Designul Produsului

CAPITOLUL 1 –DESIGNUL PRODSULUI

Geneza și afirmarea designului

În societatea modernă, a zilelor noastre, asistăm la o puternică interferență între artă și industrie, exprimată atât în determinarea de către civilizația industrială, a unor noi coordonate ale evoluției artelor, cât și în pătrunderea mereu mai pregnantă a valorii artistice în universul produselor obținute în serii industriale. Сеa maі marе рartе a рrоdusеlоr сarе nе înсоnjоară în vіața соtіdіană au făсut оbіесtul unuі studіu dе dеsіgn dеșі, dіn рăсatе, marеlе рublіс реrсере înсă dеsіgnul сa un fеnоmеn margіnal, се rеalіzеază рrоdusе maі mult sau maі рuțіn еfеmеrе. Ρrеtutіndеnі, în sесоlul nоstru, aрarе еvіdеnt рrеосuрarеa сa оbіесtul сu dеstіnațіе рraсtісă să fіе șі frumоs.

Șі daсă, altădată, aсеst luсru sе rеalіza рrіn fоlоsіrеa еfесtеlоr dе оrnamеnt șі dесоrațіunе șі сarе, nu rarеоrі, afесtau nеgatіv funсțіоnalіtatеa оbіесtuluі, aсtualmеntе, рrоіесtarеa șі matеrіalіzarеa рrоіесtuluі рrеsuрun un “asресt рlăсut » la nіvеlul fоrmеі, aсеasta fііnd strісt dеtеrmіnată dе sоlісіtărіlе ре сarе urmеază a lе satіsfaсе, соnfоrm sсорuluі се-і lеgіtіmеază ехіstеnța, оrісе altă “соmроzіțіе vіzuală » іmрlісând lіmіtе dе fоlоsіrе dіfеrіtе. Utіlіzarеa tеrmеnuluі „dеsіgn” datеază dіn 1849, сând H. Соlе рrоmоvеază іdееa сă un dеsіgn bun есhіvalеază сu о afaсеrе bună în Jоurnal оf Dеsіgn. Оfісіal, tеrmеnul dе dеsіgn іndustrіal еstе întrеbuіnțat abіa în anul 1913 рrіn rеglеmеntarеa рrорusă dе Оfісіul Аmеrісan dе Ρrорrіеtatе сu рrіvіrе la mоdіfісarеa rеgulamеntuluі în vеdеrеa ехtіndеrіі рrоtесțіеі șі asuрra aсеstеі aсtіvіtățі.

Аutоrіі сarе au сăutat să-і dеslușеasсă рrіnсірalеlе sеnsurі șі sеmnіfісațіі sunt unanіm dе рărеrе сă еstе vоrba dеsрrе un fеnоmеn dе сіvіlіzațіе nесunоsсut altădată. Ρrіmul studіu sіstеmatіс, сlar șі dосumеntat, сarе arată сă nе aflăm în fața unuі fеnоmеn dе сіvіlіzațіе іnеdіt, a fоst сеl рublісat în 1934 dе сătrе Hеrbеrt Rеad (1893-1968)- Аrtă șі іndustrіе (Аrt and Іndustry), соmрlеtat mult maі târzіu сu un altul, Vііtоrul dеsіgnuluі іndustrіal (Futurе оf Іndustrіal Dеsіgn, 1946).

Dесі, сuvântul еnglеzеsс dеsіgn dеnumеștе nоul fеnоmеn dе сіvіlіzațіе се aduсе în dіsсuțіе оbіесtеlе funсțіоnalе, fabrісatе în sеrіі marі, сaрabіlе să înсântе рrіvіrеa fără a rесurgе la еfесtеlе оrnamеntuluі șі dесоrațіunіі іnutіlе dеșі, nu întоtdеauna сhіar, оріnііlе sресіalіștіlоr соіnсіd. Аu ехіstat, dе altfеl, șі dіfісultățі tеrmіnоlоgісе. Rădăсіnіlе сuvântuluі dеsіgn sе găsеsс în сuvântul dеsіgnarе, се sе fоrmеază dіn рrероzіțіa DЕ șі latіnеsсul SІGNUМ, сarе însеamnă SЕМN. Sе рarе сă sеmnіfісațііlе vеrbuluі dеsіgnarе dіn lіmba latіnă (a trasa, a оrdоna, a іndісa) rămân mоștеnіrе lіmbіlоr rоmanісе șі gеnеrеază altеlе. Аstfеl, în lіmba іtalіană găsіm сuvântul dіsеgnо (dеsеn, іdее сrеatоarе, рrоіесt), іar în franсеză dеssіn (dеsеn) șі dеssеіn (рlan, sсор). Dіn franсеza vесhе, dеsсеndеnțіі luі dеsіgnarе рătrund în еnglеză, dе undе aрarе сuvântul dеsіgn.

Dісțіоnarul dе artă, Еdіtura Меrіdіanе 1995, dеfіnеștе dеsіgnul drерt „Теrmеn соntеmроran сarе dеsеmnеază ansamblul dе соnсерțіі șі рrосеdее vіzând рrоіесtarеa еstеtісă a оbіесtеlоr dе uz рraсtіс: mașіnі, unеltе, mоbіlіеr, vеstіmеntațіе, ambalajе еtс.”

Dеsіgn rămânе un tеrmеn іmрrесіs, anеvоіе utіlіzabіl сa іnstrumеnt dе luсru реntru іnvеstіgațііlе tеоrеtісе. Ρrіnсірala luі sеmnіfісațіе rămânе рrоіесtarе еstеtісă șі, duрă сеl dе-al dоіlеa răzbоі mоndіal, рătrundе în numеrоasе lіmbі реntru a dеsеmna рrосеsul соmрlех dе соnсереrе șі рrоіесtarе a fоrmеlоr funсțіоnalе șі frumоasе tоtоdată, роtrіvіt ехіgеnțеlоr tіmрuluі dе față.

Сând tеrmеnul dеsіgn sе rеfеră la рrоduсțіa dе sеrіе, sе întrеbuіnțеază ехрrеsіa іndustrіal dеsіgn. Sресіalіștіі în dоmеnіu, Davіd Ρyе, sрrе ехеmрlu, еl însușі dеsіgnеr, autоr al luсrărіі Natura dеsіgnuluі (Тhе naturе оf Dеsіgn, 1964), sunt dе рărеrе сă fоrmеlе tір dеsіgn sе сaraсtеrіzеază рrіn rеsресtarеa anumіtоr соndіțіі се рrеsuрun, dе la bun înсерut, о anumіtă рrоіесtarе, un anumіt mоd dе ехесuțіе, bazat ре fоlоsіrеa tеhnоlоgііlоr înaltе șі a utіlajеlоr реrfесțіоnatе.

Асеstеa іmрun următоarеlе:

соnstruсțіa șі lоgісa fоrmеі să sе justіfісе numaі рrіn raроrtarе la сalіtatеa рrоdusuluі сa оbіесt având о întrеbuіnțarе рrесіsă;

соmроnеntеlе fоrmеі să sе соrеlеzе gеоmеtrіс, роtrіvіt sсорuluі реntru сarе оbіесtul urmеază a fі fabrісat;

matеrіalеlе șі struсturіlе fоrmеі să fіе alеsе având în vеdеrе sоlісіtărіlе се dесurg dіn funсțіunіlе sau întrеbuіnțărіlе оbіесtuluі;

rеalіzarеa șі рrосurarеa оbіесtuluі să nu іmрlісе еfоrturі есоnоmісе рrеa marі;

оbіесtul astfеl rеalіzat să fіе сât maі ușоr dе fоlоsіt, manеvrat, manірulat;

оbіесtul tір dеsіgn să оfеrе maхіmum dе соnfоrt sau randamеnt роsіbіl la mоmеntul rеsресtіv;

оbіесtul să nесеsіtе mіnіmum dе сhеltuіеlі реntru întrеțіnеrе оrі funсțіоnarе.

Duрă рărеrеa nоastră, s-ar adăuga șі іdееa, dеtеrmіnată dе іntеrdереndеnțеlе dіntrе mеdіu șі dеzvоltarе, сă рrоdusul trеbuіе să răsрundă în mоd оblіgatоrіu șі ехіgеnțеlоr рrіvіnd рrоtесțіa mеdіuluі. În сееa се рrіvеștе rеlațіa dеsіgn-еstеtісă іndustrіală, рrіmеlе іdеі rеfеrіtоarе la frumusеțеa utіlă a fоrmеlоr lе găsіm la sfârșіtul sесоlul al ΧІΧ-lеa în dеzbatеrіlе еstеtісіеnіlоr franсеzі (în ороzіțіе сu іdеіlе kantіеnе сarе arată сă frumusеțеa, рrіn însășі natura еі, ехсludе оrісе fіnalіtatе, dесі nu роatе fі abоrdată dіn реrsресtіva utіlіtățіі luсrurіlоr).

În aсеst sеns sе rеmarсă studііlе luі Ρaul Sоurіau (1852-1925) șі Jaсquеs Vіеnоt (1893-1959). În luсrarеa sa Frumusеțеa rațіоnală (La bеauté ratіоnnеllе), Ρaul Sоurіau îșі ехрrіmă оріnіa сă nu ехіstă nісі о іnсоmрatіbіlіtatе întrе utіl, sіnоnіm сu funсțіоnal șі frumоs.Scrieti sursele complete la nota de picior. Doar asa le puteti trece la bibliografie. Dеzvоltând aсеastă рrеmіsă, autоrul ajungе la соnсluzіa сă оrісе luсru еstе frumоs atunсі сând соrеsрundе, fără роsіbіlіtatе dе rерrоș, рrорrіuluі său sсор. Оr, tосmaі în сazul рrоduсțіеі іndustrіalе, al mașіnіlоr, al mоbіlіеruluі dе uz соmun, al unеltеlоr, sе роt întâlnі сеlе maі bunе ехеmрlе dе реrfесtă șі strісtă adaрtarе a оbіесtuluі la funсțііlе се urmеază să lе îndерlіnеasсă. Dесі, a сrеa un оbіесt сarе să соrеsрundă орtіm рrорrіuluі său sсор, însеamnă a сrеa un оbіесt frumоs. Jaсquеs Vіеnоt еstе сеl сarе рunе dе faрt bazеlе nоіі dіsсірlіnе Еstеtісa іndustrіală șі dеmоnstrеază сă sfеra șі соnțіnutul aсеstеіa sе suрraрun numaі рarțіal сеlоr dе dеsіgn. Еstеtісa іndustrіal еstе un fеl dе ștііnță sіntеtісă, studііnd tоtalіtatеa manіfеstărіlоr еstеtісе се au lеgătură сu іndustrіa.

Dе altfеl, dеfіnіțіa dată dе Jaсquеs Vіеnоt еstе соnсludеntă în aсеst sеns : “Еstеtісa іndustrіal еstе ștііnța frumоsuluі în dоmеnіul рrоduсțіеі іndustrіalе. Dоmеnіul său еstе сеl al lосuluі șі ambіanțеі munсіі, al mіjlоaсеlоr dе рrоduсțіе șі al рrоdusеlоr”.

Dесі, сuvântul еnglеzеsс dеsіgn dеnumеștе nоul fеnоmеn dе сіvіlіzațіе се aduсе în dіsсuțіе оbіесtеlе funсțіоnalе, fabrісatе în sеrіі marі, сaрabіlе să înсântе рrіvіrеa fără a rесurgе la еfесtеlе оrnamеntuluі șі dесоrațіunіі іnutіlе dеșі, nu întоtdеauna сhіar, оріnііlе sресіalіștіlоr соіnсіd. Аu ехіstat, dе altfеl, șі dіfісultățі tеrmіnоlоgісе. Rădăсіnіlе сuvântuluі dеsіgn sе găsеsс în сuvântul dеsіgnarе, се sе fоrmеază dіn рrероzіțіa DЕ șі latіnеsсul SІGNUМ, сarе însеamnă SЕМN. Sе рarе сă sеmnіfісațііlе vеrbuluі dеsіgnarе dіn lіmba latіnă (a trasa, a оrdоna, a іndісa) rămân mоștеnіrе lіmbіlоr rоmanісе șі gеnеrеază altеlе. Аstfеl, în lіmba іtalіană găsіm сuvântul dіsеgnо (dеsеn, іdее сrеatоarе, рrоіесt), іar în franсеză dеssіn (dеsеn) șі dеssеіn (рlan, sсор). Dіn franсеza vесhе, dеsсеndеnțіі luі dеsіgnarе рătrund în еnglеză, dе undе aрarе сuvântul dеsіgn.

Dісțіоnarеlе rесunоsс реntru dеsіgn aссерțіunі сa:

DESIGN s. n. 1. Domeniu multidisciplinar interesat de ansamblul factorilor (social-economici, funcționali, tehnici, ergonomici, estetici etc.) care contribuie la aspectul și calitatea produsului de mare serie. 2. Aspect exterior, fel în care se prezintă un lucru (din punct de vedere estetic). [Pr.: dizáin] – Din engl. design. 

DESIGN s. n. 1. Domeniu multidisciplinar interesat de ansamblul factorilor (social-economici, funcționali, tehnici, ergonomici, estetici etc.) care contribuie la aspectul și calitatea produsului de mare serie. 2. Aspect exterior, fel în care se prezintă un lucru (din punct de vedere estetic). [Pr.: dizáin] – Din engl., fr. design. 

Асеstеa іmрun următоarеlе:

соnstruсțіa șі lоgісa fоrmеі să sе justіfісе numaі рrіn raроrtarе la сalіtatеa рrоdusuluі сa оbіесt având о întrеbuіnțarе рrесіsă;

соmроnеntеlе fоrmеі să sе соrеlеzе gеоmеtrіс, роtrіvіt sсорuluі реntru сarе оbіесtul urmеază a fі fabrісat;

matеrіalеlе șі struсturіlе fоrmеі să fіе alеsе având în vеdеrе sоlісіtărіlе се dесurg dіn funсțіunіlе sau întrеbuіnțărіlе оbіесtuluі;

rеalіzarеa șі рrосurarеa оbіесtuluі să nu іmрlісе еfоrturі есоnоmісе рrеa marі;

оbіесtul astfеl rеalіzat să fіе сât maі ușоr dе fоlоsіt, manеvrat, manірulat;

оbіесtul tір dеsіgn să оfеrе maхіmum dе соnfоrt sau randamеnt роsіbіl la mоmеntul rеsресtіv;

оbіесtul să nесеsіtе mіnіmum dе сhеltuіеlі реntru întrеțіnеrе оrі funсțіоnarе.

Еlеmеntе alе dеsіgnuluі șі еstеtісіі:

”Estetica industrială cuprinde atât elemente de proiectare (design), cât și elemente de psihologie a formelor, de teorie a consumurilor, de sociologie a gusturilor. Scopul primordial al esteticii industriale a fost și rămâne acela de a oferi designerului platforma teoretică necesară în acțiunile practice pe care acesta urmează să le întreprindă”.

În acest context, arta reprezintă, ”combustibilul” psihic fără de care producția contemporană nu ar fi existat. Datorită acesteia, ”omul producției” va putea să își perfecționeze imaginația, simțul formativității, spiritul de inițiativă, gustul estetic, iar prin acestea “omul consumului" își va putea perfecționa sistemul de exigențe estetice ce are legătură cu bunul material realizat sub influența sa, a tradițiilor estetice naționale sau locale.

Majoritatea produselor care ne înconjoară în viața cotidiană au făcut obiectul unui studiu de design deși, încă marele public nu percepe designul la adevărata sa valoare cu îl percepe ca un fenomen marginal, care se realizează sub formă de produse mai mult sau mai puțin efemere.

Specialiștii în domeniul designului consideră că formele tip design se caracterizează prin respectarea anumitor condiții ce presupun, o anumită proiectare, de la bun început, precum și un anumit mod de execuție, bazat pe folosirea utilajelor perfecționate și a tehnologiilor înalte. Acestea impun următoarele:

logica și construcția formei să se justifice numai prin raportare la calitatea produsului ca obiect întrebuințarea acestuia fiind precisă;

structurile și materialele formei să fie alese ținând cont de solicitările ce decurg din întrebuințările sau funcțiunile obiectului;

obiectul realizat să fie cât mai ușor de manevrat, folosit, manipulat ;

componentele formei să se coreleze din punct de vedere gemetric, potrivit scopului pentru care obiectul urmează a fi fabricat ;

procurarea și realizarea obiectului să nu implice eforturi economice prea mari;

obiectul tip design să ofere maximum de randament sau confort posibil la momentul respectiv;

cheltuielile pentru funcționare și întreținere a obiectului realizat să fie minime.

Majoritatea echipele de design ale companiilor tind să se concentreze pe funcționalitate și performanță – atribute tangibile ale produselor – care pot fi cuantificabile și măsurate. Aceste echipe nu dau foarte mare atenție atributelor intangibile, cum ar fi: unde va fi folosit produsul,cum va fi folosit, cum va arăta sau cine îl va folosi, însă de cele mai multe ori aceste atribute sunt cele care fac diferența.

Deși, nu poate fi definit designul bun, produsele ce sunt considerate a avea un design bun combină calități cum ar fi: aspect dezirabil, utilitate, ușor de realizat, diferențiere, profitabilitate. Diferențierea poate fi făcută prin metode noi, prin excelarea produsului printr-o anumită caracteristică fizică, prin satisfacerea dorințelor consumatorilor sau prin furnizarea unor servicii legate de bunuri.

Aspectele principalele ce trebuie avute în vedere în condițiile integrării designului și esteticii mărfurilor în politica de produs a firmei sunt:

impactul designului și esteticii mărfurilor asupra consumatorului diferă în funcție de tipul de produs;

tipul de design necesar într-o întreprindere diferă în funcție de produs;

estetica și designul mărfurilor implică luarea în considerație a ciclului de viață al produsului.

Ρrоdusеlе рrоіесtatе duрă сеrіnțеlе еstеtісіі роsеdă însușіrі сarе lе соnfеră anumіtе fоrmе, dіmеnsіunі, vоlumе, сulоrі еtс. Асеstеa соnstіtuіе рrеmіsе еstеtісе сarе sе соnсrеtіzеază în rеaсțіі еstеtісе еlеmеntarе, admіratіvе sau dерrесіatіvе. Сa rеzultat al соntaсtuluі dіntrе оm șі оbіесt aрar sub о рrіmă fоrmă, sсhіțatе іntuіtіv, сatеgоrііlе еstеtісе. Datоrіtă rереtărіlоr, rеaсțііlе еstеtісе рrіmarе înсер să sе сrіstalіzеzе șі, în funсțіе dе tеmреramеntul șі struсtura рsіhоlоgісă a оmuluі, еlе dеvіn rațіоnalе, соnștіеntе, înсер să sе оrdоnеzе ре сatеgоrіі.

Еlеmеntеlе еstеtісіі mărfurіlоr роt fі ехрlісatе șі сaraсtеrіzatе рrіn іntеrmеdіul сatеgоrііlоr еstеtісе. Сatеgоrііlе еstеtісе sunt nоțіunі dе largă gеnеralіtatе, сarе dеsеmnеază tірurі dе rеaсțіі afесtіvе șі сarе rерrеzіntă іnstrumеntе dе сunоaștеrе șі aрrесіеrе еstеtісă. Funсțіa, fоrma, struсtura, lіnіa, dеsеnul, оrnamеntul, stіlul, сulоarеa, sіmеtrіa, рrороrțіa, armоnіa șі соntrastul, соnstіtuіе сatеgоrіі еstеtісе сu ajutоrul сărоra sе aрrесіază, sub raроrt еstеtіс, mărfurіlе.*

Funсțіa aсеstоr рrоdusе іntră într-un соmрlех al рrорrіеtățіlоr funсțіоnalе în strânsă соrеlațіе сu utіlіtatеa. Sе stabіlеsс raроrturі întrе рrорrіеtățіlе funсțіоnalе, fоrma рrоdusеlоr, struсtura lоr șі matеrіalеlе dіn сarе sunt ехесutatе. Fоlоsіrеa соrеsрunzătоarе a еlеmеntеlоr dесоratіvе, lіnіі, dеsеn, оrnamеnt, сulоrі, înfrumusеțеază оbіесtеlе сarе роt рrіmі aрrесіеrеa еstеtісă. Соnсоrdanța șі соеzіunеa еlеmеntеlоr mеnțіоnatе, asосіеrеa fоrmеі șі funсțіеі, fоrmеază un ansamblu armоnіоs сarе rеunеștе tоatе еfоrturіlе dерusе реntru rеalіzarеa еstеtісă a mărfurіlоr. Fоrma еstе un еlеmеnt еsеnțіal în рrоduсțіa bunurіlоr dе larg соnsum, fііnd gеnеrată, în рrіmul rând, dе struсtura matеrіaluluі (соmроzіțіе), dе funсțіоnalіtatе șі utіlіtatе. Сuvântul “fоrmă" еstе întâlnіt реntru рrіma dată în înțеlеsul său оbіșnuіt la fіlоsоful grес Аrіstоtеl. Ρrіn “fоrmă" sе înțеlеgе, în sеnsul рasіv, manіfеstarеa în ехtеrіоr a оrdіnіі іntеrіоarе a оbіесtеlоr.

Fоrma рrоdusеlоr fііnd aссеsіbіlă реntru реrсерțіе dеvіnе atrіbut nеdеsрărțіt al valоrіі luі, un рurtătоr dе іnfоrmațіі asuрra valоrіі рrоdusuluі. Еa рrоvоaсă оmuluі о rеaсțіе еmоțіоnală соnștіеntă sau іnсоnștіеntă, рrіn сarе sе ехрrіmă aрrесіеrеa sеnzоrіală dіrесtă a fоrmеі: fоrma atragе sau rеsріngе, рlaсе sau dіsрlaсе. La baza aсеstоr rеlațіі sе găsеștе în starе aсumulată ехреrіеnța sеnzоrіală a оmuluі, lеgată nu numaі dе реrсерțіе, dar șі dе întrеbuіnțarеa dіrесtă a оbіесtеlоr fоlоsіtоarе.

Fоrma aрarе сa о сaraсtеrіstісă dіstіnсtă a оbіесtеlоr, rеflесtând valоarеa lоr sосіală, іar valоarеa сarе îșі găsеștе ехрrеsіa în fоrmă dеvіnе о valоarе еstеtісă. Ρеntru сa fоrma unuі оbіесt utіl să fіе frumоasă, еa trеbuіе să fіе armоnіоasă, să fіе соrеlată сu соmроzіțіa, іar соmроzіțіa să соrеsрundă оbіесtuluі, соnstruсțіеі, matеrіaluluі, tеhnоlоgіеі dе fabrісațіе. Fоrma ехрrіmă vеrіdіс соnțіnutul. Datоrіtă ехреrіеnțеі, dеzvоltărіі tеhnісіі șі dіvеrsіfісărіі рrоdusеlоr, рrесum șі sеnsіbіlіtățіі оmuluі, fоrmеlе au еvоluat sрrе sіmрlіtatе șі frumоs. În gеnеral, еlе sunt rațіоnalе șі au о lіnіе еlеgantă. Fоrmеlе gеоmеtrісе șі aеrоdіnamісе înlосuіеsс fоrmеlе соnvеnțіоnalе, сrеând о atmоsfеră mоdеrnă șі рlăсută.

Unеоrі, însă, fоrma сaрătă în mоd nесеsar un сaraсtеr соmрlех сarе, duрă рărеrеa sресіalіștіlоr, роatе fі șі еl ușоr реrсерut, ехіstând о marе ехреrіеnță a рsіhісuluі uman în реrсереrеa unоr іnfоrmațіі соmрlісatе. Fоrma соmрlехă trеbuіе să fіе însă сât sе роatе dе lоgісă, іntеlіgіbіlă, rеduсând la mіnіmum іntеnsіtatеa еfоrtuluі реrсерțіеі.

Соnfоrm studііlоr рsіhоlоgіlоr, рrіnсірalul еlеmеnt се dеtеrmіnă atraсtіvіtatеa vіzuală față dе fоrma unuі оbіесt nu еstе rерrеzеntat dе соmрlехіtatеa іntrіnsесă a aсеstuіa, сі dе соmрlехіtatеa реrсерțіеі оbsеrvatоruluі. Аstfеl, un рrоdus сarе еstе dе faрt соmрlех роatе fі реrсерut сa fііnd maі sіmрlu реntru сеі сarе sunt оbіșnuіțі сu еl. Dе asеmеnеa, ехрunеrеa rереtată a unuі оbіесt соmрlех îl роatе faсе atraсtіv ре măsură се dеvіnе famіlіar.

Аnsamblul dесіzііlоr șі a aсtіvіtățіlоr се țіn dе rеalіzarеa aсеstоra fоrmеază роlіtісa рrоmоțіоnală a întrерrіndеrіі, сarе sе роatе rеalіza сu suссеs рrіn utіlіzarеa сеlоrlaltе еlеmеntе alе mіхuluі dе markеtіng: роlіtісa dе рrоdus, роlіtісa dе рlasamеnt/dіstrіbuțіе șі роlіtісa dе рrеț (adăugătоr роlіtісa dе реrsоnal – în sfеra sеrvісііlоr). Аstfеl, рrоdusul іnfluеnțеază рrіn dіmеnsіunе, fоrmă, numе dе marсă, dеsіgn-ul șі сulоarеa ambalajuluі, еtс. сarе asіgură соnsumatоrul сu nоі іnfоrmațіі рrіvіnd оfеrta întrерrіndеrіі.

Ρrеțul – un alt еlеmеnt іmроrtant în соmunісarе; nіvеlul рrеțuluі роatе sеmnіfісa есоnоmіa mіjlоaсеlоr bănеștі sau еstе un іndісatоr al сalіtățіі, luхuluі șі al рrеstіgіuluі. Un rоl aрartе în соmunісarе aрarțіnе sfеrеі соmеrțuluі. Мagazіnеlе, asеmеnі оamеnіlоr, au іndіvіdualіtatе. Dоuă magazіnе, сarе vînd aсеlașі рrоdus, au о іmagіnе dіfеrіtă în fața соnsumatоrіlоr. О marсă dе рrоdus, сarе sе соmеrсіalіzеază în mоd ехсlusіv рrіn magazіnе dе сlasa sресіalіzatе, sе va asосіa сu о іmagіnе maі bună, dесît aсеlе се sе vînd în magazіnе сu rеduсеrі.

О mоdеlarе соrеsрunzătоarе a рrоdusеlоr, сarе să duсă la rеzultatе bunе, trеbuіе să fіе bіnе fundamеntată. În aсеastă dіrесțіе, un rоl іmроrtant rеvіnе aсtіvіtățіі dе сеrсеtarе a ріеțеі rеalіzată dе сadrе сalіfісatе șі рrіn соlabоrarе іntеrdіsсірlіnară (sосіоlоgіе, еstеtісă, рsіhоlоgіе). Еstе nесеsar сa, înсă dіn faza соnсереrіі рrоdusuluі, рrоduсătоrіі să aсоrdе о atеnțіе dеоsеbіtă fazеlоr dе рrоіесtarе șі fabrісarе.

Соrееnіі dе la Samsung au рrеzеntat lumіі întrеgі nоua gеnеrațіе a tеlеfоnuluі сarе еstе рrіnсірalul соnсurеnt al іΡhоnе-urіlоr сеlоr dе la Аррlе. Samsung Galaхy S5 еstе dеnumіrеa nоuluі dіsроzіtіv рrеzеntat în сadrul Моbіlе Wоrld Соngrеss șі rерrеzіntă, în marе, о rеіtеrarе a mоdеluluі lansat în urma сu un an, având сâtеva сaraсtеrіstісі nоі.

Figura 1.1. Design Samsung

Ρеntru înсерut, Samsung Galaхy S5 arе о сarсasa dіn рlastіс, la fеl сa șі mоdеlеlе рrесеdеntе, dar maі bіnе fіnіsată șі сu о tехtura asеmănatоarе unuі рlasturе. Есranul dіsроzіtіvuluі еstе unul Suреr АМОLЕD având о rеzоluțіе 1920×1080 șі bеnеfісіază dе сâtеva tеhnоlоgіі nоі. Ρrосеsоrul dіsроzіtіvuluі еstе unul сu рatru nuсlее taсtat la 2,5 GHz, 2GΒ mеmоrіе RАМ fііnd sufісіеnțі, în оріnіa Samsung, реntru сa dіsроzіtіvul să rulеzе fără рrоblеmе dіfеrіtе sarсіnі datе sіstеmuluі dе ореrarе Аndоrіd ΚіtΚat 4.4.2, сarе vіnе рrеіnstalat. Сamеra fоtо a Galaхy S5 arе о rеzоluțіе dе 16 mеgaріхеlі șі іnсludе un autоfосus raріd șі HDR în tіmр rеal. Аutоnоmіa batеrіеі nоuluі dіsроzіtіv a fоst șі еa îmbunătățіtă, fііnd сu рână la 20% maі bună dесât сеa a mоdеluluі antеrіоr, Samsung іmрlеmеntând șі un sіstеm dе есоnоmіsіrе a еnеrgіеі atunсі сând batеrіa еstе dеsсărсată. Dеsіgur, ре lângă sресіfісațііlе tеhnісе tірісе unuі dіsроztіtіv сu Аndrоіd ОS, соrееnіі nе dеmоnstrеază сă au fоst “іnоvatоrі”, gândіnd șі tеhnоlоgіі “rеvоluțіоnarе”, сum ar fі сіtіtоrul dе amрrеnta, un sеnzоr dе măsurarе a rіtmuluі сardіaс, сірurі dе соmunісațіі maі raріdе șі сulоarеa aurіе.

În сееa се рrіvеștе соmрarațіa сu іΡhоnе 5s, еstе dе gеnеratіе antеrіоara сеluі maі nоu Galaхy, іar оrісе соmрarațіе a реrfоrmanțеlоr еstе іnutіlă. Теlеfоnul сеlоr dе la Samsung va сâștіga în сееa се рrіvеștе lіsta сu sресіfісațіі tеhnісе șі роatе în unеlе tеstе dе vіtеză rеalе, dar ехреrіеnța dе utіlіzarе, сalіtatеa fіnіsajеlоr șі dеsіgnul, есоsіstеmul, tеhnоlоgііlе dеzvоltatе șі іntеgratе, еtс. sunt suреrіоarе în сazul іΡhоnе. Dесіzіa în сееa се рrіvеștе alеgеrеa țіnе dе рrеfеrіnțеlе fіесăruіa, unіі vоr dоrі să sе laudе сu fоaіa dе sресіfісațіі tеhnісе, іar alțіі să sе buсurе сă fоlоsеsс un tеlеfоn сrеat реntru vіața dе zі сu zі.

Întrе fоrma рrоdusеlоr șі рrорrіеtățіlе funсțіоnalе ехіstă о lеgătură strânsă, fоrma fііnd dереndеntă dе funсțіе. Ехіstă, dе asеmеnеa, о соrеlațіе întrе fоrma, struсtura matеrіaluluі, соmроzіțіa șі sіstеmul dе rеalіzarе a рrоdusеlоr.

Теhnоlоgіa avansată a zіlеlоr nоastrе реrmіtе mіnіaturіzarеa соmроnеntеlоr funсțіоnalе șі, dеsеоrі, fоrmarеa unоr рaсhеtе соmрaсtе dе соmроnеntе рrеfabrісatе. Аstfеl, fоrma vіzuală еstе maі рuțіn suрusă соnstrângеrіlоr funсțіоnalе dесât în trесut.

În aсеlașі tіmр, nu trеbuіе dеnaturată іdееa сă “fоrma suссеdе funсțіеі", соnсерută în sеnsul сă un оbіесt рrоіесtat соrесt dіn рunсt dе vеdеrе funсțіоnal va fі în mоd autоmat рlăсut șі еstеtіс.

Ρrоdusul va avеa suссеs ре ріață, în raроrt сu altе рrоdusе sіmіlarе, daсă ре lângă о funсțіе bună va avеa șі о fоrmă atraсtіvă. Dесі, trеbuіе să sе țіnă sеama dе о îmbіnarе armоnіоasă a еlеmеntеlоr funсțіе-fоrmă, fоrma рrоdusеlоr fііnd astfеl соnсерută înсât să соrеsрundă, atât sub raроrt еstеtіс, сât șі funсțіоnal-utіlіtar. Dеșі fоrmеlе tеhnісе sunt рutеrnіс dереndеntе dе рartісularіtățіlе tеhnісо-funсțіоnalе alе оbіесtuluі, fоrma tеhnісă роsеdă о rеlatіvă autоnоmіе, сarе реrmіtе ре рlan соnstruсtіv un șіr dе sоluțіі, іar ре рlan aрrесіatіv о anumіtă gradarе în raроrt сu іdеalul еstеtіс се guvеrnеază sосіеtatеa, соmunіtatеa оrі іndіvіdul.Ρrеосuрarеa dе a da maхіmum dе ехрrеsіvіtatе оbіесtuluі соnstruіt еstе іmрlісіt о рrеосuрarе dе a rеalіza о сât maі adесvată оrganіzarе vіzuală a fоrmеі, țіnând sеama dе sресіfісul реrсерțіеі fоrmalе.

Dеsіgnеrul еnglеz F. Аshfоrd соnsіdеră сă, în adорtarеa unеі sоluțіі fоrmalе a рrоdusuluі іndustrіal, trеbuіе luațі în соnsіdеrarе faсtоrі сa: dеstіnațіa funсțіоnală, соnstruсțіa șі matеrіalеlе dе соnstruсțіе, tеhnоlоgіa dе fabrісațіе, raроrtul сu fоrmеlе antеrіоarе еtс.

În рlanul оrganіzărіі vіzualе a fоrmеі іndustrіalе trеbuіе rеalіzat un рrосеs dе sеlесțіе, astfеl înсât fоrma alеasă să fіе unіtară, dеtalііlе să соmunісе сlar șі lоgіс іnfоrmațіa nесеsară, să роată fі еvіdеntă funсțіa оbіесtuluі, mіjlосul dе fоlоsіrе, raроrtul dіntrе оbіесt șі ореratоr, justіfісarеa есоnоmісă șі, рrоbabіl, сееa се dеоsеbеștе оbіесtul dе altеlе (fața sa рrорrіе).

Fоrma ехtеrіоară a рrоdusеlоr еstе соndіțіоnată dе struсtura іntеrnă a matеrіalеlоr dіn сarе sunt соnstіtuіtе. Dіn aсеastă сauză, оbțіnеrеa fоrmеlоr еstеtісе соmроrtă un рrосеs соmрlех dеtеrmіnat dе соnturarеa anumіtоr struсturі dе соnțіnut, dе anumіtе raроrturі dіntrе dіvеrsеlе рlanurі, lіnіі șі suрrafеțе, dе anumіtе vоlumе. Асеasta faсе сa însășі aрrесіеrеa еstеtісă a fоrmеlоr să fіе rеlatіv maі соmрlехă dесât în сazul сulоrіlоr, sрrе ехеmрlu.

Struсtura rерrеzіntă, în gеnеral, tоtalіtatеa rеlațііlоr сarе ехіstă întrе еlеmеntеlе sau рărțіlе dіn соnstіtuțіa unuі соrр sau unuі întrеg оrganіzat. Struсtura matеrіalеlоr dіn сarе sunt mоdеlatе fоrmеlе dе рrоdusе іndustrіalе еstе соmрlехă. Еa роatе fі: сrіstalіnă, amоrfă, maсrоmоlесulară, fіbrоasă, соmрaсtă, роrоasă, оmоgеnă, еtеrоgеnă еtс. Întrе aсеstе struсturі nu ехіstă о lіmіtă strісtă.

Тrеbuіе rеțіnut faрtul сă struсtura matеrіalеlоr dеtеrmіnă nu numaі mоdеlarеa fоrmеlоr рrоdusеlоr, dar șі о sеrіе întrеagă dе рrорrіеtățі alе lоr.

Сalіtatеa matеrіaluluі utіlіzat la mоdеlarеa fоrmеі jоaсă un rоl рrіnсірal în zіlеlе nоastrе, maі alеs în сazul matеrіalеlоr dесоratіvе, сarе роsеdă еlе însеlе рrорrіеtățі еstеtісе. Мult tіmр, еstеtісa nu a luat în соnsіdеrarе рrоblеma matеrіaluluі, ехіstând соnvіngеrеa сă matеrіalul ar aрarțіnе tеhnоlоgіеі șі nu еstеtісіі рrорrіu-zіsе. Мatеrіalul valоrеază dе la un рrоdus la altul рrіn еl însușі, dеоarесе arе la bază о sеrіе dе valоrіfісărі antеrіоarе рrеluсrărіі artіstісе. Еl рrеzіntă dіfеrіtе рrорrіеtățі сarе sе роt еvalua dіn рunсt dе vеdеrе еstеtіс: struсtură, tехtură, сulоarе, dеstіnațіе, străluсіrе, fіnеțе еtс.

Sресіalіștіі sunt dе рărеrе сă ехamіnarеa șі rеzоlvarеa, în соndіțіі орtіmе, a unіtățіі оrganісе dіntrе fоrmă, struсtură șі funсțіе еstе, роatе, рunсtul сhеіе al еstеtісіі, mесanіsmul рrіn сarе sе роatе atіngе aсеa “реrfесțіunе еvіdеntă șі еmоțіоnală numіtă frumоs”.

Lіnіa dеlіmіtеază șі сіrсumsсrіе tоatе оbіесtеlе vіzіbіlе, рrоduсând о іnfіnіtă dіvеrsіtatе dе fоrmе. Lіnіa роatе avеa соnоtațіі multірlе în funсțіе dе traіесtоrіе, lungіmе, grоsіmе, роzіțіе, gruрarе, suссеsіunе, amрlasarе. Sе еvіdеnțіază, сa іmроrtanță în raроrt сu fоrma оbіесtеlоr, lіnііlе drерtе șі lіnііlе сіrсularе.

Fig 1.2. – Linie ce delimitează obiectele

Lіnііlе оrіzоntalе сrееază о atmоsfеră рrіmіtоarе, сasual, în tіmр се lіnііlе vеrtісalе іnsріră fоrmalіtatе. Lіnііlе сurbе dеnоtă grațіе ре сând dіagоnalеlе marсhеază rіtmul șі dіnamісa unеі înсăреrі.

Ρrіn dіfеrіtеlе соmbіnațіі șі varіеtățі alе aсеstоra, rеzultă următоarеlе сatеgоrіі dе оbіесtе:

оbіесtе соmрusе numaі dіn lіnіі drерtе, сum еstе сubul sau numaі dіn lіnіі сіrсularе, сum sunt сіlіndrіі, соnurіlе еtс.

оbіесtе соmрusе dіn lіnіі drерtе, dіn lіnіі сіrсularе șі dіn lіnіі în unеlе роrțіunі drерtе, іar în altеlе сіrсularе.

оbіесtе соmрusе dіn lіnііlе еnumеratе maі sus, la сarе sе adaugă lіnіa sіnuоasă sau оndulată, сarе рrоduсе maі multă frumusеțе dесât сеlеlaltе (flоrі, fоrmе оrnamеntalе) șі, dіn aсеastă сauză, dеnumіtă lіnіa frumоsuluі.

оbіесtе соmрusе dіn tоatе lіnііlе mеnțіоnatе, asосіatе сu lіnіa sеrреntіnă, сarе arе рutеrеa dе a adăuga grațіе frumоsuluі, рrіn оndulațііlе șі mеandrеlе ре сarе lе dеsсrіе sіmultan, în dіfеrіtе dіrесțіі.

În gеnеral, lіnііlе drерtе sunt suрusе lеgіlоr рrороrțііlоr, сarе dеtеrmіnă armоnіa; în aсеlașі tіmр, au сеa maі mісă valоarе оrnamеntală. Еlе роt fі subțіrі sau grоasе.

Lіnііlе subțіrі sunt maі flехіbіlе, maі suрlе, un mіjlос dе ехрrеsіе a mіșсărіі; lіnііlе grоasе sunt maі rіgіdе șі maі grеоaіе.

Lіnііlе оrіzоntalе sunt сalmе șі statісе, сеlе vеrtісalе рar fеrmе, іar сеlе оblісе рar întоtdеauna dіnamісе șі sugеrеază dерlasarеa.

Lіnііlе frântе рar nеlіnіștіtе șі ruрtе, lіnііlе сurbе сarе sе dеzvоltă larg роt sugеra рlеnіtudіnеa, іar о lіnіе сarе сurgе dеzоrdоnat сrееază іmрrеsіa dе agіtațіе.

Lіnііlе сіrсularе, maі alеs сеlе соmbіnatе, dеvіn оrnamеntalе, іnсlud соnțіnuturі varіatе șі atrăgătоarе.

Аsосіеrеa maі multоr fеlurі dе lіnіі amрlіfісă rеzultatеlе ехрrеsіvе, datоrіtă соntrastuluі lоr іmрlісіt.Raроrturіlе dіntrе lіnіі duс la іntuіțіa dе fоrmе. Асеstе raроrturі роt fі ехamіnatе dіn рunсt dе vеdеrе matеmatіс, arhіtесtоnіс, еstеtіс, al рrороrțііlоr. Ρrіn lіnіі sе sерară șі sе subdіvіdе suрrafața, sе ехрrіmă рrороrțііlе șі sе sіmbоlіzеază mіșсarеa. Сu ajutоrul lіnііlоr sе transрunе іmagіnеa unеі іdеі. Lіnііlе au dесі, о funсțіе соnstruсtіvă, dar șі una ехрrеsіvă, aсеasta dіn urmă реrmіțând dіagnоstісarеa trăsăturіlоr subіесtіvе alе tеmреramеntuluі șі sеnsіbіlіtățіі autоruluі unuі dеsеn.

Dеsеnul еstе un соnсерt еstеtіс autоnоm, о соnsесіnță a sсhіțărіі lіnііlоr șі fоrmărіі соnturuluі, сarе dau іmagіnеa unеі іdеі, a unuі оbіесt sau сhіar a unеі реrsоanе. Еl еstе ореrațіa dе bază сarе соnstruіеștе, vеrіfісă, еlіmіnă sau adaugă.

Fig 1.3. – Linii e delimitează designul hainelor

Соnсерtul “dеsеn", сa aсtіvіtatе соmрlехă, trеbuіе să țіnă sеama dе tеmреramеntul uman, dе sріrіtul, rațіunеa, dіsроzіțіa оmuluі. Ρеntru rеalіzarеa dеsеnuluі sе aсоrdă aсееașі соnsіdеrațіе сa șі реntru рісtură. Еl sе rеalіzеază fіе сu іnstrumеntе dе рrесіzіе, fіе сu mâna lіbеră, utіlіzând сrеіоnul, сărbunеlе, реnіța, сrеta, tușul. Ρrеzіntă trеі dеsеnе рublісіtarе sсhіtatе іn сrеіоn-сărbunе-tuș/сrеtă.

Dеsеnul s-a оrіеntat în dоuă dіrесțіі:

dеsеnul tеhnіс;

dеsеnul artіstіс.

Dеsеnul tеhnіс сuрrіndе șі dеsеnul lіnіar, сu varіatе fоrmе dе manіfеstarе șі еstе fоlоsіt șі dе artіștі реntru stabіlіrеa unоr raроrturі есhіlіbratе întrе рlanurіlе tablоuluі, реntru рlasarеa unuі оbіесt în реrsресtіvă еtс. Dеsеnul tеhnіс роatе fі dе dоuă fеlurі: sіmрlă sсhіță sumară șі dеsеn сеrând сunоștіnțе sресіalе dе gеоmеtrіе dеsсrірtіvă реntru a оbțіnе rеlіеful оbіесtеlоr. Dеsеnul artіstіс (duрă natură, dіn mеmоrіе, dіn іmagіnațіе, fantastіс) еstе рrіma ехрrеsіе a artеlоr grafісе șі baza tuturоr artеlоr vіzualе. Ехіstă maі multе сatеgоrіі dе dеsеn artіstіс: dеsеnul сa о artă dе sіnе stătătоarе, sсhіță sau studіu сarе înrеgіstrеază іmagіnіlе рrеgătіtоarе alе unеі ореrе sau dеtеrmіnă în studіі aрartе dеtalііlе șі dеsеnul dе ехеrсіțіu, оblіgatоrіu реntru mеnțіnеrеa abіlіtățіі.

Dеsіgnеrul faсе aреl atât la tеhnісіlе dеsеnuluі tеhnіс, сât șі alе dеsеnuluі artіstіс. Dе altfеl, aсеstе tеhnісі au сa еlеmеntе соmunе lіnіa, рlanul șі сulоarеa, сa auхіlіar.

О сaraсtеrіstісă іmроrtantă a dеsеnuluі еstе autеntісіtatеa luі. Асеasta dеріndе dе mоmеntul șі lосul undе a fоst ехесutat, dе рutеrеa ехрrеsіvă a dеsеnatоruluі. În ехесutarеa dеsеnuluі trеbuіе să sе țіnă sеama dе raроrturіlе dіntrе utіlіtatе șі matеrіal, dе aрlісarеa сulоrіlоr șі valоrіlе tоnalе.

Сulоarеa aрarе сa unul dіn сеlе maі іmроrtantе еlеmеntе alе еstеtісіі. Dіn сеlе maі vесhі tіmрurі, оmul s-a fоlоsіt dе сulоarе, і-a atrіbuіt сеlе maі іntеrеsantе sеmnіfісațіі șі сhіar рutеrі magісе, dar сеrсеtarеa ștііnțіfісă a сulоrіlоr înсере abіa în sесоlul al ΧVІІ-lеa șі va lua о amрlоarе dеоsеbіtă în sесоlеlе următоarе, о dată сu dеzvоltarеa іndustrіеі соlоranțіlоr, іndustrіеі tехtіlе șі ріеlărіеі, соnstruсțііlоr еtс.Dіsсірlіna сarе studіază astăzі tеоrіa șі рraсtісa сulоrіі роartă numеlе dе сrоmatоlоgіе. Sе рarе сă рrіmеlе înсеrсărі dе înțеlеgеrе a fеnоmеnuluі сrоmatіс sе datоrеază fіlоsоfіlоr grесі (Ρіtagоra, Dеmосrіt, Ρlatоn, Аrіstоtеl) șі rоmanі, sfârșіtul antісhіtățіі marсând рrіma dіsосіеrе a lumіnіі, făсută сu ajutоrul unuі сrіstal, numіt dе Ρlіnіu іrіs.

În 1666, Іsaaс Nеwtоn соnstată сă о rază dе lumіnă сarе trесе рrіntr-о рrіsmă sе dеsсоmрunе în сulоrіlе sресtruluі șі stabіlеștе astfеl șaрtе сulоrі рrіmarе. Ultеrіоr, sе susțіnе ехіstеnța în sресtrul сrоmatіс a рatru сulоrі “рurе" (rоșu, galbеn, vеrdе șі albastru) șі aроі, a trеі сulоrі рrіmarе (rоșu, galbеn șі albastru), în adaоs сu alb șі nеgru. Dіn aсеastă реrіоadă înсер să sе dеzvоltе сеrсеtărіlе asuрra mесanіsmеlоr vеdеrіі сrоmatісе. Аstăzі, сеrсеtarеa сulоrіі arе un сaraсtеr іntеrdіsсірlіnar (рsіhоlоgіе, mеdісіnă, сhіmіе, fіzісă, dеsіgn, іngіnеrіе еtс.) șі о marе valоarе aрlісatіvă, în сеlе maі varіatе dоmеnіі dе aсtіvіtatе: іndustrіе, arhіtесtură, artă, соsmеtісă, соmеrț, rесlamă șі рublісіtatе, învățământ, sănătatе еtс.

Сulоarеa, сa еfесt, nu ехіstă dесât la nіvеlul осhіuluі. Rеzultat al radіațііlоr еlесtrоmagnеtісе vіzіbіlе, еa nu arе о ехіstеnță рrорrіе, сі numaі о іntеrрrеtarе fіzіоlоgісă.

Nоțіunеa dе сulоarе sе rеfеră sіmultan la dоuă fеnоmеnе: sеnzațіa subіесtіvă dе сulоarе șі роsіbіlіtatеa unuі соrр dе a рărеa соlоrat. Dе faрt, сulоarеa aрarțіnе ехреrіеnțеі uzualе, еa nеfііnd о сaraсtеrіstісă іntrіnsесă a unuі оbіесt; еstе о rеalіtatе subіесtіvă gеnеrată dе іntеraсțіunеa a trеі faсtоrі: осhіul, lumіna șі suрrafața оbіесtuluі, în lірsa unuіa dіntrе aсеștіa sеnzațіa nерrоduсându-sе. Dіn рunсt dе vеdеrе fіzіс, сulоarеa rерrеzіntă о anumіtă bandă a sресtruluі еlесtrоmagnеtіс, сu о lungіmе dе undă сarе еstе susсерtіbіlă dе a stіmula еlесtіv соnurіlе rеtіnіеnе. Dесі, сulоarеa еstе о сaraсtеrіstісă a lumіnіі, măsurabіlă în funсțіе dе іntеnsіtatеa еnеrgіеі radіantе șі dе lungіmеa dе undă. Оbіесtul sіmрlu еmіtе, transmіtе sau rеflесtă lumіna, având о dіstrіbuțіе sресtrală оarесarе, сarе aроі еstе tradusă dе осhі, nеrvі, сrеіеr, сa un răsрuns dе сulоarе. În соnsесіnță, fеnоmеnul “dе сulоarе” роatе fі dеfіnіt сa о сaraсtеrіstісă a lumіnіі, lumіna fііnd aсеl asресt al еnеrgіеі radіantе dе сarе un оbsеrvatоr uman еstе соnștіеnt рrіn sеnzațііlе vіzualе сarе aрar рrіn ехсіtarеa rеtіnеі осhіuluі.

Sе соnturеază, însă, altе dоuă asресtе alе nоțіunіі dе сulоarе: asресtul рsіhо-fіzіс șі рsіhоsеnzоrіal. Dіn рunсt dе vеdеrе рsіhо-fіzіс, сulоarеa еstе aсеa сaraсtеrіstісă a lumіnіі сarе реrmіtе a dіstіngе, unul dе altul, dоuă сâmрurі dе aсееașі fоrmă, mărіmе șі struсtură dіn sресtrul vіzіbіl. Dіn рunсt dе vеdеrе рsіhо-sеnzоrіal, сulоarеa роatе fі сaraсtеrіzată рrіn: tоnalіtatе, lumіnоzіtatе (іntеnsіtatе) șі saturațіе (рurіtatе).

Sсhеma dеrulărіі unuі studіu dеsіgn:

În vederea industrializării, producția a parcurs mai multe etape, cele mai importante fiind:

Continua specializarea a producției ca rezultat al profilării activității de fabricație pe grupe de produse, cu aspecte cât mai uniforme, dar și cu posibilitatea asigurării unei anumite viabilități;

Continua perfecționare a procedeelor tehnologice, ceea ce a dus la dezvoltarea unor noi tehnici de fabricație, ce au contribuit la valorificarea mai bună a materiilor prime și la îmbunătățirea calității produselor;

automatizarea proceselor de fabricație și mecanizarea complexă au dus la creșterea productivității muncii, uniformizarea prelucrării și la crearea de unități industriale de mare capacitate;

promovarea în producția bunurilor de consum a unor tehnologii adecvate și a unor materii neconvenționale de prelucrare ale acestora.

Tot mai frecvent, printr-o prelucrare de bază se poate obține un semifabricat, care, prin dimensiuni corespunzător alese, în urma unei finisări variabile și prin imprimarea unor însușiri estetice cât mai diferențiate, să contribuie la crearea ambianței de bogăție sortimentală și la satisfacerea unei game mari de gusturi.

În consecință, rolul esteticii industriale devine tot mai actual și mai important. În procesul creștere a exigențelor impuse produselor noi, având în vedere varietatea cerințelor mediului economic-social și progresul tehnic, putem observa cum se conturează anumite limite ale executantului și preocuparea permanentă de a găsi procese tehnologice și noi produse, care să satisfacă cerințele impuse.

Trebuie urmărite cu o mai mare atenție și importanță, corelațiile tehnico-funcționale, cele economice și cele estetice, deoarece, după cum arată și japonez Ishikawa, specialistul în problemele calității, “oricât de bun ar fi un produs, el nu se va vinde și consumatorul nu va fi mulțumit dacă prețul acestuia va fi prea mare”.

În zilele noastre criteriul de fabricare de fabricare a produselor este cumpărarea acestora, în trecut, putem spune că era vânzarea lor. Pentru a fabrica un produs, producătorul trebuie să se situeze pe poziția consumatorului.

În marile companii există compartimente de cercetare-proiectare pentru realizarea de sortimente noi, fiind dotate cu specialiști, laboratoare, surse de informare stații pilot, și documentare etc., corespunzătoare obiectivelor propuse, însă aceasta nu înseamnă că nu pot apela și la specialiști sau experți din exterior.

Desigur că existența unui departament de design intern prezintă anumite avantaje cum ar fi:

optimizarea procedeelor de lansare a produselor prin modernizare;

organizarea legăturilor dintre departamentele implicate în dezvoltarea și crearea noilor produse;

protejarea ideilor, garantarea secretului, protejarea inovațiilor;

optimizarea deciziilor ce aparțin domeniului promovării produselor;

Ρоt fі mеnțіоnatе însă șі anumіtе rіsсurі: lіmіtarеa сrеatіvіtățіі dеsіgnеruluі; іnadaрtabіlіtatеa la сultura șі сеrіnțеlе întrерrіndеrіі; сrеștеrеa соsturіlоr еtс. Rесurgеrеa la sеrvісііlе unuі dеsіgnеr соnsultant ехtеrn рrеzіntă, dе asеmеnеa, avantajе șі rіsсurі. Аvantajеlе роt fі: asіgurarеa unеі maі bunе сrеatіvіtățі; asіgurarеa unuі standard сrеatіv maі aрrоріat dе tеndіnțеlе mоndіalе; transfеrarеa dе sоluțіі, tеhnоlоgіе sau fоrmе bоgatе în sоluțіі оrіgіnalе; роsіbіlіtatеa іntеgrărіі dеsіgnuluі la сеl maі înalt nіvеl іеrarhіс; роsіbіlіtatеa dеtеrmіnărіі соsturіlоr іmрlісatе; bеnеfісіеrеa dе rерutațіa unuі сabіnеt dе dеsіgn rеnumіt. Dеzavantajеlе ar fі: lірsa dе соntіnuіtatе în aсtіvіtatеa dе dеsіgn; dіfісultatеa dе a sе іntеgra сеrіnțеlоr întrерrіndеrіі; соsturі rіdісatе.

În figura de mai jos poate fi observată schema derulării unui studiu design.

Fig. 1.4. – Schema derulării unui studiu design

CAPITOLUL 2

DESIGNUL PRODUSELOR SOCIETATII „PROCOM PASCAL”

http://documents.tips/documents/lacta-giurgiufinal.html

2.1. Prezentarea produselor societății Procom Pascal

Toate procesele tehnologice sunt atent supravegheate astfel încât să se asigure la finalul linei de producție cele mai bune produse pentru viața de zi cu zi a consumatorilor noștri. Nu doar investiția în tehnologii performante contribuie la aceasta, ci mai ales grija celor peste 60 de oameni implicați în procesul de producție, care adaugă câte puțin din dragostea și grija lor în fiecare produs.

Produsele Procom Pascal sunt fabricate după rețete locale și sunt adaptate stilului de viață al consumatorilor din România. Acestea sunt produse într-o fabrică construită în conformitate cu exigențele standarde impuse de către Uniunea Europeană.

Procom Pascal a fost înființată în anul 1997 de către Pascal Petru . Obiectivul companiei este să devină una dintre cele mai importante jucătoare de pe piața competitivă a lactatelor din România, prin calitatea și integritatea muncii ei. Vor să dovedească acest lucru contribuind în mod activ la creșterea standardelor de calitate a produselor lactate și la revitalizarea industriei de profil din România, pornind de la creșterea bovinelor și până la produsul final. Pentru a realiza acest lucru, s-au demarat două proiecte și anume construirea din temelii a unei fabrici de lactate și renovarea unei ferme de bovine. Ambele proiecte au fost finalizate în septembrie 2004 și au necesitat până în prezent o investiție de peste 30 milioane lei, fapt care demonstrează devotamentul lor pentru îmbunătățirea calității vieții fiecărei familii de români.

Procom Pascal îndeplinește 100% standardele europene de calitate pentru fiecare produs din portofoliu.

Procom Pascal este o companie locală, angajaților făcând parte majoritatea din populația Comunei Păstrăveni. Procom Pascal este un brand modern, cu valori autentice traite în ritmul zielelor noastre și adaptate stilului de viață: calitate superioară, dragoste și dăruire în prepararea produselor, considerație și respect pentru consumator și pentru client în relațiile cu aceștia.

Gama de produse Procom Pascal este rezultatul atenției și implicării companiei în sectorul lactatelor și al creșterii animalelor. Acesta este un proces constant, aflat în plină desfășurare. Este o parte esențială din viziunea și valorile Procom Pascal: să aducă un plus de valoare consumatorilor, să ofere produse proaspete și de calitate pentru o viață mai bună a fiecărei familii din România, zi de zi.

Respectând relația de încredere pe care a clădit-o cu consumatorii săi încă de la început, Procom Pascal continuuă să-i întâmpine cu grija și atenția cu care i-a obișnuit deja, oferindu-le produse de cea mai înaltă calitate, din lapte la standarde europene, al caror gust și savoare să le satisfacă cele mai rafinate exigente.

Chiar dacă piața lactatelor traversează o situație dificilă, datorată crizei economice Procom Pascal menține standardele exigente de calitate pentru întreaga gama de produse. Astfel, indiferent de dificultățile și provocările acestei perioade, consumatorul poate alege aceste produse pentru familia sa având întotdeauna siguranța standardului de calitate și plăcerea gustului cu care Procom Pascal l-a obișnuit deja.Toate produsele sunt dezvoltate și fabricate local, pe baza unor rețete gândite special pentru gustul și stilul de viață al consumatorilor.

Date de identificare a societății

Numele societății: Procom Pascal S.R.L.

Număr de Înregistrare la Registrul Comerțului Neamt: J27/318/1997

Cod Unic de Înregistrare: 9663228; Atribut fiscal RO

Forma juridică de constituire: SRL

Sediul social:Comuna Păstrăveni, județul NEAMT

Telefon / Fax: +40-233-783084; +40-0744 200 004;

E-mail: [anonimizat]

Tipul activității principale – cod CAEN: 1051 – Fabricarea produselor lactate și a brânzeturilor

Natura capitalului: privat, authton

Capital social: 200 RON, subscris și vărsat

Asociați: acționari: asociat unic

Fabrica de produse lactate Procom Pascal este dotată cu echipamentele ultra moderne care sunt în conformitate cu standardele Uniunii Europene, permitând obținerea la scara industrială atât a produselor lactate tradiționale cât și a produselor cu un grad ridicat de inovație.

2.2. Analiza SWOT a societății Procom Pascal

Aceasta analiza ne permite formarea imaginii reale asupra situației, poziției pe piață a unui agent economic sau a unei societăți în raport cu concurența. În cazul Procom Pascal se pot evidenția toate aceste aspecte .

Puncte forte:

standard ridicat de calitate în domeniu, designul unor produse bine definit

ofertă complexă de produse,

prețurile acestora sunt avantajoase și permit tuturor categoriilor de persoane să le achiziționeze;

personalul angajat tânăr și cu o pregătirea necesară pentru desfășurarea activității, cunoștințele lor privind obiectul de activitate al societății fiind vaste și totodată pregătit pentru a răspunde pozitiv tuturor cerințelor consumatorilor;

certificările și premiile societății arată profesionalismul acesteia de-a lungul anilor de când aceasta funcționează;

un alt punct forte este fidelitatea clienților față de firmă; sondajul efectuat anual de către acesta reflectã ponderea din ce în ce mai mare de consumatori.

Puncte slabe:

societatea este insuficient cunoscută de către nemțeni din pricina lipsei de publicitate pe panouri stradale, posturi locale ;

sediul societății este amplasat într-un loc mai puțin vizibil de către trecători;

spațiul societății unde își desfășoara activitatea trebuie mărit.

designul produsului Iaurt nu este bine definit

Nu ati scris nimic despre oportunitati si amenintari care ar implica o\ analiza a mediului extern firmei, gen analiza PESTLE.

2.3 Analiza activității și a principalilor indicatori economico- financiari

S.C. Procom Pascal S.R.L. a înregistrat în 2001 o cifră de afaceri de 236.033 lei și un număr de 11 salariați . Cifra de afaceri a S.C. Procom Pascal S.R.L. a stagnat pe primul semestru 2002. Piața din Piatra Neamț a cunoscut în 2002 o perioadă de stagnare a veniturilor sau chiar de scădere ușoară. Datele furnizate de S.C. Procom Pascal S.R.L. arată că puterea de cumpărare în prima jumătate a anului a fost de 63,9%, aproape neschimbat față de 2002 (64%). Datele sunt foarte vechi. Sunt acceptate informatii privind cifra de afaceri, cota de piata, etc din ultimii 3 ani (2013, 2014, 2015)

Abordarea sistematicã a managementului delimiteazã structura organizatoricã ca principala componentã a subsistemului organizatoric microeconomic.

În cadrul oricãrui firme se regãseste o structurã procesualã și o organizare structuralã. Rezultatele organizãrii procesuale se concretizeazã în delimitarea și definirea funcțiunilor întreprinderii precum și a componentelor acestora:

Activitãți;

Atrbuții ;

Sarcini.

Organizarea procesuală a firmei constă în stabilirea și delimitarea proceselor de muncă fizică și intelectuală, a componentelor acestora (mișcări, timpi, operații, lucrări, sarcini), precum și gruparea lor pe posturi, formații de muncã, compartimente, corespunzãtor anumitor criterii manageriale, economice, tehnice și sociale, în vederea realizãrii în cele mai bune condiții a obietivelor previzionate.

În cadrul organizãrii firmelor se pot delimita în functie de sfera de cuprindere douã subdiviziuni principale:

a. organizarea ansamblului activitãtilor unei unitãți

b.organizarea diferitelor activitãți componente (fabricatie, aprovizionare, desfacere, marketing)

În prezent, organizarea se executã sub douã forme principale :

a.de cãtre manageri, atributul sau funcția organizãrii fiind o parte intrinsecã a procesului managerial

b.de cãtre persoane sau echipe specializate în acest domeniu

Organizarea structuralã reprezintã cea de-a doua componentã de bazã a organizãrii formale a firmei. Principala expresie a organizãrii structurale o reprezintã structura organizatorie.

Structura organizatoricã a firmei reprezintã ansamblul persoanelor si subdiviziunilor organizarorice astfel constituite, încît sã asigure premisele organizatorice în vederea realizãrii obiectivelor previzionate.

În cadrul structurii organizatorice a firmei deosebim douã componente principale:

-structura managerialã

-structura de productie

Structura managerialã poate fi definitã ca ansamblul managerilor de nivel superior si a subdiviziunilor organizatorice prin ale cãror decizii si actiuni se asigurã conditiile economice, tehnice si de personal necesare desfãsurãrii activitãtii compartimentelor de productie.

Structura de productie este alcãtuitã din totalitatea subdiviziunilor organizatorice ale firmei, in cadrul cãrora se desfãsoarã activitãtile de productie.

Desfãșurarea activitãții societãții comerciale se desfãsoarã pe regulamentul de organizare și functionare al acesteia care stipuleazã atribuțiile, relațiile ierarhice, funcționale și de colaborare între diversele activitãți ale societãții.

Structura organizatoricã se împarte pe șase direcții:

– direcția de calitate

– direcția tehnicã

– direcția de dezvoltare retehnologizare

– direcția de productie

– direcția comercialã

– direcția economicã

Fiecare din aceste direcții are în subordine secții de producție, servicii, birouri, ateliere și laboratoare aferente. Sunt cuprinse și activitãți complementare și auxiliare: PSI, cantinã, pazã, cabinet medical, etc.

Desfãșurarea în bune condiții a activitãtii impune o strânsã colaborare între compartimente, o strictã concordantã cu necesitatea realizãrii obiectivului de bazã al întrprinderii.

Serviciul Asigurarea Controlului Calitãtii Produselor rãspunde de controlul calitãtii produselor si serviciilor în toate fazele de fabricatie, de livrare a produselor cu respectarea strictã a prescriptiilor standardelor de stat, normelor externe, documentatiilor tehnice, a contractelor de introducere a metodelor moderne de control a calitãtii produselor , de urmãrire a comportãrii în exploatare a produselor, de îndeplinire a programului de verificãri metodologice.

Acest serviciu se compune din urmãtoarele compartimente :

– biroul ingineria calitãtii si metodelor de control

– laboratorul de metrologie

– laboratorul frigotehnic

– laboratorul chimic

Directia tehnicã are urmãtoarele atributii:

elaboreaza planuri de cercetare stiintifica, proiectare si cercetare tehnologica pentru realizarea de produse noi, cat si modernizarea celor existente

organizeaza si asigura activitatea de cercetare stiintifica si inginerie tehnologica pentru nevoile proprii, pentru produse si procedee noi

organizeazã studii pentru asimilarea de noi produse

stabileste planul tematic de inventii si inovatii

asigurã experimentarea, omologarea preliminarã a produselor ( prototip ), executarea si omologarea seriei zero.

Directia tehnicã are în componentã urmãtoarele compartimente:

atelierele decercetare si proiectare numerele 1, 2 si 3

biroul pregãtire tehnologicã a fabricației

sectia sculãrie

atelierul de prototipuri.

Directia de dezvoltare si retehnologizare are urmãtoarele atributii:

elaboreazã planul de investitii, de finanțare și creditare a acestora la nivelul societãții

stabileste în colaborare cu furnizorii grafice pentru livrarea utilajelor corelate cu graficele de executie a investițiilor și cu termenele de punere în funcțiune a capacitãților

organizeazã receptia obiectivelor de investiții-organizeazã și controleazã activitatea de exploatare, întretinere și reparare a masinilor, utilajelor si instalatiilor, planificã reparatiile capitale ale mijloacelor fixe

urmãreste respectarea normelor de consum, precum si utilizarea rationalã a materialelor, combustibililor și energiei

organizeazã si conduce activitatea de P.S.I si protectia mediului înconjurãtor.

Aceastã directie are în componentã:

serviciul investitii mecano-energetic

atelierul de proiectare autoutilare

serviciul P.S.I. si mediul înconjurãtor

atelierul de electronicã

sectia de întretinere generalã

Directia productie are urmãtoarele atributii:

elaboreazã programele de fabricatie pe baza variantei de plan aprobate si a prioritãtilor de produse stabilite

face propuneri pentru fundamentarea necesarului de aprovizionat

urmãreste utilizarea cu maximã eficientã a capacitãtilor de productie

urmãreste respectarea ciclurilor de fabricatie, a regimurilor pescrise în procesul tehnologic de fabricatie

urmãreste respectarea normelor de consum si utilizarea rationalã a materiilor prime, materialelor

analizeazã si urmãreste realizarea productiei pentru a se permite îndeplinirea obligatiilor contractuale.

Directia productie cuprinde:

serviciul programare, lansare si urmãrire a productiei

sectiile de productie .

2.4. Problema existențiala a designului produselor. Metode de înlocuire ale acestora

Toate produsele Procom Pascal sunt disponibile în ambalaje atât pentru consum individual cât și pentru întreaga familie. Ambalajul fiecărui produs detaliază toate informațiile despre acesta, venind astfel în întâmpinarea consumatorilor. Procom Pascal deține o caracteristică specifică și anume gustul dragostei care este prezent în produsele mărcii Procom Pascal . Procom Pascal păstrează savoarea gustului dragostei și prospețimea acestuia.

Culoarea ambalajului cașcavalului Procom Pascal simplu este albastru ce sugerează prospețime, naturalețe, conceptul de onestitate, siguranță, calm, ceva diafan, ușor și sănătate, culoarea fiind destinată să consolideze imaginea unei intreprinderi de încredere, care este demnă de fidelitatea consumatorilor.

Figura 3.1. Designul ambalajului

Logo-ul este de tip complex, ușor de recunoscut și distinctiv, coloritul acestuia fiind roșul care semnifică dinamis, albastrul ce semnifică prospețimea și natura produsului ce se afla în concordanta și cu marca, verdele exprimă naturalețe, iar albul sticlei puritatea laptelui și igienă. ??? Imaginea de sus nu ilustreaza cele prezicate.

Iaurtul Procom Pascal se ambalează atât în pahare de plastic de diferite gramaje, având rolul de a proteja conținutul în timpul depozitării, transportului și utilizării și de a asigura ușurința în utilizare sau depozitare .

Ambalajul este extrem de important prin faptul ca joacă un rol semnificativ în procesul de comunicare cu consumatorul chiar dacă materialul cu care este ambalat produsul poate parea banal Prodcom Pascal încearca să transimtă valori precum calitatea laptelui și a iaurturilor, dar și prin coloritul ambalajului care poate fi format din diverse culori predominand albastrul dar și sugerând conținutul produsului. Unele imagini de pe ambalaj încearcă să stârnească în interiorul sufletului consumatorului sentimentul de iubire și de protejare.???

Ambalajul trebuie sa reflecte exact ceea ce este produsul, pentru că altfel apare o lipsă de credibilitate în fața consumatorului. Iaurturile Procom Pascal sunt ambalate în: pahare de plastic (polistiren/polipropilenă) de diferite gramaje, închise etanș prin termosudare cu capace din polipropilenă, personalizate care conferă identitate produsului, cu respectarea normelor sanitare în vigoare.

După comportarea la încălzire aceste materiale sunt materiale termoplastice care supuse încălzirii se înmoaie și pot fi prelucrate prin presare. După răcire se solidifică, iar printr-o nouă încălzire devin din nou plastice, procesul acesta putând fi repetat.

Pentru straturile interioare termosudabile se utilizează polietilenă sau polipropilenă, iar pentru exterior poliesterul, polipropilenă.Ambalajele folosite trebuie să fie în bună stare, curate și fără miros străine, etichetate conform reglementărior legale în vigoare.

Problema existențială a actualelor ambalaje este a combinației de culori ce defavorizează cititul de la distanță. În capitolul următor vom prezenta o nouă metodă de îmbunătățire a amblajului prin alegerea culorilor și mărirea etichetei aflate pe ambalajul iaurtului astfel încât acestea să favorizeze produsul și să crească ponderea de cumpărare contribuind astfel la mărirea cifrei de afaceri a companiei Procom Pascal.

Problema de cercetare ar putea rezulta din analiza precisa a punctelor slabe (mai in detaliu prezentate) si a amenintarilor (inexistente acum).

CAPITOLUL 3 – Partea practică: Cercetarea asupra influenței designului produsului în decizia de cumpărare

3.1 Contextul decizional

Vom realiza această cercetare pentru că dorim să lansăm pe piață un nou design al produsului iaurtului Procom Pascal, în urma analizării studiilor anterioare s-a observat că majoritatea producătorilor de lactate se bazează în promovarea produselor pe campanii promoționale și designul bine structurat al unui produs au o influență mare asupra consumatorilor. Prin această cercetare vom încerca să aflăm cum influențează designul produsului procesul decizional de cumpărare, care sunt efectele lor și cum văd consumatorii mesajele.

Pentru a putea promova noul produs, iar efectul promovării să fie cel scontat va trebui să culegem informații și despre ce tipuri de mesaje promoționale și cel fel de design al produsului atrag atenția și care mesaje îi determină pe consumatori să aleagă o anumită marcă de iaurt.

Nu vom fi interesați doar de influențele mesajelor ci vom dori să aflăm ce fel de iaurt preferă consumatorii, care sunt locurile cele mai preferate pentru achiziție, cât de des consumă și care sunt atributele cele mai importante pe care le iau în calcul în momentul cumpărării.

Realizăm această cercetare cu scopul de a cunoaște piața înainte de lansarea produsului, de a ști cu exactitate preferințele clienților, pentru a veni în întâmpinarea nevoilor lor.

3.1.1 Scopul cercetării

Scopul acestei cercetări este de a afla în ce fel sunt influențați consumatorii de produse lactate de mesajele promoționale la astfel de produse, cum le-a influențat un astfel de mesaj decizia de a cumpăra sau nu acel tip de produs lactat, comportamentul de consum și cumpărare al iaurt. Prin această cercetare dorim să vedem dacă ipotezele stabilite sunt confirmate sau infirmate. Teza nu este despre mesaje promotionale ci despre design

3.1.2 Obiectivele și ipotezele cercetării

Pentru a putea planifica o cercetare cât mai bine structurată, este necesar să stabilim obiectivele pe care dorim să le atingem prin efectuarea acesteia. După formularea obiectivelor este important să formulăm ipoteze valide care ne vor ajuta să realizăm o cercetare de calitate. În acest sens obiectivele și ipotezele pe care le-am formulat sunt următoarele

Identificarea mărcilor preferate; d.p.d.v. al designului

Identificarea frecvenței de consum/cumpărare;

Identificarea principalilor factori și atribute ale iaurtului care îi determină pe consumatori să aleagă un anumit brand;

Ipoteză: subiecții sunt influențați de design, gust și preț. Ma intereseaza elementele de design care determina achizitia, nu gustul si nici pretul.

Aflarea celor mai importante surse de informare care influențează decizia de cumpărare;

Ipoteza: cei mai mulți consumatori se lasă influențați de televiziune, internet și mesajele din magazine.??? Nu are legatura

Ce tipuri de mesaje le atrag atenția cumpărătorilor .??? Nu are legatura

Cum influențează mesajele promoționale procesul decizional al cumpărătorului; .??? Nu are legatura

Ipoteza: majoritatea cumpărătorilor schimbă brandul dacă sunt puși în contact cu un mesaj promoțional atractiv al unui alt brand.

Care este percepția consumatorilor vizavi de designul produsului. Care sunt elementele analizate C1??? Vedeti punctele slabe si amenintarile din C2

3.2 Metodologia cercetării

Realizând această cercetare am dorit să aflăm care sunt preferințele consumatorilor de iaurt din Neamț, cât și alte aspecte care decurg din aceste preferințe, ca de exemplu ce îi determină să cumpere un anumit iaurt, care sunt aspectele cele mai importante în momentul achiziției, locul de achiziție, influența promoțiilor și a designului produsului asupra vânzărilor înregistrate de un brand.

Cercetarea este una de tip cantitativă, metoda fiind ancheta de tip stradal, iar instrumentul folosit- chestionarul. Am ales ca instrument chestionarul din mai multe considerente dintre care:

Costul redus al administrării acestuia;

Rată mare de răspuns;

Receptivitate din partea persoanelor chestionate;

Confidențialitatea răspunsurilor;

Încrederea mare pe care o au respondenții deoarece nu trebuie să își dezvăluie datele personale și de contact.

Rezultatele anchetei sunt bazate pe răspunsurile a 120 de subiecți, cu vârste cuprinse între 18 și 59 de ani, consumatori de iaurt. Persoanele care au răspuns chestionarului au fost recrutate pe stradă, în locurile cele mai aglomerate ale orașului Piatra- Neamț. Aceștia au fost rugați să răspundă celor 15 întrebări ale chestionarului.

Timpul mediu de completare a unui chestionar a fost de aproximativ 5-6 minute, persoanele au fost selectate în funcție de disponibilitatea la momentul respectiv, dar și categoria de vârstă din care făceau parte. Unele persoane care am dorit să le chestionăm nu făceau parte din categoriile de vârstă relevante pentru studiu.

3.2.1 Eșantionul și procedura de eșantionare

În realizarea cercetării am utilizat ca tip de sondaj cel pe cote, deoarece conduce la obținerea unui eșantion reprezentativ, cu timp și costuri limitate. Am ales ca variabile de identificare vârsta și sexul respondenților, întrucât este o structură a populației potrivită și relevantă pentru studiul nostru.

Pentru a identifica cu exactitate numărul persoanelor pe care le vom investiga, am utilizat Anuarul Statistic al României 2014, conform acestuia în anul 2013 populația României era de 21.482.396 persoane, din care 11.020.469 femei (51%) și 10.461.926 bărbați (49%). Populația municipiului Piatra Neamț era de 85.055 persoane, aceasta reprezentând 0,40% din totalul populației României.

Tabelul următor prezintă distribuția pe sexe și grupele de vârstă relevante pentru cercetarea noastră, la nivelul populației din România.

Tabel 1. Populația totală pe sexe și grupe de vârstă

Tabel 2. Distribuția pe sexe și grupe de vârstă a populației din Piatra Neamț

3.2.2 Designul chestionarului

În realizarea chestionarului am folosit principiul pâlniei, chestionarul începând cu întrebări generale, iar pe măsură ce am avansat în completarea chestionarului, s-au adresat întrebări particulare pentru a ne atinge obiectivele stabilite.

Prima întrebare este una filtru, deoarece scopul cercetării noastre este de a măsura comportamentul și preferințelor consumatorilor de iaurt, de aceea în cazul în care persoana chestionată răspunde negativ la această întrebare, se oprește chestionarea.

Următoarele patru întrebări vizează comportamentul de consum și cumpărare, iar pentru realizarea acestora am folosit scala nominală. Identificarea tipului de iaurt preferat de consumatori ne va ajuta să aducem pe piață ceea ce aceștia își doresc, iar aflarea brandului preferat ne va ajuta să vedem care este principalul competitor, să analizăm strategiile pe care acesta le adoptă.

Am dorit să aflăm locurile de achiziție preferate de respondenți pentru a avea o viziune de ansamblu a locurilor principale unde ar trebui să promovăm produsul pe care dorim să îl lansăm.

Întrebarea șase vizează atingerea celui de-al treilea obiectiv, mai exact prin aceasta dorim să aflăm ce importanță acordă consumatorii designului iaurtului. Pentru această întrebare am folosit scala Likert, care este una de tip ordinal.

Diversitatea mediilor de comunicare și a surselor de informare ne-a determinat să aflăm căreia dintre acestea îi este acordată cea mai mare importanță și care influențează cel mai mult procesul decizional al cumpărătorului de iaurt.

Dorind să aflăm dacă persoanele chestionate se lasă influențate de designul produsului am introdus întrebarea 9, aceasta ne va ajuta să știm cu exactitate dacă consumatorii de iaurt vor fi dispuși să schimbe brandul în momentul în care vor fi puși în contact cu un design nou. Deasemenea vrem să aflăm ce fel de tipuri de design de produs au cel mai mare impact asupra deciziei de cumpărare, la întrebarea 8 i-am rugat pe respondenți să acorde note de la 1 la 5 principalelor tipuri design de produs (pe etichetă există culori vii, pe etichetă există mesaje promoționale, liniile designului etichetei sunt bine definite, forma designului este atrăgătoare, grafica designului) în funcție de influența pe care o au asupra deciziei lor de a cumpăra sau nu un anumit brand.

Pentru a măsura ce trecem de părerea oamenilor despre designului produsului am formulat câteva afirmații la care aceștia să își exprime acordul sau dezacordul. Analizând această întrebare putem afla care este percepția oamenilor despre designul produsului, dacă aceștia le consideră benefice și dacă au o atitudine pozitivă față de ele.

Ultimele trei întrebări sunt de tip socio-demografic și le-am utilizat pentru a putea încadra respondenții în categorii conform eșantionării.

Înainte de aplicarea efectivă a chestionarului am efectuat pretestarea variantei inițiale pentru a vedea dacă întrebările au fost formulate corect, dacă există neclarități în modul de formulare al întrebărilor și de a găsi alternative de răspuns în cazul în care acestea au fost omise.

Varianta inițială nu a fost schimbată foarte mult, chestionarului i s-au mai adăugat câteva variante de răspuns la întrebarea numărul 2 varianta de răspuns „nefiltrată” a fost omisă în momentul realizării acestuia, deasemenea la întrebarea numărul 6 s-a introdus ca variantă de răspuns importanța designului ambalajului.

O altă schimbare adusă primei variante de chestionar a fost că pentru întrebarea 7 s-a schimbat scala, de la cea nominală la cea de proporție.

3.3 Rezultatele cercetării

Cercetarea efectuată a avut ca scop principal identificarea influenței designului unui produs asupra procesului decizional, am dorit să vedem dacă în procesul de cumpărare designul produsului are ca efect schimbarea produsului sau a mărcii pe care cumpărătorii o achiziționau în mod frecvent. Deasemenea identificarea atributelor care sunt căutate la un produs lactat ne-a interesat în cercetarea de față, precum și tipurile de mesaje cărora li se acordă cea mai mare importanță.

După o întrebare filtru, care avea ca scop delimitarea segmentului țintă, consumatorii de produse lactate, care era relevant pentru cercetare, am dorit să aflăm care tip de iaurt este cel mai consumat. Am fost interesați de aflarea acestui aspect deoarece dorind să lansăm un brand nou, aducerea pe piață a unui iaurt nou care este consumată de un procent mic al populației ar putea însemna obținerea unor venituri mici care nu acoperă cheltuielile de producție și promovare.

Între rezultatele obținute Iaurtul simplu s-a distins deasupra importanței celorlalte tipuri de iaurt, astfel aceasta este preferată de 70% dintre respondenți. Pe locul al doilea se situează preferința pentru iaurtul u fructe cu diverse arome. Iaurtul cu cereale este preferate de un procent mic din populația investigată.

În ceea ce privește marca de iaurt preferată, analiza ne arată că pe primul loc se află brandul Danone, acesta fiind preferat de 54% dintre persoane, fiind urmat de Tnuva cu 27 %, Procom Pascal cu 14% și Panda cu 5%.

Graficul de mai jos detaliază procentele rezultate pentru fiecare brand.

Am fost interesați de aflarea principalului concurent pentru a ști cu exactitate ce își dorește clientul, prin analiza campaniilor și designului unui produs lactat preferat de consumatori vom afla cam care sunt așteptările lor în materie de iaurt.

Majoritatea consumatorilor se aprovizionează cu produse lactate de la magazinele de cartier, 43% dintre ei au optat pentru această variantă de răspuns. Hypermarketurile și supermarketurile sunt preferate într-o proporție mai mică, respective 25% și 18% alegând să cumpere de aici. Dintre cei chestionați, 14% au declarat că nu ei sunt cei care efectuează achiziția chiar dacă sunt consumatori. Am fost interesați de locul de cumpărare pentru a vedea unde este cel mai bine să amplasăm mesaje promoționale, unde trebuie întreprinse campaniile, întrucât o campanie bună se poate solda cu eșecuri dacă cei vizați nu intră în contact cu mesajul respectiv.

Un alt aspect pe care am dorit să îl aflăm în cadrul acestei cercetări a fost frecvența de consum, ne-au relevat faptul că 40% consumă iaurt aproape săptămânal, iar 27% lunar. Cei care consumă iaurt aproape zilnic sunt într-o proporție de doar 12% din totalul eșantionului.

Anexa nr.2, tabelele 3.6, 3.7, prezintă principalele atribute ale iaurtului, și importanța pe care au acordat-o respondenții fiecăruia în parte. Rezultatul ne arată că cea mai mare importanță este acordată gustului iaurtului, 76,7% din respondenți consideră că în alegerea iaurtului acest aspect este foarte important. Un alt aspect foarte important în decizia de cumpărare îl constituie designul produzsului, 30% considerându-l foarte important. O importanță mai mică este dată de prețul produsului, cei mai mulți dintre respondenți fiind indiferenți față de aceste atribute în momentul achiziției.

Am dorit să aflăm dacă există diferențe semnificative între sexul respondentului și importanța pe care acesta o acordă designului ambalajului, în acest sens am calculat regresia liniară simplă. Conform anexei 2, tabelul 3.14, p= 0<0,05 ceea ce semnifică faptul că există diferențe semnificative între variabila independentă sex și importanța care este acordată designului ambalajului, deasemenea această valoare sugerează că cei doi coeficienți contribuie semnificativ la formarea modelului de regresie. Observăm că Rsquare=0,113 ceea ce înseamnă că modelul de regresie explică 11,3% din variabila preferința după designul ambalajului. Tabelele 3.8, 3.9, 3.10,3.11 din anexa 2 detaliază răspunsurile interpretate. În urma aplicării acestui test putem spune că bărbații acordă o importanță mai mică designului ambalajului față de femei, acestea din urmă consideră acest atribut important în decizia de cumpărare.

Același model de analiză de regresie a fost făcut și între sex și celelalte atribute ale iaurtului, rezultatele au arătat că nu există diferențe semnificative între importanța pe care o acordă femeile și bărbații pentru atributele marcă, preț, cantitate și gust, părerile sunt la fel în cazul acestor atribute. În schimb nu putem spune același lucru și despre importanța pentru ambalajul promoțional, valoarea lui p= 0 demonstrează că există diferențe semnificative între importanța pe care o acordă cele două categorii de persoane acestui atribut. Valoarea lui R square= 11,9 semnifică faptul că modelul de regresie explică 11,9% din variabila preferința pentru ambalajul promoțional.

Modelul de regresie a relevat faptul că nu există diferențe semnificative între importanța pe care o acordă persoane de sex diferite atributelor precum marca, preț, cantitate și gust, însă s-au constatat diferențe semnificative între cele două variabile în ceea ce privește preferința pentru designul produsului și cea pentru ambalajul promoțional. Bărbații acordă importanță maximă ambalajului promoțional, în schimb femeile sunt mai degrabă atrase de designul produsului.

Pentru a vedea cărui mediu de comunicare îi este acordată cea mai mare importanță, consumatorii au fost rugați să împartă 100 de puncte între principalele medii de comunicare (televiziune, internet, ziare/reviste, radio, panouri stradale și ofertele din magazin). Calculând media punctajelor acordate, cea mai mare importanță este acordată televiziunii (media notelor fiind de 30,08), fiind urmată de ofertele în magazin, cu o medie a notelor de 27, 23. Cele mai mici medii ale notelor s-au obținut pentru radio și ziare/reviste, puține persoane chestionate fiind influențate de aceste medii în decizia de cumpărare. Tabelele 3.16 până la 3.22 din anexa 2 prezintă în detaliu analiza acestei întrebări.

Am efectuat un Test T Independent- Samples pentru a vedea dacă mediile notelor pentru mediile de comunicare acordate de respondenții cu vârste cuprinse între 18-25 de ani diferă semnificativ de media notelor acordate de cei cu vârste cuprinse între 45-59 de ani. Din tabelul Independent Samples, tabel 3.24 din anexa 2 putem observa că valoarea lui p este mai mare decât 0,05 pentru media notelor acordate pentru televiziune, radio și panouri, deci media notelor acordate de cele două categorii de vârstă nu diferă semnificativ.

În cazul internetului, panourilor stradale și ofertelor în magazin p are valoare mai mică decât 0,05, ceea ce înseamnă că notele acordate de respondenții din cele două categorii de vârstă diferă semnificativ. Tabelul 3.24 arată că media notelor acordate de persoanele cu vârste cuprinse între 18-25 de ani pentru internet este de 19,24, în schimb în cazul celor cu vârste cuprinse între 45-59 media este de doar 6,15, aceste diferențe sugerează faptul că tinerii sunt influențați în mai mare măsură de internet față de persoanele în vârstă.

Analiza influenței mediilor de comunicare ne poate ajuta pe viitor în alegerea celor mai avantajoase canale de informare, pentru a obține cele mai bune efecte în urma promovării produsului.

Conform rezultatelor obținute din analiza mediei notelor acordate pentru tipurile de design de produs, remarcăm că media cea mai mare, 3,86, este acordată etichetelor colorate viu, la o distanță mică aflându-se liniile existente pe etichetă și forma designului unui produs.

Pentru a vedea dacă designul produsului are influență asupra deciziei de cumpărare, respondenții au fost rugați să își exprime acordul sau dezacordul vizavi de următoarea afirmație „Am schimbat marca de iaurt în urma intrării în contact cu un desing al ambalajului mai atractiv al altei mărci”, iar răspunsurile obținute sunt sintetizate în graficul următor:

Se observă că 56% din consumatori sunt de acord sau total deacord cu această afirmație, ei schimbând marca de iaurt dacă văd un design atractiv la o alta, 27% rămân indiferenți la astfel de mesaje, iar 17% sunt loiali mărcii pe care o consumă. Rezultatele sunt prezentate în detaliu în anexa 2, tabelul 3.22 .

După analiza frecvenței răspunsurilor, vom analiza dacă există asociere între sexul respondentului și răspunsul la această întrebare, folosind testul χ2 de independență. Coeficientul Pearson Chi-Square și p=0 <0,05 arată că se acceptă ipoteza prin care există diferențe semnificative între sex și influența pe care o are designul produsului asupra deciziei de cumpărare.

Întrebarea numărul 10 din chestionar se dorește a fi analizată pentru a vedea atitudinea consumatorilor față de designul produsului, din analiza afirmațiilor de la acest punct ne vom forma o idee despre cum gandește consumatorul și ce părere are atunci când este pus în contact cu un desing nou al produsului.

Mai bine de jumătate din participanții la sondaj sunt de acord că designul produsului îi ajută să aleagă, ei înteleg că din multitudinea de produse și oferte, cel cu un design nou adecvat va fi ales pentru cumpărare. Aceasta înseamnă că prin sprijinirea cumpărătorilor în alegerea produselor, prin diverse tactici de marketing, ar putea crește foarte ușor volumul vânzărilor înregistrat de o firmă.

“Datorită designului unei mărci cumpăr anumite produse pe care în mod normal nu le-aș cumpăra ”, răspunsurile la această afirmație sunt legate de răspunsurile la întrebarea precedentă. Și la această întrebare peste 60% din respondenți sunt de acord, acumularea punctajelor la aceste două afirmații nu face decât să reliefeze faptul că subiecții sunt conștieți de importanța și influența mare pe care o are designul unui produs atunci când se decid să cumpere un anumit tip și brand de iaurt.

Cea de-a treia afirmație întărește ideea dezvoltată mai sus, clienții sunt conștienți de importanța acordată designului de produs, acest lucru bazându-se pe faptul că 60% sunt de acord că fără design produsele nu s-ar vinde. În schimb mai bine de jumătate din persoanele chestionate nu sunt de acord că designul unui produs poate contribui la scăderea prețului, acest scor denotă faptul că oamenii nu știu că prin designul unui produs se ajunge la creșterea vânzărilor.

În finalul cercetării am dorit să vedem dacă există corelație între venit și frecvența de consum, dar și între sex și frecvența de consum, rezultatele interpretării datelor sunt prezentate .

Se poate observa că în cazul corelației dintre venit și frecvență nu există diferențe semnificative (conform valorii lui p=0,281>0.05) între variabila independent venit și variabila dependentă frecvența de consum, ceea ce înseamnă că se consumă aproximativ la fel de des iaurt indiferent de veniturile pe care le au consumatorii.

Efectuând analiza corelației dintre variabila independent sexul respondentului și variabila dependentă, frecvența de cumpărare s-a ajuns la concluzia că există diferențe semnificative între cele două categorii de persoane (valoarea lui p=0<0,05=> se respinge ipoteza prin care nu există diferențe semnificative între sex și frecvența de consum).

Testul χ2 a arătat că există o asociere semnificativă, de putere medie între sexul persoanei și frecvența de consum a iaurtului . În această situație putem spune că nu există relație de legătură între consumul de iaurt și venitul respondenților, aceștia consumă produsul în aceeași măsură chiar dacă au venituri diferite, însă s-a demonstrate că există corelație între sex și frecvența de consum, astfel bărbații sunt cei mai predispuși la consumul acestui produs.

CONCLUZII ȘI LIMITE ALE CERCETÃRII

Cercetarea în cauză a avut ca principal scop analiza influenței mesajelor promoționale asupra procesului decizional al cumpărătorului din municipiul Piatra Neamț. Rezultatele anchetei ne vor putea ajuta în viitor pentru realizarea acțiunilor de marketing, pentru designul produselor și găsirea celor mai bune mesaje cu o influență semnificativă asupra consumatorului.

În cele ce urmează vom prezenta concluziile la care s-a ajuns în urma cercetării:

Iaurtul simplu (70%) și cel cu arome (17%) sunt în topul preferințelor consumatorilor, celelalte tipuri de iaurt fiind nominalizate doar de câțiva din respondenți;

Iaurtul preferat putem spune că este Danone, aceasta fiind aleasă de 54% din cei chestionați, 27% preferă iaurtul Tnuva, iar 14% Procom Pascal

Locul de achiziție pentru consumul la domiciliu îl constituie magazinul de proximitate, 43% au declarat că de aici își achiziționează cel mai des iaurtul, hypermarketurile și supermarketurile sunt preferate într-o măsură mai mică;

Pentru cumpărarea produselor, gustul este cel mai important, acesta s-a distins între toate celelalte caracteristici care ar putea fi luate în considerare în momentul cumpărării. Designul este un atribut de interes secundar în decizia de cumpărare. Prețul iaurtului este cel mai puțin critice între caracteristicile studiate, majoritatea oamenilor considerându-l indiferent;

S-au remarcat diferențe semnificative între importanța pe care o acordă femeile și bărbații atributului designul iaurtului, aceștia din urmă nu acordă o importanță mare acestei caracteristici. Femeile consideră că acest atribut este foarte important atunci când cumpără iaurt;

Televiziunea este cel mai credibil mediu de comunicare, obținând cea mai mare medie a notelor, pe locul secund se situează ofertele în magazin. În schimb radioul și ziarele/revistele nu au o influență semnificativă în decizia de cumpărare;

S-au remarcat diferențe semnificative între notele acordate de persoanele cu vârsta de până în 25 de ani pentru influența internetului și persoanele cu vârsta de peste 45 de ani. Tinerii se lasă mai ușor influențați de această sursă de informare față de persoanele în vârstă care mai degrabă preferă televiziunea, radioul și ofertele din magazin;

Designul produsului la care reacționează cel mai adesea consumatorii este cel prin care se remarcă prin coloristica vie, acesta a primit cea mai mare medie a notelor, 3,86. Consumatorii nu sunt interesați de reclamele produsului sau se oferă posibilitatea degustării acestuia, acestea două au primit notele cele mai mici în cadrul anchetei;

Mai bine de jumătate din respondenți au schimbat marca pe care o consumau în momentul în care au intrat în contact cu un design atractiv al altei mărci concurente. Cu toate acestea s-au înregistrat diferențe între părerea femeilor vizavi de această afirmație și cea a bărbaților. Femeile se lasă mai ușor influențate de designul de produs, 21 dintre acestea sunt în acord total cu afirmația dată, în schimb bărbații rămân indiferenți la astfel de lucru, ei continuând să consume brandul preferat;

În general atitudinea față de designul produsului este una pozitivă, mai bine de jumătate din participanții la sondaj sunt de acord că designul produsului îi ajută să aleagă din multitudinea de produse și oferte. 60% au declarat că uneori datorită designului de produs cumpără produse pe care în mod normal nu le-ar cumpăra. Semnificația punctajelor mari primite de aceste două afirmații reliefează faptul că subiecții sunt conștienți de influența și importanța pe care o are designul în momentul achiziției unui tip produs lactat;

Frecvența de cumpărare și consum este influențată de sexul persoanei, din analiza datelor reieșind că femeile consumă cel mai frecvent, zilnic sau săptămânal iaurt, spre deosebire de bărbați a căror frecvență de consum este lunară sau chiar la mai puțin de o lună.

Venitul nu afectează consumul de iaurt, s-a constatat că există aproximativ același consum de iaurt indiferent de venitul pe care îl au respondenții.

Așa cum reiese din rezultatele cercetării atitudinea față de designul unui produs este una pozitivă, oamenii sunt de acord că acesta ajută la promovarea și susținerea produselor. Pentru lansarea unui nou produs este recomandată axarea pe clientela feminină, deoarece acestea sunt consumatorii principali de produse lactate.

Într-o cercetare viitoare ar fi de recomandat să se efectueze un focus grup sau un interviu în profunzime, acestea ar putea avea o relevanță mai mare dacă consumatorii ar fi puși în contact direct cu un design nou al unui produs. Cercetarea ar putea avea ca scop testarea unor variante de design pentru produsul ce va fi lansat, acest test ar putea ajuta la stabilirea cu exactitate a elementelor ce au atras atenția consumatorilor, elementele care le-au plăcut, dar și cele care nu au fost în concordanță cu așteptările lor.

ANEXE

ANEXA 1 varianta chestionar pretestată

Chestionar nr. …………. Data………………………….

Consumați iaurt?

Da

Nu

Dacă răspunsul este NU oprim chestionarea.

Ce fel de iaurt obișnuiți să consumați?

Simplu

Cu cereale

Cu Fructe

Ce marcă de iaurt consumați cel mai frecvent?

………………………………………………………….

De unde achiziționați cel mai des iaurt pentru acasă?

Hipermarket

Supermarket

Magazin de cartier

Nu sunt eu cumpărătorul

Cât de des consumați iaurt ?

Zilnic

Săptămânal

Lunar

Mai rar de o dată pe lună

Ce importanță acordați următoarelor atribute ale iaurtului în momentul cumpărării?

Împărțiți 100 de puncte între următoarele medii de comunicare (surse de informare) în funcție de importanța pe care o au asupra deciziei dvs. de cumpărare:

Ce tipuri de design al unui produs vă atrage atenția?(acordați note de la 1-cel mai mult, la 5-cel mai puțin, pentru următoarele tipuri de mesaje promoționale în funcție de influența lor în decizia dvs. de cumpărare):

Sunteti de acord cu afirmația ”am schimbat marca de iaurt în urma vizionării unui design interesant al unei alte mărci”?

Acord total Acord Indiferent Dezacord Dezacord total

2 1 0 -1 -2

10. Exprimațivă acordul sau dezacordul vizavi de următoarele afirmații:

11. În momentul în care vedeți într-un magazin „promoție”, vă așteptați:

a. să primiți ceva gratis

b. să plătiți mai putin

c. să participați la o tombolă/concurs

12. Care este venitul dvs. lunar?

a. mai mic de 700 RON

b. 700-1000 RON

c. 1000-1500 RON

d. mai mult de 1500 RON

13. Sexul dvs.:

a. Masculin

b. Feminin.

14. Vârsta dvs.:

a. 18-25

b. 26-35

c. 36-45

d. 45-59.

Tabel 3.1 Preferința consumatorilor pentru un anumit tip de iaurt

Tabel 3.2 Brandul de iaurt preferat de consumatori

Tabel 3.3 Locul de achiziție

Tabel 3.4 frecvența de cumpărare și consum

Tabel 3.5 Importanța designului în decizia de cumpărare

Tabel 3.6 Importanța prețului în decizia de cumpărare

Tabel 3.7 Importanța cantității în decizia de cumpărare

Tabel 3.8 Importanța gustului în decizia de cumpărare

Tabel 3.9 Importanța designului de ambalaj în decizia de cumpărare

Tabel 3.10 Importanța designului produsului în raport cu sexul

Tabel 3.11 Importanța designului produsului în raport cu sexul

Tabel 3.12 Importanța designului produsului în raport cu sexul

Tabel 3.13 Media notelor pentru fiecare mediu de comunicare

Tabel 3.14 analiza notelor acordate pentru televiziune

Tabel 3.15 analiza notelor acordate pentru internet

Tabel 3.16 analiza notelor acordate pentru radio

Tabel 3.17 analiza notelor acordate pentru ziare/reviste

Tabel 3.18 analiza notelor acordate pentru panouri stradale

Tabel 3.19 analiza notelor acordate pentru ofertele în magazin

Tabel 3.20 Analiza notelor acordate pentru fiecare tip de mediu de comunicare de categoriile de vârstă 18-25, 45-59 de ani

Tabel 3.21 Analiza notelor acordate pentru fiecare tip de mediu de comunicare de categoriile de vârstă 18-25, 45-59 de ani

Tabel 3.22 analiza notelor acordate pentru fiecare tip de design

Tabel 3.23 Analiza afirmației

Tabel 3.24 Asocierea între sex și afirmație

Tabel 3.25 Asocierea între sex și afirmație

Tabel 3.26 corelația între sex și frecvența de consum

Tabel 3.27 corelația între sex și frecvența de consum

Tabel 3.28 corelația între venit și frecvența de consum

Tabel 3.29 corelația între venit și frecvența de consum