păsări , familii de albine .

3.3.3. Industria extractivă și prelucrătoare

În cartierul Baia-Borșa s-a desfășurat o intensă exploatare minieră , este semnificativ să amintim structura geologică .

Fig.27.

Primele dotări ale mineritului în zona Borșa sunt din perioada imperiului otoman și a imperiului austro-ungar .

În publicații mai vechi se afirmă că exploatarea minereurilor neferoase din Maramureș are o vechime de mai multe milenii , argumente în acest sens fiind considerate prezența aflorimentelor și a filoanelor în crăpături , precum și a halderelor de steril și de zgură aflate de-a lungul lanțului muntos de trahit verde din partea de steril din partea de răsărit a regiunii din care o bună parte era deja acoperită cu o bogată vegetație .

Metoda de exploatare era rudimentară evacuarea minereului tăcindu-se cu vagoneți de lemn și tracțiune animală .

În lipsa unor cercetări adecvate nu este posibilă încă localizarea punctelor de exploatare , pare însă destul de probabil că Băile Borșa se numără printre zonele cu cele mai vechi lucrări miniere din Maramureș .

Cel de-al doilea document sunt menționate , printre altele , exploatările miniere în funcțiune la Băile Borșa în perioada dintre anii 1794 și 1850 : în versantul vestic al Toroiagăi galeriile : Sfânta Treime , Vechiul Nepomuk , Anton și Barbara , în versantul sudic al Toroiagăi galeriile : Gura Băii , Sfântul Duh , Iosif , zăcământul Franz , precum și galeria Leopold de la Gura Băii , Bartolomeu , în versntul nordic al Toroioagăi galeriile Lobkovics , în valea Colbu galeria de cercetare Rudolf , în valea Păltinești Maria Ludovica , iar în apropierea ei galeriile Sara și Carol , în valea Rea , galeria Elisabet , precum și extracția de minereu de la Gura Băii , extracția de minereu de la Borboi , extracția de minereu de la Puiului . Este precizat că în luna august 1807 , au intrat în funcțiune două cuptoare semiînalte pentru topit minereu , care au fost folosite la jumătatea secolului XIX s-a deschis zăcământul de pirită cupriferă de la Burloaia , exploatată prin galeriile Brenner și Johann .

Zăcământul de la Borșa se prezintă sub formă de lentile (formă lenticulară) în cazul acumulărilor de cupru și sub formă filonienă în locațiile unde există aur .

Substanțele minerale utile care se separau din minereu erau CU , PB , ZN , operație care se făceau la flotația din Baia-Borșa .

În perioada modernă , contemporană activitatea minieră era structurată pe perimetru miniere după cum urmează : Mina Gura Băii , Mina Toroiaga cu sectorul Colbu , Mina Burloaia cu sectoarele Burloaia centru , Burloaia Sud , Măgura , Dealu Bucății , Dealu Negru ,Pârâul lui Bozoancă , Cornu Nedeii .

Exploatarea zăcământului a început în perimetrul Burloaia , apoi cu trecerea anilor și CU , PB , ZN și alte metode contanate în zăcământ au fost prospectate , pregătite și puse în exploatarea și celelalte perimetre .

În perioada de maximă producție a anilor 1986-1987 personalul angajat al Minei Borșa , era aproximativ de 6000 persoane , acest număr cuprinzând partea direct productivă de subteran precum și partea indirect productivă flotație , tranpsort .

La Băile Borșa este menționată producția de pirită doar din 1923 (200 t) în anul 1930 (11842 t) și în anul 1931 (12506 t) .

Galeria Colbu are intrarea situată în incinta minei Emeric-Toroiaga , în versantul stâng al văii Secu , în amonte de confluența cu valea Murgu , la cota +1050 m . Exploatarea a început în anul 1997 și s-a oprit în anul 2006 . Apoi galeria intră în roci metamorfice . Una dintre galerii are o lungime de peste 200 m în minereu , grosimea acestuia fiind de peste 50 m .

Galeria este armată cu bolțări la intrare , apoi are tronsoane foarte extinse nearmate , doar cu scurte porțiuni armate cu torcret , lemn sau cintre metalice .

Galeria Ana Superioară este situată în versantul drept al văii Secu , la circa 50 m aval de confluența cu valea Murgu la cota +997 m . Intrarea în galeria Ana superioară este situată la o înălțime de cel puțin 3 metri față de nivelul actual al văii Secu , nivel acum mult crescut față de cel existent anterior datorită materialului provenit din haldele din amonte .

Atât în galeria tranversală cât și în cea direcțională se observă găuri de mină executate manual , cu o adâncime redusă (0,20 m) . În aceste găuri era introdus praful de pușcă , care prin explozie , făcea posibilă avansarea pe galerie .

Galeria Ana Inferioară are intrarea situată în malul drept al văii Secu , la 75 m aval de confluență cu Valea Murgu și la 25 m aval de galeria Ana superioară , la cota +992 m .

Exploatarea s-a desfășurat în exclusivitate ascendent . Pe galeria direcțională se păstrează încă tropane (armaturi orizontale care susțineau podurile de lucru) și mult material steril , depozitat în trepte pe vatra galeriei .

Galeria Bortolomeu este situată în versantul stâng al văii Secu , la 50 m amonte de confluența cu Pârâul Ngru (afluent stâng) , la cota +1080 m .

Este pe o lungime de peste 100 m de la intrare , sediul unei colonii de zeci de exemplare salmandre . Apa de infiltrație este curată pentru că ea străbate roci eruptive fără sulfuri , din a căror descompunere se formează de obicei apele acide . S-a remarcat de asemenea , prezența musculițelor și fluturilor .

Activitatea minieră a continuat la Băile Borșa până în anul 2006 , când ea a încetat în urma Hotărârii Guvernului nr . 816/1998 (Toroiaga , Măgura II , Burloaia Vest – Ariniș , Burloaia Centru , Sud și Est) , numărul 1846/2004 (Gura Băii , Superior , Cornu Nedeii) și număru 1008/2006 (Gura Băii Inferior) .

După anul 2006 activitatea Minei Borșa a constat în închiderea și conservarea perimetrelor miniere au fost conservate .

Unele lucrări miniere au fost conservate prin proiectele de conservare și ecologizare iar altele au fost degradarea datorată trecerii timpului și lipsei activității și intervenției umane .

3.2.4. Activitatea de construcții

Autorizarea executării construcțiilor va mai fi condiționată de respectarea înălțimii medii a clădirilor învecinate și a caracterului zonei fără ca diferența de înălțime să depășească cu mai mult de două nivele la clădirile imediat învecinate , amplasate alăturate , de aceeși parte a străzii.

În acest interval , în 1956-1966 , se dezvoltă cu precădere Baia-Borșa , în urma amplificării activităților miniere , și se construiește primul cartier cu blocuri , iar în anii 70 se construiește blocurile de locuințe din cartierul Borșei .

Primele hoteluri moderne în complexul turistic s-au construit în anii 80 . Tot în această perioadă se construiește Spitalul de recuperare , cu 430 de paturi , dotat cu bază de recuperare locomotorie și procedee cu curenți dinamici .

În prezent blocurile , construite în majoritate din panouri mari din beton , sunt încălzite cu sobe cu combustibil de lemn , nu sunt izolate termic în exterior , oferind un confort modest pentru locatarii apartamentelor .

Turismul organizat a început în anul 1910 prin construirea unei cabane din piatră și lemn cu două nivele , sală de mese cu bucătărie la parter și camere de cazare la etaj .

În prezent pe teritoriul orașului Borșa sunt amplasate pensiuni și hoteluri private de diferite capacități și confort , iar în zona Complexului turistic s-a analizat o concentrație masivă a acestor unități .

În cazul clădirilor , situate pe colț , la racordarea între străzi având regim diferit de înălțime , dacă diferența este de un singur nivel se va realiza o descreștere în trepte .

În cazul clădirilor în front continu sau situate pe parcele individuale se va admite înălțimea clădirii cu cele mai multe nivele cu cea mai mare înălțime .

Casele de locuit și construcțiile turistice se vor finiza în culoarea albă , cu șarpantă în două ape , cu învelitori din țiglă profilată , șindrilă , tigle metalică în culori naturale , se vor prevedea împrejurimi transparente cu plantații de gard viu .

Este interzisă utilizarea inoxului sub orice forme , tablei de aluminiu și zincată la învelitori , utilizarea de culori stridente la zugrăvirea fațadelor , realizarea de împrejuiri masive pline .

Cam tot în această perioadă în oraș s-au pus bazele Stațiunii de odihnă Borșa unde pe lângă vechea cabana Știbina , astăzi refăcută în întregime , extinsă și modernizată , s-au mai construit alte clădiri moderne : vila Brădeț , hotelul Cascada , hotelul Cerbul .

În prezent s-au ridicat numeroase pensiuni private și hoteluri , care asigură o cazare primitoare dupa preferințele turiștilor sosiți pe aceste meleaguri .

3.2.5. Activitatea turistică

Localitatea Borșa , prin așezare în teritoriu și relief , se află într-o zonă propice dezvoltării turismului indiferent de anotimp .

Circulația turistică necontrolată efectuată la obiectivele turistice naturale sau antropice provoacă, de cele mai multe ori, distrugerea ireversibilă a unora dintre elementele care le-au consacrat ca atracti turistice, dar care își asigură valoarea intrinsecă, uneori având caracter de unicat .

Fenomenul poluării naturii s-a amplificat odată cu pătrunderea  turismului automobilistic în locuri până nu demult inaccesibile pentru acest mijloc de transport.

Abătându-se de la traseele amenajate de acces , turiști pătrund pe , drumuri ocolite , oprindu-se în poieni pitorești și provocând distrugerea pajiștilor , a arbuștilor și a florei , în general , prin strivirea acesteia sau sub influenta gazelor de eșapament , scurgerilor de ulei .

În conceptul rezolvări distrugeri habitatelor prin accesul mecanizat pe traseele turistice sau creat spații special amenajate pentru parcarea autoturismelor în imediata apropiere a traseelor turistice , precum și montarea de bariere care să limiteze accesul atât pe drumurile auto forestiere cât și pe traseele turistice fapt ce a determinat scăderea accesului auto în special în Căldarea Iezer .

Staționarea pentru picnic sau instalarea de corturi în zone de mare atractivitate provoacă , inevitabil , degradarea peisajului si a altor componente ale mediului ambiant , ca urmare a tasării solului și , în special , a urmelor reziduale lăsate la întâmplare de turiști la locurile de popas .

Chiar dacă la începutul anilor 2000 , datorită tradiției turistice , în Borșa a fost o explozie a numărului de pensiuni care sau construit în Borșa dar , dezvoltarea turistică efectivă a fost finanțată foarte puțin sau chiar deloc , respectiv amenajările turistice ca și locuri de popas și locuri de belvedere sunt foarte puține sau foarte inexistente , operatorii de turism local neimplicându-se în acest fel, lăsându-se totul în responsabilitatea și sarcina serviciului public Salvamont Borsa .

Insuficiența exploatării este un risc ce planează asupra tuturor obiectivelor a căror integrare în circuitele turistice nu ține seama de particularitățile cereri (număr , frecvență , venit , confort).

Culegerea sau distrugerea deliberată a unor specii de floră și faună , uneori specii rare sau ocrotite , poate fi un alt efect al turismului necontrolat .

Circulația turiștilor pe trasee nemarcate și în zone nepermise , poate cauza deteriorarea unor habitate fragile , deranjarea animalelor sălbatice .

Defrișările haotice care se fac după anii 1990 până la data actuală au redus în mare măsură dorința turiștilor de a vizita Borșa , implicarea în proporție mică sau aproape deloc atât a administraților locale cât și a turiștilor din localitate pentru igienizarea cursurilor de apă a traseelor turistice degajarea de resturi de exploatare a materialului lemons a restrictionat în mai multe zone pe anumite trasee turistice accesul fapt care a adus la scăderea numărului de turiști .

Riscul poluării turistice crește direct proporțional cu numărul turiștilor și lărgirea domeniului sau de practicare .

Totuși numărul mare de turiști creează și o problemă pentru habitate prin lăsarea deșeurilor pe trasee turistice sau în locurile amenajate pentru campare neexistând posibilitatea colectări și scoateri din căldările glaciare a acestor deșeuri .

Totodată datorită lasari masivelor muntoase a deșeurilor menajere , o altă problemă aparută în ultimii ani a fost poluarea datorită practicări Offrod și Enduro apărând poluării recursurilor de apă prin deversarea de combustibil precum și a recipientelor de plastic ramase acolo .

Cu acordul Asociației Vânătorilor și Pescarilor din Maramureș , se pot organiza partide de vânătoare în munți .

În orașul Borșa se practică și turismul de vânătoare . Vânătorii merg în pădure și împușcă animale cum ar fii : căprioare , iepuri , cerbi .

3.2.6. Activitatea de transport

Transportul în comun în raza orașului Borșa se asigură cu microbuze, autobuze și taxiuri particulare .

Circulația turiștilor pe trasee nemarcate și în zone nepermise , poate cauza deteriorarea unor habitate fragile , deranjarea animalelor sălbatice .

Emisiile rezultate din activitățile de transport sunt : poluarea aerului .

3.2.7. Infrastructura tehnică a teritoriului

Infrastructura rutieră este degradată în proporție de 70% atât cea națională cât și cea locală , și pietonală .

Infrastructura drumurilor este formată dintr-o singură cale de acces , iar cea feroviară fiind nepracticabilă din anul 2000 duce la limitarea turistica respectiv cei care doresc să vină cu trasportul în comun sau cei cu autoturismul precum și agentiilor de turism .

Rețelele de canalizare sunt subdimensionate , iar stațiile de epuare nefuncționale .

În conceptul rezolvări distrugeri habitatelor prin accesul mecanizat pe traseele turistice sau creat spații special amenajate pentru parcarea autoturismelor în imediata apropiere a traseelor turistice , precum și montarea de bariere care să limiteze accesul atât pe drumurile auto forestiere cât și pe traseele turistice fapt ce a determinat scăderea accesului auto în special în Căldarea Iezer .

Degradarea continuă a drumurilor , acestea sunt pietruite .

În orașul Borșa nu există rețea de alimentare cu gaze naturale .

3.2.8.Gestionarea deșeurilor

Cu toate că nu sunt indentificate ca reprezentând amenințări iminente , există un mare risc ca în viitorul apropiat , fără o politică pro-activă , degradarea habitatelor naturale protejate să devină o problemă majoră .Totodată , deșeurile abandonate de turiști în mod necontrolat , reprezintă deja o mare problemă , cu impact în primul rând estetic , asupra peisajului și mediului , ce cunoaște o amploare din ce în ce mai mare în ultimii ani , strâns legată de creșterea numărului de turiști .

Totuși numărul mare de turiști creează și o problemă pentru habitate prin lăsarea deșeurilor pe trasee turistice sau în locurile amenajate pentru campare neexistând posibilitatea colectări și scoateri din căldările glaciare a acestor deșeuri .

Totuși se ține cont că în zonele mai sus amintite să nu se ajungă la o eventuală creștere necontrolată a numărului de vizitatori poate duce la dereglarea ecosistemelor naturale , eroziunea traseelor turistice , existența fenomenului de campare haotică în afara unor campinguri autorizate și de calitatea slabă a campingurilor existente care duce la creșterea cantităților de deșeuri , neputând scoate de pe traseele turistice .

Cu toate eforturile depuse de voluntari și administrația locală lipsa de educatie ecologică de la cele mai mici niveluri de pregătire respectiv învătământul primar și gimnazial demonstrează incă odată că avem nevoie de aceasta educație ecologică pentru că aceasta cantitate de deșeuri în loc să scadă crește .

3.3. Factori de natură endogenă generatori ai fenomenelor și proceselor de risc turistic

Riscurile endogene sunt fenomene a căror acțiune este generată de energia provenită din interiorul planetei (cutremure ,erupții vulcanice) .

Orice bază turistică , încă de la punerea sa în exploatare , este supusa procesului de uzura morala , răsfrântă până la cele mai simple articulații ale structurii sale .

În prezent pe teritoriul orașului Borșa sunt amplasate pensiuni și hoteluri private de diferite capacități și confort , iar în zona Complexului turistic s-a analizat o concentrație masivă a acestor unități .

Din punct de vedere a infrastructurii de cazare în Borșa există omologate atât hoteluri , moteluri cât și pensiuni care au specific de atractivitate bineînțeles cazarea turiștilor .

Fenomenul poluării naturii s-a amplificat odată cu pătrunderea  turismului automobilistic în locuri până nu demult inaccesibile pentru acest mijloc de transport.

Râurile și pârârurile poluate în urma activității de minerit , a gropilor de rumeguș și a deșeurilor menajere .

Poluare fizică și vibrații de-a lungul drumurilor naționale .

Există surse de poluare de origine industrială-minerit (poluarea încă își mai face simțita prezență)

CAPITOLUL IV

FENOMENE ȘI PROCESE DE RISC TURISTIC PE TERITORIUL ORAȘULUI BORȘA

4.1 AFECTAREA STRUCTURII RESURSELOR ACTRACTIVE

Factor determinant în păstrarea mediului natural nealterat și în realizarea unei dezvoltări durabile , capacitatea de suport turistic capătă o importanță deosebită, scopul principal al existenței acestora fiind conservarea biodiversității .

Astfel vizitatori pot fi încurajați să meargă în zone care sunt fizic sănătos, rezistent la oboseală și unde pot contribui la economia locală .

Vizitatori pot fi de asemenea descurajați în vizitarea unor zone fragile și a unor zone unde nu contribuie la fondurile de conservare și nici la economia locală.

Circulația turistică necontrolată efectuată la obiectivele turistice naturale sau antropice provoacă, de cele mai multe ori, distrugerea ireversibilă a unora dintre elementele care le-au consacrat ca atracti turistice, dar care își asigură valoarea intrinsecă, uneori având caracter de unicat .

Vizitarea intensivă a unor monumente istorice , arhitectonice și de artă , în condiții impropri (iluminat cu lumânări , lipsa dotărilor tehnice de aerisire sau de poluare etc.) a condus la degradarea freșcelor de mare valoare a unor mănăstiri , a picturilor din cadrul unor monumente istorice și de artă , distrugerea formatiilor carstice din interiorul pesterilor etc.

Tot la acest capitol se înscrie și inexistența în zonele (sau de-a lungul traseelor turistice) , a unor demarcări precise a locurilor de popas și campare.

Staționarea pentru picnic sau instalarea de corturi în zone de mare atractivitate provoacă , inevitabil , degradarea peisajului si a altor componente ale mediului ambiant , ca urmare a tasării solului și , în special , a urmelor reziduale lăsate la întâmplare de turiști la locurile de popas .

Astfel de situați se întâlnesc , de obicei , în zonele destinate turismului de odihnă și recreere , în preajma stațiunilor și a centrelor urbane și , în special , pe pajiștile montane , în apropierea cabanelor , pe malul râurilor sau lacurilor .

Astfel turismul din Borsa se caracterizează prin câteva obiective de interes major cum ar fii : Cascada Cailor , Lacul Știol , Căldarea Iezer , obiective care sunt supuse unor exploatații turistice ceea ce duce la distrugerea habitatelor și a biodiversitați din zonă .

Impactul negativ în urma unor evaluări a situației din teren s-a ajuns la concluzia deschideri și omologarii unor trasee turistice noi , trasee tematice care să preia din numărul mare de turiști care fac presiune pe cele trei locații , astfel au fost deschis traseul : Dealul Moiseiului , Iza Izvor, traseu tematic s-a reamenajat traseul : Negoiescu , Caldarea Puzdrelor , Creasta .

Principalul traseu a Munțiilor Rodnei , s-a amenajat și s-a pus în exploatație turistică zona Valea Vaserului , creând și o agenție de turism Vasertour , sau amenajat noi trasee turistice în zona Muntiilor Maramureșului , zona Borșa , Prislop , Fantana Stanchii .

Fenomenul poluării naturii s-a amplificat odată cu pătrunderea  turismului automobilistic în locuri până nu demult inaccesibile pentru acest mijloc de transport.

Abătându-se de la traseele amenajate de acces , turiști pătrund pe , drumuri ocolite , oprindu-se în poieni pitorești și provocând distrugerea pajiștilor , a arbuștilor și a florei , în general , prin strivirea acesteia sau sub influenta gazelor de eșapament , scurgerilor de ulei .

În conceptul rezolvări distrugeri habitatelor prin accesul mecanizat pe traseele turistice sau creat spații special amenajate pentru parcarea autoturismelor în imediata apropiere a traseelor turistice , precum și montarea de bariere care să limiteze accesul atât pe drumurile auto forestiere cât și pe traseele turistice fapt ce a determinat scăderea accesului auto în special în Căldarea Iezer .

Totuși măsurile nu sunt într-un totul de ajuns datorită faptului acestor instalați au fost vanadalizate .

4.2. Deprecierea calitativă a resurselor turistice

Deprecierea calitativă a resurselor atractive se realizează nu numai prin afectarea structurii sale fizice ,cât și prin modificări de ordin chimic .

În a face o analiză a deprecieri calitativă a resurselor turistice din Borșa trebuie să se țină cont în special de cerințele pe care le-au în momentul de față vizitatori și gradul de comoditate al acestora , astfel traseele turistice ușoare sau medii ca și grad de dificultate vor fi cel mai des vizitate , punându-se presiuni asupra acestora .

Borsa nu face excepție de la această problemă având două trasee turistice care tind să fie depreciate din punct de vedere valoric prin numărul mare de vizitatori în special în perioada de vară în vacanța scolară perioada care există un aflux turistic școlar în stațiunea turistică Borsa .

Pentru a reduce presiunea pe aceste două trasee s-a ajuns la promovarea unor locații turistice din afara localități cum ar fi : Mănăstirea Bârsana precum și Mănăstirea de la Moisei chiar daca este in detrimentul orașului Borșa prin privarea mijloacelor de finanțare a operatorilor de turism din localitate .

4.3. Epuizarea resurselor atractive si utilizarea resurselor atractive

Chiar dacă la începutul anilor 2000 , datorită tradiției turistice , în Borșa a fost o explozie a numărului de pensiuni care sau construit în Borșa dar , dezvoltarea turistică efectivă a fost finanțată foarte puțin sau chiar deloc , respectiv amenajările turistice ca și locuri de popas și locuri de belvedere sunt foarte puține sau foarte inexistente , operatorii de turism local neimplicându-se în acest fel, lăsându-se totul în responsabilitatea și sarcina serviciului public Salvamont Borsa .

Astefel începând cu anul 2000 , se estimează circa 20.000 de vizitatori beneficiază de serviciile turistice din zonă turiștii provin în principal din județele limitrofe : Bistrița-Năsăud , Maramureș , Suceava , Cluj , precum și municipiul București și alte județe mai îndepărtate (Iași , Botoșani , Galați, Neamț , Constanța) .

Tot acest număr de turiști au presiune pe cele mai importante trasee turistice , distrugându-se locațile ca punct de atracție .

Măsurile pentru remedierea situației ar trebui să fie prioritare pentru administrația locală ținând cont de faptul că refacerea biodiversitații de pe aceste trasee turistice se face în timp , perioada în care zonele respective nu mai pot fi denumite atracții turistice .

La nivelul orașului Borșa există o propunere de proiect privind deschiderea unei noi zone turistice cu un potențial foarte mare care vă face legătura dinte actuala pârtie de schi și viitoarea pârtie ce va fi dotată cu telegondola putându-se practica în sezonul turistic de iarna , schi de fond pe traseul de Creasta dintre cele doua părti .

4.4. Insuficiența exploatării

Insuficiența exploatării este un risc ce planează asupra tuturor obiectivelor a căror integrare în circuitele turistice nu ține seama de particularitățile cereri (număr , frecvență , venit , confort).

Ținând cont de zona sălbatică din Munții Rodnei și Munții Maramureșului , începând cu anul 2004 sau constituit pe raza teritorială a orașului Borșa două parcuri respectiv : Parcul Național Munții Rodnei având sediul în localitatea Rodna din Județul Bistrița-Năsăud și Parcul Natural Munții Maramureșului având sediul în localitatea Vișeu de Sus .

Aceste două parcuri se suprapun pe o suprafață aproximativ 90% din suprafața teritorială a orașului Borșa , acest lucru a dus la restricționarea în mare măsură a unor noi zone cu potențial turistic ridicat .

Astfel zona Izvorul Dragoș care ar permite accesul spre Vârful Pietrosul din Munții Rodnei este închis în totalitate fiind inclusă în rezervația științifică .

Căldarea Puzdrelor de asemenea este inclusă în protecția naturală Muntii Rodnei . Zona Ponorul Izei este restricționată accesului turistic . Din aceste motive se încearcă a se găsi noi oportunități de a atrage turiști în zona prin amenajarea în viitor a unui traseu de legătura între Valea Vaserului respectiv punctul terminus Coman și Baia-Borșa .

Totuși se ține cont că în zonele mai sus amintite să nu se ajungă la o eventuală creștere necontrolată a numărului de vizitatori poate duce la dereglarea ecosistemelor naturale , eroziunea traseelor turistice , existența fenomenului de campare haotică în afara unor campinguri autorizate și de calitatea slabă a campingurilor existente care duce la creșterea cantităților de deșeuri , neputând scoate de pe traseele turistice .

Circulația turiștilor pe trasee nemarcate și în zone nepermise , poate cauza deteriorarea unor habitate fragile , deranjarea animalelor sălbatice .

Culegerea sau distrugerea deliberată a unor specii de floră și faună , uneori specii rare sau ocrotite , poate fi un alt efect al turismului necontrolat .

4.5. Suprasolicitarea infrastructurii și uzura morală a infrastructurii

Suprasolicitarea infrastructurii apare de regulă în perioadele ,, de varf” al cererii , ca urmare a accentuării fenomenului de sezonalitate , respective în contextul insuficienței unor oferte compatibile cu dezideratele fluxurilor de turiști în regiunea data .

Orice bază turistică , încă de la punerea sa în exploatare , este supusa procesului de uzura morala , răsfrântă până la cele mai simple articulații ale structurii sale .

Un factor care afectează direct și indirect afluxul turistic în zonă , este starea degradată a infrastructurii rutiere locale.

Infrastructura drumurilor este formată dintr-o singură cale de acces , iar cea feroviară fiind nepracticabilă din anul 2000 duce la limitarea turistica respectiv cei care doresc să vină cu trasportul în comun sau cei cu autoturismul precum și agentiilor de turism .

Din punct de vedere a infrastructurii de cazare în Borșa există omologate atât hoteluri , moteluri cât și pensiuni care au specific de atractivitate bineînțeles cazarea turiștilor .

Tabel nr.1. Posibilități de cazare

Cu toate că infrastructura de cazare la nivel de Borșa este mare , turiști sunt relativ puțini la această dată datorită că drumul de acces spre Borșa , nu a fost modernizat până la aceasta data cu toate că există un proiect de modernizare prin fonduri structurale avand termen de finalizare 2014.

4.6. Accenturarea sezonalității

Ca și sezoane turistice sau identificat două tipuri : sezonul de vară în care se practică în special turismul de recreere precum și turismul religios fiind vizitate în mare măsură Biserica ,,Mihail și Gavril ctitorită în anul 1700 , Mănăstirea Bârsana , Mănăstirea Moisei și Prislop . Acest turism de recreere reprezintă ponderea turistică a orașului Borșa , dar din punct de vedere economic încasările sunt mici , turiști fiind în tranzit având obiective turistice bine definite și cu programul limitat .

Un alt sezon turistic este în perioada de iarnă atracția fiind posibilitatea practicări sporturilor de iarnă Borșa având în funcțiune o pârtie de schi cu instalația de transport pe cablu de tip telescaun , lungimea pârtiei este de gradul de dificultate mediu .

S-a mai identificat în ultima perioadă a sezonului un turism etnografic prin care turiști doresc să cunoască și să vadă tradiții și obiceiuri de iarnă locale atât din Borșa cât și din localitatile limitrofe .

Acest fapt a adus la creșterea încasărilor pensiunilor cu posibilități de încasare medii spre mici și la care cerințele turiștilor se axau pe un program stabilit atât din punct de vedere a evenimentelor cât și a serviciilor incluse masa cazare .

4.7. Nesatisfacarea cererii

Nesatisfacerea cererii turistice poate îmbrăca accente felurite , de la insuficiență în conținut a factorului atractiv la standardele infrastructurii .

Începând cu anul 2010 s-a urmărit obținerea aprecierii cantitative și calitative a fluxului turistic în anumite puncte mai importante din Borsa . Metoda folosită pentru a cunoaște caracteristicile , structura activităților turistice în parc , a fost monitorizarea turismului prin sondaje efectuate pe bază de chestionare .

Conform sondajelor, motivele veniri turiștilor în Munții Rodnei sunt: drumeția, picnic, cercetare – informare, alpinism, recreere . În ceea ce privește modalitățile de cazare utilizate , cei mai mulți turiști folosesc camparea la cort , iar o mică parte înnoptează la cabanele montane și refugiile alpine . Cele mai vizitate puncte din Borșa sunt : Pietrosu Mare , Cascada Cailor , Lacul Știol , Tăurile Buhăiescu .

S-au aplicat o serie de chestionare turiștilor , în puncte cheie pentru a afla ”profilul” turistului care vine în această zonă , precum și tipul de intervenții manageriale necesare pentru o bună gestionare a turismului . Rezultatele obținute sunt centralizate în tabelele de mai jos. Din acest studiu , reiese că majoritatea respondenților fac vizite scurte și ocazionale în parc , sunt mai ales interesați de agrement și frumusețea peisajului , și mai puțin de interesul științific al zone astfel sau obtinut urmatoarele rezultate :

Tabel nr.2. Scopul vizitării parcului

Tabel nr.3. Atracții turistice din parc

4.8. Incompatibilitatea turismului cu alte forme de valorificare economic

Din punct de vedere economic Borșa s-a axat pe exploatarea resurselor regenerabile și neregenerabile , respectiv exploatarea materialului lemnos și mineritul .

Aceste două forme de resurse economice vin de obicei în contradicție cu obiectivele turismului .

Defrișările haotice care se fac după anii 1990 până la data actuală au redus în mare măsură dorința turiștilor de a vizita Borșa , implicarea în proporție mică sau aproape deloc atât a administraților locale cât și a turiștilor din localitate pentru igienizarea cursurilor de apă a traseelor turistice degajarea de resturi de exploatare a materialului lemons a restrictionat în mai multe zone pe anumite trasee turistice accesul fapt care a adus la scăderea numărului de turiști .

În zonele în care exploatarea minieră era preponderența există practica deversări sterilului pe versanți muntelui creând o imagine dezoranța iar căile de acces spre gurile de mină se suprapuneau peste traseele turistice fapt care numai puteau fi numit turist .

Dupa anul 2000 exploatarea minieră din zonă s-a închis există în momentul de față proiecte de conservare minieră și reabilitarea halderelor de steril și introducerea acestora în circuitul ecologic .

4.9. Poluarea turistică

Punctele de interes turistic din parc sunt rezultanța unei combinații de peisaje , biodiversitate , posibilități de recreație activă și activități tradiționale .

Riscul poluării turistice crește direct proporțional cu numărul turiștilor și lărgirea domeniului sau de practicare .

Totuși numărul mare de turiști creează și o problemă pentru habitate prin lăsarea deșeurilor pe trasee turistice sau în locurile amenajate pentru campare neexistând posibilitatea colectări și scoateri din căldările glaciare a acestor deșeuri .

Singura posibilitate de a menține masivele montane curate reprezintă activitățile de voluntariat reduse și ele ca număr iar începând cu anul 2000 prin inițiativa Leds do it Romania una dintre prioritatile acestei campani a fost curațarea căldări Iezer și zona Cascada Cailor .

Cu toate eforturile depuse de voluntari și administrația locală lipsa de educatie ecologică de la cele mai mici niveluri de pregătire respectiv învătământul primar și gimnazial demonstrează incă odată că avem nevoie de aceasta educație ecologică pentru că aceasta cantitate de deșeuri în loc să scadă crește .

Totodată datorită lasari masivelor muntoase a deșeurilor menajere , o altă problemă aparută în ultimii ani a fost poluarea datorită practicări Offrod și Enduro apărând poluării recursurilor de apă prin deversarea de combustibil precum și a recipientelor de plastic ramase acolo . Chiar daca acest tip de poluare este într-o mică măsură există în viitor tendința de creștere motiv pentru care administrația locală va trebui să amenajeze locații pentru practicarea acestui tip de sport .

CAPITOLUL V

MĂSURI ȘI ACȚIUNI PENTRU DIMINUAREA ȘI ÎNLĂTURAREA FENOMENELOR ȘI PROCESELOR DE RISC TURISTIC