Desfasurarea Procesului Bugetar In Cadrul Primariei Gheraesti

UNIVERSITATEA ALEXANDRU IOAN-CUZA

FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR

IAȘI 2009

CUPRINS

CAP.1.ORGANIZARE ȘI FUNCȚIONALITATE ÎN CADRUL PRIMĂRIEI COMUNEI GHERĂEȘTI

Scurt istoric

Din punct de vedere administrativ, până în anul 1864, satul Gherăești a avut statut de stat arondat unor ocoale ale ținutului Romanului, și anume: Ocolul Cotului Mijlociu (1772-1774), Ocolul de Sus (1809-1816), Ocolul Mijlocului (1774-1809; 1816-1833 ), Ocolul Moldovei de Susu (1833-1864). La rândul său Gherăești-ul a avut în subordine mai multe sate precum: Lecușeni, Munteni, Cârligul, Siliștea Poienile și Șcheulețul. Activitatea administrativă a început în jurul anilor 1770 prin construirea unei primării .

În 1864, odată cu reforma administrativă a lui Al. I .Cuza au fost înființate comunele, și din acest moment Gherăeștiul primește statutul de comună fiind subordonată mai multor plăși de-a lungul anilor. În 1858 s-au construit școala și grădinița, în 1923 Căminul Cultural și Biblioteca comunei.

În momentul de față din Comuna Gherăești fac parte satele : Gherăești, Gherăeștii Noi și Tețcani.

Obiect de activitate

Pentru asigurarea condițiilor de executare a legilor, Aparatul Executiv al Primăriei răspunde de executarea lucrărilor potrivit atribuțiilor sale, asigură aducerea la îndeplinire a actelor normative adoptate de Parlamentul și Guvernul României, a ordinelor Prefectului Județului Neamț, a Hotărârilor Consiliului Local precum și a dispozițiilor Primarului Comunei Gherăești.

Legătura între diferitele compartimente ale Primăriei comunei Gherăești se face prin conducătorii acestora. Legătura cu alte instituții sau cu conducerea ministerelor și a celorlalte organe ale administrației de stat se fac prin reprezentanți legali ai Primăriei.

Funcționarea normală a comunei și strategia de dezvoltare a acesteia conduc spre următoarele obiective principale :

Dezvoltarea economică locală;

Dezvoltarea infrastructurii;

Îmbunătățirea calității vietii;

Dezvoltarea resurselor umane.

Organizare internă

Primăria Comunei Gherăești (județul Neamț), își desfășoară activitatea în sediul situat în Str. Ștefan cel Mare aceasta fiind adresa oficială folosită în toate documentele elaborate în instituție.

Aparatul Propriu al Primăriei Comunei Gherăești este organizat în conformitate cu dispozițiile Legii nr.215/2001 privind administrația publică locală .

Aparatul propriu al Consiliului Local al Comunei Gherăești este organizat pe compartimente, potrivit structurii organizatorice stabilită prin Hotărârea Consiliului Local, și asigură îndeplinirea sarcinilor ce revin Primăriei Comunei Gherăești, ca organ local al Administrației Publice Locale.

Primăria comunei Gherăești este organizată în 10 compartimente:

Stare Civilă;

Registrul Agricol;

Secretariat Administrativ;

Asistența socială;

Autoritate Tutelară;

Compartiment Juridic;

Compartimentul Financiar Contabil;

Compartimentul Impozite și Taxe;

Compartimentul Urbanism și Amenajarea Teritoriului (vezi organigrama).

Conducătorii compartimentelor de specialitate prezintă, la cererea șefului ierarhic superior, ori de cate ori este nevoie, rapoarte privind activitatea compartimentelor pe care le conduc.

Șeful Administrației Publice Locale este primarul, care coordoneaza direct Compartimenul Financiar Contabil, Impozite și Taxe, Audit Financiar și indirect, prin intermediul secretarului și viceprimarului, celelalte compartimente. Fiecare conducător al compartimentelor menționate vor colabora pentru întocmirea la timp și în mod corespunzător a sarcinilor ce le revin.
În funcție de specificul activității fiecăruia, și în scopul îndeplinirii atribuțiilor ce le revin, compartimentele din cadrul aparatului propriu întocmesc referate și proiecte de dispoziții pe care le prezintă Primarului în vederea emiterii acestora.

Funcționalitatea

Pentru buna organizare și crearea condițiilor desfășurării normale și eficiente a activității, într-un climat democratic, Primarul, Viceprimarul, Secretarul și șefii de compartimente își asumă următoarele răspunderi și competențe:

Primarul

Îndeplinește o funcție de autoritate publică. El este șeful administrației publice locale și al aparatului propriu de specialitate al autorităților administrației publice locale, pe care îl conduce și îl controlează. Primarul reprezintă Comuna Gherăești în relațiile cu persoanele fizice sau juridice, în țară sau în străinătate, precum și în justiție.

Principalele atribuții pe care le îndeplinește primarul,sunt următoarele:

întocmește proiectul bugetului local și contul de încheiere a exercițiului bugetar și le supune spre aprobare consiliului local;

exercită funcția de ordonator principal de credite;

verifică, din oficiu sau la cerere, încasarea și cheltuirea sumelor din bugetul local și comunică de îndată consiliului local cele constatate;

asigură întreținerea și reabilitarea drumurilor publice, proprietate a comunei sau a orașului, instalarea semnelor de circulație, desfășurarea normală a traficului rutier și pietonal, în condițiile legii;

conduce serviciile publice locale; asigură funcționarea serviciilor de stare civilă și de autoritate tutelară; supraveghează realizarea măsurilor de asistență și ajutor social;

emite avizele, acordurile și autorizațiile date în competența sa prin lege;

propune consiliului local spre aprobare, în condițiile legii, organigrama, statul de funcții, numărul de personal și regulamentul de organizare și funcționare a aparatului propriu de specialitate;

răspunde de inventarierea și administrarea bunurilor care aparțin domeniului public și domeniului privat al orașului.

Responsabilitățile primarului în procesul întocmirii bugetului

Viceprimarul

Viceprimarul exercită atribuțiile ce îi sunt delegate de către primar, în condițiile în care primarul comunei Gherăești nu-și poate exercita atribuțiile prevăzute, și anume:

exercită controlul asupra activităților din târguri, piețe, oboare, locuri și parcuri de distracții și ia măsuri pentru buna funcționare a acestora;

răspunde de inventarierea și administrarea bunurilor care aparțin domeniului public și domeniului privat al comunei;

organizează evidența lucrărilor de construcții din localitate și pune la dispoziție autorităților administrației publice centrale rezultatele acestor evidențe;

ia măsuri pentru controlul depozitării deșeurilor menajere, industriale sau de orice fel, pentru asigurarea igienizării malurilor cursurilor de apă din raza comunei, precum și pentru decolmatarea văilor locale și a podețelor pentru asigurarea scurgerii apelor mari.

Secretarul

Conducerea operativă a aparatului propriu al primăriei este asigurată de către secretarul general care este numit și eliberat din funcție la inițiativa primăriei. El este salarizat din bugetul local, fiind funcționar public de conducere.

Secretarul îndeplinește, în condițiile legii, următoarele atribuții principale:

participă în mod obligatoriu la ședințele consiliului local;

coordonează compartimentele și activitățile cu caracter juridic, de stare civilă, autoritate tutelară și asistență socială din cadrul aparatului propriu de specialitate al consiliului local;

avizează proiectele de hotărâre ale consiliului local, asumându-și răspunderea pentru legalitatea acestora, contrasemnând hotărârile pe care le consideră legale;

avizează pentru legalitate dispozițiile primarului;

urmărește rezolvarea corespondenței în termenul legal;

asigură îndeplinirea procedurilor de convocare a consiliului local și efectuarea lucrărilor de secretariat;

pregătește lucrările supuse dezbaterii consiliului local;

asigură comunicarea către autoritățile, instituțiile și persoanele interesate a actelor emise de consiliul local sau de primar, în termen de cel mult 10 zile, dacă legea nu prevede altfel;

asigură aducerea la cunoștința publică a hotărârilor și dispozițiilor cu caracter normativ;

eliberează extrase sau copii de pe orice act din arhiva consiliului local, în afara celor cu caracter secret, stabilit potrivit legii;

legalizează semnături de pe înscrisurile prezentate de părți și confirmă autenticitatea copiilor cu actele originale, în condițiile legii.

Răspunderi și competențe pe principalele compartimente organizatorice

Compartiment Stare Civilă

Nașteri

primirea declarațiilor și actelor primare care stau la baza înregistrării nașterii, înregistrearea după identificarea persoanelor și verificarea autenticității documentelor prezentate;

completarea actelor de naștere în registrele de stare civilă pentru nou născuți;

completarea certificatelor de naștere pentru actele de naștere înregistrate în registrele de stare civilă pentru nou nascuți și eliberarea lor solicitanților;

Căsătorii

primirea și înregistrarea declarațiilor de căsătorie date de către soți în fața ofițerului de stare civilă, procedarea la identificarea persoanelor și verificarea legalității documentelor necesare;

încheierea căsătoriei de către ofițerul de stare civilă conform programării stabilite și semnate de către ambii soți și ofițerul de stare civilă, la sediul stării civile ;

întocmirea actelor de căsătorie în registrele de stare civilă pentru căsătorii, după luarea consimțământului ambilor soți;

eliberarea certificatului de căsătorie în urma oficierii;

completarea și transmiterea comunicărilor de mențiuni de căsătorie la primăriile locurilor de naștere ale viitorilor soți, în termen de 10 zile de la oficierea căsătoriei.

Decese

primirea și înregistrarea declarațiilor de deces procedând la identificarea declaranților și verificând actele prezentate;

completarea actelor de deces în registrele de stare civilă pentru decedați în două exemplare și eliberarea certificatelor de deces corespunzătoare declaranților;

Secretariat administrativ

analizează și centralizează cererile (referatele) cu privire la necesarul de materiale, rechizite, consumabile pentru copiatoare, imprimante și a obiectelor de inventar propuse a fi aprovizionate, întocmește lunar note de fundamentare către Direcția Economică

întocmește planul de aprovizionare al Primăriei.

urmărește aprovizionarea cu produsele cuprinse în planul de aprovizionare

asigură păstrarea și integritatea bunurilor ce aparțin Primăriei Comunei Gherăești.

avizează Procesele-verbale de recepție pentru contractele de prestări servicii (curațenie, întreținere, multiplicare xerox, operare calculator, service copiatoare, tipografiere, etc.) și controlează activitatea personalului contractat.

face propuneri pentru întocmirea unor contracte ce cuprind prestări servicii și utilități necesare Primăriei Comunei Gherăești;

supravegehează lucrările de reparații efectuate în sediile aparținind Primăriei Comunei Gherăești.

avizează plata facturilor ce reprezintă bunuri și prestări servicii contractate : energie electrică, apă-canal, încălzire, chirie, salubrizare, deservire xerox, mașini de scris, calculatoare, telefoane, mobile, etc.

recepționează toate obiectele de inventar și mijloacelor fixe intrate în magazie, întocmește NIR-uri, deschizând fișa de evidență a obiectelor de inventar.

Compartimentul Asistență Socială

primirea și înregistrarea cererilor pentru acordarea ajutorului social, alocației pentru copiii nou-născuți în baza Legii privind venitul minim garantat, care stabilesc criteriile de acordare a ajutorului social, a ajutorului pentru încălzirea locuinței, a alocației pentru copiii nou-născuți, a ajutorului social pentru soțiile celor care satisfac serviciul militar obligatoriu precum și a ajutoarelor de urgență;

efectuarea anchetelor sociale pentru soluționarea cererilor adresate serviciului;

întocmirea referatelor cu propuneri în vederea soluționării cererilor;

asumarea răspunderii pentru corectitudinea primirii documentațiilor, pentru respectarea normelor legale în vigoare și pentru corectitudinea și veridicitatea celor constatate în cursul anchetelor sociale;

Compartimentul Autoritate Tutelară

întocmirea dispozițiilor și referatelor pentru: tutele minori, tutele bolnavi, curatele minori, curatele bolnavi, încuviințare vânzare-cumpărare bunuri minori și bolnavi, contracte întreținere pentru persoane vârstnice, munca neremunerată, nume-prenume copii abandonați, reprezentarea în instanțe și instituții pentru diferite cauze;

efectuarea în teren și întocmirea anchetelor sociale pentru divorțuri, minori infractori, persoane vârstnice, alocații suplimentare, tutele, curatele bolnavi, amânarea sau întreruperea executarii pedepsei condamnatilor care au probleme sociale, pentru curatorii sau tutorii care au domiciliul în Gherăești la solicitarea altor institutii;

asistarea minorilor și persoanele vârstnice la încheierea actelor notariale și participarea la audierea minorilor care nu au alți reprezentanți legali, de către organele de cercetare penală;

Compartimentul Juridic

răspunde de aplicarea corectă a legilor ,legelitatea actelor emise de serviciile publice ale Consiliului Local, face propuneri pentru anularea ,modificarea sau completarea actelor nelegale;

informeză personalul din serviciile publice în legătură cu actele normative nou apărute;

asigură asistență juridică funcționarilor din aparatul propriu, împuternicit să aplice contravenții, soluționarea contestațiilor formulate de contravenienți;

elaborează și supune spre aprobare statutul comunei , Regulamentul pentru acordarea titlului de „Cetățean de onoare al comunei”, regulamentele de organizare și desfăsurare a licitațiilor;

susține, apără și reprezintă interesele Primăriei în fața tuturor instanțelor de judecată.

Direcția Economică

Direcția economică este serviciul care asigură, în principal, finanțarea activităților primăriei, a aparatului propriu al Consiliului local al Comunei Gherăești, a institutiilor publice aflate sub autoritatea Consiliului local, a patrimoniului public și privat al Comunei Gherăești, întocmirea și executarea bugetului local. Activitatea Direcției economice se realizeazã prin următoarele servicii, între care existã raporturi de colaborare:

a) Compartimentul buget, finanțe, contabilitate;

   b) Compartimentul impozite și taxe

a) Compartimentul Financir-Contabil are urmãtoarele atribuții:

organizeazã și asigură urmărirea execuției bugetare pentru toate activitãțile finanțate din bugetul local, precum și pentru activitățile finanțate din surse extrabugetare;

întocmește proiectul bugetului de venituri și cheltuieli al Comunei Gherăești;

întocmește raportul privind contul de execuție a bugetului local;

urmãrește execuția bugetului de venituri și cheltuieli;

centralizeazã propunerile de virãri de credite de la instituțiile finanțate din bugetul local, le analizează și dacã nu contravin dispozițiilor legale, întocmește referate de specialitate privind aprobarea acestor virări de credite ordonatorului principal;

analizează solicitările de subvenții care se acordă din bugetul local;

pe baza bugetului aprobat, întocmeste cererea deschiderii de credite și dispoziții bugetare pentru repartizarea creditelor bugetare activităților cuprinse în bugetul local;

asigură documentele și sumele necesare pentru deplasările efectuate de personalul propriu în interes de serviciu, în țarã și strãinãtate;

înregistrarea fondurilor, cheltuielilor, veniturilor, alte operații economice;

organizează efectuarea plăților reprezentând drepturile salariale ale personalului aparatului propriu al Consiliului local al Comunei Gherăești și altor activități organizate în cadrul Primăriei Comunei Gherăești, precum și orice alte încasări și plăți în baza documentelor legal întocmite de serviciile primăriei și vizate de cei în drept;

în tocmește ordinele de plată pentru efectuarea viramentelor privind impozitul pe salarii, contribuția pentru pensia suplimentară, contribuția pentru constituirea fondului pentru plata ajutorului de șomaj, contribuția de asigurări sociale și contribuția de asigurări de sănătate;

asigură conducerea evidenței zilnice a registrului de casă și depunerea documentelor justificative, în vederea verificării și înregistrării în evidențele contabile; în acest scop încasează sumele datorate bugetului local provenite din chirii, taxe de concesionări, taxe de participări la licitație și le depune zilnic la Trezoreria Roman;

  b) Compartimentul taxe si impozite are urmãtoarele atribuții:

organizeazã, îndrumã și controlează acțiunea de constatare și stabilire a impozitelor și taxelor de la persoane fizice, precum și cele de la persoane juridice, care se fac venit la bugetul local;

constată și stabilește toate categoriile de impozite și taxe directe și indirecte datorate de persoane fizice, precum și impozitele și taxele datorate de agenții economici, persoane juridice, care se fac venit la bugetul local;

face propuneri motivate privind stabilirea impozitelor și taxelor locale, a taxelor speciale și a altor obligații fiscale, în temeiul legii;

verificã agenții economici, persoane juridice, asupra determinării materiei impozabile, precum și asupra calculului impozitelor și taxelor datorate bugetului local;

urmărește întocmirea și depunerea, în termenele cerute de lege, a declarațiilor de impunere de către contribuabili persoane fizice și juridice;

desfãsoarã activitatea de încasare a impozitelor și taxelor pe teren;

ține evidența tuturor persoanelor juridice supuse impozitelor și taxelor locale pe fiecare categorie de impozit în parte;

pune în executare toate impozitele și taxele ce se fac venit la bugetul local prin emiterea si înaintarea borderourilor de debite, asigurând totodată înmânarea înștiințărilor de plată către contribuabili;

verifică modul în care agenții economici, persoane juridice țin evidența, calculează și virează la termenele legale sumele cuvenite bugetului local cu titlul de impozite și taxe;

Rolul Contabilului Șef în Procesul Întocmirii Bugetului

Compartiment Audit Financiar

verificarea bunei gestionări a banului și patrimoniului public asupra activității desfășurate de Primărie, instituții subordonate și asupra utilizării de către terți , indiferent de natura juridică a acestora a fondurilor publice utilizate de către aceștia în baza unei finanțări realizate de către instituția publică;

certificarea anuală, însoțită de raport, a bilanțului contabil și a contului de execuție bugetară, prin verificarea legalității, realității și exactității evidențelor contabile și ale actelor financiare și de gestiune;

supravegherea regularității sistemelor de fundamentare a deciziei, planificare, programare, organizare, coordonare, urmărire și control al îndeplinirii deciziilor;

evaluarea economicității ,eficacității și eficienței cu care sistemele de conducere și de execuție existente în cadrul instituției publice ori la nivelul unui program/proiect finanțat din fonduri publice utilizează resurse financiare, umane și materiale pentru îndeplinirea obiectivelor și obținerea rezultatelor stabilite.

Compartimentul Urbanism și Amenajarea Teritoriului are următoarele atribuții :

pregătirea și fundamentarea programului anual de investiții proprii, pentru instituțiile și agenții economici de subordine locală, unitățile de învățământ, precum și a programelor de întreținere și reparare a acestora, în funcție de necesități și oportunități;

colaborarea cu diferite organisme și organizații pentru programe legate de dezvoltarea urbanisticã a comunei Gherăești, realizarea unor obiective de investiții, studii pentru realizarea, protecția și conservarea monumentelor istorice, studii pentru reabilitarea sistemelor de iluminat, circulație, studii pentru pregătirea investițiilor de infrastructură;

verifică existența și respectarea documentațiilor de execuție aprobate pentru lucrãrile ce se realizează pe teritoriul comunei Gherăești și modul în care se respectă documentațiile aprobate;

eliberează adeverințe în scopul notării unor construcții, adeverințe de intravilan sau alte avize cu acordul primarului sau după caz a Consiliului local;

organizează și asigură cu instituțiile autorizate realizarea unor acțiuni comune cu privire la respectarea reglementărilor legale în domeniul protecției mediului;

Flux informațional intern

Relațiile interne sunt relațiile care au loc între compartimentele primăriei Gherăești , între angajații acestor compartimente între care circulă diferite documente interne și externe.

Compartimentul Financiar Contabil oferă spre verificare evidențele contabile și actele financiare și de gestiune;

Compartimentul Audit verifică calitatea și legalitatea evidențelor contabile și a actelor financiare de gestiune.

Compartimentul Audit informează Primarul cu privire la erorile întâlnite în vederea adoptării de măsuri corective.

Compartimentul Financiar Contabil solicită precizări privind modul de interpretare al legislațieireferitoare la urmărirea și încasarea veniturilor bugetului local

Compartimentul Juridic informează personalul din serviciile publice privind legalitatea actelor emise și completate precum și modul de urmărire și încasare a veniturilor bugetului local;

Compartimentul Financiar Contabil trimite spre semnare documentele elaborate Conducerii;

Conducerea remite Comp. Financiar Contabil documentele avizate;

Toate compartimentele din cadrul Primăriri trimit Compartimentului Financiar Contabil Situația exactă a personalului;

Compartmentul Financiar Contabil stabiliște salariile persoanlului;

Compartimentul Impozite și Taxe trimite Compartimentului Financiar Contabil evidența impozitelor încasate de la populație;

Compartimentul Financiar Contabil înregistrează în contabilitate impozitele încasate în cadrul Primăriei;

Compartimentul Impozite și Taxe solicită precizări privind modul de interpretare al legislației referitoare la urmărirea și încasarea impozitelor;

Compartimentul Juridic informează personalul din serviciile publice privind modul de urmărire și încasare a impozitelor local;

Compartimentul Urbanism informeză serviciul impozite și taxe asupra certificatelor și actelor eliberate populației pentru folosirea terenurilor și pentru construcții;

Compartimentul Impozite și Taxe stabilește impozitele ce le are de încasat de la populație;

Secretariatul administrativ trimite copartimentului Audit spre verificare evidența documentelor;

Compartimentul Audit verifică buna gestionare a banului public;

Registrul Agricol trimite Compartimentului Impozite și Taxe evidența terenurilor deținute de populație pentru a se stabili impozitele pe care acestea le au de plătit ;

Compartimentul Impozite și Taxe stabilește impozitele ce le are de încasat de la populație;

Compartimentul Stare Civilă informeză Comp. Financiar Contabil asupra certificatelor de naștere, deces, căsătorie precum și informații asupra actelor eliberate populației în diverse scopuri și pentru care s-au înregistrat diverse taxe;

Compartimentul Financiar Contabil înregistrează în contabilitate taxele ce au fost încasate de către compartimentul Starea civilă pentru serviciile prestate de acesta populației și consemnează totodată și modificările suferite în înregistrările privind evidența populației.

Structura de personal

Relațiile primăriei Gherăești cu exteriorul

Primăria comunei Gherăești are stabilite relații atât cu instituțiile ierarhic superioare, cu cele ierarhic inferioare, cu diferiți furnizori dar și cu beneficiarii serviciilor pe care le oferă.

În ceea ce privește relațiile Primãriei Gherăești cu instituțiile ierarhic superioare, se poate afirma cã aceastã instituție publicã are în primã instanțã relații cu Direcția Generalã a Finanțelor Publice Neamț. Legãtura între Primăria Gherăești și Direcția Generalã a Finanțelor Publice Neamț este redatã prin faptul cã printre atribuțiile primarului Primãriei Gherăești este identificatã și aceea de întocmire a bugetului de venituri și cheltuieli, îndeplinind astfel rolul de ordonator principal de credite bugetare. Astfel, primarul are obligația de a elabora proiecte ale bugetelor locale, dimensionând cheltuielile bugetare în funcție de necesitãțile reale, necesitãți care ar trebui corelate cu resursele bugetare posibile de mobilizat.

Primăria Gherăești se aflã în relații directe cu Trezoreria, prin intermediul cheltuielilor și a încasãrilor veniturilor bugetare. Astfel, se pot efectua plãți privind:

contribuția la asigurarea pentru accidente de muncã și boli profesionale

contribuția la fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale

contribuția pentru asigurãrile de șomaj

contribuția pentru asigurãrile sociale de sãnãtate

contribuția pentru asigurãrile sociale

impozit pe venit din salarii

contribuția individualã de asigurãri sociale

contribuția pentru concedii și indemnizații

contribuția individualã de asigurãri pentru șomaj.

Furnizorii Primăriei sunt :

GROUP SOFT SN NEAMȚ – prestează servicii de soft specializat în programe financiar-contabile, actualizează programele speciale legislative;

BBLIOCOLIS SRL ROMAN – furnizor de furnituri (documente fiscale , facturi, chitanțiere,etc.);

METROSERVICE SRL NEAMȚ- furnizor de furnituri (papetărie);

ROMTELECOM – furnizează servicii de telecomunicații;

EON-MOLDOVA SA – furnizează servicii de energie electrică;

CON VAS SRL TG.NEAMȚ- furnizor de material lemnos;

VALENTINO SRL- prestează servii de transport pentru personalul Primăriei;

PIACOR SRL- prestează servicii de transport pentru personalul Primăriei.

Flux informațional privind relațiile Primăriei cu exteriorul

Primăria oferă ajutoare sociale, alocații, burse, ajutoare pentru agricultură.

Primăria eliberează chitanțe, titluri de proprietate, livrete persoanelor fizice.

Persoanele fizice plătesc primăriei impozite și taxe.

Persoanele fizice dau anual o declarație de venit la primărie.

Persoanele juridice dau primăriei o declarație de impunere.

Persoanele juridice plătesc primăriei impozite și taxe.

Primăria elibereză chitanțe ce atestă plata taxelor și impozitelor și avize de funcționare a persoanelor juridice.

Furnizorii oferă primăriei bunuri și servicii.

Furnizorii emit facturi fiscale aferente bunurilor și serviciilor livrate primăriei.

Primăria plătește furnizorii pentru bunurile (serviciile) livrate (efectuate).

Primăria trimite ordine de plată, foi de vărsământ Trezoreriei Roman.

Trezoreria Roman permite Primăriei ridicarea salariilor prin eliberarea de extrase de cont.

Primăria trimite proiecte de buget D.G.F.P. Neamț.

D.G.F.P. Neamț înștiințează cu privire la proiectul primit de la Ministerul Finanțelor Publice cu privire la sumele și cotele defalcate alocate de M.F.P. bugetelor locale.

Primăria trimite declarații lunare Casei de Pensii, Casei Asigurărilor Sociale, C.A.S.S., A.J.O.F.M.

Primăria trimite dosare de alocații pentru persoanele cu handicap D.G.M.S.S. Neamț.

Primăria efectuează vărsăminte către bugetul de stat.

Bugetul de stat trimite primăriei cote și sume defalcate plus transferuri definitive din bugetul de stat.

Primăria se ocupă cu finanțarea instituțiilor din comuna precum cele de Învățământ sau Instituțiile de cultură .

Primăria trimite dări de seamă Direcției de Statistică (evidența cerificatelor de nastere, căsătorie ,deces,etc );

Direcția de Statistică se ocupă cu evidența populației;

Primăria trimite Oficiului de Cadastru diverse schițe și fișe în special cele care se redactează la deparatmentul Registru Agricol .

Poliția primește de la Primărie acte de stare civilă ale populației, livretele si evidența persoanelor decedate.

Prefectura Județului Neamț primește informații de la Primăria Comunei Gherăești asupra dispozițiilor luate de primarul comunei cât și asupra hotarârilor Consiliului Local.

Relațiile fiecărui compartiment din cadrul Primăriei Gherăești cu exteriorul

corespondența

Acte de stare civilă

Anchete sociale

Dosare de alocație,

Indemnizații de naștere

Adeverinte

Schite si fise

Dari de seama

1 exemplar bugetul local

Plati (zilnice, periodice)

Deschideri de credite trim.

Viramente state de plata

Incasari din imp. si taxe

Plăți impozite

și taxe locale Viramente sume pentru plata salariilor

Structura și evoluția principalelor venituri și cheltuieli bugetare la Primăria Gherăești în perioada 2006- 2008

Structura și evoluția principalelor venituri în cadrul Primăriei Gherăești

Bugetele locale reprezintă instrumente de planificare și de conducere a activității financiare a unităților administrativ-teritoriale. Structura lor reflectă gradul de autonomie a administrației locale față de puterea centrală și legăturile existente între diferitele administrații teritoriale. De asemenea, bugetele locale reflectă fluxurile formării veniturilor și efectuării cheltuielilor administrației locale, modalitatea de finanțare a cheltuielilor pe destinații și de acoperire a deficitelor.

O primă etapă în elaborarea proiectului de buget este reprezentată de înscrierea veniturilor și a cheltuielilor în conformitate cu clasificația indicatorilor finanțelor publice, pe capitole, subcapitole, titluri, articole și alineate. Conform clasificației economice și funcționale, folosite în raporturile statistice internaționale, structura veniturilor și cheltuielilor bugetelor locale este comună cu cea a bugetului de stat și a altor bugete din cadrul sistemului de bugete. Este vorba, desigur, de principalele categorii, conform grupărilor folosite în clasificațiile bugetare. Totuși, fiind vorba de o componentă distinctă, a cărei autonomie nu este încă deplină, existând raporturi de dependență față de bugetul central, structura specifică, în special a veniturilor este următoarea:

Venituri proprii ale bugetelor locale, reglementate prin legea privind finanțele publice și legea privind finanțele publice locale. Acestea cuprind impozite, taxe, vărsăminte din veniturile cuvenite de la plătitori de importanță locală și din impozitele și taxele locale. În mod normal, aceste venituri ar trebui să reprezinte majoritatea în totalul veniturilor bugetelor locale;

Venituri atribuite, în care intră sumele defalcate din anumite venituri cuvenite, potrivit legii, bugetului de stat. Sunt folosite sumele defalcate din impozitul pe salarii sau sunt atribuite, cel puțin temporar, alte impozite pe veniturile persoanelor fizice;

Transferuri acordate de la bugetul de stat pentru finanțarea unor obiective de interes național dar care pot fi mai eficient organizate și controlate de către organele locale: acțiuni de protecție socială, unele investiții;

Împrumuturile contractate pe piața financiară internă sau externă, fie direct, fie garantate de către Guvern.

Conform clasificației economice apar următoarele categorii de venituri :

a) venituri proprii formate din: impozite, taxe, contribuții, alte vărsăminte, alte venituri și cote defalcate din impozitul pe venit;

b) sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat;

c) subvenții primite de la bugetul de stat și de la alte bugete;

d)donații și sponsorizări.

Venituri proprii = Venituri curente + Venituri din capital –Sume defalcate din TVA

Veniturile curente cuprind venituri fiscale și venituri nefiscale

Venituri fiscale = Impozite directe + Impozite indirecte

Impozitele directe = Impozitul pe profit + Impozite și taxe de la populație + Taxa pe teren + Impozit pe cladiri și terenuri de la persoane juridice + Alte impozite directe

Impozite indirecte = Impozitul pe spectacole + Alte impozite indirecte

Venituri nefiscale = Venituri din proprietate + Vânzări de bunuri și servicii

Veniturile din capital cuprind venituri din valorificarea unor bunuri ale instituțiilor publice.

Scurtă prezentare a bugetului de venituri al Primăriei Gherăești în perioada 2006- 2008

2006 2007 2008

MII RON

Dinamica situației înregistrată în perioada 2006-2008 evidențiază faptul că Primăria comunei Gherăești înregistrează un nivel al veniturilor locale ce cunoaște o ușoară tendință ascendentă. În anul 2006 veniturile înregistrau un total de 3363 RON, ca în anul 2007 să crească cu 655 Ron, iar pe ansamblul anului 2008 veniturile totale înregistrau un total de 5339 mai mult cu 1321 Ron.

Veniturile proprii înregistrează și ele o creștere continuuă în decursul celor 3 ani analizați. Față de anul 2007 când veniturile proprii totalizează suma de 980 RON, în anul 2008 înregistrează o creștere cu 511 Ron. Astfel Primăria Gherăești are capacitatea de a se autofinanța într-o măsură rezonabilă în anul 2008 față de ceilalți doi ani.

Primăria înregistrează un nivel al veniturilor proprii care este ascendent de-a lungul celor 3 ani analizați, venituirl proprii ocupând o pondere relative mică în totalul veniturilor.

Structura și evoluția principalelor cheltuieli în cadrul Primăriei Gherăești

Clasificația indicatorilor privind finanțele publice prezintă cheltuielile în funcție de destinația acestora și de felul (natura) lor. Astfel cheltuielile pot fi încadrate în : clasificația funcțională a cheltuielilor publice și clasificația economică a cheltuielilor publice.

Clasificația funcțională a cheltuielilor publice

Această clasificație are în vedere gruparea cheltuielilor după profilul activităților desfășurate de multitudinea serviciilor publice prin intermediul cărora se îndeplinesc funcțiile statului. O asemenea clasificație grupează cheltuielile tot în părți, capitole și subcapitole. Fiecare parte este reprezentată printr-o denumire menită să precizeze destinația categoriilor de cheltuieli publice. Capitolele indică împărțirea diferențiată a categoriilor de cheltuieli publice din părțile de cheltuieli, iar subcapitolele evidențiază cum este divizat pe cheltuieli respectivul capitol. Atât capitolele, cât și subcapitolele de cheltuieli redate prin codificare cifrică și prin denumire. Printr-un grup de patru cifre este evidențiat fiecare capitol, iar subcapitolele de cheltuieli sunt codificate în cadrul capitolului prin șase cifre.

Clasificația economică a cheltuielilor publice

În ceea ce privește cheltuielile publice, este necesară și o grupare a acestora după natura (felul) lor, adică: salarii, contribuții pentru asigurări sociale de stat, contribuții la bugetul asigurărilor pentru șomaj, contribuții pentru asigurările sociale de sănătate, deplasări, detașări, transferări, hrană, medicamente și materiale sanitare, reparații curente etc. Gruparea cheltuielilor și după felul lor este impusă de faptul că nu este suficient să se cunoască doar cât s-a cheltuit pentru fiecare dintre destinațiile principale (servicii publice generale, apărare, ordine publică și securitate națională, învațământ, sănătate, cultură, religie și acțiuni privind activitatea sportivă și de tineret, asistență socială, alocații, pensii, ajutoare și indemnizații, acțiuni economice etc.). Este necesar să se știe și care a fost structura cheltuielilor (natura acestora) pentru fiecare acțiune din cele menționate. Această grupare se realizează cu ajutorul clasificației economice a cheltuielilor.

Detalierea cheltuielilor publice după natura acestora se materializează cu ajutorul titlurilor, articolelor și alineatelor, a căror simbolizare și denumire sunt stabilite, de asemenea, prin clasificația indicatorilor privind finanțele publice. Fiecare cheltuială din cele grupate pe destinații principale este divizată, din punct de vedere al structurii economice, pe alte grupe de cheltuieli, precum: cheltuieli curente; cheltuieli de capital; împrumuturi acordate; rambursări de credite, plăți de dobânzi și comisioane la credite. Acest mod de evidențiere permite cunoașterea cheltuielilor cuprinse în bugete și din punct de vedere al naturii acestora.

Datorită grupării cheltuielilor și după natura acestora, se poate cunoaște detaliat cuprinsul fiecărui buget, pe de o parte, și se pot centraliza cheltuielile de același fel (salarii, contribuții pentru asigurările sociale de stat, hrană, burse, medicamente și materiale sanitare, cheltuieli pentru întreținere și gospodărire etc.) pe ordonatori de credite, pe de altă parte.

Natura cheltuielilor curente (A), cheltuielilor de capital (B) și a cheltuielilor reprezentând operațiuni financiare (C) este specificată, în clasificația economică a cheltuielilor, cu ajutorul titlurilor, în cadrul cărora cheltuielile se desfășoară pe articole și alineate. Această clasificație se aplică tuturor autorităților și instituțiilor publice, indiferent de importanța lor și de felul activității pe care o desfășoară.

Titlul de cheltuieli este redat printr-o denumire și printr-un cod format din două cifre; este divizat în unul sau mai multe articole care, la rândul lor, se subdivid, de regulă, în alineate. Acestea sunt reprezentate prin denumire și codificate în cadrul articolelor prin patru cifre.

Scurtă prezentare a bugetului de cheltuieli al Primăriei Gherăești în perioada 2006- 2008

MII RON

Analizând per ansamblu cheltuielile efectuate la nivelul instituției analizate, se constată că nivelul acestora cunoaște un nivel apropiat de cel al veniturilor. Ponderea cea mai mare au avut-o cheltuielile cu învățământul în toți cei 3 ani analizați, urmate de cheltuielile destinate transporturilor și comunicațiilor.

CAP.2. ELABORAREA ȘI APROBAREA PROIECTULUI BUGETULUI LOCAL

2.1. Cadrul juridic de acțiune

Fundamentarea ca acțiune în domeniul bugetar presupune realizarea unor calcule previzionare potrivit cu anumite repere metodologice privind cheltuielile.

În mod general, termenul de “buget” este folosit pentru a prezenta previziunea pentru o anumită perioadă de timp (an, semestru, trimestru) atât a veniturilor, cât și a cheltuielilor unei unități administrativ-teritoriale. În mod normal, orice buget trebuie întocmit înainte de începutul perioadei vizate pentru a pregăti un anume comportament viitor cu privire la obținerea veniturilor și efectuarea cheltuielilor însă, în țara noastră, bugetele publice sunt elaborate și adoptate, de cele mai multe ori, în primele luni ale anului bugetar.

Cadrul juridic de acțiune, folosit în fundamentarea indicatorilor financiari la Primăria Comunei Gherăești, impune selectarea actelor normative care produc efecte asupra mărimii cheltuielilor de înscris în buget. Printre cele mai reprezentative în fundamentarea veniturilor și cheltuielilor sunt următoarele:

Legea finanțelor publice nr. 500/2002;

Ordonanța de urgență nr 45/2003 privind finanțele publice locale, modificată prin Ordonanța de Urgență nr.9/2005;

Legea finanțelor publice locale nr. 273/2006 ;

Legea nr.571/2003 privind Codul Fiscal din 22/12/2003 Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 927 din 23/12/2003, actualizat pe 3.04.2007 prin OUG 22/2007;

Ordonanța de urgență privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar – Ordonanța de Urgență nr. 24/2000;

Norme interne ale Primăriei Comunei Gherăești .

2.2. Tehnici utilizate în fundamentarea veniturilor în cadrul Primăriei Gherăești

Indicatorii financiari de venituri sunt grupați conform criteriului financiar și cadrului general în capitole și subcapitole. La dimensionarea veniturilor publice locale se iau în considerare efectele măsurilor legislative deja adoptate privind impozitele și taxele locale, prin implicarea autorității publice locale în stabilirea, constatarea, controlul, urmărirea și încasarea impozitelor si taxelor locale precum și a altor venituri.

Conform Legii Finanțelor Publice Locale, veniturile bugetelor locale se formează din impozite, taxe, alte venituri și din venituri cu destinație specială, precum și din cote și sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, cote adiționale la unele venituri ale bugetului de stat și ale bugetelor locale și din transferuri cu destinație specială de la bugetul de stat.

Pentru dimensionarea veniturilor proprii se iau în considerare veniturile din impozite și taxe locale care se stabilesc pe baza declarațiilor de impunere ale contribuabililor, în cazul impozitelor și a nivelurilor taxelor stabilite prin hotărârea Consiliulul Local. În funcție de termenele de încasare a veniturilor se dimensionează cheltuielile, care, atunci când sunt mai mari decât veniturile, fiind necesară echilibrarea bugetului, cu cote și sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat.

Veniturile bugetelor locale sunt grupate pe următoarele categorii:

– venituri proprii: – venituri curente

– venituri din capital

– venituri cu destinație speciale;

– sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat;

– subveții primite de la bugetul de stat și de la alte bugete;

– donații si sponsorizări.

Principala sursă de finanțare a bugetului local al primăriei Gherăești sunt impozitele și taxele pe care populația și agenții economici trebuie să le plătească.

Așezarea impozitelor constă în determinarea și evaluarea materiei impozabile, în vederea stabilirii bazei de impozitare asupra căreia se va aplica cota de impozitare. Pentru așezarea impozitelor este necesară derularea succesivă a următoarelor operațiuni:

stabilirea mărimii obiectului impozabil;

determinarea cuantumului impozitului;

perceperea (încasarea) impozitului.

Veniturile proprii care se prevăd și se încasează prin bugetul comunei Gherăești sunt structurate în: venituri curente, venituri din capital și venituri cu destinație specială.

Venituri curente sau ordinare se încasează cu regularitate la bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat etc., în cadrul fiecărui exercițiu financiar, pe baza unor prevederi legale, constituind o sursă permanentă.

Din această categorie fac parte veniturile fiscale și veniturile nefiscale. Autoritățile locale au dreptul de a stabili unele impozite locale între anumite limite și de a reduce sau de a crește toate impozitele locale cu 50% față de prevederile legii.

I.1. Veniturile curente fiscale- impozite directe cuprind: impozitul pe profit, impozite și taxe de la populație; taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat, folosite în alte scopuri decât pentru agricultură și silvicultură; impozitul pe clădiri și terenuri de la persoane juridice; taxa asupra mijloacelor de transport deținute de persoane juridice precum și alte impozite directe.

Impozitele și taxele de la populație sunt următoarele: impozitul pe veniturile liber-profesioniștilor, meseriașilor și a altor persoane independente și asociații familiale; impozitul pe clădiri și terenuri de la persoane fizice; taxa asupra mijloacelor de transport deținute de persoane fizice; impozitul pe veniturile din închirieri de imobile; alte impozite și taxe de la populație.

Tabel 3: Structura principalelor venituri curente fiscale încasate la bugetul local al primăriei Gherăești în perioada 2005-2007

Principalele impozite și taxe ce se fac venit la bugetul local al Primăriei Gherăești

Impozitele și taxele locale se constituie în venituri proprii folosite pentru acoperirea cheltuielilor aprobate. Tehnicile de așezare și percepere prezintă anumite specificități: în aria lor de adresare și incidență intră contribuabilii(după sediu ori domiciuliu unde se află bunurile impozabile) aflați în perimetrul localității, reprezintă instrumente de manifestare a autonomiei locale , finanțarea cheltuielilor publice din bugetele locale.

În așezarea și perceperea impozitelor și taxelor locale se folosesc și anumite noțiuni cum ar fi:rangul localității sau zone specific din cadrul localității stabilite de Consiliul Local, precum și alte elemente specific econform documentațiilor cum ar fi registrele agricole.

Structural impozitele și taxele locale au ca reprezentare prin Codul fiscal următoarele impozite și taxe: impozitul pe clădiri , impozitul pe teren, taxa asupra mijloacelor de transport, taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor și autorizațiilor, taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă și publicitate, impozitul pe spectacole, taxa hotelieră, taxe special, alte taxe.

Impozitul pe clădiri

Orice persoană care are în proprietate o clădire situată în România datorează anual impozit pentru acea clădire (obiectul), către bugetul local al unității administrativ – teritoriale în care este amplasată clădirea. În cazul nostru impozitul pe clădiri se datorează către bugetul local al Comunei Gherăești .

Plătitorul și suportatorul în cazul impozitului pe clădiri este același cu subiectul impozitului fiind reprezentat de contribuabilul persoană fizică sau juridică în calitate de proprietar a respectivei clădiri .

Obiectul impozitului pe clădiri îl reprezintă clădirile proprietate ale persoanelor fizice și juridice.

Baza de calcul pentru impozitul pe clădiri reprezintă valoarea de inventar actualizată a clădirii. În cazul unei clădiri care a fost reevaluată conform prevederilor legale în vigoare, valoarea de inventar a clădirii este valoarea înregistrată în contabilitatea proprietarului imediat după reevaluare.

În cazul unei clădiri ce face obiectul unui contract de leasing financiar, valoarea care se ia în considerare la calculul impozitului pe clădiri este valoarea clădirii înregistrată în contractul de leasing financiar.

Impozitul pe clădiri se aplică pentru orice clădire deținută de o persoană juridică aflată în funcțiune, în rezervă sau în conservare, chiar dacă valoarea sa a fost recuperată integral pe calea amortizării.

Unitatea tehnică de calcul.

În cazul persoanelor fizice, impozitul pe cladiri se calculeaza prin aplicarea cotei de impozitare de 0,1% la valoarea impozabila a clădirii.

Valoarea impozabilă a clădirii, exprimată în lei, se determină prin înmulțirea suprafeței construite desfășurate a acesteia, exprimate în metri pătrați, cu valoarea impozabilă corespunzătoare, exprimată în lei/m2, din tabelul următor; mentionez că în acest tabel s-a inclus și coeficientul de corecție de 5%.

Pentru anul 2008 valorile impozabile privind impozitul pe clădiri sunt aceleași ca și pe anul 2007.

În cazul persoanelor juridice, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote de impozitare asupra bazei de calcul identificate.

Cota de impozit se stabilește prin hotărâre a Consiliului Local și poate fi cuprinsă între 0,25% și 1,50% ,inclusiv.

În cazul Comunei Gherăești cota de impozitare aplicată persoanelor juridice este de 1%.

În cazul unei clădiri a cărei valoare a fost recuperată integral pe calea amortizării, Consiliul Local a stabilit o cotă de impozitare de 2%

În cazul unei clădiri care nu a fost reevaluată în ultimii 3 ani anteriori anului fiscal de referintă, cota impozitului pe clădiri a fost stabilită de către Consiliul Local pentru anul 2007 la o valoare de 8% și se aplică la valoarea de inventar a clădirii înregistrată în contabilitatea persoanelor juridice, până la sfârșitul lunii în care s-a efectuat prima reevaluare. Fac excepție clădirile care au fost amortizate potrivit legii la care cota de impozitare este normală.

Înlesniri la plată. Unii contribuabili pot beneficia de scutiri sau diminuări ale bazei de calcul la plata impozitului. Impozitul pe clădiri nu se datorează pentru:

clădirile unităților sanitare de interes național care nu au trecut în patrimoniul autorităților locale;

clădirile care, potrivit legii, sunt clasate ca monumente istorice, de arhitectura sau arheologice, muzee ori case memoriale, indiferent de titularul dreptului de proprietate sau de administrare, cu exceptia incaperilor care sunt folosite pentru activitati economice;

3. clădirile care, prin destinatie, constituie lacasuri de cult, apartinand cultelor religioase recunoscute oficial în România și componentelor locale ale acestora, cu exceptia incaperilor care sunt folosite pentru activitati economice;

4. clădirile care constituie patrimoniul unitatilor si institutiilor de invatamant de stat, cu exceptia incaperilor care sunt folosite pentru activitati economice.

Termenul de plată și plata impozitului

Impozitul pe clădiri se constată și stabilește pe baza declarației de impunere depusă de contribuabilii domiciliați pe raza comunei, la compartimentul de Impozite și Taxe al Primăriei Gherăești.

Impozitul pe clădiri se platește anual, în două rate egale, până la datele de 31 martie și 30 septembrie inclusiv.

Pentru plata cu anticipație a impozitului pe clădiri, datorat pentru întregul an de către contribuabili, până la data de 31 martie a anului respectiv, se acordă o bonificație de 5%, stabilită prin Proiectul de Hotărâre al Consiliului Local.

Impozitul anual pe clădiri, datorat aceluiași buget local de către contribuabili, persoane juridice, de până la 50 lei inclusiv, se plătește integral până la primul termen de plată. În cazul în care contribuabilul deține în proprietate mai multe clădiri amplasate pe raza aceleiași unități administrativ-teritoriale, suma de 50 lei se referă la impozitul pe clădiri cumulat.

Exemplu de calcul (persoană juridică)

S.C. ANDBAS S.R.L declară pentru impunere un depozit,care este înregistrat drept clădirea în care își desfășoară activitatea. Aceasta are valoarea de intrare în contabilitate reevaluată conform reglementărilor legale de 220.000 RON. Considerăm că valoarea acestui depozit s-a recuperat integral prin amortizare, ceea ce înseamnă că valoarea impozabilă se reduce cu 15%.

Cota de impozitare este de 1%, stabilită de Consiliul Local, aplicată la valoarea impozabilă.

Valoarea impozabilă este de :

220 000 – 15%*220 000= 220 000 – 37500 = 187 000 RON

Impozitul pe clădiri este de :

187 000 *1 % = 1870 RON

Așadar cunatumul de plată aferent unei rate semestriale pentru impozitul pe clădiri aferent acestui depozit este 1870 RON.

rata până la 31 martie inclusiv = 1870 RON

rata până la 30 septembrie inclusiv = 1870 RON

Fluxul informațional generat de încasarea impozitului pe clădiri

Ev evidența contabilă

Ordin de plată

Se virează suma

Impozitul pe teren

Subiectul acestui impozit îl reprezintă orice persoană care are în proprietate un teren (acesta fiind obiectul), situat în Comuna Gherăești . Impozitul pe teren, se plătește la bugetul local al Comunei Gherăești. În cazul unui teren, aflat în administrarea sau în folosința, după caz, a altei persoane și pentru care se datorează chirie / arendă în baza unui contract de închiriere / arendare, impozitul pe teren se datorează de către proprietar.

Obiectul impozabil este reprezentat de terenurile deținute în proprietate de contribuabilii situați în comună, în intravilan sau în extravilanul localității pe categorii de folosință ( teren arabil, pășune, fâneață, vie, livadă, pădure, teren cu apă).

Baza de calcul a impozitului pe teren o reprezintă suprafața terenului exprimată în metri pătrați.

Unitatea tehnică de evaluare

Impozitul pe teren se stabilește anual în sumă fixă, în lei pe metru pătrat de teren, în mod diferențiat, în intravilanul și extravilanul localităților, după cum urmează:

În cazul unui teren amplasat în intravilan, impozitul pe teren se stabilește:

pe ranguri de localități, identificate prin cifrele romane: 0, I, II, III, IV și V;

pe zone, identificate prin literele: A, B, C și D;

pe categorii de folosință;

prin aplicarea nivelurilor și a coeficienților de corecție;

Astfel, impozitul pe teren se calculează prin înmulțirea numărului de metri pătrați ai terenului cu suma corespunzătoare prevăzută în următorul tabel:

În anul 2008 valorile impozitului pe teren amplasate în extravilan-terenuri cu construcții sunt aceleași ca și în anul 2006.

În cazul unui teren amplasat în intravilan, înregistrat în registrul agricol la altă categorie de folosință decât cea de terenuri cu construcții, impozitul pe teren se stabilește după cum urmează:

prin înmulțirea numărului de metri pătrați de teren cu suma corespunzătoare;

prin înmulțirea rezultatului obținut cu coeficientul de corecție corespunzător.

Numărul de metri pătrați de teren se înmulțește cu suma corespunzătoare prevăzută în următorul tabel ce contine inclusiv coeficientul de corectie :

În anul 2008 valorile impozitului pe terenuri amplasate în intravilan-orice altă categorie de folosință decât cea de terenuri cu construcții, sunt aceleași ca pe anul 2007.

În cazul unui teren amplasat în extravilan, impozitul pe teren se stabilește prin înmulțirea suprafeței terenului, exprimată în ha, cu suma corespunzătoare prevăzută în următorul tabel, înmulțită cu coeficientul de corecție.

Tabel 4: valorile impozitului pe teren aferente anului 2008

Înlesniri la plată

Impozitul pe teren nu se datorează pentru:

terenul aferent unei clădiri, pentru suprafața de teren care este acoperită de o clădire;

orice teren al unei instituții de învățământ preuniversitar, autorizată provizoriu sau acreditată;

orice teren al unei unități sanitare de interes național care nu a trecut în patrimoniul autorităților locale;

orice teren deținut, administrat sau folosit de către o instituție publică, cu excepția suprafețelor folosite pentru activități economice;

orice teren aferent unei clădiri a unei instituții publice sau unei clădiri care face parte din domeniul public sau privat al unei unități administrativ-teritoriale, exceptând suprafețele acestuia folosite pentru activități economice;

terenurile care prin natura lor și nu prin destinația dată sunt improprii pentru agricultură sau silvicultură, orice terenuri ocupate de iazuri, bălți, lacuri de acumulare sau căi navigabile, cele folosite pentru activitățile de apărare împotriva inundațiilor, gospodărirea apelor, hidrometeorologie, cele care contribuie la exploatarea resurselor de apă, cele folosite ca zone de protecție definite în lege, precum și terenurile utilizate pentru exploatările din subsol, încadrate astfel printr-o hotărâre a consiliului local, în măsura în care nu afectează folosirea suprafeței solului;

terenurile ocupate de autostrăzi, drumuri europene, drumuri naționale, drumuri principale administrate de Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România – S.A., zonele de siguranță a acestora, precum și terenurile din jurul pistelor reprezentând zone de siguranță;

terenurile trecute în proprietatea statului sau a unităților administrativ-teritoriale în lipsă de moștenitori legali sau testamentari.

Termenul de plată

Impozitul pe teren se constată și stabilește pe baza declarației de impunere depusă de contribuabili la compartimentul de specialitate al Primăriei , pe raza căruia se află terenul respectiv.

Impozitul pe teren se plătește anual, în două rate egale, până la datele de 31 martie și 30 septembrie inclusiv.

Pentru plata cu anticipație a impozitului pe teren, datorat pentru întregul an de către contribuabili, până la data de 31 martie a anului respectiv, se acordă o bonificație de până la 5%, stabilită prin hotărârea Consiliului Local Gherăești .

Impozitul anual pe teren , datorat aceluiași buget local de către contribuabili, de până la 50 lei inclusiv, se plătește integral până la primul termen de plată. În cazul în care contribuabilul deține în proprietate mai multe clădiri amplasate pe raza aceleiași unități administrativ-teritoriale, suma de 50 lei se referă la impozitul pe teren cumulat.

Exemplu de calcul privind impozitul pe terenuri

SC ANDBAS S.A. deține un teren de 11000 metri pătrați într-o localitate de rang IV (în comuna Gherăești), zona A. Suprafața din acest teren are o zonă construită de 5000 metri pătrați. Cota de impunere stabilită prin Hotărârea Consiliului Local este de 668 RON pe hectar.

suprafață teren=11000 mp

suprafață construită=5000 mp

– baza impozabilă=11000 mp -5000 mp

=6000 mp = 0,6000 ha

– impozit pe teren=0,6000 ha x 668 RON/ha

= 400,8 RON

rata semestrială=400,8 : 2 = 200,4 RON

rata I până la 31 martie =200,4 RON

rata II până la 30 septembrie inclusiv =200,4 RON

Flux informațional privind stabilirea și plata impozitului pe teren în cazul persoanelor juridice

Ev evidența contabilă

Ordin de plată

Se virează suma

Prin actul de vânzare-cumpărare este consemnată proprietatea societății asupra terenului respectiv;

Valoarea terenului este consemnată in fișa mijlocului fix;

Se intocmește declarația de impunere;

Aceasta (două exemplare) se depune până la data de 31 ianuarie la Compartimentul Impozite și Taxe din cadrul Primăriei Comunei Gherăești;

Unul dintre exemplare se transmite compartimentului financiar-contabil;

Firma trimite un ordin de plată la banca comercială unde are deschis cont pentru a se plăti impozitul;

Banca comercială va transmite banii către Trezorerie iar de aici vor ajunge la Bugetul local.

Taxa asupra mijloacelor de transport

Orice persoană care are în proprietate un mijloc de transport care trebuie înmatriculat în România datorează un impozit anual pentru mijlocul de transport.

Pentru peroanele fizice sau juridice ce își au domiciliul în Comuna Gherăești, impozitul asupra mijloaceleor de transport pe care le au în propritate, se plătește la bugetul local al Comunei.

Subiectul, plătitorul, precum și suportatorul este una și aceeași persoană în cazul taxei asupra mijloacelor de transport.

În cazul unui mijloc de transport care face obiectul unui contract de leasing financiar, taxa asupra mijlocului de transport se datorează de locator.

Obiectul impozabil este dat de mijloacele de transport cu tracțiune mecanică aflate în proprietatea persoanelor.

În cazul unui mijloc de transport dobândit de o persoană în cursul unui an, impozitul pe mijloacele de transport se datorează de persoană de la data de întâi a lunii urmatoare celei în care mijlocul de transport a fost dobândit.

În cazul unui mijloc de transport care este înstrăinat de o persoană în cursul unui an sau este radiat din evidența fiscală a compartimentului de specialitate al autorității de administrație publică locală, impozitul pe mijloacele de transport încetează să se mai datoreze de acea persoană începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care mijlocul de transport a fost înstrăinat sau radiat din evidența fiscală. În cazurile de mai sus, impozitul pe mijloacele de transport se recalculează pentru a reflecta perioada din an în care impozitul se aplică acelei persoane.

Baza de calcul

Impozitul pe mijloacele de transport se calculează în funcție de tipul mijlocului de transport.

În cazul oricaruia dintre urmatoarele autovehicule, impozitul pe mijlocul de transport se calculează în funcție de capacitatea cilindrica a acestuia, prin inmultirea fiecarei grupe de 200 de cm3 sau fractiune din aceasta cu suma corespunzatoare din tabelul urmator:

 Tabel 5: Valorile impozitului pe mijloacele de transport

În cazul mijloacelor de transport cu tracțiune mecanică, taxa asupra mijloacelor de transport se calculează în funcție de capacitatea cilindrică a acestora. Capacitatea cilindrică sau masa totală maximă autorizată a unui mijloc de transport se stabilește prin cartea de identitate a mijlocului de transport, prin factura de achiziție sau un alt document similar.

În cazul unui autovehicul de transport marfă cu masa totală autorizată de peste 12 tone, taxa pe mijloacele de transport se stabilește în funcție de numărul axelor și masa totală autorizată în tone.

În cazul unei combinații de autovehicule (un autovehicul articulat sau tren rutier) de transport marfă cu masa totală maximă autorizată de peste 12 tone, taxa pe mijloacele de transport se stabilește în funcție de numărul axelor și masa totală autorizată în tone.

Cote de impunere:

În cazul oricăruia dintre următoarele autovehicule, impozitul pe mijlocul de transport se calculează în funcție de capacitatea cilindrică a acestuia, prin înmulțirea fiecărei grupe de 200 de cm3 sau fracțiune din aceasta cu suma corespunzatoare din tabelul urmator:

Înlesniri la plată

Taxa asupra mijloacelor de transport nu se aplică pentru:

autoturismele, motocicletele cu ataș și mototriciclurile care aparțin persoanelor cu handicap locomotor și care sunt adaptate handicapului acestora;

mijloacele de transport ale instituțiilor publice;

mijloacele de transport ale persoanelor juridice, care sunt utilizate pentru servicii de transport public de pasageri în regim urban sau suburban, inclusiv transportul de pasageri în afara localității, dacă tariful de transport este stabilit în condiții de transport public.

Termenul de plată

Impozitul pe mijlocul de transport se plătește anual, în două rate egale, până la datele de 31 martie și 30 septembrie inclusiv.

Pentru plata cu anticipație a impozitului pe mijlocul de transport, datorat pentru întregul an de către contribuabili, până la data de 31 martie a anului respectiv inclusiv, se acordă o bonificație de până la 5% inclusiv, stabilită prin hotărârea consiliului local.

Impozitul anual pe mijlocul de transport, datorat aceluiași buget local de către contribuabili, persoane fizice și juridice, de până la 50 lei inclusiv, se plătește integral până la primul termen de plată. În cazul în care contribuabilul deține în proprietate mai multe mijloace de transport, pentru care impozitul este datorat bugetului local al aceleiași unități administrativ-teritoriale, suma de 50 lei se referă la impozitul pe mijlocul de transport cumulat al acestora.

În cazul unui mijloc de transport dobândit de o persoană în cursul unui an, impozitul pe mijloacele de transport se datorează de persoana de la data de întâi a lunii următoare celei în care mijlocul de transport a fost dobândit.

În cazul unui mijloc de transport care este înstrăinat de o persoană în cursul unui an sau este radiat din evidența fiscală a compartimentului de specialitate al autorității de administrație publică locală, impozitul pe mijloacele de transport încetează să se mai datoreze de acea persoană începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care mijlocul de transport a fost înstrăinat sau radiat din evidența fiscală.

Exemplu de calcul

Toma Claudiu în calitate de persoană fizică domiciliată în comuna Gherăești, declară la Primăria Gherăești, pentru impunere un autoturism cu capacitate cilindrică de 1800 cm3. Valoarea taxei pentru fiecare fractiune de 500 cm3 este de 7 RON/an. Astfel, vom calcula cate fracțiuni se cuprind in cei 1397 cm3:

1800 cm3 / 500 = 4 fractiuni

Impozitul pentru mijlocul de transport se calculează ca produs între numarul de fractiuni și valoarea taxei pentru fiecare fractiune. Astfel,

Impozit mijloc de transport = 4 fracțiuni a 500 cm3 * 7 RON / 500 cm3 = 28 RON

Flux informațional privind stabilirea și plata impozitului pe mijloace de transport în cazul persoanelor juridice

Facte fiscale

Se declară la Primărie Se trimite înștiințare de plată

Se stabilește taxa

În Cartea de identitate a autovehiculului este consemnată proprietatea societății asupra mijlocului de transport respectiv;

Capacitatea cilindrică mijlocului de transport este consemnată in fișa mijlocului fix;

Se intocmește declarația de impunere;

Aceasta (două exemplare) se depune până la data de 31 ianuarie la Compartimentul Impozite și Taxe din cadrul Primăriei Comunei Gherăești ;

Unul dintre exemplare se transmite compartimentului financiar-contabil;

Prin intermediul unui ordin de plată se platește impozitul către banca comercială la care are deschis cont contribuabilul;

Banca comercială respectivă va transmite banii către Trezoreria Roman iar de aici vor ajunge la Bugetul Local al Comunei Gherăești.

d) Alte taxe locale

1. Taxă oficiere căsătorii : -10,76 RON în cazul în care oficierea are loc sâmbăta;

-21,52 RON în cazul în care oficierea are loc duminica.

2. Taxă formular autorizare spargere stradală: -2,14 RON

3. Taxă xerox: -0,15 RON /pag

4. Taxă solicitare remăsurare suprafață teren: -5,38 RON

5. Taxă formular certificat de urbanism: -1,50 RON

6. Taxă formular autorizație de construcție: -1,50 RON

7. Taxă formular certificat nomenclatură stradală: -1,3 RON

8. Taxă formular bilet de adeverire a proprietății: -1,08 RON

9. Taxă formular producă tor agricol: -5,4 RON

10. Taxă schimbare titular contract: -8,7 RON/ contract

11. Taxă formular (altele decât cele prevăzute mai sus): -1,1 RON

12. Taxă formular certificate situații fiscale: -1,1 RON

13. Taxă de utilizare drumuri de către căruțe: -10,8 RON/an

Taxă pentru folosirea mijloacelor de publicitate, afișaj și reclamă

Contribuabilii care beneficiază de serviciul de reclamă și publicitate sub diverse forme, au obligația să încheie contracte în acest sens și datorează o taxă de reclamă și publicitate de 3% din valoarea contractului, exclusiv taxa pe valoare adăugată aferentă. Pentru firmele instalate la locul exercitării activității taxa este de 17,00 RON/an/m2.

Taxa devine exigibilă la data intrării în vigoare a contractului de prestare a serviciului de reclamă și publicitate. Contribuabilii care datorează taxa pentru firmă au obligația să achite trimestrial până la date de 15 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru, la consiliul local.

Taxă pentru eliberarea certificatelor, avizelor și autorizațiilor în domeniul construcțiilor

Certificatele, avizele și autorizațiile în domeniul construcțiilor eliberate contribuabililor, sunt expuse unor taxe diferențiate, în funcție de valoarea construcțiilor sau a instalațiilor de suprafața terenurilor și de natura serviciilor prestate .

I.2. Veniturile curente fiscale- impozite indirecte se percep cu prilejul vânzării bunurilor și al prestării serviciilor în momentul în care se efectuează. Taxele de timbru se percep la efectuarea de către instituțiile publice a unor operații (autentificări de acte, eliberarea de documente, legalizări de acte). Încasarea se realizează prin aplicarea de timbre fiscale, fie ad-valorem, fie în sume fixe. Impozitul pe spectacole reprezintă o cotă procentuală din venitul realizat prin vânzarea biletelor.

I.3. Veniturile curente nefiscale cuprind vărsăminte din profitul net al regiilor autonome, vărsăminte de la instituțiile publice și diverse alte venituri. La categoria alte venituri, pot fi menționate contribuția lunară a părinților sau susținătorilor legali pentru întreținerea copiilor în creșe; contribuții datorate de persoanele beneficiare ale serviciilor cantinelor de ajutor social, precum și taxele din activități cadastrale.

Veniturile din capital cuprind venituri precum ele rezultate din: sumele încasate din vânzarea ca atare sau din valorificarea materialelor rezultate în urma demolării, dezmembrării sau dezafectării unor mijloace fixe sau din vânzarea unor bunuri materiale care aparțin instituțiilor și serviciilor publice, finanțate integral din bugetele locale, după deducerea cheltuielilor efectuate pentru aceste operațiuni; sumele încasate din concesionarea sau din închirierea unor bunuri aparținând domeniului public sau privat, de interes local.

Sumele încasate din valorificarea bunurilor confiscate se fac venit la bugetul local, în funcție de subordonarea instituțiilor care au dispus confiscarea acestora, după deducerea cheltuielilor legate de activitatea de valorificare.

revin autorităților administrației publice locale.

Veniturile cu destinație specială – Consiliul local are competența de a stabili taxe speciale, limitate în timp, care se încasează numai de la cei care beneficiază de serviciile pentru care s-au instituit taxele respective. Pe lângă taxele speciale, în categoria veniturilor cu destinație specială, se mai includ următoarele categorii de venituri: venituri din vânzarea unor bunuri aparținând domeniului privat ; venituri din fondul pentru drumurile publice ; venituri din fondul pentru locuințe ; venituri din fondul de intervenție ; venituri din amortizarea mijloacelor fixe ; donații si sponsorizări; sume acordate de persoane juridice si fizice in vederea participării la finanțarea unor acțiuni de interes public.

Pentru asigurarea echilibrului bugetar al unor unități administrativ-teritoriale, bugetul de stat intervine cu sume de echilibrare a bugetului local: prin legea bugetului de stat se pot stabili sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, precum și criterii de repartizare a acestora pe unitățile administrativ-teritoriale. Sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și transferurile cu destinație specială din bugetul de stat se aprobă anual, prin legea bugetului de stat, pe ansamblul fiecărui județ.

Din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, aprobate anual, o cotă de până la 25% se alocă bugetului propriu al județului, iar diferența se repartizează pe comune, orașe și municipii, de către consiliul județean, prin hotărâre, după consultarea primarilor și cu asistența tehnică de specialitate a Direcției Generale a Finanțelor Publice, în funcție de criteriile de repartizare aprobate.

Transferurile de la bugetul de stat la bugetele locale se vor acorda pentru investiții finanțate din împrumuturi externe, la a căror realizare contribuie și Guvernul.

Consiliile locale stabilesc și aprobă cotele adiționale la unele venituri ale bugetului de stat și ale bugetelor locale, care să constituie venituri ale bugetelor locale, în cadrul limitelor maxime aprobate prin lege și în funcție de necesitățile funcționării normale a serviciilor publice de interes local și de îndeplinirea atribuțiilor care revin autorităților administrației publice locale.

Sumele defalcate din TVA pentru bugetele locale sunt stabilite anual, prin legea bugetului de stat, pe ansamblul fiecărui județ. Din sumele defalcate o cotă de până la 25% se alocă bugetului propriu al județului, iar diferența se repartizează pe comune, orașe și municipii, de către consiliul județean, prin hotărâre, după consultarea primarilor și cu asistența tehnică de specialitate a direcției generale a finanțelor publice și controlului financiar de stat, în funcție de criteriile de repartizare aprobate. Propunerile de sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, formulate pe baza criteriilor aprobate, și de transferuri se cuprind în proiectele de buget pe ansamblul județului, respectiv al municipiului București, care se prezintă Ministerului Finanțelor, prin Direcțiile Generale ale Finanțelor Publice și Controlului Financiar de Stat, pentru corelare cu proiectul bugetului de stat.

Cotele defalcate din TVA sunt utilizate pentru acoperirea: salariilor din învățământ (în totalitate); burselor elevilor din învățământul preuniversitar de stat (in totalitate); obiectelor de inventar (parțial); salariile însoțitorilor persoanelor cu handicap (parțial); transport persoane cu handicap; salariile angajaților din centrele de consultanță agricolă; salariile angajaților din domeniul sănătății.

În cazul Primăriei Gherăești ponderea sumelor defalcate din TVA în totalul veniturilor pe perioada 2006-2008 a fost de aproximativ 65,46%.

Subvențiile primite de la bugetul de stat sau din alte bugete sunt : subvenții primite de bugetul de stat pentru dezvoltarea sistemului energetic; subvenții primite de la alte bugete locale pentru susținerea sistemului de protecție a copilului; subvenții primite de bugetul local pentru finanțarea elaborării și actualizării planurilor urbanistice, etc.

Împrumuturi temporare sau externe pot fi contractate de consiliile locale pe termen mediu și lung, pentru realizarea de investiții publice de interes local, precum și pentru refinanțarea datoriei publice locale.

2.3. Tehnici utilizate în fundamentarea cheltuielilor în cadrul Primăriei Gherăești

Cheltuielile din bugetele locale reflectă resursele financiare utilizate de organele administrației publice locale pentru satisfacerea cerințelor social-culturale, economice, serviciilor de dezvoltare publică și a altor cerințe ale locuitorilor din comune, orașe și municipii.

După clasificația economică, cheltuielile din bugetele locale se împart în:

cheltuieli curente;

cheltuieli de capital;

operațiuni financiare.

În sfera cheltuielilor curente se încadrează:

cheltuielile de personal;

cheltuielile materiale și servicii;

subvenții;

transferuri;

dobânzi;

rezerve.

Cheltuielile de capital sunt reprezentate de resursele bănești destinate investițiilor colectivităților locale. Fiecare cheltuială din cele grupate pe destinații principale are în componență și sume destinate cheltuielilor de capital. Din această categorie fac parte cheltuielile care se materializează în: lucrări de investiții începute în anii precedenți și finalizate în anul curent; obiective a căror execuție începe în anul de plan; activități de proiectare; consolidări de imobile; dotări independente efectuate pentru sediile instituțiilor publice; străzi, drumuri și poduri; lucrări de irigații, desecări și combatere a eroziunii solului; stocuri constituite pentru rezerve materiale naționale și de mobilizare; achiziții de bunuri publice cu caracter durabil, cum ar fi: clădiri administrative,școli, spitale, baze militare etc.

Operațiunile financiare cuprind împrumuturile acordate și rambursările de credite, plățile de dobânzi și comisioanele la credite garantate sau contractate de stat.

Fundamentarea cheltuielilor se derulează în documente specifice la 4 nivele de referință:

1. la nivel de bază – instituții publice, agenți economici, reprezentați prin regii autonome și societăți comerciale, unde expresia este de ordonatori terțiari de credite, nivel la care se întocmesc bugete proprii de venituri și cheltuieli;

2. instituții intermediare conduse de ordonatori secundari de credite bugetar;

3. ministerele sau instituțiile centrale conduse de ordonatori principali de credite bugetare;

4. Ministerul de Finanțe, unde se întocmesc și se avizează lucrările pregătitoare privind documentația bugetară.

Fundamentarea cheltuielilor se face ținând cont de cele trei surse de finanțare: bugetul central și bugetele local, alte surse de venituri (respectiv veniturile proprii)

Fundamentarea cheltuielilor are la bază următoarele criterii:

baza legală a cheltuielilor: nici o cheltuială nu poate fi înscrisă în bugetul de venituri și cheltuieli sau finanțată prin acesta dacă nu este reglementată printr-un act normativ

executia preliminară pentru anul de bază constă în execuția certă pe o anumită perioadă de timp plus execuția probabilă la sfârșitul anului, corectată de eventuale influențe;

analiza și studierea comparativă a cheltuielilor atât pe total cât și pe structură și în dinamică;

prețurile și tarifele diverselor servicii (cazare, masă, transport) care au repercursiuni directe asupra structurii și evoluției cheltuielilor;

baremurile de cheltuieli sunt norme legale prin intermediul cărora câteva categorii de cheltuieli sunt stabilite la nivele maxime ce nu pot fi depășite și care sunt actualizate periodic în funcție de rata și de creșterea prețurilor și tarifelor.

2.3.1.Fundamentarea cheltuielilor de personal în cadrul primăriei comunei Gherăești

Cadrul juridic

Cheltuielile de personal face parte din categoria cheltuielilor curente și au la baza fundamentării lor următorul cadru juridic:

Legea nr.500/2002 privind finanțele publice;

Ordonanța de urgență nr. 6 din 24 ianuarie 2007 privind unele măsuri de reglementări a drepturilor salariale și a altor drepturi a funcționarilor publici;

Legea nr. 188 din 1999 privind statutul funcționarilor publici, cu completările și modificările ulterioare, republicată în Monitorul oficial nr. 84 din 11 februarie 2009;

Ordonanța de urgență nr 81 din 2008 pentru modificarea și completarea ordonanței nr. 10 din 2008 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoane care ocupă funcții cu demnitate publică;

Legea nr.215/2001 privind administrația publică locală;

Cheltuielile de personal ( cod 10 ) vizează plata drepturilor salariale ale personalului angajat precum și ale persoanelor ce desfășoară activități pe bază de puncte, programe sau obiective a obligațiilor aferente față de bugetul de stat, bugetul local, bugetul asigurărilor sociale de stat, asigurările de sănătate, fondul de șomaj. De asemenea se adaugă drepturile de delegare, detașare și transfer în interesul serviciului. Cheltuielile de personal se vor stabili ținând seama de dimensionarea la strictul necesar al personalului de specialitate, administrativ și auxiliar finanțat de la buget în concordanță cu programele și atribuțiile pe care le are de realizat fiecare compartiment funcțional.

Funcționarii publici se împart în trei categorii, definite în raport cu nivelul studiilor necesare, după cum urmează:

categoria A – studii superioare de lungă durată, absolvite cu diplomă de licență sau echivalentă;

categoria B – studii superioare de scurtă durată, absolvite cu diplomă;

categoria C – studii medii liceale sau postliceale, absolvite cu diplomă.

Fiecare dintre cele trei categorii ale funcției publice se împarte în două grade. Gradul este o etapă din cariera funcționarului public. Fiecare grad se împarte în trei clase de funcționari publici definitivi. Structura ierarhică a claselor este următoarea: clasa a III-a, clasa a II-a și clasa I, ca nivel maxim. Fiecare clasă se împarte în trei trepte. Structura ierarhică a treptelor este următoarea: treapta a 3-a, treapta a 2-a și treapta 1, ca nivel maxim. Fiecare treaptă corespunde unui nivel al salariului de bază din grila de salarizare. Funcționarii publici se identifică prin categoria, gradul, clasa și treapta corespunzătoare.

În stabilirea necesarului de fonduri pentru salarii sunt necesare informații referitoare la resursele umane din instituție. Astfel se întocmesc lunar fișe de pontaj pentru fiecare salariat, cu prezență, zile libere, ore suplimentare. Acestea sunt transmise biroului contabilitate pentru întocmirea statelor de plată. Statele de plată se întocmesc în două exemplare, lunar, pe baza pontajelor și a fișelor de evidență a retribuțiilor, a reținerilor legale, a indemnizațiilor de conducere. Se mai ține seama de concediile de odihnă, de concediile medicale.

Lista de indemnizații de concediu de odihnă servește ca:

document pentru stabilirea drepturilor privind indemnizațiile cuvenite salariaților pe timpul efectuării concediului de odihnă;

dispoziție pentru casier pentru plata indemnizațiilor cuvenite;

document justificativ de înregistrare în contabilitate.

Se întocmește în două exemplare pe măsura plecării personalului în concediu de către biroul secretariat. Acest document circulă la casieria unității pentru efectuarea plății, la compartimentul contabilitate pentru înregistrarea în evidențele contabile și pentru întocmirea statelor de plată. Plățile făcute în cursul lunii se cuprind în statele de plată pentru a cuprinde astfel întreaga sumă a retribuțiilor calculate: prima parte cuprinde un total de drepturi sau salariul brut; a doua parte cuprinde rețineri; în final, rezultă totalul de plată, nominal, pentru fiecare salariat.

Totalul de plata reprezintă necesarul de fonduri pentru plata salariilor.

Statul de plata servește ca:

document pentru plata salariilor, a indemnizațiilor salariale și materiale plătite în contul asigurărilor sociale de stat;

document pentru calculul contribuției unității la formarea fondului pentru asigurări sociale de stat;

document pentru efectuarea diverselor rețineri legale din retribuții;

dispoziție către casierie pentru plata sumelor cuvenite;

document justificativ pentru înregistrarea în contabilitate.

Lista de avans chenzinal servește ca:

document justificativ pentru calculul și plata avansurilor chenzinale;

dispoziție către casierie pentru plata sumelor cuvenite;

document justificativ pentru înregistrarea în contabilitate.

Se întocmește în două exemplare pe baza documentelor de pontaj și se semnează de persoana care întocmește lista pentru a confirma exactitatea calculelor.

În cadrul primăriei Gherăești fundamentarea cheltuielilor de personal se face pe articole și aliniate de cheltuieli care se află în titlul I din clasificația economică:

Fundamentarea cheltuielilor cu salariile reprezintă de fapt analiza tuturor indicatorilor specifici.

Fondul aferent salariilor de bază (Sb) – reprezintă necesarul de fonduri pentru salarizarea angajaților primăriei și se determină pe baza următoarelor elemente:

numărul mediu de salariați (N);

salariul mediu din anul de bază modificat cu influența majorărilor de salarii previzionate pentru anul de plan (Smb);

Evaluarea acestor cheltuieli la nivel de instituție se face potrivit relației:

Sb =

10.02 Salarii de merit (Sm) – se acordă pentru rezultatele deosebite obtinute în activitatea desfășurată. Ordonatorul de credite poate acorda în limita a 20% din numărul total al personalului contractual prevăzut în statutul de funcții, un salariu de merit lunar de pâna la 15% din salariul de bază. Personalul care beneficiază de salariu de merit se stabilește o dată pe an pe baza rezultatelor obținute în activitatea desfășurată în anul precedent. Funcționarii publici debutanți nu pot beneficia de salariu de merit. Pot beneficia de salariul de merit funcționarii publici care nu au fost sancționați și cei a căror sancțiune a fost radiată de drept, potrivit legii (Ordonanța nr 2 din 12 ian 2006).

În fundamentarea acestor cheltuieli se iau în considerare următoarele elemente de calcul:

numărul salariaților care beneficiază de salariu de merit (Nb);

sporul aferent salariului mediu de bază din anul luat ca bază de calcul pentru previzionări (15% x Smb).

FdSm =

10.03 Indemnizații de conducere (IC) – reprezintă drepturile bănești cuvenite persoanelor care îndeplinesc funcții de conducere în cadrul primăriei și se calculează în funcție de :

numărul persoanelor cu funcții de conducere (Nc);

indemnizația medie de conducere realizată în anul de bază influențată de eventualele modificări prevăzute în anul în curs (Imc);

IC = Imc (%) x Nc x 12 luni x (1+c)

Indemnizația primarului comunei Gherăești se stabilește în funcție de gradul comunei. O comună poate fi de gradul I (un număr de locuitori < 3000), de gradul 2 (un număr de locuitori situat între 3000 și 7000) sau de gradul III (peste 7000 de locuitori). Comuna Gherăești este o comună de gradul II având o populație de 6500 de locuitori.

10.04 Spor de vechime (Spv) – pentru vechimea în muncă salariații beneficiază de un spor de vechime de până la 25%, calculat la salariul de bază. Cheltuielile ocazionate de sporul de vechime sunt în funcție de vechimea personalului angajat și de cuantumul sporului de vechime aferent acestuia .

Tabel 6: Cotele aferente tranșelor de vechime.

Sursa: OUG nr. 192 din 12 decembrie 2002.

Pentru acordarea sporului de vechime în muncă, autoritatea sau instituția publică va lua în considerare integral și perioadele lucrate anterior în alte domenii de activitate decât cele bugetare. Procentul se aplică la salariul de încadrare la care se adună celelalte sporuri.

În determinarea sporului de vechime pe ansamblul instituției pentru fundamentarea cheltuielii se ține cont de :

numărul de salariați care benficiază de spor (Ns);

sporul mediu de vechime (Smv);

salariul mediu de bază din anul luat ca bază de calcul (Smb).

Spv =

10.05 Sporuri pentru condiții de muncă – orele prestate peste durata normală a timpului de lucru de funcționarii publici încadrați în funcții de execuție se vor plăti cu un spor din salariul de bază, astfel:

a) 75% din salariul de bază pentru primele două ore de depășire a duratei normale a zilei de lucru;

b) 100% din salariul de bază pentru orele următoare. Cu spor de 100% se plătesc și orele lucrate în zilele de repaus săptămânal sau în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează.

10.06 Alte sporuri – Funcționarii publici care, potrivit programului normal de lucru, își desfășoară activitatea în timpul nopții, între orele 22.00 și 6.00 beneficiază, pentru orele lucrate în acest interval, de un spor pentru munca prestată în timpul nopții de 25% din salariul de bază, dacă timpul astfel lucrat reprezintă cel puțin jumătate din programul normal lunar de lucru.

Funcționarii publici care posedă titlul științific de “doctor” beneficiază de un spor pentru titlul științific de 15% din salariul de bază, dacă își desfășoară activitatea în domeniul pentru care posedă titlul științific respectiv.

10.07 Ore suplimentare – Codul muncii prevede că durata normală a timpului de muncă pentru salariații angajați cu normă întreagă este de 8 ore pe zi și de 40 de ore pe săptămână. Munca prestată în afara duratei normale a timpului de muncă săptămânal este considerată muncă suplimentară. Aceasta se compensează prin ore libere plătite în următoarele 30 de zile după efectuarea acesteia. Salariatul beneficiază, în asemenea condiții, de salariul corespunzător pentru orele prestate peste programul normal de lucru.

În cazul în care compensarea prin ore libere plătite nu este posibilă în luna următoare, munca suplimentară se va salariza cu un spor din salariul de bază corespunzător duratei acesteia. Sporul pentru munca suplimentară se stabilește prin negociere, în cadrul contractului colectiv de muncă sau a contractului individual de muncă, după caz, nu poate fi mai mic de 75% din salariul de bază.

10.08 Fondul de premiere (Fdp) – cuprinde premiile cuvenite salariaților sub formă de gratificații anuale, determinate în funcție de:

– salariile tarifare aferente salariaților (Sb);

-cotele de acordare a gratificațiilor (C%);

Relația de calcul este următoarea: Fdp= Sb* C%

Ordonatorii de credite pot acorda premii lunare în limita a 10% din cheltuielile cu salariile aferente funcțiilor publice, cu încadrarea în fondurile aprobate anual prin buget cu această destinație. Premiile se pot acorda în cursul anului funcționarilor publici care au realizat sau au participat direct la obținerea unor rezultate în activitate, apreciate ca valoroase. Sumele neconsumate pot fi utilizate în lunile următoare, în cadrul aceluiași an bugetar.

În cazurile în care se realizează economii prin reducerea cheltuielilor cu salariile, ordonatorii principali de credite pot aproba acordarea de premii în cursul anului din economiile realizate, în limita a 5% din cheltuielile cu salariile aferente funcțiilor publice prevăzute în bugetul aprobat, pentru funcționarii publici din aparatul propriu și din unitățile subordonate, fără a depăși valoarea economiilor realizate.

10.09 Prima de vacanță – în structura economică a cheltuielilor publice apare și prima de vacanță care se acordă în funcție de salariul brut din luna dinaintea plecării în vacanță.

10.10 Fonduri pentru posturi ocupate prin cumul – pentru acoperirea unor posturi vacante pot fi angajate prin concurs, cu respectarea prevederilor legale, persoane care au funcția de bază în afara unității. Codul muncii prevede că orice salariat are dreptul de a cumula mai multe funcții, în baza unor contracte individuale de muncă, beneficiind de salariul corespunzător pentru fiecare dintre acestea. De la această prevedere fac excepție situațiile în care prin lege sunt prevăzute incompatibilități pentru cumulul unor funcții.

10.11 Fond aferent plății cu ora – se pot întâlni situații în care atribuțiile ce revin unor posturi, ai căror titulari lipsesc temporar din unitate, nu pot fi amânate și nici redistribuite, în cadrul programului normal de lucru, între ceilalți salariați încadrați pe funcții similare. Pentru înfăptuirea acestora se pot folosi persoane din aceeași instituție publică sau din afara acesteia, care să realizeze sarcinile respective în afara programului lor de lucru. Pe perioadele respective se va utiliza plata cu ora, în limita fondurilor care se disponibilizează prin absența persoanelor titulare.

10.12 Indemnizații plătite unor persoane din afara unității – pentru participarea la ședințele ordinare sau extraordinare ale consiliilor județene sau locale, precum și ale comisiilor de specialitate sau ale delegaților permanenți, consilierii primesc o indemnizație. Aceasta se acordă proporțional cu numărul de ședințe la care persoana a participat, din numărul total al ședințelor organizate.

Sumele acordate membrilor comisiilor de concurs organizate în vederea ocupării posturilor vacante existente în statul de funcții, drepturile cuvenite membrilor comisiei de evaluare a ofertelor depuse de furnizori, executanți sau prestatori pentru atribuirea contractului de achiziție publică etc. se evidențiază, de asemenea, la acest alineat de cheltuieli.

10.14 Alte drepturi salariale include:

indemnizația de instalare de care beneficiază funcționarii publici în cazul încadrării, în primul an de activitate după absolvirea studiilor, într-o autoritate sau instituție publică din altă localitate decât cea de domiciliu;

sumele acordate persoanelor angajate pe bază de contract individual de muncă și drepturile cuvenite funcționarilor publici etc., în condițiile legii, pentru 3-5 zile lucrătoare de concediu plătit în cazul evenimentelor familiale deosebite (căsătoria salariatului, funcționarului public; nașterea sau căsătoria unui copil; decesul soțului sau al unei rude ori unui afin până la gradul III inclusiv al salariatului, funcționarului public etc.).

Art.11. Contribuții pentru asigurări sociale de stat (CAS) – reprezintă contribuția instituției la constituirea fondului pentru asigurări sociale și se determină în funcție de:

fondul de salarii brut (FSB);

cota de CAS de 20,8%.

Formula de calcul este: CAS = FSB *20,8%

Art. 12. Contribuții pentru ajutorul de șomaj (CFS)- reprezintă contribuția instituției la constituirea fondului de șomaj și se calculează în funcție de:

– fondul de salarii brut (FSB);

-cota de 0,5% reprezentând contribuția angajatorilor la fondul de șomaj;

Se utilizează următoarea formulă de calcul: CFS = FSB *0,5%

Art. 13 Contribuții pentru asigurările sociale de sănătate (CASS)- se formează din contribuția datorată și vărsată de către angajatori și din contribuția datorată și suportată de către asigurați. Angajatorii au obligația să participe la constituirea Fondului inițial de asigurări sociale de sănătate în cotă de 5,2 % aplicată asupra fondului de salarii și suportată din cheltuieli.

Această contribuție se calculează pe baza relației: CASS = FSB *5,5%

Anagajații contribuie cu o cotă de 5,5% asupra veniturilor salariale brute realizate lunar de angajații cu contract de muncă pe durată determinată. Această cotă se evaluează potrivit relației precedente și se suportă de către asigurat din veniturile salariale.

Art.14 Deplasări, detașări, transferuri (D) – cuprinde fondurile bănești necesare acoperirii cheltuielilor ocazionate de deplasările în țară și în străinătate în interesul serviciului. Aceste fonduri se fundamentează în funcție de :

numărul de persoane care se deplasează (Nr);

numărul de zile de deplasare (Nzi);

costul transportului pe o persoană (Ktr);

costul diurnei pe o persoană (Kd);

costul cu cazarea pe o persoană (Kcaz);

Relația de calcul este următoarea: D = )

Fluxuri informaționale generate de fundamentarea cheltuielilor de personal

1 – lunar întocmește foile colective de prezență pe care le trimite spre aprobare primarului;

2 – după verificarea datelor din foile colective de prezență primarul le aprobă și le returnează Dep. Financiar Contabil;

3 – pe baza foilor colective de prezență contabilul întocmește statele de plată salariale; întocmește o situația recapitulativă privind plata salariilor pe luna în curs, întocmită separat pentru fiecare capitol bugetar; o notă justificativă pentru cheltuielile salariale, întocmită pe capitole de cheltuieli; emite un CEC pentru ridicarea din cont a sumelor nete de plată pentru salarii;

4– înainte cu o zi de plata salariilor contabilul prezintă trezoreriei situația recapitulativă, cecul și nota justificativa pentru controlul corectitudinii acestora;

5- extras de cont;

6- după aprobarea documentelor înaintate de primărie operează plata salariilor, sume ridicate de casierul primăriei;

7- casierul primăriei efectuează plata salariilor, întocmește registrul de casă și îl trimite spre verificare Dep. Contabilitate, care îl și arhivează.

Exemplu de calcul pe salariul unui angajat al Primăriei Gherăești (inspector de specialitate, clasa 1, grad principal, treapta de salarizare 2 )

Salariul de bază (luna februarie 2008 conform grilei de salarizare): Sb= 986 RON

Salariul de merit în valoare de 15% din salariul de bază.

Sm= 986 * 15% → Sm= 147,9 RON

Indemnizație de conducere de 25% din salariul de bază.

IC= 986 * 25% → IC= 246,5 RON

Salariul tarifar

* nr. zile lucrate

Nr. zile lucrătoare- 20

Nr. zile lucrate- 20

* 20

St = 1380,4 RON

Vechime în câmpul muncii de 12 ani, conform legii îi revine un spor de vechime de 15% din salariul tarifar.

Svechime = 1380,4 * 15% → Svechime= 207, 06 RON

Salariul brut = St + Svechime → Sb = 207,06+1380,4 → Sb = 1587,46 RON

CAS = Sb * 10,5% → CAS = 1587,46 * 10,5% → CAS = 166,6833 RON

CASS = Sb * 5,5% → CASS = 1587,46 * 5,5% → CASS= 87, 3103 RON

FS = Sb * 0,5% → FS = 1587,46 * 0,5% → FS= 7, 9373 RON

Salariul brut impozabil = Sb – CAS – CASS – FS

Salariul brut impozabil = 1587, 46 – 87, 3103 – 7, 9373 – 166, 6833

Salariul brut impozabil = 1325, 4691 RON

Impozitul pe salariu = Salariul brut impozabil * 16%

Impozitul pe salariu = 212, 0750 RON

Salariul net =

Salariul net = 1113, 3941

2.3.2. Fundamentarea cheltuielilor materiale și servicii

Cheltuielile materiale și de servicii sunt în principal cheltuieli de întreținere și gospodărire a sediilor și spațiilor unde își desfășoară activitatea Primăria și Consiliul Județean, instituțiile publice subordonate și alte instituții ale căror cheltuieli de acest tip se finanțează din bugetul local (iluminat, încălzire, apă canal, salubritate, poștă, telefon, telex, furnituri de birou, materiale de curățenie, diverse prestări de servicii, obiecte de inventar, reparații curente, cărți, publicații), dar și alte cheltuieli specifice (calificare-specializare personal, protocol, protecția muncii, alte cheltuieli autorizate de lege, hrană, reparații străzi, drumuri, poduri).

Fundamentarea acestor tipuri de cheltuieli se face în raport cu indicatorii specifici fiecărei acțiuni utilizându-se și formulare întocmite de către Ministerul Finanțelor, dar și orice alte date din baza proprie de date.

Cadrul juridic

Ordonanța nr.84 din 30 august 2001 privind înființarea, organizarea și funcționarea serviciilor publice comunitare de evidență a persoanelor;

Legea nr. 188/1999, privind statutul funcționarilor publici;

Legea nr. 215/2001, legea administrației publice locale.

Fundamentarea cheltuielilor material pentru bunuri și servicii se face conform Titlului II din clasificația economică, pe articole și alineate de cheltuieli.

Art. 20 Cheltuieli pentru bunuri și servicii – cuprinde fondurile bănești necesare pentru buna funcționare a Consiliului local reprezentând plățile pentru încălzit, iluminat și forță motrică, apă, canal, salubritate, poștă, telefon, telex, furnituri de birou, materiale pentru curățenie, alte materiale și prestări de servicii necesare Consiliului local.

20.01.01 Furnituri de birou cuprinde fondurile bănești necesare achiziționării rechizitelor de birou și se evaluează conform următoarelor:

necesarul de rechizite de birou și imprimante tipizate. Baza de calcul o constituie execuția anului precedent.

Cheltuieli cu furnituri de birou =

pi = preț / categoria de produs

qi = cantitatea

20.01.02 Materiale pentru curățenie – cuprinde fondurile bănești necesare achiziționării de materiale pentru curățenie

tipurile de materiale de curățenie necesare (săpun, detergenți, dezinfectanți, perii, găleți);

cantitatea (kg, l, buc.);

prețul unitar.

Încălzit, iluminat și forță motrică

Încălzit – cuprinde fondurile bănești necesare achitării furnizorilor de energie termică, gaze naturale și combustibil, conform următoarelor:

total suprafață radiantă;

consumul de agent termic specific pe suprafață radiantă;

număr ore încălzire;

tariful pentru 1gigcalorie.

Cheltuieli pt încălzit = total suprafață radiantă * consumul de agent termic specific/suprafața radiantă * număr ore încălzire * tariful pentru 1 gigcal

Iluminat și forță motrică – cuprinde cheltuieli care se vor efectua pentru plata energiei electrice:

număr ore iluminat, aparatură;

număr corpuri iluminat, aparatură;

consum de energie electrică;

tariful pentru 1kw.

Cheltuieli pentru iluminat = nr.ore iluminat și funcționare aparatură * nr. corpuri iluminat * consum energie electrică/corp/oră * tarif KW

Cheltuieli cu becurile electrice = Nr mediu de becuri schimbate anual * Preț unitar bec

20.01.04 Apă, canal, salubritate – cuprinde fondurile bănești necesare pentru plata furnizorilor de apă rece menajeră, achitarea taxelor de canalizare și gunoi:

consum apă;

tariful pentru 1 litru apă potabilă ;

tariful pentru servicii de canalizare ;

tariful pentru servicii de salubritate.

Cheltuieli cu apă, canal, salubritate = consum de apă * tarif/mc + tarif canalizare + tarif salubritate

20.01.08 Poștă, telecomunicații, radio, tv, internet – cuprinde cheltuielile necesare pentru plata abonamentelor telefonice, radio, și a cheltuielilor pentru corespondenți, conform următoarelor:

cheltuieli cu corespondența poștală internă și externă ;

număr minute convorbiri telefonice și alte servicii telefonice;

tariful pentru abonament servicii telefonice, telex, fax, alte servicii;

tariful pentru abonament radio și TV.

Cheltuieli cu poșta, telefon, radio= Abonament * nr. luni + Nr.impulsuri * tarif/impuls consumate/lună

20.01.09 Materiale și prestări de servicii cu caracter funcțional cuprinde fondurile bănești necesare pentru achiziționarea carburanților și lubrefianților pentru autovehicule, piese de schimb și diverse alte materiale pentru întreținerea mijloacelor de transport și a utilajelor.

20.01.30 Alte bunuri și servicii pentru întreținere și funcționare – cuprinde costul serviciilor de deratizare și dezinsecție, materiale pentru apărarea locală antiaeriană și prevenirea incendiilor, materiale și plata lucrărilor pentru întreținere și amenajarea spațiilor verzi, serviciile prestate de gardienii publici și alte cheltuieli de întreținere a mașinilor de calcul de birou, de multiplicat, a mașinilor de scris.

20.02 Reparații curente – cuprinde fondurile bănești pentru efectuarea reparațiilor bunurilor fixe din patrimoniul primăriei.

20.03 Cheltuielile referitoare la hranã

20.03.01 Cheltuieli cu hrana pentru oameni – costul alimentelor, în limita alocațiilor zilnice de hrană, stabilit pentru oamenii internați în spitale și sanatorii, pentru copiii din creșe, ca și pentru persoanele vârstnice din căminele pentru persoane vârstnice ori pentru alte categorii de beneficiari, cheltuielile cu analizele de laborator ale alimentelor, valoarea animalelor cumpărate în vederea sacrificării pentru hrana oamenilor; costul macinișului aferent pentru hrana oamenilor și cheltuielile cu sacrificarea animalelor și prepararea cărnii; costurile ocazionate de achiziționarea și păstrarea gheții artificiale sau naturale; cheltuielile cu hrana sportivilor.

20.03.02 Cheltuieli cu hrana pentru animale – sunt reflectate în furaje, grãunțe, etc., elemente care se folosesc în hrana animalelor de serviciu, tracțiune, experiențã și de reproducție prevãzute în statele de organizare. Cheltuielile pentru hrănirea animalelor din gospodăriile agrozootehnice ale unor instituții publice (furaje, ingrediente, concentrate etc.); costurile efectuate de gospodăriile agrozootehnice pentru procurarea semințelor, materialului de plantat, îngrășămintelor chimice și organice, insecticidelor etc.; costul paielor pentru așternut; cheltuielile cu conservarea, păstrarea și cu analizele de laborator ale alimentelor și furajelor utilizate în hrana animalelor etc.

20.05 Bunuri de natura obiectelor de inventar – se estimează în funcție de necesarul de obiecte de inventar și echipament de lucru, de cantitatea și prețul unitar al acestora. Cuprind fondurile bănești necesare pentru achiziționarea de obiecte de inventar cu caracter funcțional sau de uz administrativ – gospodăresc, echipament, scaune, mobilier birou, covoare, furtun PSI, extinctoare și alte obiecte de inventar.

20.04 Medicamente și materiale sanitare – cheltuieli care se realizeazã în vederea achiziționãrii de medicamente, care vor putea fi utilizate de cãtre angajați în situația în care este necesarã utilizarea lor. De asemenea, în aceastã categorie sunt incluse și cheltuielile pentru procurarea serurilor, vaccinurilor, substanțelor farmaceutice, dezinfectanților. Tot în aceastã clasã de cheltuieli sunt incluse și cheltuielile referitoare la truse sanitare și materiale pentru pansament (vată, tifon, alcool, leucoplast, pansamente sterile etc.), seringi de unică folosință, ace pentru seringi, atele, gips utilizat în ortopedie, materiale stomatologice, inclusiv valoarea materialelor pentru împachetat medicamente în farmacii.

20.11 Cheltuieli cu cărți și publicații – vizează următoarele cheltuieli:

– plățile făcute în scopul procurării de cărți pentru bibliotecă, ce se află în subordinea primăriei;

– costul abonamentelor la publicații (ziare, reviste de specialitate periodice, din țară sau străinătate);

– costul abonamentelor la Monitorul Oficial, Colecția de acte normative utilizate în activitatea primăriei;

Cheltuieli cu cărți și publicații = număr de abonamente * valoarea abonamentului

20.30.30 Alte cheltuieli privind bunuri și servicii – cuprinde fondurile necesare desfășurării unor acțiuni pentru calificarea, perfecționarea și specializarea profesională a salariaților, cheltuielile de protocol, cheltuielile ocazionate de protecția muncii și alte cheltuieli autorizate prin dispoziții legale.

Exemplu de calcul cheltuieli materiale și servicii

Cheltuieli pentru întreținere și gospodărie

Încălzit – pentru lunile noiembrie, decembrie, ianuarie, februarie, martie, aprilie se estimează un consum de 10.000 mc; tarif/mc = 0.5 lei/mc.

Încălzire = (10.000 mc * 0.5lei/mc) * 6 luni = 30.000 lei

Apă rece = (1000 mc * 3.5 lei/mc)= 3.500 lei

Gaz metan industrial = 3500 mc * 0.4 lei/mc = 1.400 lei

Total ch. = 34.900 lei

Materiale pentru curățenie

Detergenți = (20 kg * 2 lei/kg)*12 luni= 480 lei

Săpun =( 100 buc* 0,5lei/buc)* 12 luni =600 lei

Mături = 20 buc*10 lei/buc = 200 lei

Praf de curățat = (35 cutii * 1.7 lei/cutie)* 12 luni = 714 lei

Clor = (40 l * 2 lei/l)* 12 luni= 960 lei

Alte materiale = 400 lei

Total cheltuieli de curățenie = 3.354 lei

Furnituri de birou

Hârtie de scris = 100 topuri*12,8lei/top = 1280 lei

Dosare = 200 buc * 0.25 lei/buc= 50 lei

Pixuri = 100 buc * 1 leu/buc = 100 lei

Formulare tipizate = 50 buc* 10 lei/buc = 500 lei

Alte materiale = 700 lei

Total cheltuieli furnituri de birou = 2630 lei

Alte materiale și prestări servicii

Cost serviciu de deratizare și dezinsecție = 400 lei

Soluții pentru dezinsecție = 600 lei

Plata serviciilor de întreținere a mașinilor de calcul, de scris și multiplicat = 1.000 lei

Componente electrice și electronice = 2.000 lei

Dischete, cd-uri, toner imprimantă = 2.000 lei

Total cheltuieli = 6000 lei

Poștă, telefon, telex, radio, televizor

Ch. cu abonamentele telefonice = 10.000lei

Ch. aferente minutelor vorbite = 30.000 lei

Materiale pentru corespondență = 5.000 lei

Total ch.= 45000 lei

Iluminat și forță motrică

Consum mediu lunar = 3500 kw, Tarif/kw = 0.4 lei

Ch. iluminat anual = (3500 kw*12 luni) * 0.4 lei/kw = 16.800 lei

Apă , canal, salubritate

Apă rece menajeră = 3000mc*1.5lei/mc= 4500 lei

Gunoi = 50 t*1leu/t = 50 lei

Canal = 1000 mc * 2 lei/mc = 2000 lei

Total ch. = 6550 lei

TOTAL CHELTUIELI = 98 434 LEI

2.3.3. Subvențiile și transferurile

Acest tip de cheltuieli nu este considerat ca făcând parte din cele ce exprimă un consum definitiv de produs intern brut, ci duc la înfăptuirea unor serii de operațiuni de redistribuire în favoarea unor persoane fizice sau a unor organisme publice sau private. Între cheltuielile de transfer se pot deosebi: cheltuieli publice pentru asistență socială; cheltuieli de transfer către sectorul cultural-educativ pentru acordarea de burse sau subvenționarea instituțiilor din acest domeniu; subvenții acordate regiilor autonome sau societăților comerciale cu capital de stat; dobânzi plătite pentru împrumuturi interne sau externe.

2.3.4. Fundamentarea cheltuielilor de capital

Cheltuielile de capital reprezintă investiții începute în anii anteriori sau investiții noi. Cheltuielile de capital (de investiții) cuprind fondurile bănește necesare obiectivelor de investiții noi și dotărilor independente. La nivelul instituției, pe fiecare compartiment, conducătorul acestuia trebuie să întocmească un deviz cu necesarul de investiții. Pe baza fondurilor primite de la bugetul local primăria va aproba lista veniturilor de la instituție sau nu.

Față de celelalte categorii de cheltuieli, cheltuielile de capital se caracterizează prin faptul că:

sunt utilizate în scopuri foarte bine determinate;

conduc la creșterea patrimoniului public al colectivității;

favorizează dezvoltarea locală;

au ca rezultat realizări tehnico-edilitare fără constrângeri în ceea ce privește rentabilitatea financiară;

au un impact mare asupra cheltuielilor bugetare, necesitând sume cu ponderi mari în buget;

au efecte economice și sociale propagate;

implică financiar perioade ce depășesc nu numai anul bugetar de debut dar chiar mandatul electoral în care s-a luat decizia.

Cheltuielile pentru investiții ale comunei și ale instituțiilor și serviciilor publice de subordonare locală, care se finanțează din bugetele locale și din împrumuturi, se înscriu în programul de investiții al primăriei care se aprobă ca anexă la bugetul local de către consiliul local. Obiectivele de investiții și celelalte cheltuieli asimilate investițiilor se înscriu în programul de investiții, numai dacă, în prealabil, documentațiile tehnico-economice, respectiv notele de fundamentare privind necesitatea și oportunitatea efectuării cheltuielilor de investiții, au fost elaborate și aprobate conform dispozițiilor legale.

Primăria stabilește prioritățile în repartizarea sumelor pe fiecare obiectiv înscris în programul de investiții, în limita fondurilor cuprinse în proiectul de buget cu această destinație, asigurând, totodată, utilizarea rațională și eficientă a acestor fonduri, precum și realizarea obiectivelor de investiții în cadrul duratelor de execuție aprobate.

2.4. Fluxuri informaționale generate de fundamentarea indicatorilor bugetari

Primăria Comunei Gherăești este obligată să întocmească un proiect anual de buget de venituri și cheltuieli care, odată aprobat, devine principalul instrument al evaluării acțiunii economico-financiare și al execuției bugetare. Bugetul de venituri și cheltuieli reprezintă „instrumentul principal de conducere, prognozare și analiză a activității economico-financiare a instituției, ca verigă de bază a structurii bugetului administrației centrale și locale”.

Bugetul local este o componentă a sistemului de bugete definit, conform reglementărilor în vigoare, ca o verigă a acestuia, în contextul autonomiei în raport de celelalte componente (bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul fondurilor speciale, bugetele instituțiilor publice autonome, bugetul trezoreriei statului).

Astfel, bugetele locale reprezintă instrumente de planificare și de conducere a activității financiare a unităților administrativ-teritoriale. Pe de altă parte, bugetele locale reflectă fluxurile formării veniturilor și efectuării cheltuielilor administrației locale, modalitatea de finanțare a cheltuielilor pe destinații și de acoperire a deficitelor.

Instituțiile de administrație publică elaborează proiectul bugetului local participând in mod direct la procesul bugetar. Elaborarea bugetelor locale se supune regulii acoperirii cheltuielilor administrativ-teritoriale din venituri proprii, regulilor universalității, echilibrului și realității.

Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale prezintă o dată cu proiectul anual al bugetului local, o prognoză a acestuia pe următorii trei ani.

Etapele elaborării și aprobării bugetelor locale sunt prezentate în figura urmatoare:

1

4

5

2 3 6

10 7

8 8

9

Conform acestei figuri, fluxul informational al elaborarii si aprobarii bugetelor locale este:

1 – Ministerul Finanțelor Publice transmite Direcției generale a finanțelor publice Neamț, până la data de 1 iunie a fiecărui an, o scrisoare-cadru care va specifica contextul macroeconomic pe baza căruia vor fi întocmite proiectele de buget, metodologiile de elaborare a acestora, limitele sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și ale transferurilor consolidabile;

2 – DGFP transmite limitele sumelor Primarului comunei Gherăești pentru informare;

3 – OPC pe baza limitelor sumelor primite, elaborează și depun la DGFP, până la data de 1 iulie, proiectele bugetelor locale echilibrate și anexele la acestea, pentru anul bugetar următor, precum și estimările pentru următorii 3 ani;

4 – DGFP Neamț depune la Ministerul Finantelor Publice proiectele bugetelor locale pe ansamblul judetului până la data de 15 iulie a fiecărui an. ;

5 – Min. Finantelor Publice analizeaza propunerile de sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat si de transferuri, pe care le prezinta DGFP(în termen de 15 zile) ;

6 – DGFP repartizează, în termen de 5 zile de la comunicare,sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, precum și transferurile consolidate, în vederea definitivării proiectului bugetului local de către OPC ;

7 – ordonatorii principali de credite, în termen de 15 zile de la publicarea legii bugetului de stat în Monitorul Oficial definitivează proiectul bugetului local, care se publică în presa locală sau se afișează la sediul unității administrativ-teritoriale.

8 – Locuitorii pot depune contestații privind proiectul de buget în termen de 15 zile de la data publicării sau afișării acestuia;

9 – În 5 zile de la expirarea termenului de depunere a contestațiilor, proiectul bugetului local, însoțit de raportul primarului și de contestațiile depuse de locuitori, este supus aprobării consiliului local, de către ordonatorii principali de credite;

10 – Consiliul local în termen de maximum 10 zile de la data supunerii spre aprobare a proiectului de buget se pronunță asupra contestațiilor și adoptă proiectul bugetului local, după ce acesta a fost votat pe capitole, subcapitole, titluri, articole, precum și alineate, după caz, și pe anexe.

Încheierea execuției bugetare are loc la data de 31 decembrie a fiecărui an .Încheierea execuției bugetului local se efectuează prin întocmirea la sfârșitul anului bugetar a contului de execuție bugetară .Orice venit neîncasat și orice cheltuială angajată, lichidată și ordonanțată, încadrul prevederilor bugetare, și neplătită până la data de 31 decembrie se va încasa sau se va plăti, după caz, în contul bugetului pe anul următor.

Exemplu: încheierea execuției bugetului pe 2007 a Primăriei Comunei Gherăești (în acest caz) se va definitiva în anul bugetar 2008 prin legea bugetului de stat pe 2009 .

Controlul bugetar manifestându-se prin cele trei faze ale sale: control preventiv, concomitent și postoperativ însotește procesul bugetar din prima fază -faza de elaborare- până la încheierea execuției și chiar dupa aceasta (control ulterior) .

Contul anual de execuție bugetară se supune verificării auditului intern precum și controlului extern al Curții de Conturi .

Controlul jurisdicțional este efectuat de către Curtea de Conturi, controlul politic este efectuat de Parlament iar cel administrativ (intern și extern) se află sub răspunderea MFP.

Fluxul informațional intern generat de fundamentarea indicatorilor bugetari

2

3

6

1

4

5

1 – Toate compartimentele din cadrul Primăriei informează Compartimentului Financiar Contabil cu privire la nr. de salariați ce trebuiesc remunerați în luna respectivă, necesarul de bunuri ce trebuiesc cumpărate și cantitatea acestora , cheltuielile ce se vor efectua sub formă de asistență socială acordată populației defavorizate etc.

2 – Compartimentele: Starea civilă, Registrul Agricol, Asistență Socială prezintă în mod periodic o statistică a populației ce se constituie în contribuabili la bugetul public cât și o o evidență cu privire la veniturile proprii ce se vor încasa la bugetul primărie;

3 – Compartimentul Impozite și Taxe trimite Compartimentului Financiar Contabil evidența impozitelor încasate de la populație;

4 – Compartimentul Financiar Contabil întocmește lunar foile colective de prezență, bonurile de consum, note de recepție și constatare de diferențe dispoziție de plată-încasare,etc pe care le trimite spre aprobare primarului. Tot ordonatorului principal de credite bugetare i se înmâneză evidența periodică a veniturilor proprii ce se încasează în bugetul local;

5 – după verificarea datelor din foile colective de prezență primarul le aprobă și le returnează Compartimentului Financiar Contabil;

6 – Compartimentul Financiar Contabil pe baza foilor colective de prezență contabilul întocmește statele de plată salariale; întocmește o situația recapitulativă privind plata salariilor și a sumelor ce se constituie în cheltuieli materiale la nivelul Primăriei pe luna în curs, întocmită separat pentru fiecare capitol bugetar; redactează note justificative pentru celelalte cheltuielile curente, întocmite pe capitole de cheltuieli; emite un CEC pentru ridicarea din cont a sumelor nete de plată pentru cheltuieli curente.

CAP.3. EXECUȚIA ȘI ÎNCHEIEREA EXECUȚIEI BUGETULUI LOCAL AL PRIMĂRIEI GHERĂEȘTI

3.1. Încasarea veniturilor bugetare (modalități tehnice, termene de plată, fluxuri informaționale)

Încasarea veniturilor bugetare se realizează prin plata, vărsarea lor de către contribuabili. Încasarea propriu-zisă a veniturilor bugetare se realizează separate pe categorii de contribuabili ( agenți economici, persoane fizice sau instituții publice subordonate primăriei). Vărsarea veniturilor bugetare se realizaează în cele mai multe cazuri la ințiativa contribuabilului, reflectându-se prin evidențe tehnic operative sau contabile și consemnate prin foi de vărsământ în cazul persoanelor juridice sau chitanță pentru încasarea veniturilor de la persoanele fizice.

Plătitorul obligațiilor bugetare este debitorul sau o altă persoană care în numele debitorului are obligația, potrivit legii, să plătească sau să rețină și să vireze după caz, impozite, taxe.

Plata sumelor cuvenite bugetului local se poate realiza în funcție de caracteristicile veniturilor bugetare , în una din următoarele situații :

Plata directă prin VIRAMENT;

Plata în NUMERAR .

Potrivit prevederilor legale, plata obligațiilor bugetare se face pentru fiecare sumă în parte în ordinea vechimii obligațiilor bugetare , după cum urmează:

restanțele din anii precedenți, odată cu majorările de întârziere aferente ;

restanțele din anul în curs , odată cu majorările de întârziere aferente ;

sumele datorate la termenele de plată;

sumele ce vor deveni scadente în viitor .

În cazul în care obligația fiscală locală nu a fost achitată de debitor, sunt obligați la plata sumei datorate, următorii:

moștenitorul care a acceptat succesiunea debitorului decedat;

oricare dintre membrii de familie cu capacitate de exercițiu deplină, care locuiesc și gospodăresc împreună cu debitorul persoană fizică, pe numele căruia s-a calculat impozitul sau taxa locală, precum și oricare dintre moștenitorii aflați în indiviziune; în cazul amenzilor, acestea constituie obligația de plată a contravenientului;

persoana care preia, în tot sau în parte, drepturile și obligațiile debitorului supus divizării, fuziunii ori reorganizării judiciare;

persoana căreia i s-a stabilit răspunderea în conformitate cu prevederile legale referitoare la faliment;

persoana care își asumă obligația de plată a debitorului, printr-un angajament de plată sau printr-un alt act încheiat în formă autentică, cu asigurarea unei garanții reale la nivelul obligației de plată;

asociații sau acționarii la societatea comercială debitoare .

În cazul debitorului declarat insolvabil, pentru obligațiile fiscale restante la bugetul local răspund solidar cu acesta următoarele persoane:

a) persoanele fizice sau juridice care în cei trei ani anteriori datei declarării insolvabilității cu rea-credință cumpără sau dobândesc în alt mod active de la debitorii care își provoacă astfel insolvabilitatea;

b) administratorii, asociații sau acționarii semnificativi și alte persoane care exercită ori au exercitat în mod legal administrarea și care au provocat insolvabilitatea persoanei juridice debitoare prin înstrăinarea sau ascunderea cu rea-credință, sub orice formă, a bunurilor mobile și imobile proprietate a acesteia ori prin nedeclararea schimbării sediului social.

Obligațiile fiscale restante la bugetul local ale societății comerciale debitoare sunt în răspundere solidară a administratorilor sau persoanelor care exercită sau au exercitat în mod legal administrarea societății comerciale și au determinat cu rea-credință, acumularea de obligații restante la bugetul local pe o perioadă de 12 luni consecutive, au sustras bunurile debitorului de la executarea silită, au înstrăinat bunurile, cu bună știință, înainte de începerea executării silite.

Termenele de plată ale obligațiilor fiscale locale sunt scadente la momentele prevăzute în Codul fiscal sau alte legi.

Termenele de plată pentru diferențele de obligații fiscale principale și accesorii la bugetul local, stabilite prin acte de control, se determină în funcție de data comunicării:

– dacă data comunicării este cuprinsă în intervalul 1-15 inclusiv din lună, termenul de plată este până la data de 5 a lunii următoare;

– dacă data comunicării este cuprinsă în intervalul 16 – finele lunii inclusiv, termenul de plată este până la data de 20 a lunii următoare.

La cererea debitorului și în funcție de motivele invocate de acesta, primarii/ președinții consiliilor județene pot dispune suspendarea obligației de plată a creanțelor la bugetul local, până la soluționarea contestației, cu condiția constituirii unei garanții la nivelul sumei contestate care poate îmbrăca forma unei scrisori de garanții bancare, contract de gaj ori ipotecă, precum și orice altă formă de garanție prevăzută de lege. Garanția se restituie sau ridica, de către organele competente numai în cazul în care contestația a fost admisă.

Termenele de plata ce se referă la obligațiile restante la bugetul local, eșalonate sau amânate precum și pentru dobânzile datorate pe perioada eșalonării, respectiv amânării, se stabilesc în documentul prin care se acordă înlesnirea la plată.

A) Plata prin virament- presupune intervenția unei unități bancare – un terț față de raportul juridic bugetar existent între contribuabil și stat/la care subiectul plătitor (persoana fizică sau juridică)are deschis contul. La termenele stabilite de prevederile legale pentru fiecare tip de obligație fiscală, subiectul plătitor va calcula și va dispune virarea din contul său la bugetul local a sumelor datorate. Ordinul dat băncii în acest sens se constată prin dispoziția de plată, în care se înscriu datele din care să rezulte natura venitului și destinația sa la bugetul local.

La primire dispoziției de plată unitatea bancară are obligația de averifica aspectele legate de completarea corectă a formularului de către subiectul plătitor , indicarea exactă de către acesta a contului bugetar în care va fi virată suma respectivă, precum și respectarea termenului legal de plată. În măsura în care în care se constată că ordinul de plată a fost dat ulterior momentului în care creanța bugetară a devenit exigibilă , unitatea bancară va calcula majorări de întârziere aferente și va prelua această sumă dată cu cea care face obiectul obligației fiscale.

Băncile au obligația de a vira sumele reprezentând venituri bugetare în aceeași zi în care au debitat contul plătitorului. În situația nerespectării acestei obligații, majorările de întârziere datorate pentru neplata la termen vor fi suportate de către bancă. Data plății va fi data la care banca a debitat contul plătitorului pe baza instrumentelor de decontare .

Dovada executării obligației bugetare prin virare se face cu copia după dispoziția de plată, certificată de banca prin care s-a făcut plata .

Plata prin virament făcută de un agent economic

Ordin de plată

(3 exemplare)

extras de cont

B) Plata în numerar- presupune achitarea în această modalitate a sumelor datorate bugetului local, de către subiectul plătitor , prin prezentarea acestuia sau a reprezentatului său la organul fiscal competent. Dovada executării obligațiilor bugetare prin plata în numerar se face cu chitanța eliberată de unitatea încasatoare .

Plata în numerar

Majorările la întârziere

În cazul achitării cu întârziere a obligațiilor bugetare , debitorii datorează majorări calculate pentru fiecare zi de întârziere începând cu ziua imediat următoare scadenței obligației obligației bugetare și până la data achitării (plata efectivă, compensare, executare silită) sumei datorate inclusiv. Plata cu întârziere a impozitelor și taxelor, cu excepția majorărilor de întârziere se sancționează cu o penalitate de întârziere, începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care aceastea aveau termen de plată. Penalitățile de întârziere nu înlătură obligația de plată a majorărilor de întârziere.

Procedura accordării înlesnirilor la plata obligațiilor bugetare

Autoritățile administrației publice locale competente pot acorda pentru obligațiile bugetare restante pe care le administrează, la cererea temeinic justificată, a debitorilor persoane fizice sau juridice următoarele înlesniri la plată:

a) eșalonări la plata impozitelor, taxelor, chiriilor, redevențelor, contribuțiilor și a altor obligații la bugetul local;

b) amânări la plata impozitelor, taxelor, chiriilor, contribuțiilor și a altor obligații la bugetul local;

c) eșalonări la plata dobânzilor și/sau a penalităților de orice fel, cu excepția dobânzilor datorate pe perioada de eșalonare;

d) amânări și/sau scutiri ori amânări și/sau reduceri de dobânzi și/sau penalități de întârziere, cu excepția dobânzilor datorate pe perioada de amânare;

e) scutiri sau reduceri de impozite și taxe locale.

3.1.1. Modalități tehnice de încasare a veniturilor la bugetul local

Creanțele bugetare locale se sting prin plată, compensare, executare silită, prescripție, precum și prin alte modalități.

În cazul în care un contribuabil datorează mai multe tipuri de impozite, taxe, contribuții și alte sume reprezentând obligații fiscale, iar suma nu este suficientă pentru a stinge toate datoriile, atunci se disting datoriile acelui tip de creanță fiscală principal pe care îl stabilește contribuabilul.

În afara plății la termen normele de procedură fiscală stabilesc drept modalități speciale de stingere a creanțelor bugetare următoarele:

compensarea;

scăderea pentru cauze de insolvabilitate și dispariție;

anularea ;

prescripția .

Stingerea obligațiilor fiscale prin compensare este reglementată pentru ipotezele apariției unor obligații pecuniare reciproce între stat (prin bugete publice) și o parte din subiectele veniturilor bugetare. Obligațiile bănești reciproce pot fi prezente la aceleași subiecte de venituri bugetare prin sume de bani plătite în plus, peste cele legal datorate, concomitent cu impozite și taxe de plătit la termene viitoare. Sumele plătite în plus pot fi restituite la cererea subiectelor, însă există și posibilitatea compensării lor cu datorii restante ori viitoare. In cazul datoriilor restante, compensarea sumelor plătite în plus are sensul recuperării unor creanțe fiscale restante, iar în ce privește datoriile viitoare s-ar grabi realizarea altor creanțe. Legislația fiscală reglementează compensarea în condiții diferite pentru persoanele juridice față de persoanele fizice.

În relațiile cu agenții economici, compensarea este reglementată alternativ cu restituirea sumelor plătite în plus.

În relațiile cu persoanele fizice, compensarea este admisă ca mijloc special de lichidare a unor creanțe fiscale restante. Ea poate fi aplicată sub două forme: obișnuită și extinsă din oficiu.

Compensarea obișnuita este reglementată pentru recuperarea veniturilor bugetare neplătite integral și la termenele legale din sumele încasate de la aceleași persoane fără bază legală (după plată s-au dovedit că nu sunt corect calculate și vărsate sau virate în conturile bugetare).

Compensarea extinsă din oficiu se aplică în continuare dacă după cea obișnuită apar sume plătite în plus și se constată că aceeași persoană sau membrii familiei cu care gospodarește împreună (soț, soție, copii, părinți) au restanțe înscrise în evidențele fiscale pe anul în curs sau pe anii precedenții. Termenul de extensie vizează, mai intâi și alte persoane decât subiectul venitului bugetar și apoi alte perioade (anii precedenți) de impunere decât cea prezentă. Scăderea pentru cauze de insolvabilitate și dispariție apare ca modalitate specială de stingere a obligațiilor fiscale la persoanele fizice pe motive de insolvabilitate și dispariție. In asemenea situație se cer dovedite cele două stări prin investigație. Dacă se constată că debitorul nu are venituri sau bunuri urmăribile și deci sumele nu pot fi recuperate prin executare silită, se procedeaza la constatarea în scris a stării de insolvabilitate și la scăderea provizorie a creanțelor fiscale din evidența curentă a organelor fiscale. Dacă starea de insolvabiliate persistă până la implinirea termenului de prescriere, se trece la radierea sau scaderea definitivă, cu efectul juridic de stingere a obligațiilor fiscale. In același mod se procedează și în cazul dispariției persoanei debitoare.

Stingerea obligațiilor fiscale prin anulare poate avea caracter general, cu referire la categorii de contribuabili ori categorii de venituri bugetare și să îmbrace forma amnistiei fiscale sau caracter individual, cu referire la anumite creanțe.

Amnistia fiscală apare ca un mod excepțional de stingere a obligațiilor bugetare, ea aplicându-se în împrejurări excepționale la categorii de contribuabili cu datorii restante către bugetul statului în condițiile absenței perspectivelor de a fi recuperate și a oportunității prin prisma politicii fiscale a statului față de aceștia.

Anulările individuale se pot aproba de Ministerul Finanțelor Publice la solicitarea scrisă motivată a contribuabililor cu restanțe către bugetele publice, limitat la debite fiscale provenite din amenzi și majorări de întârziere.

Stingerea obligațiilor fiscale prin prescripție apare în completarea ori susținerea celorlalte modalități speciale prezentate anterior în domeniul fiscal. La fel ca în alte domenii supuse reglementării juridice, este posibilă persistența unor stări de fapt în care datorită imposibilității realizării sau neexercitării unor drepturi sau din alte motive asemănătoare, să devină necesară consacrarea juridică a acestor stări de fapt prin prescripția respectivelor drepturi.

Executarea silită a creanțelor bugetare apare în situația în care debitorul nu își plătește de bunăvoie obligațiile fiscale datorate.

Executarea silită se desfășoară până la stingerea creanțelor bugetului local înscrise în titlul executoriu, inclusiv a dobânzilor, penalităților de întârziere și altor penalități ori alte sume, datorate sau acordate potrivit legii, precum și a cheltuielilor de executare.

Executarea silită se poate întinde asupra tuturor veniturilor și bunurilor proprietate a debitorului, urmăribile potrivit legii, iar valorificarea acestora se efectuează numai în măsura necesară pentru realizarea creanțelor fiscale și a cheltuielilor de executare.

Sechestrul aplicat asupra bunurilor mobile determină dobândirea de către creditorul bugetar local a dreptului de gaj, iar sechestrul aplicat asupra bunurilor imobile îi conferă creditorului bugetar local, dreptul de gaj.

Executarea silită a creanțelor bugetelor locale se efectuează numai în termenul unui titlu executoriu emis, de organul de executare competent în a cărui rază teritorială își are sediul sau domiciliul debitorul persoană fizică sau juridică, ori unde acesta este luat în evidența fiscală.

Actele premergătoare executării silite

În situația în care la scadență contribuabilul în sarcina căruia a fost stabilită o obligație fiscală nu execută această obligație , organul de executare competent îi va trimite o înștiințare de plată, prin care i se va notifica suma datorată bugetului local.

În timp de 15 zile de la primirea acestei înștiințări de plată, debitorul va trebui să-și execute obligația sau să prezinte organului de executare dovada executării obligației, în situația în care această executare a intervenit anterior datei la care i-a fost comunicată înștiințarea de plată.

Declanșarea procedurii de executare silită. Somația

Neexecutarea de către debitor a obligațiilor sale de natură fiscală către bugetul local al Comunei Gherăești, în termen de 15 zile de la comunicarea înștiințării de plată are drept consecință declanșarea procedurii de executare silită, organul de executare silită utilizând una din cele trei forme prevăzute de Codul de Procedră fiscală.

Trecerea la stingerea creanțelor bugetelor locale prin executare silită este precedată de comunicarea unei somații, în care i se notifică debitorului obligația de a plăti sumele datorate bugetului local în termen de 15 zile sau să facă dovada stingerii obligației către bugetul local, altfel se va trece la executarea silită.

Somația de plată prevede: organul de executare emitent; datele de identificare a debitorului; data emiterii; numărul dosarului de executare; suma pentru care se începe executarea silită; termenul în care cel somat urmează să plătească obligația; indicarea consecințelor nerespectării acesteia; semnătura și ștampila organului de executare.

Această somație comunicată debitorului de către organul de executare , va reprezenta pentru toate modalitățile de executare silită actul începător al executării, fiind primul act de executare efectuat de organele competente.

Comunicarea somației se face în una din următoarele modalități: prin poștă, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, trimisă la domiciliul sau la sediul debitorului; prin intermediul funcționarilor organelor de executare; prin publicarea în cotidiene de largă circulație (această modalitate de comunicare a somației va putea fi folosită în situația în care organele de executarenu au putut afla domiciliul debitorului ).

Dovada comunicării somației se înscrie în evidențele organului de executare și va fi păstrată în dosarul de executare..

În situația în care contribuabilii nu și-au executat obligațiile fiscale la data la care acestea au devenit exigibile, i-a naștere la această dată dreptul organului fiscal de a trece la executare silită a creanțelor bugetare. Datorită caracterului executoriu al titlului de creanță bugetară , procedura de executare silită desfășurate de organele fiscale, și anume de compartimentul Impozite și Taxe din cadrul Primăriei Gherăești, nu este precedată de o altă procedură cu caracter judiciar. Actul normativ care reglementeză executare silită a creanțelor bugetare este Ordonanța Guvernului numărul 92 din 2003 privind Codul de procedură fiscală.

Condițiile declanșării executării silite

Pentru a putea trece la executarea silită a crențelor bugetare este necesar să fie întrunite cumulativ următoarele condiții:

Să existe titlu de creanță bugetară reprezintă actul juridic prin care se constată și se individualizează obligația contribuabilului de a plăti o anumită sumă către bugetul local.

      Titlul executoriu emis de organul de executare competent va conține următoarele: denumirea organului fiscal emitent; data la care a fost emis și data de la care își produce efectele; datele de identificare a contribuabilului sau a persoanei împuternicite de contribuabil, după caz; obiectul actului administrativ fiscal; motivele de fapt; numele și semnătura persoanelor împuternicite ale organului fiscal, potrivit legii; ștampila organului fiscal emitent; posibilitatea de a fi contestat, termenul de depunere a contestației și organul fiscal la care se depune contestația; mențiuni privind audierea contribuabilului, codul de identificare fiscală, domiciliul fiscal al acestuia, precum și orice alte date de identificare; cuantumul și natura sumelor datorate și neachitate, temeiul legal al puterii executorii a titlului.

Creanța bugetară să fie exigibilă o creanță bugetară poate deveni exigibilă înainte de momentul fixat în acest sens de actul normativ ce o reglementează.

Dreptul statului de a începe executarea silită să nu se fi prescris- îndeplinirea termenului de prescripție stabilit de actele normative în materie fiscală dă dreptul contribuabilului de a se opune executării silite declanșate împotriva sa.

Organul de executare va înceta de îndată procedura de executare în cazul în care debitorul își execută obligația de plată a creanțelor bugetare, iar odată cu aceasta achită și majorările de întârziere : dobânzile, cheltuielile de executare și orice alte obligații conexe obligației de plată stabilite în sarcina sa comform legii.

Formele executării silite

Modalitățile de executare silită a creanțelor bugetare sunt următoarele :

executarea siltă prin poprire;

executarea silită a bunurilor mobile;

executarea silită a bunurilor imobile.

Poprirea prin această modalitate sunt supuse executării silite orice sume urmăribile reprezentând venituri și disponibilități bănești în lei și în valută, titluri de valoare sau alte bunuri mobile necorporale, deținute și/sau datorate cu orice titlu debitorului de către terțe persoane sau pe care acestea le vor datora debitorului și/sau le vor deține terții în viitor în temeiul unor raporturi juridice existente.

Poprirea este un procedeu preferențial de executare silită atunci când debitorul are venituri sau drepturi bănești urmăribile din care creanța fiscală poate fi recuperată în timp de un an. Pe de altă parte, ea este un procedeu obligatoriu de executare a creanțelor fiscale restante în cazul în care debitorul are calitatea de salariat, pensionar ori face parte din categorii profesionale asimilate acestora, cu condițiile ca suma de bani datorată bugetelor publice să nu depășească o anumită limită valorică, datele necesare înființării popririi să fie cunoscute și veniturile debitorului să nu fie grevate de alte urmăriri.

Sub incidența popririi se încadrează drepturile bănești ale debitorilor obținute din :salarii, premii, plăți pentru ore suplimentare, pensii, exercitarea unei profesii, meserii, închirieri de locuințe,etc. dintre acestea pot fi urmărite numai sume cu echivalent a1/5 din cuantumul bănesc net, iar pensile pot fi poprite numai pentru partea cu care depășesc cel mai mare ajutor socialîn raport cu localitatea de domiciliu a debitorului . cu character de exceptie de la poprire sunt următoarele sume ce privesc:ajutoarele de asigurări sociale, desfacerea contractelor de muncă,bursele de studii, diurnele.

Procedura executării silite prin poprire cuprinde două etape:

înființarea ; reprezintă, de fapt pornirea excutării silite de către organul fiscal urmăritor printr-o adresă scrisă ce se trimite terței persoane care datorează debitorului urmărit sume de bani probabile și de unde se pot recupera creanțele fiscale restante. La adresa respectivă se anexează o copie de pe titlul de creanță executorie. Concomitent cu adresa către terțul poprit, este înștiințat de acțiune și debitorul statului (contribuabilul vizat). Terțul poprit are obligația să îndeplinească acțiunea statului de recuperare a sumei pe care o datorează debitorul prin reținerea sumelor de bani necesare din drepturile bănești ale acestuia, sume pe care le virează în contul de venit bugetar indicat prin adresa de inființare a popririi.

îndeplinirea popririi.

Împotriva excutării silite prin poprire a creanțelor bugetare se pot depune contestații atât din partea debitorului statului, cât și din partea terțului poprit, numai împotriva actelor de înființare și îndeplinirii a popririi.

Fluxul informațional privind executarea silită prin proprire

Adresă de înființare a popririi

efectuează plata

somație

creanță 15 zile adresă de înființare

creanță

Executarea silită a bunurilor mobile- este prezentă în practica fiscală când persoanele fizice debitoare nu au salarii sau alte drepturi bănești posibile, însă posedă bunuri mobile urmăribile din a căror valorificare se pot recupera creanțe fiscale restante. Inainte de declanșarea procedurii fiscale menționate apare necesar a fi cunoscute anumite dispoziții legale cu privire la structura bunurilor și excepțiile care apar. Se realizează prin sechestrarea și valorificarea acestora, în temeiul unui titlu executoriu. Sunt supuse executării silite orice bunuri ale debitorului cu excepțiile prevăzute de lege.

În cazul debitorului persoană fizică nu pot fi supuse executării silite, anumite bunuri care sunt necesare vieții și muncii acestuia și familiei sale:

– bunurile mobile de orice fel care servesc la continuarea studiilor și la formarea profesională, bunurile strict necesare exercitării profesiei sau a altei ocupații cu caracter permanent;

– bunurile strict necesare uzului personal sau casnic al debitorului și familiei sale, precum și obiectele de cult religios;

– alimentele necesare debitorului și familiei sale pe timp de două luni, iar dacă debitorul se ocupă cu agricultura, alimentele strict necesare până la noua recoltă;

– combustibilul necesar debitorului și familiei sale pentru încălzit și pentru prepararea hranei pentru 3 luni de iarnă;

– obiectele necesare persoanelor cu handicap sau destinate îngrijirii persoanelor bolnave;

– bunurile declarate neurmăribile.

Procedura urmăririi silite a bunurilor mobile pentru recuperarea creanțelor fiscale restante cuprinde mai multe etape:

somația de plată se face verbal

aplicarea sechestrului; printr-un proces verbal de sechestru prin care bunurile sechestrate sunt imobilizate;

valorificarea bunurilor mobile sechestrate, de regulă prin licitație publică locală;

recuperarea creanței fiscale.

Fiecare din aceste etape este reglementată în timp pentru a da posibilitatea debitorului, prin plata datoriilor restante, să întrerupă procedura executării silite

Executarea silită a bunurilor imobile -pot fi supuse executării silite bunurile imobile proprietate a debitorului, inclusiv bunurile accesorii bunului imobil, cu excepția spațiului minim locuit de către debitorul persoană fizică și familia sa.

Executarea silită a creanțelor fiscale prin urmărirea bunurilor imobile este necesară pentru recuperarea unor sume de bani mai mari de la debitorul urmărit.

Apare ca specifică aici prima etapă, somația unde adresarea către contribuabilul datornic se face în scris.

Organul care a instituit sechestrul pentru bunurile imobile este obligat să solicite Biroului de carte funciară efectuarea inscripției ipotecare. Biroul de carte funciară are obligația să comunice în termen de 5 zile organelor de executare, celelalte drepturi reale și sarcini care grevează imobilul urmărit și titularii acestora.

Fluxul informațional privind executarea silită a bunurilor mobile și imobile

dispoziție somație

de urmărire (15 zile)

Contestația la executarea silită

Persoanele interesate pot face contestație împotriva oricărui act de executare efectuat cu încălcarea prevederilor prezentului cod de către organele de executare, precum și în cazul în care aceste organe refuză să îndeplinească un act de executare în condițiile legii.
Contestația se introduce la instanța judecătorească competentă și se judecă în procedura de urgență.
Contestația se poate face în termen de 15 zile, sub sancțiunea decăderii, de la data când:

   a) contestatorul a luat cunoștință de executarea ori de actul de executare pe care le contestă, din comunicarea somației sau din altă înștiințare primită ori, în lipsa acestora, cu ocazia efectuării executării silite sau în alt mod;

 b) contestatorul a luat cunoștință de refuzul organului de executare de a îndeplini un act de executare;

  c) cel interesat a luat cunostință de eliberarea sau distribuirea sumelor pe care le contestă.
   Contestația prin care o terță persoană pretinde că are un drept de proprietate sau un alt drept real asupra bunului urmarit poate fi introdusă cel mai târziu în termen de 15 zile după efectuarea executării.

Finanțarea cheltuielilor din bugetele locale

Surse de finanțare

Pentru a-și desfășura activitatea și a servi cât mai bine interesele locale Primăria are nevoie de fonduri pe care și le procură din diverse surse de finanțare. Principala sursă de finanțare a acestei instituții o constituie veniturile proprii. În cazul primăriei Gherăești aceste fonduri nu sunt suficiente, instituția având nevoie și de alte surse de finanțare.

În cadrul Primăriei Gherăești sunt utilizate următoarele surse de finanțare:

a. venituri din impozite și taxe locale colectate de la persoane fizice și juridice;

b. venituri cu destinație specială, care cuprind:

1. venituri din taxe speciale- Consiliul local poate aproba înființarea de activități și servicii publice de interes local finanțate din venituri extrabugetare, stabilind în același timp și domeniul de activitate, categoriile de venituri, natura cheltuielilor, sistemul de organizare și funcționare a acestor activități. Pentru aceste activități și servicii publice, Consiliul local stabilește taxe speciale, ce constituie venituri cu destinație specială, fiind utilizate în aceleași scopuri pentru care au fost înființate. Cuantumul taxelor speciale se stabilește anual și trimestrial și trebuie să acopere cel puțin sumele investite și cheltuielile curente de întreținere și funcționare a acestor servicii.

2. donații și sponsorizări de la persoanele fizice și juridice- se găsesc sub forma mijloacelor materiale și bănești care participă la finanțarea unor acțiuni de interes public. Aceste fonduri reprezintă fonduri cu destinație specială și vor fi utilizate prin respectarea strictă a destinațiilor stabilite de sponsor.

c. prelevări de la bugetul de stat, ce cuprind cote și sume defalcate din impozitul pe venit alocate de la bugetul de stat pentru echilibrarea bugetelor locale;

d. fondul de rulment ce se constituie din excedentul bugetar (sumele încasate din venituri proprii peste cele aprobate prin bugetele locale), dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:

depășirea încasărilor să fie realizată pe total venituri proprii aprobate prin bugetul local respectiv și să se mențină până la finele anului;

bugetele respective să nu aibă împrumuturi restante, precum și dobânzi și comisioane neachitate, aferente împrumuturilor și datoriilor contractate;

fondul de rulment se evidențiază într-un cont distinct deschis de fiecare unitate la trezoreria statului și poate fi utilizat, temporar, pentru acoperirea golului de casă provenite din decalaje între veniturile și cheltuielile anului curent, precum și pentru acoperirea definitivă a deficitului bugetar rezultat la sfârșitul anului. Fondul de rulment poate fi folosit și pentru finanțarea unor investiții din competența autorităților publice locale sau pentru dezvoltarea serviciilor publice locale în interesul colectivității. Acest fond de rulment nu poate depăși procentul de 5% din veniturile proprii ale primăriei.

e. împrumuturi pe termen mediu și lung, interne și externe contractate de către bugetul local pentru realizarea de investiții publice de interes local și pentru refinanțarea datoriei publice locale, în condițiile respectării prevederilor legale.

Datoria publică locală angajată reprezintă o obligație generală ce trebuie rambursată conform acordurilor încheiate, din resursele aflate la dispoziția primăriei, cu excepția transferurilor de la bugetul de stat cu destinație specială. Consiliul local poate angaja împrumuturi interne fără garanția Guvernului, cu condiția informării prealabile a Ministerului Finanțelor.

Împrumuturile externe se vor contracta numai cu aprobarea comisiei de autorizare a acestor împrumuturi, constituită din reprezentanți ai Guvernului și Băncii Naționale precum și ai autorităților administrației publice locale, a cărei competență se aprobă prin hotărâre a Guvernului. Ratele scadente aferente împrumuturilor contractate, dobânzile și comisioanele datorate de primărie se prevăd în bugetul local.

Primăriei comunei Gherăești i se interzice accesul la orice fel de împrumut, dacă totalul datoriilor anuale reprezentând ratele scadente la împrumuturile contractate, dobânzile și comisioanele aferente acestora, inclusiv ale împrumutului care urmează să fie angajat în anul respectiv, depășește limita de 20% din totalul veniturilor curente ale bugetelor locale, inclusiv cotele defalcate din impozitul pe salarii. În situația în care, pe parcursul execuției apar goluri temporare de casă, ca urmare a decalajului dintre veniturile și cheltuielile bugetului local, acestea pot fi acoperite prin împrumuturi fără dobândă, din disponibilitățile contului general al trezoreriei statului, numai după utilizarea fondului de rulment.

Instrumentele datoriei publice locale sunt, în principal, următoarele: titluri de valoare; împrumuturi de la băncile comerciale sau de la alte instituții de credit. Emiterea și lansarea titlurilor de valoare se pot face direct de către autoritățile administrației publice locale sau prin intermediul unor agenții sau al altor instituții specializate.

Împrumuturile contractate de unitățile administrativ-teritoriale pot fi garantate de către autoritatea administrației publice locale prin orice sursă de venituri. Orice garantare prin venituri devine valabilă și se aplică din momentul acordării garanției; veniturile care se constituie în garanție și care sunt încasate la bugetul local vor fi supuse condițiilor acordului de garantare respectiv, care se va aplica cu prioritate față de orice revendicări ale unor terți către autoritatea administrației publice locale respective, indiferent dacă aceste terțe părți cunosc sau nu cunosc acordul de garantare. Documentul prin care se încheie acordul de garantare prin venituri trebuie înregistrat la primărie sau, după caz, la consiliul județean respectiv și la împrumutător.

Datoria publică locală nu reprezintă obligații sau răspunderi ale Guvernului și aceasta va fi rambursată exclusiv din veniturile prin care s-a garantat împrumutul respectiv de către autoritățile administrației publice locale.

Sursele de finanțare aprobate prin bugetul primăriei comunei Gherăești în perioada 2006-2008 se prezintă astfel:

Sursa: Contul de execuție a bugetului local al Comunei Gherăești

Pentru perioada analizată se observă că cea mai mare pondere în total surse de finanțare au avut-o prelevările de la bugetul de stat, aceasta fiind singura sursă sau cea care asigură finanțarea de bază. Din anul 2006 și până în 2007 valoarea lor a fost într-o creștere continuuă iar în anul 2008 a scăzut șa 2340. Tot o sursă importantă de finanțare o reprezintă veniturile proprii, însă ele nu sunt suficiente pentru a acoperi necesitățile primăriei.

3.2.2. Modalități tehnice de finanțare a Primăriei Comunei Gherăești

Modalitatea tehnică de finanțare a primăriei de la bugetul de stat

Finanțarea instituțiilor publice are ca moment declanșator autorizația de deschidere a creditelor bugetare, pe care o dă Ministerul Finanțelor prin ordonatorii săi principali în numele instituțiilor centrale pe care le conduc. În activitatea lor, instituțiile publice consemnează creditele bugetare ca limită de finanțare.

Solicitarea, primirea și utilizarea mijloacelor financiare din buget cu titlu de credite bugetare, de către ordonatorii de credite, se face cu respectarea și îndeplinirea unor reguli:

orice cheltuială poate fi înscrisă sau efectuată din buget numai dacă este prevăzută într-un act normativ. Cuprinderea în buget a unei sume nu dă, în mod automat, dreptul de utilizare dacă nu există o autoritate în acest sens;

fondurile nu se acordă automat, ci numai pe măsura justificării utilizării sumei acordate;

exercitarea unui control financiar preventiv, riguros, exigent, în legătură cu necesitatea și oportunitatea cheltuielilor și aplicarea unui regim sever de economii în toate sectoarele de activitate;

finanțarea dintr-un singur buget.

Potrivit legii bugetare creditele bugetare se aprobă ca limită maximă pentru cheltuielile prevăzute într-un exercițiu bugetar potrivit principalelor destinații exprimate prin subdiviziunile clasificației bugetare (capitole). Finanțarea de la bugetul de stat se poate contura distinct prin tehnica deschiderii și repartizării de credite bugetare.

În acest sens, în acțiune sunt implicați următorii factori instituționali: Primarul Comunei Gherăești în calitate de OPC, Consiliul Local al Comunei Gherăești în calitate de finanțator și Trezoreria Finanțelor Publice Roman .

Creditele bugetare reprezintă sumele aprobate în bugetele locale, în bugetele instituțiilor publice de interes local, reprezentând limita maximă până la care se pot angaja cheltuieli. Folosirea creditelor bugetare pentru altă destinație decât cea aprobată este interzisă prin lege.

Creditele bugetare au ca sursă veniturile bugetare, ele sunt nerambursabile, nepurtătoare de dobânzi, și sunt utilizate în interesul general al statului sau al colectivității locale. Alocarea fondurilor din bugetul de stat și din bugetul local se face în limita creditelor bugetare, potrivit destinațiilor aprobate, cu respectarea dispozițiilor legale care reglementează efectuarea cheltuielilor respective. Efectuarea cheltuielilor bugetare privește operațiunile de angajare și plăti de casă, cuprinzând sumele pe care trezoreria teritorială le eliberează în numerar sau în contul unității administrative pe baza ordinului de plată, a cecului, sau a altor documente legale.

Deschiderea și repartizarea de credite bugetare, la rândul ei, ca tehnică bugetară poate fi abordată în două momente distincte și totodată succesive, ale finanțării: deschiderea de credite bugetare și repartizarea de credite bugetare.

Deschiderea de credite bugetare este autorizarea pe care o dă instituția ce gestionează bugetul public către unitatea operativă a Trezoreriei Finanțelor Publice din București prin care se dispune ca o anumită sumă de bani cu titlu de credit bugetar să treacă din contul bugetar în contul ordonatorului principal de credite bugetare (la solicitarea acestuia). La unitatea operativă a trezoreriei din București sunt deschise conturi atât pe fiecare buget public al statului cât și pentru ordonatorii de credite bugetare cu sediul în localitate.

Pentru deschiderea de credite bugetare Primarul Comunei Gherăești procedează astfel:

întocmete o cerere de deschidere de credite bugetare pentru fiecare capitol de cheltuieli aprobat, cu defalcarea pe categorii de cheltuieli (3 exemplare);

creditele se solicită pentru necesarul de cheltuieli pe un trimestru;

cererea se prezintă până pe 20 din ultima lună a trimestrului, împreună cu o notă de fundamentare către Direcția Generală a Trezoreriei;

Direcția Generală a Trezoreriei după analiza și verificarea cererii, aprobă deschiderea creditelor, după care procedează astfel: exemplarul 1 se transmite Trezoreriei Centrale, prin care se comunică deschiderea creditelor solicitate de ordonatorul principal de credite; exemplarul 2 rămâne la direcția generală a trezoreriei; exemplarul 3 se restituie ordonatorului principal de credite, prin care se confirmă deschiderea creditelor bugetare pe trimestrul respectiv.

Odată cu cererile pentru deschiderea de credite, ordonatorii principali prezintă Ministerului Finanțelor o notă justificativă, precum și Dispozițiile bugetare pentru repartizarea creditelor pentru următoarele tipuri de cheltuieli: cheltuieli proprii; cheltuielile ordonatorilor secundari din subordine; cheltuielile ordonatorilor de credite terțiari direct subordonați.

Principale elemente pe care trebuie să le conțină o cerere pentru deschiderea de credite sunt:

încadrarea sumelor solicitate în volumul creditelor aprobate și neconsumate pe prima perioadă pentru care se solicită creditele respective;

codificarea conturilor corespunzătoare clasificației bugetare și planului de conturi pentru activitatea Trezoreriei;

corectitudinea notelor justificative, pentru categoriile de cheltuieli menționate în cererile pentru deschiderea creditelor bugetare, în scopul stabilirii nivelului disponibilităților a cheltuielilor preliminare și pe această bază, a determinării mărimii creditelor ce pot fi deschise;

încadrarea valorii totale a dispozițiilor bugetare pentru repartizarea creditelor în totalul creditului bugetar cât și pe subdiviziunile acestuia.

După primirea și verificarea documentației, Direcția Generală a Trezoreriei înregistrează în contabilitatea proprie, în conturile corespunzătoare din afara bilanțului creditele repartizate de către ordonatorii principali de credite, pe seama instituțiilor din subordine aflate în județe și municipiul București.

Direcția județeană de Trezorerie Neamț procedează astfel:

grupează dispozițiile bugetare pe localități în care își au sediul instituțiile respective;

întocmesc un borderou în dublu exemplar pentru dispozițiile bugetare aferente fiecărei localități din județ;

expediază Trezoreriei Roman dispozițiile bugetare împreună cu borderoul pentru instituțiile care au deschise conturi la acestea;

reține dispozițiile bugetare ale instituțiilor publice care au deschise conturi la ea.

Trezoreria Roman verifică dacă datele din dispozițiile bugetare corespund cu datele din borderou după care exemplarul 2 se restituie Direcției județene a Trezoreriei Neamț pentru confirmarea primirii dispoziției bugetare, iar borderoul se păstrează împreună cu exemplarul 1.

Creditele deschise se înregistrează în contabilitatea Trezoreriei la toate nivelurile pe baza cererilor de deschidere a creditelor și a dispozițiilor bugetare, în contul în afara bilanțului 01 ”Credite deschise și repartizate pe seama ordonatorilor de credite finanțați de la bugetul de stat”. Primăria Gherăești poate efectua plăți de casă numai după primirea dispoziției bugetare de la Ministerul Finanțelor privind deschiderea de credite bugetare pe capitole de cheltuieli și clasificație economică, respectiv pentru cheltuieli de personal, cheltuieli materiale, prestări de servicii, investiții. Efectuarea cheltuielilor se poate face numai pe bază de acte justificative, întocmite în conformitate cu dispozițiile legale.

Deschiderea și repartizarea de credite bugetare (fluxuri informaționale)

Dispoziții bugetare de repartizare

Modalitatea tehnică de finanțare a Primăriei Comunei Gherăești din bugetul local

Tehnica de finanțare din bugetul local este cea de alocare de fonduri sau mijloace bănești. În cazul bugetului local angajarea de plăți se face numai în limita disponibilităților existente în cont. Practic, atât pentru bugetul local cât și pentru consumatorii de fonduri bugetare din bugetul local sunt deschise conturi de disponibil în care se fac încasări și din care sunt angajate plăți în limita încasărilor existente.

În cazul bugetului local finanțarea este inițiată de către primarul Comunei Gherăești, care în calitatea de OPC care se adresează cu o solicitare de fonduri către organul financiar local, prin care se solicită banii necesari desfășurării de acțiuni cu referire la activitatea proprie a consiliului local, dar și a ordonatorilor bugetari finanțați din bugetul local.

În finanțare este implicată și Trezoreria Finanțelor Publice Roman, întrucât aici sunt deschise conturi în legătură cu execuția de casă a bugetului local finanțator atât pentru unitatea administrativ teritorială, cât și pentru ordonatorii terțiari de credite.

Potrivit cu solicitarea ordonatorului principal de credite, compartimentul de specializare în gestiunea bugetului local dispune printr-un document specific (dispoziție bugetară ca o anumită sumă de bani să treacă din contul bugetului local în contul Primăriei Comunei Gherăești. Aceasta este informată de alimentarea contului său și poate angaja finanțarea. În același timp prin dispoziție bugetară de repartizare ordonatorul principal dispune către Trezorerie ca din contul său anumite sume să treacă în conturile ordonatorilor subordonați. După alimentarea conturilor acestora ordonatorii subordonați sunt informați de către Trezorerie, pentru a declanșa finanțarea proprie.

Acest proces de finanțare presupune anumite etape în desfășurarea sa:

Manifestarea inițiativei Primăriei Comunei Gherăești;

Întocmirea solicitării de fonduri pentru activitatea proprie, solicitare adresată către organul financiar;

Analiza solicitării de fonduri prin compararea bugetului local aprobat cu bugetul de venituri și cheltuieli aprobat al ordonatorului principal de credite, în strânsă legătură cu subdiviziunile corespondente cu luarea în considerare a disponibilităților existente în bugetul local și a priorităților de finanțat din acesta;

Întocmirea dispoziției bugetare (ordin de plată) către Trezoreria Finanțelor Publice Roman cu referire la suma dispusă pentru alimentare din contul bugetului local în contul ordonatorului bugetar de credite;

Virarea sumei dispusă de primarului din contul bugetului local în contul OPC;

Informarea Primarului de alimentarea contului său de la Trezoreria Finanțelor Publice;

Dispoziția dată de Primar către Trezorerie unde are deschis contul pentru a se alimenta contul de disponibil al ordonatorilor subordonați;

Virarea sumelor din contul Primarului către conturile ordonatorilor subordonați;

Alimentarea conturilor de disponibil ale ordonatorilor terțiari de credite (OTC);

Informarea (OTC) privind alimentarea conturilor lor de disponibil de la Trezorerie;

Finanțarea instituției publice e consemnată la acest nivel în evidența bugetară odată cu comunicarea cererii de deschidere de credite bugetare a limitei valorice globale și structurale până la care se pot consuma mijloace bănești. În evidența instituției, creditele bugetare aprobate figurează în debitul unui cont în afara bilanțului cu aceeași denumire.

Fluxul informațional în finanțarea din bugetele locale

Utilizarea efectivă a creditelor bugetare și a fondurilor alocate. Plăți pentru cheltuieli

Finanțarea cheltuielilor din bugetele locale se efectuează pe baza unor principii:

dimensionarea cheltuielilor și repartizarea lor pe destinații se fundamentează pornind de la obiectivele strategice de dezvoltare și de la prioritățile locale. Autoritățile administrației publice locale elaborează proiectul de buget anual ținând seama de programul de investiții detaliat pe obiective și ani de execuție și de prognoza bugetului pe următorii trei ani;

cheltuielile nu se pot înscrie în bugetul anual și nu se pot efectua dacă nu există o bază legală în acest sens;

cheltuielile se pot înscrie în bugetele locale și se pot aproba în măsura în care se asigură resursele financiare necesare. Dacă în cursul exercițiului bugetar se propun acțiuni care majorează cheltuielile din bugetele locale aceasta presupune asigurarea resurselor financiare necesare acoperirii sporului de cheltuieli;

cheltuielile prevăzute și aprobate pe capitole și articole au destinație precisă și limitată. Prin bugetele locale se aprobă credite în limita cărora se pot angaja și efectua cheltuieli care reprezintă limite maxime ce nu pot fi depășite în cursul exercițiului bugetar;

alocațiile pentru cheltuieli de personal aprobate prin buget nu pot fi majorate prin virări de credite;

cheltuielile din bugetul local se efectuează pe baza aprobării ordonatorului de credite și cu avizul persoanelor desemnate să exercite control financiar preventiv;

cheltuielile din bugetele locale se realizează pe baza documentelor justificative care reflectă angajamentele contractuale sau din convenții, primirea bunurilor materiale, prestarea serviciilor, executarea de lucrări, plata salariilor, plata obligațiilor bănești;

cheltuielile pentru investițiile județelor, municipiilor, orașelor, comunelor, instituțiilor publice județene și locale care se finanțează din bugetele locale și din împrumuturi se reflectă în programul de investiții al fiecărei unități administrativ-teritoriale ce se aprobă ca anexă la bugetul local de către consiliile județene sau locale;

în efectuarea cheltuielilor din bugetele locale se urmărește criteriul eficienței, respectiv raportul dintre acțiunile realizate și resursele utilizate.

Primăria Comunei Gherăești alocă fondurile care ajung în contul bugetului local, atât pentru cheltuielile pe care primăria le face pentru a asigura desfășurarea în bune condiții a atribuțiilor pe care aceasta le are, cât și pentru finanțarea unor acțiuni și activități de interes local.

Din bugetele locale se finanțează acțiuni social-culturale, sportive, de tineret, inclusiv ale cultelor, acțiuni de interes local în beneficiul colectivității, cheltuieli de întreținere și funcționare a administrației publice locale, cheltuieli cu destinație specială, precum și alte cheltuieli.

Tabel 7:Principalele direcții spre care se îndreaptă fondurile primăriei Gherăești

Instituțiile publice subordonate primăriei pot face plăți de casă numai în limita creditelor deschise de către Consiliul Local al Comunei Gherăești, în limita bugetului aprobat anual și pe trimestre, pentru fiecare subdiviziune a clasificației economice.

Flux informațional generat de ridicarea sumelor pentru plata salariilor la Primăria Comunei Gherăești de la Trezoreria Roman

2 2

2

CEC – ul pentru ridicarea din cont a sumelor nete de plată pentru salarii; Situația recapitulativă privind plata salariilor pe luna în curs, întocmită separat pentru fiecare capitol bugetar; nota Justificativă pentru cheltuielile salariale, întocmită pe capitole de cheltuieli; ordine de plată pentru virarea din cont pentru impozitul pe salarii reținut, a CAS și CASS.

2. În vederea avizării din cont a sumei salariilor Trezoreria verifică și analizează următoarele:

* respectarea numărului de salariați aprobat prin statul de funcții;

* respectarea dispozițiilor legale privind salariile și a celorlalte drepturi (indemnizații de conducere, sporuri);

* stabilirea sumelor de plată și încadrarea acestora în disponibilul de credite bugetare la subdiviziunea cheltuieli de personal;

* stabilirea contribuțiilor pentru asigurări sociale, fondul de șomaj și întocmirea corectă a ordinelor de plată.

3. După realizarea verificării și introducerea în documente a eventualelor modificări, compartimentul din cadrul trezoreriei vizează cec-ul pentru suma care urmează a fi ridicată de la casa plătitoare din trezorerie și apoi îl remite casieriei pentru eliberarea sumei; apoi efectuează plata contribuțiilor datorate de primărie BASS, BAS, BS și FS.

Lucrări generate de încheierea execuției bugetare

Execuția bugetelor publice poate fi definită ca o etapă finală a procesului bugetar ce exprimă ansamblul de măsuri, tehini, metode, procedee care se folosesc în legătură cu realizarea indicatorilor finanțelor publice prevăzuți și aprobați prin balanțele financiare operative.

Un aspect important al execuției bugetului local îl reprezintă execuția de casă la nivelul Trezoreriei Publice. Realizarea veniturilor se concretizează prin vărsarea, plata, încasarea, controlul, lor de pe poziția contribuabililor și ainstituțiilor financiar –bancare- cea mai mare parte a obligațiilor bugetare se realizează la inițiativa contribuabililor care acționează în nume propriu. La rândul lor organele fiscale sunt în poziția de a prelua prin impunere-debitare alte venituri.

Încasarea propriu-zisă a veniturilor se realizează separat pe categorii de contribuabili(agenți economici, persoane fizice, instituții publice), pe bugete publice și pe categorii d evenituri corespunzătoare clasificației prin metode, tehnici și procedee stabilite de unitățile operative ale Trezoreriei Finanțelor Publice. Execuția părții de cheltuieli a bugetului local se derulează separat de venituri, deoarece presupune metode, procedee și noțiuni diferite.

Finalitatea execuției bugetare se regăsește în documente care consemnează realizarea indicatorilor de venituri și cheltuieli, mai întâi la contribuabili, prin bilanțuri contabile și fiscale, precum și la ordonatorul de credite bugetare, apoi la instituțiile ierarhic superioare.

Încheierea exercițiului bugetar reprezintă un ansamblu de măsuri, operațiuni, proceduri și atitudini, care, potrivit legislației finanțelor publice, au menirea să contureze cu exactitatea nivelul realizării indicatorilor de venituri și cheltuieli la toți participanții la relațiile bugetare.

Încheierea execuției bugetelor locale este axată pe două categorii de operațiuni:

Regularizarea soldului presupune următorele operațiuni: rambursarea împrumutului temporar din fondul de tezaur al Consiliului Județean precum și a împrumutului din fondul de rulment, regularizarea cu bugetul de stat a subvențiilor primite pentru asigurarea protecției sociale pentru energie termică precum și a celor investiți;întocmirea în primele zile ale lunii ianuarie a anului următor a situației privind executarea fiecărui buget local pe baza soldului contului de venituri și a contului de cheltuieli din bilanțul Trezoreriei. Contul de execuție astfel întocmit cuprinde: veniturile proprii pe capitole și subcapitole, sumele defalcate din impozitul pe salarii, subvenții primite de la bugetul de stat, cheltuielile pe capitole și titluri, soldul fiecărui buget local reprezentând diferențe între încasări și plăți care se regularizează potrivit precizărilor din instrucțiunile Ministerului Finanțelor Publice. După efectuarea operațiunilor de regularizare cu bugetul de stat precum și în cazul bugetelor locale care și-au acoperit cheltuielile din venituri proprii și din sume defalcate din impozitul pe salarii, se procedează la încheierea fiecărui buget local.

Înregistrarea în contabilitate presupune: încheierea contului de venituri prin contul ”soldul bugetului local”, încheierea contului de cheltuieli, repartizarea soldului excedentar al bugetelor locale între fondul de tezar al consiliului județean și fondul de rulment propriu al fiecărui buget local aferent snului financiar încheiat

Execuția bugetară se încheie la data de 31 decembrie a fiecărui an. Orice venit neîncasat și orice cheltuială angajată, lichidată și ordonanțată dar neplătită, se trec în contul bugetului pe anul următor. De asemenea creditele bugetare neutilizate până la închiderea anului sunt anulate de drept.

BIBLIOGRAFIE

Ștefura, Gabriel, Proces bugetar public, Editura Universității Alexandru Ioan-Cuza, Iași, 2008;

Voinea, Ghe M. Ștefura, Gabriel, Boariu, Angela, Soroceanu Mircea, Impozite, taxe și contribuții, Editia a II-a, Editura Junimea, Iași, 2005;

Legea nr. 500 din 2002 privind finanțele publice, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr.597, din 13 august 2003;

Legea nr.571/2003 privind Codul Fiscal din 22/12/2003 Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 927 din 23/12/2003;

Legea finanțelor publice locale nr. 273/2006;

Legea nr. 188 din 1999 privind statutul funcționarului public, republicată în Monitorul Oficial nr. 251 din 22 martie 2004;

Ordonanța de urgență nr. 1 din 29 ianuarie 2009 privind unele măsuri în domeniul salarizării personalului din sectorul bugetar;

Ordonanța de urgență nr. 6 din 24 ianuarie 2007 privind unele drepturi salariale ale funcționarilor publici;

Hotărârea nr. 40, din 25 septembrie 2008 privind aprobarea organigramei, statului de funcții și numărul de personal a Consiliului Local al Comunei Gherăești;

Hotărârea Consiliului Local al Primăriei Gherăești privind aprobarea impozitelor și taxelor pentru anul 2008;

Regulamentul de organizare și funcționare a Primăriei Comunei Gherăești;