Descrierea sistemului pentru sortare . [302456]

Descrierea sistemului pentru sortare .

[anonimizat] a se asigura că procesul de fabricație este mai eficient . [anonimizat] , în general constau în a [anonimizat] , recunoscând caracteristicile relevante care îl fac acceptabil sau nu putându-l separa de piesele din categoria lui . [anonimizat].

[anonimizat].

Primul pas către realizarea standului a [anonimizat].

Un conveior format din două curele sincrone paralele este folosit pentru a direcționa cutiile către postul de sortare. Acestea sunt conduse de către un motor electric . Pe cele două curele sunt încărcate cutii de diferite înălțimi ce urmează să fie direcționate către postul de stocare corespunzător.

[anonimizat]-a lungul benzilor.

Cutiile au o lățime standard de 120mm.

Figura 1. Modelul virtual (varianta 1)

Explicarea componentelor sistemului pentru sortare

Reprezentarea fizică a standului, fara pistoanele pneumatice pentru direcționarea pieselor in momentul în care acestea vor fi detectate este reprezentata in figura 2.

Figura 2. Model virtual+Model fizic

Următorul pas in realizarea fizică a fost acela de a [anonimizat] ‚L’ [anonimizat] 3.

Fixarea pe stand a profilului din aluminiu a fost realizată prin intermediul șuruburilor de prindere.

Figura 3. [anonimizat], [anonimizat] a-l modifica.

Figura 4.

Sisteme similar de tip ATT

Sistem pentru sortarea coletelor și plicurilor (SIEMENS)

Coletele ridicate din teren sunt încărcate în sistem prin partea dreaptă. Acestea sunt cântărite automat și măsurate ca dimensiuni înainte de inducția pe conveiorul principal de sortare. Dacă gabaritul este mult diferit de ceea ce a declarat clientul (și ceea ce a plătit), primește automat o avertizare să fie mai atent.

Figura 5. Ridicarea coletelor

Coletele ajung pe un conveior principal ce are aproape 400 de segmente. [anonimizat], astfel încât cele cu greutate mai mare (măsurată la pasul anterior) [anonimizat].

Figura 6. Colete situate pe conveiorul principal

Conveiorul avansează cu 2,3 metri/[anonimizat]. [anonimizat], iar după scanare computerul care controlează totul are informațiile complete despre un colet: de la cine a venit, [anonimizat], pe ce segment al conveiorului se află.

Scannerul AWB este o solutie de urmarire a coletelor livrate. Exista aplicația pentru mobil, fie pe telefonul lor Android sau iPhone, pentru a scana rapid codul de bare de pe ambalaj! Fotografia este salvată în dispozitiv și a trimis la un server FTP (File Transfer Protocol- este un client-server de protocol care se bazeaza pe doua canale de comunicare între client și server: un canal de comandă pentru controlul conversației și un canal dedate pentru transmiterea conținutului fișierului.), fie imediat, fie atunci când o conexiune la internet este disponibil.

Figura 7.

Imediat ce utilizatorul deschide aplicatia, aceasta ii va accesa camera sa preia o captura a codului de bare de pe colet/produs.

Trebuie doar sa se pozitioneze codul in interiorul dreptunghiului iar aplicatia il va scana.

Figura 8. Scanner AWB

Plicurile de până în 35 cm sunt puse teanc la intrarea în mașinărie de unde sunt preluate automat, unul câte unul, și puse pe un conveior.

Figura 9. Conveior vertical cu suprafață aderentă pentru prinderea plicurilor.

Ulterior plicurile ajung pe un conveior orizontal și se îndreaptă către scannerul de AWB.

Figura 10. Scanner AWB

AWB-ul lipit pe plicuri este scanat automat. Sistemul află astfel care este destinația plicului din fiecare segment al conveiorului.

Figura 11. Scanarea plicurilor

Sub conveior se află cutii de transport, câte una pentru fiecare punct de lucru FAN Courier din țară. Când plicul ajunge în dreptul cutiei corespunzătoare destinației sale, conveiorul se deschide acolo ca o podea capcană și plicul cade în cutia respectivă.

Figura 12. Conveior „capcana”

2.PREZENTAREA SI DETALIEREA UNOR SISTEME DE SORTARE SIMILARE

2.1. Masina automatizata pentru sortare folosind senzor de proximitate

Masina pentru sortare automatizata este capabila sa incorporeze flexibilitatea si sa separe diferite categorii de obiecte metalice feroase si in acelasi timp, sa le transporte catre un post de stocare, asa cum este definit prin intermediul automatului programabil si a senzorului de proximitate pentru detectarea unei game variate de obiecte.

Plasticul,lemnul si otelul au fost sortate in pozitia corecta intr-un timp de 9.903s,14.072s si respectiv 18.648s.

Modelul propus si dezvoltat poate fi adoptat de catre orice institutie sau industrie , ale carei practici se bazeaza pe mecatronica si sisteme de inginerie. Acest lucru ghideaza sectorul industrial pentru sortare si ofera ajutor institutiilor pentru a preda acest aspect.

INTRODUCERE

Manipularea materialelor implică mișcarea, depozitarea, controlul, și protecția materialelor în timpul fabricării, distribuției, consumului și eliminarii acestora.[1-5] Exista diferite sisteme de manipulare si echipamente industriale care folosesc sisteme de transport de tip conveioare. Acestea transporta obiectele de la sursa pana la terminal, in loc sa existe resurse umane insarcinate sa faca acest lucru, astfel se mareste viteza de operare. Sistemele de manipulare variaza de la simple rafturi pana la sisteme complexe precum conveioare suspendate, sisteme de tip AS/RS [1,2,6] .
Recent, au fost dezvoltate diverse sisteme de sortare. Cererile de sortare variază de la produse agricole, produse de larg consum fabricate, cărți,etc. In anul 2002 , Constantin Michael a raportat faptul ca orice metodologie de sortare poate fi clasificata in functie de doua aspecte:

Forma criteriului de agregare a modelului dezvoltat in scopul sortari;

Metodologia folosita in definirea parametrilor de sortare. [7-14] .

Cateva cercetari s-au bazat de asemenea pe sortarea automata, manuala si cea online. Spre exemplu , putini cercetatori au propus un sistem de sortare automata, fara implicare umana , utilizand un ciclindru pneumatic cu dubla actiune pentru a redirectiona obiectele/cutiile pe conveyor [15-18] . alte metode sunt electroforeza [19,20], transformarea morfologica a etichetarii materialelor [21] , fluorescent prin segmentarea imaginii [23,24,26] .

Aceste metode de sortare propus au diferite probleme. De exemplu , eficienta de sortare slaba , cererea de energie , flexibilitatea masinii . Pentru a se ridica deasupra deficientelor , sortarea eficienta a materialelor presupune conservarea energiei si imbunatatirea calitatii productivitatii , a fost propusa sortarea automata de catre diversi cercetatori [6,25-29] .

Modelul prezentat in aceasta lucrare are la baza tehnici de sortare automata. Prin urmare , cercetarea este de a proiecta si simula functionalitatile unui model pentru sortare automata folosind un sensor capacitiv de proximitate. Pentru a se realiza acest lucru au fost dezvoltate metode automate de sortare a obiectelor , imaginile acestora (adica plastic , lemn , otel) fiind capturate cu un senzor de proximitate , iar transportul de la un punct la altul se face cu ajutorul unui conveior. Conveiorul transporta automat obiectele sortate astfel incat cresc productivitatea , calitatea si profitul intreprinderii. Este important sa se cunoasca faptul ca sistemul de transport de tip conveior poate fi automat prin dinamica motoarelor de rulare permitand obiectelor sa se deplaseze pana in pozitia de detectie [30-32] utilizand semnalul senzorului pentru prelucra informatia procesata de PLC. Demarorul adopta principiul unui cilindru pneumatic si a senzorilor optici pentru a redirectiona cele trei obiecte in pozitia corespunzatoare.

Fig.1. Cureaua de pana

Se preconizează că această cercetare ar putea fi folosita pentru a spori predarea și învățarea ingineriei sistemelor mecatronicii la diferite instituție din întreaga lume , mai ales din Nigeria . Acest lucru ar spori cunoștințele și abilitățile de achiziție și de asemenea, o mai bună înțelegere a sistemelor mecatronice, atât în ​​teorie și practică [33-35] . Fundația are potențialul de a conduce la dezvoltarea analizei materiale high-tech pentru numărare care ar putea fi instalata în sistem [36-38] .

Fig. 2. Motor de curent continuu cu cutie de viteze pentru conveior

ELEMENTE DE CERCETARE

Caracteristicile senzorilor pentru detectarea obiectelor

Unitatea de conducere a masinii foloseste un conveior pentru a transporta obiectele de la origine pana la destinatie. Din literatura de specialitate, curelele plate (curelele de transmisie plate) si cele in ‘V’ [32,33] sunt cele mai folosite pentru masinile de sortare automata . Prin urmare , pentru aceasta cercetare au fost adoptate curele plate si din fibre (fibre naturale) .

Fig.3. Designul structural și principiul de funcționare al unui senzor capacitiv de proximitate.

Fig. 4. Faza unui oscilator cu detectie prin sensor de proximitate

Secțiunea de detecție a mașinii automatizate de sortare are un dispozitiv de detecție, care este format dintr-un senzor de proximitate capacitiv. Acest senzor schimbă capacitatea datorită distanței, cât și a tipului de obiect pentru de detectat.

Acest echipament are multe avantaje. De exemplu, capacitatea de a detecta obiecte de toate tipurile , metale și non-metale. In plus, acestea sunt ieftine, disponibile și ușor de configurat fiind în general utilizate în scopuri industriale .

Circuitul electric format de oscilator are capacitatea de a schimba câmpul magnetic indus datorită senzorului de curent așa cum este indicat în Fig.3.

Obiectele ce trebuie sortate sunt aranjate in ordine logica , astfel incat pe masura ce se apropie de senzorul de proximitate capacitiv , sa se ofere o frecventa de oscilatie maxima de iesire asa cum este prezentat in Fig. 4. Daca totusi obiectul se misca mai departe de senzor , este afisata o frecventa de oscilatie mai mica.

Sistemul de comanda

Conveiorul primeste semnalul de la senzorul de proximitate capacitiv pentru a actiona si a procesa logica programului , si in acelasi timp, pentru a rula asa cum este nevoie. Conveiorul porneste imediat ce un obiect este plasat pe el. Obiectul este transportat la zona de detectare a senzorului activat de catre PLC. Apoi se trimite un semnal catre un cilindru pneumatic cu dubla actiune pentru a redirectiona obiectul catre postul de stocare corespunzator caracteristicilor sale . Iesirea sistemului este alcatuita din doua parti : (1) un metal ; (2) nemetal . Senzorul trimite semnalul catre sistemul de control care sorteaza obiectele in diferite categorii.

Fig. 6. Conexiunea electronică a sistemului de sortare la PLC.

Fazele distantelor de detectie ale senzorului sunt adaptate conform acestei lucrari in Tabelul 1 si Figura 7.

Tabel 1. Detectia fazei senzorului de proximitate

Aceste distanțe sunt importante pentru a determina distanțele de la care frecvența maximă de oscilație poate fi detectata. Optimul detectarii distanțelor pentru diferite materialele sunt prezentate în tabelul 1. Alegerea tipului de de senzor de proximitate depinde numai de tipurile de obiecte și distanțele de detecție așa cum se arată în Fig. 7.

Obiectele testate pentru sortare au fost proiectate în așa fel încât să aibă aceeași formă și mărime. Greutatea lor poate varia datorită proprietăților chimice de material ale acestora.

Rezultatele sortarii

Rezultatul obținut arată că, pentru cele 15 încercări ale materialelor sortate folosind senzorii de proximitate capacitivi pentru diferite materiale în cadrul investigațiilor (adică din oțel, lemn și materiale plastice), obiectele au fost sortate în mod corect în compartimentul desemnat. Se poate observa că sistemului i-a luat 9,9, 14,1 și 18,5 pentru plastic, lemn și obiecte din oțel așa cum se arată în Fig. 9.

Cele trei rezultate sunt date in functie de timpul procesului de in care este detectata distanta de la senzor la obiect. Obiectul este redirectionat catre postul de stocare prin intermediul unui piston pneumatic. Postul de stocare se afla la o distanță de aproximativ 20 cm de marginea conveiorului.

Figura 8. Rezultatul sortarii automate a obiectelor

Figura 9. Reprezentarea grafica a rezultatelor sortarii

CONCLUZII

Metodologia propusă de modelare a mașinii de sortare în această lucrare poate fi adoptata și extinsa pentru a evalua și alte tipuri de senzori, care ar putea fi aplicabili pentru sortarea durabila a diferitelor obiecte.

Lucrarea de față este o abordare fundamentală pentru modelarea unei mașini automate si de fabricație.

Se observă că, indiferent de tipul de senzori utilizat, distanțele senzorilor de proximitate joacă un rol vital în fixarea timpului pentru sortare.
În general, se recomandă ca senzorii capacitive sa fie utilizati pentru sortarea in cadrul fabricației a obiectelor cu diferite proprietăți chimice.

Masina automata de sortare dupa culoare care utilizeaza senzorul de culoare TCS230 si microcontroller PIC

Rezumat :

Sortarea produselor este un proces industrial foarte dificil. Sortarea manuala continua creaza probleme consecvente. Această lucrare descrie un prototip de lucru proiectat pentru sortarea automată a obiectelor pe baza culorii. Senzorul TCS230 a fost utilizat pentru a detecta culoarea produsului și microcontrolerul PIC16F628A a fost folosit pentru a controla procesul general. identificarea culorii se bazează pe analiza frecvenței de ieșire a senzorului TCS230. Au fost utilizate doua conveioare ce sunt actionate separat , fiecare de catre un motor de curent continuu diferit. Primul conveior este utilizat pentru introducerea produsului ce urmeaza sa fie analizat de catre senzorul de culoare, iar al doilea conveior este folosit pentru a deplasa containerul, avand compartimente separate, pentru a separa produsele. Rezultatele experimentale promit că prototipul va îndeplini nevoile unei producții mai mari și o calitate precisă în domeniul de automatizare.

Cuvinte cheie: sortare dupa culoare, conveior cu curea, motor de curent continuu, PIC 16F628A, sensor de culoare TCS230.

INTRODUCERE

Echipamentele pot efectua sarcini extrem de repetitive mult mai bine decat oamenii. Oboseala lucratorilor de la linia de asamblare are drept consecinta performanta redusa si poate cauza probleme in mentinerea calitatii produsului. Un angajat care a fost insarcinat cu realizarea repetitive a unui task, poate ajunge in postura de a nu mai recunoaste culoarea produsului. Prin automatizarea mai multor sarcini in industrie se poate imbunatati eficienta sistemului de fabricatie. Scopul acestui model este de a proiecta si implementa un sistem care separa in mod automat produsele bazandu-se pe culoarea acestora. Aceasta masina este alcatuita din trei parti : conveioare, motor de c.c., sensor de culoare. Intratile si iesirile acestora au fost interfatate utilizand un microcontroller PIC. Aceste masini sunt foarte costisitoare datorita complexitatii in sistemul de fabricatie. O cerinta comuna in domeniul sortarii este detectarea si identificarea culorii.

Sesizarea culorii si identificarea

Sistemele de senzori de culoare sunt utilizati din ce in ce mai mult in aplicatii automatizate pentru a detecta erorile si a monitoriza calitatea la viteza liniei de productie.
Ele sunt folosite în liniile de asamblare pentru a identifica și clasifica produsele după culoare. Obiectivele de utilizare a acestora includ verificarea calității produselor [1-3], pentru a facilita sortarea și ambalarea [4-6], pentru a evalua egalitatea produselor depozitate [7,8], precum și pentru a monitoriza deseuri[9] . Prin urmare, există o abundență de senzori de culoare, iar alegerea este de multe ori [10, 11] condusa de aplicație. Costul redus și senzorii de culoare simpli, sunt preferati in locul soluțiilor sofisticate pentru aplicații mai puțin pretențioase în care prioritatea de top este costul consumului de energie.
Numele de culoare pote fi utilizate în mod rezonabil și poate fi perceput coerent. Au unsprezece nume de culori de bază care au fost identificate, cum ar fi alb, gri, negru, roșu, galben, verde, albastru, portocaliu, violet, roz, și maro. Cele mai multe sau toate culorile pot fi descrise în termeni de variații și combinații ale acestor culori [12]. Datorită faptului că vederea cromatică umană este realizată parțial prin trei tipuri diferite de celule cu conuri din retina, rezultă că cele trei valori sunt necesare și suficiente pentru a defini orice culoare. Teoria culorilor descrie că există trei valori care pot fi considerate drept coordonate ale unui punct în spațiu tridimensional, dând naștere conceptului de spațiu de culoare. Nuanta,saturatia,luminozitatea sunt sistemele de coordonate ale culorilor.

Figura 1. Diagrama bloc

Sortarea dupa culoare

Bickman si colaboratorii sai [13], au descris in articol tehnologia optica folosind sortarea automata dupa culoare, care a evoluat de la modele timpurii destinate pentru a îndepărta impuritățile ceramice. Configurația de sistem este similar, cu echipamente de îndepărtare ale ceramicii automate, dar echipamentele de sortare dupa culoare utilizaeaza o sursă de lumină diferită.

Sistemele automatizate pot fi, în general instruite pentru a elimina una sau o combinație a celor trei culori ale sticlelor. Aplicațiile industriale necesită un fel de procesare vizuala automata si clasificarea elementelor plasate pe un conveior mobil. Bozma și Yalcin [14] precizează că elementele pot fi poziționate în mod aleatoriu și orientate în timp ce se deplasează pe un conveior. O cameră situată deasupra vizualizează elementele ortografic. Boukouvalas si altii [15] descriu un sistem integrat dezvoltat pentru detectarea defectelor de pe plăci ceramice de culoare și pentru clasificarea culorii gresiei fara defecte.

Sistemul integrat elaborat în cadrul proiectului ASSIST (sistem automat de inspecție de suprafață și sortarea plăcilor) este utilizat pentru detectarea defectelor de pe plăci de culoare și pentru clasificarea dupa culoare a gresiei fara defecte. Mulți au propus soluții avansate pentru sortarea ambalajelor reciclabile către automatizarea proceselor.
Mattone [16] a explicat despre o tehnică pentru detectarea și clasificare a obiectelor. Cei mai multi dintre autori preferă să utilizeze tehnici 2D pentru a separa obiectele din fundal cunoscute și pentru a obține unii dintre parametrii lor geometrici.

Figura 2. Diagrama circuitelor

METODOLOGII

Parametrii prototipului proiectat

Sistemul propus este proiectat pentru sortarea automată a produselor de culoare roșie, verde sau de culoare neagră. Prototipul este format din două motoare de curent continuu, cu două conveioare, un PIC și un circuit de detectare a culorii folosind TCS230 (fig. 3). Bazandu-se pe acest studiu, intarzierea valorii temporizatoarelor este ajustata prin reprogramarea microcontrollerului. Timpul necesar pentru ca produsul să ajungă la containerul corespunzător în separatorul plasat pe cel de-al doilea conveior este de asemenea luat în considerare. Circuitul de conectare hibrid L293D, este folosit pentru a conduce cel de-al doilea motor atat in sens orar cat si trigonometric, deplasand containerul de dimensiuni: 9cm x 30cm x 7cm .
Separatoarele au fost folosite pentru crearea unor compartimente de dimensiuni egale destinate pentru colectarea de obiecte de aceeași culoare. Secțiunea finala constă dintr-un motor de curent continuu (12V, 30rpm), care este folosit pentru a controla mișcarea celui de-al doilea conveior pentru a poziționa separatorul conform ieșirii senzorului.
Întregul cadrul, cu excepția sursei de alimentare de curent continuu, cântărește aproximativ 1.5 kg și a fost de 27 cm inaltime, 35cm latime si 77cm lungime.

Figura 3. Vedere laterala a prototipului

Senzorul de culoare TCS230

TCS230 este un modul de culoare programabil echipat cu senzor de GY-31-convertor de lumina in frecventa, care combina fotodiode de siliciu intr-un singur compus de monolit integrat [17] .

Ieșirea este un val pătrat (50 % ciclu de utilizare), cu o frecvență direct proporțională cu intensitatea luminii (iradianța). Frecvența completa de ieșire la scară poate fi scalata cu una dintre cele trei valori prestabilite prin intermediul a doi pini de intrare de control. Intrările digitale și iesirile permit vizualizarea directa a interfetei legata la un microcontroller sau la un alt circuit logic.

Activarea iesirii plaseaza o impedanta inalta la iesire, pentru a partaja mai multe unitati dintr-o linie de intrare a microcontrollerului. Convertorul de lumină-frecvență citește o matrice de 8 x 8 formata din fotodiode. Șaisprezece fotodiode au filtre albastre, 16 fotodiode au filtre verzi, 16 fotodiode au filtre de culoare roșie, iar 16 fotodiode sunt clare fără filtre. Cele patru tipuri (culori) de fotodiode sunt interconectate pentru a minimiza efectul de neuniformitate al iradiantei incidente. Toate cele 16 fotodiode de aceeași culoare sunt conectate în paralel, si fiecare fotodoida utilizeza dispozitivul prin pini separati. Fotodiodele sunt de 120 mm x 120 mm și cele care sunt în centru de 144 mm.

Constrangeri asupra dimensiunii obiectului

Obiectele de testare constau in capace ale unor flacoane de forma cilindrica, avand diamentrul de 2.5cm si inaltimea de 1cm. Distanța dintre suprafața superioară a obiectului și senzorul de culoare, în timpul procesului de detecție, trebuie să fie întotdeauna aceleași. Motivul pentru o astfel de constrângere se datorează faptului că TCS230 produce semnale de ieșire de frecvențe diferite, în timp ce detectează culoarea aceluiași obiect păstrat la distanțe diferite față de senzor.

Am folosit patru tije de aluminiu și o placă din fibre, am suspendat senzorul de culoare deasupra primului conveior, astfel încât am obtinut o latime de 17cm si 6 cm a ferestrei sub care obiectul să se deplaseze. Cu alte cuvinte, scăzând înălțimea obiectului de test, senzorul și partea superioară a obiectului sunt păstrate la 5cm distanta.

Functionarea modelului

Atunci când o sursă de 3.4V este data, motorul de curent continuu (12V, 3.5rpm) începe să se rotească. Acesta va controla mișcarea conveiorului pe care este plasat produsul.

Atunci când lumina cade asupra produsului este reflectată înapoi la senzorul de culoare. După cum s-a menționat mai înainte, un senzor de culoare TCS230 are 4 filtre de culoare pentru verde, roșu, albastru și negru (fără culoare), care este ales de pini selectați. Filtrele sunt selectate de către programul salvat în microcontroler. Frecvența de ieșire de la senzorul de culoare depinde de culoarea obiectului, precum și de configurarea la PIN-ul de la microcontroler. PIN-ul ales poate selecta una dintre cele 4 fotodiode, ce pot oferi o iesire in functie de culoarea obiectului. Atunci când nu există nici un obiect în fața senzorului se produce o putere de 330 Hz (gama de frecvență )și atunci când există un obiect se produce o frecvență de ieșire de 7-14 KHz. Microcontrolerul poate gasi frecventa iesirii senzorului TSC230 urmarind caderile si cresterile tensiunilor date prin intermediul pinului TOCK1 utilizand setari prescalare setate prin intermediul optiunii de configurare. Cifra/numarul respectiv a fost setat pentru 1:16 aranjamente iar timpul de numarare este de 50ms. De aici, microcontrollerul Numara frecventele utilizand un timer la o rata cu un increment de 16 caderi ale frecventei la iesire data de TOCK1. Atunci când nu există nici un obiect în fața senzorului se produce o putere de 330Hz (gama de frecvență). De aceea ne-am stabilit o valoare de întrerupere în jos de 32Hz pentru a decide dacă există un obiect pe conveior sau nu. Prin urmare, PIC face urmatorul pas doar daca se verifica aceasta conditie. Dacă există un obiect senzorul produce o frecvență de ieșire, care este proporțională cu culoarea obiectului și configurația fotodiodei alese astfel incat sa ofere o frecventa maxima pentru culoarea respectiva. De aceea senzorul ofera frecventa maxima pentru obiectul selectat de culoare rosie atunci cand este selectat un filtru specific acestei culori,si in acelasi mod sunt selectate si restul culorilor. Frecventa in timpul fiecarei selectari de filtru este luata in calcul si salvata in registrii separati si aceste valori sunt examinate , fiind aleasa cea mai mare in scopul de a determina culoarea obiectului. Al doilea motor de curent continuu este conectat la alt conveior unde este plasat un container. Containerul are 3 sectiuni:prima pentru Verde,a doua pentru Negru si a treia pentru Rosu. Conform culorii, containerul va fi mutat inainte sau inapoi pe conveior, lucru realizat de motorul de curent continuu. Produsele vor cadea in final in sectiunea corespunzatoare culorii lor.

Figura 4. (a)Senzorul de culoare identifică culoarea obiectului 1, (b) obiectul 1 (verde) se încadrează în prima secțiune a containerului, (c) Senzorul de culoare identifică culoarea obiectului 2, și (d) obiectul 2 (Rosu ) se încadrează în a treia secțiune a containerului.

REZULTATE SI CONCLUZII

Am dezvoltat o mașină de sortare folosind PIC pentru sortarea automată a culorilor, luând in considerare trei culori și anume verde, roșu și negru. Am consumat două luni pentru a produce prototipul . Fig.4 prezintă diferite etape implicate în acest proces. Se poate observa că obiectul verde și obiectul roșu sunt situate în diferite secțiuni ale containerului plasat pe al doilea conveior.

Analiza dimensionala

Prototipul este proiectat pentru sortarea obiectelor de orice formă, dar având dimensiuni fixe de 1cm. Desigur, putem schimba acest parametru prin ajustarea cadrului de aluminiu al senzorului de culoare. Se poate observa ca rezultatele din schimbarea luminii ambientale ne forteaza sa faceam analize de frecventa ale iesirii senzorului pentru a testa culorile. Prototipul va deveni mai complicat pe masura ce creste numarul de culori pentru detectat.

Plasarea obiectelor pe primul conveior este foarte importanta si decisiva. Trebuie plasat astfel incat centru obiectului si al senzorului sa fie aliniati cu acelasi plan vertical, pentru ca detectarea sa fie perfecta.

Costul timpului

Odata plasat obiectul pe primul conveior, dureaza mai putin de jumatate de secunda sa ajunga la senzor. Este nevoie de alte 200ms pentru ca senzorul sa detecteze culoarea. Sunt necesare inca 0.6s pentru ca acesta sa sesizeze ca obiectul nu este negru si sa il trimita catre postul de stocare corespunzator, ceea ce implică faptul că cele 0.6s suplimentare vor fi consumate la

repoziționarea recipientului înapoi în poziția normală pe al doilea. Desigur, aceste valori de timp sunt dependente de viteza motoarelor de curent continuu utilizate.

Incercari

Așa cum am menționat anterior, am folosit obiecte de dimensiune standard și având oricare dintre cele trei culori pentru testarea prototipului nostru. Am realizat un traseu continuu cu 100 de obiecte și am primit detecție corectă 100%. Atâta timp cât culorile obiectelor nu se abat de la valorile presetate și atâta timp cât plasarea pe conveior este perfectă, procesul de detectare rareori eșuează.

VIITOARE REALIZARI

Prototipul este foarte util în varietăți largi de industrii, împreună cu ajutorul PLC si SCADA, mai ales în secțiunea de ambalare. Mașină automată de sortare îmbunătățește eficiența, caracterul practic și siguranța operatorilor. Aceasta asigură o capacitate de procesare remarcabila precum și de performanță fără egal, inclusiv de detectare a culorilor. Desigur, este necesara adaugarea de motoare de curent continuu de mare viteză și senzori cu răspuns semnificativ pentru a accelera sistemul de aplicare industrială.

Modelul poate fi îmbunătățit prin efectuarea unor modificări în program și a componentelor. Unele sugestii sunt prezentate mai jos:

Putem adăuga o celulă de încărcare pentru măsurarea și controlul greutății produsului

Putem adăuga, de asemenea, un contor pentru contorizarea numărului de produse

Viteza sistemului poate fi crescută la viteza de producție

Sistemul poate fi folosit ca un controlor de calitate prin adăugarea mai multor senzori

Senzorul poate fi modificat în funcție de tipul de produs

Motorul de curent continuu poate fi înlocuit cu motor pas cu pas

PIC poate fi înlocuit cu PLC

Fisele tehnice ale sistemului de sortare

Reductor: NMRV-025(reductor melcat) Fig.1.

-Versiuni disponibile: echipat pentru cuplare la motor, cu arborele de intrare, cu limitator de cuplu;

-Putere de până la 18,5 kW;

-Raporturi intre 5 si 100;

-Cuplul maxim 1.550Nm si sarcini radiale admisibile de max 18.000N;

-Roata melcata: bronz Cu Sn12 Ni2 (UNI7013-10);

-Capacitatea de încărcare în conformitate cu: ISO.14521, DIN.3996, BS 721, AGMA 6034, ISO 6336, DIN 3990, DIN 743, ISO 281;

Figura 13.

Motor MS632-4

Figura 14.

Figura 15.

Figura 16.

Senzor XUA-H0515s-senzor fotoelectric

Seria AE6- Senzor inductiv de proximitate

Figura 17.

Sensor fotoelectric cu amplificator incorporate- E3Z-R81

Senzorul fotoelectric cu amplificator incorporat este folosit intr-o gama larga de linii si asigura o distanta mare de detectie fata de orice alt model.

Figura 18.

Ae6 – Senzor inductiv de proximitate

Tip constructiv: M8x1

Distanta de comutare: 1.5mm/2.5mm/2mm/4mm

Tipul conexiunii: cablu si conector M8

Sursa de alimentare: 10-30V DC

Stadiul actual al sistemului pentru sortare de tip ATT (modelul virtual)

Componente:

Figura 19. Pistoane pentru ridicarea produselor de tip cutii de carton

Figura 20. Piston pentru redirectionarea produselor catre postul de stocare

Figura 21. Motor electric+reductor

Figura 22. Profil din aluminiu prevazut cu locasuri pentru fixarea senzorilor pentru masurarea inaltimii

Figura 23. Posturi de stocare prevazute cu role

Figura 24. Structura profil pentru sustinerea produselor ce urmeaza a fi sortate

Figura 25. Profilul din aluminiu pentru sustinerea pistoanelor pneumatice

ales “Aluminum Alloy”. Acesta a fost ales din biblioteca cu materiale ale programului Ansys.

Figura 25.3. Materialul ales si caracteristicile acestuia

Dupa introducerea analizei Static Structural, am configurat caracteristicile de material, dupa care am importat geometria.

Figura 25.4. Introducerea geometriei in proiect

Primul demers care trebuie întreprins când se elaborează un model cu elemente finite (EF) este cel al discretizării structurii, adică trecerea de la continuul fizic al materialului din care este executată structura, la modelul conventional – geometric, discret, pentru care se va face analiza cu elemente finite (FEA). Pentru aceasta structura se “acoperă” cu o retea de linii și suprafete la intersectiile cărora se obtin nodurile modelului, acest ansamblu fiind reteaua de discretizare. Felul în care s-a realizat acest proces, calitatea și performantele sale, determină într-un mod categoric performantele și eficienta modelului EF. Dacă discretizarea a fost concepută și / sau executată defectuos, neajunsurile acesteia nu vor putea fi eliminate sau diminuate prin operatii sau demersuri ulterioare, ci ele se vor manifesta, sub diverse forme în calitătile și performantele modelului cu elemente finite. În limba engleză, pentru procesul de discretizare se folosește cuvântul meshing (se fac tentative de a introduce în limba română termenul “meșare”).

Figura 25.5 Discretizare libera

Dupa cum se observa, discretizarea libera nu ne ofera o solutie buna, de aceea vom trece la o discretizare controlata.

Figura 25.6 Discretizare controlata ( Hex Dominant + Face Meshing )

Figura 25.7 Discretizare controlata ( Hex Dominant + Face Meshing + Element Size-2mm ) – discretizare finala

In urma discretizarii finale se obtin urmatoarele date legate de calitatea elementelor:

Figura 25.8 Calitatea elementelor

Figura 25.9 Grafic legat de calitatea elementelor

Urmatoarea etapa din cadrul analizei il reprezinta adaugarea suportilor si a fortelor ce actioneaza asupra structurii.

Suportii vor fi pozitionati la cele 2 capete ale profilului, in urmatorul fel:

Figura 25.10. Adaugarea incastrarilor

Incarcarile vor fi pozitionate in felul urmator:

Figura 25.11. Adaugarea incarcarilor

Directia fortei a fost aleasa cu ajutorul unui vector ce are aceeasi directie cu forta.

Figura 25.12. Alegerea directiei pentru forta

Analiza statica este folosita pentru a afla deformatii si tensiuni, de aceea am introdus ca si solutii urmatoarele:

Equivalent Stress;

Total deformation.

In urma rezolvarii analizei obtinem urmatoarele rezultate:

1. Equivalent Stress

2. Tensiunea maxima atinge valoarea de 4.9481 Mpa.

Figura 25.13 Equivalent Stress

2. Total deformation

Deformatia maxima atinge valoarea de 1.9227e-002 ( 0.019227 ) mm.

Figura 25.14. Total deformation

Figura 26. Cureaua conveiorului

Figura 27. Suport pentru sustinerea standului format din profile din metal

Prinderea standului pe suportul de sustinere a fost realizata prin suruburi.

Pentru antrenarea celor două curele sincrone pe care sunt poziționate si direcționate către postul de stocare piesele, am folosit un motor electric trifazat asincron și un reductor , care distribuie momentul motor la punțile motoare, oferind posibilitatea de a-l modifica, așa cum este prezentat in Fig.4.

Fig.4. Acționarea electrică

Acționarea pneumatică exemplificată în Fig.5. este realizată în mod independent prin intermediul senzorilor electromagnetici care acționează tija pistoanelor pentru efectuarea transferului pieselor pe posturile de stocare.

Fig.5.Acționarea pneumatică (functionalitate, sectiune)

Posturile de stocare sunt prevăzute cu role cilindrice care ajută cutia să se pozitioneze către margine, prezența acesteia fiind detectată de către un senzor inductiv care transmite semnal automatului pentru ca acesta să comande retragerea pistoanelor, semnalând faptul ca operația s-a încheiat, si un nou produs poate fi introdus pentru a fi sortat.

Fig.6.Posturi de stocare

În etapa următoare a realizării standului, am sesizat faptul că reperele sunt dispuse să se îndrepte neordonat de-a lungul căilor de rulare și implicit a celor de stocare, drept urmare am ajuns la concluzia că sunt necesare elementele de ghidare mecanică, prezentate în Fig.7. Aceste elemente au rolul de a asigura deplasarea sistemelor mobile ale aparatelor, după o anumită direcție definită de calea de ghidare, sub acțiunea forțelor care acționează și preiau încărcătura. După natura mișcării pe care o asigură, elementele pentru ghidarea mișcării pot fi de rotație și de translație.

Fig.7.Elemente de ghidare

Figura 28. Ansamblul final (varianta 1)

In continuare se va realiza modelul virtual complet, atasand componentele electronice, si anume: senzorii, automatul programabil, sursa , sigurantele.

Figura 29. Sigurante

Figura 30. Automat programabil

Figura 31. Sursa

Figura 32. Senzor inductiv

Figura 33. Senzor fotoelectric

Elementele de ghidare si rolul lor in sortarea cutiilor

Detalii generale

Elementele pentru ghidarea mișcării au rolul de a asigura deplasarea sistemelor

mobile ale aparatelor, după o anumită direcție definită de calea de ghidare, sub

acțiunea forțelor care acționează și de a prelua încărcarea acestora.

După natura mișcării pe care o asigură, elementele pentru ghidarea mișcării pot

fi de rotație și de translație. Se vor considera ca elemente pentru ghidarea mișcării cele

două părți componente ale unei cuple cinematice: partea mobilă care execută mișcarea

de rotație sau translație (compusă din osii, arbori, glisiere ) și partea fixă care asigură

mișcarea (compusă din lagăre, ghidaje de translație). Un caz aparte îl reprezintă

ghidajele realizate pe baza cuplelor cinematice elastice.

Figura 34. Elemente de ghidare

SR3B261BD (Automat programabil)

Fisa tehnica:

Capitolul 1

Prezentarea panoului frontal al automatului

Automatele sunt proiectate pentru a simplifica cablajul electric,fiind foarte simplu de implementat. Flexibilitatea și performanțele sale ridicate permit utilizatorilor să salveze cantități semnificative de timp și bani.

Descrierea ecranului

Butoanele de comanda ale ecranului principal

Tastele de situate pe panoul frontal al automatului sunt utilizate pentru a configura programul, controlează aplicarea acestuia și monitorizeaza progresul de aplicare.

Tasta Shift este cheia de culoare albă situată pe partea dreaptă a ecranului LCD.

Atunci când este apăsată tasta Shift, un meniu contextual este afișat deasupra tastelor Z (Ins, Del, Param, etc.).

Tasta Menu / OK este cheia verde situata sub ecranul LCD pe partea dreaptă.

Această tastă este folosită pentru toate confirmările: Meniu, sub-meniu, programarea parametrilor, etc.

Tastele de Zx sunt cheile de culoare gri aliniate de la stânga (Z1) la dreapta (Z4) și situate sub ecranul LCD. Săgețile care indică direcția de mișcare asociate cu navigarea sunt marcate deasupra tastelor.

Tastele de navigare sunt folosite pentru a muta la stânga sau la dreapta, în jos sau în sus.

Poziția de pe ecran apare ca o zonă intermitentă: z pătrat pentru o poziție care corespunde unui contact (numai în modul de programare), z Runda o legătură (numai în modul de programare).

Meniul contextual
Când cursorul este plasat pe un parametru modificabil, dacă este apăsată tasta Shift, apare un meniu contextual.

Utilizarea functiilor meniului contextual

+ / -: Folosit pentru a parcurge diferitele valori posibile ale câmpului selectat (tipurile de intrări, ieșiri, funcții de automatizare, numere, valori numerice, etc),

Ins.: Introduce o linie

Del.: Șterge elementul selectat, sau întreaga linie dacă este gol

Param.: Afișează ecranul parametru specific pentru funcția de automatizare (vizibilă numai în cazul în care funcția de automatizare conține un parametru)

← ↑ ↓ →: Direcția conexiunii (vizibilă numai în cazul în care cursorul este plasat într-o cutie de conexiuni)

1 2 3 4: Această linie apare când tastele sunt utilizate ca intrări cheie de tip Zx dintr-un program.

Cheia indică faptul că programul este protejat prin parolă

1: Indică starea releului inteligent. În RUN este în mișcare, în STOP este imobil.

2: Indică faptul că defectele au apărut (vezi meniul FAULT).

3: Automatul este conectat fizic la software-ul de programare.

Capitolul 2

Vedere de ansamblu asupra functiilor panoului principal

De la panoul frontal al automatului se pot realiza urmatoarele lucruri:

Programul (în modul LD)

Configurare

Controlul aplicației

Monitorizarea performanței aplicației.

Linia de flash-uri este utilizata pentru a indica pozitiile pe fiecare element. Triunghiul de pe partea dreaptă a ecranului LCD indică faptul că este posibila realizarea optiunii de a redirectiona în sus sageata. Triunghiul de jos indică faptul că opțiunile de a redirectiona sageata catre functiile de mai jos se poate realiza. Pentru a reveni la meniul anterior, apăsați stânga tasta de navigare.

Ecranul de intrări-ieșiri este afișat în mod implicit dacă modul este LD sau FBD.

Apăsând tasta Menu / OK comută afișajul de pe ecranul de intrări-ieșiri la meniul principal. Meniul din primul rând, care este selectat în mod implicit (intermitent). Tastele de navigare pot fi folosite pentru a plasa cursorul peste celelalte meniuri( ) Apăsați tasta verde Menu / OK pentru a afișa ecranul corespunzător meniului selectat sau pentru a trece pe primul sub-meniu.

Ecranul cu intrari/iesiri

Ecranul de intrări-ieșiri este o interfața de nivel mai înalt. Este afișată în mod implicit, atunci când nicio funcție de afișare (TEXT sau DISPLAY) este activa și indiferent de:

tipul de programare: LD sau FBD

modul: STOP sau RUN.

1. Starea intrărilor: 1 la 9, A la P,

2. Modul utilizat: LD / FBD

3. Modul de operare: RUN / STOP

4. Data și ora pentru produsele cu un ceas

5. Starea ieșirilor: 1 la 9, de la A la G, butoane 6. Z: 1 până la 4.

În modul de simulare sau modul de monitorizare atunci când programul este în RUN, stările active ale intrărilor și ieșirilor sunt indicate invers

Apăsând tasta Menu / OK comută afișajul de pe ecranul de intrări-ieșiri la meniul principal:

PROGRAMARE (modul STOP LD),

MONITORIZARE (mod RUN LD),

PARAMETRII,

RUN / STOP,

CONFIGURARE (modul STOP),

CLEAR PROG. (Modul STOP LD),

TRANSFER (modul STOP),

VERSIUNEA,

LIMBAJ,

ERORI,

SCHIMBAREA D / T,

SCHIMBAREA Summ / Wint.

Funcțiile de afișare sunt utilizate pentru a afișa valorile de tip text sau numerice (valoare actuală, valoarea actualizată, etc.) pe ecranul LCD, în loc de INTRARI-IEȘIRI:

In modul OLD: Funcția TEXT este activ

In modul FBD: O funcție DISPLAY este activă.

În cazul în care mai multe funcții de afișare sunt active simultan:

În modul LD: Este afișat cel mai mare număr de bloc. Există 16 de tipuri de TEXT, blocuri numerotate de la 1 la 9, apoi de la A la G,

În modul FBD: este afișata suprapunerea tuturor ecranelor FBD DISPLAY, pentru până la 32 de blocuri. În cazul în care mai mult de 32 blocuri FBD DISPLAY sunt active, ecranele din cele 32 de blocuri DISPLAY FBD cu cele mai mici numere sunt suprapuse.
În modul RUN, atunci când este afișat ecranul TEXT / DISPLAY, este posibil să se modifice, de la panoul frontal valorile afișate ale căror modificari a fost autorizate în fereastra de parametrii funcției bloc.

Pentru a face acest lucru, se procedează după cum urmează:

Capitolul 3

Meniul pentru programare

Acest capitol descrie caracteristicile meniului de programare specific în modul LD / modul STOP. Această funcție permite utilizatorului să intre în diagramele de scară care vor lucra in cadrul automatului. Acest program este scris folosind doar o diagram LD.

Reguli pentru introducerea diagramelor Ladder

Un automat programabil permite introducerea a 120 de diagrame ale liniilor Ladder. Ecranul de afișare este utilizat pentru a afișa aceste linii, 4 la un moment dat, în felul următor:

Fiecare linie cuprinde 5 câmpuri cu câte 2 caractere rezervate pentru contacte (condiții). Cele 4 coloane centrale pot accepta, de asemenea, legaturi. Ultima coloană de trei caractere este rezervata pentru bobine (actiuni).

Reguli de introducere a datelor

Metoda de introducere a unui contact sau a unei bobine

Reguli pentru introducerea unui element:

-Contact: În orice coloană, cu excepția ultimei

-Coil: Numai în ultima coloană.

-Prezența unui pătrat, cursor intermitent înseamnă că un element poate fi inserat.

Modificarea unui element
Pentru a modifica un element existent in diagrama de control, se procedeaza astfel:

Poziționați cursorul deasupra elementului pentru a modifica: Pasul 1 din tabelul anterior Selectați elementul nou dorit: Etapele 3 până la 6.

Initializarea

Starea contactelor la momentul inițializării programului:

Un contact în mod normal deschis (stare directa) este inactiv

Un contact în mod normal închis (starea inversă) este activă.

Stergerea unui element

Pentru a șterge un element, se realizeaza urmatorii pasi:

Se plasează cursorul deasupra elementului pentru a-l șterge: Pasul 1,

Apăsați simultan Shift și tastele Menu / OK.

Două scenarii sunt posibile, în funcție de poziția cursorului în momentul ștergerii:

– Cursor peste un element: elementul se elimină,

– Cursor peste o poziție goală a liniei: întreaga linie se elimină.

Introducerea parametrilor functiei bloc

Atunci când intră într-o diagramă de control, parametrii functiilor de automatizare trebuie sa fie configurati.

Modul LD:
Funcțiile de automatizare cu parametri sunt următoarele:

–Relee auxiliare;

-Ieșiri discrete;

-Ceasuri ;

-Analog comparatoare ;

-Timere ;

-Contoare ;

-Contoare rapide.

Modul FBD:
Constantă numerica de tip Intrări

Ceasuri

cronometre: TIMER A / C, TIMER B / H, TIMER Li

Contoare: COUNT, PRESET

Counter Rapid, blocul CAM

Pentru a avea acces la parametrii blocurilor FBD, trebuie introdus numărul blocului. Acest număr apare în software-ul de programare de pe foaia de cabluri in colțul din dreapta sus al blocului.

Numai acele funcții utilizate în program și parametrii sunt listate în meniul PARAMETRI.

Meniul pentru MONITORIZARE

Modul de monitorizare poate fi utilizat pentru a obține o imagine dinamică a stării intrărilor / ieșirilor automatului.

Acest mod este de asemenea folosit pentru a modifica dinamic valorile parametrilor funcției de automatizare, dacă acestea nu sunt blocate.

Modificarea parametrilor

Meniul RUN/STOP

In modul STOP: Programul este oprit, iar ieșirile dezactivate

In modul RUN :(cu sau fără inițializarea blocarii parametrilor) programul este executat

Lansarea programului – in modul STOP, atunci când accesați meniul RUN / STOP, interfața propune următoarele trei alegeri pentru începerea programului:

CU BLOCARE: Toate valorile curente (contoare, temporizatoare, etc.) sunt resetate la zero, înainte de a începe programul (implicit de selecție);

FARA BLOCARE: Valorile curente pentru care opțiunea Latching a fost activat, sunt păstrate;

NU: Programul nu a fost lansat.

Tastele sunt utilizate pentru a schimba selectia. Atunci când modul a fost validat cu tasta Menu / OK, display-ul se mută la ecranul de intrări-ieșiri.

Oprire

În modul RUN, atunci când accesați meniul RUN / STOP, interfața cere utilizatorului sa confirme solicitarea de a opri programul:

YES: Programul se va opri (selectată implicit);

NO: Programul nu se oprește.

Capitolul 4

Elementele limbajului LD

În modul de programare LD, o aplicație poate fi creată din interfața panoului frontal a automatului. Aici sunt informații detaliate cu privire la toate elementele posibile ale unei diagrame în modul LD.

Componenta diagramelor Ladder: automatele accepta 120 de linii de program.

Fiecare linie este compusă dintr-un maxim de 5 contacte. Contacte trebuie să fie atașate la o bobină, iar bobina nu se afla în mod necesar pe aceeași linie.

Mai jos este un exemplu dintr-o diagrama, așa cum apare pe display-ul panoului frontal al unui automat:

Intrari discrete:

Intrările discrete pot fi utilizate exclusiv ca persoane de contact din cadrul programului.

Aceste contacte reprezintă starea de intrare pentru automatul conectat la un senzor (buton, comutator, senzor, etc.).

Numărul de contact corespunde cu numărul de terminale de intrare asociate:1 la 9, atunci A la R (cu excepția literelor I, M și O) în conformitate cu automatul și eventuala extindere.

Folosit ca si contact:

Acest contact poate utiliza starea directă a intrării (mod normal deschis) sau starea inversa a acestuia (modul normal închis). Modul normal deschis: Simbol al unui contact normal deschis:

Un contact normal deschis corespunde utilizării directe a statului de intrare. În cazul în care intrarea este folosita, contactul este declarat. Exemplu: Folosind un buton pentru a porni o lampă pornit și oprit.

În cazul în care intrarea 1 este furnizata, contactul I1 este închis, iar bobina Q1 este activata. Mod normal închis: Simbol al unui contact normal închis:

Un contact normal închis corespunde utilizării stării inverse (completarea stării directe) de intrare. În cazul în care intrarea este furnizata, contactul este declarat.

Exemplu: Controlul unei lămpi folosind o intrare în stare inversă.

În cazul în care intrarea 1 este furnizata, contactul i1 este deschis, iar bobina Q1 este dezactivata.

În exemplul următor: pornirea și oprirea unei lămpi este condiționată de starea celor 6 date de intrare: I1, I2, I3, I4, I5 și IB.

Se aprinde când:

I1, I4, I5 și intrările IB sunt setate la starea 1;

I2, I3 sunt setate la starea 0.

Deoarece automatul nu permite mai mult de cinci contacte pe o linie, sunt folosite relee auxiliare pentru a controla lampa.

Se alege memorarea starii intrărilor I1, I4, I5 și IB folosind releul auxiliar M1 și se memorează starea intrărilor I2 și I3 folosind releul auxiliar M2. Lampa este controlata de releele M1 și M2, utilizate respectiv ca un contact normal deschis și contact în mod normal închis.

Invertor- ATV12H075M2

Conditii de montare si temperatura recomandata

-se monteaza unitatea in pozitie verticala,la ± 10°;

-nu il așezați aproape de elementele de încălzire. Lăsați suficient spațiu liber pentru a asigura că aerul necesar pentru răcire poate circula dinspre partea inferioară spre partea superioară a unității.

-spațiu liber în fața unității: minimum 10 mm (0,4 in.)

Tipuri de montare:

A – Tipul de montare A este adecvat pentru funcționarea cu acționare la temperatura aerului înconjurător mai mică sau egală cu 50 ° C

(122 ° F) și 40 ° C (104 ° F) pentru UL.

B – Actionarile sunt montate una langa cealalta, iar capacul de aerisire trebuie indepartat.

C – Spatiu liber ≥ 50 mm (2 in.) pe fiecare parte. Capacul de evacuare trebuie îndepărtat pentru funcționarea la o temperatura de peste 50 ° C (122 ° F).

Cu aceste tipuri de montare, unitatea poate fi utilizată până la o temperatură ambiantă de 50 ° C (122 ° F), cu o frecvență de comutare de 4 kHz.

Cablarea

Recomandari

Păstrați cablurile de alimentare separate de circuitele de comandă(Detectoare, PLC-uri, aparate de măsură, video).

Treceți întotdeauna cablurile de comandă și de alimentare la 90 ° dacă este posibil.

Protectia circuitelor si a alimentarii

Unitățile ATV12M2 au un filtru EMC intern și, ca atare, curentul de scurgere este de peste 3,5 mA.

Atunci când protecția în amonte cu ajutorul unui "dispozitiv de curent rezidual" este cerută de standardele de instalare, ar trebui să se facă un întrerupător de tip A care să fie utilizat pentru transmisii monofazate iar pentru transmisiile trifazate unul de tip B.

Accesul la terminalele de control

Poztiile terminalelor de control

R1A- contact normal deschis(NO)

R1B- Contact normal inchis(NC)

R1C- Pin comun

COM- I/O logice/analogice comune

AI1- intrare analogica

5V- alimentare de 5V DC furnizata de unitate

AO1- iesire analogica

LO+ – iesire logica (colectare)

LO- – frecventele iesirii logice (emitator)

LI1,LI2,LI3,LI4- intrari logice

+24V- alimentare de 24V DC furnizata de unitate

RJ45- conexiune pentru softul SoMove, cu retea Modbus sau afisare la distanta

Setari din fabrica:

Functii de baza

Starea releului / deblocarea

Releul de stare R1 este alimentat atunci când este aplicată puterea de antrenare fără detectarea unei defecțiuni. Se declanșează în cazul unei defecțiuni detectate sau când se scoate puterea de acționare.

Unitatea este resetată după o defecțiune detectată: • prin oprirea unității până când afișajul dispare complet,la o noua pornire.

Programarea

Descrierea HMI-ului

Funcțiile afișajului și a tastelor

Valoare LED (a) (b)

LED-ul de incarcare

Unitatea LED (c)

Butonul ESC: Ieșire din meniu sau din parametru sau anularea afișării. Pentru a reveni la valoarea anterioară din memorie. În configurația LOCAL, butonul ESC -apasă butonul ESC între butoanele de comandă / programare.

Butonul STOP: oprește motorul (poate fi ascuns de ușă dacă funcția este dezactivată.

Butonul RUN: Începe să ruleze în configurația LOCAL și în configurația REMOTE dacă funcția este configurată (ar putea fi ascunsă de ușă dacă funcția este dezactivată).

Jog dial

– Funcționează ca potențiometru în configurația LOCAL și în configurația REMOTE dacă funcția este configurată.

– Pentru navigație atunci când este rotit în sensul acelor de ceasornic sau în sens antiorar

– și selectarea / validarea atunci când este împins. Această acțiune este reprezentată de acest simbol:

Butonul MODE

Comută între modurile de comandă / programare. Se apasa 3s pe butonul MODE si se comută între configurațiile REMOTE / LOCAL. Butonul MODE este accesibil numai cu ușa HMI deschisă.

CONFIGURARE mod LED (b)

MODUL de monitorizare LED

REFERINTELE modului LED

Afișaje cu 4 x 7 segmente

Dacă este iluminată, indică faptul că este afișată o valoare

Cand se schimba valoarea configurarii modului LED valorile sunt aprinse

Dacă este iluminată, indică faptul că este afișată o unitate, de exemplu AMP este afișată pentru "Amperi"

Telecomanda

Funcționarea la distanță și programarea prin intermediul HMI sunt posibile utilizând piesa VW3A1006HMI la distanță. Dimensiunile sunt de 70 mm (2.76 in) x 50 mm (2.76 in).

Când este conectata, telecomanda afișează o copie exactă a afișajului unității, este complet interactivă cu tastatura încorporată.

Setați tastatura de la distanță cu:

– rata Modbus = 19,2 Kbps;

– Modbus format = 8E1, 8 biți, paritate – par, 1 bit de oprire;

Meniu personalizat folosind SoMove

Setările din fabrică ATV12 permit operarea unității cu majoritatea aplicațiilor. Puteți utiliza software-ul SoMove pentru a personaliza meniurile "Meniu" și FULL din meniul ,prin selectarea meniurilor și a parametrilor care vor fi ascunși sau accesibili pentru utilizator.

Odată ce configurația a fost ajustată, aceasta poate fi descărcată la ATV12 prin conectarea unității la computer sau prin descărcarea configurației prin intermediul multi-încărcătorului sau a încărcătorului simplu. SoMove poate fi utilizat pentru a opera unitatea de testare și punerea în funcțiune.

Utilizarea la distanta a invertorului prin intermediul telecomenzii

Pentru inceperea functionarii, statusul indicat pe display trebuie sa fie „rDY”, dupa care se apasa ENTER. Se va roti cadranul pana la meniul „cONF” dupa care se va apasa din nou ENTER. Rotim pana la functia „FULL”, dupa care din nou ENTER.

Ulterior se deruleaza pana la „CtL” si se apasa ENTER, urmand sa se apese ENTER pentru „Fr1” asa cum este indicat in figura de mai jos.

Se va verifica „AI1” , aceasta fiind frecventa de operare a terminalului de comanda.

Se apasa ESC si se deruleaza pana la „CHCF”.

Ulterior se va apasa „ENTER” si pentru a schimba parametrul in „SEP”.

Se apasa ESC si se deruleaza pana la „Cd1”.

Derulam pana la functia „FLO” (forced local) care i se va atribui intrarii logice 4 (L4H).

Derulam pana la functia „FLO” (forced local) care i se va atribui functiei „LCC”(afisare la distanta), dupa cum este prezentat in figura de mai jos.

Se apasa ESC de mai multe ori pana ce display-ul va indica „rDY” ca in figura de mai jos, setarile fiind in acest moment finalizate.

Se apasa butonul MODE timp de 2-3 secunde

Dupa ce s-a tinut apasat butonul MODE, au fost activate cele 3 functii, acest lucru fiind indicat de catre ledul rosu care functioneaza intermitent intre ele. (LOCAL CONTROL).

Se apasa butonul RUN asa cum este indicat in fig de mai sus, si se roteste butonul central in sensul acelor de ceasornic, sau in sens invers acelor de ceasornic, putand varia astfel viteza motorului in finctie de ceea ce doreste utilizatorul. Daca se apasa butonul STOP, motorul se va opri, si se va intoarce in mediul “READY”.

Pentru realizarea modificarilor de program, invertorul trebuie sa fie pus pe modul de programare, si acest lucru se realizeaza apasand butonul ESCAPE timp de 2-3 secunde pana ce pe display vor aparea 3 leduri rosii ce functioneaza sincron in dreptul fiecarei comenzi asa cum este prezentat in fig de mai jos.

In momentul in care se apasa butonul RUN , de data aceasta nu se va intampla nimic, insa prin apasarea butonului ENTER si rotirea lui in sensul acelor de ceasornic, se va putea naviga in orice meniu

Bibliografie:

[1.] https://en.wikipedia.org/wiki/Sorting

[2.] http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S2215098616302105

[3.] https://en.wikipedia.org/wiki/Sorting

[4.] http://www.nwradu.ro/2014/10/in-vizita-la-fan-courier-functionarea-instalatiei-moderne-de-sortare-a-coletelor-si-pregatirile-pentru-black-friday/

[5.]http://www.slideshare.net/mobiletouch/awb-package-scanner-app-functional-design-document

[6.] http://www.newark.com/schneider-electric-telemecanique/xub5bpanm12/photoelectric-sensor-0-6m-pnp/dp/89H6899

[7.]http://uk.rs-online.com/web/p/logic-modules/4684242/

[8.] http://www.ijfeat.org/papers/ME010.pdf