Descrieți modul în care este distribuită puterea politică în România de astăzi data elaborării 28.01.2019 Student Cristian Stamatin Constituț ia nu… [618524]

SOCIOLOGIE POLITIC Ă

Derapajele statului de drept
Ioan Alexandru

Descrieți modul în care este distribuită puterea politică
în România de astăzi

data elaborării 28.01.2019
Student: [anonimizat], dar și o lege fundamentală care să răspundă celor
două deziderate înscrise în declarația drepturilor omului și cet ățeanului:
1. Recunoașterea drepturilor și libertăților fundamentale
2. Structură a organelor de decizie colectivă care să aibă în vedere separarea puterilor, mai
exact, a competențelor distribuite diferitelor autorități, astfel încât , nicio autoritate publică
să nu poată deține o putere absolută.
Într-un stat de drept, nicio putere nu se poate supraordona celorlale.
Democrația constă într -o serie de reguli care în principal stabilesc două lucruri și anume:
1. Cine e autorizat să adopte deciziile colective
2. Cum, prin ce proceduri pot fi luate aceste decizii1
Buna guvernare
Acest concept de guvernare a pătruns progresiv în zona politică și în cea publică. La noi se
pare că ar fi cuvântul care exprima cel mai clar așteptările cetățenilor privind comportamentul
oamenilor politici și al autorităților și instituțiilor adminstrației publice.
Conceptul de guvernare (de buna guvernare) poate să genereze speranța reformulării
concrete a noțiunii de interes general, ca principal obiectiv al puterii publice constituită democratic
în temeiul unui contract social. Acest nou tip de contract social n -ar mai fi ficțiunea pe care o
cunoaștem, ci o realizare concretă, cotidiană a ideii că exercit area puterii politice este
indispensabilă, cu condiția că la luarea deciziei să participe cetățenii, sindicatele, agenții
economici, ONG -urile și toți partenerii sociali. Scopul este creșterea eficacității acțiunilor și
politicilor publice, bazată pe o rel ație de contract între cetățeni și aleșii poporului. Noțiunea de
guvernare nu ar mai constitui o problemă de dominație, ci de dialog social.
Esența noțiunii de guvernare constă în existența unui mecanism de conducere, de guvernare
care nu are nevoie pent ru a funcționa, de autoritatea, sancțiunile și delanșarea pârghiilor de
coerciție publică. Conceptul de guvernare poate deveni o pârghie care să permită reîntoarcerea la
coeziunea socială în jurul structurilor administrative intermediare slăbite, prin intr oducerea
participării cetățenilor la decia p ublică. 2

1 Ioan Alexandru, Derapajele Statului de drept, (București: Universul Juridic, 2008)
2 Ioan Alexandru, Derapajele Statului de drept, (București: Universul Juridic, 2008)

Slăbirea puterii, a autorității eficacității guvernelor se accentuează proporțional cu
extinderea câmpului lor de aplicare și a hipertrofiei aparatului birocratic. Puterea politică a tatului
democratic este limitată din mai multe cauze:
 Guvernele, ca expresie a puterii politice, sunt ținute să respecte și să țină seama de
birocrația diferitelor administrații,de autoritatea judecătorească care au avantajul că
durează mai mult decât guvernele și cunosc mai bine dosarele.
 Guvernele, trebuie să se înțeleagă cu liderii sindicali și să încheie un fel de fel de pacte
sociale. În caz contrar, atât birocrația cât și justiția sau sindicatele pot obstrucționa
reformele pe care le agreează.
 Guvernele treb uie să se înțeleagă și cu aleșii locali (baronii locali), ci diverse și multiple
grupuri de pre siune
 Guvenele, trebuie să se înțeleagă și cu opoziția care, în funcție de pozișia și ponderea din
parlament, este capabilă să paralizeze inițiativele executivului .
 Guvernele sunt confruntate cu puterea mafiilor ce reușesc să exercite o influență as upra
vieții politice, economice, administrației sau justiței3
Toate aceste cauze reduc capacitatea de acțiune a guvernelor și generează p stare de nemulțumire
a acestora li limitarea la măsuri, posibil a fi concretizate în condițiile presiunilor .
 Reformele justiției nu pot fi realizate decât prin creșterea competenței profesionale și
asigurare pregătirii continue a magistraților.
 Este necesa ră redistribuirea co mpetențelor.
 Necesitatea armonizării practicii judiciare ar una din soluțiile care ar contribui la
reabilitarea încrederii în justiție. Această armonizare trebuie realizată prin eliminarea
divergențelor cât și în practica Curților Europene de la Luxemburg și Strasbourg pentru a
evita în viitor obligarea statului la despăgubiri față de cei care în țară au pierdut procesele.
 Regândirea competențelor Ministerului Justiției ca autoritate administrativă în raport cu
autoritățile judiciare (Consiliul Superior al Magistraturii, ÎCCJ, Parchetul de pe lângă ÎCCJ
și sistemul instanțelor judecătorești) este necesar să se înțeleagă corect rolul Consiliului
Superior al Magistraturii care nu trebuie și nu poate deveni autoritatea administrativă
princare să se asigure rea lizarea politicii guvernului în domeniul judiciar. Acest organism
nu înlocuiește Ministerul Justiției.4

Caracterul dinamic al relației politică -administrație -justiție
 Autoritatea judecătorească trebuie să fie cât se poate de independentă față de guvern sau
față de majortatea politică, fie sub forma unei veritabile puteri judiciare a unui drept
pretorian, suprem, fie că autonomia sa funcțională o limitează, în privința aplicării legilor.

3 Ioan Alexandru, Derapajele Statului de drept, (București: Universul Juridic, 2008)
4 Ioan Alexandru, Derapajele Statului de drept, (București: Universul Juridic, 2008)

 Justiția de drept comun este ea însăși dpdv obiectiv politică, în sens ul că este organizată și
se pronunță confrom unor norme adoptate potrivit unor concepte politice bine determinate.
 Justiția politică are drept misiune, fie să frâneze puterea (răspunderea penală a celor care o
exercită), fie s -o întărească (reprimând actel e de opoziție față de putere).
 Administrația statelor Europei Occidentale se situează la confluența a două modele
teoretice: modelul liberal și modelul weberian.
 Modelul Liberal: pune baiere uneori intervenției statului în domeniile economice și
politice. Este fondat pe principiu de separare între instanțele administrației publice și toate
celelalte elemente ale sistemului statal.
 Modelul Weberian: un model organi zare birocratico -monocratică format pe un principiu
de ierarhie și subordonare. Aceste 2 principii (subordonare – separare) se găsesc în ambele
modele, ce formează un echilibru pe baza căruia este organizat modelul occidental de
administrație.
 Subordonar ea instanțelor economice și administratice, se reflectă într -un stat făcut pentru
a constrânge și a comanda.
 Separarea dintre instațele economice și administrative, reprezintă mijlocul de asigurare a
echilibrului necesar protecției autonomiei individului f ață de stat.
 Administrața publică nu trebuie să aibă după modelul liberal, decât o funcție de organizare
și de producție economică.
 Tripla subordonare pe care este fondat modelul occidental – instanțele economice celor
administrative, cele administrative c elor politice și instanțele administrative inferioare
celor superioare – se pot inversa.
 Există 3 tipuri de strategii privind viitorul administrației publice: strategii non -intervenție
(în a lăsa dezechilibrele să acționeze în sensul în care se produc, f ără a interveni în
dezvoltarea proceselor de transformare prin politici), strategii de intervenții prin investiții
(reforma structurilor administrației generale constituie punctul de sprijin al acestei
strategii), startegii de ruptură (transformarea radica lă a unei structuri prin inversarea relației
existente)5

5 Ioan Alexandru, Derapajele Statului de drept, (București: Universul Juridic, 2008)

Bibliografie

 Ioan Alexandru, Derapajele Statului de drept, (București: Universul Juridic, 2008)