Designul Curriculumului la Decizia Scolii

Noile teorii ale educației au impus ideea că fiecare persoană este un “agent al schimbării”. În acest context, este imperios necesar ca orice cadru didactic să fie capabil să se adapteze la gama diversă de situații didactice și, în general, să fie capabil să se adapteze la schimbările specifice societății contemporane. Unul dintre lucrurile pe care e bine să știe să-l facă un cadru didactic este acela de a-și crea propria programă, adaptată nevoilor elevilor de la clasele la care predă.

Elementele de design curricular

Definiție:

“Demersul de fundamentare teoretică, de planificare a acțiunilor, a metodelor și a procedurilor destinate realizării în practică a unui curriculum și evaluării produselor acestuia.” (Ungureanu, D., Suport de curs, proiect BaCov-ia, p. 30).

Nivelul strategic

Identificarea problemei:

motivele care fac necesară implementarea unui C.D.Ș.;

precizarea scopului;

formularea competențelor generale.

Dezvoltarea construcției curriculare:

organizarea activității;

proiectarea:

formularea standardelor;

formularea obiectivelor cadru și de referință;

proiectarea de ansamblu a lecțiilor, a contextului de învățare, ca seturi de situații de învățare.

Structură:

denumirea C.D.Ș.

valori și atitudini;

argumentul;

competențele;

conținutul detaliat;

activități de învățare;

modalitățile de evaluare;

sugestii metodologice;

bibliografie.

Grila de control al unui C.D.Ș.:

Argumentul:

motivează cursul propus, menționând nevoile elevilor;

este redactat pe ½ pagină.

Competențele sunt:

măsurabile și specifice;

în număr corespunzător, de 5-6;

corelate cu tema opționalului;

adecvate nivelului de cunoștințe și vârstei elevilor;

unice (sau se repetă sub diferite forme);

altele decât cele din programa din trunchiul comun.

Conținuturile sunt:

corelate cu obiectivele de referință;

altele decât cele din programa pentru trunchiul comun;

organizate articulat, sistematizate;

organizate astfel încât să se cumuleze și să permită progresul școlar;

lipsite de contradicții;

posibil de învățat, adaptate la experiențele elevului;

adecvate intereselor, nevoilor prezente și viitoare ale elevului.

Activitățile de învățare:

duc la dezvoltarea capacităților propuse;

presupun activitatea nemijlocită a elevului;

permit învățarea prin cooperare.

Evaluarea design-ului curricular:

evaluarea produselor curriculum-ului proiectat: plan de învățământ; programă; auxiliare didactice; materiale-suport etc.;

feedback.

Blocaje care pot interveni în proiectarea și în implementarea unui C.D.Ș:

tendința de a direcționa C.D.Ș în funcție de necesitățile personalului pentru completarea normelor didactice;

insuficiența fondurilor pentru implementarea C.D.Ș.;

consultarea formală a elevilor și a cadrelor didactice;

ignorarea opiniilor părinților în privința alegerii C.D.Ș;

larghețea evaluării/notării elevilor, comparativ cu evaluarea la disciplinele din trunchiul comun.

Analiza unui C.D.Ș. parcurs:

Aspecte nereușite:

fiind „doar” un opțional, unii dintre elevi au manifestat dezinteres/superficialitate în realizarea temelor recomandate;

elaborarea unui suport de curs pentru C.D.Ș s-a realizat pe parcurs, deoarece nu a fost timp suficient pentru acest lucru, între momentul deciziei oficiale de implementare și momentul aplicării efective;

Posibilități de optimizare:

managementul comunicării în clasa de elevi;

implicarea familiei pentru creșterea motivației de participare la aplicarea C.D.Ș în sprijinul dezvoltării unor competențe necesare dezvoltării personale a elevilor și pregătirii lor pentru o carieră de succes;

realizarea de parteneriate educaționale care să permită folosirea metodei proiectului;

organizarea activităților specifice C.D.Ș și în afara sălii de clasă, prin implicarea comunității.

Aspecte reușite:

elevii au aprofundat anumite conținuturi care au legătură cu viața reală;

orele au fost mai atractive, din cauza aspectului informal permis de structura opționalului și de diversificarea formelor de activitate;

opționalul a permis lucrul în echipă, elevii obișnuindu-se cu învățarea prin cooperare;

elevii au conștientizat nevoia stabilirii unei relaționări pozitive în cadrul grupului;

realizarea unor parteneriate în cadrul comunității locale.

Resurse:

http://bacov-ia.unitbv.ro/course/category.php?id=2

http://www.asociatia-profesorilor.ro/profesorul-bun-intre-realitate-si-deziderat.html

http://ro.scribd.com/doc/44396421/A4-Educatie-Si-Schimbare-Sociala-Perspective-Sociologice-Si-Comunicationale-1

http://isj.gj.edu.ro/wp-content/uploads/2013/02/Ghid-CDS.pdf