Desi istoricii afirma existenta unor institutii de tip bancar inca din epoca antica , este [615336]

1

2
INTRODUCERE

Desi istoricii afirma existenta unor institutii de tip bancar inca din epoca antica , este
subliniat faptul ca intitutiile bancare in acceptiunea lor moderna pot fi considerate doar
bancile italiene, ai caror precurs ori sunt cele din Venetia (1171) si Genova (1407) , iar pentru
tarile nordice , cele din Amsterdam (1609) , Hamburg (1619) , Roterdam (1635) etc
Aparitia bancilor modern este strans legata de dezvoltarea comertului cu cetatile indepartate
si acumularea capitalului monetar , in special pe aceasta baza , expresie a dezvoltarii
productiei manufacturiere si a expansiunii generale a economiei .Legate de nevoile comertului
si desfasurand principalele operatiuni prin intermediul efectelor comerciale , in mod fi resc ,
bancile au primit atributul de comerciale.
In aparitia bancilor , traditia si literatura de specialitate acorda un loc important zarafului ,
pretuitor al monedelor si intermediar al circulatiei monetare.Agentii economici detinatori ai
monedelor a veau moneda batuta , un sprijin important in desfasurarea schimburilor si in
dezvoltarea economica dar utilizarea banilor presupunea si aspecte deficitare pentru acestia.
Astfel deplasarea banilor la locurile de utilizare implica unele costuri de transp ort associate
cu riscul , respectiv cheltuielile de prevenire a furturilor.De asemenea deosebit de negative
pentru proprietarii monedelor era faptul ca detinerea in sine nu aducea nici un profit.
In economia moderna un rol deosebit de important in funct ionarea pietei capitalului si in
desfasurarea relatiilor monetare si financiare interne si externe il au institutiile bancare.Banca
este o unitate economica specializata care organizeaza circulatia baneasca , efectueaza
operatiuni de incasari si plati in n umerar si decontari intre agentii economici , mobilizeaza
mijloacele banesti temporar disponibile in economie , acorda credite , emite titluri de credit ,
emite si pune in vanzare hartii de valoare etc.
Rolul bancilor in economia de piata rezulta din pr incipalele lor functii , ca mijlocitori si
centre de credit si de casa ai agentilor economici , avand ca scop obtinerea de profit ;
mobilizeaza capitalurile banesti inactive , veniturile disponibile si economiile populatiei si le
transforma in capital de imprumut sau le plaseaza in diferite afaceri ; emit si pun in vanzare
diferite titluri de credit ; efectueaza decontari intre agentii economici ; presteaza alte servicii
financiare la dispozitia agentilor economici si populatiei ( pastrarea disponibilitati lor banesti ,
mijlocirea decontarilor fara numerar ; servicii de consultanta si plasament pentru mijloacele

3
banesti ale clientilor , etc ) . Astfel bancile contribuie la largirea activitatii economice pe calea
creditului , la accelerarea vitezei de rotatie a capitalurilor , la micsorarea cheltuielilor de
circulatie si a masei banesti necesara circulatiei.Ele indeplinesc un rol important in calitate de
intermediary intre debitori si creditori fiind specializate in constituirea si miscarea capitalului
de impr umut.
In orice tara cu economie de piata exista , in prezent numeroase banci si tipuri de banci care
sunt structurate dupa anumite criteria si care alcatuiesc un sistem bancar dezvoltat si integrat
in economia nationala a fiecarei tari .
In cadrul sis temului bancar se disting bancile central de regula cate una in fiecare tara ,
bancile specializate si institutiile speciale de credit.
Ca o incheiere a acestei scurte introduceri pot spune ca bancile efectueaza operatiuni
pricipale passive ( atragerea de disponibilitati banesti , sub forma de depuneri in cont ,
depuneri de economii etc ) , operatiuni principale active ( acordare de credit , scontare de
cambia si alte efecte de comert ) , operati uni accesorii ( depozite in custodie , servicii de casa
etc )

4
Capitolul 1 : Banca Centrala a Europei
1.1 Scurt istoric

Tratatul de la Maastricht a fost negociat si ractificat de parlamentele nationale pornind de la
premisa ca , in timp , toate statele membre ale UE vor adopta moneda euro si prin u rmare
Sistemul European al Bancilor Centrale va indeplini toate atributiile legate de moneda
unica.Banca Centrala Europeana a fost infiintata la data de 1 iunie 1998 devenind prima banca
centrala independenta responsabila de moneda unica europeana (euro) c are a fost lansata in
luna ianuarie 1999.1
In luna mai 1998 , Consiliul European a adoptat una din deciziile cele mai importante din
istoria integrarii europene.Liderii UE au hotarat ca 11 state membre indeplineau conditiile
pentru adoptarea euro. Acest eveniment istoric isi are originea in semnarea in anul 1992 a
Tratatului de la Maastricht , prin care a fost definit cadrul institutional al Sistemului European
al Bancilor Centrale .Timp aproximativ de 10 ani stabilirea preturilor a fost mentinuta in
general , in profida majorarilor semnificative ale preturilor materiilor prime la nivel mondial ,
care au afectat Europa si restul lumii si asupra carora politica monetara nu are nici o influenta
directa ceea ce a determinat cresterea ratei medii a inflatiei la un nivel superior celui de 2%
dupa adoptarea monedei euro.
In deceniile care au precedat lansarea monedei euro ratele anuale medii ale inflatiei din
tarile respective erau mult mai ridicate decat celor din zona euro in ultimii 10 ani .
Integrarea europeana a debutat la inceputul anilor ‟60 atunci cand cei 6 membri ai
Comunitatii Economice Europene au initiat cooperarea in domeniul afacerilor monetare.In
anul 1969 in urma unei serii de crize a cursului de schimb si a balantei de plati , liderii celo r 6
tari membre C EE au decis elaborarea unui plan de uniune economica si monetara. Aceasta
decizie s -a materializat in anul 1970 sub forma Raportului Werner , care prevedea realizarea
uniunii in trei etape pana in anul 1980 . Acest proiect ambitios a fost abandonat insa in 1971
dupa prabusirea sistemului cursurilor de schimb fixe de la Bretton Woods .Primul pas a fost
facut in 1972 odata cu creearea asa zisului “sarpe monetar” care avea drept scop stabilizarea
cursurilor de schimb pentru mai multe monede eu ropene , dar care a devenit curand victima
unor noi tulburari monetare si a recesiunii internationale care a urmat primei crize petroliere

1 Ionel Bostan , Sistemul bancar – organizare , functionare , control intern si audit , Editura Tipo Moldova , Iasi
2010 , pag 12

5
din anul 1973. Dup ace mai multe monede au aderat la acest sistem sau l -au parasite ,
“sarpele”” se limita in 1977 la “zona marcii germane” , formata din Germania , tarile Benelux
si Danemarca .Consiliul European a incredintat unui comitet de experti , prezidat de Jacques
Delors , mandatul de a formula propuneri pentru posibilitatea realizarii uniunii economice si
moneta re europene.Rezultatul a fost Raportul Delors , care a condus la conturarea Tratatului
de la Maastricht , semnat de sefii de stat si de guvern ai statelor membre UE in anul 1992 si
ractificat de toate tarile Uniunii Europene pana in anul 1993 . Acest trata t a stat la baza
introducerii dupa aproximativ 10 ani a monedei euro. Institutul Monetar European , infiintat
in anul 1994 , a demarat pregatirea cadrului de reglementare , organizatoric si logistic necesar
noului sistem supranational al bancilor centrale , essential pentru creareaa Bancii Centrale
Europene si a Sistemului European al Bancilor Centrale , pentru indeplinirea sarcinilor
acestora si pentru introducerea unei noi monede unice.
Asadar Banca Centrala Europeana este gardiana stabilitatii preturi lor in zona euro .Creata la
1 iunie 1998 , ea este una dintre bancile centrale cel mai recent formate in lume , totodata ea
este depozitara credibilitatii si a competentei bancilor centrale nationale ale zonei euro care ,
impreuna cu BCE pun in aplicare po litica monetara axata pe stabilitate in zona euro.
Structura si situatia politica a BCE sunt imprumutate de la Bundesbank , care avea reputatia
antiinflationista sprijinita de independent Bundesbank -ului fata de Guvern.Potrivit acestei
optici , Tratatul de la Maastricht a prevazut anumite conditii ca de exemplu :
– “Nici Banca Centrala Europeana , nici o banca centrala nationala , nici un membru
oarecare al bancii cu putere de decizie nu pot solicita sau/nici accepta instructiuni de la
institutii sau organ e comunitare de la guvernele statelor membre sau de la vreun alt
organism “ (articolul 107 )
Acest articol garanteaza independent Bancii Centrale Europene fata de guverne ca si fata de
Bundesbank.2
Tratatul ce a instituit Comunitatea Europeana consti tuie fundamentul juridic al BCE si al
SEBC . In termenii tratatului SEBC este compus din BCE si bancile central ale statelor
membre , ele lucreaza in stransa cooperare cu omologii lor din bancile central nationale pentru
a pregati si a pune in practica dec iziile luate de organele de decizie ale BCE.
BCE indeplineste functii consultative , colecteaza informatii statistice si detine un rol
important in cooperarea internationala.

2 Brezeanu Petre , Institutii financiare interntionale , Editura Economica , Bucuresti 2010 , pagina 288

6
Rolul consultativ se manifesta asupra oricarei actiuni comunitare care intr a in domeniul
competentei sale. Colectarea informatiilor statistice se realizeaza fie in mod direct de la
autoritatile competente , fie indirect de la agentii economici. In acest scop BCE coopereaza cu
institutiile si organismele din fiecare tara precum si cu organismele internationale.
Banca Centrala Europeana reprezinsta o institutie singulara si complexa. Singulara ,
deoarece nici o alta banca centrala moderna nu a mai fost creata prin vointa politica a 15 state
dezvoltate in cadrul unui tratat. Compl exa deoarece datorita faptului ca reprezinta varful
Sistemului European al Bancilor Centrale (SEBC) , care influenteaza bancile centrale
nationale.
Banca Centrala Europeana trebuie analizata din prisma a doua caracteristici de baza , si
anume :
1) Ca fi ind o banca centrala deoarece :
– Dupa 1 ianuarie 1999 are obligatia de a administra sistemul monetar in euro
– Joaca un rol important in conducerea politicii economice
– Poate sa se implice in mentinerea stabilitatii preturilor si a resurselor umane.
2) Ca fiind o institutie supranationala deoarece :
– Organizeaza relatiile monetare intre statele membre , ca sistem monetar european care a fost
creat in 1979 si care s -a mentinut pana la aparitia euro
– Este o banca centrala compusa din statele membre UE
– Este o instanta federala in UE.3

3 www.ecb.int accesat in 18.02.2018 ora 15:09

7
2.2 Organizarea BCE

Banca Centrala Europeana infiintata la 1 iunie 1998 si devenita operationala la 1 ianuarie
1999 cu sediul la Frankfurt are urmatoarele structuri :
Eurosistemul si SEBC sunt guvernate d e organele de decizie ale Bancii Centrale Europene :
Consiliul Guvernatorilor si Directoratul . Consiliul General este constituit ca un al treilea
organ de decizie al BCE deoarece reuneste si statele membre care inca nu au adoptat moneda
unica. Functionar ea organelor de decizie este guvernata de Tratatul cu privire la Comunitatea
Europeana si Statutul SEBC si BCE .

2.2.1 Consiliul Guvernatorilor.

Consiliul Guvernatorilor sau Consiliul de Guvernare este compus din intreg Comitetul
Director ( presedint e , vicepresedinte si pana la 4 membri numiti din randul persoanelor cu
reputatie si cu o experienta profesionala in problemele monetare bancare ; numirea se face
prin consens de catre conducerile statelor membre la nivelul sefilor de state sau guverne la
recomandarea Consiliului si dupa consultarea Parlamentului si a Consiliului de Guvernare
precedent ) , si toti Guvernatorii bancilor centrale nationale din Eurozona.
Consiliul Guvernatorilor este organul superior Comitetului Director si este organul sup erior
de conducere al BCE ale carui decizii si orientari trebuie urmate de Comitetul
Director.Reuniunile acestuia sunt confidentiale.Consiliul Guvernatorilor poate decide sa faca
public rezultatul deliberarilor sale .El se intruneste de cel putin 10 ori pe an.4
Principalele atributii ale Consiliului Guvernatorilor sunt urmatoarele:
– Adoptarea de norme de recomandare si orientari de hotarari pentru a asigura
indeplinirea sarcinilor structurale ale SEBC
– Stabilirea politicii monetare a Comunitatii Europene i n ceea ce priveste obiectivele
politicii monetare ( sarcina directa de politica monetara ) . Competenta Consiliului de
Guvernare include , daca si acolo unde considera ca este cazul , adoptarea de norme de

4 www.federalreserve.gov accesat in 18.02.2018 , ora 15 38

8
recomandare si orientari si de hotarari pentru a a sigura indeplinirea sarcinii directe de
politica monetara prin indeplinirea obiectivelor ce pot mijloci pe cele monetare ,
ratelor de dobanda directoare de piete financiare , rezervelor institutiilor de credit in
SEBC
Consiliul de Guvernare este deci , organul de decizie suprema in SEBC , care reuneste
membrii conducerii executive a institutiilor central ( B.C.E) si sefii autoritatilor monetare ale
tarilor participante fara derogari la Uniunea Monetara , la Eurozona.
Consiliul de Guvernare are procedu ri diferite de adoptare a deciziilor in functie de
obiectivul acestora :
– Decizii privitoare la stabilirea si conducerea politicii monetare unice se i ape principiul
“un membru un vot “
– Deciziile de ordin patrimonial se iau pe principiul votului ponderat cu participarea la
capitolul subscris si cu o majoritate calificata astfel : voturile favorabile reprezinta cel
putin doua treimi din capitalul subscris al BCE sic el putin jumatate din numarul
actionarilor

2.2.2 Comitetul director al B.C.E

Comitetul d irector al BCE se compune din presedinte , vicepresedinte si alti patru membri
.Acestia sunt numiti de comun accord de guvernele statelor membre la nivelul sefilor se stat si
de guvern , la recomandarea Consiliului si dupa consultarea Parlamentului Europea n si a
Consiliului Guvernatorilor , dintre persoane a caror autoritate si experienta profesionala in
domeniul monetar sau bancar sunt recunoscute. Mandatul lor are o durata de 8 ani si nu poate
fi reinoit. Doar cetatenii statelor membre pot fi membri ai C omitetului Director. Comitetul
Director este responsabil pentru gestiunea curenta a BCE.5
Presedintele Comitetului Director ocupa concomitent atat functia de presedinte al
Consiliului de Guvernare cat si functia de presedinte al Consiliului General , cr eand astfel
premisele unei unitati de decizie si actiune care da caracterul sistematic aranjamentului
colectiv pe care il reprezinta SEBC . Printre altele in cazul presedintiei Consiliului Director si

5 Brezeanu Petre , Sisteme financiare , Editura Cavallioti , pag 209

9
a Consiliului de Guvernare , persoana presedintelui dis pune de vor dublu in caz de egalitate a
voturilor.
Presedintele Comitetului Director reprezinta institutia in exterior sau poate desemna o
persoana in acest scop. El angajeaza din punct de vedere juridic al BCE , in raportul cu tertii.
Vicepresedinte le conduce in absenta presedintelui atat Consiliul de Guvernare cat si
Comitetul Director precum si Consiliul General , preluandu -i competentele si atributiile.
Principalele atributii ale Comitetului Director sunt :
– Conducerea politicii monetare in con formitate cu normele de recomandare si
hotararile Consiliului de Guvernare .Pentru aceasta , Comitetul Director are
competenta de a da instructiuni necesare Bancilor Centrale Nationale
– Executarea mandatelor delegate de Consiliul de Guvernare
Presedintel e BCE sau vicepresedintele prezideaza Consiliul Guvernatorilor si Directoratul
avand rolul de a reprezenta BCE in exterior.In contextul functionarii SEBC , Bancilor
Centrale le revin anumite sarcini dintre care stabilirea unei compatibilitati a legislatiei
nationale referitoare la statutul BCE cu legislatia Uniunii Monetare , Bancile Centrale
Nationale fac parte integrate a SEBC si actioneaza in conformitate cu orientarile si
intructiunile BCE. Acesteia ii revine obligatia stabilirii si publicarii de rapoar te asupra
activitatii SEBC si asupra politicii monetare a anului precedent si a anului in curs.
Persoanele din conducerea executiva a BCE trebuie sa fie specialisti de inalta tinuta , cu
experienta in activitatea monetara si bancara , prevazatori si per spicace , a caror intrepretare
privind stabilitatea preturilor este preferabil sa fie conservatoare.
De asemenea numirea acestor persoane se face cu mare grija , acordul fiind dat de sefii de
state la recomandarea Consiliului European si consultarea Par lamentului European si al
Consiliului de conducere al BCE.
Astfel normele astfel aprobate au drept scop sa excluda orice posibilitate de interventie si
influenta a guvernelor asupra politicii monetare a SEBC.6

6 Age Bakker , F.P , Institutii financiare internationale , Editura Antitet , Bucuresti 1997 , pagina 42

10
2.3 Misiunile Bancii Centrale Europene

Pentru a indeplini cu succes mandatul clar definit de stabilitate monetara , Tratatul de
creare a Comunitatii Europene racordeaa SEBC la un nivel de independenta institutionala .Pe
13 octombrie 1998 Consiliul Guvernator al BCE a proclamat strategia de stabilitate monetara
pentru ghidarea deciziilor politici monetare in Stadiul al treilea al Uniunii.
Analiza economica se concetreaza pe dezvoltarea economica curenta si este asociata cu
termene de mici si medii risc pana la stabilitatea preturilor.
Rolul Bancii Centrale Europene este acela de a controla , prin instrumente si proceduri –
financiar bancare politica monetara unica a UE , pentru a asigura stabilitatea preturilor
supravegherii functionarii Sistemului Monetar European si utilizarea euro.
De asemenea BCE doreste sa -si aduca aportul la obtinerea unei rate a somajului din ce in ce
mai mica in tarile UE .Ea sustine o crestere economica durabila si noninflationista.
In baza articolului 105 , paragraful 2 din Tratatul de Constituire a Comunit atii Europene ,
misiunile fundamentale ale Bancii Centrale Europene sunt urmatoarele :
a) Definirea si punerea in aplicare a Politicii Monetare a zonei Euro -Prin Tratatul de la
Maastricht se stabileste explicit ca obiectivul fundamental al SEBC este menti nerea stabilitatii
preturilor , prevedere continuta in articolul 105 (1)
Fara a prejudicial acest obiectiv principal BCN inclusiv BCE , trebuie sa sprijine politicile
economice generale ale Uniunii Monetare , actionand in concordanta ,cu principiile un ei
economii de piata cu libera competitive care favorizeaza o eficienta alocare a resurselor.
b) Politicile economice generale sunt considerate cele care promveaza in comunitate o
dezvoltare armonioaa si echilibrata a activitatilor economice , o crestere e conomica sustinuta
si neinflationista cu respectarea conditiilor de mediu , cu un inalt grad de convergenta a
performantelor economice , un inalt nivel de utilizare a muncii si a protectiei sociale ,
cresterea nivelului de trai si a calitatii vietii si cu asigurarea unei depline coeziuni si
solidaritati economice si sociale intre statele membre.In realizarea acestei politici statele
membre si comunitatea , in ansamblul ei , trebuie sa respecte principiile orientative ale
stabilitatii preturilor , sanatatii , finantelor publice si conditiile monetare , precum si aunei
balante de plati consolidate.

11
De asemenea prin SEBC se asigura controlul general asupra inflatiei .Stabilitatea preturilor
este importanta si dorita droarece o crestere a nivelului preturilor – inflatia – chiar si cu rate
moderate , cere costuri economice substantiale din partea societatii.
c) Conducerea operatiunilor de schimb valutar
d) Detinerea si gestiunea rezervelor valutare oficiale de schimb ale tarilor din zona euro.
e) Promovarea bunei functionari a sistemului de plati in Comunitate – aceasta promovara a
fost posibila datorita realizarii sistemului integrat transeuropean propriu de decontrari in timp
real , cunoscut sub denumirea de TARGET . Acesta reprezinta o implicare directa a Banci lor
Centrale in serviiciile de transfer si decontare a activelor financiare ( fonduri si valori
mobiliare ) . TARGET este o infrastructura centrala care permite din punct de vedere tehnic
conducerea unei politici monetare unice.Utilizarea lui este obligato rie in decontrarea tuturor
operatiunilor in care BCE sau o BCN este contrapartida , oricare ar fi banca sau o alta
institutie de credit partenera.Prin faptul ca asigura irevocabilitatea transferurilor de fonduri –
parametru prevazut in principal pentru sum ele mari , dar fezabile practice pentru orice suma –
sistemul TARGET constituie principala infrastructura ce leaga permanent si profund BCN in
cadrul executarii de politica monetara.Prin faptul ca TARGET este construita fara a stanjeni
sistemele nationale existente – practice consta intr -o interfata intre BCE si BCN si intr -un
software de comunicatii intre BCN si insitutia de credit care il instaleaza – acest sistem de plati
transeuropean leaga sip e orice participant de toate BCN permitand transferul de gar antii in
regim de livrare simultana cu plata pe pietele de valori mobiliare.
f) Pe langa implicarea directa , asigurarea sigurantei si eficientei decontarilor in euro
presupune ca SEBC sa exercite un control functional asupra sistemelor de plati din Eurozo na
inclusiv a celor care pot folosi e -money , pentru a controla expansiunea masei monetare create
in mod privat in interiorul unei retele si sisteme electronice de plati.7
Alte misiuni :
1) Emisiunea de bacnote si moneda metalica.
Conform statutului , BCE , este singura institutie abilitata a autoriza emisiunea de bacnote
si moneda metalica in zona euro. Emisiunea efectiva este asigurata de catre SEBC , in cadrul
cooperarii pe care o presupune intre BCE si Bancile Centrale Nationale ( pentru moment doar
cele din Eurozona) .Bancnotele emise de SEBC au aceasi realizare tehnica , indifferent de

7 Basno C , Dardac N , Integrarea monetar -bancara europeana , Editura Didactica si Pedagogica , Bucuresti ,
2001 , pag 69

12
inteprinderea de pe parcursul Eurozonei care le tipareste sub responsabilitatea oricarei Banci
Centrale Nationale autorizate de catre BCE .Aceste bancnote sunt singurele care au curs legal
in tarile din Eurozona incepand cu 1 ianuarie 2002 .Monedele denominate in Euro vor fi
emise de catre statele membre , in conditiile legii locale ( sub responsabilitatea Bancii
Centrale Nationale sau Ministerului Finantelor ) s ub rezerva aprobarii de catre BCE a
volumului emisiunii.
2) .Statistica
Asistata de Bancile Centrale Nationale ale statelor membre , BCE colecteaza informatiile
statistice necesare si formeaza o baza de date statistice proprie , fie de la autoritatile nationale
competente , fie direct de la agentii economici.
3) Stabilitatea sistemului financiar si supravegherea bancara .
Eurosistemul contribuie la o buna conduita si aplicare a politicilor impuse de autoritatile
competente in ceea ce priveste control ul prudential al institutiilor de credit si stabilitatea
sistemului financiar.
4) Cooperarea si consultanta europeana si internationala.
BCE intretine relatii de lucru cu institutii , organizatii si instante de pe teritoriul UE si din
afara granitelor a cesteia.Ca expresia a dialogului intre autoritatile publice la nivelul
Comunitatii Europene , BCE este consultata de catre Consiliu sau de catre autoritatile statelor
membre asupra oricarui proiect de reglementare relevant pentru domeniul atribuit de legis latia
comunitara competentei BCE.
Cu prioritate BCE , este consultata in ceea ce priveste problemele monetare , mijloacele de
plata , bancile central nationale , organizarea statistica , sistemele de plati si compensari de
interes national , stabilitate a institutiilor de credit si a pietelor financiare .
BCE este consultata cu predilectie asupra legislatiei comunitare privitoare la controlul
bancar si stabilitatea sistemului financiar si , la randul sau poate solicita avizul institutiilor
comunitare s i autoritatilor nationale asupra consecintelor masurilor pe care dispune in
domeniul sau de competenta.8

8 www.europeana.ro accesat in 18.02.2018 ora 17 43

13
Capitolul 2 : Banca Nationala a Romaniei
2.1 Istoric

La o jumătate de secol după apariția primului proiect de înființare a unei bănci naționale, la
17/29 aprilie 1880, a fost publicată, în “Monitorul Oficial” nr. 90, Legea pentru înființarea
unei bănci de scont și circulațiune . Lua astfel ființă Banca Naționa lă a României, instituție de
credit, care deținea privilegiul exclusiv de a emite bancnote. Capitalul băncii era în întregime
românesc și aparținea în proporție de o treime statului și două treimi particularilor.9
Până la declanșarea Primului Război Mon dial, Banca Națională a României s -a implicat în
susținerea dezvoltării economiei naționale, prin volumul creditelor acordate și nivelul redus al
taxei scontului. De asemenea, alături de guvernul român, a contribuit în anii 1890 -1892 la
elaborarea legilor care au consacrat schimbarea etalonului monetar, prin renunțarea la
bimetalism în favoarea monometalismului aur. Între 1900 și 1925, statul s -a retras dintre
acționarii băncii, fapt pentru care BNR a devenit o instituție particulară privilegiată, dar care
avea aceleași responsabilități naționale.
În timpul Războiului de Reîntregire, BNR a susținut financiar efortul de război al
guvernului român. Evoluția evenimentelor militare a obligat Administrația centrală a BNR să
plece în refugiu la Iași și să accep te transferul tezaurului său la Moscova, fără ca acesta să mai
poată fi recuperat.
Imediat după 1918, BNR a trebuit să răspundă altor provocări, printre care: criza economică
postbelică, restabilirea convertibilității leului, unificarea monetară și exti nderea rețelei sale de
sucursale și agenții la nivelul întregii țări. După revenirea statului între acționarii săi (1925),
BNR a fost implicată în proiectul stabilizării monetare din 1929, în controlul comerțului cu
aur și devize, precum și în acțiunile de conversiune a datoriilor agricole și în organizarea și
reglementarea comerțului de bancă începând din 1934.
În anii celui de -Al Doilea Război Mondial, BNR a susținut guvernul în cheltuielile
provocate de acțiunile militare, luând, în același timp, măsu ri pentru a stăvili inflația și a -și
salva tezaurul propriu.

9 http://www.bnro.ro/Istoria -BNR -1052.aspx accesat in 19.02.2018 , ora 14 51

14
Regimul comunist a impus etatizarea BNR (1946) și apoi reorganizarea sa, potrivit noilor
imperative politice. În 1948, BNR devenea Banca RPR – Bancă de Stat, subordonată inițial
Ministerul ui de Finanțe, iar din 1957, Consiliului de Miniștri. În 1965, titulatura băncii de
emisiune s -a transformat în Banca Națională a Republicii Socialiste România. În toți acești
ani, Banca Națională a îndeplinit un rol important în evoluția sistemului moneta r și de credit
prin implicarea în realizarea reformelor monetare din 1947 și 1952, în planificarea circulației
monetare, în controlul asupra utilizării creditelor acordate etc.
Din 1990, BNR și -a reluat titulatura inițială, implicându -se în tranziția de la economia
centralizată la economia de piață și asumându -și funcțiile normale ale unei bănci centrale,
similare celor ale unor bănci centrale din Europa și din lume, obiectivul său fundamental fiind
asigurarea și menținerea stabilității prețurilor.10

10 http://www.bnro.ro/Istoria -BNR -1052.aspx accesat in 19.02.2018 , ora 14 52

15
2.2 Organizarea Bancii Centrale a Romaniei

Organizarea si conducerea bancilor se stabilesc prin actele constitutive ale bancilor , in
conformitate cu legislatia comerciala si cu respectarea dispozitiilor prezentei legi.
In toate actele sale oficiale banca trebuie sa se identifice in mod clar printr -un minimum de
date : firma sub care este inmatriculata in registrul comertului , capitalul social , adresa
sediului social , codul unic de inregistrare , numarul de ordine in registrul comer tului ,
numarul si data inmatricularii in registrul bancar .
Banca este angajata prin semnatura a cel putin 2 conducatori , avand competentele stabilite
prin actul constitutiv , sau a cel putin 2 salariati ai bancii , imputerniciti de conducerea
acestei a.
Conducatorii si administratorii unei banci trebuie sa aiba o buna reputatie , calificare si
competente adecvate pentru realizarea obiectivelor propuse si pentru crearea premiselor
necesare in vederea desfasurarii activitatii bancii in conformitate cu cerintele legii si cu
regulile unei practici bancare prudente si sanatoase , in scopul asigurarii credibilitatii si
viabilitatii sistemului bancar , inclusiv protejarea intereselor deponentilor si ale unor creditori
ai bancii.
BNR este condusa de un co nsiliu de administratie . Conducerea executiva , in cadrul
Comitetului de Politica Monetara si a Comitetului de Supraveghere , se exercita de catre
guvernator , prim -viceguvernator si de cei doi viceguvernatori , in conditile stabilite prin
regulamentul in tern , aprobat de consiliul de administratie.
Consiliul de administratie hotaraste urmatoarele :
a) politicile in domeniul monetar si al cursului de schimb urmarind aducerea la indeplinire a
acestora.
b) masurile in domeniul autorizarii , reglementarii si supravegherii prudentiale a institutiilor
de credit si monitorizarii sistemelor de plati pe care le -a autorizat.11
c) directiile principale in conducerea operatiunilor si raspunderile ce le revin personalului
propriu

11 Ionel Bostan , Sistemul bancar -organizare , functionare , control inter si audit , Editura TipoMoldova , pag35 –
36

16
d) organizarea interna , indemnizatii le , salariile si alte drepturi banesti ale personalului.
e) atributiile si componenta Consiliului de Politica Monetara , Comitetului de Supraveghere ,
Comitetului de Administrare a Rezervelor Internationale si Comitetului de Audit , care
functioneaza in c adrul BNR.
f) delegarea temporara a competentelor sale catre conducerea executiva atunci cand situatii
speciale pot impune aceasta solutie.
Consiliul de administratie al Bancii Nationale a Romaniei este compus din 9 membri dupa
cum urmeaza :
1) un presed inte care este si guvernator
2) un vicepresedinte , care este si prim -viceguvernator
3) 7 membri , dintre care doi sunt si viceguvernatori , iar ceilalti 5 membri nu sunt salariati ai
BNR.
Membrii Consiliului de administratie , cu nominalizarea conducer ii executive , sunt numiti
de Parlament , la propunerea comisiilor permanente de specialitate ale ceor doua Camere ale
Parlamentului .Numirile se fac pe o perioada de 5 ani , cu posibilitatea reinoirii mandatului.In
cazul descompletarii consiliului de admi nistratie , completrea locurilor vacante se face pe
functia respectiva.
Revocarea din functie a oricarui membru al consiliului de administratie se face de catre
Parlament , la propunerea comuna a comisiilor permanente de specialitate ale celor doua
Came re ale Parlamentului , daca acesta inceteaza sa indeplineasca conditiile necesare pentru
exercitarea atributiilor sale sau daca se face vinovat de abateri grave.
Numirile , retragerile si revocarile din functie ale membrilor Consiliului de Administratie se
publica in Monitorul Oficial al Romaniei , Partea I.12
Hotararea de revocare din functie a membrilor Consiliului de administratie al BNR poate fi
atacata la Inalta Curte de Casatie si Justitie , in termen de 15 zile de la publicarea acesteia in
Monit orul Oficial al Romaniei , Partea I.
La sedintele Consiliului de administratie pot participa ministrul finantelor publice si un
secretar de stat din MFP , fara drept de vot.

12 Ionel Bostan , Sistemul bancar -organizare , functionare , control inter si audit , Editura TipoMoldova , pag 44 –
48

17
Membrii Consiliului de administratie nu pot fi deputati ori senatori , sau membri ai unui
partid politic , si nu pot face parte din autoritatea judecatoreasca sau din administratia publica.
Incepand cu data aderarii Romaniei la Eurosistem , membrii Consiliului de administratie ,
implicate in exercitarea atributiilor legate de Sistemul European al Bancilor Centrale , nu pot
avea alte functii care se pot afla in conflict de interese cu obligatiile ce le revin , in calitate de
membri ai consiliului.
Membrii Consiliului de administratie si salariatii cu functii de conducere ai B NR sunt
supusi regimului incompatibilitatilor si conflictelor de interese prevazut de lege si se dedica
exclusiv exercitarii atributiilor lor , cu posibilitatea desfasurarii doar de activitati didactice si
de cercetare stiintifica.
Guvernatorul BNR dispune masuri pentru executarea dispozitiilor legale , a hotararilor
Consiliului de administratie . Acesta poae delega prim -viceguvernatorul si viceguvernatorilor
unele dintre atributiile sale in conditiile stabilite de consiliul de administratie.
Guverna torul numeste in functie de personalul din aparatul central sip e directorii
sucursalelor / agentiilor , emite ordine / decizii si reprezinta BNR in relatiile cu tertii ,
semnand , direct sau prin persoane imputernicite de el , toate tratatele sau conventi ile
incheiate.
In numele Consiliului de administratie , guvernatorul prezinta Parlamentului , pana la data
de 30 iunie a anului urmator , raportul annual al BNR , care cuprinde activitatile BNR ,
situatiile financiare anuale si raportul de audit , fara a fi supuse votului , in sedinta comuna a
celor doua Camere ale Parlamentului.13
In cazul absentei sau imposibilitatii guvernatorului de a actiona , acesta va fi suplinit de
prim -viceguvernator.
Situatiile financier anuale ale BNR sunt supuse auditari i de catre auditori financiari ,
persoane juridice autorizate de Camera Auditorilor Financiari din Romania , selectati de catre
Consiliul de Administratie , pe baza de licitatie.
Raportul auditorului financiar impreuna cu opinia sa vor fi prezentate Con siliului de
administratie si vor fi publicate impreuna cu situatiile financiare anuale.

13 D.D Saguna , C.F Donoaica , Drept bancar si valutar.Ed Proarcadia , Bucuresti 1994 , pag 37 -42

18
2.3 Misiunile Bancii Centrale a Romaniei.

Potrivit Statutului sau , Banca Centrala a Romaniei este banca centrala a statului , avand
personalitate juridica. BNR es te o institutie publica independenta , cu sediul central in
Municipiul Bucuresti , cat si in alte localitati din tara.
Obiectivul fundamental al BNR este aisgurarea si mentinerea stabilitatii preturilor.
Principalele misiuni ale BNR sunt :
a) Elabora rea si aplicarea politicii monetare si a politicii in curs de schimb ;
b) Autorizarea , reglementarea si supravegherea prudentiala a institutiilor de credit ,
promovarea si monitorizarea bunei functionari a sistemelor de plati pentru asigurarea
stabilitati i financiare;
c) Emiterea bancnotelor si a monedelor ca mijloace legale de plata pe teritoriul Romaniei;
d) Stabilirea regimului valutar si supravegherea respectarii acestuia;
e) Administrarea rezerverlor internationale ale Romaniei;
Retinem ca banca ce ntrala a statului trebuie sa sprijine politica economica generala a
Guvernului , fara prejudicierea indeplinirii obiectivului sau fundamental privind asigurarea si
mentinerea stabilitatii preturilor.
In indeplinirea atributiilor , BNR si membrii organel or sale de conducere nu pot solicita sau
primi instructiuni de la autoritatile publice sau de la orice alta institutie sau autoritate.
Orice proiect de act normativ al autoritatilor publice centrale , care priveste domeniile in
care BNR are atributii , se adopta dupa ce in prealabil s -a solicitat avizul acesteia . Avizul
respectiv se transmite in termen de 30 de zile de la solicitare.14
BNR colaboreaza cu Ministerul Finantelor Publice in vederea stabilirii indicatorilor
macroeconomici in baza carora se va elabora proiectul annual de buget , iar pentru necesitatile
proprii elaboreaza studii si analize privind moneda , cursul de schimb , creditul si opratiunile
sistemelor de plati si ale institutiilor de credit.

14 MITRACHE, ROMU. Decontarea operațiunilor cu numerar ale băncilor comerciale
în relația cu Banca Națională a României . Ec. drd. Romu Mitrache , pag 16 -19

19
In scopul asigurarii functionarii coresp unzatoare a sistemelor de plati , BNR poate transmite
informatii de natura secretului professional caselor de compensare sau altor structure similare
, constituite in conformitate cu prevederile legii , in vederea asigurarii serviciilor de
compensare si de contare pentru orice piata din Romania sau dintr -un stat membru. Insa
informatiile primate de la Banca Nationala a Romaniei de la autoritatile competente din
statele membre pot fi furnizate caselor de compensare sau altor structuri similar numai cu
acordul expres al autoritatilor competente de la care au fost obtinute.
Sub aspectul cooperarii internationale , imputernicita de Parlament , BNR poate participa la
organizatii internationale cu caracter financiar , bancar sau de plati si poate sa devina membr u
al acestora.
Incepand cu data aderarii Romaniei la Eurosistem , poate participa la organizatii
internationale cu caracter financiar , bancar , monetar sau de plati si poate sa devina membru
al acestora . De asemenea banca centrala exercita drepturi si indeplineste obligatii care revin
Romaniei , in calitate de membru al Fondulu Monetar International , inclusiv utilizarea
facilitatilor acestei institutii de finantare pe termen mediu si lung , pentru nevoile balantei de
plati si consolidarea rezervelor internationale ale tarii.
BNR poate negocia si incheia acorduri , conventii si alte intelegeri privind imprumuturi pe
termen scurt si alte operatiuni financiar -bancare cu institutii financiare internationale , banci –
centrale , societati bancare si nebanc are cu conditia rambursarii acestora in termen de 1 an.15

15 MITRACHE, ROMU. Decontarea operațiunilor cu numerar ale băncilor come rciale
în relația cu Banca Națională a României . Ec. drd. Romu Mitrache , pag 16 -19

20
2.3.1 Politica monetara , politica de curs de schimb si regimul valutar.

In cadrul politicii monetare pe care o promoveaza , BNR utilizeaza proceduri si instrumente
specifice pentru o peratiuni de piata monetara si de creditare a institutiilor de credit , precum si
mecanismul rezervelor minime obligatorii.
Cu privire la operatiunile de piata monetara se interzice BNR achizitionarea de pe piata
primara a creantelor asupra statului , a utoritatilor publice centrale si locale , regiilor autonome
, societatilor autonome , societatilor nationale , companiilor nationale si altor societati cu
capital majoritar de stat , iar dupa data aderarii Romaniei la UE , interdictia se extinde si la
creantele asupra altor organisme si companii de drept public sau privat.
BNR poate efectua pe piata secundara operatiuni reversibile , cumparari/vanzari directe sau
poate lua in gaj , pentru acordarea de credite colaterizate , creante auspra sau titluri ale
statutlui , autoritatilor publice central si locale , regiilor autonome etc. BNR stabileste regimul
rezervelor minime obligatorii pe care institutiile de credit trebuie sa le mentina in conturi
deschise la aceasta.Pentru resursele in valuta , rezervele mi nime obligatorii se constituie
numai in valuta. La rezervele minime obligatorii BNR va beneficia dobanzi cel putin la
nivelul ratei dobanzii medii la depunerile la vedere practicate de institutiile de credit.
Tot BNR este si institutia statului care ela boreaza si aplica politica de curs de schimb
.Pentru aceasta este abilitata :
a) sa elaboreze balanta de plati si alte lucrari privind pozitia investitionala internationala a
tarii .
b) sa stabileasca cursurile de schimb pentru operatiunile proprii pe piat a valutara , s calculeze
si sa publice cursurile medii pentru evidenta statistica.
c) sa pastreze si sa administreze rezervele internationale ale statului.16
Pentru monitorizarea tranzactiilor valutare , persoanele juridice autorizate sa desfasoare
opera tiuni valutare , raporteaza BNR asupra tranzactiilor efectuate , prin documente al caror
forma si continut se stabilesc de catre aceasta.

16 Ionel Bostan, Sistemul bancar , organizare , functionare , control intern si audit, Ed TipoMoldova , pag 27 -27

21
2.3.2 Emisiunea monetara
BNR este unica institutie autorizata sa emita insemne monetare sub forma de bancnote si
monede , ca mijloace legale de plata pe teritoriul Romaniei.
Tot BNR este singura in drept sa stabileasca valoarea nominal , dimensiunile , greutatea ,
desenul si alte caracteristici tehnice ale bancnotelor si monedelor , bancnotele trebuiand sa
poarte semnatura guvernatorului.
Pentru a asigura necesarul de numerar , in stricta concordanta cu nevoile reale ale circulatiei
banesti , institutia elaboreaza programul de emisiune a bancnotelor si monedelor . Suma totala
a bancnotelor si monedelor in circul atie , care exclude rezerva de numerar , se evidentiaza ca
element de pasiv in contabilitatea Bancii.
BNR asigura tiparirea bancnotelor si baterea monedelor si ia masuri pentru pastrarea in
siguranta a celor care nu sunt puse in circulatie , precum si p entru custodia si distrugerea cand
aceasta este necesara , a matritelor , cernelurilor si a bancnotelor si monedelor retrase din
circulatie.
Niciodata BNR nu poate fi obligata sa acorde compensatii pentru bancnotele sau monedele
care au fost pierdute , furate , distruse , contrafacute sau falsificate.
BNR pote hotari anularea sau retragerea din circulatie a oricaror bancnote sau monede care
au fost emise si , in locul acestora punerea in circulatie a altor tipuri de insemne
monetare.Modalitatea si peri oada de preschimbare se publica in Monitorul Oficial al
Romaniei , Partea I si in cel putin doua cotidiane de circulatie nationala.
La expirarea perioadei de preschimbare , bancnotele si monedele retrase din circulatie nu
mai pot fi utilizate pentru pla ta obligatiilor publice si private.
Suma totala a bancnotelor si monedelor retrase din circulatie , dar nepreschimbate in
termenul stabilit , se scade din totalul numerarului in circulatie inregistrat in evidentele
contabile si se inregistreaza ca venit al BNR.17

17 Ionel Bostan, Sistemul bancar , organizare , functionare , control intern si a udit, Ed TipoMoldova , pag 29

22
2.3.3 Operatiuni cu institutiile de credit

In cadrul politicii sale monetare de curs de schimb , BNR paote acorda institutiilor de credit
credite pe termene ce nu pot depasi 90 de zile , garantate cu , dar fara a se limita la :
a) titluri de stat provenite din emisiuni publice , prin remiterea lor in portofoliul BNR
b) depozite constituite la BNR sau la alte persoane juridice agreate de aceasta.
Incepand cu data aderarii Romaniei la Eurosistem sfera de cuprindere a activelor eligibile
pentru garantarea creditelor acordate de BNR , include cele doua categorii de active eligibile
definite de BCE.
BNR stabileste si face publice conditiile de creditare , nivelul minim al ratei dobanzii la
creditele care se acorda institutiilor de credit si criteriile ce trebuie indeplinite de institutiile de
credit pentru a putea solicita credite.
BNR deschide si opereaza conturi ale institutiilor de credit , ale Trezoreriei Statului , ale
caselor de compensare si ale altor entitati rezidente si nerezide nte stabilite prin reglementari
speciale , efectuand si decontarea finala , irevocabila si neconditionata , a transferurilor de
fonduri in conturile titlularilor.
Pentru toate operatiunile efectuate in conturile deschise in evidentele sale , cu tot cu
exceptia conturilor avand ca titular Comisia Europeana si organisme financiare internationale
se stabilesc si se incaseaza comisioane.
BNR poate asigura servicii de compensare , depozitare , decontare si plata prin intermediul
conturilor deschise in evi dentele sale . Incepand cu data aderarii Romaniei la UE , poate , pe
cont propriu ori in numele si contului statului sa participle la aranjamente de compensare ,
depozitare , decontare si plata sau la alte contracte avand acest scop , incheiate cu institut ii
central sau cu organizatii collective de specialitate , publice si private , avand sediul in
strainatate.18
Pentru prevenirea si limitarea riscurilor de plata si credit , BNR presteaza servicii de
colectare si difuzare , la cerere , contra cost , con form reglementarilor proprii , de date , si
informatii privind incidentele de plati si riscurile de creditare , in conditii de asigurare a SB.

18 Ionel Bostan, Sistemul bancar , organizare , functionare , control intern si audit, Ed TipoMoldova , pag 31

23
2.3.4 Supravegherea prudentiala a institutiilor de credit.

Prin statutul sau BNR , are competenta exclusiva d e autorizare a institutiilor de credit si
raspunde de supravegherea prudentiala a institutiilor de credit pe care le -a autorizat sa opereze
in Romania , in conformitate cu prevederile Legii nr 58/1998 privind activitatea bancara , cu
modificarile si comple tarile ulterioare.
Pentru asigurarea functionarii si viabilitatii sistemului bancar , este imputernicita :
a) sa emita reglementari , sa ia masuri pentru impunerea respectarii acestora si sa aplice
sanctiunile legale in cazurile de nerespectare
b) sa co ntroleze si sa verifice , pe baza raportarilor primite si prin inspectii la fata locului ,
registrele , conturile si orice alte documente ale institutiilor de credit autorizate , pe care le
considera necesare.
Membrii Consiliului de administratie ai BNR si personalul acesteia , insarcinat sa exercite
atributii de supraveghere prudentiala , nu raspund civil sau penal , dupa caz , daca instantele
judecatoresti constata indeplinirea sau omisiunea indeplinirii de catre aceste persoane , cu
buna -credinta si f ara neglijenta , a oricarui act sau fapt in legatura cu exercitarea , in conditiile
legii a atributiunilor de supraveghere prudentiala.
Personalului cu atributii de supraveghere ii este interzisa participarea in cadrul comisiilor de
expertiza , precum s i la orice alte actiuni de verificare care excedeaza atributiile si
competentele conferite acestuia prin lege.
In privinta protejarii contra riscului sistemic , in vederea indeplinirii atributiei privind
asigurarea stabilitatii financiare , in mod excep tional si numai de la caz la caz , BNR poate
acorda institutiilor de credit si alte credite , negarantate sau garantate.19

19 Ionel Bostan, Sistemul bancar , organizare , functionare , control intern si audit, Ed Tipo Moldova , pag 32

24
2.5.5 Operatiuni pe contul statului.

BNR tine in evidentele sale contul current general al Trezoreriei Statului , deschis pe
numele Ministerului Finantelor Publice.
Functionarea contului current general al Trezoreriei Statului si inregistrarea operatiunilor in
acest cont se stabilesc prin conventii incheiate cu MFP.
BNR primeste incasarile pentru contul current general al T rezoreriei Statului si efectueaza
platile in limita disponibilitatilor existente in acest cont : percepe comisioane la decontarea
operatiunilor prin contul current general al Trezoreriei Statului , deschis in evidentele sale si
plateste dobanzi la disponib ilitatile din acest cont.
In baza conventiilor incheiate in prealabil cu MFP si in conformitate cu reglementarile
proprii , BNR poat actiona cu perceperea unui commission , ca agent pe contul statului , in
ceea ce priveste :
a) plasarea catre terti a e misiunilor de titluri de stat si alte instrumente negociabile de
indatorare ale statului roman.
b) exercitarea functiilor de agent de inregistrare , depozitare si transfer al titlurilor de stat.
c) plata capitalului , dobanzilor , comisioanelor si a spezel or aferente.
d) executarea decontarilor in contul current general al Trezoreriei Statului.
e) alte operatiuni in conformitate cu obiectivul fundamental si atributiile bancii centrale.
Imprumuturile statului pe baza de titluri de stat se efectueaza confo rm conventiilor BNR –
MFP prin care se stabilesc cel putin urmatoarele elemente : valoarea imprumutului , data
scadentei , rata dobanzii si modul de calcul al dobanzii pe toata durata creditului , costurile
serviciului datoriei , precum si date privind titlu rile de stat negociabile , emise pentru fiecare
imprumut.20

20 Ionel Bostan, Sistemul bancar , organizare , functionare , control intern si audit, Ed TipoMoldova , pag 33

25
2.5.6 Operatiuni cu aur si active externe
BNR respectand regulile generale privind lichiditatea si riscul specific activelor externe ,
stabileste si mentine reserve internationae , in astfel d e conditii ncat sa poata determina in
mod periodic marimea lor exacta, , reserve alcatuite cumulativ ori selectiv din urmatoarele
elemente :
a) aur detinut in tezaur in tara sau depozitat in strainatate.
b) active externe , sub forma de bancnote si monede sau disponibil in conturi la banci sau la
alte intitutii financiare in strainatate , exprimate in acele monede si detinute in acele tari , pe
care le stabileste BNR.
c) orice alte active de rezerva , recunoscute pe plan international , inclusiv dreptul de a efectua
cumparari de la FMI in cadrul transei de rezerva , precum si detinerile de drepturi speciale de
tragere.
d) cambii , cecuri , bilete la ordin , precum si obligatiuni si alte valori mobiliare , negociabile
sau nu , emise sau garantate de persoan e juridice nerezidente , clasificate in primele categorii
de catre agentiile de apreciere a riscurilor , recunoscute pe plan international , exprimate si
platibile in valuta in locuri acceptabile pentru BNR.
e) bonuri de tezaur , obligatiuni si alte titlur i de stat , emise sau garantate de guverne straine
sau de institutii financiare interguvernamentale , negociabile sau nu , exprimate si paltibile in
valuta in locuri acceptabile pentru BNR.
BNR urmareste mentinerea rezervelor internationale la un nivel adecvat tranzactiilor externe
ale Romaniei . Daca exista pericolul diminuarii rezerverlor internationale , pana la un nivel
care ar periclita tranzactiile internationale ale statului roman , precum si in cazul in care
diminuarea s –a produs , va prezenta G uvernului si Parlamentului un raport privind situatia
rezervelor internationale si cauzele care au condus sau care pot conduce la o astfel de
reducere.Raportul va contine recomandari privind politicile guvernamentale macroeconomice
necesare pentru preintam pinarea sau remedierea situatiei.
In privinta administrarii resurselor internationale , institutia este autorizata , in conditiile pe
care le stabileste si le poate modifica periodic sa efectueze urmatoarele operatiuni :
a) sa cumpere , sa vanda sis a e fectueze alte tranzactii cu lingouri si monede de aur si cu alte
metale pretioase.

26
b) sa cumpere , sa vanda sis a efectueze alte tranzactii cu valute.
c) sa cumpere , sa vanda si sa efectueze alte tranzactii pe piata secundara cu bonuri de tezaur ,
obligat iuni si alte titluri emise sau garantate de guverne straine sau de organizatii financiare
interguvernamentale.
d) sa cumpere , sa vanda sis a efectueze alte tranzactii cu valori mobiliare , emise sau
garantate de banci centrale , de institutii financiare i nternationale , de societati bancare si
nebancare.
e) sa deschida si sa mentina conturi la alte banci central si autoritati monetare , societati
bancare si la institutii financiare internationale.
f) sa deschida si sa tina conturi si s efectueze operatiuni de correspondent pentru institutii
financiare internationale , banci central si autoritati monetare , societati financiare si bancare ,
organizatii financiare interguvernamentale din strainatate , precum si pentru guverne straine si
agentiile lor.21

21 Ionel Bostan, Sistemul bancar , organizare , functionare , control intern si audit, Ed TipoMoldova , pag 34 -39

27
Capitolul 3 : Colaborarea BNR cu alte organisme internationale.
3.1 Relatia Romaniei cu FMI.

Fondul Monetar International a fost fondat in iulie 1944 , la sfarsitul unei conferinte
monetare organizate in localitatea Bretton Woods ( New Hampshire , SUA ). Conferinta s -a
incheiat prin redactarea proiectului de statut al FMI , care v -a deveni text de referinta pentru
functionarea sistemului monetar international. Chiar daca acesta nu a rezistat decat pana in
anul 1971 , Fondul continua si astazi sa joace un rol important in economia mondiala .
Fondul este o institutie specializata din cadrul Natiunilor Unite care a aparut cu scopul de a
o ajuta sa dezvolte o economie sanatoasa pentru tarile lumii. Este institutia centrala a
sistemului monetar int ernational – sistemul de plati si de rate de schimb intre monedele
nationale – care face posibil schimbul international . Scopul sau este acela de a preveni crizele ,
incurajand tarile sa adopte masuri politice sanatoase.
In ultimii ani , rolul sau a c rescut foarte mult si a devenit foarte important intr -o serie de
probleme economice si financiare ca acelea legate de criza din Asia , America Latina si
Europa. FMI participa si la dezvoltarea cresterii economice si reducerii saraciei in tarile celor
mai s araci membri ai sai prin acordarea de ajutor financiar pentru a stabiliza economia ,
implementand reforme structural ceea ce au dus la reducerea datoriei externe.
Responsabilitatile Fondului sunt si astazi cele stabilite in 1944 la Bretton Woods , si an ume
cele prevazute in Articolul I :
a) Promovarea cooperarii internationale printr -o institutie permanenta care sa asigure un
mecanism pentru consultare si colaborare cu privire la problemele monetare internationale.
b) Facilitarea extinderii si cresterii echilibrate a comertului international , precum si
promovarea si mentinerea unor inalte niveluri de incadrare in munca si de venituri reale.
c) Acordarea de asistenta in stabilirea unui sistem multilateral de plati in ceea ce priveste
tranzactiile curente intre membri si eliminarea restrictiilor in schimbul cu strainatatea , care ar
impiedica cresterea comertului international.22

22 Petre Brezeanu , Ilie Simon – Institutii financiare internationale , Ed Economica , Bucuresti 2005 , pag 40

28
d) Promovarea stabilitatii cursurilor de schimb , de a mentine aranjamente de schimb si a evita
devalorizari de schimb competitive .
e) Favorizarea schimburilor de informatii intre tarile membre.
f) Contribuie la instalarea unui sistem de partitati fixe (in versiunea Bretton Woods) si la
restabilirea liberei convertibilitati a monedelor pentru operatiunile curente.
Fondul are depli na autonomie pe plan financiar.Sursele FMI nu provin din cotizatiile
statelor membre ( ca in cazul Bancii Mondiale) ci din varsaminte in contextul cotelor
subscrise de statele membre ale Fondului , din comisioane , taxe si alte venituri. Comisioanele
sunt cele calculate asupra sumei detinute de FMI in moneda unor tari membre peste cota -parte
pe care aceasta participa la Fond in moneda nationala.
Romania a devenit membra FMI la 15 decembrie 1972 , la acea data fiind singura tara din
blocul rasaritean ( cu exceptia Iugoslaviei) care a intreprins acest demers.
Participarea Romaniei la FMI se ridica la 1030.2 milioane DST sau 0.48% din cota totala.
Puterea de vot a Romaniei este de 10.552 voturi sau 0.49% din total. In conformitate cu
statutul FMI , atat c otele initiale stabilite la aderare , cat si majorarile ulterioare atribuite
tarilor membre cu monede neconvertibile se acopera astfel :
a) 25% se varsa in contul de resurse generale al FMI , in DST sau valute convertibile , cu
acordul tarilor in cauza , sau orice combinatie de DST si astfel de valute.
b) 75% reprezinta contributia in lei depusa intr -un cont pe numele FMI la Banca Nationala a
Romaniei.
Romania a acceptat obligatiile prevazute in Articolul VIII ale Statutului FMI referitor la
convertibili tatea de cont current la 25 martie 1998.23
Ca membra a FMI , Romania s -a bucurat si se bucura de toate drepturile ce decurg de aici :
acordarea de credite , in regim normal sau ca facilitati , obtinerea de DST , participarea la
adoptarea deciziilor in c adrul acestui organism , exprimarea intr -un cadru organizat a opiniilor
privitoare la viitorul sistemului monetar international , obtinerea dreptului de a adera la BIRD
si la afiliatele sale . Alaturi de drepturile de care a beneficiat tara noastra si -a asumat o serie
de obligatii : subscrierea si varsarea cotei -parti de capital , convenirea cu FMI a unui curs
reprezentativ al leului fata de USD , transparenta in sensul comunicarii unor informatii cu

23 http://fmi.unibuc.ro/ro/ accesat in 20.02.2018 . ora 16 16

29
caracter economic si financiar , publicarea reglementaril or valutare interne etc . Cota de
participare a Romaniei , in sensul de capital subscris si varsat , este in prezent de 754.1
milioane DST , din care 174.8 milioane DST , in aur si valute si 5.793 milioane DST in lei ,
intr-un cont al FMI deschis la BNR.
Dupa 1989 ca urmare a eforturilor depuse de autoritatile romane , relatiile cu FMI au
cunoscut o oarecare imbunatatire . Astfel FMI si -a deschis o reprezentanta la Bucuresti , cu
sediul la BNR , a acordat asistenta tehnica pentru restructurarea sistemul ui financiar -bancar , a
acordat mai multe credite , dintre care 4 in cadrul unor aranjamente standby in suma totala de
1.247 milioane DST . Sumele stabilite prin aranjamentele stand -by sunt utilizate in transe
trimestriale , cu conditia indeplinirii unor c riterii de performanta , ce vizeaza politica
monetara si pe cea economica.
In cadrul FMI , Romania face parte dintr -o grupa de tari ce include Olanda , Ucraina , Cipru
, Moldova , Georgia , Armenia , Bulgaria , Bosnia , Croatia si Macedonia. Grupa este
reprezentata de un director executiv olandez si de un director executiv adjunct ucrainean. Tara
noastra are ca reprezentant in personalului atasat directorului executiv , avand calitatea de
consilier ( pe o perioada de doi ani ) si apoi , prin rotatie , p entru inca doi ani , in calitate de
asisten al directorului executiv . Acest post are un caracter permanent avand in vedere
calitatea de membru al FMI pe care o are Romania.
FMI a acordat Romaniei asistenta tehni ca in cateva domenii , incluzand domeniul fiscal si
vamal , politica monetara si organizarea bancii centrale , supraveghere bancara si statistica.
FMI asigura instruire profesionala prin intermediul cursurilor organizate la sediul sau
central si prin sponsorizare Joint Vienna Institute. Aceste programe sunt astfel concepute incat
sa fie la nivelul cerintelor in crestere ale tarilor membre . In acest scop programul de baza
include cursuri elementare , medii si avansate despre programe si politici financiare si
management economic , statistica ba lantei de plati , operatiuni valutare si monetare , conturi
nationale si statistici guvernamentale.24Prin programle sale institutul FMI a contribuit la
instruirea profesionala a unui numar de peste 65 de persoane oficiale din Romania in
domeniile : programa re si politica financiara , tehnici de analiza , politici de sector extrem ,
finante publice , operatii valutare si monetare , statistica. Peste 120 de oficiali romani au
participat la cursuri seminarii organizate de Joint Vienna Institute in domeniul anal izei si
politcii macroeconomice , cheltuieli publice , politici si operatiuni de schimb valutar , politici
si reforme fiscale , managementul politicilor fiscale si statistici.

24 Petre Brezeanu , Ilie Simon – Institutii financiare inter nationale , Ed Economica , Bucuresti 2005 , pag 51 -53

30
In perioada 2 -15 martie 2016 , o echipa FMI s -a aflat la Bucuresti pentru a e fectua o
evaluare a situatiei macroeconomice si a discuta cu autoritatile romane de resort in cadrul
procedurii de monitorizare denumita generic “ Article IV Consultantions „
La 7 august 2009 Consiliul Guvernatorilor FMI , a aprobat rezolutia privind o noua alocare
generala de DTS , in valoare de 250 miliarde DTS .Aceasta alocare generala a fost insotita de
o alocare speciala , care a fost propusa inca din anul 1997 , dar care la acea vreme nu a
intrunit cvorumul necesar aprobarii.
In prezent , suma alocarilor cumulative de DTS aferenta Romaniei este de 984.8 milioane
DTS , conform Statutului Fondului , alocarile de DTS nu sunt purtatoare de dobanda atata
timp cat detinerile de DTS sunt egale cu suma alocarilor.
In cadrul politicilor de evaluare a gradului de adoptare a standardelor internationale in
domeniile relevante pentru activitatea FMI , Romania a participat la :
a) Programul Bancii Mondiale si FMI de evaluare a sectorului financiar . In acest context
expertii BM si FMI au realizat raportul F inancial Sector Stability Assessment , raport ce
indentifica principalele vulnerabilitati ale sectorului financiar romanesc si ofera un set de
recomandari pentru corectarea acestora.
b) Data Module ( raportul privind respectarea standardelor si codurilor ) , prin care expertii
FMI realizeaza o evaluare a practicilor romanesti privind disiminarea datelor vizavi de
Standardul Special de Diseminare a Datelor – SDDS ( Romania a aderat la acest sistem in
mai 2006) .
In calitate de tara membra , Romania a ben eficiat de -a lungul timpului de asistenta tehnica
in cateva domenii precum politica monetara si organizarea bancii centrale , supravegherea si
reglementarea bancara si statistica etc .
Comunicatele reprezentantei FMI in Romania , aranjamentele Stand -by , rapoartele precum
si ale informatii sunt disponibile pe website -ul FMI.25

25 www.imf.org accesat la data de 20.02.2018 , ora 17 42
www.fmi.ro accesat la data de 20.02.2018 , ora 17 00

31
3.2 Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare in Romania.

Romania se afla pe locul 3 ca numar de proiecte de finantate de BERD , dupa Rusia si
Polonia , BERD fiind c el mai mare investitor international din Romania . La 31 decembrie
2003 banca semnase mai mult de 100 proiecte in Romania cu o valoare de 2.4 miliarde
euro.Aceasta reprezinta aproximativ 10% din totalul portofoliului de investitii al bancii.
Portofoliul ba ncii in Romania se extinde rapid in sectoare precum ar fi : privatizarea marilor
companii detinute de stat cu ajutorul unui investitor strategic , investitii greenfield in sectorul
privat , dezvoltarea sectorului financiar – bancar si in sectoare mai delic ate cum ar fi : energie
, transporturi , telecomunicatii si infrastructura utilitatilor administrativ teritoriale.
Banca supporta activ dezvoltarea sectorului financiar non -bancar prin finantarea unor
proiecte de investitii in companii de leasing si asi gurai in societati care gestioneaza fonduri de
investitii , pensii si credit ipotecar.
Pozitia tarii pe plan international s -a consolidate , avand in vedere ca imbunatatirea
conditiilor macroeconomice si perceptia mai favorabila despre Romania au condus la
reducerea marjelor la obligatiuni si imbunatatirea conditiilor pentru acordarea de imprumuturi
pe pietele financiare internationale . Exporturile au evoluat incurajator , in ciuda recesiunii UE
, principalul partener commercial al Romaniei.
Activi tatile Bancii au crescut semnificativ in 2001 si 2002 cu noi angajamente anuale de
283 milioane euro , respectiv 447 milioane euro . Banca reprezinta un catalizator major
pentru investitii in Romania , cu un portofoliu de proiecte cumulate de 2.37 miliar de euro si
fonduri totale mobilizate de 7.5 miliarde euro , in timp ce investitiile straine directe in
Romania nu depasesc 10 miliarde euro .Banca este pregatita sa joace un rol crucial in
sprijinirea Romaniei pentru a face fata provocarilor care o asteapt a.
Obiectivul principal ramane extinderea intr -o maniera dinamica a activitatilor sale in
sectorul privat , iar implicarea in sectorul public se va concentra pe proiecte cu impact
semnificativ asupra tranzitiei sau avand o dimensiune regional
In con textul investitiilor extrem de necesare in infrastructura si al numarului limitat de
garantii de stat disponibile , Banca va cauta sa sprijine 26programe de investitii ambitioase

26 http://www.ebrd.com/where -we-are/romania/overview.html accesat in 20.02.2018 , ora 18 22

32
prin crearea unor structuri de finantare fara angajarea garantiilor statului p entru utilitatile
publice si concesiuni si alte instrumente .
Energia electrica , Eficienta energetica si Resursele naturale – Banca se va concetra asupra
impactului regional al investitiilor in sectorul energetic din Romania . Ea va sprijini procesul
de privatizare a sectorului energetic , in special a SNP Petrom , a companiilor de distributie a
energiei electrice si a gazelor precum si a unitatilor producatoare de energie electrica. In acest
mod va contribui la imbunatatirea conditiilor de mediu pent ru proiectele respective. Banca va
sprijini reformele reglementative necesare si se va concentra pe aspectele de suportabilitate
ridicate de privatizare si reforme. Considerentele de eficienta energetica vor ocupa un ro
primordial in operatiunile bancii , in colaborare cu donator si alte institutii financiare
internationale.
Transport – Banca va continua sa sprijine procesul de comercialiare aflat in derulare
precum si cautarea de modalitati prin care sa mareasca oportunitatile de acordare de
imprumuturi in sectorul transport fara a apela la garantii de stat. Activitati specifice pot
include sprijinirea Administratiei Nationale a Drumurilor in restructurarea activitatilor sale ,
in consolidarea capacitatii , de actiona in calitate de administrator de con tracte cu sectorul
privat precum si in incurajarea unei implicari mai importante a sectorului privat in dezvoltarea
si intretinerea retelei de drumuri .
România a ratificat Acordul de Înființare a BERD în anul 1990, ca unul dintre membrii
fondatori ai acestei instituții. În prezent, capitalul subscris de România are valoarea de 144,07
milioane euro, respectiv 14.407 acțiuni.
Consiliul Guvernatorilor BERD este alcătuit din reprezentanți ai tuturor statelor membre.
Ministrul finanțelor publice este guv ernator pentru România, iar guvernatorul Băncii
Naționale a României este guvernator supleant.
Începând din anul 2011, constituența din care face parte țara noastră include Turcia,
Azerbaidjan și Republica Kîrgîză.27
Cea mai recentă Strategie de țară pentru România a fost aprobată în septembrie 2015 și
propune ca direcții de acțiune pentru perioada 2015 -2018: extinderea accesulu i la finanțare
prin stimularea creditării și dezvoltării piețelor de capital, reducerea disparităților regionale și
încurajarea incluziunii, precum și ameliorarea competitivității în sectorul privat.

27 www.finantare.ro accesat in 20.02.2018 , ora 18 33
www.mae.ro accesat in 20.02.2018 , ora 19 00

33
Până la 31 ianuarie 2016, BERD a acordat României un sprijin financiar în sumă cumulată
de aproximativ 7,2 miliarde euro, în cadrul a 381 de proiecte, din care 62 % s -au îndreptat
către sectorul privat.

34
3.3 Coordonarea participarii BNR la structurile -substructurile BCE

Din perspectiva integrării europene, semnarea Tratatului de aderare la 26 aprilie 2005 a
reprezentat evenimentul principal a l anului 2005 care a marcat adâncirea procesului de
pregătire a aderării României la Uniunea Europeană. Conferirea statutului de observator activ
pentru participarea la structurile și substructurile forurilor europene a determinat demararea
unui amplu proc es național de pregătire instituțională, la care BNR a circumscris încă din luna
mai 2005, atât pentru participările multi -instituționale, în cazul reuniunilor aferente politicilor
și serviciilor financiare derulate sub egida Comisiei Europene, cât și dire ct, prin participările
la structurile și substructurile Sistemului European al Băncilor Centrale (SEBC)
Pentru BNR, demararea acestui proces presupune o serie de etape c um ar fi: (i) adâncirea
colaborării cu BCE; (ii) familiarizarea graduală și permanentă cu mecanismele instituționale
ale Comisiei Europene și ale Băncii Centrale Europene; (iii) însușirea și respectarea tuturor
procedurilor de lucru ale Băncii Centrale Eur opene; (iv) asumarea de noi responsabilități care
derivă din conferirea statutului de observator activ și, cu atât mai mult, din cel de membru cu
drepturi depline; (v) pregătirea participării la toate structurile și substructurile SEBC, inițial,
până la da ta aderării, cu statut de observator activ, iar ulterior aderării, cu statut de membru cu
drepturi depline; (vi) implementarea și transpunerea acestor proceduri de lucru în sistemul
propriu de reglementări al BNR. În acest sens, BNR a emis două reglementăr i interne,
Regulamentul nr. 5/13.10.2005 privind securitatea documentelor și confidențialitatea
informațiilor primite și destinate instituțiilor străine partenere precum și Regulamentul nr. 4/
22.02.2007 privind coordonarea participării reprezentanților Bă ncii Naționale a României la
structurile SEBC;
In prezent, în cadrul BNR, procesul de participare la structurile SEBC se desfășoară după
cum urmează: 28
Din punct de vedere instituțional, Direcția Relații Internaționale reprezint ă structura
instituțională unic responsabilă de coordonarea activității de participare la reuniunile
Consiliului General precum și ale structurilor și substructurilor SEBC. Concret, din acest
punct de vedere, DRI asigură:
-Pregătirea participării guvernator ului BNR la reuniunile Consiliul General.

28 www.bnr.ro accesat in 20.02.2018 , ora 18.42

35
-Managementul tuturor documentelor aferente Consiliului General.
-Pregătirea activităților de briefing și debriefing, respectiv asigurarea unui schimb de
informații fluid pe orizontală și pe verticală între toți repr ezentanții BNR la reuniunile
structurilor SEBC, în funcție de agenda specifică a fiecărei reuniuni a Consiliului General.
-Pregătirea reuniunilor periodice de coordonare între reprezentanții la cele 12+1 comitete ale
SEBC, urmând ca ulterior, fiecare reprez entant la structuri să coordoneze intern activitatea
referitoare la toate substructurile aferente.
Din punct de vedere al responsabilităților, BNR este pregătită să -și asume noi angajamente
și sarcini, în vederea asigurării unor participări cât mai product ive a reprezentanților BNR la
structurile și substructurile SEBC.
Din punct de vedere organizatoric, BNR participă cu drepturi și responsabilități egale cu
reprezentanții celorlalte state membre la: (i) mecanismul de analiză și luare a deciziilor al
BCE (r euniunile trimestriale și teleconferințele Consiliului General; procesul de consultare a
BCE în cazul unor proiecte de acte normative care vizează funcțiile și atribuțiile principale ale
BCE și ale SEBC) și, la (ii) mecanismul de elaborare a deciziilor la nivel operațional (la
nivelul BCE, structurile și substructurile Sistemului European al Băncilor Centrale în
compoziție lărgită)
Din perspectiva serviciilor informaționale, BNR se află încă în faza de a depune eforturi
susținute pentru fluidizarea și asigu rarea unui management cât mai productiv al documentelor
BCE, cu asigurarea confidențialității necesare, conform reglementărilor interne și ale BCE29

29 www.business.rol.ro accesat in 20.02.2018 , ora 19 37

36
3.4 Relatii bilaterale ale BNR cu alte banci centrale

În prezent, BNR are relații de colaborare în domeni ul schimburilor de informații, asistenței
tehnice, acorduri de cooperare (în special în domeniul supr avegherii banca re cu bănci
centrale din țările: Azerbaidjan, Cipru, Franța, Germania, Grecia, Indone zia, Kazahstan,
Kyrgystan, Malaiezia, Marea Britanie, Moldova, Olanda, Republica Cehă, Tunisia, Turcia,
Ungaria, Spania, Portugalia, Italia și Liban.
În cursul anului 2007 au fost semnate Memorandumuri de înțelegere privind colaborarea și
schimbul de infor mații cu băncile centrale ale Malaeziei, Tunisiei și, respectiv, Iordaniei.
De asemenea, în data de 22 februarie 2017 s -a semnat Memorandumul de înțelegere între
Banca Națională a României și Banca Libanului, reprezentată prin Comisia de Control Bancar
din Liban, privind cooperarea în domeniul supravegherii instituțiilor de credit.
Aceste memorandumuri oferă cadrul juridic general pentru desfășurarea relațiilor de
cooperare în domeniul supravegherii bancare, schimbului de informații și de opinii pe
probleme de politică monetară, precum și în ceea ce privește programele de instruire ș i
asistență.30

30 Radu Serban – Romania in Uniunea Europeana , Ed Tribuna Economica , 2007 , pag 42