Descrierea Soiului Cabernet Sauvignon

Descrierea soiului Cabernet Sauvignon

Cabernet Sauvignon: soi de origine franceza care se cultiva pe suprafete mari in regiunile Bordeaux si Mѐdoc. La noi in tara detine in prezent cea mai mare suprafata din grupa soiurilor pentru vinuri rosii de calitate.

CARACTERE MORFOLOGICE

Rozeta este puternic scamoasa, verde albicioasa, alb-liliachiu. Lastarul este verde-cafeniu, usor scamos. Inflorescenta este cilindro-conica, uneori aripata. Floarea este hermafrodita normala cu 5-6 stamine mijlocii si ovar bilocular rotund cu stil scurt. Polenul este fertil si abundent. Frunza adulta este de marime mijlocie, usor rotunjita, gofrata, de culoare verde inchis, scamoasa pe partea inferioara, cu 5 pana la 7 lobi. Sinusurile laterale superioare sunt profunde, inchise, cu lumen usor triunghiular. Sinusul petiolar este semideschis ovoidal sau inchis, de forma circulara. Nervurile sunt putin rosietice spre baza. Dintii au baza latita si cu laturi usor convexe. Petiolul rosietic este egal cu nervura mediana.

Strugurele este mic, conic, lax. Bobul este sferic, mic, negru-albastrui, cu pielita groasa, cu miez zemos si gust ierbos.

INSUSIRI BIOLOGICE

Este un soi de vigoare mijlocie de crestere, cu o perioada de vegetatie destul de lunga (180-190 zile). Soiul dezmugureste si porneste tarziu in vegetatie, isi matureaza bine lemnul toamna, pe 70-80% din lungime si chiar mai mult in unele centre din sudul tarii, devenind dens si tare. Este un soi tolerant la seceta, are rezistenta sporita la putregaiul cenusiu, sensibil la fainare, antracnoza, acarieni. Fertilitatea este mijlocie, formeaza 40-60% lastari fertili. Soiul se caracterizeaza printr-o capacitate medie de emitere a lastarilor din mugurii aflati pe lemn batran, iar potentialul de regenerare al butucilor se inscrie in aceeasi clasa.

PARTICULARITATI DE CULTURA

Studiile realizate au demonstrat ca soiul da foarte bune rezultate condus pe forme semiînalte, tipul de taiere Guyot pe semitulpina, cu o incarcatura de ochi de 16-22 ochi/m2, repartizata pe coarde lungi de 10-12 ochi.

CARACTERE TEHNOLOGICE

Soiul Cabernet Sauvignon isi matureaza strugurii in epoca a-V-a, cand acumuleaza 200g/l zaharuri, aciditatea variaza intre 4,9 g/l H2SO4 – 6,6 g/l H2SO4. Productia de struguri este relativ mica, 5-7 t/ha.

Vinul tanar este astringent, aspru, insa pe masura ce se invecheste devine tot mai catifelat, echilibrat, intens colorat, rosu-rubiniu si cu un buchet foarte placut si un pronuntat caracter de soi.

Se cultiva in foarte multe centre viticole din tara noastra (74), centre viticole amplasate in zona colinara a subcarpatilor din Muntenia si Oltenia, in sudul Moldovei, in Dobrogea precum si in unele centre viticole din vestul tarii.

Descrierea soiului Merlot

Merlot: soi originar din Franta.

CARACTERISTICI MORFOLOGICE

Rozeta este pufoasa, alb-verzuie cu nuanta violacee. Varful lastarului este pufos, verde-albicios. Lastarul este verde cu striuri cafenii, scamos. Inflorescenta este uniaxiala, cilindro-conica, uneori aripata. Floarea este hermafrodita normala, are 5 stamine lungi, iar ovarul bilocular este conic cu riduri longitudinale. Polenul este fertil si abundent. Carceii sunt verzi si scamosi. Frunza adulta este de marime mijlocie, usor latita, gofrata, de culoare verde inchis, pentalobata. Sinusurile laterale superioare sunt inchise, de forma ovoidala, iar sinusul petiolar este in forma de lira bine conturata. Dintii sunt marunti, cu marginile drepte sau usor convexe si varful ascutit. Petiolul are o coloratie antocianica la baza.

Strugurele este de marime mijlocie, de forma conica, compact. Bobul este sferic, mic-mijlociu, acoperit cu o pielita groasa, colorata negu-intens. Miezul este zemos si mustul incolor.

INSUSIRI BIOLOGICE

Soiul Merlot prezinta vigoare de crestere mijlocie-mare, cu o perioada de vegetatie mijlocie-lunga (180-200 zile). Pe terenuri foarte fertile soiul inregistraza cresteri mari ale lastarilor, un aparat foliar bogat, iar butucii se remarca printr-o longevitate mare. Suporta temperaturi scazute de pana la -18OC si este slab tolerant la seceta, de aceea stabilirea arealelor de cultura pentru acest soi impune o atentie deosebita. Dovedeste o toleranta mare la putregaiul cenusiu si la fainare, dar este sensibil la atacul manei. Fertilitatea soiului este mare, 60-80% lastari fertili.

PARTICULARITATI DE CULTURA

In plantatiile pe rod, tipul de taiere care a dat cele mai bune rezultate este Guyot pe semitulpina, cu incarcaturi de ochi ce variaza in functie de arealul de cultura. Soiul Merlot se inscrie in grupa soiurilor cu potential mare de productie, insa pentru obtinerea unor vinuri de calitate superioara se recomanda ca nivelul incarcaturii de ochi sa fie in jur de 30 de ochi/butuc.

CARACTERE TEHNOLOGICE

Soiul isi matureaza strugurii in epoca a-V-a, practic strugurii incep sa se matureze chiar din prima decada a lunii septembrie. La maturitate deplina, acumuleaza cantitati mari de zaharuri, care ating usor valorile cuprinse intre 188-230g/l zaharuri, pe fondul unei aciditati totale de 4,0-4,5 g/l H2SO4.

Greutatea medie a unui strugure este de 88-123 grame, iar a 100 de boabe 120-140 grame. Productiile obtinute sunt mijlocii si variaza foarte mult cu arealul viticol, intre 6-15 t/ha.

Vinul obtinut este colorat rosu-rubiniu, echilibrat din punct de vedere gustativ, cu buchet intens, aroma de fruct si care in linii generale este apropiat valoric (organoleptic) de cel de Cabernet Sauvignon.

Se cultiva in foarte multe centre viticole (76) practic in toate acele areale viticole favorabile culturii soiurilor pentru vinuri rosii, in sudul Moldovei, in Regiunea dealurilor Munteniei si Olteniei, in Dobrogea si insular in zona de est a tarii.

Descrierea soiului Riesling italian

Riesling italian: soi de origine necunoscuta, dar se pare ca ar proveni din România.

CARACTERE MORFOLOGICE

Rozeta este pufoasa, alb-verzuie. Vârful lastarului este pufos, alb-verzui. Lastarul este verde cu striuri cafenii, usor scamos. Inflorescenta este cilindrica. Floarea este hermafrodita normala, staminele in numar de 5 au marime mijlocie. Frunza adulta este usor alungita, de marime mijlocie, colorata verde-deschis, cu limb neted, subtire, scamoasa, cu 3-5 lobi. Sinusurile laterale sunt in forma de V, iar cele superioare se intalnesc si sub forma ovoidala, iar sinusul petiolar este deschis, in forma de lira. Dintii sunt foarte caracteristici, lungi, foarte ascutiti si cu marginile drepte. Nervurile sunt verzi, iar petiolul verde-rosietic. Strugurele este cilindric, de marime mijlocie, cu o ramificatie lunga. Bobul este mic, sferic, cu pielita subtire, cu punct pistilar persisitent. Miezul este zemos, iar mustul necolorat.

ÎNSUSIRI BIOLOGICE

Soi de vigoare mijlocie, cu o perioada de vegetatie mijlocie spre lunga (170-210 zile). Prezinta toleranta mijlocie la ger (-22OC), la oidium si putregaiul cenusiu, dar este foarte sensibil la seceta. Este un soi fertil, formeaza un procent de 80% lastari fertili

PARTICULARITATI AGROTEHNICE

In plantatii se poate conduce atat in forma joasa, cat si semiînalta. Pentru obtinerea unor vinuri de consum curent (de masa) se lasa o incarcatura mai mare, iar pentru obtinerea unor vinuri superioare incarcatura optima de ochi este de 30-40 ochi/butuc.

CARACTERE TEHNOLOGICE

Maturarea strugurilor incepe din decada a doua a lunii septembrie in arealele sudice si se prelungeste pana in prima decada a lunii octombrie. Acumuleaza zaharuri cuprinse intre 157 si 202 g/l. Aciditatea variaza in limite normale de la 3,6 g/l H2SO4 la 5,9 g/l H2SO4.

Productia medie variaza de la 10 t/ha la 15 t/ha. Vinul obtinut este un vin sec, de culoare galben-verzuie, cu aciditate normala, suficient de corpolent.

Riesling italian este un soi cu larga raspandire, cultivat in foarte multe centre viticole ca soi pentru vinuri superioare.

Bibliografie

1.Metodici de prognoză și avertizare a tratamentelor împotriva bolilor și dăunătorilor plantelor de cultură, Edit. Filaret, București, 1980

2.TOMOIAGĂ LILIANA, Bolile și dăunătorii viței de vie prevenire și combatere, Edit. Mediamira, Cluj-Napoca, 2006

3.IOAN MIRICĂ, AFRODITA MIRICĂ, Protecția viței de vie împotriva bolilor și dăunătorilor, Edit. Ceres, București, 1986

4. MARINELA STROE, Ampelografie, Facultatea de Horticultura, 2012

5. Ampelografia Romaniei, vol. I-VIII, Gh. Constantinescu si colab. 1962-1971

Criterii de apreciere a atacului

După GA(%) calculat

Ca urmare a infecțiilor și invaziilor de agenți patogeni și dăunători la plantele de cultură se disting două momente principale: atacul și dauna (paguba).

La vița de vie atacul este reprezentat valoric prin frecvență (F%), intensitate (I%) și grad de atac (GA%).

Frecvența atacului este valoarea relativă a numărului de plante sau organe ale plantei atacate (n) raportate la numărul de plante sau organe observate (N). Valoarea frecvenței se realizează prin observații directe asupra unui număr de plante sau organe. În urma observațiilor , datele brute se generalizează prin relația:

F%= nx100

N

Intensitatea atacului este valoarea relativă prin care este dat gradul de acoperire sau de extindere a atacului pe plantă, raportând suprafața atacată la suprafața totală observată.

Drept criterii pentru redarea intensității se folosesc scări ce pot avea un număr diferit de clase de notare. În țara noastră se folosește în prezent scara cu 6 clase de intensități de atac, corespunzătoare unor anumite intervale de procente ale intensității atacului (tabelul 1).

Tab.1

Scara de notare cu 6 clase a intensității

atacului de boli și dăunători la plante

Expresia relativă a intensității atacului este dată de relația:

I= ∑(ixf)

n

unde:

i = nota sau procentul de acoperire cu atac

f = numărul de cazuri cu atac la fiecare notă

n = numărul total de cazuri cu atac

Gradul de atac (GA) reprezintă expresia extinderii gravității atacului asupra culturii sau numărului total de plante la care efectuăm observațiile și este dat de relația:

GA% = F x I

100

Dauna sau paguba este exprimată prin noțiunea „grad de dăunare” (GD%) și este reprezentată valoric prin pierderea relativă a cantității de recoltă la o plantă sau la o cultură în raport cu recolta obținută de la o plantă sau cultura neatacată. Dauna poate fi redată prin relația:

GD% = s – b x 100 = (1 – b) x 100

s s

unde:

s = producția plantei sau culturii neatacate (sănătoase)

b = producția plantei sau culturii atacate