DESCRIEREA GENERALĂ A UNITĂȚIILOR DE PRODUCȚIE [627150]

1
CAPITOLUL I.
DESCRIEREA GENERALĂ A UNITĂȚIILOR DE PRODUCȚIE

1.1. Localizarea geografică și situația administrativă
Unitatea de producție U.P. II Comuna Praid din punct de vedere geografic este situată în ținutul
Carpaților Orientali, Districtul Marginal Vestic , Munții Vulcanici ai Gurghiului și platourile vulcanice
adiacente.
U.P. II Comuna Praid este administrată de Filiala O. S. privat Praid și are o suprafață de 2.638,1
ha, fiind situată în partea central -estică în cadrul ocolului și în partea nord -vestică a județului Harghita.
Din punct de vedere administrativ -teritorial suprafața luată în studiu, se află pe raza U.A.T.: Praid,
jud. Harghita.
Vecinitățiile și limitele ale U.P.II Comuna Praid sunt centralizate îmtr -un tabel.
Tabelul 1.
Trup Puncte Vecinăt ăți Limite pădure Hotare unitate
pădure card Felul Denumirea
Creanga
Mică N Pășune artificială Liziera pădurii
E Pășune artificială Liziera pădurii
naturală Pr. Veses
S Pădure U.P. IV Ocna de Sus artificială Hotar pichetat
V Pășune naturală Pr. Hanului
N Pădure U.P. I Iuhodul Praidului naturală Culmea Praidului
Praid E Pășune artificială Liziera pădurii
S Pășune naturală Pr. Praid
artificială Liziera pădurii
V Pășune artificială Liziera pădurii
N Pășune artificială Liziera pădurii
Dâmbul E Pădure U.P. I Iuhodul Praidului artificială Hotar pichetat
Verde S Cale ferată artificială Cale ferată Sovata -Praid
Pășune artificială Liziera pădurii
V Pășune artificială Liziera pădurii
N Pășune artificială Liziera pădurii
Versantul E Pădure U.P. I Iuhodul Praidului artificială Hotar pichetat
Luncii S Terenuri agricole artificială Liziera pădurii
V Pășune artificială Liziera pădurii
N Pășune artificială Liziera pădurii
Pădure U.P. IV Ocna de Sus naturală Vale
Ocna E Pășune artificială Liziera pădurii

2
Trup Puncte Vecinăt ăți Limite pădure Hotare unitate
pădure card Felul Denumirea
S Pășune artificială Liziera pădurii
Pădure U.P. IV Ocna de Sus artificială Hotar pichetat
V Pășune artificială Liziera pădurii
N Pășune, artificială Liziera pădurii
Pădure U.P. III Ocna de Jos artificială Hotar pich etat
Târnava E Pășune naturală Liziera pădurii
Pădure Compos. Joseni artificială Hotar pichetat
Mică S Pășune artificială Liziera pădurii
V Pădure U.P. I Iuhodul Praidului naturală Pârâul Drept, Culme
artificială Hotar pichetat
Iuhodul N Pășune artificială Liziera pădurii
Praidului E Pădure UP I Iuhodul Praidului naturală Vl. I uhodul Praidului, culme
S Pădure UP I Iuhodul Praidului naturală Vale, hotar pichetat
V Pășune artificială Liziera pădurii

1.2. Studiul condițiilor staționale
1.2.1. Condiții geologice și geomorfologice
Teritoriul studiat se află în zona munților Gurghiu. Geneza acestui teritoriu este strâns legată de
erupțiile vulcanice care au avut loc până la Cuaternarul inferior, de -a lungul fracturilor profunde ale
scoarței te restre localizate la bordura Depresiunii Transilvaniei.
Platourile și craterele vulcanice din această zonă au fost fragmentate prin eroziunea râurilor,
rămânând ca martori de eroziune culmi și vârfuri dispuse în arc de cerc. Trecerea treptată, de la
vârfur ile mai înalte la platoul vulcanic dispus la o altitudine medie de 1000 m, se datorează modului
de depunere al formațiunilor vulcanogen – sedimentare, care s -au extins spre vest.
Substratul litologic este format din andezite și lave andezitice, pe acest su bstrat formându -se un
mozaic de soluri, influențat și de alți factori
Din punct de vedere geografic, teritoriul studiat se află în Ținutul Carpaților Orientali, Districtul
marginal vestic, Munții Vulcanici ai Gurghiului și platourile vulcanice adiacente.
Ca tip morfogenetic se încadrează în tipul Călimani, Munții Vulcanici mijlocii cu relief de
conuri, cratere și podișuri vulcanice.
Unitatea geomorfologică predominantă este versantul, apărând și alte unități geomorfologice
.

3
Din punct de vedere altitudinal, situația este următoarea:
Tabelul 2.
Categorii de
altitudine
(m) Suprafața
(ha) %
401 – 600 m 30,9 1
601 – 800 m 217,1 8
801 – 1000 m 1605,1
ha 61
1001 – 1200 m 757,5 29
1201 – 1400 m 27,5 1
Total 2638,1 100

Altitudinea minimă, întâlnită în cadrul acestei unități este de 460,0 m , iar cea maximă este de
1420,0 m.
Distribuția arboretelor pe categorii de înclinare se prezintă astfel :
Tabelul 3.
Categorii de înclinare
(g) Suprafața
(ha) %
Moderată <16 691,2 26
Repede 16 – 30 1792,3 68
Foarte repede 31 – 40 151,9 6
Abruptă 40 -60 2,7 –
TOTAL 2638,1 100

4
Expoziția este diversă, atât datorită dispersării trupurilor de pădure cât și variațiilor de relief.
Situația pe categorii de expoziții, este următoarea:
Tabelul 4.
Categorii de expoziție Suprafața
(ha) %
Însorită (S, SV) 836,1 32
Parțial însorită (E,SE)
SESE, V, NV) 1351,1 51
Umbrită (N, NE) 450,9 17
TOTAL 2638,1 100

1.2.2. Condiții climatice
Conform raionării climatice din Geografia României (1983), teritoriul se încadre ază în Ținutul
cu climă de munte, subținutul Carpaților Orientali, districtul Pădure și pajiști montane, topoclimatul
Harghita – Baraolt.
După Koppen, această regiune s -ar încadra în provincia climatică boreală Df, caracterizată
prin ierni friguroase și um ede, cu temperatura lunii celei mai reci sub – 3°C și cu temperatura celei
mai calde luni peste 10°C.
Regimul termic
Temperatura aerului prezintă importante variații lunare și anuale, ca urmare a diferenței
altitudinale foarte mari.
Temperatura medie anua lă este de 6°C, în luna cea mai caldă, temperatura medie este în jur de
11 °C, iar valoarea temperaturii medii din timpul iernii este de – 6°C.
Data medie a producerii primului îngheț este înainte de 15 octombrie, iar cea a producerii
ultimului este după 1 5 aprilie.
Regimul pluviometric
Cantitatea de precipitații este puternic influențată de altitudine. Astfel. în părțile mai înalte
cade anual o cantitate de precipitații cuprinsă între 1000 – 1100 mm, iar în părțile mai joase
aproximativ 800 mm.

5
În cursul a nului, valoarea cantitativă a precipitațiilor variază de la o lună la alta. Numărul
zilelor ploioase este între 120 – 140 zile pe an. În lunile mai – august, cad aproximativ 360 – 390 mm
de precipitații, favorizând dezvoltarea activă a vegetației forestie re.
Numărul zilelor în care cad precipitații sub formă de zăpadă este de 40 – 50, iar cel al zilelor
cu strat de zăpadă depășește 120.
Regimul eolian
Vânturile predominate sunt cele de vest, nord vest, frecvența lor fiind de 20 – 22 %.
În sezonul de primă vară ori toamnă se fac simțite și vânturile din direcția estică și sudică.
Pe culmile înalte, viteza vântului ajunge la 7 – 8 m/s. Adesea se produc intensificări ale
vântului, care la viteze de peste 15 – 20 m/s poate deveni un factor extrem de dăunător pe ntru
integritatea și stabilitatea ecosistemelor din zonă, mai ales pentru molidișuri, producând doborâturi și
rupturi dispersate, uneori chiar concentrate.
Indicatorii sintetici ai datelor climatice
Indicatorul de ariditate De Martonne :
I = P/T+10 = 950/1 6 = 59,
ne arată că zona este una echilibrată climatic, în care evapotranspirația nu depășește cantitatea
de precipitații căzută, există deci umiditate suficientă în aer și sol tot timpul anului.

6

1.2.3. Condiții edifice
În cuprinsul U.P. au fo st identificate următoarele tipuri și subtipuri de soluri:
Tabelul 5.
Clasa de soluri Tipul și subtipul de sol Codul Succesiunea Suprafața
orizonturilor ha %
Argiluvisoluri brun luvic tipic 2401 Ao-El-Bt-C 165,5 6
Total clasă – – – 165,5 6
Cambisol uri brun eumezobazic tipic 3101 Ao-Bv-C 2311,2 92
brun acid tipic 3301 Ao-Bv-C 15,0 1
Total clasă – – – 2326,2 93
Soluri neevoluate,
trunchiate sau desfundate aluvial tipic 9501 Ao-C 20,7 1
Total clasă – – – 20,7 1
TOTAL – – – 2512,4 100
Alte terenu ri 125,7
TOTAL GENERAL 2638,1

Clasa cambisoluri -principala clasă de soluri identifcată – 93%.
Cuprinde soluri care au ca și orizont de diagnoză un orizont B cambic (Bv). Orizontul B cambic a
rezultat ca urmare a unui proces de alterare a silicaților p rimari și formare de silicați secundari.
Aceste soluri sunt specifice pentru etajul nemoral al pădurilor de foioase, fiind întâlnite atât în
arealele colinare cât și în arealul montan inferior.
Principalul tip de sol, identificat în cadrul suprafeței stu diate, din clasa cambisoluri, este
solul brun eumezobazic tipic care este prezent pe 2311,2 ha (92% din suprafață). În cadrul clasei
cambisoluri a mai fost identificat și solul brun acid tipic pe 15,0 ha (1% din suprafață). Caracterizare
tipurilor de sol este prezentată în cele ce urmează:
– Solul brun eumezobazic tipic – are succesiunea de orizonturi Ao-Bv-C, și prezintă textură
nediferențiată pe profil, de la mijlocie grosieră, până la fină, în funcție de materialul parental

7
care a stat la baza formării s olului. Structura este grăunțoasă în orizontul Ao și poliedrică în
Bv, fiind foarte stabilă. Datorită texturii nediferențiate pe profil și structurii bune și celelalte
proprietăți fizice și fizico -mecanice, hidrofizice și de aerație sunt favorabile. Conțin utul de
humus este mai mare de 2% și este de tip mull, cu raportul C/N < 15. Reacția solului este
slab moderat acidă (pH = 5,3 -6,5), iar gradul de saturație în baze ≥ 55%. Asigurarea cu
substanțe nutritive și activitatea microbiologică sunt relativ bune. F ertilitatea este mijlocie
sau chiar superioară pentru fag;
– Solul brun acid tipic – are succesiunea de orizonturi Ao -Bv-C și are o textură ușoară spre
mijlocie, nediferențiată pe profil. Structura este grăunțoasă, slab formată în Ao și
subpoliedrică – polie drică, moderat dezvoltată în Bv. Proprietățile fizico -mecanice,
hidrofizice și de aerație sunt favorabile, având în vedere textura mijlocie, uniformă pe tot
profilul. Conținutul de humus este de peste 8% și este de tip moder. Raportul C/N are valori
cuprin se între 16 – 20, iar conținutul de humus mai mic de 55% la nivelul orizontului Bv.
Acest sol are rezerve mici de elemente nutritive și o activitate microbiologică redusă.
Troficitatea este mijlocie iar fertilitatea, în cazul defață este mijlocoe pentru mo lid

Clasa argiluvisoluri (6%) cuprinde soluri care au drept caracter dominant de diagnoză un orizont
Bt (argiloiluvial), adică soluri cu o evidentă diferențiere texturală. Aceste soluri au un mare grad de
debazificare a complexului argilohumic, fapt car e a determinat și o intensificare a proceselor de
iluviere. Tipul de sol, identificat în cadrul suprafeței studiate, din clasa argiluvisoluri, este solul
brun luvic tipic care este prezent pe 165,5 ha (6% din suprafață). Caracterizare tipului de sol este
prezentată în cele ce urmează:
– Solul brun luvic tipic – are succesiunea de orizonturi Ao -El-Bt-C, și prezintă textură
diferențiată pe profil (l dt = 1,2 -1,5), luto – nisipoasă în Ao, nisipo – lutoasă în El și luto –
argiloasă chiar argiloasă în orizontul Bt . Argila și oxzsizii de fier migrează concomitent pe
profilul solului, fiind vorba de o migrare mecanică și nu de un proces de podzolire. Structura
solului este grăunțoasă, slab dezvoltată în orizontul Ao, lamelară sau poliedrică mică în El și
prismatică î n Bt. Apa din precipitații străbate ușor orizonturile superioare și stagnează
deasupra orizontului Bt, astfel încât în perioadele umede prezintă exces de apă, iar în cele
secetoase deficit de apă. Conținutul de humus este mic (cca. 2%) și este de caltate i nferioară
mai bogat în acizi fulvici. Sunt soluri oligomezobazice si au reacția solului de la moderat
acidă la puternic acidă (pH = 4,4 -5,57). Asigurarea cu substanțe nutritive și activitatea

8
microbiologică sunt slabe. Prezintă o troficitate minerală și az otată mijlocie. Fertilitatea este
cel mult mijlocie sau pentru fag și gorun.
Clasa soluri neevoluate, trunchiate sau desfundate (1%) cuprinde soluri azonale, cu orizonturi
slab dezvoltate, care au la suprafață cel mult un orizont A ocric (Ao), datorită tim pului scurt în care,
în general, materialul parental a fost supus solificării. Formarea acestor soluri nu este legată de
condițiile bioclimatice, ci de un complex de factori specifici formării lor. Tipul de sol, identificat în
cadrul suprafeței studiate, din clasa solurilor neevoluate, trunchiate sau desfundate, este solul
aluvial tipic care este prezent pe 20,7 ha (1% din suprafață). Caracterizare tipului de sol este
prezentată în cele ce urmează:
– Solul aluvial tipic – are sccesiunea de orizonturi Ao -C, și prezintă textură
nediferențiată sau constantă în cazul unor depozite fluviatile neomogene. Structura solului
este grăunțoasă sau poliedrică moderat dezvoltată. Proprietățile fizico – mecanice și
hidrofizice sunt variabile în raport cu textura și struct ura. Sunt soluri bine aprovizionate cu
apă și substanțe nutritive. Reacția și gradul de saturație în baze diferă în raport cu materialul
parental. Au fertilitate mijlocoe pentru anin și molid datorită conținutului destul de mare de
humus, volumului edafic mijlociu și aprovizionării bune cu apă din pânza freatică.
1.2.4. Sinteze staționale

Din analiza datelor privind geomorfologia, geologia, hidrologia, climatologia, pedologia și a
corelațiilor dintre acestea, pentru fiecare unitate amenajistică în parte s -a stabilit, conform
sistematicii în vigoare, tipul de stațiune.
În tabelul următor sunt prezentate, pe etaje fitoclimatice, tipurile de stațiuni întâlnite în
cuprinsul pădurii proprietate privată luată în studiu, cu indicarea categoriei de bonitate:
Tabe lul 6.
Codul Diagnoza tipului de stațiune Suprafața Categorii de bonitate
ha % Sup. Mijl. Inf.
Etajul montan de amestecuri de fag cu rășinoase (FM2)
3323 Montan de amestecuri Bs și Bs (m), brun podzolic sau criptopodzolic
edafic mare 2,2 – 2,2 – –
3332 Montan de amestec Bm, brun edafic mijlociu, cu Asperula – Dentaria 96,8 4 – 96,8 –

9
Codul Diagnoza tipului de stațiune Suprafața Categorii de bonitate
ha % Sup. Mijl. Inf.
3333 Montan de amestec Bs, brun edafic mare, cu Asperula -Dentaria 12,8 1 12,8 – –
Etajul montan premontan de făgete (FM1+FD4)
4324 Montan -premontan de făgete Bm, brun acid cu mull, edafic mijlociu 65,4 3 – 65,4 –
4331 Montan -premontan de făgete Bi, podzolic edafic mic -mijlociu, cu
Luzula -Calamagrostis 8,7 – – – 8,7
4410 Montan -premontan de făgete Bi, brun edafic mic, cu Asperula -Dentaria 52,1 2 – – 52,1
4420 Montan -premontan de făgete Bm, brun edafic mijlociu, cu Asperula –
Dentaria 876,5 35 – 876,5 –
4430 Montan -premontan de făgete Bs, brun edafic mare, cu Asperula –
Dentaria 1282,7 51 1282,7 – –
4530 Montan -premontan de făgete Bm, aluvial moderat humifer 23,8 1 – 23,8 –
Etajul deluros de gorunete, făgete și goruneto -făgete (FD3)
5132 Deluros de gorunete Bm, podzolit si podzolic argiloiluvial, cu floră de tip
mezofit cu graminee 91,4 4 – 91,4 –
Total ha 2512,4 100 1297,7 1153,9 60,8
% 100 52 46 2
Alte terenuri 125,7
TOTAL GENERAL 2638,1

1.3. Studiul vegetației forestiere
1.3.1. Formații forestiere și tipuri naturale fundamentale de pădure
Evidența tipurilor de pădure, în raport cu caracterul actual, este prezentată în tabelul ˝Evidența
tipurilor de stațiune și a tipurilor de pădure˝, și explicitată în tabelul următor unde este prezentată și
repartizarea tipurilor de pădure pe formații forestiere și categorii de productivitate naturală.

10
Tabelul 7.
Formația Codul Denumirea tipului Suprafața Productivitatea
naturală
Forestieră Tip
stațiune Tip
pădure natural ha % sup. mijl. inf.
Molidișuri pure 3333 1111 Molidiș normal cu Oxalis acetosella (s) 11,5 0,5 11,5 – –
3323 1111 Molidiș normal cu Oxalis acetosella (s) 2,2 0,1 2,2 – –
Amestecuri molid –
brad-fag 3332 1341 Amestec de rășinoase și fag pe soluri schelete
(m) 28,2 1,1 – 28,2 –
Molideto -făgete 3333 1411 Molideto -făget normal cu Oxalis acetosella (s) 1,3 0,1 1,3 – –
Făgete pure
Montane 4430 4111 Făget normal cu floră de mull (s) 1282,7 51,1 1282,7 – –
4420 4114 Făget montan pe soluri schelete cu floră de mull
(m) 759,6 30,2 – 759,6 –
3332 4114 Făget montan pe soluri schelete cu floră de mull
(m) 68,6 2,7 – 68,6 –
4530 4114 Făget montan pe soluri schelete cu floră de mull
(m) 3,1 0,1 – 3,1 –
4410 4115 Făget de limită cu floră de mull de productivitate
inferioară (i) 52,1 2,1 – – 52,1
4420 4131 Făget montan cu Rubus hirtus (m) 116,9 4,7 – 116,9 –
4324 4141 Făget cu Festuca altissima (m) 65,4 2,6 – 65,4 –
4331 4151 Făget montan cu Luzula luzuloide s (i-m) 8,7 0,3 – – 8,7
Gorunete pure 5132 5131 Gorunet de coastă cu Graminee și Luzula
luzuloides (m) 78,3 3,1 – 78,3 –
Goruneto -făgete 5132 5231 Goruneto -făget cu Festuca drymeia de
productivitate mijlocie (m) 13,1 0,5 – 13,1 –
Aninișuri de anin alb 4530 9811 Aniniș cu Oxalis acetosella (m) 20,7 0,8 – 20,7 –
Total ha 2512,4 100 1297,7 1153,9 60,8
% 100 52 46 2
Alte terenuri 125,7
TOTAL GENERAL 2.638,1

11

Așa cum rezultă din tabelul prezentat anterior, predomină tipurile naturale de pădure de
productivitate superioară (52 %), în corelație cu tipurile de stațiuni. Cele mai reprezentative tipuri de
pădure sunt:
– 4111 – Făget normal cu floră de mull (s) 51%;
– 4114 – Făget montan pe soluri schelete cu floră de mull (m) 30%.
Cea mai răspândită for mație forestieră este „Făgete pure montane” (94 %).
În continuare este prezentată structura vegetației pe formații forestiere și în raport cu caracterul
actual al tipului de pădure:
Tabelul 8.
Caracterul actual al tipului de pădure
Total
pădure Tere-
nuri
goale TOTAL
Formația forestieră Natural Fundamental Derivat Artificial de
productiv. Nede-
finit de productivitate Sub-
prod. Parțial Total (de
productiv)
Sup. Mij. Inf. Sup. Mij. Inf. Sup.+
Mij. Inf.
ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha %
Terenuri fără stațiune 125,7 125,7 5
100 100
11-Molidișuri pure 13,7 – – – – – – – – – – 13,7 – 13,7 1
100 – – – – – – – – – – 100 – 100
13-Amestecuri – 22,2 – – – – – – 6,0 – – 28,2 – 28,2 1
molid -brad-fag – 79 – – – – – – 21 – – 100 – 100
14-Molideto -făgete 1,3 – – – – – – – – – – 1,3 – 1,3 –
100 – – – – – – – – – – 100 – 100
41-Făgete pure
montane 964,2 811,7 51,0 0,8 1,4 – – – 425,0 6,0 96,6 2356,7 0,4 2357,1 89
41 34 2 – – – – – 18 – 4 100 – 100

12
Caracterul actual al tipului de pădure
Total
pădure Tere-
nuri
goale TOTAL
Formația forestieră Natural Fundamental Derivat Artificial de
productiv. Nede-
finit de productivitate Sub-
prod. Parțial Total (de
productiv)
Sup. Mij. Inf. Sup. Mij. Inf. Sup.+
Mij. Inf.
ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha %
51-Gorunete pure – – – – – – – – 59,3 19,0 – 78,3 – 78,3 3
– – – – – – – – 76 24 – 100 – 100
52-Goruneto -făgete – – – – – – – – 10,0 3,1 – 13,1 – 13,1 1
– – – – – – – – 76 24 – 100 – 100
98-Aninișuri de anin
alb – 8,9 – – 1,9 – – – 9,9 – – 20,7 – 20,7 1
– 43 – – 9 – – – 48 – – 100 – 100
Total 979,2 842,8 51,0 0,8 3,3 – – – 510,2 28,1 96,6 2512,0 126,1 2638,1 100
% 37 32 2 – – – – – 19 1 4 95 5 100
TOTAL 1873,0 0,8 3,3 – 538,3 96,6 2512,0 126,1 2638,1 100
% 71 – – – 20 4 95 5 100

Din datele de mai sus s e observă că majoritatea arboretelor (71 %) și -au păstrat caracterul natural
fundamental, restul fiind artificiale (20 %), nedefinite (4 %) și sub 1% cele parțial -derivate și
subproductive.

13
CAPITOLUL II.
FUNDAMENTAREA SOLUȚIILOR DE ÎMPĂDURIRE

2.1. Identificarea și caracterizarea unităților de cultură forestieră
Pentru identificarea suprafețelor de împădurite din cuprinsul U.P.II. Comuna Praid s -a folosit
planului decenal al lucrărilor de regenerare și împădurire din amenajamentul actuală.
Din moti vul în care amenajamentul s -a realizat din 2014, s -a reușit să stabilește de 12 u.c.f.
din planul de decenal actuală, și ca să poate să face planificarea de împăduririi tot pe deceniu mai a
ales 8 u.c.f. din următorul planul decenal. În total planificarea de lucrările de împădurire s -a realizat
pe 22 de u.c.f. ,care sunt următoarele: 1A, 1C, 1D, 1E, 2D,3, 7, 14A, 15A,17,25C,
27A,34B,61A,96A,97B,135C,136B,137B,204B,257B, 258.
Majoritatea u.c.f. -urile se caracterizează o tipul de stațiuni de montan -premonta n de făgete
cu diferite valori de bonitate și o tip de vegetație de făget montan pe soluri schelete cu floră de mull.
Doar următorul trei u.c.f. :1A, 257B,258,diferențiază de la ceilalți .Tipul de stațiuni este deluros de
gorunete Bm, podzolit si podzolic argiloiluvial, cu floră de tip mezofit cu graminee și tipul de
vegetație este Gorunet de coastă cu Graminee și Luzula luzuloides.
Pe urma ieșirile pe teren la fiecare u.c.f. s -a completat o fișă după situația actuală și după
descrierea parcelară din amenaj ament și s -a făcut imagine despre u.c.f. -urile. Fișele și imaginile sunt
puse în Anexa.
2.2. Situația actuală a terenurilor de împădurit
În proiectul actuală putem să vorbim despre patru feluri de teren de împădurire.
Primul este terenul lipsite de vegeta ție forestiere. Sunt marcate cu litere de A. Aici se încadrează
următoarele categoriile :
1. Suprafețele pe care lipsește pădurea și sunt situate în cuprinsului fondului forestiere , de
exemplu pășuni.
2. Suprafețele care sunt scoase temporar din fondul forestie re și sunt reprimite din punctul de
vedere de împădurire.
3. Suprafețele care se așează din afară fondului forestiere și sunt destinate pentru împăduririlor
4. Suprafețele unde s -a executat tăiere rase

14
Din proiect am o singura parcelă care se încadrează în categ oria de A . Parcela asta este 61A, care
până aici s -a folosit ca un pășune.
A doua categoria de teren este ”terenuri ocupate cu arborete necorespunzătoare economic, aflate
în curs de exploatare sau planificate la exploatare, în vederea înlocuirii lor”[1] F elul terenului se
marchează cu litera B.
1. ”Suprafețe ocupate de arborete cu consistență mult sub normală aflate la vârste relativ
înaintate, cu soluri înțelenite, arborete incapabile să se regenereze pe cale naturală.
2. Suprafețe ocupate de arborete afectate de fenomene de uscare intensă.
3. Suprafețe ocupate de arborete regenerate vegetativ, cu stare lâncedă de vegetație.
4. Suprafețe ocupate de culturi artificiale alcătuite din specii ale căror cerințe ecologice sunt în
mică măsură satisfăcute de condițiile stațio nale respective.
5. Suprafețe ocupate cu arborete derivate.”[1]
La urma proiectării pe aceasta tipuri de teren se încadrează câteva parcele în B1 care se marchează
că suprafața acoperite cu arbore dar are o consistență redusă aflate de vârsta înaintate, și nu are
semințiș utilizabile. Parcelele sunt următoarele: 1D, 1E, 2D, 204B, 257B, 258.
Dar și pe categoria de B2 se încadrează 3 parcele din cele 22. Parcelele se caracterizează că terenul
ocupat cu arbore dar s -a efectuat o uscare intense la speciile de pin și pin negru.
Parcelele sunt următoarele: 1A,1C,7.
Cele a treia feluri de teren sunt notate cu C, și asta înseamnă că ”terenul incomplet regenerate pe
cale naturală sau artificială.”[1]
1. ”Suprafețe ocupate de arborete parcurse cu tăieri de regenerare îns ă incomplet regenerate sau
regenerate în proporție prea mare cu specii de mică valoare economică, ori ocupate cu semințișuri
neutilizabile.
2. Suprafețe parcurse cu lucrări de împăduriri în ultimii 2 -3 ani, însă cu reușită nesatisfăcătoare.
3. Suprafețe oc upate de arborete parcurse cu tăieri de crâng simplu în care apar porțiuni goale,
neregenerate, unde este posibilă și indicată introducerea unor specii valoroase.”[1]
Majoritatea parcelei care sunt incluse în proiectare actuală se încadrează pe categoria de teren de
incomplet regenerat.

15
Ultimul felul de teren este ”terenuri ocupate de arborete cu consistență subnormală în care se
impun lucrări de împăduriri pentru realizarea densității optime la hectar:”[1] Notată cu litera D și
alcătuiește două subpuncte:
1.” Suprafețe ocupate de arborete din grupa I -a funcțională, indiferent de vârstă și faza de
dezvoltare.
2. Suprafețe ocupate de arborete din grupa a II -a funcțională cu stare corespunzătoare de
vegetație, aflate în fazele de nuieliș -codrișor.”[1]
Încadra rea suprafețelor pe categoriile de teren s -a centralizat într -un tabel, din care se notat
categoriile de teren împădurit ,codul categoriei, numărului u.c.f. -urile și suprafața acestea. (Tabelul)

Identificarea u.c.f. -urilor pe categoria de terenuri de î mpădurire Tabelul 9.
Nr. Categorii de teren Cod u.c.f. Suprafața
crt
. de împădurit categori
e Ha %
0 1 2 3 4 5

1.
Suprafețe lipsite de păduri aflate în
fond forestier (poieni)
A1
61A
9.6
Total 9.6 4%
2. Suprafețe ocupate de arborete cu
consistență mult sub normală aflate
la vârste relativ înaintate, cu soluri
înțelenite, arborete incapabile să se
regenereze pe cale naturală.
B1 1D
1E
2D
204B
257B
258 10.8
29.7
0.8
13.4
3.4
7.0
3. Suprafețe ocupate de arborete
afectate de fenomene de usca re
intensă. B2 1A
1C
7 4.0
1.7
6.0

16
Total 76.8 32%
4 Suprafețe ocupate de arborete
parcurse cu tăieri de regenerare însă
incomplet regenerate sau regenerate
în proporție prea mare cu specii de
mică valoare economică, ori
ocupate cu semințișuri neutili zabile
C1 3A
34B
96A
97B
135C
14A
15A
17
25C
27A
136B
137B
18,9
1,1
4,3
3,4
0,2
19,3
13
17,3
19,4
23,2
13,1
19,4

Total 152.6 64%
Total
general 239 100%

2.3. Necesitatea și oportunitatea intervenției cu lucrări de împă duriri
”În cuprinsul fondului forestier sunt numeroase situațiile în care intervenția pe cale artificială pentru
instalarea pădurii apare ca unică soluție.”[1]
Se include pe acestea situații terenurile de poienilor, enclavele ,pășunile , terenurile agricol e care
sunt degradate etc. Între u.c.f. -urile și există situații asta în uc.f.61A, care a fost destinat ca un
pășune ,instalarea vegetației forestiere pe cale artificiale este singură modalitate pentru crearea o
cultură forestiere pe terenul notat cum poat e vede și pe imagina.(fig. 1)

17

Fig. 1. U.c.f. -ul 61A
Totodată lucrările de împădurirea este important în situațile când tratamentele se folosește pe baza
regenerării naturale, ca să crea o desimii optime pe toată suprafață.

Fig. 2. U.c.f. -ul 137B
Lucra rea de împădurire necesare și din perspectiva de lucrare de ameliorarea arborelor
degradat sub raportul consistenței, și arborele care are o productivitate scăzute. Din domeniul silvic
instalarea culturile forestiere este important dar nu doar din punct e de vedere caractere cantitativă ,ci
și caractere calitative.

18
2.4. Eșalonarea intervențiilor cu lucrări de regenerare artificială în cadrul u.c.f. -urilor
Planificarea lucrărilor de împădurire în proiectul actual se realizat pe 10 ani. Ca să poate să
stabilii eșalonarea lucrărilor de împădurire s -a luat în considerare categoriile de teren unde s -a
încadrat u.c.f -urile , și principiile următoare:
 ”Suprafețele ocupate de semințiș instalat natural sau artificial prin lucrări de împăduriri, care
are în să, o densitate necorespunzătoare. ”[1] Lucrările de regenerare se planifică pe anul
când este aplicată ultima tăiere de punerea în lumină.
 Terenurile acoperite cu arborete degradate ,
 Terenurile ocupate cu arbore slab productive , degradat prin sub raport ul consistenței
 Suprafețele lipsite de vegetație forestiere ,poienurile, pășunurile.
După luare în considerare principiile enumerat , s -a stabilit suprafețele efective pe terenurile
unde lucrarea de împădurire nu se face pe întreaga suprafața, ci de parția lă. Pe aceeași terenurile
suprafața este ocupată cu semințișul utilizabil pe anumit procente. La calculare suprafeței efective s –
a folosit și procentului de acoperire a semințișului utilizabil.
Pe terenurile unde există și stâncărie și sunt scrise procentu al în amenajament , parte asta s -a
eliminat din suprafața totală, deoarece pe stâncărie nu poate se instala nici un fel de puieți .
După stabilirea procedeurile anterioare eșalonarea suprafețelor de împdurire s -a centralizat într -un
tabel. (tabelul )

19
Eșalonarea intervențiilor cu locuri de regenerare artificială în cadrul u.c.f. -urilor pe parcursui unui
deceniu.
Tebelul.10.
Nr.
crt. u.c.f. Categ.
de teren Suprafaț
a
efectiva
(SE) Suprafața de împădurit in anul:
2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028
1 1A B2 3,2 3,2
2 1C 1,2 1,2
3 7 4,2 2,1 1,05 1,05
4 1D

B1 8,6 2,86 2,86 2,86
5 1E 20,8 6,93 6,93 6,93
6 2D 0,6 0,6
7 204B 13,4 6,7 6,7
8 257B 2,7 2,7
9 258 7,0 7,0
10 3A

C1 5,7 5.7
11 34B 0,3 0,3
12 96A 1,4 1,4
13 97B 1,0 1,0
14 135C 0,1 0.1
15 14A 7,7 5,7 2,0
16 15A 6,5 6,5

20
17 17 8,7 5,7 3,0
18 25C 13,6 6.8 6.8
19 27A 9,3 3,1 3,1 3,1
20 136B 9,2 4,6 4,6
21 137B 13,6 6,8 6,8
22 61A A1 9.6 9,6
∑ =22
1148 ,3 14,3 14.6 14,5 14,2 14,5 15,46 15,0
9 15,8
8 14,6
8 15,16

21
CAPITOLUL III.
STABILIREA SO LUȚIILOR TEHNICE DE INSTALARE A
CULTURILOR FORESTIERE

3.1. Considerații generale

”Aplicând principiile și tehnica intervențiilor artificiale, culturile forestiere pot fi instalate în
cele mai diferite condiții fizico -geografice, ecologice și silvoprodu ctive și sub forma celor mai
variate compoziții specifice.”[1]
”Intervenția artificială prin lucrări de împădurire nu se rezumă numai la simpla acțiune de
instalare a pădurii prin semănături directe sau plantații acolo unde nu este posibilă sau indicată
regenerarea naturală, ci reprezintă o metodă eficientă de cultură intensivă a speciilor forestiere și de
valorificare a factorilor de vegetație în sensul impus de nevoile unor producții sporite de lemn.”[1]
Alegerea speciilor și asocierea ei se valorifică la maximum potențialul productiv al stațiunilor
.Pentru alegerea și asocierea speciilor ținând seama de felul lucrărilor de împădurire și condițiile
fizico -geografice și de vegetație concrete ale fiecărei suprafețe. Îmbunătățește condițiilor de vegetație
existentepe calea artificială prin aplicarea unor lucrări de pregătirea terenului și a solului.
Instalarea speciilor forestiere în timp cu ajutorul materialului de împădurire .
Acestea sunt principalele obiective pentru instalarea culturi forestiere pe calea artificială pentru care
trebuie să se stabilite la procesul de planificare.
Pentru planificarea corectă de toate problema în cuprinsul acestui capitol este importan stabilirea
soluțiilor tehnice de împădurire după luarea în considerare elementele des crise în capitolul 1 și 2 .â

3.2. Stabilirea intervențiilor artificiale pe natură de lucrări de împăduriri

Pentru rezolvarea prim pași de proiectare trebuie cunoscute categoriile de lucrări de împăduriri
și îmsușirile prin care se diferențiază între ele . Încadrarea suprafețele în categoriile de lucrări de
împădurire trebuie să lua în considerare caracteristicile de fizico -geografică, de vegetație și categoria
de teren în care s -a încadrat suprafața (subcapitol 2.2).
Din puncte de vedere natura intervenț iei de lucrări de instalare artificială a culturilor
forestiere, sunt diferențiate următoarele categorii de lucrări de împădurire:

22
”a.Împăduriri propriu -zise – presupune instalarea pădurii pe terenuri pe care vegetația forestieră nu
a existat sau a dispă rut de mult timp din diverse motive, în scopul de valorificării a terenurilor
respectiv . Împădurirea propriu -zise se executăm pe următoarele situație:
 poieni și goluri din cuprinsul fondului forestier;
 terenuri scoase temporar din fondul forestier și f olosite de alte sectoare economice și
reprimite în vederea împăduririi;
 terenuri din afara fondului forestier.
b. Reîmpăduriri – presupun instalarea de noi culturi forestiere pe terenuri care ocupate în prezent de
pădure, dar vor fi înlăturată, instalarea culturilor se execute după lucrarea de exploatare. În raport cu
particularitățile intervențiilor se disting următoarele categorii:
b1. Reîmpăduriri propriu -zise – atunci când reinstalarea pădurii urmărește regenerarea
artificială a unor arborete cu struc tură normală, instalate pe terenuri cu soluri forestiere nealterate, iar
compoziția noilor culturi va fi identică sau apropiată arboretelor care se înlocuiesc.
Asemenea lucrări se execută ca și împăduririle propriu -zise, pe terenuri incluse în categoria
“A”, suprafețele de împădurit fiind rezultate în urma:
1 – aplicării tăierilor rase concentrate, executate în arborete cu structura normală, ajunse la
exploatabilitate, care sunt supuse în mod obișnuit acestui tratament (molidișuri, pinete, plopișuri etc.) ;
2 – calamitării recente a unor arborete, fără alterarea însușirilor tipic forestiere ale solurilor
respective (doborâturi sau rupturi de vânt
i zăpadă, incendii etc.).
”Reinstalarea vegetației forestiere pe terenuri ocupate în prezent cu arborete degra date de
productivitate scăzută, poartă denumirea de refacere sau substituire.”[1] Diferențierea se face după
gradul de degradării al culturilor.Caracteristice comune este că în amândouă situații trebuie să înlăture
arborele slab productive.
b2. Refaceri – presupun reinstalarea vegetației forestiere pe cale artificială pe terenuri ocupate în
prezent de arborete cu productivitate scăzută, având stare nesatisfăcătoare de vegetație ca urmare a
degradării consistenței, corelată frecvent și cu regenerarea repeta tă pe cale vegetativă. Asemenea
arborete sunt constituite de regulă din specii valoroase, potențialul lor biologic în ce privește producția
de biomasă fiind însă limitat de starea lor lâncedă de vegetație. Particularitățile acestei categorii de
lucrări de împăduriri constau în menținerea compoziției actuale atunci când se are în vedere
constituirea noilor culturi și instalarea lor în condiții edafice ameliorate, prin adoptarea unor tehnologii
adecvate de pregătire anticipată a solului.

23
Lucrările de refacer i se execută pe terenuri încadrate în categoria “B”, ocupate de
următoaretele tipuri de arborete:
1. arborete situate în stațiuni de productivitate mijlocie sau superioară pentru speciile care le
compun, în cazul când sunt avansat degradate (cu consistenț a sub 0,4) indiferent de vârstă, sau atunci
când sunt brăcuite (cu consistența de 0,4 – 0,6) ajunse însă aproape de vârsta exploatabilității;
2. arborete provenite pe cale vegetativă, alcătuite din specii valoroase, cu stare lâncedă de
vegetație, incapab ile de regenerare naturală din sămânță, pentru care se adoptă modalitatea de
conversiune prin refaceri (arborete de salcâm, stejar pedunculat, gorun, gârniță, cer, fag etc.);
3. arborete degradate de salcie, plopi, anin etc., din Lunca și Delta Dunării, c a și din luncile
râurilor interioare, situate în stațiuni improprii pentru alte specii mai productive (ex. plopi
euramericani);
4. arborete afectate de atacuri de insecte sau de fenomene intense de uscare, când speciile
componente realizează în condiții n ormale clase cel puțin mijlocii de producție în stațiunile respective.
b3. Substituiri – presupun reinstalarea vegetației forestiere pe terenuri ocupate de arborete cu
valoare economică scăzută, având origine naturală, alcătuite însă din specii cu potenți al biologic redus
în ce privește producția de biomasă (arborete derivate) sau de origine artificială, instalate în stațiuni
puțin satisfăcătoare cerințelor ecologice ale speciilor componente. Particularitatea esențială a acestei
categorii de lucrări de împ ăduriri constă în faptul că prin intervenție se schimbă compozița arboretelor
existente, urmărindu -se, de regulă, realizarea de culturi cu structuri compoziționale identice sau
apropiate arboretelor aparținând tipurilor naturale fundamentale de pădure.
Asemenea lucrări se aplică pe terenuri încadrate în categoria “B”, ca și refacerile, fiind vizate
însă, cu precădere, următoarele tipuri de arborete:
1. arborete de origine naturală aparținând tipurilor de pădure derivate, alcătuite din specii
pioniere (mes tecănișuri, plopișuri etc.) sau din specii de amestec (cărpinete, teișuri, arțărete etc.);
2. arborete de origine naturală alcătuite din salcie și plopi indigeni, situate în stațiuni apte
pentru plopi euramericani;
3. tufărișuri alcătuite din specii arbu stive (mărăcinișuri, cătinișuri etc.);
4. arborete de origine artificială de stejar pedunculat, cu stare lâncedă de vegetație, instalate în
condiții staționale improprii acestei specii (în stațiuni de gârnițete, cerete etc.);
5. arborete slab productive de salcâm, instalate în stațiuni cu soluri grele, uscate, superficiale,
scheletice, cu efervescență de la suprafață, sau cu soluri având regim alternant de umiditate, uneori
înmlăștinate.

24
In cazul categoriilor prezentate mai sus, intervențiile vizând inst alarea artificială a vegetației
forestiere presupun parcurgerea integrală a suprafețelor de împădurit, fie că sunt sau nu acoperite cu
vegetație lemnoasă. Aceasta se realizează într -o singură repriză sau etapizat.
In practică sunt numeroase situații în care se impune intervenția cu lucrări de împădurire, fără
însă a se recurge la înlăturarea vegetației lemnoase de pe terenurile de împădurit respective.
c. Lucrările de împăduriri aplicate parțial în cuprinsul terenurilor de împădurit, odată cu
menținere a vegetației lemnoase existente, se numesc completări sau ameliorări, natura lucrărilor de
împăduriri diferențiindu -se în raport cu stadiul de dezvoltare a culturilor existente, consistența și
starea de vegetație a culturilor.
c1. Completări – sunt lucr ări de împăduriri ce se execută în culturi tinere (semințiș -desiș),
rezultate din regenerări parțiale, naturale sau artificiale, vizând instalarea vegetației forestiere în
golurile rămase în cuprinsul terenului de regenerat, pentru scurtarea perioadei de î nchidere
generalizată a masivului, prilej cu care se urmărește și îmbogățirea specifică a compoziției viitoarelor
culturi forestiere. Asemenea lucrări se execută pe terenuri încadrate în categoria “C”, fiind inevitabile
în următoarele situații:
1. suprafe țe ocupate de arborete parcurse cu tăieri de regenerare sub adăpost și incomplet
regenerate;
2. suprafețe regenerate pe cale naturală, ocupate de semințișuri cu compoziții nesatisfăcătoare,
în care speciile de mai mică importanță economică au o pondere mu lt prea ridicată comparativ cu
compoziția de regenerare optimă;
3. suprafețe regenerate natural sau artificial, în care există porțiuni ocupate de semințișuri
neutilizabile, vătămate sau dispărute după instalare din diferite cauze;
4. suprafețe ocupate d e arborete parcurse în crâng simplu cu porțiuni goale, neregenerate, în
care este posibilă și indicată introducerea unor specii valoroase.
c2. Ameliorări – sunt lucrări de împăduriri cu caracter parțial ce se execută pe terenuri ocupate
cu arborete de reg ulă tinere, aflate în fazele de dezvoltare nuieliș -codrișor, cu consistență subnormală,
uneori chiar brăcuite, incapabile să -și refacă natural consistența optimă, cu soluri înțelenite sau pe cale
de înțelenire, cu stare de vegetație mai mult sau mai puțin satisfăcătoare și cu tendințe de înrăutățire a
acesteia odată cu înaintarea lor în vârstă, capacitatea de exercitare a funcțiilor de producție și protecție
a unor asemenea arborete fiind, prin urmare, mult diminuată. Pentru redresarea lor, în astfel de
arborete se urmărește instalarea vegetației forestiere în golurile existente, folosind, în măsura în care

25
este posibil, specii arborescente valoroase. Speciile arbustive, dacă lipsesc, se introduc, uneori, pe
întreaga suprafață pentru protejarea și ameliorare a solului.
Lucrările de ameliorare se execută cu precădere pe terenuri încadrate în grupa “D”, fiind
recomandate cu deosebire în următoarele tipuri de arborete:
1. arborete rărite din grupa I -a funcțională , cu rol de protecție deosebit, indiferent de vâr stă, în
care nu este permisă intervenția cu lucrări de refaceri sau substituiri întrucât trebuie să se asigure
permanența pădurii;
2. arborete din grupa a II -a funcțională, cu consistență subnormală sau brăcuite, aflate la vârste
tinere, în care nu se jus tifică economic intervenția cu lucrări de refaceri sau substituiri;
3. completări întârziate, efectuate în arborete ce au depășit faza de desiș, afectate parțial de
diferite fenomene de degradare, care au condus la întreruperea continuității în suprafață a pădurii
(doborâturi sau rupturi de zăpadă și vânt, incendii, vânat, pășunat etc.).”[1]
Intervențile stabilite pe fiecare u.c.f. , datele sunt centralizate într -un tabel .

Natura lucrărilor de împădurire în funcție de categoria de teren de împădurit Tabelul 11.
Nr.
crt
.
u.c.f
. Categ. de
teren
de
împăd.

Natura lucrărilor de
împăduriri Seminți
ș
utilizabi
l
(% din
supraf.)
Suprafața
(ha) Ponderea
din supraf.
totală
(%)
(cod) denumire cod totală efectivă
0 1 2 3 4 5 6 7 8
1. 61A A1 Impăduriri
propriu -zise
a1 – 9,6 9,6 4%
Total: 9,6 9,6
2 1A B5 Substituiri
b3.1 – 4,0 3,2
3 1C Substituiri – 1,7 1,2
4 7 Substituiri – 6,0 4,2
Total: 11,7 9,1
5 3A C1 Completări
c1.1
0,7 18,9 5,7
6 34B Completări 0,6 1,1 0,4
7 96A Completări 0,7 4,3 1,3
8 97B Completări 0,7 3,4 1,0
9 135
C Completări
0,3 0,2 0,1

26
10 14A Completări 0,6 19,3 7,7
11 15A Completări 0,5 13,0 6,5
12 17 Completări 0,5 17,3 8,7
13 25C Completări 0,3 19,4 13,6
14 27A Completări 0,6 23,2 9,3
15 136
B Completări
0,3 13,1 9,2
16 137
B Completări
0,3 19,4 13,6
Total : 152,6 77,0
17 1D D2 Ameliorări
c2.1 – 10,8 8,6
18 1E Ameliorări – 29,7 20,8
19 2D Ameliorări – 0,8 0,6
20 204
B Ameliorări – 13,4 13,4
21 257
B Ameliorări 0,2 3,4 2,7
22 258 Ameliorări – 7,0 7,0
Total: 65,1 32,9
Total general: 239,0 128,64
100%

3.3. Alegerea speciilor pentru împădurire și justificarea lor silvo -economică

Alegerea speciilor de plantare are o importanță mare în lucrările de împădurire. Are un rol esențial
în asigurarea reușitei plantării. ”Lucrările de împădurire vizează crearea unor arborete stabile si
valoroase, capabile să -si îndeplinească rolul si funcțiile atribuite.” Lucrarea acestea doar atunci este
posibilă când cerințele ecologice ale speciilor ales pentru instalare sunt corespunzător cu condițiile
staționale ale terenuri le împădurite.
Ca urmare, alegerea speciilor pentru crearea o nouă de culturi forestiere, în primul rând trebuie să
aibă în vedere grupa ecologică.
”La constituirea grupelor ecologice s -au avut în vedere condițiile de climă, relief, substrat, sol, ape
supra – și subterane, condiții caracterizate printr -un înalt grad de omogenitate, care să permită
aplicarea acelorași măsuri silvotehnice de regenerare sau împădurire.”
Din țara noastră s -au stabilit 177 grupe ecologice de tipuri de stațiuni și pădure în ur ma de
variabilitatea a condițiilor naturale de vegetație.

27
”Fiecare grupă ecologică cuprinde, de regulă, mai multe tipuri de stațiune și pădure, fiind respectat
principiul ca un tip de pădure să apară numai într -o singură grupă ecologică.”
După acest pr incipiu cele 22 de u.c.f s -a încadrat în grupele ecologice în funcție de caracteristicile
staționale ale terenurile. Încadrarea s -a simbolizat cu următoare graficonul.

Fig.3. Împărțirea grupele ecologice pe suprafața totală a terenurile de proiectate

Denumirile ale grupele ecologice în care s -a încadrat u.c.f. -urile sunt următoarele:
 XVIB – Montan -premontan de făgete (s), soluri brune -brune luvice, V.ed.mare.
 XVIC – Montan -premontan de făgete (m), soluri brune, V.ed.mijlociu.
 XVID – Montan -premontan de făg ete (m), soluri brune acide -brune luvice, V.ed.mijlociu
 XVII – Montan -premontan de făgete (i), soluri spodice, V.ed.mic -mijlociu.
 XVIII – Montan -premontan de făgete (i), soluri diverse, scheletice, stâncării
 XXVIIIB – Deluros de gorunete (m), soluri brune luv ice-luvisoluri acide, V.ed.mijlociu -mic.
Caracteristicile ale grupele ecologice care a fost enumerat sunt detaliate în anexele.
Pentru alegerea speciilor de instalare s -a luat în considerare următoarele criterii:
 promovarea speciilor autohtone repede c rescătoare și care are o valoare economică
ridicată
 utilizarea speciilor principale, în arealul natural de răspândire;
 înființarea de culturi amestecate, XVIB
45%
XVID
18%XVIC
14%XXVIIIB
14%XVIII
5%XVII
4%

28
 ”fortificarea arboretelor de molid împotriva doborâturilor de vânt și zăpadă prin
extinderea în etaj ul acestora a speciilor rășinoase și foioase rezistente la acțiunea
unor asemenea factori;”
 introducerea speciile arbustive, pentru evitarea înțelenirii solului în situațiile în care
regenerarea naturala nu este convenabilă.

3.4. Alcătuirea compozițiilor de regenerare și stabilirea compozițiilor de împădurire
Instalarea culturile forestiere se poate înămpla pe cale naturală sau artificială. Indiferent de
natura de instalare , pe fiecare teren de împădurit trebuie se respecta asociații forestiere ca să p oate
alcătuii o structură specifică care se valorifice cât mai complet potențialul fertil stațional.
”Structura pe specii a noii asociații forestiere, considerată optimă în raport cu aptitudinile stațiunii
și cu funcțiile atribuite culturii, poartă den umirea de compoziție de regenerare.”[1]
Compoziția de regenerare s -a stabilit la fiecare u.c.f., în modul în care s -a luat în considerare
oferirea grupei ecologice și felul de lucrare de împădurire.
În parcelele unde se planificat lucrarea de împăduriri p ropriu -zise și substituirea acolo s -a
stabilit o nouă generații în compoziția de regenerare.
În parcelele unde semințișul natural acoperă parțial terenul de împădurit și acestuia este
nesatisfăcătoare acolo obligatoriu intervenția de împăduriri pentru com pletarea golurilor existente .
Intervenția de instalarea vegetației forestiere pe cale artificiale este singură mod de
împădurire a terenurilor unde lipsește pădurea din fondul forestiere. În situațiile asta se acceptă
compoziție de regenerare, pent ru a stabili structura pe specii a culturilor forestiere ce vor fi instalate
pe cale artificială.
După stabilirea compoziției de regenerare trebuie să precizăm și compoziția de împădurire.
”Compoziția de împădurire nominalizează speciile și precizează p onderea lor de participare
(în procente) în intervenția artificială de instalare a culturilor forestiere. ”[1]
In privința stabilirii compozițiilor de regenerare și de împădurire, indiferent de natura
lucrărilor de împădurire s -a consultat cu îndrumăril e tehnice mai ales cu “ Compoziții, scheme și
tehnologii de regenerare a pădurilor ” . Pentru stabilirea asortimentului de specii primul rând s -a
determinat grupa ecologică în care s -a încadreat cele 22 de u.c.f. Această încadrare s -a făcut după
condițiile staționale adică după tipuri de stațiuni.” La fiecare grupă ecologică , printre altele, sunt
precizate două până la patru compoziții de regenerare, diferențiate în raport cu starea arboretelor și
posibilitățile de regenerare naturală sau artificială”[1]

29
Când lucrări de împăduriri are un caracter de completare,mai întâi se lua în considerare semințișul
utilizabile care se acopere parțial terenul de împădurire , după pasul asta se stabilește compoziția de
regenerare, și în sfârșitul se calculează compoziți a de împădurire. În cazul când intervenția de
împăduriri se execută pe integrală a terenului , compoziția de regenerare va fi identică cu compoziția
de împădurire.
După calcularea formulei de împădurire pe cele 22 de u.c.f ,rezultatele s -a centralizat în tabelul 12.

30
Nr.
crt Natura lucrărilor de
împădurire u.c.f. S.E. (ha) Grupa
ecologică Compoziția de
regenerare (CR) Compoziția existenta
(CE) Compoziția de împădurire
(CI)
1 Împădurire propriu -zise 61A 9,6 XVIB 7Mo+2Fa+1Pam – 70%Mo 20%Fa 10%Pam
2
Subs tituiri 1A 3,2 XXVIIIB 7Go+3Te Ci – 70%Go 15%Te 15%Ci
3 1C 1,2 XVID 5La+5Pam, Ul.m. – 50%La 25%Pam 25%Ul.m
4 7 4,2 XVII 5Pam+5La 10 Sc/0,2S 50%La 50%Pam
5

Ameliorări 1D 8,6 XVID 5Br+5Pam,Ulm – 50%Br 25%Pam 25%Ul.m
6 1E 20,8 XVID 6Pam+2Ci+2La – 60%Pam20%Ci 20%La
7 2D 0,6 XVID 5La+5Pam, Ci – 50%La 25%Pam 25%Ci
8
204B 13,4
XVIII 5Pi+5Pam,Ci – 50%Pi 25%Pam
25%Ci
9 257B 2,7 XXVIIIB 6Go+2Ci+1Te+1Fr 4Go+3Ci+3Fr /0.2S 65%Go 17%Ci 13%Te 5%Fr
10 258 7,0 XXVIIIB 6Go+2Te+2Ci – 60%Go 20%Te 20%Ci
11

Completări 3A 5,7 XVIC 7Fa+2Br+1Pam 10Fa /0.7S 67%Br 33%Pam
12
34B 0,3
XVIB 5Mo+1Fa+4Pam
8Mo 1Fa 1Pam /0.6S 85%Pam 10%Fa 5%Mo
13 96A 1,4 XVIC 5Fa+3Mo+2Pam 6Fa4Mo /0.7S 66%Pam 27%Fa 7%Mo
14 97B 1,0 XVIC 6Fa+2Mo+2Pam 8Fa 2Pam /0.7S 66%Mo 20%Pam 14%Fa
15 135C 0,1 XVIB 5Mo+3Fa+2Pam 10 Fa /0.3S 72%Mo 28%Pam
16 14A 7,7 XVIB 6Fa+3Mo+1Pam 10Fa /0.6S 75%Mo+25%Pam
17 15A 6,5 XVIB 5Fa+4Mo+1Fr 10Fa/0.5S 80%Mo 20%Fr
18 17 8,7 XVIB 5Fa+4Mo+1Pam 9Fa 1Pam/0.5S 80%Mo 10%Fa 10%Pam
19 25C 13,6 XVIB 6Br+3Fa+1Pam 10Fa /0.3S 85%Br 15%Pam
20 27A 9,3 XVIB 6Fa+3Mo+1Pam 10Fa /0.6S 75%Mo 25%Pam
21 136B 9,2 XVIB 6Mo+3Fa+1Pam 10Fa /0.3S 86%Mo 14%Pam
22 137B 13,6 XVIB 6Br+3Fa+1Pam 10Fa/0.3S 86%Br 14%Pam

31

3.5. Metod e și procedee de împădurire
Instalarea vegetația forestiere pe cale artificiale se poate înâmpla pe trei feluri prin
semănături directe, prin plantați și prin butășiri directe. Pentru alegerea metoda cea mai convenabilă
pe cele 22 de u.c.f s -a luat în con siderare de condițiile solului,caracteristicile fitoclimatului și nu în
ultimul rând însușirile biologice ale speciilor din compoziția de împădurire.
După ținând seama de condițiile enumerate s -a ales metoda de plantare.
Plantarea este metoda de împădurir e al culturilor forestiere care sunt indiferent de caracteristicile
terenurilor de împădurit . Materialul de împădurire este constituit din puieți care produși în
pepinieră.
În proiect după alegerea speciilor în urma grupele ecologice , la fiecare grupe ecologice sunt
marcată și metoda de împădurire. În urma alegerea speciilor la fiecare u.c.f ,norma se sfătuiește
următorul procedeul de instalare care este plantarea în gropi normale folosind puieți cu rădăcină
nudă.

Soluțiile tehnice de instalare a cul turilor forestiere adoptate pe u.c.f. -uri
Tabelul 13.
Nr
. u.c.f
. Natura
lucrărilor Compoziția Tehnologii de lucru propuse:
crt
.
de împădurire de împădurire Cod Decodificarea tehnologiilor
0 1 2 3 4 5
1. 61A Impăduriri 70%Mo 20%Fa
10%Pam 2.1.1.1
Plantarea în gropi normale, puieți cu
rădăcină nudă
2.
1A Substituiri 70%Go 15%Te
15%Ci 2.1.1.1
Plantarea în gropi normale, puieți cu
rădăcină nudă
3.
1C Substituiri 50%La
25%Pam
25%Ul.m 2.1.1.1
Plantarea în gropi normale, puieți cu
rădăcină nudă

32
4. 7 Substituiri 50%La
50%Pam 2.1.1.1 Plantarea în gropi normale, puieți cu
rădăcină nudă
5
1D Ameliorări 50%Br
25%Pam
25%Ul.m 2.1.1.1 Plantarea în gropi normale, puieți cu
rădăcină nudă
6 1E Ameliorări 60%Pam20%Ci
20%La 2.1.1.1
Plantarea în gropi normale, puie ți cu
rădăcină nudă
7
2D Ameliorări 50%La
25%Pam
25%Ci 2.1.1.1
Plantarea în gropi normale, puieți cu
rădăcină nudă
8 204
B Ameliorări 50%Pi 25%Pam
25%Ci 2.1.1.1
Plantarea în gropi normale, puieți cu
rădăcină nudă
9 257
B Ameliorări 65%Go 17%Ci
13%Te 5%F r 2.1.1.1
Plantarea în gropi normale, puieți cu
rădăcină nudă
10
258 Ameliorări 60%Go 20%Te
20%Ci 2.1.1.1
Plantarea în gropi normale, puieți cu
rădăcină nudă
11
3A Completări 67%Br
33%Pam 2.1.1.1
Plantarea în gropi normale, puieți cu
rădăcină nudă
12
34B Completări 85%Pam
10%Fa 5%Mo 2.1.1.1
Plantarea în gropi normale, puieți cu
rădăcină nudă
13
96A Completări 66%Pam
27%Fa 7%Mo 2.1.1.1
Plantarea în gropi normale, puieți cu
rădăcină nudă
14
97B Completări 66%Mo
20%Pam
14%Fa 2.1.1.1 Plantarea în gro pi normale, puieți cu
rădăcină nudă
15 135
C Completări 72%Mo
28%Pam 2.1.1.1
Plantarea în gropi normale, puieți cu
rădăcină nudă
16
14A Completări 75%Mo+25%Pa
m 2.1.1.1
Plantarea în gropi normale, puieți cu
rădăcină nudă

33
17
15A Completări 80%Mo 20%Fr 2.1.1.1
Plantarea în gropi normale, puieți cu
rădăcină nudă

18
17 Completări 80%Mo 10%Fa
10%Pam 2.1.1.1
Plantarea în gropi normale, puieți cu
rădăcină nudă
19
25C Completări 85%Br
15%Pam 2.1.1.1
Plantarea în gropi normale, puieți cu
rădăcină nudă
20
27A Completări 75%Mo
25%Pam 2.1.1.1
Plantarea în gropi normale, puieți cu
rădăcină nudă
21 136
B Completări 86%Mo
14%Pam 2.1.1.1
Plantarea în gropi normale, puieți cu
rădăcină nudă
22 137
B Completări 86%Br
14%Pam 2.1.1.1
Plantarea în gropi normale, puie ți cu
rădăcină nudă

Avantajele instalării speciilor lemnoase prin plantații sunt :
 puieții asigură în multe situații o mai bună reusită a culturilor, încă din primul an de la
plantare;
 plantațiile se pot face in cele mai variate condiții staționale,
 în primul an de la instalare, puieții plantați sunt foarte rar expusi desosării
 la multe specii, plantarea se realizează usor si asigură o bună reusită;
 completările realizate in culturile executate anterior, se fac numai cu puieți,

3.6. Scheme de împădurir e
În urma proiectării a lucrărilor de instalare, crearea schemelor de împădurire are o mare importanță.
”Schema de împădurire să indice prin simboluri, într -o reprezentare grafică, modul de
asociere și amplasare a speciilor pe suprafața de împădurit, dis pozitivul de instalare și desimea
inițială a culturilor.”[1]
”Modul de asociere a speciilor, aspect ce trebuie rezolvat numai în cazul instalării de culturi
amestecate, se rezolvă luând în considerare rolul atribuit speciilor din compoziția de împădurire și
ținând seama de însușirile biologice ale speciilor asociate (temperament, vigoare de creștere,
dezvoltarea sistemului radicelar etc.), de variația condițiilor microstaționale în cuprinsul terenului de

34
împădurit și de considerații economice (posibilitate a de mecanizare, ușurința în materializarea pe
teren etc.).”[1]
La asocierea speciilor de viitoare, trebuie să luăm în vedere două principia esențiale. Prima este că
evitarea efectului negative al concurenței, și specile principale se asocieze grupat. Iar cele a doua
principia este că speciile secundare se asocieze intim cu speciile principale.
”Speciilor principale se asociează în biogrupe sau în benzi .Mărimea unei biogrupe sau
lățimea unei benzi, în care se instalează una sau alta dintre speciile princi pale de amestec propuse în
compoziția de împădurire, se stabilește în funcție de particularitățile lor biologice.”[1]
Se pot realiza în buchete, în grupe și în pâlcuri.
La urma alegerea speciilor și desimea lor pe ha , îndrumarul proiectului s -a oferit că majoritatea
speciile se asocieze în forma de biogrupe . Speciile la care s -a oferit asocierea de biogrupe sunt
următoarele: Mo, Br, Fa,Go, Pa.m, Ci, Ul.m. O singură specie se plantează în bandă, asta este specia
de larice.
”Dispozitivul de instalare redă prin distanțe locul de amplasare pe teren a materialului de împădurire
(semințe, puieți) aparținând speciilor din compoziția adoptată.„[1]
La stabilirea dispozitivelor de instalare în cele 22 u.c.f s -a luat în considerare norma tehnice în care
se scrie pe fiecare specii dispozitivul de instalare în funcție de felul de lucrările de împădurire.
”Pentru plantații, dispozitivul de cultură trebuie să indice distanțele între două locuri învecinate de
plasare a materialului de împădurire (semințe sau puieți).”[1]
Pe suprafața de 61A unde nu există vegetație lemnoasă s -a stabilit o dispozitive regulate, mai ales
dispozituvul dreptunghiular. Dispozitivul dreptunghiular se caracterizează de ” distanțele între rânduri
sunt mai mari decât distanțele pe rând între locuri le de plantare.”[2]
În cazul suprafeței de 61A unde terenul este înțelenite, și este necesară executarea pregătirea terenului
și solului care sunt costisitoare, dispozitivul de dreptunghiulară ajută că investiția de instalare a
culturilor să fie cât mai re duse. Dispozitivul ajută prin evitarea lucrărilor de pregătire a terenului și a
solului pe întreaga suprafață, prin o supradimensionare a distanțelor.
În parcelele unde se execute o lucrare de substituire și unde pregștirea terenului și a solului
este obl igatoriu se folosește dizpozitivul dreptunghiular În dispozitivul se folosim benzi care sunt
dispuse paralel amplasate la o distanțe marcate în dispositive.
În parcelele unde s – a planificat lucrarea de completare și amelorarea vegetației se aplică
dispoz itivul neregulat, deoarece locurile de amplasare a materialului de împădurire are o distribuire

35
neregulată. În situația acestea, trebuie să se fixează distanțele între terenurile învecinate ca să garanta
că materialul de instalare se distribuii cât mai uni forme
”Desimea culturilor se exprimă prin numărul de puieți la unitatea de suprafață (buc/ha). In
cazul plantațiilor, desimea se realizează prin respectarea în executarea lucrărilor de împăduriri a
dispozitivului de instalare adoptat.”
Pentru stabilir ea desimii în proiect s -a consultat cu Norma tehnice 1 în care este precizată
desimea pe specii. Pe urma de poiectare s -a luat în considerare tipul lucrăriilor de împădurire, pe
fiecare u.c.f. s -a stabilit desimea culturilor în funcție de compoziția de împ ădurire și pe specii.
În cazul completărilor este obligatoriu precizarea dispozitivul și desimea de instalare a speciilor.

3.7. Pregătirea terenului și a solului
De la începutul instalării a culturilor forestieră trebuie să asigure o condiții bună, pr in
acumularea biomasei pentru puieții, pentru că în primul an să se asigure trecerea perioadei critice la,
și ca să se producă o creștere intensive în primul an.Ca să putem să asigura acumularea biomasei
pentru puieții înainte de instalări trebuie să se ex ecutăm lucrările de pregătirea terenului și pregătirea
solului.
a) Pregătirea terenului
”Lucrările de pregătire a terenului urmăresc, în principal, asigurarea condițiilor necesare de
pregătire a solului.”[1] Sunt cîteva situații când lucrarea de preătirea te renului este importante, din
punct de vedere lucrarea de pregătirea solului și instalarea culturilor.
În parcela 7 unde este planificată lucrare de substituire este importan efectuarea pregătirea terenului
deoarece terenul este stâncos. Stâncăria reprzintă 20% din suprafața totală a parcelei (fig.4). Stratul
de sol este foarte subțire.Din puncte de vedere instalării a nouă generații de cultură forestiere, necesară
lucrarea de nivelarea, modelarea și înbogățirea terenului cu pamânt vegetative.

36

Fig.4.U.c. f.-ul 7

În parcelele de 1A și 1C pentru pregătirea lucrările de substituire trebuie să înlătura arborile
existent cu tehnologia de exploatare. Resturile care rămase după exploatare trebuie să curățate pe
tereni ,ca să poate să începe lucrarea de împăduri re.

În parcelel de 1D, 1E, 2D , 204B,257B,258 sunt recomandat ă înlăturarea preexistenților,
tufărișurilor, arbuștilor (fig. 5) , pe toate suprafața .

Fig. 5. U.c.f. -ul 1D

37
b) Pregătirea solului
”Pregătirea solului in vederea instalării culturilor forestiere se poate face pe toată suprafața sau
parțial.”[2].
Pe situația proiectului pregătirea terenului se excută prin lucrarea parțială a solului, deoarece t erenurile
se întălnește pe zona montană cu caracteristice de înclinări mare. După alegerea compoziției de
regenerare, norma tehnice s -a oferit modul de pregătirea solului la fiecare grupe ecologice.
La fiecare u.c.f. s -a rezultat pregătirea solului în vet re. Pegătire solului în vetre înseamnă că vetrele
are o dimensiune de 40 x 60 cm, lucrarea constând din mobilizarea solului manual la o adâncime de
12-15 cm. La săparea vetrelor se aplică și pregătirea terenului pe forma de 50 x 70 cm ca să după
plantare p utem și realiza lucrările de mobilizarea solului.
Tehnologia de instalare în vetre se deosebește de la alții că în fiecare vetre se instaleze doar o singură
puieți. Vetrele se execute cu ajutorul cazmaua forestiere pe lângă unui obstacole naturale de exe mplu:
un fragment de stâncă sau o cioată, deoarece evitarea spălarea solului din vetre.
Avantajul pentru pregătirea solului în vetre este că nu necesită eliminarea cioatei pe teren și din
motivul asta fixează solul ca să nu întămplă eroziune pe suprafață.
Înainte de instalare trebuie s -ă luăm în vedere că unde se facem efectiv instalarea. Pe cuvintele de asta
se refer la parcelele unde mai există arborete, înțeleg despre asta parcele pe care se execută lucrări de
completare și ameliorare. În parcelele aces tea speciile care are nevoie o protecție în primul an de
plantare se instalăm sub adăpostul.
După determinarea modul de pregătire de tereni și pregătirea solului s -a făcut o calculare pe fiecare
u.c.f. ca să poate determina câte suprafața ocupe lucrările. Datele sunt centralizate în următorul tabele.

38
Soluțiile tehnice de pregătire a terenului și s solului stabilite pe u.c.f.uri Tabelul 14.

Nr.
crt. ucf S.E.
G.E. Compoziția
de
împădurire Necesarul
de puieți
pe ha Pregătirea solului Pregătirea
terenului
Cod
lucrare Suprafața
Ari/ha Cod
lucrare Suprafața
Ari/ha
1 61A 9,6 XVIB 70%Mo
20%Fa
10%Pam 5000
5000
5000 111 80,6
23,04
11,5 3.1. 117,6
33,6
16,8
2
1A 3,2 XXVIIIB 70%Go
15%Te
15%Ci 4000
5000
5000 111 21,5
5,8
5,76 2.1 31,36
8,4
8,4
3
1C 1,2 XVID 50%La
25%Pam
25%Ulm 2500
5000
5000 111 3,6
3,6
3,6 2.1 5,25
5,25
5,25
4 7 4,2 XVII
50%La
50%Pam 2500
5000 111 12,6
25,2 6 18,375
36,75
5
1D 8,6 XVID 50%Br
25%Pam
25%Ulm 5000
5000
5000 111 51,6
25,8
25,8 1.3. 75,25
37,625
37,625
6 1E 20,8 XVID 60%Pam
20%Ci
20%La 5000
5000
2500 111 149,8
49,92
25,0 1.3 218,4
72,8
36,4
7
2D 0,6 XVID
50%La
25%Pam
25%Ci 2500
5000
5000 111 1,8
1,8
1,8
1. 3 2,625
2,625
2,625
8
204B 13,4 XVIII 50%Pi
25%Pam
25%Ci 5000
5000
5000 111 80,4
40,2
40,2 1.3 117,25
58,62 5
58,625

39
9
257B

2,7

XXVIIIB 65%Go
17%Ci
13%Te
5%Fr 4000
5000
5000
5000 111 16,84
5,5
4,21
1,6 1.3 24,57
8,03
6,14
2,36
10
258

7

XXVIIIB 60%Go
20%Te
20%Ci 4000
5000
5000
111 40,32
16,8
16,8 1.3; 58,8
24,5
24,5
11
3A 5,7 XVIC 67%Br
33%Pam
5000
5000
111 45,8
22,57 3.1. 66,83
32,91
12
34B 0,3 XVIB 85%Pam
10%Fa
5%Mo 5000
5000
5000 111 3,1
0,36
0,2 3.1. 4,46
0,52
0,26
13
96A 1,4 XVIC 66%Pam
27%Fa
7%Mo 5000
5000
5000 111 11,08
4,5
1,17 3.1. 16,17
6,61
1,71
14
97B 1,0 XVIC 66%Mo
20%Pam
14%Fa 5000
5000
5000 111 7,9
2,4
1,7 3.1. 11,55
3,5
2,45
15
135C 0,1 XVIB 72%Mo
28%Pam
5000
5000
111 0,86
0,3 3.1. 1,26
0,49
16
14A 7,7 XVIB 75%Mo
25%Pam
5000
5000
111 69,3
23,1 3.1. 101,06
33,68
17
15A 6,5 XVIB 80%Mo
20%Fr
5000
5000
111 62,4
15,6 3.1. 91,0
22,75
18
17 8,7 XVIB 80%Mo
10%Fa 5000
5000 111 83,52
10,4 3.1. 121,8
15,22

40
10%Pam 5000 10,44 15,22
19
25C 13,6 XVIB 85%Br
15%Pam
5000
5000
111 138,7
24,48 3.1. 202,3
35,7
20
27A 9,3 XVIB 75%Mo
25%Pam
5000
5000
111 83,7
27,9 3.1. 122,06
40,68
21
136B 9,2 XVIB 86%Mo
14%Pam
5000
5000
111 94,9
15,45 3.1. 138,46
22,54
22
137B 13,6 XVIB 86%Br
14%Pam
5000
5000
111 140,4
22,84 3.1. 204,68
33,32

La pregătirea solului codul de 111 se seamnează că , lucrarea se execută partial în vetre cu dimensiuni
de 40 x60 cm.
La pregătirea terenului codurile se semnează următorul lucrări:
 1.3-îndepărtarea preexistenților , tufărișurilor, arbuștilor pe toate suprafața
 2.1.- curățirea terenului de resturi de exploatare pe locuri de plantare
 3.1.-îndepărtarea rugilor , zmeurișului, ierburilor înalte de pe locuri de plantare
 6- curățirea terenului de pietre și grohotiși

3.8. Materialul de împădurire
După stabilirea tehnologia de împădurire pe cele 22 de u.c.f. trebuie să vorbim și materialul de
împădurire. Din punct de vedere metoda de împădurire care este detaliat în Capitolul 3.5.Materialul
de înpădurire în situația acutală este puietul.
Puietul este din sensul silvic: ”o plantă lemnoasă tânără calendaristic și stadial, utilizat la
instalarea pe cale artificială a veg etației lemnoase prin plantare.”[2] Prin caracterul morfologic se
construit din următoarele elemente: radicela, tija aeriană și cotiledoanele.
Puiețile ca să poate să folosi pentru diferite lucrări de instalare din domeniul silvic trebuie să
clasificăm:
a. după natura materialului de multiplicare:

41
-”puieți provenit din sămâmță”[2]
-”puieți obținut pe calea de vegetative” [2]
b. după sistemul de radicelar:
-”puieți cu rădăcine nude” [2]
-”puieți cu rădăcină protejate” [2]
c. după dimensiunile:
-”puieți de talie mic a” [2]
-”puieți de talie semimijlocie” [2]
-”puieți de talie mijlocie și de talie mare” [2]

Luarea în considerare tipurile de lucrare de împădurire pe fiecare u.c.f, normele tehnice și categorii
de clasificare s -a rezultat că puietul ca material de împădu rire are o talie mică, cu rădăcine nude,
provenit din sămânță.
Pin caracterul de talie de mică se înțelegem că puietul are o 2 -4 ani la speciile de rășinoase și 1 -2 ani
la cele de foioase, are o înălțime de 50 de cm . Caracterul de rădăcină nude semnează că mediul
pământul unde a crescut puietul este înlăturat după scoatere.
Plantulele forestiere care vor fi împădurite după proiectare sunt provenit din pepinieră unde este și
sortat
Puietele apt la plantare terbuie să îndeplinesc câteva condiții și anum e: rădăcinile trebui să fie
dezvoltate, nevătămate, are o lungime de 20 cm la speciile rășinoase și 25 cm la specile foioase care
are o înrădăcinare pivotantă , și 20 cm cei de la speciile cu rădăcinare fasciculate.
Tulpina la rășinoasele sunt lignificate, nevătămată, dreaptă și speccile de molid și brad trebuie să
format verticilele, cei de la foioase sunt lignificată.
Materialul de împădurire doar atunci poate fi sortat și plantat dacă îndeplinesc anumite condiții.
Condițiile acestea sunt încadrate în an umite standarde. Din punc de vedere proiectului vorbim despre
puietul de talie mică, care se încadrează în standardul de SR 1347/2004. La standard se lua în
considerare o singură parametru, grosimea coletului. În urma sortării puiețiile sunt legată în
”mănunchiuri de câte 50 bucăți.”[2]
Ca să știim câte mănunchiuri trebuie la împădurirea pe fiecare u.c.f. numărului necesar de
puieți sunt calculate și reprezentate în tabelul următoare.

42
Materialul de împădurire necesar pentru împădu rirea suprafețelor incluse în planuul de regenerare
Tabelul 15.
u.c.f S.E Compoziția
de
împădurire Tehn. de
împădu rire Dispozitiv
de
instalare Modul
de
asociere Desimea
culturilor
(Nr
puieți/m2) Desimea
de specii în
fc.de % de
participare
Nr. puieți Număr
de puieți
la u.c.f
(mii/buc)
61A 9,6 70%Mo
20%Fa
10%Pam
2111 2×1
2×1
2×1 –
buchet
buchete 5000
5000
5000 3500
1000
500 33,6
9,6
4,8
1A 3,2 70%Go
15%Te
15%Ci 2111 4×4
2×1
2×1 –
buchete
buchete 4000
5000
5000 2800
750
750 8,96
2,4
2,4
1C 1,2
50%La
25%Pam
25%Ulm 2111
2×2
2×1
2×1 benzi
–
buchete 2500
5000
5000 1250
1250
1250 1,5
1,5
1,5

7 4,2
50%La
50%Pam 2111
2×2
2×1 benzi
– 2500
5000 1250
2500 5,25
10,5

1D 8,6 50%Br
25%Pam
25%Ulm 2111 2×1
2×1
2×1 –
buchete
buchete 5000
5000
5000 2500
1250
1250 21,5
10,75
10,75
1E 20,8 60%Pam
20%Ci
20%La 2111 2×1
2×1
2×2 –
buchete
benzi 5000
5000
2500 3000
1000
500 62,4
20,8
10,4
2D 0,6 50%La
25%Pam
25%Ci 2111 2×2
2×1
2×1 benzi
–
buchete
2500
5000
5000 1250
1250
1250 0,75
0,75
0,75
204B 13,4 50%Pi
25%Pam 2111 2×1
2×1 –
buchete 5000
5000 2500 33,5

43
25%Ci 2×1 buchete 5000 1250
1250 16,75
16,75
257B

2,7 65%Go
17%Ci
13%Te
5%Fr 2111 4×4
2×1
2×1
2×1 –
buchete
buchete
buchete 4000
5000
5000
5000 2600
850
650
250 7,02
2,3
1,75
0,68
258
7 60%Go
20%Te
20%Ci 2111 4×4
2×1
2×1
–
buchete
buchete 4000
5000
5000
2400
1000
1000
16,8
7,0
7,0
3A 5,7 67%Br
33%Pam
2111 2×1
2×1
–
buchete 5000
5000
3350
1650 19,09
9,4

34B 0,3 85%Pam
10%Fa
5%Mo 2111 2×1
2×1
2×1 –
Buchete
buchete 5000
5000
5000 4250
500
250 1,27
0,15
0,075
96A 1,4 66%Pam
27%Fa
7%Mo 2111 2×1
2×1
2×1 –
buchete
buchete 5000
5000
5000 3300
1350
350 4,62
1,89
0,490
97B 1,0 66%Mo
20%Pam
14%Fa 2111 2×1
2×1
2×1 –
buchete
buchete 5000
5000
5000 3300
1000
700 3,3
1,0
0,7
135C 0,1 72%Mo
28%Pam
2111 2×1
2×1
–
buchete
5000
5000
3600
1400 0,36
0,14

14A 7,7 75%Mo
25%Pam
2111 2×1
2×1
–
buchete
5000
5000
3750
1250 28,875
9,625

15A 6,5 80%Mo
20%Fr
2111 2×1
2×1
–
buchete
5000
5000
4000
1000 26,0
6,5

17 8,7 80%Mo 2111 2×1 – 5000 4000 34,8

44
10%Fa
10%Pam 2×1
2×1 buchete
5000
5000 500
500 4,35
4,35
25C 13,6 85%Br
15%Pam
2111 2×1
2×1
–
buchete
5000
5000
4250
750 57,8
10,2

27A 9,3 75%Mo
25%Pam
2111 2×1
2×1
–
buchete
5000
5000
3750
1250 34,875
11,625

136B 9,2 86%Mo
14%Pam
2111 2×1
2×1
–
buchete
5000
5000
4300
700 39,56
6,44

137B 13,6 86%Br
14%Pam
2111 2×1
2×1
–
buchete
5000
5000
4300
700 58,48
9,52

3.9. Ep oca de instalare a culturilor și tehnica de execuție
În domeniul silvic instalarea culturilor forestiere pe calea artificială”se face în perioada de repausul
vegetativ adică primăvara sau toamna, când solul este lipsit de strat de zăpadă, nu este înghețat și se
poate lucra.”[1].
Suprafețele care sunt proiectate pentru lucrările de împădurirea se încadrează în zona montană după
condițiile fitoclimatice. Asta înseamnă că perioada cea mai optimă pentru executarea plantării este
primăvara, după topirea zăpezii .
Luarea în considerare valorile regimul termic care presupună că ultimul producerii de îngheț este de
jurul 15. aprilie (notate în subcapitolul de 1.2.2.) și condițiile meterologice actuale lucrarea de
împădurire se poate începe după 15. aprilie.
Înainte de data începării de plantare , puiețiile trebuie să se scoate din pământ și se sorteze după
standardele .După legaraea puieții în buchete , trebuie să se păstreze până la data de plantării. Păstrarea
puieții se realizează la șanț .
”Sanțul se amplasează într-un loc adăpostit, ferit de soare și fără umezeală in exces, de regulă orientat
pe direcția nord -sud. Lățimea sanțului este de 1 m, adâncime de 20 -25 cm, iar lungimea în funcție de
numărul puieților ce se păstrează. ”[2] Peretul șanțului care se așează pe direcția sudică este săpat de
450 . Primul rând de mănunchiuri se așează pe peretul menționat și se acopreă rădăcinele până la

45
deasupra coletului cu un strat gros de pământ care este bine tasat. În mod asemănător se așează și
celălalte rânduri de mănunc hiuri. Înainte de plantare se scoatem mănunchiuri din șanț și se recurgă
toaletarea și mocirlirea rădăcinilor .Prin toaletare se înțelegem că se taiem rădăcina principal la 15 -20
de cm, și așa facem și la rădăcinile de laterale. După tăierea rădăcinii puie tul se introduce într -o găleată
de mocirnă care conținut din pământ și apă, ulterior puietul se introduce în groapa.

46
CAPITOLUL IV.
URMĂRIREA, CONTROLUL ȘI ÎNGRIJIREA CULTURILOR

4.1. Urmărirea și controlul lucrărilor de împădurire
Instal area culturilor forestiere pe cale artificială se poate vedea încheiate de la momentul când
acestea se realizează închiderea masivului.
După instalarea culturilor se realizează numeroase verificare pe suprefețele împădurite .Rezultatele la
fiecare ocazie de verificare se întocmește în procesul verbal de recepție.
La situația actuală verificarea culturilor plantate se efectuează după intervenția de împădurire.
”Verificarea de teren efectuată după instalarea culturilor este cea mai importantă, fiind cunos cută sub
denumirea de recepția tehnico -financiară a împăduririlor.”[1]
”Recepția tehnico -financiară se efectuează de o comisie special alcătuită, care, prin observații
și măsurători, verifică concordanța între documentația tehnică și realitatea din teren p rivind
următoarele aspecte mai importante: natura și volumul lucrărilor executate, compoziția și schema de
împădurire, calitatea execuției lucrărilor de instalare etc.”[1]
Verificările se execută până la culturile instalate se atinge reușitei definitive, a sta înseamnă
că vegetația se ajunge la o stare când poate dezvolta normal fără lucrările de îngrijire. La speciile
foioase reușitei definitive se întâmplă când coroanele puieților se atinge în biogrupe într -o proporție
de 70%. Iar la rășinoasele când puieții se atinge înălțimea de 1,0 -1,2 m.
Prima verificările se execută la 2 -3 lună după când culturile s -a intrat în primul an de vegetație.
Scopul verificării este că stabilirea procentului de prindere a puieților. Dezvoltarea puieților și evoluția
cultu rilor se stabilește după datele culeasa la controlului anual al.
”Controlul anual vizează împăduririle care nu au realizat reușita definitivă (plantații,
semănături directe, butășiri) și urmărește, pe baza observațiilor și măsurătorilor de teren, să stabil ească
reușita împăduririlor executate (foarte bună, bună, satisfăcătoare sau nesatisfăcătoare) la data
efectuării controlului anual.”[1]
Pentru a calcula coeficientul de reușită a culturilor plantat , trebuie să se inventarieze puiețile
viabile care sunt p e teren pe timpul controlului și care se include în compoziția de regenerare care s -a
fixat la urma proiectării.

47
La al doilea an de instalare , la ocazia controlului mai vizează și creșterea curentă a puieților
împădurite
Pe lângă evaluarea calificativă a reușitei plantaților executat, mai se determină și pierderile de
puieți. Pierderile puieților se notează în actele justificative. Pierderile dacă nu depășește procentul
maxime admise atunci nu pot fi incluse unor calamități. Procentul de pierdere este stabilită după
regimul fitogeografic și la felul terenurilor unde sunt instalat culturii.
În proiectul actual după situarea terenurilor în regiune fitogeografice ,procentul maxime
admise la pierdere este 15%.
Ultimul control anual al împăduririlor se efe ctueze pe anul când culturile analizată se
realizeze reușitei definitive. Atunci comisia se face o ”recepție definitivă și de punere în funcțiune a
împăduririlor .„[1]La baza recepției u.c.f. -urile se încadrează în fondului forestiere de producție.
Din pu nct de vedere metodologic ca să verificare să fie cantitativ și calitativ ,șă ca să poate
reușește toate măsurătorile care sunt menționate mai sus, trebuie să amplaseze suprafețele de control.
Suprafețele de control sunt permanente ,și se așează după o a numite scheme.
Suprafețele de contol are o arie cumulată care reprezinte cel puțin:
– ”8% din suprafața culturii instalate, pentru suprafețe împădurite mai mici de 5 ha;
– 4% din suprafața culturii instalate, pentru suprafețe împădurite între 5 ha si 10 ha;
– 2% din suprafața culturii instalate, pentru suprafețe mai mari de 10 ha;”[2]
Dacă suprafața culturilor este mai mică de cât 0,25 ha atunci controlul se execută pe întreaga
terenului.
Mărimea suprafețelor de control este de 100 m2 dacă terenul împădu rit este mai mica de cât
3 ha și de 100 sau 200 m2 dacă mai mare de 3 ha.
Din punt de vedere proiectului actual verificarea terenurile împădurite este foarte necesare
deoarece doar așa putem stabili în timp prinderea și pierderea puieților . Ca să poate co mpleta cât
mai corectă de actele menționate ,de aceasta trebuie să se amplaseze suprafețele de control.
Suprafețele de control se stabilim pe suprafața după metoda menționate mai sus . În zona montană
cea mai convenabilă forme de suprafeț e de control es te circulară .

48
4.2. Stabilirea rețelei de puncte pentru amplasarea și materializarea pe teren a
suprafețelor de control
Pe baza rezultatele obținute la subcapitolul anterioară, privind forma și mărimea suprafețelor de
probă , trebuie să fixează procedeul de instalare în cuprinsul al fiecărei u.c.f. și materializarea
acestora pe teren. Din perspectiva de instalare a suprafețele de control trebuie să se folosim o
schemă mecanice, pentru evitarea subiectivismului la alegerea locului de probă și pentru
determinarea distribuirea uniformă pe întreaga suprafața al u.c.f -urilor.
”Pentru asigurarea amplasării uniforme pe teren a suprafețelor de control, în practică se procedează
la materializarea unei rețele de drepte paralele, care se intersectează cu alte drept e paralele sub un
unghi oarecare, distanțele dintre ele variind în raport cu aria adoptată pentru suprafețele de control,
fiind, spre exemplu, de 50/50 m pentru cele de 100m2, respectiv de 50/100 m pentru suprafețe de
control de 200 m2. Intersecția dreptel or paralele din rețea, determină puncte uniform distribuite, în
care se materializează centrul cercului.”[1]
”Marcarea rețelei de puncte pe teren se face în raport cu prima suprafață de control, care se
amplasează într -un colț al terenului de împădurit, l a o distanță de 25 m față de limitele u.c.f. -ului, la
suprafețele de 100m2, respectiv de 25/50 m în cazul celor cu aria de 200 m2”[1]
Suprafețele de control rămâne pe aceeași loc unde se amplasat până la reușitei definitive. Din
motivul asta materializarea se face prin ajutorul bornei care se amplasează în centrul cercului.
Bornele se executat din lemn și are o diametru de 8 -10 cm și o lungime de 1,50 m, din care se
îngroape 60 -80 cm în pământ . La partea superioară a bornei se fasonează o porțiune unde se
marchează numărul de ordine al suprafeței de control respective.
Amplasarea pe teren suprafețele de control se execută odată cu lucrările de pregătirea terenului, a
solului sau cu instalarea culturii.
”Datele obținute privind numărul total și pe specii al puieților existenți la data efectuării recepției, la
nivelul fiecărei suprafețe de probă, servesc drept bază de raportare a datelor obținute cu prilejul
executării controalelor anuale ulterioare efectuate pe același amplasament”
Această mod de lucrare asigură determinarea preciză a procentului de menținere și pierderile a
puieților .

49
După marcarea pe teren a locurilor de probă se crea graficul de amplasare a acestor
suprafețe în cuprinsul u.c.f. -ului Pe grafic se conturează suprafețele de control și la fiecare se înscrie
numărul de ordine și,raza cercului. De reținut că raza, orientată pe linia de cea mai mare pantă,
variază în raport cu înclinarea terenului în locul de amplasare a fiecărei suprafețe de control,.
Pentru stabilirea acestor parametri se consultă cu normele tehnice în care sunt precizate, în
funcție de arie și pantă, lungimea razei pe linia de cea mai mare pantă. Ca să știim câte suprafața de
probă necesară pe fiecare u.c.f. trebuie să facem o calculare după următoarele formule.
𝐴𝑟𝑖𝑎 𝑐𝑢𝑚𝑢𝑙𝑎𝑡𝑎 (𝑚2)=𝑆𝐸×𝑃𝑟𝑜𝑐𝑒𝑛𝑡 𝑚𝑖𝑛𝑖𝑚
100×10000
𝑁𝑢𝑚𝑎𝑟 𝑠𝑢𝑝𝑟𝑎𝑓𝑒𝑡𝑒 𝑑𝑒 𝑝𝑟𝑜𝑏𝑎 =𝐴𝑟𝑖𝑎 𝑐𝑢𝑚𝑢𝑙𝑎𝑡𝑎𝑚 (𝑚2)
𝐴𝑟𝑖𝑎 𝑠𝑢𝑝𝑟𝑎𝑓𝑒𝑡𝑒𝑖 𝑑𝑒 𝑐𝑜𝑛𝑡𝑟𝑜𝑙
Calculele s -a realizat pentru fiecare u.c.f. c are sunt incluse în proiectul actual , și datele se
centralizat într -un tabel.(tabelul 16)
Date de sinteză privi nd amplasarea suprafețelor de probă pe u.c.f. -uri Tabelul 16.
Nr.crt ucf S.E. Aria
suprafeței de
control (m2) Forma
suprafeței
de proba Panta
terenului
(Grade) Dimensiunile
ajustate ale
suprafeței de
control (m) Aria cumulata Număr
suprafețe
de proba % m2
1 61A 9.6 200 Cerc 8 8.02 4 3840 19,2
2 1A 3,2 200 Cerc 30 8.57 8 2800 12,8
3 1C 1,2 100 Cerc 30 6.06 8 1120 9,6
4 7 4,2 200 Cerc 36 8.87 8 3840 16,8
5 1D 8,6 200 Cerc 30 8.57 4 2760 17,2
6 1E 20,8 200 Cerc 30 8.57 2 2080 20,8
7 2D 0,6 100 Cerc 22 5.86 8 560 4,8
8 204B 13,4 200 Cerc 25 8.41 2 2220 13,4
9 257B 2,7 100 Cerc 30 6.06 8 880 21,6
10 258 7,0 200 Cerc 30 6.06 4 2160 28
11 3A 5,7 200 Cerc 30 8.57 4 2280 11,4
12
34B 0,3 100 Pe toa te
suprafața 25 – 8 – –

50
13 96A 1,4 100 Cerc 18 5.79 8 1120 11,2
14 97B 1,0 100 Cerc 15 5.75 8 800 8
15
135C 0,1 100 Pe toate
suprafața 15 – – – –
16 14A 7,7 200 Cerc 30 8.57 4 3080 15,4
17 15A 6,5 200 Cerc 30 8.57 4 2600 13
18 17 8,7 200 Cerc 15 8.14 4 3480 17,4
19 25C 13,6 200 Cerc 25 8.41 2 2720 13,6
20 27A 9,3 200 Cerc 30 8.57 4 3720 18,6
21 136B 9,2 200 Cerc 30 8.57 4 3680 18,4
22 137B 13,6 200 Cerc 32 8.66 2 2720 13,6

4.3. Natura, scopul și tehnica de aplicare a lucrărilor de îngrijire
Culturile forestiere care sunt instalate pe cale artificială se trece o perioadă critică de la
instalare până la atingerea reușitei definitive . În această perioadă culturile instalate sunt parcurse o
serie de lucrări de îngrijire . Lucrările de îngrijire are un scop de asigurarea condiții cât mai
favorabile pentru vegetație , mai exact promovarea creșterea și dezvoltarea a puieților care ajută
realizarea închiderii masivului de cât mai repede .
Pe cele 22 u.c.f. s -a stabilit lucrările de îngrijire în func ția de specile care fixat în compoziția
de împădurire și caracteristicile climato -edafice ale terenurilor .Din stabilirea lucrărilor s -a ajutat
Norme tehnice 1, unde este descrisă pe fiecare specii lucrarea necesară de îngrijire . Lucrările
stabilite sunt următoarele: revizuirea culturilor, mobilizarea solului, descopleșirea culturilor și
completarea culturilor.
Revizuirea culturile se face prin” depistarea și remedierea unor defecțiuni ce pot surveni
peste iarnă”[1].Prin defecțiune se înțelege culcarea p uietului sau spălarea vetrelor etc. Lucrarea se
realizeze primăvara după ce puieții a ținut un sezon de rece.
Mobilizarea solului se execută prin ”lucrarea mecanică a solului”[1] Prin lucrarea de
mobilizare se înțtelege ”combaterea buruienilor și afânarea solului”[1]

51
Descopleșirea culturilor este procesul de înlăturare de vegetație dăunătoare din jurul
culturilor instalate .
Acestea lucrări se execută manual, deoarece în fiecare u.c.f. puieții vor fi instalate în vetre după
stabilirea metodei de plantare.
Lucrarea de completare a culturile presupune instalarea o nouă generații de puieți în locul
dispăruți. Numărului de puieți care trebuie se completeze se stabili după primul control de calitate.
La controlul trebuie să se lua în considerare procentul de pier dere, deoarece valoarea de pierdere
mai mare decât limita suficientă, în situația actuală 15% ,atunci nu vorbim o lucrare de îngrijire ci de
o lucrare de împădurire.
4.4. Planificarea aplicării lucrărilor de îngrijire pe u.c.f. -uri în perioada de la inst alarea
culturilor până la atingerea reușitei definitive
Planificarea lucrările de îngrijire pe fiecare u.c.f. s -a realizat după Norma tehnice 1, unde
este specificat la fiecare specii lucrarea necesară de îngrijire, anul realizării reușitei definitivă,
realizării stării de masiv. Datele rezultate s -a centralizat la următorul tabele .

Natura și frecvența de aplicare a lucrărilor de îngrijire pe u.c.f. -urile
Tabelul 17.
Nr.
crt. ucf Tipul
lucrării de
întreținere Mod de
execuțiie
(cod) Numărul lucrărilor de realizat in
anul: Anul
realizării
reușitei
definitivă Anul
realizării
stării de
masiv I II III IV V VI VII VIII
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
1 61A Revizuiri 2.1.1. 1 1 – – – – – –

VII VII-IX Mobilizări 4.1.1 – – – – – – – –
Descopleși ri 3.1.1 1 2 2 2 1 1 – –
2 1A Revizuiri 2.1.1. – 1 – – – – – –

VI VII-VIII Mobilizări 4.1.1 2 3 2 2 1 1 – –
Descopleșiri 3.1.1 – – – 1 1 1 – –
3 1C Revizuiri 2.1.1. 1 1 – – – – – –

IV VI-VII
Mobilizări 4.1.1 – – – – – – – –

52
Descop leșiri 3.1.1 1 2 1 1 – – – –
4 7 Revizuiri 2.1.1. 1 1 – – – – – –

IV VI-VII Mobilizări 4.1.1 – – – – – – – –
Descopleșiri 3.1.1 1 2 1 1 – – – –
5 1D Revizuiri 2.1.1. 1 1 – – – – – –

IX IX-X Mobilizări 4.1.1 – – – – – – – –
Descopl eșiri 3.1.1 1 1 2 2 2 1 1 1
6 1E Revizuiri 2.1.1. 1 1 – – – – – –

VI VII-IX Mobilizări 4.1.1 – – – – – – – –
Descopleșiri 3.1.1 1 2 2 2 1 1 – –
7 2D Revizuiri 2.1.1. 1 1 – – – – – –

IV VI-VII Mobilizări 4.1.1 – – – – – – – –
Desco pleșiri 3.1.1 1 2 1 1 – – – –
8 204B Revizuiri 2.1.1. 1 1 – – – – – –

V VI-VII Mobilizări 4.1.1 2 2 1 1 – – – –
Descopleșiri 3.1.1 – 1 1 1 1 – – –
9 257B Revizuiri 2.1.1. – 1 – – – – – –

VI VII-VIII Mobilizări 4.1.1 2 3 2 2 1 1 – –
Descopleșiri 3.1.1 – – – 1 1 1 – –
10 258 Revizuiri 2.1.1. – 1 – – – – – –

VI VII-VIII Mobilizări 4.1.1 2 3 2 2 1 1 – –
Descopleșiri 3.1.1 – – – 1 1 1 – –
11 3A Revizuiri 2.1.1. 1 1 – – – – – –

VIII IX-X Mobilizări 4.1.1 – – – – – – – –
Descopleșiri 3.1.1 1 1 2 2 2 1 1 1
12 34B Revizuiri 2.1.1. 1 1 – – – – – –

VI VII-IX Mobilizări 4.1.1 – – – – – – – –
Descopleșiri 3.1.1 1 2 2 2 1 1 – –

53
13 96A Revizuiri 2.1.1. 1 1 – – – – – –

VI
VII-IX Mobilizări 4.1.1 – – – – – – – –
Descopleșiri 3.1.1 1 2 2 2 1 1 – –
14 97B Revizuiri 2.1.1. 1 1 – – – – – –

VI VII-IX Mobilizări 4.1.1 – – – – – – – –
Descopleșiri 3.1.1 1 2 2 2 1 1 – –
15 135C Revizuiri 2.1.1. 1 1 – – – – – –

VII VII-IX Mobilizări 4.1.1 – – – – – – – –
Descopleșiri 3.1.1 1 2 2 2 1 1 – –
16 14A Revizuiri 2.1.1. 1 1 – – – – – –

VII VII-IX Mobilizări 4.1.1 – – – – – – – –
Descopleșiri 3.1.1 1 2 2 2 1 1 – –
17 15A Revizuiri 2.1.1. 1 1 – – – – – –

VII VII-IX Mobil izări 4.1.1 – – – – – – – –
Descopleșiri 3.1.1 1 2 2 2 1 1 – –
18 17 Revizuiri 2.1.1. 1 1 – – – – – –

VII VII-IX Mobilizări 4.1.1 – – – – – – – –
Descopleșiri 3.1.1 1 2 2 2 1 1 – –
19 25C Revizuiri 2.1.1. 1 1 – – – – – –
IX
IX-X Mobilizări 4.1.1 – – – – – – – –
Descopleșiri 3.1.1 1 1 2 2 2 1 1 1
20 27A Revizuiri 2.1.1. 1 1 – – – – – –

VII VII-IX Mobilizări 4.1.1 – – – – – – – –
Descopleșiri 3.1.1 1 2 2 2 1 1 – –
21 136B Revizuiri 2.1.1. 1 1 – – – – – –

VII VII-IX Mobilizări 4.1.1 – – – – – – – –
Descopleșiri 3.1.1 1 2 2 2 1 1 – –
22 137B Revizuiri 2.1.1. 1 1 – – – – – – IX-X

54
Mobilizări 4.1.1 – – – – – – – –
IX
Descopleșiri 3.1.1 1 1 2 2 2 1 1 1

Datele din tabel s -a rezultat că în parc elele unde se plantăm pe cea mai mare pondere specia de
molid acolo culturile se atinge la reușita definitivă a șaptea ani după instalare.
Cei de la u.c.f. –urile unde instalăm gorunete acolo cultura se atinge reușita definitivă la a șasea ani
după plantă rii.

CAPITOLUL V.
PLANIFICAREA ȘI EVALUAREA LUCRĂRILOR DE ÎMPĂDURIRE

5.1. Planificarea aplicării lucrărilor de împădurire (antemăsurătoarea)
Intervențiile de împădurire pe suprafețele al fiecărui u.c.f. a fost eșalonată de timpul de 10
ani.(capitolul II .)
Antemăsurătoarea este reprezentată de sub formă tabelară. Tabelul conține lucrările stabilite pe
fiecare u.c.f. și este marcate cu ajutorul indicativele de normei de timp și producție. Indicativele
sunt următoarele:
 C.23.II.c.6 Transportul puieț ilor prin purtare directa -dist.medie 600m
 C.24.I.b.2 Depozitarea puieților la șanț
 C.70.I.b.1 Plantarea puieților în vetre pe teren nepregătit.
 C.46.b Revizuirea plantaților
 C.51.I.b.2. Mobilizare manuală a solului în jurul puieților
 C.57.II.b. 4. Descopleșirea speciilor forestiere de specii ierboase
După felul lucrărilor și volumul calculat pe fiecare lucrări pe anul respectiv se completează tabelul
cu datele rezultate.(tabelul 18.)

55
Indicative
de norme Denumirea lucrărilor u.m Volumul lucrări lor executat în anul…
2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
C.23.II.c.6 Transportul puietilor prin
purtare directa -dist.medie
600m
Mii buc 71,5 73 72,5 71 72,5 72,35 67,13 73,14 68,64 74,05
C.24.I.b.2 Depoz itarea puietilor la sant
Mii buc 71,5 73 72,5 71 72,5 72,35 67,13 73,14 68,64 74,05
C.70.I.b.1 Plantarea puieților în vetre
pe teren nepregătit.
Mii buc 71,5 73 72,5 71 72,5 72,35 67,13 73,14 68,64 74,05
C.46.b Revizuirea plantaților
ari 1430 2890 2910 2870 2870 2258 2697 3097 3056 2714
C.51.I.b.2. Mobilizare manuală a solului
în jurul puieților
Mii buc – – 61,6 106,16 169,88 223,12 182,32
C.57.II.b.4. Descopleșirea speciilor
forestiere de specii ierboase
ari 1430 2911,6 4605,2 6573,6 8465,2 9264,4 10370,8 11134,8 11303 10710,5

Antemăsurătoare Tabe lul 18.

56
Indicative
de norme Denumirea lucrărilor u.m Volumul lucrărilor executat în anul…
2029 2030 2031 2032 2033 2034 2035
1 2 3 14 15 16 17 18 19 20
C.23.II.c.6 Transportul puietilor prin
purtare directa -dist.medie
600m
Mii buc – – – – – – –
C.24.I.b.2 Depozitarea puietilor la sant
Mii buc – – – – – – –
C.70.I.b.1 Plantarea puieților în vetre
pe teren nepregătit.
Mii buc – – – – – – –
C.46.b Revizuirea plantaților
ari 1516 – – – – – –
C.51.I.b.2. Mobilizare manuală a solului
în jur ul puieților
Mii buc 146,81 70,76 23,5 11,75 11,75 – –
C.57.II.b.4. Descopleșirea speciilor
forestiere de specii ierboase
ari 8229,6 6105 4362,4 2598,2 1516 286 286

Antemă surătoare Tabelul 18.

57
5.2. Stabilirea necesarului de forță de muncă

Efectivul necesar de muncitori pentru executarea lucrărilor de împădurire
Tabelul 19
Indicativ
norme Denumirea
lucrărilor U.M
. Cantități N.P.
(U.M./
8 ore) Nr.zile
om
necesare Interval
de
execuție Nr.zile
adoptate Efectiv
muncitori
necesari
C.70.I.b plantarea puieților
în vetre pe teren
nepregătit.
Mii
buc 72,35 0,132 548 15.IV-
15V 25
22
C.46.b. revizuirea
plantaților ari 2258 28,39 80 15.IV –
15V 10 8
C.51.I.b.2. mobilizare manuală
a solului în jurul
puieților Mii
buc 61,6 0,342 180 1-30.VI 15 12
C.57.II.b.4. descopleșirea
speciilor forestiere
de specii ierboase ari 9264,4 24,44 379 1-15 VII 15 25

58

5.3. Devizul lucrărilor
Devizul lucrărilor este o fișă de evaluare a cheltuirilor de realizarea lucrărilor notate în
antemăsurătoare. Devizul se executat sub formă de tabele care este asemănător cu tabelul de
antemăsurătoare. În devizul lucrărilor la locul de volumul lucrărilor se înscrie valoarea acestea.
Calcularea valoarei lucrărilor se face cu înmulțirea prețul pentru fiecare unitate de măsură a lucrările
recomandat cu volumul lucrărilor notate în antemăsură toare. Rezultatul se scrie în căsuța nimerite
anului planificat pentru realizarea lucrării.
După completarea fiecărei căsuțe trebuie să se calculeze și valoarea totală al cheltuirile pe fiecare
ani.
La calcularea valoarea totală al cheltuirile pe fiecare ani s-a rezultat că cel mai costisitor de ani este
2024 , unde cheltuirile totală este 280201,1 de lei

59
Devizul lucrărilor proiectate Tabelul.20
Indicative
de norme Preț unitar
(U.M/lei) Valoarea lucrărilor planificate la execuție în anul …..
2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
C.23.I I.c.6 22,76/mii buc 1627,63 1661,77 1650,39 1616,24 1650,39 1646,98 1528,15 1664,96 1562,52 1685,67
C.24.I.b.2 10,98/ mii buc 817,96 852,64 841 806,56 841 837,53 721,03 855,91 753,83 877,34
C.70.I.b.1 1000,4/mii buc 71527,8 73028,44 72528,25 71027,66 72528,25 72378,19 67156,15 73168,5 68666,7 74078,8
C.46.b 4,57/ari 6534,53 13206,14 13297,54 13114,75 13114,75 10318,16 12324,21 14152,05 13964,7 12401,9
C.51.I.b.2. 381,72/ mii buc – – – – – 23514,25 40523,9 64847,41 85170,44 69596,07
C.57.II.b.4. 5,46/ a ri 7814,66 15911,31 25166,5 35923,41 46260,62 50628,09 56674,35 60849,46 61768,63 58530,74
Puietul Br 810/ mii buc 38871,9 47093,4 23684,4 5799,6 5799,6 5799,6
Puietul
Mo 710/mii buc 656,75 23430,0 23146 41606,0 43223,38 11090,2 23856,0
Puietul L a 1010/mii buc 757,5 6150,9 6342,8 4827,8
Puietul Pi 810/ mii buc 13567,5 13567,5
Puietul
Pa.m 610/mii buc 12523,3 6624,6 4324,9 4324,9 8594,9 4934,9 18074,3 20313,0 19398,0 5111,8
Puietul Fa 660/mii buc 1346,4 462,0 2244,0 574,2 6336 ,0
Puietul Go 750/mii buc 12600,0 6720,0 5265,0
Puietul Te 600/mii buc 4200,0 1440,0 1380,0
Puietul Ci 700/mii buc 5425,0 6531,0 10710,0 10521,0 1239,0
Puietul
Ul.m 600/ mii buc 2148,0 2148,0 900,0 2148,0
Puietul Fr 650/ mii b uc 4225,0 435,5
Valoarea totală 141720,98 182270,31 164638,97 172644,5 188457,3 206852,6 225791,6 267371,6 280201,1 268741,5

60

Devizul lucrărilor Tabelul 20.
Indicative de norme Preț unitar
(U.M/lei) Valoarea lucrărilor planificat e la execuție în anul …..
2029 2030 2031 2032 2033 2034 2035
1 2 13 14 15 16 17 18 19
C.23.II.c.6 22,76/mii buc – – – – – – –
C.24.I.b.2 10,98/ mii buc – – – – – – –
C.70.I.b.1 1000,4/mii buc – – – – – – –
C.46.b 4,57/ari 6927,51 – – – – – –
C.51.I.b.2. 381,72/ mii buc 56041,02 27010,85 8970,53 4485,26 4485,26 – –
C.57.II.b.4. 5,46/ ari 44973,12 33362,6 23839,6 14198,64 8284,6 1562,93 1562,93
Puietul Br 810/ mii buc – – – – – – –
Puietul Mo 710/mii buc – – – – – – –
Puietul La 1010/mii buc – – – – – – –
Puietul Pi 810/ mii buc – – – – – – –
Puietul Pa.m 610/mii buc – – – – – – –
Puietul Fa 660/mii buc – – – – – – –
Puietul Go 750/mii buc – – – – – – –
Puietul Te 600/mii buc – – – – – – –
Puietul Ci 700/mii buc – – – – – – –
Puietul Ul.m 600/ mii buc – – – – – – –
Puietul Fr 650/ mii buc – – – – – – –
Valoarea totală 107941,65 60373,45 32810,18 18683,91 12769,9 1562,93 1562,93

61